ARHITECTURA $1 STRUCTURA LIMBII Distincjia inue arhitectura gi siructura limbil face pane dintr-o serie de distinctii care trebuie fhcute ca ot ajungem Ja limba tn care functioneazi paradigmele qi opozifille lingvistice. De acoca, este necesar sk vi explic mai intl care este aceasth sorie i i care este rostul distincyiilor, Semunalam deja tn Sistema, norma y habla (Montevideo, 1952) cl, pe de 0 Parte, In tehnica pe care 0 aplick vorbitorul In vorbire, tcbuie sk distingem un pire ea [ermal de cere em nella des indiferent de func{ionaliiate, qi, pe de allA parte, un nivel ATs istemulul, un nivel al opozitiilor funcjionale, ol diferenjelor pe carg le Tace 0 Timbl, allt Sn Jexic, in vocabular, aaa ane mai tirdu, dup cum gu mulfi dintre dumneavoastr4, un nivel mai inalt deci nivelul sistemului, anume nivelul ti pului lingvistic, nivelul principiilor de structurare Intr-o limba: —_——— » sistem norma , vorbire Intre alicle, dideasn he din romifink, ca totdeauna, pentru norm, pentru sistem fi, mult mai tirziu, 4 penis alvelul-Sorsponbat a tipului Jingvistic, Semnalan, de exemplu, cf in limba romlink aver doull forme Ja substantivele in -ca, cu pluralul in -ele gi in -ied, cu pluralul fn -icl; acelagi substantiy poate aplrca sub cole dowk forme gi deci, din punctul de vedere al sisternului de ii, aceste douk forme ar fi cchivalente, adict, 1a, vele i, ‘spuncam cl, in norma de realizaro avem, in realitatc, 0 opaiitie nouk, fiindcS forma nornalk la singular © forma ‘in -(ca yi forma normal Ia plural ¢ forma in -ele, deck Tndunled, ela, ch 0 alogore, veloc, Sntre aceste forme in norma de realizare a sisternulul. Chiar din exemplele tui thesFersod de Susmre am datos io pte, aceath difrenl tae sine mmf. De exmphy Farinaod de Saussure arnt «A firmameval. i Pépesinnir sat eave Kanceze fi Xa de sncronia limit france. dct ‘na exist fn Gangel:co jn de sistcml limbii franceze, ou tnt ts realize In ‘a Limb race ase ti, ‘ner et nee lib So aease ce cx formularea hi F. de Saussure - inure limb 4 si vorbire,languc gi Parole, g mam fntrat in ce misurl accasth distinctie cate 0 distinctic reall F. de Saussure flcea distingia nu pealru 2 cupcinde tow realitatca Jicobajobui sau toad reaftatea vorbiri, ci pentru a ajunge tocmai_la un obi ‘ea omogaa, tm tem de opacities fencfonl; i cad Vora ante unde plsim accast Km, spune i el cl mu este o limb aps ‘Gam 0 cuoosstem noi i istorie (adicd 0 limb ca limba francezi sau ca limba ‘oma san ca al fib), Gi, ca si glsim accasthFimbi, acest sistem sincronic, st Stem de lor, wea Sdn mu cde suns, patos, ack pink a grain, pi dack nici acolo nu gisim aceast unitate Oogencitate, tebuie sf facem o amumith abstractic fi 88 delimitim noi obicct! ria absraci, find, sce el, nico singh nu poste ti fick abstract. Desi, ‘Ceca ce fl intoresa cra locus si stabileasc§ aceasth Himba ca sistem de valod. In realitate nici teemenul sin ero nic nu ¢suficioni, adicd .in scelssi timp" sau _-Slarea unei limbi", fiiodcd ar fi tebuit si se spankidiosymchronique adicl since’, si fn aoceasi Himbl Snjleash ca un siogur sisca ‘Saussure, dupi cum am artat fnu-un studiu (publicat in revista Word", in 1967), rein 0 ice gi rehua gi termenii Ini Gabelentz, oumsi cl introducea ‘accasti icxminologie, adicd sincromic si diacronic. Lingvistul ‘german, Georg voo der Gabelontz, in tratanal lui, Die Sprachwissenschafi, adich Lingvistica (din anul 1891), spunea ci pentru a gisi acest sistom wnitar trebuic ‘si clutim un sistem gleichzeitig sigleichsprachig, adicd, a ‘un fel de tautologic, pu nomai ,n aceingi timp" sau .siomultan”, ci gi faptele care ‘Sint gleichsprachig, care jin de aceeagi limbi, carc sparfin acchuiagi sistem”. ‘Ferdinand de Saussure preciza ci ar trebui si spamem idiarmehronique, adici eiow-o limbi" gi synchronigue, cue ete o meiuae a hi gleichzeitig, adic .in acclagi timp", fnsi reaun}i apai la termenul idiorynchronique, finde’ i se pare prea Ing, prea greci (em, ghumind, spuncam Gk poate gi din aura jocull de cuvinte implicit, Gimdci idiasynchronigue se ‘poate injclege ca idiot sincrnic*, Sasi Saussure ou spune acest luc), i va folosi mumai sychroniqu; $i msi spune ck trebuic si ajungam pioi ls patois gi poi chiar lao absiracie. Ded, 51 punca fat-un seas, peoblema de a delinits, e a gisi Jocul unde fmcyioncazA opazitilelingvistice fiindc3, evident, dackes vorbim numsi de forme 91 mumal de faptcle matesiale, consietn mateiale oreepund aclorayiconjauturh,a-am avea acca probles, dara, ‘un fapt pe care-I emongtem, anumne ol o'imb& istoricS nu este unitark. nich io scest S508. nici din punctul de vedere al eontinuiartio. {#¥al oporilor, wx etc exact accel pete tot unde so vorhcte; n &preaias opoziti diferite gi ta foncticd, adict tn fonclogic, gi tn gramatic8, gi in lexic, in Nocabular De csompl, tn span nu este acelagi sistem fonolagi=-sitecul jn care se donscbegte UA de il (adick coca oe se erie eu Il sau cu y), fiindcR existe | ‘oporitii de significante cu scmaificapii diferite, de exemplu pollo, gi .ghin’”, mu ‘numai ,pui* i poye ,munte sau virf de munte, faklsime"; deci forme diferite, chiar la nivelul cel mai tnait al limbii comune; in anumite regiuni se face aceasta distincfic, tn alte regiuni nu se face distinctia, firk a mai vorbi de tot ceea ce deosebeste spaniola din America de spaniola, chiar exemplar, din Spania. Tot ‘aga, in gramaticd, tn uncle regiuni, se face gi in limba vorbitk diferenya inure dije i he dicho, adich .spusci* si -am_spus"; in alte regiuni se intrebuinjeat = | exclusiv sau apaoape excluslv numai dije, se injelege, nu cu acceasi valoare, ci ‘cu amindoui valadile, deci cu alt continut. $i in limba romind aver 0 opozitic Intre spusei 51 am spus; in Oltenia opozita este alfel, dei se fide cu acciagi termeni, si webuic sk stii care este diferenta care se face acolo. $i tot ase. si ‘maj dau foci un exemplu de acest fel, tot din spanioli: in spanioli exist douk ‘verbe in opotitic pentru ,a punc gi ,a b&ga" gi tot doud verbo pent semnificafile conte, lus" gi ya scoate": poner = meter; guitar — sacar: gi se spune, ca sl se iavee bine opoziti, age: s quita lo que se pone e se saca lo que se mete. Insi, in mase parte, in America, mai ales in zona Argentina si Uruguay, ‘quitar aprospe ou exist: se face diferenjé Sntre poner si meter, insi nu intre quitar si sacar; guitar 2 rlmas numai in expresii izolate si se intrebuinteari sacar $i pentru guiar, deci cu alti valoare, gi deci in spaniola din Spania se spune quitarse la jaqueta, iar in spaniola din Argentina se spune sacarse, in afard de faprul c& ici nu se spune jaqueta, se spune saco; sacarse el saco. Deci existh opoifi difertc, cum voder, si in fonologie, iim gramaticd, gi | fn lenic; la acoste fapte se gindea, firk indoiali, P. de Saussure cind spunca ci trebuic si ajungem pind la dialect, poate gi pint Ja patois. Insi eu m-am Sotrebet acl e suficieat, si sm-am intrebat, de exemplu: Dar de ce spunem soarele gi luna si n-avem pewoie spunem care soare gi care land in orice text, dei aceste cuvinte nu sint ame propri; sau de ce expresii ca timpit ca un magar sau imeligent ca un migar au exact acceasi valoare in comunicare; si de ce, cind se spune sint vulpe biicnd, nu infelegem eX cine o spune este 0 vulpe bitin’. Sau, meam intrebat dc ce opozitia si functiunea nu este aceeagi cind spunem da, rispunzind, si clad spunem da e ut neologism; si de ce, cind fl uaducem pe2 momicoga ‘Sfmt Augustin, acolo unde spune: Ver bum oa verbum ext et verbum significa; F um en verbum est sed non significa verbwm, mu tradacean, cum 2 tradus tm tradocitorspaniol: Caviacal ¢ cunt gi Jock asi fia. ral « exh, i spunem, cu all grumaticl: Cuvint ¢ civtm yi fueamnd oth”, ria ¢ cuvtm, fast! mu inseamnd ,.curint™. De ce nm intrebainfien aicea aricolul, evident, Intrcbuinfind alif gramatick pentru accasth folosire a cuvinickor? ‘poi, m-am Sntrebat gi care sit oporitile pe care le putem subi cind spanem, de exempla, a tage mifa de coal8: Cutare trage mia de coodd; dack mu tage rij, gi rage coele, spunem stuncea irage cinele de coadt i tnjelegam ch cineva tage totr-adcvic mija de coadl i poate tage # clack. Task nici nu ne indi cl ar fi vorba de asia. Seu, in ce oporiie funejomcazi « sdic franz fi tne, nd spuncim c& Jon faie fran la cin, de cxempb. San, chiar mai wpe: ste prozeat ji pin Ta ce punct esto preaeat semnificatal -inimd™ tn cx tragere de inion sou care este opozitia lntre scaun i aiceva (fotolia, de exemple) in cu aun la cap? Deci, punindw-mi aceste Satrcbii, mi-am spus ch trcbuic sk facem alte, ifecte alle deoscbiri, distinc, ca sf putem ajmge la acca limbi snitark, ‘omogent, admiffod toms ch Saussore avea dieptate ch peiveyle oporiiile, care funcfioneari tn mod necesar int-on anume sisiem. Se inflege ch seopul mex ra ali, nu oumnsi acela de a justifica disocierea limb ca sistem omogen, ci de ‘a jostifica vo rbir ca, si deci cea ce woiam a cm of ristom principal insagi al lai Ferdinand de Saussure, care lua ca taxi limba ta scot sexs, Jamgue,limba ca sistem gi couidcr limba ca unitate de misuck pentru Wate manife:"tile limbsjulai; cx socotcam, dimpotrivi, ch trebuic si Inim vorbirea ca bazk sisi Iuim nocesitigile i functinnile din vorbire ca ee eens ste Himba fa vorbire, Git ndoiall, refeaua Tundameal, escagalé a vorbici, fiinded vorbim totdeauna 0 Timbi. icim, pe de o part, lingvistca strict strocturaR ji fumojionali fa limbii, fosi, pe de ali parte, si justificim gi lingvistica alior forme de camo ngs cre sta a ara vai # ca lat deine Vvorbiri, Altfel, nu putcm nici si identificim limba, dack distinctii si daci ne oprim numai_ Sass altfel, de cxompla, ‘Si deci am stabil, pentra orice stadia Structural sau funcfional, accasih serie ondonasi de distinct, mai fait in vodbire, tntre Jaca bj adie xa cen vie dea de exegirca Iona § ‘ceca ce. depinde de fapte de limbaj, si de un bagaj de cunotinle care este |ARIETECTUMA $i STRUCTURA LID » a TIA LG Unsvitic, cae priveyc Sapte lingvstice, cam se poste vedea ia. schema strana (imba funcyionals) Pe care |e discutam: soarele ca identificat, $i am constatat cl fapte ca cele mmdgarul inteligent ca sncintcligent” si sute 9 sute de alte fapte in gramatics $i ™ # {n vocabular depind de accasti cunoasiere a lucratilo fi a nonmalitéii lncrurilor 4m lamea noastrt; chiar si faptal cl fnjelegem in mod imediat athica expresii numai fntr-un anumit fel, reali Dact spun, de exemplu, Md spel si vin, ce injelogem? CE mi sp8l, imi spl ‘ceca ce-si spalk omul de obicei, in fiecare zi san de mai multe ori pe zi: fat2, urechile, ochii, miinile. Dack cumva am intenjia si-mi spil numai urechea reapti, atuncea spun: Imi spél urechea dreaptd gi vin. Sau: Cutare se piapetind. $i oe injelegem? gem ci-gi piaptink pirul. Dac fy} piaptin’ barba, atunci trebuie si precizim ci-5i piaptink barba. Ceca ce am spus s-a interpretat ca semantic prototipici, cognitivi f-a.m.d."} nu e vorba de asta, ¢ vorba de mormalitatea lucrucilor. Tot aga, de ce mu spunom o bicicletd cu rofi, de ce nu spunem un riu cu apd, Snsi spunem o bicicletd cu Fofile stricale, up riu cu apa limpede cic? Fiindoe mr exprimnim co=a ce cunoasiem ca normal in universul nostru, in lumea noastei, ci spunem numai eea ce nu ¢ deja dat intr-un fel prin canoagterea Incrurilor despre care vorbim. Deci nu spunem, de exemplo, in afari de un text care descrie in analomic fntr-o lume ~ acesia este, de altfel, un procedeu al literatucii fantastice — am spune-o acolo unde aceste fapte ar fi cu totul exceptionale, adicl in afara normei Jucrurilor noastre. $i atuncea, Cind se spune c&: ,Pe plancta Venus sau Marte Biisesc locuitorii de acolo un monstru, care in loc de cioc avea © protuberanti ‘membranoasi gi avea numai doi ochi si numsi dow braje si sub accasti protuberanfi membranoas% avea o deschidere foarte ciudati pe care 0 misce, pirind ci vrea s% vorbeascl, insi nu stia deloc marfiana", tnjelegem ci acest ‘monstru era pur ¢i simplu un om, dar ni se prezinti ca fantastic coca ce aici este nopmalitatea Incrurilor. efi mu se precizeazt altceva, fins tot de cunoasteres "Vezi. mal departe, Semantica copnitivd si semantica structural, p. 83-89.“ spor comtnsy Apo ca al expe frend fe al yi mare 9 spumepd $m. am introdus saan ée allel tuure met Timts), ath coca cd vem nol af ‘wea si vorbese la spun, d= exemplu: eas are patra litre; pot sh spun yma; 2 eae prima sila (as can po ls cme tnignss cand cy asap ev alco este tot, la ocice Timbé gi la Timbi cxistente fi incxistonte. Pot si spun: “intli tm cant care nu exist, gi “Inilsexte mumele ncestui Sol", care ou cxisth $i soaste faple de metalimbaj am gio gramaticd specall, dup imi. De excmpt, find substantive, fn toate de. i (clod cuvintele denumese exvinte sau cxpresii) xint ncutre, independent de faptul dack cuvintal ‘sau expresia are sau n-are gen, cl poate fi un adverb, orice aliceva, fick goa, gi independent dack fo limba greack cuvintul este de geaul feminin, masculin sau eutru, Adicd, dack gtiu cf Aippos este sau masculin sau ferninin cu valoarca fall” sau ,japl si dack gisesc to hippos fntr-un text, atuncea piv cl nu ¢ vorba decai, ci chesic vorba de cuvinmil A(ppos. Jn spanioli fi fm multe alte limbi, substantivele, in metalimbaj, x0 {ntrebuinjeaz3 Giri artical si in spaniold fntr-un fel spocial firk articol, dack ¢* ‘orbs de fapte de limbi; dacd ¢ vorba de fapte de discs, adicl de cova spus, atuncea s¢ folosesc cx asticol gi cn artical masculin. Deci, daci spun: Si es una ‘palabra expaiola, vorbesc de cavintl sf gi nu trebuic preciza; dack vreau $8 ‘vorbose despre un sf spas de cineva, atuncea spun El sino me gusto, .Da-ul (estit) nu mi-a pllcu, gi spuncm atunci Ei sf de lo las nifos, un titlu bbincexnascaut, al i Morati, adici Acest da spus de fete”. J {$i in roma, deqi c aga de grea si pol artical aioe, tog n-am spune sumai da, ci acest da, acel da sax chiar, forfind putin, am spunc da-ul, ca si precizim cf ¢ vorba den faptspus, si mu de ua fapt de limb. Dack punem eso, fa spaniolf pu se mai fetrebuinjexd masculinul, ci noutrl, isi cu de: so de ‘no me gusta, Sponcm deci: El no me gusta, sau Eso de no me gusta, dupi snumite regu ale imbii spanioke. San, Savifim ca tofi, cind foviyim spaniola, Gi fi substuntvele feaminine care tncep cu a fi au acceatnl pe prima silabiASHTTUCTURA $1 STRUCTURA Lan ——_____armarmarmocnaatngn ig primes acticolul el, masculin; deel .stipina™ se nu " numepte ef alma. Taal ve sures’ ae surclo do lites sence ae articolal feminin, deci: 1a a, la hoche, (asta este litera ch»), ime pbarda” anu. fopomi: ef hacha, desi e tot feminin. Dec, cum vedet, existh anumite reguli foarte precise pentru metalimiba}, Apoi, in limbajul primar, care mu v limba} dar pcpsimak realises Engi: vero tao see's pe pana se eae care oxpanizcarA realitatca, exact ca orice formA de limbaj primar: cind spunem 4 Bice facem 0 deoschire in realitatca limbajului gi nu vorbim de cuvintul a zice, ‘cum am vorbi fn metalimbaj. ‘Ca privire la limbajul primar trebuic £1 deoscbim, din nou, intre coca ce ete vorbire repotati, discurs repetat gi coca co este tebaict liberi. FiindcX ou puiem stabili opozijiile cu privire la ceca ce ‘este discurs repetat, ca, de cxcmplu, in cu scaun la cap, pu putem gti care este diferempa intre scaun si foroliu; in limbs romlini, considerind accasti expresic, cu scam la cap, nu putem comule, cum se spunc, nu pulem schimba scaun cu Jotolia, ca si vedo cf are o alti valoare. Trebuic si spunem numai aga. Aceste Japte am sint numai necomutabile, ci, de multe ox, sint fi ncidentificabile. Ce-o fi tnsemnind coeur in par coeur? O fi ,inima tau 0 fi ,corul” care se scric -Scuma cum se scrie cuvintul pentru inimé gi nu cuvintul pentru cor, care se scxic cu of, choeur? Existd argumente pentru amindoul interpretirile. (Ce inseamnii fur in au fur et & mesure? Stim ce inscamni au fur et & mesure in intregime, adici ,incetul cu incetul, gradual”, ins ce inscamni jur? Fur nici nu-I putem falocui, nici nu stim ce este, decit cl trebuie si fie un cuvint mascaiin, fiindcd are au; el nu exist decit in_ageasth expresic. $i am putea ‘spune ef, in limbs romini, rost in pe de rast este rostul pe care-l cunoagtem ind spuncm ci n-are rost, de cxemplu? Firi indoiali, s-ar putca spunc ci cxisth ‘un rapart ctimologic, fnsi un raport numai etimologic. Acest rost in pe de rost ¢ fostal rost ,guri", deci fl traduce pe ape sidmatos (&nd ovo) adic’ .din gurd, din limba greact. ‘Deci, climinim sau pincm intre paranteze gi discursul repetat, care este mult suai vast deci s-ar putea crede in general; vorbirea este ca un fel de picturk cu colaj simultan, adicd, fn parte este tehnicd actuali gi in parte sint buctti de vorbis deja existente i dusc, ca sk zicem aga, de traditic, in toate accsie expresi, locufiuni fixe, in proverbe, citate 5.a.m.d. ‘Chiar atunci cind ¢ vorba de proverbe, unde totul se poate recunoaste, nu puter fntrebuinta pentru stabilirea opozitiilor aceste expresii fixe, pentru c& nu Ic pum schimba clementele; deci chiar dack spuncm Ai si dai sami, ‘Doan, nu putcm schimba aicca samd prin aliceva sau Doamnd prin aliceva ca si vedem care sint valorile acestor cuvinte, si, daci schimbiim ceva, cc se{in vorire gi fn slegerca pe car 0 fac fn vorbie, cu peivire la notatca sa la expresiilor. $i, eve si proqeascl ca total, ine aceasta ou arc See eee eens cavintcle. ca accastl spunear, ca vorbitor. ns ca lingvist, ci ca vorbitor, are totdcauna drepiaiz. Se injelegs, cind incepe ak ne ‘exphice, atuncea au-i mai dim dreptate, fiindei atuncea el devine lingvist iin aceastl calitac nar avea voie si gregeascl. De exampin, spuncam of fn itaana sctuali existi vorbitod care fac deoscbirea faire adése $i sowie: dire se foloscyte numai pentra .a auzi $i sentire pentru a Smeg. ARG vorhito’ Sate bbuinjeazi numai sentire si pentra simul auzului gi spon: ti sento: non ti sento; -senti? Mai ales vorbitodi care intrebuinjeazi udire $i sentire sint convingi ci 8 fntrebuinja numai sentre reprezintS o noutate a tinesilr de ast care mu ga si vorbeascd si care ou mai cunose difercofa inte a az gia simi"; fa realitatc, ‘entire cu aceasit valoare apare la Dante fi este, probabil, um fapt din latina valgard, finde este forma gencealizati in catalani (sencf gi pentra a suci"), ‘sto forma intrebuinfatl in spaniola de sud, fn andabuzi gi este gi un fapt care s-2 fntimplat in limbe greacK, tocmai in acclasi timp ca latina vulgar, adick alkio 2 fost inlocuit pin ai stdnomai, adic& a muri” prin .scatire™, prin 2 simi". ‘Totug ¢ vorba de dou opozifi dferite i nu le patem considera impreunt; deci, distingem fatre diacronia vorbitorilor gisincronia in sens strict. ‘Si mai observim acuma ci lntr-o limba tera, itr-o HimbS de culturd, de ‘culturi scrisi, chiar si diacronia reali poste fi sincronici, adici poate fi prezeati ihn orice moment, fiindcl aceste texte mai vechi se cunose $i pot fi oricind ‘nu sumai_ca texte, ci si ca ‘$i ioed msi putin com scria Miron Costin sau Grigore Ureche, insi tim cite cova din limbs lor si putem intrebuin}sARISTOCTIIA $1 STRUCTURA Lost posiile lr, funciunile Inirebuinate de ci. Un exemple dia francesa: fraceck nisi a pronume negaiv. geoctic quot car, dept tangs nocmativl, au se fntrebuinjeazi decR peninu fapte generic, sik de lance Fraites po et 6a, apres quoi, adicX facet asia $i asta (¥1) apoi/dupd aceasta” Inst scest quoi se itrebuinja yi petra fapte coocrats qi individual: ane sable ot 240k wn livre dans quot; usta, dup gramatica normativt, se spune tenet are aul se sficse deloc gi fntrebuinjeazl. impotiva gramaticii normative, accst ‘quoi si pentnt faptc concrete, iatocmai aya: wne table sur quot: oli sur quot fame. Ce st fatinplat? Accasti utlizare n-a displru, fn realitatc, niciodati din conptiinja acelor vorbilori care cunogteay literniun de dinainte de Chateaubriand, $i cine nu cunoaste, dintre persoancle culie, accasth literanuct? Tofi cei culfi au vizut teatru, au vizut pe Molitre gi au auzit, deci, constructii care nu se maj intrebuinjcazd astizi; tofi au fost la gcoall gi la ooall ai citi: sccsle texte fi, deci, asemenca fapte pot reveni oricind, in misura in care sint Prezente, in care existl accasth coprezenil a diacronici. $i aceasta putcm spune €h exto © dincronic « vorbitorilor, adick ceca ce vorbitodi #tiu astizi din sincroniile de altidatl. Bine, bine, dar'asta ¢ mumai pentru limbile scrise? Nu, fi pontra limbile de tndific orali, fiindc gi tn aceste limbi existi literatura care se transmite ca Titeraturd oral’, cu tot felul de construcfii perimate, construct care 8 s¢ mai Intrebuinjeazi altfel, $i cine cunoasie accasti litcraturi populari poate fntrebuinja oricind fapte din aceste texte, pe care le cunoagie fi pe care le poste feface chiar, intro anumiti misuci. De-abia cu privire la tchnica liberd in sincronic, trebuie si facem distinctia. A pe care voin s-o fact Ferdinand de Saussure §i pe care 0 flcea eu privire numai © 12 o dimensiune, anume inve arbitectura sincronick a lim structura limbji sau, cu privire la baza acestei distincti Orick, adick tchnica sincronicK a limbii istocice, si limba functionaik. Numim limba istoricd limba in sensul curent al termenului, adici © Timb& care s-a dezvoltat in istorie, cu o sumi de tradifii comune, gi care se recunoagte ca Timbi de cltre proprii ei vorbitori fi, de abicei, gi de vorbitocii altor limbi, coea ce se arati prin faptul ci aceastl limb are un nume, un num= propriv, adici e denotati prin adjcctiv propriu (i adjectivele pot fi proprii: romdnesc ¢ un adjectiv propriu); deci, limbile ca: limba rom An, limbaframcert, limba on p01, spunea yf limbs ru 8K (shen), Seba a ronndah 20 folowyic nal nmait adverbsl, com im, adil tte, te, framjureyte So uncke cans ¢ sa gros pemri polomos4 ou apie snl, md pone ope pole, nk entry ick; pent chinez, © wpa: chinezee ‘Aid, inorkeInsna s0n ce sabi rin intone go au, lta proces intric, care, se ojcege, poate fi un proces terninst aes um proces Sx dovenire. Deck pot exisin limbl istcice tock In evenire, care Jock na rat ‘abit Intra mod definiv, Aver tot felul de exemple Jn lingvistica roxomnich, exemple de Timbi care n-anajuns to stabileascé So mod defini ca limb: aga, dialectal Hdner (dialectl din Léon) san, lock mai car, cooa ce € ssemul dialectal al limbii frasen-provensale, eae, i un moment dat, pica ct se dezvolth cle staus-listoric de limb istocicl, co central la Lyon gi cae, pola has Ia un sain insufiieat de dczvoltre. ( limb istorid chiar sincrone, fn acest sons fi ca tcc Tiberk, sic um sistem uniter gi omogen, dack nu ¢ o Fimbil moartk sax aproepe mow, adicl o Fimbl rodusi la un singur sistem. Existi gi limbi roduse la un singur sistem, de exemply, limba copt, care se fntrebuinjeark fntr-en singer sistem; tn toate ceclalic fotrebuinpi sau necesitifi ale vorbici observim ch se fotrebuinjeaai araba; momal ca limb& litargick se SntrebuintearS copta. Ins fn Iimbile istorice, aga cum Je cunoagtom, cxisti cel putin tei mari tipari de vacate: 1. varetate fn spat; 2 varicate intr stature sau plate socioculmurale ale comunity 3. variaate tre soopusile expresive, doterminalc de clomenicl fundamentale ale actu lingvistic concret, care sint in aferl de vorbitac (Gucrurile despre care se vorbogtc, ascullitorul sau destinatari, situatia in cace $< vecbestc, creumstanga vorbiti). ‘$i limba, tebnica liberi, poate fi deoscbitl din ficcare din aceste puncte de vedere. ‘Acest ansambhu de deosebir gi de coincidenfc intr-o limba istoricd, aceasth srucurl cxiemmi 2 unci limbi istorce, 2 fost nymiti toms nymith_wempsi_apa, arhitecturi, la charpaue_de_la dc citre_Hi tinceunoccutl i ‘Keest temen a fost ée lingvistal orvegian L. Flydal, romanis, care a inoercat si creeze gi 0 temminologic special’ peatru sceste tipusi de variate i, deci, si pentru tipurle de ‘mogendiate, de fecare dati, adicS fa sensul contrar diferenjelor in spat, tn sensu) contrar diferajclor inte stramile sociocultural gi in seasul contrar ierenjlorintre momentele expresive.a omcogary a ee iin, Dac consi dialect ino, tne exit i dierngi fare dialect gi Hinbl, ese acl: Incre, mbatana etc exact sczony pase a conan Ree cals ee ce de sabata ‘Cam patcm numi omogenritile venicale, adick coca oe este sinsttic, 258 com prezint dferenfe Inte strate sociocuburale tau te pezinth pura fateaa punct, numai fot-un strat? Le numim ni vele de limb, deci putem ‘arti do un nivel de limba $i cum potem nui emogencitile din ponct de vedere al diferenjcloc diafasice? $ tiluri de limb, adicd putcm vorbi, de ‘exemple, de un stil familiar. ‘Piecare dinte aceste unit waiter! sas omogead suai Gata punct de vedere: ua dialoc, chiar dacl lm declant noi uniter, ¢ unitar numai din unct de vedere spafal, insh preais Giastelice i Gnkasice; Cine rminr tr al pa de velon tal ER SE a Gaxfesice; gi un stil de linibl, stil familiar de exempla, prezinti diferenje istopice gi dastratice. Desi nici aici nam pitt focd sister omogca, unite, e care avem nevoie in Hingvistica structural, acel ,systéee ob tout tint", ‘wade Secare Iucru ¢ raportat Ia celia (Nu ¢ expresin lui Ferdinand dc ‘Smassue, cam cred foarte mul cia li Antoine Meili.) Ded, aver nevoie de o limb care s4 fie ou numai sincronicl, ci care si fie gi sintopicd, sinstratich gi sinfasic, adicl o limb& unitarh din aceste patra puncte de vedere, ca stare de limb, fat-on daket, atr-un nivel gi fat-un sil de limba, saul singur de ficcare dath. Accasth limbl ideall © numim limb & funcional’ gi sccast limbl ideal esc obiectnl lingvisticii structurale, findeS oxicare ltt formi, chiar unitad dint-im punct de vedere, prezinti diferente care pot fi gi sistematics. Deci, obiect! la cae se gindea Ferdinand de Sanssare $i pe care fl visa este accastl imbl functional, sistemul lingvistic ‘niur an numai sincronic, ci sintopic, sinsiratic gi sinfasic, rl diferenje nici in ‘sus $i im jos, nici Ia dreapts fila stings. Deed, o Sb ce mu exist = sve siapwmds, Nu! Acces limba esc “timbi functional, fn sensul cle singura care se veaizeazH imediat in vocbire, in ficcare punct al vorhiri. Nimeni mu vorbeyte talk limba istorick fntr-un punct al vorbisii, afar sumai dacd, fn ace] punct, coca ce ralizeazh vorbitorul {ine de toate varictifile limbif; altel, realizeaz4 fntoldcamna, in ficcare panct, 0 limba {storied intr-un dialect, adick o anumitl form repionsli, cu un anumit stil de linaba givin armmit nivel de iba. ‘In acest seas, cind spun fn Spanin: Nadie habla espaol, atuncea se miri student; pe wml, le spun: Nadie habla el expafol, adic’ ,Nimeni nu vorbeste sponiola~ ca Taub fa Sntregime, ci ficeare vorbepe twideamna mami o forma. determinati a spaniolci, mi aprobl, $i nimeni nic un glic toatl limba; nimeniFr ———_____mrenmnrmcrmapen ig tou gtic limba romdod, toath limba roma, 1 is {ips cao 1 verter o recunens de Boca daik cf mcchaseny ner i spun: Da, cuvintul acesta ¢ vulgar sau familiar” sau 2 a eta ccelilalt sat sau E de aici" yuma.) accastl limbi are dezavnotajul de cn. n Jimba exclusivi a nicl unui vorbitor gi « nic unui text. Aprospe nu cafe tc ‘ace sl realizcas fa mod suict nurnal o limbl functiooals; poste anuerite rate iiimifice gi sic pipifice, adick numai scolo wade savant mu glumese deiee $i mui permit, din clnd fn cind, #1 chte-o phidusie. (E bine s8-4i permitt), $1 atunci, numai in acesie texte se realizeazi intr-adevir o singurk limbs funcfionali; alfa, ia vorbirea normal, firk indoialk,realizim in ficcare punct al discursuriloc o fimb4 funcjionali, inst in acelagi discurs pute Intrebuinis doui-trei limbi famcjionale diferte. $i, de exemply, intr-un text, sk zicem inte lun text narativ, puicm uUliza tocmai aceasti varietate de limbi functionals: Vorbeste fntr-un fel autorul, in alt fel personajul A, altfel personajul B; de cxemplu, putem utiliza ca instrument pentru constituirca sensului locmai varictatea de limbi funcjionale, ceca ce inscamnd ol gi vorbitorii cunose mai multe limbi funcfionale. Coca ce fnscamnl cf, in fiecare limba istorick, vorbitoni! este ,poligiot”, stic mai multe ,imbi $i nu cunoagte mumai structure unei Timbi funcfionale, ci cunoasic col pufin gi ceva din arhitectura limbii istorice, uncori chiar mult din aritectura diatopicl gi diastraticl, gi poate realiza 41 forme care nu fin de nivelul, de dislectul ui; si iecare vorbitor, prin deiinitic, ‘cunoagte mai multe stiluri de limba, deci, gi in acest sens, este .poliglot” i daca intr-adevir cxisti oporijii diferite, inseamni cX intrebuinjeaz3 opozitii diferite. Inscamni cf lingvistice suructurali webuie ficuti cu privire la fiecare limbi functional pe care vrem si o distingem fntr-o limbitistoric&; de aceca, s-a Grezut cd lingvistica structuralk ar privi limbile literare sau limbile exemplare, limbile normalizaie, siundardizate sau accle forme de limba care nu sint chiar limbi functionale, insé care prezintk o unitate gi o omogencitatc intern destul de mare, remarcabili, cel putin din punct de vedere diatopic si diastratic, daci nu gi iafasic, fiinded cel puyin varietatea de stil ¢ totdeauna prevent. ‘Aceasta ch priveste lingvistica descriptiva structuralé, unde structurile se descriu — acesta este.principiul ~ acolo unde ele functioneazi; nu putem descrie structuri care nu fancfioneaz%, nici functiuni si opozitii care sint duble sau tripl= ca o singurd oporifi. Acesta este reais mul lingvistic al structuralismului serios, adick se descsiu structurile care existi in limba gi in misura in care existi i acolo unde exist. Insi acolo unde existh sint indispensabile, fiindcd limbs functioncazi intr-adevic prin aceste opozifii, prin aceste structur, fiindc& limbe este in primal rind acest sistem diacritic, de diferentiere a realititit, de delimitare a realititi, cosa ce nu se poate ignora.Thi, cx aceasa, ou inscamal ol am explicat vorbiren, yi mn climinat sau ar pus fore parsicer canoucrea cru, talisbaja, ce am Bat Is 0 parte, ca sf ne concantelm amupa strvcturilo'r. §) teebuic, cash explicim vorbines, tebuic ak explicim yi sk constai tot coca ce epinds de cunoasterea Iver, tot coca ce ese ihinicS metalingvisic, ceca ce cate discus repetat, coca co este Gacronia voxbitorilor gi tot coca cb este acitecart a Himbii, conoscath gi wl de vorbita. ‘Mai ales ou privre la ubisoft, wu ve servi numa de omogcocitate. Gregeala de perspoctivi pe care 0 avem Sn mod necesar in descricrea pramaticald = pentru ch gramatica ou se poate face deck cu privire Ix un sistem omogen — este accea de a crede of se vorberte ou un singursnicm. Nu vorbim nami cx ‘paratich mooolitich, ci gisim gi aceasth variate gi isi ci vocbitoriiintrebuinjeaxi coogticat, ou numai incongicat, print-oa fel de amestce de limbi, yi varciaica de limbi, adicd, struct wxa are foumla ummitoar: Feet? form ‘V=vloue ¥y——_, deci forme diferite pentra valor difeic, coca ce este fi citriul de bazk fn studiul stuctuilo, afit in goematici, ct i in vocabula. Varictates smarhitectura fimbi ae form: y aN oe Ue v vy y dick: 1) acecaifonmd pena vlad at, inet, ne urebin, Da, form ste aces dar o fi valoarca ff) san valoara 27's 2) forme difeite petra accel valour, coxa ce exis mal mai wpe fi pens Dack observim acesar dou tipui de formule, ce vedem? Vedem ch onmalele valli sincromice corespand i frmlchr diacronici iin diacronic ete soca soi or! acco frm tse da valour al, or acoas “aloare rece de la o fork I aly; so echimbi forma fi, de fear dat, se posteammo ig schimba o dath fc ° oclag dp deforma nk "MONT Wave aceaslInllajire,totdemuna co ‘Clad aficmkn, deci, ch vorboqtec vorbopte au numal cu sincronia, cf WW cu varictates, pice spune qi: ve limnbii, Fi cu diacronia, care este un tip al varicthyi Cumsccinjele distinctiel tatre limb istoried : se Conseco © anh icicles Chase Lol oa ts m complesd de dialocte, nivelui i stiluri de limb, care fn parte se a Sets npr dif, de Gear da. Suprapun, sint =A doua consecinji este ch nu avem jie a ee sincroni, ach deaciere, cas. zcem af, ssiemaic,¢ pain deck ek descierea sistematicl, avem deacierea celor trci dimensiuni do vaccine: dialectologia, sociolingvistica fi stilistica limbii, care sint discipline sincronice exact cx accleagi drepturi ca i descrierea sistematicl, aya cum se vizcazh in Gescriorea sistematicl, in gramaticl, care poate fi ficuth pentru ficcare dialect, Pentru Gecare nivel fi pentru fiecare siil de limba fn parte. , 7O alll consecinl este si accea cl: descricrea structural se ocupl de fapte a chor formult general ac fi: forme diferite pentru valor diferite; pe cind Varietates se prezinth cu formula: ofi,acceagi form pentru yalori diferite, ori forme diferite pentru acecasi valoare. Anmci, numai un tip de descricxe, descriceea structurali, poate fi structuri sincronicd, poate vorbi de fapte de ucest lip, pe clad descricrea sincronicl a variciii, in dialectologic, in socioling visticd Saul in sillistica limbii, mu poate fi structural. Nici o astfel de disciplini mu poate stabili structuri, adick objectul ci ou pot fi structucile. Nu poate stabili structuri acest tip de descriere. Care este atunci disciplina care descrie structucile dup aceasti formuli? Este geamatica. Gramatica fotrun sons mai larg, adic nu numai descricesa sistemului gramatical, ci i a sistemului fonologic si a sisterului lexical, adict, de fiecare dati, semantica structurali a unci limbi funcyiouale, Nu poate fi structurali dialectologia; ca poate f structural, ins ca ‘gramaticd, nu ca dialectologie, finde, dack studiazX varictatea, nu poate stabili struct. Coca ce poate face dialectologia saw/si sociolingvistica este, mai lati, si descrie unitatea prin gramaticd, um dialect punctual, gi alt dialoct punctual, si al treilea dialect punctual, fi apoi si constate varictatca la nivelul sistemului, ‘Allfel, ca dialectologie imediat, nu poate observa dec norma de realizare, nniciodali sistemul, Sistemul nu poate fi descris decit in limba functionali si nu Ia nivelel varietitii. Deci nojiunca do dialectologie structurald ori este 0 contradicic in objecto (ca sinfl a varictifii care se ocuplt de omogencitats), or, daci 6:0 aojiune cocrentl, inseamnl disciplina care studiazi varietiile pe care Jo-a stablt deja gramatica, de ficcare dati, adic’ descrierea sistematicl.Deci studiul intrebuinfiri limbii tn texte implicd aceste cine lingyis descriptive: 1) gramatica, in sensul precizat, 2) ialeciologia, 3) socioling vistica, 4) stilistica Timbii gi 5) studiul diacronici, io miisun fn care accasti diacronic este actual este prezenti in sincronie. Pink acuma, nimeni n-a realizat 0 descriere care si ne poatl explica, fntr-adevic, fntrebuinjarea Embii fn texte gi mimeni n-a reupit oh descric © ¢ ftie un singur vorbitor fn wate aceste sensuri, tm toate accstc directii. Ficcare descriere este deci partiald gi trebuie si facem descrierea, ca pe urmM si vedem ce-a ales ficcare vorbitor din aceste posibilitif aproape nesfirgite ale limbii.