Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
2. Odontomul:
4. 4. Gutiera de miorelaxare:
10. Care dintre urmatoarele modificari nu sunt caracteristice malocluziei de clasa a III-a?
13. 13. Interventia de tip Le Fort I asociata cu osteotomie sagitala de maxilar este indicata
in:
15. Saliva:
23. Ceromerii:
A Reprezinta diferenta intre diametrul vestibulo-oral la nivel incizal si cel la nivel cervical
B Este mai mic la dintii triunghiulari
C Este util in prepararea fetei vestibulare
D Este util in prepararea fetei orale
E Reprezinta diferenta in mm intre diametrul mezio-distal la nivel incizal si cel la nivel
cervical
A Apar focare purulente formate din granulocite vii si moarte, limfocite si microbi
B Probele de vitalitate dau raspunsuri pozitive doar la intensitati mai mari decat cele
obisnuite
C La deschiderea camerei pulpare se evacueaza o picatura de puroi
D Se plica pansament antiseptic cu solutie Walkoff
E Fibrele conjunctive se depolimerizeaza si se afla mai ales la periferia pulpei
31. Atritia:
A Reprezinta uzura suprafetelor dentare prin substante sau corpi straini interpusi interdentar
B Este un fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre ele
C Este o lipsa de substanta lacunara, la colet, produsa prin trauma ocluzala
D Este o lipsa de substanta dentara localizata la colet produsa prin demineralizare acida
E Este determinata de consumul de citrice sau bauturi carbogazoase
32. Leziunea definita clinic ca o pata rosie, cu aspect catifelat, ce nu poate fi indepartata
prin stergere este caracteristica:
A Leucoplaziei nodulare
B Candidozei cronice hiperplazice
C Lichenului plan
D Eritroplaziei
E Glositei sifilitice
37. Polivinilsiloxanii:
A Molarul I temporar
B Molarul II temporar
C Caninul temporar
D Incisivul lateral temporar
E Incisivul central temporar
A Detartrajul supragingival
B Detartrajul subgingival
C Detartrajul de finete al depozitelor mici subgingivale
D Chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale
E Netezirea suprafetei radiculare prin indepartarea cementului necrotic
47. Linia de fractura ce trece prin oasele nazale, osul lacrimal, apofiza ascendenta a
maxilarului, rebordul orbital, peretele anterolateral al sinusului maxilar, 1/3 mijlocie a
apofizelor pterigoide, peretele lateral al fosei nazale, vomerul si septul nazal
cartilaginos este specifica in:
A Fractura Le Fort I
B Fractura Le Fort II
C Fractura Le Fort III
D Disjunctia intermaxilara
E Fractura Huet (inima de carte de joc)
A Apare mai frecvent la tineri, care prezinta o stare generala de sanatate buna
B Leziunile distructive afecteaza parodontiul marginal profund
C Cantitatea de placa bacteriana este redusa in raport cu gradul de distructie a tesutului
parodontal
D Actinomycetemcomitans este specia microbiana implicata in etiologia bolii
E Distructia osului alveolar se poate opri spontan in evolutia bolii
61. Dupa clasificarea Scolii Germane, sindromul de ocluzie deschisa are urmatoarele
variante:
A Dentoalveolara
B Gnatica
C Ocluzie incrucisata
D Ocluzie de conducere fortata
E Prognatie cu sau fara spatiere
A Displazia fibroasa
B Nevralgia de trigemen
C Supuratii periosoase
D Tumori benigne osoase (in special osteom osteoid)
E Tumori maligne osoase
69. Factorii locali care intervin in geneza unei inocluzii verticale sunt:
A Rahitism
B Afectiuni reumatice la nivel ATM
C Cicatrici cheloide, retractile ale partilor moi
D Sindrom Down
E Potential eruptiv crescut al molarului prim superior
71. Schimbarile alveolare si dentare generate de eruptia molarului prim permanent sunt:
74. Metoda de realizarea a scheletului metalic al coroanelor mixte prin sinterizare consta
in:
76. Referitor la rolul terenului, in etiopatogenia cariei dentare sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A Whartonita si periwhartonita
B Tumori chistice ale planseului bucal
C Osteomielita de ram mandibular
D Supuratii ale spatiului latero-faringian
E Flegmon difuz al planseului bucal
A Chiuretaj subgingival
B Operatie cu lambou si terapie de aditie
C Premolarizare
D Amputatie radiculara
E Extractie
A Herpes
B Mononucleoza infectioasa
C Tulburari ale sistemului nervos
D SIDA
E Deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza
90. Sigilarea santurilor si fosetelor este recomandata in urmatoarele situatii (dupa scoala
Scandinava):
94. Anodontia subtotala si totala este un semn in cadrul urmatoarelor boli sistemice:
A Rahitism
B Displazia ectodermala
C Sindromul Langdom-Down
D Hipertiroidism
E Avitaminoza D
100. Amprentarea campului protetic edentat total prin tehnici de presiune selectiva:
A Angrenaj invers
B Tulburari fizionomice in zona frontala (aspect de edentatie)
C Intreruperea continuitatii arcadei
D Deformarea buzei superioare
E Ulceratii ale mucoasei vestibulare
A Supraalveolo-dentie frontala
B Infraalveolo-dentie frontala
C Reducerea dimensiunii dintilor
D Prezenta hipoplaziilor
E Prezenta unei dizarmonii dento-maxilare cu inghesuire
A Miscari limita
B Miscari cobinate
C Miscari de rotatie
D Miscari functionale
E Miscarea de translatie
A Sunt fonetice
B Au mai mult semnificatie functionala
C Au mai mult semnificatie de postura
D Utilizeaza numaratoare de la 60-70
E Utilizeaza testul Silverman cand pacientul pronunta fonema “A”
119. In cazul incluziei dentare, deficitul de spatiu de pe arcada este generat de:
A Macrodontia relativa sau absoluta
B Microdontia relativa sau absoluta
C Dezvoltarea insuficienta a maxilarelor in plan transversal
D MPG (meziopozitie generalizata)
E Diverse forme de anodontii
121. Aspectul de “latire a fetei” in malocluzia clasa a III-a este dat de:
A In dentitia temporara
B In dentitia permanenta
C La sexul masculin
D La sexul feminin
E Pe maxilarul superior
137. Abcesul salivar ca si parte din “triada salivara” specifica litiazei glandei
submandibulare se manifesta prin:
A ANB
B Twedd (F-M)
C Bispino-mandibular (Nsa-Nsp-M)
D FMIA
EZ
139. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face cu:
140. Amprentele intr-un singur timp (monofazice) cu unul sau doua componente:
A Cele cu hidrocoloizi reversibili sunt indicate pentru protezele partiale fixe cu preparatii in
muchie de cutit
B Cele cu elastomeri de sinteza sunt indicate la inregistrarea ocluziei
C Cele hidro-alginice sunt utilizate la duplicarea modelelor
D Cele cu hidrocoloizi ireversibili au indicatii (aproape) universale in protetica fixa
E Cele cu alginat clasa A sunt indicate pentru coroane si punti
A In cele ale spatiului paramandibular cauza cea mai frecventa o reprezinta progresiunea
unei sinuzite maxilare
B Supuratiile spatiului canin pot propaga trombi septici pe calea venei angulare
C Supuratiile spatiului infratemporal pot fi cauzate de punctii anestezice la spina Spix
D Abcesele spatiului submandibular trebuie diferentiate de tumorile de fosa infratemporala
E Supuratiile spatiului sublingual pot determina trismus daca procesul porneste de la molarii
inferiori
A Se recomanda reluarea fazei de determinare a relatiilor intermaxilare daca DVO este prea
mare
B Reluarea fazei de determinare a relatiilor intermaxilare este indicata cand proba spatulei
este pozitiva bilateral
C Se recomanda reluarea fazei de determinare a relatiilor intermaxilare daca DVO este prea
mica
D Se recomanda reluarea fazei de determinare a relatiilor intermaxilare daca proba spatulei
este pozitiva unilateral
E Pentru verificarea DVO se poate folosi si testul Buchman-Ismail, adaptat acestei faze
A Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina ocluzie deschisa frontala
B Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina supraocluzie incisiva
accentuata
C Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina oprirea in dezvoltarea
verticala a arcadelor in zona laterala
D Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina ocluzia inversa frontala
E Interpozitia buzelor determina oprirea in evolutie verticala a incisivilor
164. 164. Semnele subiective ale sinuzitei maxilare acute odontogene sunt:
A Inghesuiri dentare
B Diastema interincisiva
C Tulburari ATM
D Resorbtii radiculare ale dintilor din seria normala
E Cross-bite lateral
167. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la tumorile maligne ale buzelor:
A Are ca puncte de reper posterior punctul Xi si anterior un punct usor inferior fantei labiale
B Are ca puncte de reper posterior punctul Xi si anterior un punct usor superior fantei labiale
C Trebuie sa se situeze in relatii bine precizate cu asa numita axa de masticatie
D Trebuie sa se situeze in relatii bine precizate cu planul lui Camper si planul bazal
mandibular
E Trebuie sa se situeze in relatii bine precizate cu planul de la Frankfurt si planul bazal
mandibular
A Rinolicvoree, otolicvoree
B Emfizem subcutanat
C Epistaxis moderat
D Epifora
E Tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului infraorbital sau a nervului palatin mare
A Prodentie superioara
B Retrodentie inferioara
C Retrodentie superioara
D Prodentie inferioara
E Oprirea in evolutia verticala a incisivilor
191. Polieterii:
A Sunt hidrofobi
B Sunt hidrofili
C Au umectabilitate scazuta
D Au umectabilitate crescuta
E Sunt geluri coloidale
A In canalele radiculare pot exista obstacole minerale, fibroase sau conjunctive care
ingreuneaza permeabilizarea
B Poate fi insotita de radiotransparenta periapicala
C Trebuie diferentiata de pulpitele cronice
D Slabeste reziistenta dintelui
E Evolueaza cu pastrarea configuratiei structurale a pulpei