Date generale despre motor

 Motor in τ  2 timpi ;
 Puterea efectiva a motorului Pe  54840 [KW]

 Consumul efectiv specific de combustibil c e  0.171 [Kg/KWh]

CAPITOLUL 1 : CALCULUL INSTALATIEI DE COMBUSTIBIL

1.1. Volumul tk consum combustibil greu

 Se utilizeaza urmatoarea relatie :

x  c e  Pe 3
Vcg =  C1  C2 Vcg  137.794 m
ρ

 unde :
- c e  0.171 [Kg/KWh] - consumul specific de combustibil ( din Proiect P.C.S. ) ;
- Pe  54840 [KW] - puterea efectiva a motorului ;
- x  4 - numarul de ore / cart ;
- ρ  980 [Kg/m3 ] - densitatea combustibilului ;
- C1  3 - numarul de carturi in decursul caruia M.P. este alimentat din tancul respectiv ;
- C2  1.2 - coeficientul de marire a volumului tk datorita imbacsirii cu reziduuri viscoase .

1.2. Volumul tk consum motorina

 Se utilizeaza urmatoarea relatie :

3
Vcm = ( 73% )  Vcg Vcm  100.59 m

1.3. Volumul tk decantare

# Pentru combustibil greu :
 Se utilizeaza urmatoarea relatie :

x  c e  Pe 3
Vdg =  C1  C2 Vdg  335.298 m
ρ

 unde :
- x  4 - numarul de ore / cart ;
- C1  6 - numarul de carturi in decursul caruia M.P. este alimentat din tancul respectiv ;
- C2  1.46 - coeficientul de marire a volumului tk datorita imbacsirii cu reziduuri viscoase ( majorat datorita
imbacsirii accentuate ) .

# Pentru motorina :
3
 Alegem Vdm = Vdg si obtinem Vdm  335.298 m

1.4. Volumul tk scurgeri reziduuri petroliere ( separatoare , tevi , etc. )

 Se utilizeaza urmatoarea relatie :
3
Vrez = 0.25  ( 10% )  Vcg Vrez  14.029 m

-1-
 1.5. Volumul tk colectare ape uzate de la separatoare
 Se utilizeaza urmatoarea relatie :
3
Vapeuz = ( 12% )  Vcg Vapeuz  16.535 m

1.6. Alegerea pompelor de alimentare combustibil greu MP ( MA )

 Se aleg pompe cu roti dintate . Acestea sunt sigure in functionare , deservire usoara in exploatare , masa si gabarite
reduse . Caracteristicile pompelor cu roti dintate :
- gama de debite : Qp  50  60 [m3 /h] ; ( Nu se va depasi 19 - 20 [m3 /h] ) .
- gama de inaltimi de refulare : Hp  16bar = 160mCA
- gama de randamente : ηp = 50  74% .
 Variatia sarcinii nu influenteaza direct debitul . Acesta scade rapid cu cresterea rezistentei pe traseul de aspiratie ,
deci tronsonul de refulare trebuie proiectat judicios ; dezavantaj : nivelul inalt al zgomotului si vibratiilor .

1.6.1. Calculul debitului pompei

 Se utilizeaza urmatoarea relatie :

V
Qp =  C1 Qp  26.87 [m3 /h] Qp  447.83 [l/min]
i τ
 unde :
- V = Vcg deci V  137.794 [m3 ] - volumul de combustibil ce trebuie vehiculat ;
- τ  3 [h] - durata de timp in decursul careia urmeaza a fi vehiculat volumul V ;
- i = 2 - numarul de pompe care lucreaza simultan pentru vehicularea volumului V ;
- C1  1.17 - coeficientul ce tine seama de reducerea randamentului volumic al pompei in decursul exploatarii.

 Alegem din catalog o pompa tip  "DL 3" cu urmatoarele caracteristici :

Qp  20 l/min Hp  10 bar Pmp  1.1 KW nm  960 [rot/min]

1.6.2. Calculul puterii motorului de antrenare a pompei

 Se utilizeaza urmatoarea relatie :

3
Qp  Hp  10
Pmp =  C1  C2 Pmp  1.011 [KW]
3600  ηp

 unde :
- Qp  1.2 [m3 /h] - debitul pompei ;

6 2 3
- Hp  1  10 [N/m ] - inaltimea de refulare a pompei ; se ia din catalog in functie de Q [m /h] ;
p

- ηp = 54% - randamentul pompei ;

- C1  1.17 - coeficientul ce tine seama de reducerea randamentului volumic al pompei in decursul exploatarii;
- C2  1.40 - coeficientul de putere de rezerva .

1.6.3. Determinarea diametrelor pe aspiratie si refularea pompelor de combustibil

 Se utilizeaza urmatoarele relatii :

3 4  Qp
dasp = 10  dasp  34.335 mm
3600  π  wasp

-2-
 3 4  Qp
dref = 10  dref  29.135 mm
3600  π  wref

 unde :
- Qp  1.2 [m3 /h] - debitul pompei ;
- wasp  0.36 [m/s] - viteza pe aspiratie a pompei ;
- wref  0.5 [m/s] - viteza pe refulare a pompei ; ( cele doua viteze fiind extrase din tabel )

 Alegem teava din STAS care are diametrul apropiat de cel obtinut prin calcul :

DNasp  40 mm DNref  35 mm

1.6.4. Verificarea grosimii tubulaturii de combustibil

 Dupa alegerea tevilor din STAS , grosimea s a tevilor se confrunta cu valorile din RNR , A-VIII , 1.3.4.3. Apoi se
verifica conform RNR , A-VIII , 1.3.4.1.
 Se utilizeaza urmatoarele relatii :
- pentru tubulatura de aspiratie :
S = S0  b  c obtinem ; S  1.184 [mm]

unde :
dasp  p
 S0 = obtinem : S0  0.158 [mm]
20  σ  ϕ  p
- in care :
- dasp  40 [mm] - diametrul exterior al tevii ;
- p  10 [bar] - presiunea de calcul ;
- ϕ  1 - coeficientul de rezistenta adimensional ( pentru tevi trase fara sudura ) ;

 Rm Ro2t  2
- σ = min    rezulta σ  126 [N/mm ] - tensiunea admisibila ;
 2.7 1.6 
- Rm  340 [N/mm2 ] - rezistenta la rupere ; ( din STAS tevi ) ;

- Ro2t  230 [N/mm2 ] - limita de curgere conventionala la temperatura de calcul ;

1 d
 b=  S0 obtinem : b  0.025 [mm]
2.5 R
- in care :
- R  2.5  d [mm] - raza medie de indoire a tevii ( conform RNR , A-VIII , 1.3.2.1. ) ;
 c  1 [mm] - adaos pentru coroziune .

- pentru tubulatura de refulare :

S = S0  b  c obtinem ; S  1.161 [mm]

unde :
dasp  p
 S0 = obtinem : S0  0.138 [mm]
20  σ  ϕ  p
- in care :
- dref  35 [mm] - diametrul exterior al tevii ;
1 d
 b= 
 S0 obtinem : b  0.022 [mm]
2.5 R
 c  1 [mm] - adaos pentru coroziune .

-3-
 1.7. Alegerea separatoarelor de combustibil
 Se aleg separatoare centrifugale tip MAPX 3093-00 , licenta De Laval .
- QS  2.5 [m3 /h] - debitul vehiculat de separator ;
 Se utilizeaza relatia :
- pentru combustibil greu :
Vdg
iSg = rezultand iSg  27 unde :
QS  τ

- Vdg  335.298 [m3 ] - volumul de combustibil care urmeaza a fi supus separarii ;

- τ  5 [h] - durata de separare ;
- pentru motorina :
- iSm = iSg rezultand numarul de separatoare : iSm  27

1.7.1. Cantitatea de caldura necesara pentru a incalzi combustibilul pentru separare

 Se utilizeaza relatia :
 
Q = QS  ρ  C  T2  T1 , rezultand Q  147627.2 [KJ/h]
unde :
- QS  2.5 [m3 /h] - debitul de combustibil ce urmeaza a fi incalzit ;

- ρ  980 [Kg/m3 ] - densitatea combustibilului ;

- C  1.883 [KJ/KgK] - caldura specifica a combustibilului ;
- T1 = t1  273[K] - unde t1  65 [C] - temperatura de intrare a combustibilului ;
- T2 = t2  273[K] - unde t2  97 [C] - temperatura la care trebuie incalzit combustibilul pentru
separare .

1.7.2. Debitul necesar de abur

 Se utilizeaza relatia :
Q
Qa = , rezultand Qa  69.999 [Kg/h]
r
unde :
- Q  147627.2 [KJ/h] - cantitatea de caldura necesara pentru incalzirea combustibilului pana la
temperatura t2  97 [C] ;

- r  2109 [KJ/Kg] - caldura latenta a aburului la presiunea de lucru a aburului saturat pa  5 [bar] .

1.7.3. Suprafata de caldura necesara pentru transferul de caldura

 Se utilizeaza relatia :

C1  Q 2
S= , rezultand S  1.739 [m ]
K  ΔTm
unde :
- C1  1.18 - coeficientul de rezerva pentru suprafata de incalzire ;

- K  1318.275 [KJ/m2 hK] ;

ΔTmax  ΔTmin
- ΔTm = rezultand ΔTm  75.98 [K] - diferenta medie logaritmica de temperatura ,
 ΔTmax 
ln  
 ΔTmin 
in care :
- ΔTmax = ta  t1 , rezultand ΔTmax  93.1 [C] ;
- ΔTmin = ta  t2 , rezultand ΔTmin  61.1 [C] ;
- ta = 158.1 [C] - temperatura aburului saturat la presiunea pa  5 [bar] a aburului saturat .

-4-
 1.8. Alegerea preincalzitoarelor de combustibil
1.8.1. Cantitatea de caldura necesara pentru a incalzi combustibilul pana la temperatura impusa
 Se utilizeaza relatia :
 
Q = Qp  ρ  C  T2  T1 , rezultand Q  121792.44 [KJ/h]
unde :
- Qp  1.2 [m3 /h] - debitul de combustibil ce urmeaza a fi incalzit ;

- ρ  980 [Kg/m3 ] - densitatea combustibilului ;

- C  1.883 [KJ/KgK] - caldura specifica a combustibilului ;
- T1 = t1  273[K] - unde t1  65 [C] - temperatura de intrare a combustibilului ;
- T2 = t2  273[K] - unde t2  120 [C] - temperatura la care trebuie preincalzit combustibilul , dupa
pompa de injectie , pentru motorele in τ  2 timpi .

1.8.2. Debitul necesar de abur

 Se utilizeaza relatia :
Q
Qa = , rezultand Qa  57.749 [Kg/h]
r
unde :
- Q  121792.44 [KJ/h] - cantitatea de caldura necesara pentru incalzirea combustibilului pana la
temperatura t2  120 [C] ;

- r  2109 [KJ/Kg] - caldura latenta a aburului la presiunea de lucru a aburului saturat pa  5 [bar] .

1.8.3. Suprafata de caldura necesara pentru transferul de caldura

 Se utilizeaza relatia :

C1  Q 2
S= , rezultand S  1.771 [m ]
K  ΔTm
unde :
- C1  1.18 - coeficientul de rezerva pentru suprafata de incalzire ;

- K  1318.275 [KJ/m2 hK] ;

ΔTmax  ΔTmin
- ΔTm = rezultand ΔTm  61.558 [K] - diferenta medie logaritmica de temperatura ,
 ΔTmax 
ln  
 ΔTmin 
in care :
- ΔTmax = ta  t1 , rezultand ΔTmax  93.1 [C] ;
- ΔTmin = ta  t2 , rezultand ΔTmin  38.1 [C] ;
- ta = 158.1 [C] - temperatura aburului saturat la presiunea pa  5 [bar] a aburului saturat .

-5-
-6-
-7-
-8-
-9-
- 10 -