RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI

~ 2 0 1 2~

CAPITOLUL 1. PROFIL DE JUDEŢ

1.1. Date geografice şi climatice

Judeţul Galaţi este situat la graniţa României şi a Europei şi face parte din Macroregiunea 2
-Regiunea Sud-Est.
De asemenea, judeţul face parte din Euroregiunea Dunării de Jos (alături de raioanele din
sudul Republicii Moldova şi vestul Ucrainei) şi este parte componentă a Zonei Economice
Libere "Galaţi-Giurgiuleşti-Reni".
Din punct de vedere istoric, judeţul este inclus
în provincia tradițională Moldova.
Aşezat în estul ţării, între paralelele 45025' şi
46010' latitudine nordicã şi 27020' şi 28010'
longitudine esticã, la confluenţa Dunãrii cu cele
douã mari râuri ale Moldovei, Siretul şi Prutul,
în sectorul fluvio-maritim al ţãrii, judeţul se
mărgineşte:
- în partea de nord cu judeţul Vaslui,
- la est, Prutul formează graniţa naturală
cu Republica Moldova,
- spre sud, Dunărea stabileşte limita cu judeţul Tulcea,
- la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judeţul Brăila,
- la vest şi nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiaşi râu, se învecinează cu
judeţul Vrancea.

1.1.1. Relieful şi geologia

Judeţul Galaţi este situat în exteriorul arcului carpatic şi ocupă zona de întrepătrundere
a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-europeană şi în parte,
central-europeană, ceea ce se reflectă atât în condiţiile climaterice, în învelişul vegetal
şi de soluri, cât şi în structura geologică.
Relieful oferă o privelişte cu înălţimi domolite, cuprinse între 310 m în nord şi 5—10 m la
sud şi se caracterizează prin aria de contact între dealurile cele mai sudice ale Podişului
Moldovei, Câmpia Românǎ şi Podişul Dobrogean. La nivelul judeţului Galaţi nu se întâlnesc
formaţiuni muntoase.
Regiunea în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord şi mai
slabă în sud, distingându-se, după altitudine, poziţie şi particularităţi de relief, cinci unităţi
geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca
Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.
Pe teritoriul judeţului Galaţi se întâlnesc foarte multe tipuri de sol, iar în cadrul aceluiaşi tip
regăsim mari variaţii. Majoritatea tipurilor de sol au roca mamă pe loess, mai puţin pe
argile şi marne. Textura variază de la o grupă de sol la alta. La cele mai multe predomină
textura nisipoasă şi mai puţin argiloasă. De asemenea, structura se schimbă de la un
orizont la altul, lipsind cu totul la nisipurile consolidate din zona comunelor Barcea,
Umbrăreşti, Drăgăneşti, Munteni şi Matca.

CAPITOLUL 1 – PROFIL DE JUDEŢ

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 1
 RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI
~ 2 0 1 2~

Grosimea orizonturilor variază între 10 cm la Buciumeni şi 130 cm la Nicoreşti, pe un

cernoziom cu profil normal. pH-ul are valori cuprinse între 6-8, fiind slab acid pe nisipuri şi
alcalin la Gohor şi neutru în rest.
În judeţul Galaţi sunt întâlnite soluri cernoziomice ciocolatiu şi castaniu cu profil normal sau
cernoziomuri degradate, cu profil de la moderat până la puternic erodat, soluri coluviale sau
aluviale de pantă şi de vale, precum şi regosoluri şi psamoregosoluri.
În partea de sud a câmpiei Covurluiului se
întâlneşte cernoziomul carbonatic format în
partea cea mai uscată a stepei pe pajişti
xerofile cu graminee. Acest subtip de
cernoziom mai este cunoscut sub numele
de cernoziom castaniu deschis sau
cernoziom ciocolatiu carbonatat. În podişul
Covurlui ca şi în câmpia Covurluiului apare
pe depozitele loessoide cernoziomul levigat.
Un alt subtip de cernoziom este cel freatic
- umed sau cernoziomul de fâneaţă, care
se formează pe reliefuri joase. Regimul
hidric al acestor soluri este favorabil
culturii viţei de vie pentru că are un
sistem de rădăcini radiculare profunde, cu
ajutorul cărora poate folosi apa din stratul
acvifer.
Solurile cenuşii de pădure şi brune cenuşii
se întâlnesc în partea ele est a zonei
nisipoase Hanu Conachi - Tecuci şi pe
alocuri, în comunele Bălăbăneşti şi Nărteşti,
din nordul judeţului, unde umiditatea este mai bogată. Vegetaţia specifică acestor soluri
este pădurea de stejar, de tei, frasin şi carpen.
Solurile brune cenuşii sunt favorabile pentru cultura plantelor tehnice, cerealelor, pomilor
fructiferi şi viţei de vie. In ceea ce priveşte legumicultura, lunca Siretului şi a Prutului
prezintă condiţii favorabile, datorită solurilor aluvionare.
Clasele de soluri cartate la nivelul anului 2012:
Tabel 1.1.1

Nr. crt. Tipuri de sol ha %

1 Protisoluri 78654,97 21,48
2 Cernisoluri 260778,776 71,23
3 Luvisoluri 148,38 0,04
4 Hidrisoluri 7756,10 2,12
5 Antrisoluri 18769,81 5,12
6 Salsodisoluri 3,0 0,001
(Sursa: Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Galaţi)

CAPITOLUL 1 – PROFIL DE JUDEŢ

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 2
 RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI
~ 2 0 1 2~

1.1.2. Clima
1.1.2.1. Temperatura ambientalǎ (media a nualǎ, maxima şi minima anualǎ)
Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate
sectorului cu climă continentală (partea sudică şi
centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă,
se încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar
extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu,
în ţinutul cu climă de deal).
În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi
uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole
puternice, dar şi cu întreruperi frecvente provocate
de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care
determină intervale de încălzire şi de topire a
stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării
introduc în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc
la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi destul de
umed şi mai puţin rece iarna.
Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a
advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V şi NV (mai ales în sezonul cald), frecvenţa
de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat - continental din NE şi E (mai ales în
anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical
maritim din SV şi S.
Vântul predominant bate din direcţia Nord - Nord - Est cu o frecvenţa de 18,4%, iar
intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând la o viteză medie de 8
m/s.
Frecvenţa medie anuală a vânturilor din direcţia Nord - Est este de 18,6%, iar intensitatea
medie anuală este de 2,3 grade Beaufort. Vântul se intensifică începând din octombrie şi
ajunge la apogeu în aprilie, când se înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate
depăşind 6 grade Beaufort până la 8,7 grade Beaufort.
Informaţii meteo climatice – temperaturi înregistrate la cele 2 staţii meteorologice de
pe teritoriul judeţului:
Staţia meteorologică Galaţi
 Temperatura medie anuală a fost de 12,2 0C;
 Temperatura maximă absolută a fost de 39,9 0 C, înregistrată în data de 25.08.2012;
 Temperatura minimă absolută a fost de – 19,8 0 C, înregistrată în data de 9.02.2012

Staţia meteorologică Tecuci

 Temperatura medie anuală a fost de 11,1 0C;
 Temperatura maximă absolută a fost de 40,40 C, înregistrată în data de 7.08.2012;
 Temperatura minimă absolută a fost de – 22,5 0 C înregistrată în data de 2.02.2012

CAPITOLUL 1 – PROFIL DE JUDEŢ

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 3
 RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI
~ 2 0 1 2~

1.1.2.2. Precipitaţii atmosferice (cantitatea anualǎ)

Precipitaţiile atmosferice
cuprind totalitatea produselor
de condensare şi cristalizare a
vaporilor de apă din atmosferă,
denumite şi hidrometeori, sub
formă lichidă (ploaie şi aversă
de ploaie, burniţă etc.), solidă
(ninsoare şi aversă de zăpadă,
grindină etc.) sau sub ambele
forme în acelaşi timp (lapoviţă
şi aversă de lapoviţă). În
meteorologie, observaţiile
asupra precipitaţiilor atmosferice se efectuează vizual (felul, durata şi intensitatea lor) şi
instrumental, măsurându-se şi înregistrându-se continuu cantitatea de apă căzută prin
precipitaţii. Particularităţile şi repartiţia precipitaţiilor, ca şi a altor elemente meteorologice,
depind direct de caracterul mişcărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al
convecţiei termice, dinamice sau orografice, precum şi de deplasările advective.

Informaţii meteo climatice - precipitaţii atmosferice:

Staţia meteorologică Galaţi
 Suma anuală – 587,3 l/mp;
 Cantitatea maximă în 24 ore – 40,4 l /mp înregistrată în data de 3.12.2012
Staţia meteorologică Tecuci
 Suma anuală – 543,9 l/mp;
 Cantitatea maximă în 24 ore – 48,4 l /mp înregistrată în data de 3.12.2012

Precipitaţiile atmosferice fiind un element meteorologic dificil de măsurat, comportă unele

erori inerente, legate, în principal, de acţiunea vântului şi de evaporaţie. Odată cu creşterea
altitudinii şi implicit sporirea ponderii precipitaţiilor solide din totalul precipitaţiilor anuale,
acţiunea vântului determină creşterea erorii de măsurare, prin diminuarea cantităţii reale.
Sursa: ANM – Centrul Meteorologic Regional Moldova

1.2. Demografia
Evoluţia datelor demografice la nivelul judeţului Galaţi înregistrate la recensămintele din
1992, 2002, respectiv 2011 este următoarea:

Tabelul 1.2
Denumirea indicatorului
Anul Populaţia totalã, din care: -populaţia urbanã
(nr. persoane) (nr. persoane)
1992 641011 384879
2002 619556 352042
2011 536167 293518

CAPITOLUL 1 – PROFIL DE JUDEŢ

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 4
 RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI
~ 2 0 1 2~

Conform Comunicatului de presă privind rezultatele definitive ale Recensământului

Populaţiei şi al Locuinţelor – 2011, publicat de Institutul Naţional de Statistică la data de 5
iulie 2013, populaţia stabilă a judeţului Galaţi la data de 20 octombrie 2011 era de 536167
persoane.

Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior (2002), populaţia stabilă a scăzut cu

83389 persoane.

În municipii şi oraşe trăiesc 293518 persoane, reprezentând 54,7 % din totalul populaţiei
stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din
mediul urban a scăzut cu 2,1 puncte procentuale.

1.3. Organizarea administrativ teritorială

Din punct de vedere administrativ, judeţul Galaţi este organizat în 2 municipii, 2 oraşe, 61
comune şi 180 de sate.
Judeţul Galaţi ocupă o suprafaţã de 4.466,3 km 2, reprezentând 1,9% din suprafaţa
României şi se înscrie în aria judeţelor pericarpatice, dunãrene, fiind situat relativ aproape
de Marea Neagrã, la confluenţa a trei mari ape curgãtoare - Dunãrea, Siret, Prut şi la
încrucişarea unor mari drumuri comerciale.

Nod important pentru transportul rutier, naval şi feroviar, judeţul Galaţi oferă legături de
transport către alte regiuni din România, Ucraina, Moldova, căi de apă internaţionale
(bazinul dunărean) şi Marea Neagră.

1.4. Resursele naturale

1.4.1. Hidrografia

Spre deosebire de alte resurse naturale care cunosc un proces de epuizare în timp, apa
este o resursă regenerabilă, fiind supusă unui proces continuu de reîmprospătare, urmând
circuitul natural care îi asigură continuitatea.
Constituie una din resursele naturale cele mai importante. După cum se ştie, apa de
suprafaţă, care are cea mai
mare stabilitate în mediul natural
al Terrei, este un solvent ideal şi
constituie locul de naştere a
vieţii, locul de conservare a
acesteia.
Apele curgătoare din judeţul
Galaţi se încadrează în tipul de
regim continental accentuat,
specific dealurilor şi podişului
Moldovei, cu scurgere predomi-
nantă în sezonul de primăvară
şi vară, cu viituri primăvara şi
toamna.

CAPITOLUL 1 – PROFIL DE JUDEŢ

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 5
 RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI
~ 2 0 1 2~

Resurse de apǎ de suprafaţǎ

Sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă se iau în considerare debitele medii
multianuale. Dat fiind că folosirea surselor subterane este mai puţin costisitoare şi sunt
teoretic de calitate mai bună, acestea sunt rezervate în majoritatea cazurilor pentru
alimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafaţă pentru cerinţele industriale, care de regulă
sunt mai mari decât cele menajere, pentru irigaţii, piscicultură şi alte folosinţe.
Principalele cursuri de apă care străbat judeţul Galaţi sunt: Dunărea, Siretul, Prutul,
Bârladul.
Fluviul Dunărea reprezintă sursa principală pentru alimentarea cu apă a municipiului Galaţi,
atât pentru populaţie cât şi pentru industrie şi alte utilităţi.
 Principalele cursuri de ape de suprafaţă
Tabel 1.4.1.1
Lungime totală Lungime în judeţul Galaţi
Curs de apă
(km) (km)
Dunăre 1075 22
Prut 742 103
Siret 559 150
Bârlad 207 55
Chineja 79 79
Berheci 92 92
Zeletin 83 83
Geru 62 62
Suhu 72 72

 Principalele lacuri naturale şi bălţi

Tabel 1.4.1.2
Denumirea Suprafaţa (ha) Denumirea Suprafaţa (ha)
Lacul Brateş 2069 Balta Lozova 145
Balta Mata Rădeanu 605 Balta Tudor Vladimirescu 101
Balta Şovârca 274 Balta Potcoava 49
Balta Mălina 154 Balta Vlaşca 42
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi – Anuarul Statistic al Judeţului Galaţi – ed. 2009

Suprafaţa totală ocupată de ape şi bălţi la nivelul judeţului Galaţi este de 13019 ha.

Resurse de apă subterană

Apa subterană este înmagazinată în orizonturi de pietrişuri şi nisipuri, prin infiltrarea apelor
din precipitaţii, topirea zăpezii cât şi din apele din reţeaua hidrografică, formându-se straturi
acvifere întinse sau locale situate la adâncimi de 10 - 30 m către terasele Siretului, unde
adâncimea acestora descreşte treptat.

Sursele de apă subterane ale judeţului Galaţi:

 straturi de mică adâncime (sub 50 m: Cosmeşti, Salcia - Lieşti, Cernicari)
 straturi de medie adâncime (50 - 100 m: Vadu Roşca Nicoreşti)
 straturi de mare adâncime (peste 100 m: Rotunda şi intravilanul municipiului Tecuci)

CAPITOLUL 1 – PROFIL DE JUDEŢ

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 6
 RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI
~ 2 0 1 2~

1.4.2. Flora şi fauna

 Flora
Pe substratul litologic alcătuit din loess care ocupă cea mai mare suprafaţă a judeţului
Galaţi, ca şi pe nisipurile de pe valea Bârladului şi Siretului, s-a instalat o vegetaţie
ierboasă, tipic de stepă, care apare astăzi numai pe terenurile unde nu se face agricultură.
Asociaţiile stepice sunt asemănătoare cu cele ale Europei estice, care se continuă şi pe
teritoriul judeţului Galaţi.
Vegetaţia de stepă este reprezentată prin graminee şi dicotiledonate.
Gramineele sunt prezente prin tufişuri rezistente la uscăciune formate din: păiuş (Festuca
vallesiaca), negară (Stipa capillata), pir crestat (Agropyrum oristatum), lucernă mică
(Medicago minima) etc. În afară de aceste asociaţii de vegetaţie stepică, mai sunt
răspândite asociaţii vegetale derivate sau secundare, reprezentate prin Andropogan
Ischaemun, care este rezistentă la păşunat şi se instalează uşor pe terenurile degradate.
Pe nisipurile fixate apar: sărăcică (Salsola ruthenica), ciulini (Cecatocarpus sarenarius) etc.
Pe înălţimile mici ce separă văile între ele, pe pantele mai abrupte, unde eroziunea
verticală şi liniară a înlăturat cuvertura de depozite loessoide şi unde apar roca de bază sau
depozitele aluviale şi deluviale, din cauza dezagregării, roca de bază se desface în frag-
mente mici, iar prin spălare, particulele fine au fost înlăturate.
Pe materialul dezagregat, rămas pe loc, acolo
unde spălarea a fost redusă, s-a instalat o
vegetaţie de stepă ierboasă, care a favorizat
formarea unui sol schelet de suprafaţă, în care
s-a acumulat o cantitate redusă de humus. In
aceste părţi, unde predomină materialul fin la
suprafaţă, sunt condiţii favorabile pentru pomii
fructiferi şi cultura viţei de vie. Acolo unde
predomină materialul grosier, sunt condiţii
pentru plantaţii de protecţie şi păşunat.
Apar de asemenea, păduri de stejar în
amestec cu tei şi carpen, precum şi păduri de
stejar brumăriu, arţar tătăresc sau plantaţii de
salcâm.

 Fauna
Fauna terestrǎ este bine reprezentatǎ de rozǎtoare de câmp,
şopârle, şerpi şi iepuri, iar dintre pǎsǎri mai des întâlnite sunt
potârnichea, prepeliţa şi ciocârlia. Pǎdurile seculare de la
Adam, Buciumeni şi Viile adǎpostesc specii de interes
cinegetic ca mistreţul şi vulpea.
Fauna aparţine biotopului stepei şi silvostepei precum şi
biotopului luncilor şi bălţilor. Fauna spontană este
reprezentată, atât prin animale sedentare, cât şi migratoare.
Elementele faunistice care populează zona silvostepei sunt
adaptate agrobiocenozelor şi putem aminti popândăul,
hârciogul, dihorul de stepă, iar dintre păsări: raţe, gâşte,
grauri, ciori, dropii.
Fauna care populează luncile şi bălţile se compune din: vulpe, vidră, iar dintre păsări: raţa,
gâsca, pescăruşul, sitarul, lişiţa. Modificările ce au avut loc în biotop au avut ca efect şi
reducerea lor ca număr şi arie de răspândire.

CAPITOLUL 1 – PROFIL DE JUDEŢ

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 7
 RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI
~ 2 0 1 2~

1.4.3. Alte resurse naturale

Au fost identificate şi se exploatează hidrocarburi - ţiţei şi gaze naturale în zonele Schela -

Independenţa, Munteni - Berheci şi Brateş.
Formaţiunile geologice tinere şi în special cele cuaternare, constituite din argile comune,
nisipuri, pietrişuri - exploatate la Galaţi, Tecuci, Braniştea şi din albia minoră a râului Prut,
au o deosebită importanţă pentru industria materialelor de construcţii.

1.5. Economia
Municipiul Galaţi este cel mai important centru al industriei maritime româneşti.
Construcţiile navale, ramură economică de tradiţie a judeţului, sunt reprezentate prin
Şantierul Naval DAMEN care asamblează şi repară nave de până la 65.000 tdw (bario,
rachiere, mineraliere, remorchere, petroliere) şi platforme de foraj marin.

In Galaţi se află cel mai mare combinat siderurgic din ţară, ARCELORMITTAL S.A., care
împreună cu alte unităţi specializate, formează un sector metalurgic şi siderurgic puternic,
care înglobează majoritatea forţei de muncă gălăţene. Înfiinţat în 1961, combinatul
siderurgic gălăţean are o suprafaţă de 1.595
ha şi este situat în partea vestică a oraşului.
Industria siderurgică din Galaţi este cea mai
mare producătoare de oţel din România şi a
doua ca mărime din Europa Centrală şi de
Est. Capacitatea proiectată pentru produse
plate (tablă groasă, tablă zincată, bandă
laminată la cald şi rece), ţagle şi blumuri de
relaminare, precum şi ţevi sudate de mare
diametru, este de aproximativ 10 milioane
tone.

Industria energetică – este reprezentată pe teritoriul judeţului de SC ELECTROCENTRALE

GALAŢI SA, societate ce îşi desfăşoară activitatea pe platforma SC ARCELORMITTAL SA
GALATI.

Oraşul Galaţi, amplasat pe malul drept al Dunării, la 80 km de Delta Dunării, are patru
porturi, un port pentru transportul de persoane şi trei pentru transportul de mărfuri. Având
aproximativ 6,5 km de chei şi pescajul de 7,3 m, portul asigură un trafic general de mărfuri
de 9.328.857 tone (1997), permiţând accesul
navelor de până la 30.000 tdw.
Zona Liberă Galaţi este un punct strategic în
zona de est a oraşului. Înfiinţată în 1993,
Zona Liberă Galaţi este amplasată pe malul
Dunării, la sud-est de oraşul Galaţi şi
constituie un argument în plus pentru
atragerea investitorilor în această zonă, prin
facilităţile fiscale pe care le oferă. Zona
Liberă continuă tradiţia statutului de Porto
Franco pe care Galaţiul l-a obţinut în
perioada 1837-1883, având acces la Dunăre.
Avantajele oferite de amplasamentul Zonei
CAPITOLUL 1 – PROFIL DE JUDEŢ
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 8
 RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI
~ 2 0 1 2~

Libere Galaţi (suprafaţă totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale
de transporturi fluviale (canalul Rhin - Marin - Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv
transferul la ecartamentul larg) şi rutiere precum şi în accesul la chei şi la instalaţiile
portuare, poziţionarea pe Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră şi foarte aproape
de frontierele cu Ucraina şi Republica Moldova.

Industria extractivă – este reprezentată prin societăţile care au ca obiect de activitate

extragerea ţiţeiului şi/sau gazelor naturale şi prin societăţile al căror obiect de activitate este
extracţia argilei, nisipului şi pietrişului (balastiere).
Pe teritoriul judeţului Galaţi, societăţile care au ca obiect de activitate exploatarea
zăcămintelor de ţiţei şi gaze naturale sunt SC PETROM SA – Sucursala PETROM Brăila
(cu activitate pe teritoriile administrative ale localităţilor Independenţa, Slobozia Conachi,
Schela şi Frumuşiţa) şi SC PETROM SA – Sucursala PETROM Moineşti (cu activitate pe
teritoriul localităţilor Buciumeni, Ţepu, Matca, Griviţa şi Munteni).
Balastierele de pe teritoriul judeţului sunt specifice albiei minore şi majore a râului Siret de
pe teritoriul judeţului cu localizări în comunele Cosmeşti, Movileni, Iveşti, Lieşti.

Acvacultura implică creşterea în ferme piscicole (inclusiv recoltarea) organismelor acvatice

(peşte, moluşte, crustacee, crocodili, alte amfibiene acvatice) prin folosirea unor tehnici
menite a spori producţia acestor organisme, dincolo de capacitatea naturală a mediului (de
exemplu, populare regulată, hrănire şi protecţie de prădători). Acvacultura se referă la
creşterea până la faza tânără şi/sau adultă, în condiţii de captivitate, a organismelor
amintite. În plus acvacultura conţine şi calitatea de proprietar, individual, colectiv sau de
stat asupra organismelor individuale pe parcursul etapei de creştere şi include etapa de
recoltare a acestora.
Principalele societăţi care desfăşoară activităţi de piscicultură şi acvacultură în judeţul
Galaţi sunt:
- Direcţia Judeţeană de Protecţie a Plantelor Galaţi – Baza de agrement Zătun
- SC Central SA – Balta Potcoava, comuna Braniştea
- Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi – Balta Maţa
Rădeanu, comuna Cavadineşti
- SC Singama SA – ferma piscicolă Şovârca, comuna Oancea
- Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură –
fermele piscicole Brateş şi Cotu Chiului
Organismele acvatice care populează atât amenajările piscicole cât şi apele naturale: crap,
caras, şalău, ştiucă, somn, fitofag, platică, lin, biban; pe Dunăre - scrumbie şi sturioni
(morun, păstrugă, cegă, nisetru).

Agricultura
In economia judeţului Galaţi, agricultura ocupă un loc important datorită suprafeţei agricole
şi arabile exploatate, efectivelor de animale şi păsări şi potenţialului tehnic în amenajări de
îmbunătăţiri funciare şi dotări cu tractoare şi maşini agricole.
Sectorul privat deţine cca 95% din suprafaţa agricolă şi cca 99% din suprafaţa arabilă a
judeţului.
In totalul suprafeţei arabile, ponderile aproximative ale culturilor sunt următoarele: cereale -
56%, plantele uleioase - 20%, legumele - 3% şi plantele de nutreţ - 5%.
Principalele culturi vegetale de pe teritoriul judeţului cuprind producţii de:
 cereale: grâu, secară, orz;

CAPITOLUL 1 – PROFIL DE JUDEŢ

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 9
 RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI
~ 2 0 1 2~

 legume: ardei, castraveţi, ceapă, mazăre, mărar, morcov, patrunjel, pepene galben,
pepene verde, roşii, salată, spanac, vinete,
 fructe: caise, cireşe, piersici, vişine, căpşuni;
 podgorii: Bălăbăneşti, Covurlui (Băleni, Pechea, Scânteieşti, Smârdan), Dealul
Bujorului (Bereşti, Bujoru, Oancea, Smulţi), Iveşti, Corod, Iveşti, Tecuci, Nicoreşti,
Buciumeni, Gohor, Griviţa, Nămoloasa
 plante tehnice: rapiţa, floarea soarelui, tutun
 flori şi plante medicinale.
In ceea ce priveşte sectorul zootehnic, producţia este reprezentată prin:
 avicultura: pui, găini ouătoare, raţe, gâşte
 zootehnia: porci, vite, oi şi capre, cai, măgari
 familii de albine

CAPITOLUL 1 – PROFIL DE JUDEŢ

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 10