Vous êtes sur la page 1sur 38

Biblioteca Nag Hammadi

Evanghelia lui Filip

Tradus de Willis Barnstone


Această traducere originală a Evangheliei lui Filip (Nag Hammadi Codex II, 3) este
prezentată în Biblioteca Societății Gnostice cu permisiunea și sub licența Dr. Willis
Barnstone, care păstrează toate drepturile de autor. Traducerea Dr. Barnstone a textelor lui
Nag Hammadi este publicată în Biblia Gnosticaă , © 2003, Willis Barnstone & Marvin Meyer.

Titlurile cu caractere aldine au fost adăugate textului pentru claritate de către traducător.
http://www.gnosis.org/naghamm/GPhilip-Barnstone.html
_____________________________________

Evanghelia lui Filip

Transformă
Un evreu face un evreu pe care îîl numim convertit.
Un convertit nu convertesș te.
Unii sunt sș i îîi fac pe altșii ca ei, îîn
timp ce altșii sunt pur sș i simplu.

sclavi
Un sclav doresș te pentru libertate
sș i nu speraă saă detșinaă proprietatea unui maestru.
Un copil pretinde mosș tenirea tataă lui,
dar cei care mosș tenesc mortșii sunt mortși.
Mosș tenitorii vii sunt vii
sș i sunt mosș tenitori ai vietșii sș i ai mortșii.
Mortșii sunt mosș tenitori ai nimicului.
Cum mosș tenesc mortșii?
Totusș i, dacaă moartea mosș tenesș te pe cei vii,
cei vii nu vor muri, iar mortșii vor supravietșui.

GENTILI, JEWS, CREȘTINI


Un neam nu moare, nu
a fost niciodataă îîn viatșaă saă moaraă .
Cine gaă sitși adevaă rul, este viu;
altul poate muri, fiind îîn viatșaă.
1
De caî nd a venit Hristos, lumea a fost faă cutaă ,
orasș ele îîmpodobite sș i mortșii îîngropatși.
Caî nd eram evrei, eram orfani
cu o mamaă .
Caî nd am devenit cresș tin am avut un tataă
sș i o mamaă .

SEMINAREA ÎN SEZON
Cei care semaă nau îîn timpul iernii se culeg.
Saă semaă naă m îîn lume saă seceraă m vara.
Iarna este lumea, vara celaă lalt taă raî m.

Este gresș it saă te rogi îîn timpul iernii.

Din iarna vine vara.

Dacaă culegetși îîn timpul iernii, nu vetși culege.

Vei scoate plante tinere.

IÎn sezonul gresș it, niciuna dintre culturi nu este a ta.

Chiar sș i îîn zilele Sabatului


, caî mpul este steril.

CHRIST ȘI SOUL
Hristos a venit saă cumpere. El a salvat sș i raă scumpaă rat,
raă scumpaî nd straă inii. A faă cut straă inii saă i.

El sș i-a adus propriile sale promisiuni, a


construit o strategie sș i sș i-a dat viatșa
atunci caî nd a apaă rut sș i caî nd a îînceput lumea.

Apoi a venit sș i a luat din nou ceea ce a promis,


care a caă zut îîn maî inile hotșilor. L-au capturat,
dar el la salvat îînapoi. Apoi a raă scumpaă rat
ataî t oamenii buni caî t sș i cei raă i din lume.

LUMINA SI INTUNERIC
Lumina sș i îîntunericul, viatșa sș i moartea, îîn dreapta sș i îîn staî nga,
acesș tia sunt copii, sunt inseparabil îîmpreunaă .

Dar binele nu este bun, cel raă u nu este cel raă u,


viatșa nu viatșa, moartea nu moartea.
2
Fiecare element se estompeazaă la o sursaă originalaă .

Dar cei care locuiesc deasupra lumii nu pot dispaă rea.

Ei sunt vesș nici.

DENUMIRI
Numele lucrurilor paă maî ntesș ti sunt iluzorii.

Ne desfasuram de la real la ireal.

Dacaă auzi cuvaî ntul "dumnezeu", tși-e dor de adevaă rat


sș i auzitși irealul.

Tataă l, fiul, spiritul sfaî nt, viatșa, lumina, îînvierea, biserica.

Aceste cuvinte nu sunt reale. Ele sunt ireale,


dar se referaă la real sș i sunt auzite îîn lume.

Ne pacali. Dacaă acele nume erau îîn vesș nicie,


nu s-ar fi auzit niciodataă pe paă maî nt.

Nu ne-au fost atribuite aici.

Sfaî rsș itul lor traă iesș te îîn vesș nicie.

NUMELE NU ESTE UTTERAT


Numai un nume nu este rostit îîn lume:
numele pe care tataă l la dat fiului.

Deasupra numelui tuturor celorlalte este numele tataă lui.

Fiul nu ar fi tataă faă raă saă poarte


numele tataă lui.

Cei cu numele lui îîl cunosc, dar nu-l vorbesc.

Cei faă raă numele lui nu cred asta.


NUMELE DE REALITATE
Adevaă rul a faă cut nume îîn lume
sș i faă raă ele nu ne putem gaî ndi.

Adevaă rul este unul sș i este multe,


predaî nd un lucru prin multe.

3
LINIARE
Conducaă torii au vrut saă ne paă caă leascaă ,
deoarece au vaă zut caă am fost conectatși cu binele.

Ei au luat numele binelui


sș i i-au daă ruit celor neîînsemnatși,
deci cu nume pe care le-ar putea traă da
sș i ne- ar putea suprasolicita .

Ca sș i cum ne-ar face o favoare,


au luat nume de la cei buni
sș i le-au pus pe bine.

Ei sș tiau ce fac ei.

Ei vroiau saă -i ia pe cei dintre noi care erau liberi


sș i saă ne facaă sclavi vesș nici.

FORȚELE
Existaă fortșe care nu vor saă fim maî ntuitși.

Ei actșioneazaă de dragul lor. . . .

Dacaă suntem maî ntuitși, nu vor exista sacrificii,


nici un fel de animale oferite fortșelor.

Da, au faă cut sacrificii animalelor.

Ei au fost îîn viatșaă caî nd le-au oferit,


iar apoi au murit.

Ne-au oferit mortși lui Dumnezeu


sș i am traă it.
ATUNCI NU AU FOARTE FOARTE
IÎnainte de a veni Hristos, îîn lume nu exista paî ine, la
fel ca paradisul, cu Adamul saă u, avea multși copaci
pentru hraă nirea animalelor, dar faă raă graî u pentru oameni.

Odataă ce ne-am hraă nit ca nisș te animale,


dar caî nd a venit Hristosul desaă vaî rsș it,
a dus paî inea jos din cer,
ca saă putem maî nca ca oamenii.

ROLORII ȘI SPIRITUL SFÂNT

4
Conducaă torii credeau caă au faă cut totul îîn
pace, dar îîn secret
, spiritul sfaî nt pe cont propriu a realizat totul.

ÎNTREBĂRAȚI ALEGEREA
Adevaă rul de la îînceput este semaă nat peste tot.

Multși îîl vaă d semaă natși. Putșini vaă d caă s-au cules.

MARI ȘI SPIRITUL SFÂNT


Unii spun caă spiritul sfaî nt ia inseminat pe Maria.

Ei se îînsș ealaă sș i nu sș tiu ce spun ei.

Caî nd o femeie a primit o femeie îînsaă rcinataă ?


Maria este o fecioaraă sș i nici o putere nu a murdaă rit-o.

Este o mare reprosș are fatșaă de evreii


care sunt apostoli, care sunt mesagerii.

Nicio putere nu a murit fecioara.

Au murit.

TATĂLUL DOMNULUI
Domnul n-ar spune niciodataă : "Tataă l meu care este îîn cer"
dacaă nu avea alt tataă îîn altaă parte.

El ar fi spus pur sș i simplu: "Tataă l meu."

posesiuni
Domnul a spus elevilor:
"Din fiecare casaă îîn care vaă aflatși, scoatetși posesiunile,
dar luatși lucrurile îîn casa tataă lui
sș i nu furatși ceea ce este îîn interior sș i fugitși".

Isus este un nume ascuns


Isus este un nume ascuns, Hristos este unul deschis.

Deci, Isus nu este un cuvaî nt îîn nici un limbaj, ci un nume pe


care îîl numesș te.

IÎn Syriac, Hristos este mesia, îîn greacaă este Cristos.

Toate limbile au propriul mod de a-l numi.

5
Nazarene este numele dezvaă luit pentru ceea ce este secret.

CE ESTE CHRIST?
IÎn el îînsusș i, Hristos are totul, fie el uman,
îînger sau mister sș i tataă l.

Domnul ascendent
Unii spun caă domnul a murit mai îîntaî i sș i apoi sa îînaă ltșat.

Gresș esc. Sa ridicat mai îîntaî i sș i apoi a murit.

Dacaă nu suntetși îînviatși pentru prima dataă , nu vetși muri.

Dupaă cum traă iesș te Dumnezeu, ai fi deja mort.

PENNI ȘI SOUL
Nimeni nu ar ascunde un obiect frumos sș i valoros
sub o copertaă minunataă , dar, adesea, banii vaste sunt tșinute
îîntr-o pungaă îîn valoare de doar un ban.

Luatși îîn considerare sufletul. Este un spirit pretșios sș i a venit


îîntr-un trup dispretșuitor.

Unele sunt AFRAID


Unii se tem caă vor urca de la moarte goi
sș i vor saă se îîntoarcaă la viatșaă îîn carne.

Ei nu sunt consș tientși de faptul caă cei care îîsși poartaă carnea sunt goi,
iar cei care se îîmpraă sș tie nu sunt goi.

"Carnea sș i saî ngele nu pot mosș teni îîmpaă raă tșia lui Dumnezeu".
Ce nu vom mosș teni? Carnea pe care o purtaă m noi.

Dar ce vom mosș teni apoi ca a noastraă ?


Trupul lui Isus sș i saî ngele lui. Sș i Isus a spus:
"Oricine nu maă naî ncaă carnea mea sș i nu bea saî ngele meu
nu are viatșaă îîn el." Ce îînseamnaă el?
Carnea Lui este Cuvaî ntul sș i saî ngele Duhul Sfaî nt.

Cine a primit acestea are alimente sș i baă uturi sș i îîmbraă caă minte.

Eu condamn pe aceia care spun caă carnea nu se va ridica.

Atunci ambele sunt gresș ite. Spui caă trupul nu va urca.

6
Spune-mi, ce se va ridica, ca saă te pot onora?
Spui spirit îîn carne sș i luminaă îîn carne.

Care este carnea?


Spui caă nu existaă nimic îîn afara caă rnii.

Apoi cresș tetși îîn carne, deoarece totul existaă îîn ea.

IÎn aceastaă lume, acele îîmbraă caă minte care poartaă hainele sunt mai bune decaî t hainele.

IÎn ceruri, hainele sunt mai bune decaî t purtaă torii.

Prin apă și foc


Prin apaă sș i foc, acest taă raî m larg este purificat
sș i vizibil curaă tșit de vizibil
sș i ascuns de ascuns,
dar existaă elemente ascunse îîn vizibil.

Existaă apaă îîn apaă


sș i foc îîn uleiul de chrism.

Isus a strigat pe oricine


Iisus ia îînsș elat pe totși. El nu a apaă rut asș a cum era,
ci îîntr-un fel saă nu fie vaă zut.

Totusș i, le-a apaă rut tuturor.

Pentru cei mari a apaă rut la fel de grozav,


la cei mici sș i mici. Pentru îîngerii el a apaă rut ca un îînger,
iar pentru om ca om.

Sș i sș i-a ascuns cuvaî ntul de la totși.

Unii s-au uitat la el sș i au crezut caă s-au vaă zut.

Caî nd îîn fatșa studentșilor saă i a apaă rut glorios


pe munte, el nu era mic.

Nu, el a devenit grozav sș i el a faă cut elevii saă i saă creascaă


pentru a-sș i cunoasș te imensitatea.

UNIUNEA CU ANGELELE
IÎn ziua rugaă ciunii de multșumire, el a spus:
"Cei care s-au alaă turat lumina perfectaă cu spiritul sfaî nt,

7
se alaă turaă îîngerilor cu noi ca o singuraă imagine".

MIELUL
Nu uraă sș te mielul.

Faă raă miel nu-l vezi pe rege.

REUNIUNEA REGELE
Nu vaă îîntaî lnitși cu regele
dacaă suntetși goi.

CONCEPȚIONAREA CU UN CĂRȚI
Omul ceresc are mai multși copii
decaî t un om pe paă maî nt. Dacaă urmasș ii lui Adam
sunt multși sș i mor,
cîîtși mai multși sunt urmasș ii unor fiintșe perfecte
care nu mor sș i se nasș te îîn fiecare secundaă ?
Tataă l face un copil.

Copilul nu poate face un fiu. El nu are puterea de


a face copii. Unul recent naă scut nu este paă rinte.

Fiul are fratși sș i surori, nu copii.

IÎn aceastaă lume existaă o ordine naturalaă de nasș tere


sș i una se hraă nesș te prin mijloace obisș nuite.

Suntem hraă nitși de faă gaă duintșa cerului,


din gura cuvaî ntului.

Dacaă cuvaî ntul emana din guraă , este perfect.

Prin un saă rut concepetși perfect sș i datși nasș tere.

De aceea ne saă rutaă m.

De la har îîn altele, noi concepem.

Trei MARYS
Trei marii au mers cu staă paî nul:
mama sa, sora lui, sș i Maria de Magdalaă ,
tovaraă sș ul saă u.

Sora lui, mama sș i tovaraă sș ul ei


erau Maria.

8
SFANTUL DUH
Tataă l sș i fiul sunt nume unice.

Spiritul sfaî nt este un nume dublu sș i peste tot: de


sus sș i de jos, ascuns sș i descoperit.

Spiritul sfaî nt traă iesș te îîn cel descoperit.

Este ascuns mai jos. Este deasupra.

OCHELARI
Chiar sș i puterile rele servesc sfintșilor.

Spiritul sfaî nt orbeste puterile


care presupun caă trateazaă un om simplu
atunci caî nd trateazaă sfintșii.

Întreabă-ți mama
Un student la îîntrebat pe lord despre ceva
din lume sș i a spus: "IÎntreabaă -l pe mama ta
sș i ea îîtși va da ceva
dintr-un alt regat".

SOPIA ȘI SĂRBUL
Mesagerii le-au spus elevilor:
"Saă ne oferitși toate darurile pentru a obtșine sare."
Sarea este ceea ce ei numesc Sophia.

Faă raă saă ruri, nici o ofertaă nu este acceptabilaă .

Dar Sophia este stearpaă . Nu are nici un copil,


asș a caă se numesș te o urmaă de sare.

Totusș i, oriunde ar fi altșii, va fi spiritul sfaî nt.

Copiii ei sunt multși.

TATĂ ȘI COPIL
Ceea ce are un tataă apartșine copilului saă u,
dar nu îîn timp ce copilul este îîncaă mic.

Caî nd copilul este crescut, totusș i,


tataă l îîntoarce tot ceea ce posedaă .

9
CEL PIERDUT
Cei care s-au raă taă cit sunt cei naă scutși
din spirit. Sș i de obicei se pierd
din cauza spiritului. Deci, dintr-o singuraă suflare
a spiritului, focul se aprinde sș i este îînnegrit.

WISDOM ȘI WISDOM DE MOARTE


Echamoth este un singur lucru, iar Echmoth altul.

Echamoth este pur sș i simplu îîntșelepciune,


dar Echmoth este îîntșelepciunea mortșii,
care este cea care cunoasș te moartea,
care se numesș te putșinaă îîntșelepciune.

ANIMALE ȘI BĂIEȘTI DOMESTICE


Animalele domestice pot fi taurul, maă garul
sș i alte specii.

Altșii sunt saă lbatici sș i traă iesc îîn desș ert.

Un baă rbat arde caî mpul cu un animal domestic


sș i , din rodul muncii sale,
se hraă nesș te pe el îînsusș i sș i pe animale, îînfometat sau saă lbatic.

Comparatși omul perfect.

Prin puteri supuse, el se arata


si se pregateste pentru ca totul sa apara.

Asș a caă lumea lui se aflaă îîmpreunaă , bine sau raă u, drept sș i staî ng.

Spiritul sfaî nt paă streazaă pe totși sș i îîi staă paî nesș te pe toate puterile, pe
cei îînfometatși sș i pe cei saă lbatici sș i traă ind liberi.

El le adunaă sș i le îînchide îîn


asș a ceva, cum ar fi sau nu, nu pot scaă pa.

CAIN
Cel care a fost creat este frumos,
sș i vaă asș teptatși ca fiii saă i saă fie creatșii nobile.

Dacaă cineva nu a fost creat, ci a apaă rut,


atși gaă si caă saă maî ntșa lui a fost nobilaă ,
dar acum el a fost creat sș i a îînviat.

10
Este aceastaă nobilime? A apaă rut adulter,
apoi o crimaă . Unul a fost generat îîn adulter,
deoarece el era copilul sș arpelui.

La fel ca sș i tataă l saă u, el a devenit un ucigasș sș i la ucis pe fratele saă u.

Fiecare act sexual îîntre persoane nepotrivite este adulter.

Dumnezeu este un mare


Dumnezeu este un dyer.

Colorantșii buni, adevaă ratșii colorantși, se dizolvaă îîn lucrurile


vopsite îîn ele.

Sș i pentru lucrurile pe care Dumnezeu le-a vopsit.

Colorantșii lui sunt necrutșaători datoritaă culorilor lor.

Ce zeu scufunda el scufunda in apa.

VEDEA
Este imposibil saă vezi ceva îîn realitatea realaă
dacaă nu o vei deveni.

Nu ataî t de îîn lume. Vedetși soarele faă raă a fi soarele,


vedetși cerul sș i paă maî ntul, dar nu sunt ele.

Acesta este adevaă rul lumii.

IÎn celaă lalt adevaă r suntetși ceea ce vedetși.

Dacaă vedetși spirit, voi suntetși duh.

Dacaă te uitși la unsul, tu esș ti unsul.

Dacaă îîl vezi pe tataă , vei fi tataă .

IÎn aceastaă lume vezi totul, decaî t pe tine îînsutși,


dar acolo, te uitși la tine sș i sunt ceea ce vezi.

CREDINȚĂ ȘI IUBIRE
Credința primește, iubirea dă.

Nimeni nu primesș te faă raă credintșaă.

11
Nimeni nu daă faă raă iubire.

Pentru a primi, cred; pentru a iubi, da.

Dacaă dai faă raă dragoste,


nimeni nu obtșine un lucru din ceea ce este dat.

Oricine nu a acceptat domnul


este îîncaă un evreu.

Nume ale lui Isus


Mesagerii care erau îînaintea noastraă aveau aceste nume
pentru el: Isus, Nazoreanul, mesia,
adicaă Isus, Nazoreanul, Hristosul.

Numele de familie este Hristos,


primul este Isus,
numele de mijloc este Nazarineanul.

Mesia are douaă sensuri, ataî t "Hristos" caî t sș i "măsurat".


Isus în ebraică este "răscumpărare".
Nazara este "adevăr".
Hristos a fost maă surat.

Nazaretul sș i Isus sunt cei care au fost maă suratși.

PEARL ÎN MUD
Dacaă o perlaă este aruncataă îîn noroi, nu îîsși pierde nici o valoare
sș i , dacaă se freacaă cu ulei de balsam, nu caî sș tigaă valoare.

IÎntotdeauna este pretșios îîn ochii proprietarului.

Oriunde s-ar afla, copiii lui Dumnezeu


sunt pretșiosș i îîn ochii tataă lui.

JEW, ROMÂN, GREEK, CHRISTIAN


Dacaă spui "Eu sunt evreu", nimeni nu va fi mutat.

Dacaă spui "Eu sunt un roman", nimeni nu va fi supaă rat.

Dacaă spui: "Eu sunt grec, barbar, sclav, freeman",


nimeni nu va fi tulburat.

Dar dacaă spui "Eu sunt creștin", ei vor tremura.

12
Asș vrea saă am acel titlu. Lumea
nu o va îîndura caî nd aud numele.

DUMNEZEUL ESTE MAI BUNĂ


Dumnezeu este un om care maă naî ncaă . Deci, oamenii sunt sacrificatși lui.

IÎnainte ca oamenii saă fie sacrificatși, erau animale,


pentru caă nu erau zei cei caă rora le-au fost maî ncate.

Sticlă și pământ
Decantele de sticlaă sș i jgheaburile din lemn sunt faă cute cu foc.

Caî nd un decantor de sticlaă se rupe, este redone,


deoarece a fost faă cut prin suflare.

Caî nd paharele de piatraă se sparg, ele sunt distruse,


deoarece s-au naă scut faă raă respiratșie.

DONKEY ȘI MILLSTONE
Un maă gar care îîntoarce o piatraă de moaraă a mers la 100 de kilometri.

Caî nd a fost pusaă îîn libertate, sa gaă sit îîn acelasș i loc.

Unii oameni caă laă toresc mult, dar nu merg nicaă ieri.

IÎn amurg nu au vaă zut orasș e sau sate,


constructșii umane sau fenomene ale naturii,
nici puteri sau îîngeri.

Cei nenorocitși au lucrat îîn zadar.

EUCHARISTUL ESTE ISUS


Euharistia este Isus. IÎn Siriac se numesș te fariseu,
care este "unul care este răspândit",
deoarece Isus a venit saă raă stigneascaă lumea.

DOMNUL ÎN LUCRĂRILE DYE DE LEVI


Domnul a intrat îîn lucraă rile de colorare ale lui Levi
sș i a luat sș aptezeci sș i douaă de culori diferite sș i le-a aruncat
îîntr-o cuvaă . Le-a desenat perfect alb.

El a spus: "IÎn felul acesta, fiul paă maî ntesc a venit ca un dyer."

WISDOM, MAMA ANGELELOR


IÎntșelepciunea, numitaă "stearpaă ", este mama îîngerilor.

13
Insotitorul este Maria de Magdala. Isus la iubit
mai mult decaî t pe elevii saă i. El a saă rutat-o de multe ori
pe chipul ei, mai mult decaî t totși elevii saă i,
sș i ei au spus: "De ce o iubesș ti mai mult decaî t noi?"
Salvatorul a raă spuns:
"De ce nu te iubesc ca ea? Dacaă un om orb
sș i unul care vede sunt îîmpreunaă îîn îîntuneric,
acesș tia sunt la fel.

Caî nd vine lumina, cel care vede va vedea lumina.

Orbul raă maî ne îîn îîntuneric. "

FIIND
Domnul a spus: "Binecuvaî ntaă ri asupra voastraă
care au fost îînaintea voastraă au luat nasș tere.

Oricine este, a fost sș i va fi. "

UMANUL ȘI ANIMALELE
Superioritatea oamenilor nu este evidentaă pentru ochi,
ci se aflaă îîn ceea ce este ascuns.

IÎn consecintșaă, ei au staă paî nire asupra animalelor


care sunt mai puternice sș i mai mari îîn moduri aparente
sș i ascunse. Deci animalele supravietșuiesc.

Caî nd oamenii se retrag, animalele ucid sș i se devor


reciproc, pentru caă nu gaă sesc maî ncare.

Acum ei au maî ncare pentru caă oamenii arata solul.

APĂ ȘI MISTERIE
Dacaă coboraî tși îîn apaă sș i venitși,
primind nimic sș i spunaî nd: "Eu sunt un cresș tin",
atși îîmprumutat numele la dobaî ndaă .

Dar dacaă primitși duhul sfaî nt,


avetși numele ca dar. Sș i un dar pe
care nu-l plaă titși.

Dar dacaă atși îîmprumutat la dobaî ndaă ,


trebuie saă plaă titși. Deci, functșioneazaă
caî nd atși trecut prin mister.

14
CĂSĂTORIE
Mare este misterul caă saă toriei! Faă raă ea,
lumea nu ar fi.

Existentșa lumii depinde de


caă saă torie.

Gândiți-vă la sex. Are puteri profunde,


desș i imaginea lui este murdaraă .

CAMERA BRIDAL ȘI ANDROGYNY


Printre formele spiritelor necurate se numaă raă baă rbatșii
sș i femeile. Baă rbatșii fac sex cu sufletele
care au o formaă femininaă ,
iar femelele se amestecaă promiscuos cu sufletele
îîntr-o formaă masculinaă . Nimeni nu scapaă de aceste spirite:
te prind, dacaă nu iei puterea
baă rbatului sau a femeii, a mirelui sș i a miresei.

Aceastaă putere se aflaă îîn camera miresei oglinditaă .

Caî nd femeile nenorocite vaă d un baă rbat staî nd singur,


omul este depaă sș it. IÎl maî ngaî ie
sș i îîl polueazaă . Atunci caî nd baă rbatșii îînsș elaă tori vaă d
o femeie frumoasaă staî nd singuraă , ei o biruiesc,
sș i ea este violataă sș i poluataă .

Dar atunci caî nd spiritele vaă d un baă rbat sș i sotșia lui sș edintșei îîmpreunaă ,
duhurile feminine nu pot intra îîn baă rbat, nici duhurile baă rbaă tesș ti îîn
femeie. Caî nd imaginea sș i îîngerul sunt unitși,
nimeni nu se poate fortșa pe baă rbat sș i pe femeie.

LEAVING THE WORLD


Caî nd pleci de pe lume, nimic nu te poate opri
pentru caă erai îîn lume. Suntetși deasupra dorintșei
sș i a fricii. Esș ti staă paî nul invidiei. Dacaă cineva nu
paă raă sesș te lumea, fortșele îîl apucaă sș i îîl sufocaă .

Cum poate cineva saă scape de acei mari conducaă tori?


Cum se poate ascunde de ei? Unii spun:
"Noi eram credincioși", pentru a scaă pa de duhurile murdare sș i de demoni.

Dar dacaă ar fi avut spiritul sfaî nt, nimic nu se


va lipi de ei. Nu vaă temetși de carne.

15
Nu-i place. Dacaă vaă temetși, ea va dobaî ndi staă paî nire
asupra voastraă . Dacaă iubitși carnea,
ea va îînghitși sș i vaă va paraliza.

ÎN ACEASTA LUME SAU REZURATA


Fie cineva va fi îîn aceastaă lume,
fie îîn îînviere, fie îîn mijloc.

Doamne feresș te saă fiu gaă sit îîn mijloc!


IÎn aceastaă lume existaă bine sș i raă u.

Binele saă u nu este bun, iar raă ul nu este raă u.

Dar existaă raă u dupaă aceastaă lume


care este îîntr-adevaă r raă u - care se numesș te mijloc.

IÎn mijloc este moartea.

IÎn timp ce suntem îîn aceastaă lume, este mai bine saă dobaî ndim îînvierea
pentru noi îînsș ine,
asș a caă atunci caî nd îîndepaă rtaă m carnea, putem saă ne odihnim
sș i saă nu umblaă m îîn mijloc.

Multși se raă taă cesc pe drum.

WILL AND SIN


Este bine saă paă raă sitși lumea îînainte ca cineva saă paă caă tuiascaă .

Unii nu au nici vointșa, nici abilitatea de a actșiona.

Altșii, chiar dacaă au vointșa, sunt mai bine


dacaă nu actșioneazaă , pentru caă actul vointșei îîi face saă fie paă caă tosș i.

Dar chiar dacaă nu au vointșaă de a actșiona,


justitșia poate fi ascunsaă de ei,
indiferent dacaă au vointșaă sau nu.

Vointșa, nu actșiunea, este îîntotdeauna primaraă .

IAD
Un mesager aflat îîntr-o viziune a vaă zut pe oameni
îîncuiate îîntr-o casaă de foc sș i legat de lantșuri de foc,
situate îîntr-un unguent îîn flaă caă ri.

16
El le-a îîntrebat: "De ce nu pot fi mântuiți?"
"Nu l-am dorit", au spus ei mesagerului,
"dar am primit acest loc de pedeapsă.

Este întunericul exterior și suntem în el. "

LEGĂTURI DE INCENDIU
Sufletul sș i spiritul au apaă rut din apaă sș i foc.

Din apaă , de foc sș i de luminaă a venit îînsotșitorul


îîn camera de nuntaă .

Focul este chrism. Lumina este foc. Nu maă refer la flacaă raă ,
care nu are formaă , ci la un alt tip de foc, a
caă rui aparentșaă este albaă ,
luminoasaă sș i frumoasaă
sș i daă frumusetșe.

ADEVĂRUL ȘI NECESITATEA
Adevaă rul nu a venit îîn lume gol,
ci îîn tipuri sș i imagini. Adevaă rul este primit numai îîn
acest fel. Existaă o renasș tere sș i imaginea ei.

Trebuie saă se renasș te prin imagine.

Ce este îînviere?
Imaginea trebuie saă creascaă din nou prin imagine.

Mirele sș i chipul intraă prin imagine


îîn adevaă r, care este restaurarea. Este drept
ca cei care nu au aceasta saă ia numele
tataă lui sș i fiului sș i al spiritului sfaî nt.

Dar nu au faă cut-o singuraă .

Dacaă nu iei numele pe cont propriu,


numele "cresș tin" va fi luat de la voi.

Le primesti in uleiul chrismului,


ungerea aromata a puterii crucii.

Mesagerii au numit aceastaă putere "de dreapta sș i de staî nga".


Nu mai suntetși cresș tin, ci Hristos.

FIVE SACRAMENTE

17
Domnul a faă cut totul prin mister:
botezul sș i o chrismaă sș i o Euharistie
sș i o raă scumpaă rare sș i o cameraă de nuntaă .

Lucruri de mai jos cum ar fi lucrurile de mai sus


Domnul a spus: "Am venit saă fac lucrurile de mai jos
ca lucrurile de mai sus, iar exteriorul ca sș i îînaă untru.

Am venit saă le alaă tur îîntr-un singur loc. "


El a dezvaă luit cine este prin tipuri sș i imagini.

Cei care spun: "Existaă o persoanaă cereascaă


sș i una mai îînaltaă ", sunt gresș ite.

Cine este vaă zut îîn cer este persoana cereascaă ,


numitaă "cea de dedesubt",
sș i cea caă reia îîi apartșine ascunzaă torul
este numitaă "mai mare".
Cel mai bine este saă spui "interior" sș i "exterior" sș i " exterior. "
Deci, domnul numit distrugere" îîntunericul exterior ".
Nu existaă nimic dincolo de asta.

El a spus: "Tataă l meu, care este îîn ascuns".


El a spus: "Du-te îîn cameraă , îînchide usș a îîn spatele taă u
sș i roagaă -te tataă lui taă u care este îîn ascuns"
, cel care este cel mai laă untric.

Dar ceea ce este îîn toate acestea este plinaă tatea.

Dincolo de ea nu existaă nimic îînaă untru.

Acesta este locul pe care ei îîl numesc "cel mai de sus".

LOCURILE SPIRITULUI
IÎnainte de Hristos, unii proveneau dintr-un regat pe
care nu-l puteau reintra,
sș i au mers acolo unde nu puteau iesș i.

Apoi a venit Hristos.

Cei care au intrat au scos.

Cei care au iesș it au intrat.

EVE IN ADAM

18
Când Eva era în Adam, nu era moarte.

Când a fost tăiată de la el, a


luat naștere moartea.

Dacaă intraă îîn ceea ce este sș i o duce îîn el pe deplin,


moartea va dispaă rea.

RĂSTIGNIRE
"Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, Doamne, de ce m-ai abandonat?"
El a spus aceste cuvinte pe cruce.

Dar nu din locul aă sta. Era deja plecat. . . .

RĂCIUNEA DIN TĂRIA


Domnul a îînviat din mortși.

El deveni asș a cum era,


dar acum corpul lui era perfect.

El avea o carne,
dar aceasta era o carne adevaă rataă .

Trupul nostru nu este adevaă rat.

Este doar o imagine a adevaă rului.

DORMITOR
Animalele nu au un dormitor de mireasaă ,
nici sclavi sau femei murdare.

Dormitoarele sunt gratuite pentru baă rbatși sș i fecioare.

NĂSCUT DIN NOU


Prin spiritul sfaî nt suntem din nou nascutși,
dar conceputși prin Hristos.

Suntem unsș i îîn spirit.

Caî nd am fost conceputși, am fost unitși.

Nimeni nu va putea saă se uite la sine


nici îîn apaă , nici îîn oglindaă faă raă luminaă ,
nici saă vadaă îîn luminaă faă raă apaă sau oglindaă .

19
Deci este potrivit saă botezaă m îîn luminaă sș i apaă .

Acum lumina este chrismul.

Trei clădiri în Ierusalim


Erau trei claă diri îîn Ierusalim,
una orientataă spre vest numitaă "sfaî ntaă ",
altul spre sud, numit "Sfaî nta Sfintei".
A treia orientare caă tre est a fost numitaă "sfaî nta sfintelor",
unde doar marele preot intraă .

Botezul este clădirea sfântă.

Răscumpărarea este sfânta sfântă.

Sfântul sfânt este camera de nuntă.

Botezul include înviere și răscumpărare.

Răscumpărarea se petrece în camera de nuntă,


dar camera de nuntaă face parte din ceva
superior ei sș i al celorlalte
pentru caă nu vetși gaă si nimic asemaă naă tor.

Cei care o cunosc sunt cei care se roagaă


îîn spirit sș i îîn adevaă r,
pentru caă nu se roagaă îîn Ierusalim.

Existaă unii care se roagaă îîn Ierusalim,


asș teptaî nd IÎmpaă raă tșia cerurilor,
numitaă sfaî nta sfintelor.

IÎnainte ca voalul saă fie îîn chirie, nu aveam camera de mireasaă ,


ci imaginea camerei de mireasaă de deasupra.

Deci, voalul ei era rupt de sus îîn jos.

A fost corect ca unii saă urce mai departe.

ÎMBRĂCĂMINTE DE LUMINĂ
Conducaă torii nu vaă vaă d pe voi
care poartaă lumina perfectaă
sș i ei nu vaă pot prinde.

Punetși lumina

20
îîn misterul unirii.

REUNIUNEA ÎN DORMITOR
Dacaă femeia sș i omul nu s-ar fi despaă rtșit,
nu vor cunoasș te moartea.

Hristos a venit saă repare îîmpaă rtșirea, de la îînceput, saă


se alaă ture celor doi sș i saă le dea viatșaă
care a murit din cauza separaă rii.

Acum, femeia sș i omul sunt unul îîn camera


cu patul, iar cei astfel unitși nu se vor mai despaă rtși.

Eva sș i Adam s-au despaă rtșit, pentru caă atunci caî nd s-au alaă turat ei
nu erau îîn camera cu patul.

ADEVĂRILE ADAMULUI
Sufletul lui Adam a apaă rut prin
suflare îîn el. Respiratșia este spirit.

Elementul dat lui este mama lui.

Sufletul a devenit spirit. Caî nd a fost asociat cu spiritul,


el a vorbit cuvinte incomprehensibile puterilor.

Ei îîl invidiau, exclusș i de la unirea spiritului.

Excluziunea lor ia determinat saă modifice camera de mireasaă


unde iubitorii vor veni sș i vor fi paî ngaă ritși.

ISUS LA IORDAN
Isus a apaă rut la raî ul Iordan cu plinaă tatea IÎmpaă raă tșiei cerurilor.

Sa naă scut îînainte de nasș tere.

El a fost uns un moment sș i a fost uns din nou.

Cel care a fost raă scumpaă rat a raă scumpaă rat lumea.

MISTER
Este bine saă vorbim despre mister,
mai ales pentru caă tataă l tuturor
sa alaă turat fecioarei care a coboraî t
sș i îîn acea zi un foc straă lucea peste el.

21
A venit la camera de nuntaă .

Deci, chiar îîn acea zi, corpul saă u a luat fiintșaă.

Sș i îîn acea zi a paă raă sit camera cu splendoarea


a ceea ce a trecut îîntre mireasaă sș i mire.

Prin aceastaă fortșaă, Isus a faă cut totul.

Este bine ca fiecare dintre studentșii saă i


saă meargaă îîn cameraă sș i saă se odihneascaă .

BIRTHS DE VIRGINĂ
Adam a fost creat de la douaă fecioare:
de la spirit sș i de la paă maî ntul virgin,
iar Hristos sa naă scut dintr-o fecioaraă pentru a vindeca caă derea initșialaă .

Două Trei Râuri


Doi copaci cresc îîn paradis.

Unul poartaă animale, celaă lalt poartaă oameni.

Adam a maî ncat din pomul care a purtat animale


sș i a devenit un animal sș i a adus animale
sș i astfel copiii lui Adam se îînchinaă animalelor.

Copacul al caă rui rod Adam a maî ncat este pomul cunoasș terii.

Asș a caă paă catele lui au crescut. Dacaă ar fi maî ncat fructe
din pomul vietșii, cel care purta popoare,
zeii se îînchinau baă rbatului sș i femeii,
caă ci la îînceput Dumnezeu a creat baă rbat sș i femeie.

Acum ei creeazaă pe Dumnezeu. IÎn lume


oamenii fac zei sș i se îînchinaă creatșiei lor.

Ar fi mai bine ca zeii saă se îînchine îînaintea lor!

Un om și copiii săi
Un om face ceea ce are abilitaă tșile de faă cut.

El are capacitatea de a face copii.

O face usș or îîn caî teva secunde.

22
Realizarea lui arataă îîn copiii saă i.

Ei sunt imaginea.

El a fost faă cut sș i dupaă imagine,


faă caî nd lucrurile cu fortșa fizicaă
sș i faă caî ndu- sș i copiii cu usș urintșaă.

SLAVE ȘI GRATUIT
IÎn aceastaă lume sclavii slujesc liberului.

IÎn IÎmpaă raă tșia cerurilor vointșa liberaă slujesș te sclavilor,


iar slujitorii camerei de nuntaă
vor sluji oaspetșilor de nuntaă .

IÎnsotșitorii camerei de nuntaă au un singur nume, odihnaă


sș i nu trebuie saă ia altaă formaă deoarece mediteazaă
sș i îîntșeleg prin îîntșelegere.

Sunt multși, deoarece nu îîsși paă streazaă comorile


îîn lucruri de jos, lucruri despicabile, ci îîn glorie necunoscutaă .

IN APA
Este necesar ca Isus saă coboare îîn apaă ,
ca saă -l poataă desaă vaî rsș i sș i consacra.

Deci, sș i cei care au primit botezul îîn numele Lui pot fi desaă vaî rsș itși.

El a spus: "Este corect îîn acest fel saă desaă vaî rsș i tot ce este drept".

BOTEZ
Caî nd spui caă vei muri mai îîntaî i sș i apoi
vei cresș te, gresș esș ti. Dacaă nu suntetși îînviatși îîn viatșaă,
nu vetși primi nimic caî nd suntetși mortși.

Mare este botezul. Intratși îîn apaă sș i traă itși.

JOSEPH ȘI CROSSUL LEMNULUI


Philip, mesagerul, a spus:
"Iosif, taî mplarul, a plantat o graă dinaă de paradis,
pentru caă avea nevoie de lemn pentru comertșul saă u.

El a faă cut crucea de la copaci pe care ia plantat


sș i saă maî ntșa lui a ataî rnat de ceea ce a plantat.

23
Saă maî ntșa lui era Isus sș i planta era crucea. "
Pomul vietșii din mijlocul acelei graă dini
de paradis este un maă slin sș i din maă slin
vine crucea sș i din acel ulei
vine îînvierea.

ORGANELE DINTRE MONDUL MONDIAL


Lumea maă naî ncaă corpuri
sș i tot ceea ce maî ncaă îîn lume moare.

Adevaă rul maă naî ncaă viatșa,


dar nimeni nu se hraă nesș te cu adevaă rul va gaă si moartea.

Isus a venit sș i el a luat maî ncare,


daî ndu-i viatșaă oricui voia,
pentru ca ei saă nu moaraă .

ADAM ÎN PARADIS
Dumnezeu a plantat o graă dinaă sș i oamenii au fost plasatși
îîn graă dinaă . Ei traă iau printre multși copaci
cu binecuvaî ntarea sș i imaginea lui Dumnezeu.

Lucrurile din el voi maî nca asș a cum doresc.

Aici, îîn aceastaă graă dinaă , îîmi vor spune:


"Maî ncatși-o sau nu maî ncatși asș a, dupaă cum doritși".
Aici voi maî nca toate lucrurile,
unde este pomul cunosș tintșei.

Acel copac la omoraî t pe Adam,


dar aici pomul cunoasș terii ne-a faă cut saă traă im.

Legea era copacul.

Are puterea de a da cunosș tintșe despre bine sș i raă u.

Nu ma îîndepaă rtat de raă u


sau maă punetși printre cei buni.

A creat moartea pentru cei care l-au maî ncat. Caî nd au spus:
"Maă naî ncaă acest lucru sau nu maî nca asta", a îînceput moartea.

SUPERIORITATEA CHRISMULUI LA BAPTISM


Chrismul este superior botezului.

24
Din cuvaî ntul chrism suntem numitși cresș tini,
sș i cu sigurantșaă nu din cuvaî ntul botez.

Iar din cauza chrismului, Hristos are numele lui.

Tataă l la uns pe fiu,


iar fiul la uns pe mesageri,
iar mesagerii ne-au uns.

Cine a fost uns a posedat totul:


îînvierea, lumina, crucea, spiritul sfaî nt.

Tataă l ia dat asta îîn camera de nuntaă .

El a acceptat doar darul.

Tataă l era îîn fiu sș i fiu îîn tataă .

Aceasta este îîmpaă raă tșia cerurilor.

PRIN CRISTAL
Domnul a spus perfect:
"Unii au intrat îîn îîmpaă raă tșia cerului raî zaî nd
sș i au iesș it din raî s".
Ei nu raă maî n acolo:
unul pentru caă nu este cresș tin,
altul pentru caă se plaî nge de faptele sale ulterioare.

De îîndataă ce Hristos a coboraî t îîn apaă ,


el a iesș it raî zaî nd la tot ce era îîn aceastaă lume,
nu pentru caă el a crezut caă este un pic, dar din dispretș .

Oricine vrea saă intre îîn IÎmpaă raă tșia cerurilor o va face.

Oricine dispretșuiesș te totul din aceastaă lume, o dispretșuiesș te ca pe o caă milaă ,


va iesș i din raî s.

Deci, cu paî inea, paharul sș i cu untdelemnul,


caă ci mai sus este unul superior tuturor acestor.

CREARE
Lumea a apaă rut prin eroare.

Agentul care a faă cut-o a


vrut saă fie nepieritor sș i nemuritor.

25
El a picat. El a venit cu mai putșin decaî t dorintșa lui.

Lumea nu a fost niciodataă incoruptibilaă ,


nici fabricantul ei. Lucrurile nu sunt nepieritoare,
dar sunt copii. Nimic nu poate suporta
caă nu este mai îîntaî i un copil. Oricine nu poate primi
cu sigurantșaă nu va putea da.

CUPA DE RUGACIUNE
Paharul rugaă ciunii detșine vin sș i apaă .

Este numit pentru saî ngele pentru care se acordaă multșumiri.

Este umplut de spirit sfaî nt


sș i este al omului perfect.

Caî nd bem, bem omul perfect.

APĂ VIE
Apa vie este un corp.

Trebuie saă punem pe omul viu.

Caî nd intri îîn apaă , batetși dezbraă cat


sș i punetși pe omul viu.

Un CÂȘTIG SIRES UN HORSE


Un cal cautaă un cal, un om daă nasș tere unui om,
un zeu daă nasș tere unui zeu.

Comparatși mirele sș i mireasa.

Copiii lor s-au naă scut îîn cameraă .

Nici un evreu nu sa naă scut vreodataă paă rintșilor greci


ataî ta timp caî t lumea a existat.

Sș i, ca sș i cresș tini, nu coboraî m de evrei.

Au fost altși oameni.

Acesș ti binecuvaî ntatși erau alesș ii,


poporul ales al zeului viu;
sș i apoi omul adevaă rat, fiul paă maî ntesc

26
sș i saă maî ntșa fiului paă maî ntesc.

IÎn lume, acestea sunt adevaă ratșii oameni.

Sunt îînsotșitorii camerei de mireasaă .

PUTEREA ȘI SLABUL
IÎn aceastaă lume, puterea sș i slaă biciunea se amestecaă
atunci caî nd baă rbatul sș i femeia fac sex.

Asociarea este diferitaă îîn domeniul etern,


desș i folosim aceleasș i nume pentru a vorbi despre el.

Existaă nume dincolo de cele obisș nuite


sș i mai puternice decaî t fortșa brute.

Cu toate acestea, totul este acelasș i, iar acest lucru este de neîîntșeles
pentru inimile caă rnii.

CUNOAȘTEREA AUTO
Dacaă voi, care posedatși tot ce nu vaă cunoasș tetși?
Dacaă nu vaă cunoasș tetși,
nu vaă vetși bucura de ceea ce detșinetși.

Dar sș titși-vaă
sș i ce vaă bucuratși.

ÎMBRĂCĂMINTE DE LUMINĂ
Omul perfect nu poate fi nici restraî ns, nici vaă zut.

Dacaă îîl vaă d, îîl pot opri,


astfel caă nu existaă nici o cale de a aduce har, ci de a pune îîn
luminaă perfectaă sș i de a deveni perfectaă .

Totși cei care îîmbraă catși îîmbraă caă mintea vor intra îîn îîmpaă raă tșie.

Aceasta este lumina perfectaă .

Trebuie saă devenim perfectși îînainte saă paă raă sim aceastaă lume.

Cine este bogat sș i nu la aruncat,


nu va îîmpaă rtși îîn îîmpaă raă tșie,
ci va deveni imperfect îîn mijloc.

Doar Isus sș tie unde se va termina.

27
PERSOANA SOVINĂ
Preotul este pe deplin sfaî nt, inclusiv corpul saă u.

Cineva ia o paî ine sș i o face sfintșitaă ?


Sau paharul sau ceva beat?
Sunt sfintșitși?
Dacaă da, de ce nu sș i corpul?

BAPTISMUL ȘI MOARTEA
Prin perfectșionarea apei botezului,
Isus la golit de la moarte.

Noi mergem îîn apaă , dar nu îîn moarte,


asș a caă nu suntem vaă rsatși îîn vaî ntul lumii.

Ori de caî te ori bate vaî ntul, vine iarnaă .

Caî nd duhul sfaî nt respiraă , vara intraă .

CUNOȘTINȚE ȘI IUBIRE
Oricine cunoasș te adevaă rul este o fiintșaă liberaă ,
dar omul liber nu paă caă tuiesș te.

"Oricine paă caă tuiesș te este sclavul paă catului."


Adevaă rul este mama, cunoasș terea tataă lui.

Cei care cred caă paă catul nu li se aplicaă


sunt numitși liberi de lume.

Cunoasș terea adevaă rului poate face un arogant,


daî nd sens cuvintele "a fi liber".
IÎi face saă se simtaă superior fatșaă de lume.

Dar dragostea se acumuleazaă .

Cine este cu adevaă rat liber prin cunoasș tere


este un sclav din cauza iubirii pentru aceia
care nu au atins îîncaă libertatea de cunoasș tere.

Cunoasș terea le face capabili de libertate.

Dragostea nu numesș te niciodataă ceva propriu,


dar totusș i poate avea acelasș i lucru.

28
Dragostea nu spune niciodataă : "Aceasta este a mea" sau "Asta este a mea",
dar "Toate acestea sunt ale voastre".

SPIRITUAL PARFUMURI
Iubirea spiritualaă este vinul sș i parfumul.

Cei din apropiere se bucuraă , de asemenea,


de aceia care sunt unsș i.

Dar dacaă unul se retrage sș i pleacaă ,


atunci cei neanomatizatși, care se îînvaî rt îîn jurul lor,
raă maî n îîn mirosul lor raă u.

Samaritenul nu a dat decaî t vin sș i ulei raă nitșilor.

Numai unguentul. A vindecat raă nile,


pentru caă "dragostea acoperaă o multitudine de paă cate".

COPIII SI ADULTIRE
Copiii o femeie daă nasș tere saă
semene cu omul care o iubesș te.

Dacaă sotșul ei o iubesș te,


atunci ei sunt ca sotșul ei.

Dacaă afectșiunile provin de la un adulter,


atunci copiii sunt ca el.

Adesea, dacaă o femeie doarme cu sotșul ei


din nevoi, îîn timp ce inima ei este cu adulterul
cu care sș i ea face sex,
copilul ei va araă ta ca adulterul.

Tu, care traă iesș ti îîmpreunaă cu fiul lui Dumnezeu,


nu iubitși lumea decaî t pe domnul,
asș a caă copiii vosș tri nu vor araă ta ca lumea
dar ca sș i domnul.

SEX ȘI SPIRIT
Oamenii fac sex cu oamenii, cai cu cai,
maă gari cu maă gari.

Cei de un fel, de obicei, stau cu aceia ca ei.

Deci spiritul se amestecaă cu spiritul,

29
iar gaî ndul se consolaă cu gaî ndul
sș i lumina îîmparte lumina.

Dacaă te-ai naă scut o persoanaă , o persoanaă te va iubi.

Dacaă devenitși un spirit, un duh se va alaă tura cu voi.

Dacaă te gaî ndesș ti, gaî ndul se va amesteca cu tine.

Dacaă devenitși luminaă , lumina vaă va îîmpaă rtaă sș i.

Dacaă suntetși de la cei de sus,


unul din cei de sus va raă maî ne îîn voi.

Dacaă devenitși un cal sau un maă gar sau un taur, un caî ine sau o oaie
sau un alt animal saă lbatic sau îîmbelsș ugat,
atunci nici persoana, nici spiritul, nici gaî ndul, nici lumina
nu te pot iubi.

Niciunul dintre cei de sus sau îînaă untru nu poate saă se odihneascaă îîn voi
sș i nu avetși nici o parte îîn ele.

SLAVE ȘI LIBERTATE
Cei care sunt îînrobitși îîmpotriva vointșei lor
pot fi liberi.

Cei care sunt eliberatși de favoarea unui maestru,


dar s-au vaî ndut îîn sclavie,
nu mai pot fi liberi.

AGRICULTURA
Agricultura îîn aceastaă lume cere patru elemente.

O recoltaă este colectataă sș i adusaă îîn hambar


ca rezultat al apei, paă maî ntului, vaî ntului sș i luminii.

Agricultura lui Dumnezeu are de asemenea patru elemente:


credintșaă, sperantșaă, dragoste sș i cunoasș tere.

Credintșa este paă maî ntul îîn care ne îînraă daă cinaă m.

Sperantșa este apa prin care ne hraă nim.

Dragostea este vaî ntul prin care crestem.

30
Cunoasș terea este lumina prin care coboraî m.

Harul existaă îîn patru moduri:


paă maî ntesș ti, ceresș ti, de la cel mai îînalt cer
sș i traă ind îîn adevaă r.

BLESSINGS PE O CINE NU HARMSA O SOUL


Binecuvaî ntaă ri pe cineva care nu suferaă niciodataă un suflet.

Acea persoanaă este Isus Hristos.

El a venit pe îîntreg paă maî ntul sș i nu a nimerit pe nimeni.

Binecuvaî ntaă ri pe cineva ca el, persoana perfectaă .

Acesta este cuvaî ntul.

Spunetși-ne despre cuvaî nt, deoarece este greu de definit.

Cum vom reusș i saă realizaă m o astfel de faptaă ?


Cum îîi va maî ngaî ia pe totși?
Mai ales, este necorespunzaă tor saă provocitși fiecaă rei persoane o primejdie,
fie caă aceasta este o persoanaă mare sau micaă ,
infidelaă sau credincioasaă .

Este necorespunzaă tor saă îîngrijesș ti numai cei care se bucuraă de fapte bune.

Unii consideraă caă este util saă -i maî ngaî ie pe cel care este norocos.

Tu, care faci fapte bune, nu-i potși maî ngaî ia,
pentru caă este îîmpotriva vointșei tale.

Nu le potși face necazuri, din moment ce nu le suferi.

Cu toate acestea, cei care sunt norocosi in viata uneori provoaca nefericire
.

dar sursa nu esș ti decaî t raă utatea celeilalte persoane.

Oricine are calitaă tșile omului perfect


este fericit îîn bine.

Cu toate acestea, unele dintre ele sunt enorme distruse de aceste distinctșii.

31
O DOMICILIU CU TOATE
Avea un gospodar care avea toate lucrurile posibile,
fie fiu, fie sclav sau vite, caî ine sau porc sau graî u
sau orz sau pleavaă sau iarbaă sau ulei de ricin sau carne sau ghindaă .

Era sensibil sș i sș tia ce era alimentele fiecaă ruia.

El le slujea copiilor paî ine sș i carne.

El a servit rosș ii sș i ulei de ricin.

A aruncat vita cu orz, cu pleavaă sș i cu iarbaă .

A aruncat oase cainilor,


iar la porci a aruncat ghinde si resturi de paine.

Comparatși studentul lui Dumnezeu.

Dacaă suntetși sensibili, îîntșelegetși natura îînvaă tșaării.

Formele fizice nu vaă vor îînsș ela,


deoarece vaă vetși uita la starea sufletului fiecaă rei persoane
sș i vetși vorbi cu aceastaă formaă .

Existaă multe animale pe paă maî nt îîn formaă umanaă .

Caî nd îîi identificatși,


arunci arborii la porci,
orz sș i pleavaă sș i iarbaă la bovine
sș i oase la caî ini.

Pentru sclavi vetși da doar ceea ce este preliminar,


dar pentru copii vetși da ceea ce este complet.

FIUL PĂMÂNT ȘI FIUL SĂU


Existaă fiul paă maî ntesc sș i existaă fiul fiului
paă maî ntesc.

Domnul este fiul paă maî ntesc,


iar fiul fiului paă maî ntesc este cel care este creat
prin fiul paă maî ntesc.

Fiul paă maî ntesc a primit capacitatea de a crea de la Dumnezeu.

32
De asemenea, el a avut capacitatea de a produce.

Cel care are capacitatea de a crea este o creaturaă .

Cel care are capacitatea de a produce este un urmasș .

Dar cel ce creeazaă nu poate face.

Cel care genereazaă are sș i puterea de a crea.

Acum ei spun: "Cel ce creeazaă nasș tere"


dar asș a-zisul descendent este doar o creaturaă ;
prin urmare, copiii saă i nu sunt urmasș i, ci creaturi.

Cel care creeazaă lucraă ri îîn mod deschis sș i este vizibil.

Cel care genereazaă o face îîn privat. . . .

MISTERIREA MARIEI NEUFILUTATE


Nimeni nu poate sș ti caî nd sotșul sș i sotșia au sex,
cu exceptșia celor doi.

Caă saă toria îîn lume este un mister pentru cei caă saă toritși.

Dacaă existaă o îînfraî ngere ascunsaă îîn caă saă torie, cu


caî t este mai mare misterul adevaă rat al caă sniciei neîînvinsi!
Nu este firesc, ci puraă .

Nu apartșine dorintșei, ci vointșei.

Nu apartșine îîntunericului noptșii,


ci zilei sș i luminii.

Dacaă o caă saă torie este deschisaă publicului,


ea a devenit prostitutșie,
iar mireasa joacaă curva
nu numai atunci caî nd este impregnataă de un alt baă rbat,
dar chiar dacaă ea scapaă din dormitorul ei sș i este vaă zutaă .

Laă satși-o saă se arate doar tataă lui ei


sș i mamei ei sș i prietenului sș i celor care-l îînsotșesc pe mire.

Ei au voie saă intre îîn fiecare zi îîn camera de nuntaă .

Dar lasaă -i pe ceilaltși saă caî nte doar saă -sș i asculte vocea

33
sș i saă se bucure de unguentele ei parfumate
sș i saă -i lase saă se hraă neascaă cu friabilii care cad din masaă ,
ca sș i caî inii.

Mirele sș i miresele apartșin camerei nuptșialilor.

Nimeni nu va putea saă vadaă mirele sau mireasa


dacaă nu devine mire sau mireasaă .

CIRCUMCIZIA ABRAHAMULUI
Caî nd Avraam sa bucurat saă vadaă ce avea saă vadaă ,
a taă iat îîmprejurul carnei preputului saă u,
îînvaă tșaîndu-ne caă este bine saă distrugem carnea.

PIESELE PĂRITE SUNT UPRIGHT


Ataî ta timp caî t sunt ascunse, cele mai multe lucruri din lume
sunt corecte sș i vii.

Dacaă se dezvaă luie ei mor,


asș a cum este clar prin exemplul persoanei vizibile:
ataî ta timp caî t intestinele sunt ascunse, o persoanaă este îîn viatșaă.

Atunci caî nd intestinele sunt expuse sș i iesș ite,


persoana va muri.

Deci, de asemenea, cu un copac.

IÎn timp ce raă daă cina lui este ascunsaă , cresș te sș i cresș te.

Dacaă raă daă cina este expusaă , copacul se usucaă .

Deci, cu fiecare nasș tere, este îîn lume,


nu numai cu cele descoperite, ci sș i cu cele ascunse.

Ataî ta timp caî t raă daă cina raă utaă tșii este ascunsaă , ea este puternicaă .

Dar caî nd este recunoscut, este dizolvat.

Caî nd se dezvaă luie, ea dispare.

Acesta este motivul pentru care cuvaî ntul spune:


"Chiar sș i acum, axa se aflaă asș ezataă pe raă daă cina copacilor."
Nu se va taă ia doar - ceea ce se taie din nou laă starii -
dar toporul paă trunde adaî nc paî naă caî nd aduce raă daă cina.

34
Rădăcina răului
Isus a scos raă daă cina îîntregului loc, îîn
timp ce altșii au faă cut-o doar partșial.

Caî t despre noi, fiecare saă se sapaă dupaă raă daă cina raă ului
care este îîn noi
sș i saă -l scoataă din inimaă din raă daă cinaă .

Va fi dezraă daă cinataă dacaă o vom recunoasș te.

Dar dacaă noi suntem ignorantși, ea ne îînraă daă cineazaă


sș i produce fructe îîn inima noastraă . Ne staă paî nesș te.

Suntem sclavii ei. Ne face captivi


saă ne facaă saă facem ceea ce nu vrem;
sș i ceea ce dorim noi nu facem.

Este puternic pentru caă nu l-am recunoscut.

IÎn timp ce existaă , este activ.

IGNORANȚĂ
Ignorantșa este mama tuturor relelor.

Ignorantșa va avea loc îîn moarte,


pentru caă cei care vin din ignorantșaă
nici nu au fost, nici nu sunt, nici nu vor fi.

Dar cei care sunt îîn adevaă r vor fi perfectși


caî nd tot adevaă rul va fi descoperit.

Caă ci adevaă rul este ca ignorantșa: îîn timp ce este ascuns, el se odihnesș te îîn sine,
dar caî nd este descoperit sș i recunoscut,
el este laă udat prin faptul caă este mai puternic decaî t ignorantșa sș i eroarea.

Daă libertate. Cuvaî ntul a spus:


"Dacaă sș titși adevaă rul, adevaă rul vaă va face liberi".
Ignorantșa este un sclav,
cunoasș terea este libertatea.

Dacaă sș tim adevaă rul, vom gaă si roadele adevaă rului


îîn noi.

Dacaă ne alaă turaă m, ne va îîndeplini.

35
STRĂINE ȘI SLABE, MANIFEST ȘI SINGUR
Acum avem lucrurile manifeste ale creatșiei.

Noi spunem: "Cei puternici sunt cei care sunt tșintitși cu îînaă ltșime,
iar cei slabi sunt cei slabi care sunt dispretșuitși."
Contrasteazaă lucrurile manifeste ale adevaă rului:
sunt slabe sș i dispretșuite, îîn timp ce lucrurile ascunse sunt puternice
sș i tșinute îîn mare .

Misterele adevaă rului se dezvaă luie,


totusș i, îîn formaă sș i imagine.

Camera de nuntaă raă maî ne ascunsaă .

Este sfaî nt îîn sfaî nt.

Voalul la îînceput a ascuns modul îîn care Dumnezeu controleazaă creatșia,


dar caî nd vaă lul este rupt sș i lucrurile din interior sunt revelate,
aceastaă casaă va fi laă sataă pustiitaă ,
sau va fi distrusaă mai degrabaă .

Dar îîntreaga divinitate inferioaraă nu va fugi din aceste locuri


îîn saî nii sfintelor,
pentru caă nu se poate amesteca cu lumina puraă sș i plinaă tatea perfectaă .

Mai degrabaă va fi sub aripile crucii sș i sub bratșe.

Aceastaă arcaă va fi maî ntuirea oamenilor


caî nd apele de inundatșii vor trece peste ele.

SECRETUL ADEVĂRII
Dacaă unii apartșin ordinii preotșiei,
ei vor putea saă intre îîn vaă l cu marele preot.

Deci, vaă lul nu a fost rupt îîn partea de sus,


deoarece ar fi fost deschis numai celor de mai sus.

Nici nu a fost rupt îîn partea de jos,


deoarece ar fi fost dezvaă luit numai celor de mai jos.

Dar a fost chirie de sus îîn jos.

Cei de mai sus ne-au deschis la noi, care suntem deasupra,


ca saă putem intra îîn secretul adevaă rului.

36
Adevaă rul este ceea ce este tșinut îîn mare consideratșie, deoarece este puternic.

Dar vom intra acolo cu ajutorul unor tipuri


slabe sș i forme de slaă biciune.

Sunt slabi îîn comparatșie cu gloria perfectaă .

Existaă o slavaă care depaă sș esș te slava.

Existaă o putere care depaă sș esș te puterea.

Prin urmare, lucrurile perfecte ne-au deschis


îîmpreunaă cu lucrurile ascunse ale adevaă rului.

Sfintele sfinte au fost descoperite,


iar camera de nuntaă ne-a invitat.

LUMINA PERFECTĂ
Ataî ta vreme caî t saă maî ntșa este ascunsaă , raă utatea este ineficientaă ,
dar nu a fost îîncaă îîndepaă rtataă din mijlocul saă maî ntșei
spiritului sfaî nt.

Toataă lumea este un sclav al raă ului.

Dar caî nd se va araă ta semintșele, lumina perfectaă va iesș i pe toataă lumea.

Sș i totși cei care sunt îîn luminaă vor primi chrismul.

Atunci sclavii vor fi liberi, iar captivii vor raă scumpaă ra.

"Fiecare plantaă pe care tataă l meu ceresc nu a plantat-o va fi dezraă daă cinataă ."
Cei care sunt separatși vor fi unitși sș i plini.

Toataă lumea care intraă îîn camera de nuntaă va aprinde lumina,


pentru caă arde la fel ca îîn caă saă toriile faă cute,
desș i se îîntaî mplaă noaptea.

Focul arde doar noaptea sș i este scos afaraă .

Cu toate acestea, misterele acestei caă saă torii sunt perfectșionate


mai degrabaă îîn zi sș i îîn luminaă .

Nici ziua sș i nici lumina ei nu se mai fixeazaă .

Dacaă devenitși un îînsotșitor al camerei de nuntaă ,

37
vetși primi lumina.

Dacaă nu îîl primitși îîn acele locuri,


nu îîl putetși primi îîn celaă lalt loc.

Cei care primesc lumina nu vor fi vaă zutși sș i nu vor fi retșinutși.

Sș i nimeni nu va putea saă vaă chinuiascaă


chiar dacaă traă itși îîn lume.

Iar caî nd paă raă sitși lumea,


atși primit deja adevaă rul îîn imagini.

Lumea a devenit taă raî mul etern,


deoarece taă raî mul etern este plinaă tatea pentru tine.

Acesta este modul îîn care este. IÎtși este dezvaă luit singur,
nu ascuns îîn îîntuneric sș i îîn noapte,
ci îîntr-o zi perfectaă sș i îîntr-o luminaă sfaî ntaă .

Evanghelia Potrivit lui Philip

38

Vous aimerez peut-être aussi