Reproducerea la plante

Reproducerea functie fundamentala a organismelor vii prin care se realizeaza

perpetuarea speciei.
Tipuri fundamentale de reproducere: asexuata si sexuata.
Reproducerea sexuata e procesul prin care in urma contopirii a 2 gameti de sex
opus rezulta zigotul ce va forma un nou individ.
Reproducerea asexuata se realizeaza fara fecundatie si se poate realiza prin spori
sau prin organe vegetative ca tulpinile subterane.
Tipuri de tulpini subterane:
-bulbi, la ceapa
-rizomi, la feriga
-tuberculi, la cartofi
Inmultire asexuata artificiala:
-butasire: vita-de-vie, begonii
-marcotaj: coacaz si vita-de-vie
-altoire:mar, par, prun, cais, gutui
-microbutasire: plante ornamentale: crizantema
Floarea hermafrodita la angiosperme:
-Androceul reprezentat de totalitatea staminelor e componenta barbateasca a
florii. Stamina e formata din:conectiv prin care stamina se prinde de receptacul,
filament, antera care e locul unde se formeaza grauncioarele de polen.
-Gineceul reprezentat de totalitatea carpelelor, e componenta femeiasca a florii.
E format din avor, stil si stigmat. In ovar se afla camera ovariana ce contine ovule.
Fecundatia e procesul de contopire al gametilor de sex opus- nuclee spermatice
si oosfera si respectiv, cu nucleul secundar. Un nucleu spermatic si oosfera
formeaza embrionul, iar celalalt nucleul spermatic si nucleul secundar formeaza
albumenul sau endospermul secundar. Acest tip de fecundatie e dubla. Din ovul
se formeaza samanta iar din peretele ovarului se formaeza fructul.

INMULTIREA PLANTELOR PRIN BUTASI

Butasirea este una din cele mai obisnuite si mai simple metode de
inmultire a plantelor, ce consta in punerea la inradacinat a unui lastar
de 5-8 cm lungime. Lastarul se fasoneaza, i se taie frunzele de la baza,
iar celelalte se reduc la jumatate din lungime, daca sunt prea mari.
Butasii se asaza in pamant sau nisip, nu foarte adanc (atat cat sa stea
drepti) si se uda bine. Cine vrea sa procedeze „ca la carte”, trebuie sa
stie ca laditele cu butasi trebuie tinute in aer inchis pana nu au prins
radacini, adica timp de 1-2 saptamani. In tot acest timp, trebuie atent
controlate evaporatia si absorbtia de apa din pamant – daca substratul
(nisip sau pamant) se usuca, butasul o sa se vestejeasca; daca este prea
umed, butasul va putrezi. Butasii se feresc de razele directe ale soarelui,
locul ideal fiind unul cu semi-umbra.
Cand butasii incep sa creasca, e semn ca au prins deja radacina. Acesta
este momentul in care trebuie scosi cu grija, pentru ca radacinile sunt
foarte fragile; se muta in ghivece mici, in acelasi timp de substrat si se
scot la aer, la semi-umbra.
Astfel, in lua august se obtin suficiente plante noi. Daca se doreste
plantarea de abia in anul urmator, iernarea acestor plante se face in
camere de 3-6 grade Celsius.
MARCOTAJUL
Marcotajul, la fel ca si butasirea, este o metoda de inmultire prin care
dintr-o planta mama se obtin plante identice cu aceasta din punct de
vedere genotipic (care au aceleasi caracteristici).
Spre deosebire insa de butasire, care presupune mai intai detasarea
unor fragmente (ex: varfuri de tulpini) si apoi inradacinea lor fie in apa,
fie direct in sol, in cazul marcotajului detasarea fragmentelor are lod de
abia dupa inradacinare.
Trebuie precizat ca marcotajul nu se poate aplica tuturor plantelor ci
doar anumitor specii ale caror tulpini au proprietatea ca atunci cand se
afla in contact cu pamantul sa emita radacini. Cele mai bune exemple
sunt murul si vita de vie.
Care sunt avantajele marcotajului
Bineinteles ca tinand cont ca inradacinarea are loc in timp ce tulpina se
afla atasata de planta mama, beneficiind astfel de substantele ei
nutritive, fenomenul se produce mult mai rapid ca in cazul unui butas.
Dupa doar 6 saptamani, de regula, planta obtinuta prin marcotaj poate
fi taiata si plantata separat.
Tipuri de marcotaj
Marcotajul terestru presupune intinderea tulpinii pe pamant si
ingroparea unei regiuni de 10-20 cm, regiune in care tulpina va forma
radacini si lastari. Dupa intervalul de 6 saptamani, tulpina este
sectionata la 30 cm de locul aparitiei lastarilor si se obtine astfel o noua
planta
* Marcotajul prin musuroire se face in cazul plantelor cu tulpini pitice.
Prin musuroirea la baza tulpinii se obtin lastari inradacinati care pot fi
apoi detasati cu usurinta si plantati in ghivece. Marcotajul prin
musuroire se practica la Anthurium andreanum.
* Marcotajul aerian se face la speciile cu tulpini inalte care nu pot fi
coborate pe pamant, cum ar fi leandrul sau ficusul. In acest caz, in zona
tulpinii unde se doreste aparitia unui lastar inradacinat se fixeaza o
cantitate de pamant umezit, cu ajutorul unei folii transparente de
plastic, strans fixata la ambele capete. Pentru a stimula aparitia de
radacini si lastari, de regula in regiunea respectiva se face o incizie si,
eventual, se trateaza cu fitohormoni (radistim).