PROBLEME

1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii

parametri: impozitele nete 10 mil.u.m., cheltuielile de consum
30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m.,
investiţiile 15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m..
Determinaţi :
1. Cheltuielile globale;
2. Venitul global;
3. PIB.
A: Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn =
30+15+12+3=60
B: Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe
nete)=30+ 15 + 10=55
C: PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 (mtoda
cheltuielilor)

2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale

ale unei ţări:
Indicatori Mlrd.u.m.
Salarii şi alte venituri din muncă 592
Cheltuieli de consum 601
Impozite indirecte 139
Dobânzi 48
Profituri corporative 148
Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi 74
întreprinderile individuale
Amortizarea 156
Investiţii nete 227
Export net 59

Determinaţi:
1. Valoarea PIB;
2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de
cheltuieli sau a fluxului de venituri?
3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale?
R-ns: A:met veniturilor
PIB=Vf+Am+Tx-Se
Vf=salariu+divid+renta+profitven din gosp
taranesti ;i intr individ= 592+48+148+74=862
PIB=862+156+139=1157
B:G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-227-59=270

3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000

u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m.,
exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
A: PIN= PIB – A= 6000-170=5830
B:Volumul importului=E – Xn= 260 – (-80) = 340
Investiţiile nete= Ib-A=2480-170=2310
Investiţiile brute.= PIB –C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480
 4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m..
Cheltuielile de consum au alcătuit
3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile
brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m..
Determinaţi:
1. PNN;
2. Exportul net;
3. Amortizarea;
PNN = PNB-A=5000-A= 5000-200=4800
Exportul net=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40
Amortizarea= Ib-In=1000-800=200

5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m..

Cheltuielile de consum au constituit
4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net
125 u.m., exportul 570 u.m.,
amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor;
2. Volumul importului;
3. PIN.
Mărimea investiţiilor.= PIB –C-G-Xn=9000-4600-2100-
125=2175
Volumul importului=E-Xn=570-125=445
PIN.=PIB-A=9000-270=8730

6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date:

cheltuielile de consum 1500 u.m.,
investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m.,
cheltuieli publice 420 u.m., din ele
80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se
calculeze valoarea P.I.B.
PIB= Cons + Invest + G + Xn = 1500+400+(420-80)=2240

7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600

u.m.; plăţi de transfer 300 u.m.;
impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să
se calculeze mărimea economiilor
menajelor.
VPd=C+S
S=VPd-C
VPd=VP-imp-plati neimpozabile
VPd=1600-200-300=1100
S=1100-1200=(-100) – dezeconomii

8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt

prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru 2 perioade de
timp:

Bunurile Anul „n-1” Anul „n”

Cantitate Preţul Cantitate Preţul
a a
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
 Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade;
2. PIB real pentru anul „n”;
3. Indicele de deflaţie .
A: PIB nominal perioada n-1 = ∑PoQo = 15 *1+ 5*1 +
10*2 + 1*10 = 15+5+20+10=50
PIB nominal perioada n = ∑P1Q1 =
20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100
B: PIB real pentru anul „n”= PIB n/ IP = 100/1,5=66.67
IP= ∑P1Qo / ∑PoQo = (1 * 15 + 2*5 + 4* 10 + 10 * 1) /
(15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 =
15+5+20+10) = 75/50 =1,5
C: Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 66.67 *
100 = 149,99

10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care
8 mil. sunt apţi de muncă. Populaţia
ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată
3/4 caută un loc de muncă şi sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului real.
Gradul de ocupare a forţei de muncă Ra= Pocupata/P tot
*100%=6/15*100= 40%
Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de
munca * 100 = 1,5 / 7,5 *100=20%
Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1,5 Pop apta care cauta de
munca = PO + S= 6 + 1,5 =7,5

11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii

(mii persoane):
2000 2007
Forţa de muncă 84889 95453
(L)
Angajaţi (E) 80796 87524

Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007.
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului
celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează
printr-o ocupare deplină a forţei de muncă?

A: U – numărul şomerilor
2000: Uo=Lo – Eo=84889 – 80796=4093
ru(rata
şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093/84889)*100%=4,82%
2007: U1=95453 – 87524= 7929
ru=(7929/95453)*100%=8,31%
B: creşterea numarului lokurilor de munca, creşterea
necesităţii de recalificare, creşterea
nivelului economiei, etc.
C: nu, deoarece, 8,31%>5-6%, procentul admis al
nivelului şomajului într-o ţară cu economie
 de piaţă.

12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar

numărul şomerilor 10 mil. persoane.
După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au
fost eliberate, iar un 1mil şomeri
înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa
muncii.
A: ruo=Uo/Lo*100%=[10 mil/(90 mil+10 mil)]*100=10%
B: Nr celor angajati ramaşi = 90 mil – 0,5 mil=89,5 mil
pers
C: U1= Uo – 1 mil+0,5 mil=10mil – 1 mil+0,5 mil=9,5 mil
pers
D: ru1= U1/L1*100%=[9,5 mil/(89,5+9,5)]*100%=9,6%

14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi

potenţial. În 2006 economia activa în
condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
mlrd.u.m.
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,1
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi
potenţial;
2. Rata şomajului.
A: diferenţa absoluta: PIBef – PIBp=3705 – 3800= -95mlrd
Diferenţa relativă:
PIBef/PIBp*100%=3705/3800*100%=97,5%
B: (PIBr-PIBp)/PIBp= ─ β*(Ur - Un), unde Un=6%
(3705-3800)/3800=-3*(Ur-6%); -95/3800=-3*(Ur-6%)
-0,025=-3(Ur-6%)
Ur-6%=0,0083; Ur=6,0083%

15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar

nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial,
dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi
pierderile provocate de şomajul ciclic?
A: β=2; decalajul= - β(Ur-Un), unde Un=6%
Decalajul= - 2*(10-6)=-8%
Abaterile PIBr de la PIBp =8%
B: PIBr=600mil
Uc=Ur-Un-10-6=4%
 21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi
serviciilor necesare sunt descrise prin
funcţia C = 123+0,8(Y-T).

Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul

disponibil este egal cu 1220 u.m.
C=123+0.8(Y-T)
Vd=1220u.m.
Vd=C+S
Vd=Y-T
Vd=123+0.8(Y-T)+S
Vd=Y-T=1220u.m.
1=Vd-123-0.8Vd=1220-123-0.8*1220=121u.m.

22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă

la venitul disponibil sunt date în
tabel:
Venitul Cheltuielile Economiile Înclinaţia
disponibil(V de consum (S) marginală spre
) (C) economii(S’)
600 580 20 -
800 740 60 0.2
1000 900 100 0.25
1200 1060 140 0.25
1400 1220 180 0.25
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum; W
2. Economiile;Vd-C
3. Înclinaţia marginală spre economii. SI=1-CI
I
C=Ca+C *Vd SI=1-CI
Vd=C+1 CI= C/ V
SI= S/ Vd SI= S/ V

23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 +

0,7Y. Investiţiile autonome alcătuiesc
I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în
tabel.

Yd mil.u.m. C I AD
80
90
100

Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului
disponibil;
3. Multiplicatorul investiţional.
AD=C+G+I+Xn
 Multiplicatorul investitional raportul dintre Vd si I
determina de cate ori sporul de I se cuprind in sporul de
Vd
K= Vd/ I ; Vd=C+S; S=I; Vd=C+I; I=Vd-C
Yd C I AD=C+I K= Vd/ I=Vd-C
mil.u.m. I
I=Vd-C
80 61 22 83 - 19
90 68 22 90 3.3 22
100 75 22 98 3.3 25

24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245

mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200
mil. lei. Calculaţi venitul naţional.
C=225+0.7(Y-T)
In=245mil lei
G=420mil lei
T=200(impoite)mil lei
VN=PIB=C8IB+G+Xn=AD
Ib=In=A
Vn=Y
Ib=In+A; A=O Ib=In=245mil lei
VN=PIB=C+In+G+Xn; Xn=0 VN=225+0.7(VN-
200)+420+245
0.3VN=750
VN=2500lei

25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în

ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld.
u.m..
Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor.
C=10+0.8Y; I=60mld u.m.; G=100mld u.m.;
PIB=AD=C+G+I+Xn PIN=PIB-A
PIN=PIB=V
PIN=C+G+I+Xn-A; Xn=0; A=0;
PIN=C+G+I=10+0.88PIN+100+60
0.2PIN=10+100+60
PIN=850 mld u.m.

26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum

şi a investiţiilor de mărimea PIB se
reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I =
0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld.
u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
C = 8+ 0,5Y; I = 0,2Y. Conform
prognozelor,cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor
alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
C=8+0.5Y; I=0.2Y; PIB=Y; G=50mld u.m.;
Xn=PNBa=3000u.m.
PIB=AD=G+C+I+Xn
PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5
0.3PIB=63
 PIB=210mld u.m.

27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este

Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent
Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la
nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
Prezentaţi grafic situaţia dată.
AD0:Y=3300-3P; AD1:Y=3270-3P;
PNB1=PNB0=3000u.m.
PNB=PIB=AD
1. 0: 3000=3300-3P Pe=100
1:3000=3270-3P Pe=90
2. ri = (P1-P0) /P0 *100%=(90-100)/100 *100%=-10% -
situatie de def
3. P

100 P0e

50

29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul

investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o
micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
1. 30=0.25Vd-20
VN=Vd; Vd=200u.m.
2. S1=S0+20
S0+20=0.25Vd-20
So=I
30+20=0.25Vd-20 VN=280u.m.

30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S =

0,3(Y–T)–300, bugetul de
stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie
300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100
u.m.
C’+S’=1
C=Ca+C’*Vd
1) Ca=300
 C’+S’=1 C’=1-S’; C’=1-0,3=0,7
C=300+0,7(Y-T)
2) AD=AS=V AD= C+G+I+Xn; Xn=0
V=300*0,7V+300+600
0,3V=1200
V= 4000 venitul de echilibru

4) V=300+0,7V+300+(600+100)
0,3V=1300
V=4333,33 u.m.

31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este

mai mic cu 153 u.m. decât venitul
naţional corespunzător ocupării depline. Consumul
menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile
I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu
impozitele, rata de impozitare pe
venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
imp=Rimp*V
Rimp=imp/venit
AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=Vo-153
Vo-153=151,3+0,8[Vo-153-0,25(Vo-153)]+0,25(Vo-
153)+0,05(Vo-153)+85,24
Vo-153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-
38,25+0,05Vo-7,65+85,4
0,1 Vo=252
Vo=2520 u.m. venitul national in cazul ocuparii
depline

32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50

mln.u.m., veniturile agregate 4000
mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor
impozitare va fi:
a. 400 mln.u.m.;
b. 550 mln.u.m.;
c. 607,5 mln.u.m.;
d. 650 mln.u.m..
Imp=Ta+(T*V), Ta-impozite autonome
V - venit
t – cota impozitului
Tx= Ta+(t*V)=50+15%+4000=650 mln u.m.
R-s: d) 650 mln u.m

33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia

marginală spre consum este 0,75,
atunci PIB va creşte cu:

a. 75 mii u.m.;
b. 100 mii u.m.;
c. 175 mii u.m.;
d. 400 mii u.m.
ΔPIB=ΔV=ΔG*1/1-C’ - efectul multiplicatorului
ΔPIB=100*1/1-0,75=400 mln u.m.
R-s: d) 400 mln
 34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6
(Y-T).
Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă
impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă
cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?
1) T1=To-1mln u.m
AD=V=C+G+I+Xn; G,I,Xn=0
Ve=100+0,6[Ve-(To-1)]; To=0
Ve=100-0,6Ve+0,6
1,6Ve=100,6 Ve= 62,877 – se
va majora (direct)
2) G1=Go+1
AD=Ve=C+G+I+Xn; I,Xn=0
Ve=100+0,6(Ve-T)+Go-1; T,Go=0
Ve=100+0,6Ve-1
0,4Ve=99 Ve=274,5 – se va
micsora (invers)

35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m..

Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul
a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului
constituind 0. Determinaţi înclinaţia
marginală spre consum?
PNB=PIB ΔPIB=ΔG*1/1-C’
C’=-(ΔC/ΔPIB+1)=-(60/200+1)=-0,7
ΔG=60
1-C’=ΔG/ΔPIB
ΔPIB=PIB1-PIBo=200

36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală

spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0.
Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează
cheltuielile guvernamentale cu 2 mld.
u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
ΔPIB=ΔG*1/1-C’
ΔPIB=ΔG*1/1-C’=2*1/1-0,8=10 mld u.m

37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul

efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* =
3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale
(celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca
economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare
(celelalte condiţii rămânând constante), pentru ca
economia să atingă starea de echilibru?
1) ΔPIB=ΔG*1/1-C’
ΔG=(3700-3500):1/1-0,8=200:5=40 trebuie sa se majoreze
Ve-Y=ΔG*1/1-C’
2) ???
 38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–
T); investiţiile constituie 1500 u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
1. Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000
u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din
datoria publică.
1) Ve=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=500+0,75Ve+1000+1500
2) Ve=1000u.m.; C’=0,75
12000-10000=ΔG..... ΔG=+500u.m
Ve=12000u.m.
0,25Ve=3000

39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 +

0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.;
T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor
guvernamentale cu 1 mil. lei.
PIB de echilibru;
PIB = C + G + I + Xn,
PIBe = 1000+0,9PIB+600 + 390,
0,1PIBe = 1990,
PIB = 19900.
Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
K= 1: (1-C`), C`= 0,9, k= 10
Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1
mil. lei.
Mod. PIB = mod.G* K= 1*10 = 10 mil. lei – cu 10 mil. lei se
va majora PIB la modijicarea G cu un mil. lei

40. . Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul

investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25.
Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite
majorarea venitului naţional de 1,2 ori.
Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor
guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca
să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie,
utilizând metoda bugetului echilibrat?
C` = 0.8
T = 0,25*V
V0 = C + G + I = 0,8(V- 0,25*V) + 307,5 + 184,5; 0,4V = 492;
V= 1230;
V1 = 1,2 * V0 = 1476,
Mod. V = 1476 – 1230 = 246 - mod.V = mod.G * 1/(1-0,8); mod.G
= 49,2 u.m;
G1 = 307,5 + 49.2 = 356,7 u.m – marimea noilor achiziții
guvernamentale.
1476 = 0,8(1476 –t *1476) + 356,7 + 184,5;
1180,8 t = 246; t = 0,21 – cota noului impozit
C = 0,8(V-T);
41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400
mlrd.u.m. Oferta monetară este de 510 mlrd.u.m.

Rata anuală a Cererea de monedă pe Cererea monetară

dobânzii, % motiv speculativ totală
14 30 400+30=439
13 50 400+50=450
12 70 470
11 90 490
10 110 510
9 130 530
8 150 550

Determinaţi:
1. Cererea monetară totală;
2. Rata dobânzii de echilibru; Ld=Om = 510 = dodinda =
10%
3. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta
monetară creşte până la 530 mlrd.u.m.; = dobinda = 9%;
4. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta
monetară se reduce până la 450 mlrd.u.m..dobinda = 13%

42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB

nominal, oferta monetară este de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe
motiv speculativ este reflectată în tabel:

r Ls Ld, totala
16 100 200+100=300
14 150 200+ 150= 350
12 200 400
10 250 450
Determinaţi:
1. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu
2000 mlrd.u.m.;
Ltranzactionala = 10% *2000= 200;
Td = Om = 350 – dobinda=14%
2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă
oferta monetară va creşte de la 350 la 400
mlrd.u.m.?
Om= 400= Ld – dobinda= 12%

43. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa

bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a
următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.

Evenimentu Care piaţă Ce curbă Cum se Cum se

l este in IS-LM modifică modifică rata
influenţată este venitul dobănzii
influenţată naţional
 1 2 3 4 5
A monetara LM Mics VN Majdobinda
B bunurilor IS Mics, VN Misc.dobinda
c bunurilor IS Maj. VN Maj.dobinda

44. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa

bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie
a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.

Evenimentu Care Ce curbă Cum se Cum se

l piaţă este in IS-LM modifică modifică rata
influenţat este venitul dobânzii
ă influenţat naţional
ă
1 2 3 4 5
a bunurilor IS Maj. VN Maj.dobinda
b monetara LM Mics, VN Maj.dobinda
c monetara LM Maj. VN Misc.dobinda

45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date:

exportul de bunuri : 19650 u.m., importul de bunuri = : 21758
u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621
u.m., venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile
efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării din
turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m.,
ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară :
6612 u.m..

Determinaţi:
1. Soldul contului curent= (19650-21758) + (1750-: 1919)+ (-
2388) = -4665 u.m;
2. Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394)
+(6612 – 4174) = 4665 u.m;
3. Soldul balanţei de plăţi - -4665+ 4665 = 0.

46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar

curba respectivă o notăm cu Nx.

a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este
venitul?
Nx=0, 50 – 0,1Y= 0, Y= 500
b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a
crescut activitatea în străinătate, care este funcţia exportului?
Notaţi acestă curbă cu Nx'.
Nx= Nxautonom – Nx`Y; Nx= 50+10 -0,1Y; Nx` = 60-
0,1Y;
c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net
este zero, cît de mare este output-ul?
Nx=0; 60-0,1Y(PIB)=0; PIB = 600;
 d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile
autonome să crescă cu 15 u.m, pe cind exporturole autonome
scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi această
curbă cu Nx'').
Nx'' = 50+5 – 15 – 0,1Y; Nx'' = 40 – 0,1Y,
e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care
este nivelul output-ului agregat?
Nx = 0; 40-0,1Y(PIB) = 0 PIB=400,
f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.
Nx

e) a)

400 500 Y

47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va

fie gal cu zero pentru un venit egal cu :
Nx = 0; 100-0,2Y= 0; Y = 500u.m
a) .
b) 500 u.m.

48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu

mărfuri, balanţa contului curent, balanţa contului de capital şi balanţa
de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există modificări în rezervele de
valori ale guvernului şi organismelor oficiale.

Indicatori Suma, u.m.

Exportul de mărfuri 19 650
Importul de mărfuri 21 758
Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 3 621
Venitul din dobînzi plătit străinilor 1 394
Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale 1 919
cetăţenilor ţării
Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini 1 750
în ţară
Transferurile unilaterale ale ţării 2 388
Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 4 174
Fluxurile întrărilor de capital în ţară 6 612

1. Soldul contului curent= (19650-21758) + (1750- 1919)+ (-

2388) = -4665 u.m;
2. Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394)
+(6612 – 4174) = 4665 u.m;
3. Soldul balanţei de plăţi = -4665+ 4665 = 0

49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul
contului de capital şi soldul balanţei de plăţi externe.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 145
Import de bunuri şi servicii 167
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
 Transferuri externe nete 5
Import de capital 24
Export de capital 18

Soldul contului curent=(145 – 167) + (20-15) + (-5) = -22;

Soldul contului de capital şi financiar = 18-24 = -6;
Soldul balanţei de plăţi = -22 +(-6) = -28 mln u.m,

50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil.
u.m.):

Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,

Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
V = C+G+I+Nx;
V= 47,5+0,85(V-T)+100 +100-5*i + 50 – 0,1V;
0,25V = 212,5 – 5i;

M=L;
100=0,2V-10i; 100=170-4i-10i 14i=70 i=5
0,25V=212,5-5i V=850-20i V=850-20i V=750
b) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului
curent şi soldul contului de capital la nivelul de echilibru al
venitului?
c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala
guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar asupra
balanţei de plăţi?C”=0,85
Mod.PIB= mod.G *1/(1-C”)= 10*1/(1-0,85) =66,67;

51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent.

Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 240,5
Import de bunuri şi servicii 120,5
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete -5
Soldul contului curent =(240,5 – 120,5) +(20-15)+(-5) =
+120 mln u.m

52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva
şi SUA.:

a. explicaţi semnificaţia celor două curbe?

Curba S – arată oferta de lei a razidenților dinRM care doresc să
cumpare bunuri și valori dinUSA.
Curba D – reprezintă cererea de lei a rezidenților dinUSA care
doresc să cumpere bunuri și servicii din RM;
b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui
sistem de cursuri flotante?
 ON este nivelul de echilibru al cursului de schimb,. La acest
punct soldul balanței de plăți este 0.
c. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA.
Ce masuri se asteapta din
partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in
acest caz?
La rata de schimb OA există un exces de cerere de lei (=[BC])
care trebuie oferit de BNM în schimbul adăugirilor la rezervele
sale valutare străine. Soldul balanței de plăți este pozitivă.
d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Ce masuri
se asteapta din
partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in
acest caz?
OF – există un deficit al balanței de plați (= cu segmentul GH),
BNM trebuie să micșoreze excesul de ofertă de lei pe baza
rezervelor sale de valută străină.
e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe
termen lung nivelul OF al cursului?
Pe termen lung deficitul balanței de plăți nu poate fi susținut pt
că rezervele de valută străină se epuizează. Pt a menține rata de
schimb OF Guvernul RM trebuie să influențeze D și S astfel ca
rata de schimd OF să fie rata de achilibru. Promovarea
bunurilor moldoveneșto în USA este imosibil să se facă, astfel că
este mai probabil ca Guvernul să ia măsuri de descurajare a
importulor poate printr-o politică contracționistă.

rata deschimb$/leu
S

F-----------------G--------H
N------------------- E
A-------------B---------C

D
Cantitatea de lei

53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui
EURO este 0,4 $.

a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ?

1 liră = 2$/0,4$ /euro = 5 euro
b. Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina , cum ar putea un
englez
sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ?

58. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Yd
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
 P=2

Determinaţi:
- Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
V= C+G+I+Nx; Nx=0;
V= 50 + 0,8( V – 0,25V) +400 + 200- 10r;
0,4V= 650 – 10r;
L = M; 0,4V-8r = 580;
0,4V – 8r=580 650-10r-8r=580 -18r=-70 r=3,89
0,4V= 650 -10r V=1625 – 25r V=1625-25r V =
1527,75
- Consumul şi economiile
C = 50 + 0,8(V-0,25V) = 50 + (1527,75 – 1527,75 *0,25) =
966,67;
S = Vd – C = (1527,75 – 1527,75 *0,25) – 966,67 = 179,16
- Soldul bugetar. = 0,25V – G = 0,25*1527,75 – 500 = -118 –
deficit,
- Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului
şi rata dobânzii de echilibru.
C” = 0,8;
Mod.V = mod.G * 1/(1-C”)= 100*1/(1-0,8)= 500 – majorarea
Venitului
V1 = V0 + 500 = 1527,75 +500 = 2027,75
L=M;
0,4*2027,75 -8r = 580; -8r = -231,1; r = 28,89%

54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in

Moldova este 5%, iar in SUA este zero.Cat ar trebui sa fie cursul de
schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de cumparare.

Inflația = 80*5% = 4 lei ;

1 lira = 80+4 = lei

55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită

perioadă de timp :
Perioada Curs de Indicele Indicele (I) Curs Curs de
schimb preţurilor preţurilor de schimb
nominal în ţara A în ţara B schimb calculat
real= în
Curs funcţie
nom*B/A de PPP=
I* B/A
1. 1340 73.0 81.9 1503,4 1686,69
2. 1430 75.1 84.0 1599,5 1789,05
3. 1620 80.4 86.6 1744,92 1879,48
4. 1750 83.5 92.4 1936,53 2142,94
5. 1610 90.8 98.8 1751,85 1906,20
6. 1780 100.0 100.0 1780,00 1780,00
7. 1770 104.9 105.4 1778,44 1786,92
8. 1770 108.7 108.2 1761,86 1753,75
9. 1510 110.6 111.7 1525,02 1540,19
10. 1540 113.8 113.8 1540,00 1540,00
11. 1590 116.5 115.1 1570,89 1552,01
12. 1570 122.4 120.9 1550,76 1531,76

a. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din

perioada respectiva.
Curs real = curs nominal * B/A ;
 b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.
Curs PPP = curs real(nominal) * B/A.

56. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern

al balanţei de plăţi.

a. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4.

1 – deficit, sub-utilizare, 2– deficit inflație, 3 – excedent
inflație, 4- excedent, sub-utilizare;
b. În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit –
3,4 – excedent, 1,2 - deficit
c. În care cadran avem inflaţie.4,2
d. În care cadran avem subocupare.3,1

Rata dobanzii interne

3 BP= 0
4

1 2

0 Y* venitul Y

57. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C = 170 + 0,75Yd
I = 350 - 20r
G = 500
T = 0,2Y
Nx = 280
L = 0,6Y -10r
M/P=400

Calculaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile
3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar
4. Cererea de monedă