Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
ANALIZATORI
SISTEM NERVOS
1. Tubul neural:
A. Rezultă prin transformarea endoblastului supracordal
B. Rezultă prin transformarea ectoblastului supracordal
C. Rezultă prin transformarea ectoblastului subcordal
D. Este flancat de 2 formaţiuni longitudinale
E. Este flancat de crestele neurale
A. Reprezentă cea mai veche componentă a SNC din punct de vedere filogenetic
B.Provine din porţiunea superioară a tubului neural
C.Respectă în dezvoltarea sa aspectul nevraxului primitiv
D. Ocupă canalul rahidian pe toată lungimea sa la embrionul de 8 săptămâni
E.Îşi dublează volumul la embrionul de 6 săptămâni
A. Lamele vertebrale
B. Ligamentele galbene
C. Găurile de conjugare
D. Discurile intervertebrale
E. Pediculii vertebrali
A. Lamele vertebrale
B. Ligamentele galbene
C. Găurile de conjugare
D. Discurile intervertebrale
E. Pediculii vertebrali
37. Coada de cal este constituită de o parte şi de alta a conului medular şi a filumului
terminale de:
A. 2 porţiuni
B. 3 porţiuni
C. 4 porţiuni
D. 5 porţiuni
E. 6 porţiuni
48. În secţiune transversală substanţa cenuşie a măduvei spinării are formă de:
A. Fluture
B. V
C. H
D. Cordon
E. Cilindru
A. Neuroni viscerosenzitivi
B. Deutoneuronul sensibilităţii termoalgezice
C. Neuroni visceromotori
D. Deutoneuronul sensibilităţii proprioceptive inconştiente
E. Deutoneuronul sensibilităţii proprioceptive conştiente
A. Centrul cardioaccelerator
B. Centrul micţiunii
C. Centrul iridodilatator
D. Centrii splanhnici pelvini
E. Centrii defecaţiei
A. Centrul cardioaccelerator
B. Centrul micţiunii
C. Centrul iridodilatator
D. Centrii splanhnici pelvini
E. Centrii defecaţiei
A. T1-T4
B. T3-T5
C. T6-L2
D. L1-L4
E. S2-S4
A. T1-T4
B. T3-T5
C. T6-L2
D. L1-L4
E. S2-S4
A. T1-T4
B. T3-T5
C. T6-L2
D. L1-L4
E. S2-S4
A. T1-T4
B. T3-T5
C. T6-L2
D. L1-L4
E. S2-S4
A. T1-T4
B. T3-T5
C. T6-L2
D. L1-L4
E. S2-S4
A. Trimit un axon de calibru mare spre plăcile motorii ale muşchilor striaţi
B. Intervin în facilitarea reflexelor miotatice şi de apărare
C. Sunt prezenţi doar în zona vegetativă a măduvei
D. Sunt prezenţi doar la nivelul măduvei sacrate
E. Sunt situaţi mai ales în cornul posterior
A. Trimit un axon de calibru mare spre spre plăcile motorii ale muşchilor straţi
B. Intervin în facilitarea reflexelor miotatice şi de apărare
C. Sunt prezenţi doar în zona vegetativă a măduvei
D. Sunt prezenţi doar la nivelul măduvei sacrate
E. Sunt situaţi mai ales în cornul posterior
A. Trimit un axon de calibru mare spre spre plăcile motorii ale muşchilor straţi
B. Intervin în facilitarea reflexelor miotatice şi de apărare
C. Sunt prezenţi doar la nivelul măduvei toracale
D. Sunt prezenţi doar la nivelul măduvei sacrate
E. Sunt situaţi mai ales în cornul posterior
A. Trimit un axon de calibru mare spre spre plăcile motorii ale muşchilor straţi
B. Intervin în facilitarea reflexelor miotatice şi de apărare
C. Sunt prezenţi doar în zona vegetativă a măduvei
D. Sunt prezenţi doar la nivelul măduvei sacrate
E. Sunt situaţi mai ales în cornul posterior
A. Au dispoziţie periferică
B. Realizează funcţia de centru reflex al măduvei
C. Sunt situate în imediata vecinătate a substanţei cenuşii
D. Conectează măduva cu encefalul
E. Asociază între ele mielomere situate la distanţă
A. Au dispoziţie periferică
B. Realizează funcţia de centru reflex al măduvei
C. Sunt situate în imediata vecinătate a substanţei cenuşii
D. Conectează măduva cu encefalul
E. Asociază între ele mielomere situate la distanţă
74. Nervii spinali sunt constituiţi din:
A. Fibre somatosenzitive
B. Fibre somatomotorii
C. Fibre mixte
D. Fibre viscerosenzitive
E. Fibre visceromotorii
A. Sensibilităţii exteroceptive
B. Ascendente
C. Motricităţii
D. Sensibilităţii
E. Nici una din aceste căi
A. Termică şi dureroasă
B. Interoceptivă
C. Tactilă fină
D. Proprioceptivă
E. Oculocefalogiră
A. Cordonul lateral
B. Cornul posterior
C. Ganglionul spinal
D. Cordonul anterior
E. Cordonul posterior
A. Proprioceptivă inconştientă
B. Tactilă epicritică
C. Proprioceptivă conştientă
D. Termică şi dureroasă
E. Tactilă protopatică
A. Fasciculul cuneat
B. Cordonul medular lateral
C. Cordonul medular posterior
D. Fasciculele spinobulbare
E. Fasciculul spinotalamic anterior
A. Talamus
B. Bulbul rahidan
C. Diencefal
D. Ganglionul spinal
E. Cortexul cerebral
A. Proprioceptive inconştiente
B. Sensibilităţii termice şi dureroase
C. Proprioceptive conştiente
D. Tactile grosiere
E. Tactile epicritice
A. La nivel medular
B. În punte
C. În bulb
D. În trunchiul cerebral
E. În pedunculii cerebrali
A. Pedunculii cerebrali
B. Trunchiul cerebral
C. Bulb
D. Punte
E. Măduva spinării
A. 80 % la nivelul bulbului
B. 80 % la nivelul măduvei
C. 20 % la nivelul bulbului
D. 8 % la nivelul măduvei
E. 2 % la nivelul măduvei
A. Corticospinale laterale
B. Rubrospinale
C. Reticulospinale
D. Rubronigrospinale
E. Vestibulospinale
A. Tectospinal
B. Rubronigrospinal
C. Olivospinal
D. Vestibulospinal
E. Rubrospinal
A. Cervicală
B. Toracală superioară
C. Toracală inferioară
D. Lombară
E. Sacrată
A. Cervicală
B. Toracală superioară
C. Toracală inferioară
D. Lombară
E. Sacrată
A. Cervicală
B. Toracală superioară
C. Toracală inferioară
D. Lombară
E. Sacrată
107. Fasciculul triunghiular median al lui Gombault şi Philippe este situat în regiunea:
A. Cervicală
B. Toracală superioară
C. Toracală inferioară
D. Lombară
E. Sacrată
A. Rubrospinal
B. Spinocerebelos încrucişat
C. Piramidal direct
D. Spinocerebelos direct
E. Piramidal încrucişat
A. Spinotalamice
B. Piramidale
C. Extrapiramidale
D. Spinocerebeloase
E. Goll şi Burdach
A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6
A. C3 şi C4
B. C4 şi C5
C. C5 şi C6
D. C6 şi C7
E. C7 şi T1
117. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la trunchiul cerebral sunt
corecte ?
A. Bulb
B. Etajul protuberanţial
C. Puntea lui Varolio
D. Mezencefal
E. Cerebel
120. Din porţiunea internă a lamei alare de la nivelul mielencefalului iau naştere:
A. Nucleul roşu
B. Locus niger
C. Coliculii cvadrigemeni superiori
D. Protuberanţa
E. Cerebelul
122. Bulbul:
A.Dintele axisului
B.Articulaţia atlantooccipitală
C.Membrana alantooccipitală posterioară
D.Şanţul vertebrobazilar
E. Cerebelul
A. VIII
B. XI
C. IX
D. XII
E. X
130. În şanţul retroolivar se văd originile aparente ale nervilor:
A. VIII
B. XI
C. IX
D. XII
E. X
A. IX
B. XII
C. VI
D. VIII
E. X
139. Mezencefalul:
A. Nucleul cardiopneumoenteric
B. Nucleul motor al trigemenului
C. Nucleul lacrimal
D. Nucleul salivator superior
E. Nucleul ambiguu
A. Nucleul hipoglosului
B. Nucleul facialului
C. Nucleul trigemenului
D. Nucleul abducensului
E. Nucleul ambiguu
A. Salivator superior
B. Lacrimal
C. Motor al nervului abducens
D. Salivator inferior
E. Motor al nervului facial
A. În ganglionul trigeminal
B. Pe partea anterioară a bulbului
C. Pe partea anterioară a punţii
D. Pe partea anterioară a mezencefalului
E. Pe partea posterioară a punţii
147. Următorii nuclei ai punţii lui Varolio sunt vegetativi:
A. Accesori ai oculomotorului
B. Pupilar fotomotor
C. Lacrimomuconazal
D. Salivator superior
E. Salivator inferior
A. Sfincter al irisului
B. Drept inferior
C. Oblic inferior
D. Ridicător al pleoapei
E. Drept extern
A. Oblic superior
B. Irisului
C. Ciliari
D. Drept extern
E. Oblic inferior
167. Singurul nerv cranian cu originea aparentă pe faţa posterioară a trunchiului cerebral
este nervul:
A. Olfactiv
B. Oftalmic
C. Oculomotor
D. Trohlear
E. Trigemen
A. Musculatura inimii
B. Muşchii laringelui
C. Muşchii masticatori
D. Muşchii limbii
E. Pielea feţei
A. Temporală
B. Bucală
C. Maseterină
D. Infraorbitală
E. Nazală
A. Temporală
B. Bucală
C. Maseterină
D. Infraorbitală
E. Nazală
A. Drept intern
B. Drept extern
C. Oblic inferior
D. Drept inferior
E. Drept superior
A. Şanţului bulbopontin
B. Orificiului acustic intern
C. Fasciculului solitar
D. Stâncii temporalului
E. Mezencefalului
A. Anterioară
B. Posterioară
C. Medială
D. Laterală
E. Superioară
A. Nucleii punţii
B. Oliva pontină
C. Nucleul corpului trapezoid
D. Nucleul interstiţial Cajal
E. Nucleul interpeduncular Gudden
191. Paleorubrum:
206. Tractul tegmental central este constituit din fibre care provin de la:
A. Talamus
B. Hipotalamus
C. Coliculii cvadrigemeni
D. Nucleul roşu
E. Olivele bulbare
255. Paleocerebelul:
A. Este situat în porţiunea anterioară a cerebelului
B. Este situat în porţiunea posterioară a cerebelului
C. Are rol în statică
D. Are rol în tonus şi postură
E. Are rol în coordonarea motricităţii
256. Neocerebelul:
A. Este situat în porţunea anterioară a cerebelului
B. Este situat în porţiunea posterioară a cerebelului
C. Are rol în statică
D. Are rol în tonus şi postură
E. Are rol în coordonarea motricităţii
267. Derivatele veziculei diencefalice sunt astfel situate în jurul ventriculului III:
A. Lateral hipotalamusul
B. Inferior talamusul
C. Posterior epitalamusul
D. Anterior epitalamusul
E. Lateral şi inferior metatalamusul
268. Talamusul:
A. Derivă din lamele alare
B. Proemină în ventriculul IV
C. Proemină în ventriculul III
D. În 80 % din cazuri fuzionează cu cel de partea opusă
E. În 8 % din cazuri fuzionează cu cel de partea opusă
269. Hipotalamusul:
A. Ia naştere din placa ventrală
B. Ia naştere din placa dorsală
C. Ajunge în zona intermediară a pereţilor telencefalici
D. Ajunge în zona intermediară a pereţilor diencefalici
E. Este legat de structurile inferioare ale trunchiului prin intermediul corpilor
mamilari
270. Talamusul:
A. Este separat de cel de partea opusă prin ventriculul III
B. Are forma unui ovoid cu extremitatea voluminoasă orientată anterior
C. Are forma unui ovoid cu extremitatea voluminoasă orientată posterior
D. Înapoi corespunde trigonului cerebral
E. Anterior corespunde capului nucleului caudat
304. Hipotalamusul:
A.Se găseşte în porţiunea mijlocie a bazei creierului
B.Este limitat anterior de chiasma optică
C.Este limitat posterior de chiasma optică
D.Este lmitat posterior de marginea anterioară a corpilor mamilari
E. Este lmitat posterior de marginea posterioară a corpilor mamilari
314. Epifiza:
A. Este situată posterior de vârful ventriculului III
B. Este situată între cei 2 coliculi cvadrigemeni inferiori
C. Este considerată un organ neuroglandular
D. În sus vine în raport cu venele lui Galien
E. Inferior vine în raport cu pânza coroidiană a ventriculului III
315. Epifiza:
A. Are formă de con
B. Are o lungime de 7-8 cm
C. Are o lăţime de 3-6 cm
D. Are o greutate aproximativă de 15-20 grame
E. Prezintă un vârf orientat posteroinferior
324. Principalele surse arteriale ce participă la irigarea talamusului sunt reprezentate de:
A. Artera cerebrală anterioară
B. Artera cerebrală medie
C. Artera cerebrală posterioară
D. Artera coroidiană
E. Artera comunicantă posterioară
396. Claustrum:
A. Este situat lateral de nucleul lenticular
B. Faţa sa medială delimitează cu nucleul lenticular capsula extremă
C. Faţa sa laterală este separată de scoarţa lobului insulei prin capsula externă
D. Îndeplineşte funcţii importante în comportamentul emoţional
E. Îndeplineşte funcţii importante în dirijarea activităţii vegetative
449. Căile sensibilităţii generale destinate capului şi gâtului au protoneuronul situat în:
A. Ganglionul lui Gasser anexat perechii V de nervi cranieni
B. Ganglionul geniculat anexat nervului vag
C. Ganglionul jugular anexat perechii V de nervi cranieni
D. Ganglionii Andersch şi Ehrenritter anexaţi glosofaringianului
E. Ganglionii jugular şi plexiform anexaţi nervului vag
452. Impulsurile de la nivelul celor 2/3 anterioare ale limbii iau calea nervului:
A. Lingual
B. Coarda timpanului
C. Glosofaringian
D. Vag
E. Hipoglos
491. Meningele:
A. Reprezintă un înveliş format din 3 membrane suprapuse
B. Reprezintă un înveliş format din 2 membrane suprapuse
C. Asigură nutriţia SNC
D. Este situat în cutia craniană şi canalul rahidian
E. Este un sac în întregime închis ce conţine ţesut nervos şi LCR
493. Arahnoida:
A. Este o membrană rezistentă situată la suprafaţă
B. Se mai numşte şi pahimeninge
C. Se mai numeşte şi meningele dur
D. Este o membrană foarte subţire situată între dura mater şi pia mater
E. Este o membrană vasculară aşezată cel mai profund
SISTEM NERVOS