Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
La câteva minute după ce veţi ieşi din meditaţie este posibil să aveţi
parte de o uşoară stare de euforie. Nu vă amăgiţi, crezând că aţi scăpat atât
de uşor de aceste otrăvuri emoţionale. Această meditaţie are mai mult rolul
de a curăţa rănile sufleteşti de materiile purulente adunate, de a oferi ajutor
conştiinţei vostre în lupta cu ele. Cauzele lor rămân, ele vor continua să
genereze mizerie şi stări negative dacă nu se luvrează şi la cauzele lor, adică
în zona informaţională.
În acest sens, trebuie să ţineţi cont de următoarele aspecte:
· Trecutul nu poate fi schimbat. Punct! Oricât aţi vrea, oricât aţi încerca,
trecutul este este un fapt împlinit. Nu v-a plăcut ce s-a întâmplat? Atunci
înseamnă că aveţi o lecţie importantă de învăţat. Învăţaţi-vă lecţia şi
reveniţi de îndată la prezent.
· Neacceptarea trecutului înseamnă suferinţă şi luptă cu morile de vânt!
Neacceptarea înseamnă rămânerea în trecut, deci într-un spaţiu mort.
· Plasarea în viitor este rezultatul temerilor de tot felul sau al egoului (vise
deşarte). Viitorul este tot atât de mort precum trecutul.
· Viu este doar prezentul!
· Orice durere sufletească poate fi un puternic instrument de evoluţie; este
o energie greşit direcţionată!
Emoţiile negative de tip „foc”
Şi acestea pot fi încadrate în două categorii: solare şi lunare. Cele
solare îşi au deci „terenul de acţiune” în exterior iar cele lunare în interior.
Emoţiile negative violente de tip „foc solar” sunt reprezentate de furie,
mânie şi gelozie.
Emoţiile negative violente de tip „foc lunar” sunt reprezentate
de disperare, panică şi groază.
Aceste emoţii determină adevărate erupţii de energii negative, iar
toxinele biochimice generate de corpul fizic la manifestarea acestora, au un
efect extrem de negativ asupra sănătăţii fizice, emoţionale şi mentale. Pe de
altă parte, aceste manifestări pot genera efecte neplăcute şi asupra altor
persoane, asupra mediului, sau asupra unor alte aspecte ce ţin de situaţie,
conjunctură etc.
Aceste emoţii sunt primele care trebuiesc depăşite căci, prin efectele
lor, sunt cele care ne leagă cel mai mult de regnul animal. Emoţiile negative
violente, nu numai că sunt cele mai mari consumatoare de energie vitală
dar această energie este folosită în defavoarea noastră şi a celor din jurul
nostru. Mecanismul lor ţine de combinaţiile instinctelor primare şi
diversele scheme informaţionale stocate în ceea ce specialiştii au numit
sistemul limbic amigdalian din creier. Acesta este responsabil de reacţiile
noastre în diversele situaţii limită, cu care fiecare se confruntă de mai multe
ori în viaţă. Sistemul limbic deţine o matrice informaţională reactivă
complexă, care include toate schemele şi tiparele informaţionale prin care
spiritul nostru a fost nevoit să le folosească în decursul tuturor întrupărilor
anterioare.
În funcţie de specificul matricei informaţionale reactive din zona
amigdaliană, dar şi a conceptelor şi a judecăţilor de valoare, pe care omul şi
le-a format în diversele situaţii întâlnite în urma experienţelor, aceste
emoţii violente se pot perpetua şi chiar dezvolta dacă nu se iau măsurile
necesare pentru eliberarea lor.
Furia şi mânia sunt stările de extremă iritare emoţională şi sunt
urmate de o descărcare violentă a energiei psihice. Furia apare datorită
unui fenomen ce poate fi asemuit cu un scurt-circuit din zona
psihoemoţională. În fapt, scurt-circuitul are loc în zona acoperită de planul
mental, acţionând ca un declanşator pentru energiile psihice. În acel
moment, practic, toate activităţile cognitive sunt suspendate. Este
momentul în care omul este cel mai aproape de regnul animal. Furia este
deosebit de nocivă, atât pentru corpul fizic cât pentru corpurile subtile.
Mânia, spre deosebire de furie, are un caracter ceva mai generalizat, ea
se extinde (prin substratul ei informaţional) asupra unei porţiuni mai mari
a planului mental, şi poate ţine o lungă perioadă de timp. În termen
alchimic, este o combinaţie de „foc” şi „apă”.
Gelozia este o stare de iritabilitate psihică foarte pregnantă, şi care
durează o perioadă mai lungă de timp. Dacă furia şi mînia sunt legate de
ego, teamă şi instinctele de supravieţuire şi adaptare, gelozia este legată de
instinctul de conservare, deci vorbim de energii psihice negative foarte
puternice.
Disperarea şi panica apar ca urmare a aparentei închideri a sinelui
conştient într-o cursă mentală. Este vorba de rigidizarea corpului mental
datorită controlului exercitat de blocajele şi tiparele mentale. Spre
deosebire de panică, ce are un caracter temporar (de moment sau
conjunctură) disperarea se întinde pe o perioadă mai mare de timp.
Groaza este emoţia negativă cea mai acut resimtiţă şi apare, de regulă,
în momentul în care viaţa sau integritatea fizică (proprie sau a celor
apropiaţi) este pusă în pericol de o cauză anume.
Dacă sunt descărcate în exterior, acestor emoţii violente
determină agresivitatea (violenţa) fizică şi verbală, distrugerea,
alterarea, vandalismul, protestele violente, cruzimea, sadismul
vulgaritatea, xenofobia etc.
Dacă sunt descărcate în interior, ele pot determina autoflagelare,
autoagresivitate inconştientă (ulcere gastroduodenale, boli de
inimă, boli de ficat, pancreas, scăderea
imunităţii etc.), autoagresivitate semiconştientă (droguri, alcool,
fumat în exces, consum exagerat de medicamente,
subalimentaţie, supraalimentaţie).
Fiind vorba de emoţii generate de elementul „foc”, exerciţiul-meditaţie
se va desfăşura într-o atmosferă opusă celei de dinainte (elementul „apă”).