Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Cap 1 Profil de Judet 2012
Cap 1 Profil de Judet 2012
~ 2 0 1 2~
Judeţul Galaţi este situat la graniţa României şi a Europei şi face parte din Macroregiunea 2
-Regiunea Sud-Est.
De asemenea, judeţul face parte din Euroregiunea Dunării de Jos (alături de raioanele din
sudul Republicii Moldova şi vestul Ucrainei) şi este parte componentă a Zonei Economice
Libere "Galaţi-Giurgiuleşti-Reni".
Din punct de vedere istoric, judeţul este inclus
în provincia tradițională Moldova.
Aşezat în estul ţării, între paralelele 45025' şi
46010' latitudine nordicã şi 27020' şi 28010'
longitudine esticã, la confluenţa Dunãrii cu cele
douã mari râuri ale Moldovei, Siretul şi Prutul,
în sectorul fluvio-maritim al ţãrii, judeţul se
mărgineşte:
- în partea de nord cu judeţul Vaslui,
- la est, Prutul formează graniţa naturală
cu Republica Moldova,
- spre sud, Dunărea stabileşte limita cu judeţul Tulcea,
- la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judeţul Brăila,
- la vest şi nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiaşi râu, se învecinează cu
judeţul Vrancea.
1.1.2. Clima
1.1.2.1. Temperatura ambientalǎ (media a nualǎ, maxima şi minima anualǎ)
Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate
sectorului cu climă continentală (partea sudică şi
centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă,
se încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar
extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu,
în ţinutul cu climă de deal).
În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi
uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole
puternice, dar şi cu întreruperi frecvente provocate
de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care
determină intervale de încălzire şi de topire a
stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării
introduc în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc
la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi destul de
umed şi mai puţin rece iarna.
Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a
advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V şi NV (mai ales în sezonul cald), frecvenţa
de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat - continental din NE şi E (mai ales în
anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical
maritim din SV şi S.
Vântul predominant bate din direcţia Nord - Nord - Est cu o frecvenţa de 18,4%, iar
intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând la o viteză medie de 8
m/s.
Frecvenţa medie anuală a vânturilor din direcţia Nord - Est este de 18,6%, iar intensitatea
medie anuală este de 2,3 grade Beaufort. Vântul se intensifică începând din octombrie şi
ajunge la apogeu în aprilie, când se înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate
depăşind 6 grade Beaufort până la 8,7 grade Beaufort.
Informaţii meteo climatice – temperaturi înregistrate la cele 2 staţii meteorologice de
pe teritoriul judeţului:
Staţia meteorologică Galaţi
Temperatura medie anuală a fost de 12,2 0C;
Temperatura maximă absolută a fost de 39,9 0 C, înregistrată în data de 25.08.2012;
Temperatura minimă absolută a fost de – 19,8 0 C, înregistrată în data de 9.02.2012
Precipitaţiile atmosferice
cuprind totalitatea produselor
de condensare şi cristalizare a
vaporilor de apă din atmosferă,
denumite şi hidrometeori, sub
formă lichidă (ploaie şi aversă
de ploaie, burniţă etc.), solidă
(ninsoare şi aversă de zăpadă,
grindină etc.) sau sub ambele
forme în acelaşi timp (lapoviţă
şi aversă de lapoviţă). În
meteorologie, observaţiile
asupra precipitaţiilor atmosferice se efectuează vizual (felul, durata şi intensitatea lor) şi
instrumental, măsurându-se şi înregistrându-se continuu cantitatea de apă căzută prin
precipitaţii. Particularităţile şi repartiţia precipitaţiilor, ca şi a altor elemente meteorologice,
depind direct de caracterul mişcărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al
convecţiei termice, dinamice sau orografice, precum şi de deplasările advective.
1.2. Demografia
Evoluţia datelor demografice la nivelul judeţului Galaţi înregistrate la recensămintele din
1992, 2002, respectiv 2011 este următoarea:
Tabelul 1.2
Denumirea indicatorului
Anul Populaţia totalã, din care: -populaţia urbanã
(nr. persoane) (nr. persoane)
1992 641011 384879
2002 619556 352042
2011 536167 293518
În municipii şi oraşe trăiesc 293518 persoane, reprezentând 54,7 % din totalul populaţiei
stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din
mediul urban a scăzut cu 2,1 puncte procentuale.
Nod important pentru transportul rutier, naval şi feroviar, judeţul Galaţi oferă legături de
transport către alte regiuni din România, Ucraina, Moldova, căi de apă internaţionale
(bazinul dunărean) şi Marea Neagră.
Spre deosebire de alte resurse naturale care cunosc un proces de epuizare în timp, apa
este o resursă regenerabilă, fiind supusă unui proces continuu de reîmprospătare, urmând
circuitul natural care îi asigură continuitatea.
Constituie una din resursele naturale cele mai importante. După cum se ştie, apa de
suprafaţă, care are cea mai
mare stabilitate în mediul natural
al Terrei, este un solvent ideal şi
constituie locul de naştere a
vieţii, locul de conservare a
acesteia.
Apele curgătoare din judeţul
Galaţi se încadrează în tipul de
regim continental accentuat,
specific dealurilor şi podişului
Moldovei, cu scurgere predomi-
nantă în sezonul de primăvară
şi vară, cu viituri primăvara şi
toamna.
Suprafaţa totală ocupată de ape şi bălţi la nivelul judeţului Galaţi este de 13019 ha.
Fauna
Fauna terestrǎ este bine reprezentatǎ de rozǎtoare de câmp,
şopârle, şerpi şi iepuri, iar dintre pǎsǎri mai des întâlnite sunt
potârnichea, prepeliţa şi ciocârlia. Pǎdurile seculare de la
Adam, Buciumeni şi Viile adǎpostesc specii de interes
cinegetic ca mistreţul şi vulpea.
Fauna aparţine biotopului stepei şi silvostepei precum şi
biotopului luncilor şi bălţilor. Fauna spontană este
reprezentată, atât prin animale sedentare, cât şi migratoare.
Elementele faunistice care populează zona silvostepei sunt
adaptate agrobiocenozelor şi putem aminti popândăul,
hârciogul, dihorul de stepă, iar dintre păsări: raţe, gâşte,
grauri, ciori, dropii.
Fauna care populează luncile şi bălţile se compune din: vulpe, vidră, iar dintre păsări: raţa,
gâsca, pescăruşul, sitarul, lişiţa. Modificările ce au avut loc în biotop au avut ca efect şi
reducerea lor ca număr şi arie de răspândire.
1.5. Economia
Municipiul Galaţi este cel mai important centru al industriei maritime româneşti.
Construcţiile navale, ramură economică de tradiţie a judeţului, sunt reprezentate prin
Şantierul Naval DAMEN care asamblează şi repară nave de până la 65.000 tdw (bario,
rachiere, mineraliere, remorchere, petroliere) şi platforme de foraj marin.
In Galaţi se află cel mai mare combinat siderurgic din ţară, ARCELORMITTAL S.A., care
împreună cu alte unităţi specializate, formează un sector metalurgic şi siderurgic puternic,
care înglobează majoritatea forţei de muncă gălăţene. Înfiinţat în 1961, combinatul
siderurgic gălăţean are o suprafaţă de 1.595
ha şi este situat în partea vestică a oraşului.
Industria siderurgică din Galaţi este cea mai
mare producătoare de oţel din România şi a
doua ca mărime din Europa Centrală şi de
Est. Capacitatea proiectată pentru produse
plate (tablă groasă, tablă zincată, bandă
laminată la cald şi rece), ţagle şi blumuri de
relaminare, precum şi ţevi sudate de mare
diametru, este de aproximativ 10 milioane
tone.
Oraşul Galaţi, amplasat pe malul drept al Dunării, la 80 km de Delta Dunării, are patru
porturi, un port pentru transportul de persoane şi trei pentru transportul de mărfuri. Având
aproximativ 6,5 km de chei şi pescajul de 7,3 m, portul asigură un trafic general de mărfuri
de 9.328.857 tone (1997), permiţând accesul
navelor de până la 30.000 tdw.
Zona Liberă Galaţi este un punct strategic în
zona de est a oraşului. Înfiinţată în 1993,
Zona Liberă Galaţi este amplasată pe malul
Dunării, la sud-est de oraşul Galaţi şi
constituie un argument în plus pentru
atragerea investitorilor în această zonă, prin
facilităţile fiscale pe care le oferă. Zona
Liberă continuă tradiţia statutului de Porto
Franco pe care Galaţiul l-a obţinut în
perioada 1837-1883, având acces la Dunăre.
Avantajele oferite de amplasamentul Zonei
CAPITOLUL 1 – PROFIL DE JUDEŢ
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 8
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI
~ 2 0 1 2~
Libere Galaţi (suprafaţă totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale
de transporturi fluviale (canalul Rhin - Marin - Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv
transferul la ecartamentul larg) şi rutiere precum şi în accesul la chei şi la instalaţiile
portuare, poziţionarea pe Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră şi foarte aproape
de frontierele cu Ucraina şi Republica Moldova.
Agricultura
In economia judeţului Galaţi, agricultura ocupă un loc important datorită suprafeţei agricole
şi arabile exploatate, efectivelor de animale şi păsări şi potenţialului tehnic în amenajări de
îmbunătăţiri funciare şi dotări cu tractoare şi maşini agricole.
Sectorul privat deţine cca 95% din suprafaţa agricolă şi cca 99% din suprafaţa arabilă a
judeţului.
In totalul suprafeţei arabile, ponderile aproximative ale culturilor sunt următoarele: cereale -
56%, plantele uleioase - 20%, legumele - 3% şi plantele de nutreţ - 5%.
Principalele culturi vegetale de pe teritoriul judeţului cuprind producţii de:
cereale: grâu, secară, orz;
legume: ardei, castraveţi, ceapă, mazăre, mărar, morcov, patrunjel, pepene galben,
pepene verde, roşii, salată, spanac, vinete,
fructe: caise, cireşe, piersici, vişine, căpşuni;
podgorii: Bălăbăneşti, Covurlui (Băleni, Pechea, Scânteieşti, Smârdan), Dealul
Bujorului (Bereşti, Bujoru, Oancea, Smulţi), Iveşti, Corod, Iveşti, Tecuci, Nicoreşti,
Buciumeni, Gohor, Griviţa, Nămoloasa
plante tehnice: rapiţa, floarea soarelui, tutun
flori şi plante medicinale.
In ceea ce priveşte sectorul zootehnic, producţia este reprezentată prin:
avicultura: pui, găini ouătoare, raţe, gâşte
zootehnia: porci, vite, oi şi capre, cai, măgari
familii de albine