Referat Efes

1. A. Harta efes din per romana + prezentare succinta

Efes (Ephesos gr., Ephesus lat.) oraş-stat grec în V Asieie Mici, fondat în sec. XI ien de ioniei pe
locul unei asezari a carienilor. Afirmat drept unul dintre cele mai starlucite centre comerciale ale
Ioniei inca din eopca arhaica, Efes recunoaste suzeranitatea Lidiei in timpoul lui Cresus (cc. 560
ien), apoi pe cea a Persiei ahemenide (cca. 546 ien). Efecs nu partivcipa la rascoala antipersana a
cetatilor ioniene (499 – 494) preluand dup[a destugerea Miletului (494 ien) rolul de metropola
comerciala si culturala a Ioniei. Membru in prima Liga delio-atica (cca. 470-412) depedent de
Sparta, Efes reintra dup[a pacea lui Antalcidas (386 ien) sub autorittaea persana. Dependen de
Pergam (190 ien), Efes trece dupa 133 ien sub autoritatea Romei devenind capitala noii provincii
Asia. In timpul stapanirii romane, Efes ramane unul dintre cele mai bogate si stalucite centre
urbane ale Asiei Mici. Jefuit de goti in 263 en., afectat de cutremure devastatoare in 358 en. si
365 en.,orasul decade in sec. VII en.
De scris din enclopedia antichitatii

B. .Istoric Efes

2.În anul 10 î.en, Androclos, fiul regelui Atena-Kodros, căuta o locație pentru stabilirea unui oras.
Androclos fugea din calea invaziei dorica din Grecia. El conducea unul dintre convoaiele de
migrație. Un oracol al lui Apollo a prezis că un pește și un mistre ar arăta locația noii așezări.
Zile mai târziu, în paralel cu predicția oracolului, în timpul prăjirii, un pește căzu din tigaie,
iritând un mistreț ascuns în spatele tufișurilor. Mistretul fricos a scăpat imediat. Androclos a
urmat mistretul și a stabilit orașul Efes, unde a ucis mistrețul.
Efesul a fost condus de regele Lydian, Kreisos, la mijlocul secolului 6ien. Orașul a ajuns la
"epoca de aur" și a devenit un bun model pentru lumea antică în cultură și artă. Deoarece
săpăturile detaliate nu au fost încă finalizate, în afară de Artemis, rămășițele acelei vârste nu au
fost dezvăluite.
3.Mai târziu, Efes a fost dominat de persani. Cand a inceput rebeliunea ioniana impotriva
persaniloir, orasul Efes nu a luat parte la aceasta rebeliune si astfel orașul a fost salvat de
distrugere. In urma rebeliunii, persanii au fost invinsi.
Alexandru cel Mare a câștigat persani, iar orașele ionice și-au obținut independența în anul 334.
Efes a cunoscut o prosperitate în timpul domniei lui Alexandru cel Mare. Până la sosirea lui
Alexandru cel Mare, Efesul era alcătuit din două sisteme guvernamentale, democratice și
oligarhice. Dar sistemul oligarhic a fost încălcat odată cu venirea unui nou conducător, fapt ce a
cauzat o rebeliune în Efes.
In timpul acestei rebeliuni, Templul lui Artemis a fost concediat și distrus de către susținătorii
oligarhiei în 356 ien. Dar se crede că un nebun cunoscut sub numele de Herostratus foc la templu
pentru a face numele său nemuritor în aceeași noapte din Macedonia Alexander sa născut cel
Mare. Dupa distrigerea templului, Alexandru cel Mare a propus reconstructia lui insa efesienii au
refuzat pentru motivul că "Un Dumnezeu nu poate construi un templu pentru un alt Dumnezeu".
Așadar, Alexandru, care era foarte mândru de el însuși ca Dumnezeu, a acordat cuiva niște
privilegii speciale. Un arhitect efesian, Dinocrates a restaurat Templul lui Artemis.
După moartea lui Alexandru cel Mare, Efesul a fost condus de generalul său, Lysimakhos, în 287
îen. Lysimakhos a decis să schimbe locația anterioară a Efesului spre vest, din cauza distrugerii
portului de aluviuni, iar locuitorii au fost forțați să se stabilească în noul loc numit "Arsinoeina",
numele soției lui Lysimakhos. Orașul era înconjurat de ziduri de piatră largi, înălțime de 10 metri
și lungime de 9 metri. Astfel "Arsinoeina" a fost din nou transformată în "Efes.
Efesul a fost controlat de către romani în 190 î.Hr. Orașul a fost dat împăraților bergameni pentru
o vreme. Odată cu moartea regelui Attalos 3 în 133 î.Hr, orașul a fost re-condus de către romani.
Efesul a cunoscut o prosperitate deosebita și a devenit notoriu pentru bogăția și luxul său între
secolele 1-4 d.Hr., în special în timpul domniei lui Augustus. În această perioadă, populația din
Efes a crescut la 225 000, iar orașul a devenit capitala noii Asii. Prin degajarea râului Caystros de
aluvioni, marele port comercial din Efes, o poartă către țările străine, a crescut prosperitatea
orașului și a continuat să infloreasca comerțul și cultura. Orașul a fost construit, adăugând noi
modele la fosta măreție a Efesului. Biblioteca lui Celsus ilustrează în mod clar perfecțiunea
epocii, cu detaliile precise ale construcției.
De asemenea, Efes a jucat un rol semnificativ si în perioada crestinismului timpuriu Prestigiul
Efesului a crescut odată cu venirea Sfântului Paul, pentru răspândirea creștinismului la Efeseni,
care se închinau lui Artemis. Sfântul Paul și invataturile creștinismului au fost strict refuzate de
către Efesenii în vârstă. Dupa perioade lungi propovaduire a crestinismului, Sfântul Pavel a reusit
sa transforme creștinismul in religia majoritatatii populației din jurul Efesului. Sfântul Paul a
trimis, de asemenea, una dintre cele mai faimoase scrisori bisericii din Efes. Fecioara Maria a
vizitat Efesul si ultimii ani din viata, în jurul anului 42 d.Hr, si i-a petrecut aici, intr-o casuta la
poalelel muntelui Bulbul.
Decaderea orasului a survenit în mod natural. Pâna spre perioada bizantina (400-500 d.Chr)
râul Meandres a început sa care aluviuni, formandu-se o delta care a avut drept consecinte
blocarea portului si malaria.
Marea s-a retras tot mai mult, cu aproximativ 5-6 km iar noua situatie datorata raspândirii
crestinismului (construirea de biserici, traiul modest al crestinilor) a dus la abandonarea treptata
orasului. Capac i-a pus cutremurul din anul 614 d.Chr care a distrus cea mai mare parte a
orasului.
Incet-încet, alaturi de Efes ia fiinta orasul Selcuk iar populatia se muta în acest nou oras, Efesul
mai având o mica rabufnire de glorie, pace si prosperitate sub conducerea emirului Seljuk, pâna
la mutarea întregii populatii în noul orasel Selcuk..
Efesul a devenit parte din impeiul Seljuk 1090 iar in anul 1307 seljukienii au controlat din nou
orașul.
Ani mai târziu, odata cu colmatarea cu aluviuni a râului Caystros, orașul Efes și-a pierdut
importanța : la aceasta a contribuit si dezvoltarea porturilor Izmir și Kusadasi.

C. Arhitectura

Drumul Arcadian (Arcadia)

Turcia Efes drumul Arcadia (drumul spre port)
Drumul se numea „Arcadia” dupa numele împaratul roman Arcadius,
avea o lungime de 600 de metri si o latime de 11 metri si asigura legatura
dintre amfiteatru si portul orasului, partea sa laterala fiind pavata cu
mozaic. Pe la mijlocul acestu drum , existau 4 coloane înalte cu statuile celor
4 evanghelisti.
Biserica Fecioarei Maria
Din Drumul Arcadian se desprinde undeva în lateral un alt drum care
ducea la prima biserica crestina cu hramul fecioarei Maria, una din
cele 7 biserici amintite în Apocalipsa Sfantului Evanghelist Ioan.
Biserica fusese construita în stil clasic, sub forma de bazilica (biserica de
forma dreptunghiulara) într-o curte lunga de 260 de metri, înconjurata de
coloane , însa de-a lungul anilor a fost modificata de trei ori, astazi
putându-se vedea doar câteva ruine si doar se poate ghici marimea
constructiei.
Turcia Efes Biserica Fecioarei Maria
Ce vreau sa va mai spun este ca la aceasta biserica au avut loc mai
multe Sinoade, unde s-a hotarât soarta viitoare a crestinismului (daca
Maria a fost virgina, daca Iisus a fost om sau Dumnezeu, ce carti trebuie sa
contina Biblia, tot aici a fost alungat Nestor în anul 431, datorita ereziilor
sale – nu era de acord ca Maria sa fie numita Mama lui Dumnezeu – etc.)
Abia intrat în miezul problemei, trag câteva fotografii si deja se simte
greutatea celor 42 de grade pe umerii mei. Rucsacul contine doar doua
sticle de apa si câteva sandwich-uri, însa am impresia ca Atlas ducea o
greutate minuscula în spinare, în comparatie cu mine. Se duce o lupta
acerba între turisti pentru un loc la umbra fiecarui arbust, tufis, gaura, colt
de zid, orice dar orice poate furniza o sursa de umbra (va reamintesc ca noi
am vizitat Efesul pe 21 august).
Stadionul si uriasul Amfiteatru
Parasind Arcadia si luând-o drept înainte, ne îndreptam spre amfiteatru.
Insa, cum stai cu fata la amfiteatru, în partea stânga ai un drumeag care
duce la stadion (nu m-am dus sa-l vizitez; am atasat doar o fotografie luata
de pe site-ul Panoramio), unde se organizau întrecerile sportive cu care de
lupta numite„cvadrige” (vezi Asterix si Obelix la jocurile Olimpice) si
luptele gladiatorilor cu animale salbatice (si astazi se vad custile rezervate
acestora).
Turcia Efes stadionul
Stadionul (228×38 metri) a fost construit de împaratul Nero, între anii
54-58 d.Chr., la intrare aflându-se o poarta de o frumusete arhitectonica
deosebita.
Cine ajunge în preajma marelui amfiteatru(mai exista un amfiteatru
micut, Odeonul, aflat la terminatia literei S) se simte cea mai insignifianta
persoana din lume. Amfiteatrul este urias si m-as grabi sa spun ca este cel
mai mare din lume, daca nu l-as fi vazut a doua zi pe cel de la Milet, care
este o adevarata cetate inexpugnabila!
Turcia Efes amfiteatrul
Primele doua etaje au fost construite pe timpul lui Nero (54-68 d.Chr) iar
ultimul etaj în timpul domniei lui Septimus Severus (193-211 d.Chr), la
apogeul lui având o capacitate de 24.000 de locuri, alta o mie de locuri în
picioare aflându-se sub galeriile situate în partea de mijloc a amfiteatrului.
Turcia Efes amfiteatrul (etajul superior)
Daca nu stiati, aici, la Efes, s-au filmat cateva scene din superbul
film Gladiatorul al luiRidley Scott, amfiteatrul fiind reconstituit pe
computer pe baza înfatisarii sale actuale. Daca urcati câteva trepte, veti avea
întreaga imagine de ansamblu a Efesului.
Strada de Marmura si Agora de Jos
Iesind de aici, am pasit pe Strada de Marmura (strada care se spune ca
ducea pâna la Templul Zeitei Artemis), la capatul careia se
afla Biblioteca lui Celsus, strada care marginea uriasa Agora de
Jos (110×110 metri), locul unde odinioara pulsa inima orasului, magazinele
aflându-se de-a lungul coloanelor. Stiti voi, agora aia, cu mestesugari,
soldati, oratori, vânzatori, comercianti, hoti de buzunare etc.
Turcia Efes agora de jos
In mijlocul agorei se afla un ceas acvatic si un cadran solar (le-am întâlnit si
la Aphrodisia). In Agora se intra (si astazi este la fel) prin portile superbe
construite de doi sclavi eliberati, deveniti bogati, Mazeus si Mithridades.
Casa de toleranta (bordelul)
Mergând spre Biblioteca, în partea stânga aveti parte de o atractie
inedita, Casa de tolerantaa orasului, semnalizata printr-un picior de om,
o figura de femeie si o inima decorata cu gauri. Cladirea era foarte mare, în
jurul unei curti de 20×20 metri aflându-se camere si saloane.
Turcia Efes semn intrare la bordel
Bineînteles ca multi turisti se îngramadesc si aici, facând remarci haioase, în
toate limbile pamântului, însa odinioara acest stabiliment era pretuit pentru
intimitatea pe care ti-o acorda dar si prin curatenia si buna-crestere a
femeilor care prestau serviciile sexuale.
Turcia Efes bordel
Inainte de a intra cu o femeie în camera ei, erai obligat sa-ti scuturi hainele
de noroi sau de praf într-o camera separata, apoi trebuia obligatoriu sa te
speli. Femeile aveau dreptul de a-si alege clientul, asa ca era musai sa fii
curatel si spalacel.
Se spune ca erau frumoase si bine educate, aveau dreptul la propria
locuinta, aveau dreptul sa participe la demonstratii sau la alegeri. Pe lânga
bordel s-a descoperit si faimoasa sculptura a lui Priapus, cu cucul lui urias,
cuc pe care toti barbatii din lume si l-ar dori sa-l aiba…
Biblioteca lui Celsus
Lipita de portile celor doi fosti sclavi se afla a doua principala atractie a
orasului (prima fiind amfiteatrul) si anume Biblioteca lui Celsus.
Turcia Efes biblioteca lui Celsus
Majoritatea fotografiilor se fac aici si tot aici gasiti si îmbulzeala cea mai
mare, dar si numarul cel mai mare de umbrele pe metru patrat, încât daca
esti micut de statura esti nevoit sa-i rogi pe ceilalti sa lase umbrelele jos, ca
sa poti vedea mai pe îndelete ruinele superbe, ruine care m-au facut sa
ajung pâna aici, la Efes.
Turcia Efes biblioteca lui Celsus
Celsus Polemaenus a fost un consul care fusese numit guvernatorul
Efesului. Dupa moartea sa, fiul sau a ridicat aceasta biblioteca deasupra
mormântului lui Celsus. Cladirea a fost costruita în secolul al II-la d.Chr si
are o înaltime de 16 metri. Intre coloanele de jos se afla 4 statui
reprezentand
femei: Sophia(intelepciunea), Episteme (stiinta), Ennoia(inteligenta)
si Arete (excelenta).
Turcia Efes biblioteca lui Celsus
Fatada pe care o vedeti astazi este rezultatul lucrarilor de restaurare din anii
’70 iar cele 4 statui reprezentând femeile se afla astazi laMuzeul de
Istorie a Artei din Viena(austriecii s-au ocupat de dezgroparea orasului
antic Efes si tot ei au furat o groaza de artefacte).
Turcia Efes biblioteca lui Celsus (in spatele bibliotecii)
In spatele fatadei se afla camera principala de 16×20 metri, unde se
depozitau papirusurile si pergamentele. In subsolul ei, coborând niste
trepte si patrunzând apoi printr-un coridor, se afla mormântul lui
Celsus, într-un sarcofag aflat într-o stare foarte buna de conservare. Noi nu
am intrat în acest mormânt, poate voi veti avea norocul sa-l vizitati în viitor.
Strada Curetes (Gradinilor) si
casele bogatasilor
De aici încolo descrierea orasului devine mai complicata asa ca încerc sa fac
putina ordine în babilonia bolovanilor din sit, trecând usor de la un element
arhitectonic la altul, în ordinea monumentelor întalnite în parcursul meu
peStrada Gradinilor, folosindu-ma si de reconstituirea superba a
orasului antic (prima fotografie a acestui articol), pe care v-o recomand s-o
urmariti, pe masura ce dezvolt descrierea anumitor monumente (nu toate –
fântani si statui). Cei care vor intra pe la intrarea de sus, vor trebui sa le
citeasca în sens invers, de la Baile lui Varius si Odeon spre portul
orasului.
Turcia Efes strada Curetes (gradinilor)
Deci, de la Biblioteca urmeaza Strada Curetes (Strada Gradinilor), pe
care esti obligat s-o urci în etape, pâna la Portile lui Hercule si dincolo de
ele la iesirea de sus, la Poarta Magnesia. Pe partea dreapta ai un acoperis
imens, care protejeaza ruinele caselor locuitorilor avuti din Efes si unde
puteti vedea niste mozaicuri splendide.
Turcia Efes casele de pe deal ale bogatilor
Unele case aveau si etaj iar în componenta lor intrau o curte interioara, o
sufragerie mare, o bucatarie si mai multe dormitoare. Alimentarea cu apa se
facea prin fântanile aflate în curtea interioara, curte decorata cu mozaic. Pe
pereti erau vopsite diverse personaje sau scene de vânatoare iar majoritatea
elementelor murale – pereti întregi – sau elementele de mobilier
descoperite aici le gasiti la muzeul din Selcuk.
Turcia Efes casele de pe deal ale bogatilor
Pentru a vizita aceste case trebuie sa mai scoateti din buzunar înca 10 lire de
adult. Pe aceasta parte, dreapta, babilonia bolovanilor este mai accentuata
si nu prea aveti mare lucru de vazut pâna la Templul lui Domitian.
Pe partea stânga (pentru a fi luminate de soare) se afla majoritatea
monumentelor. Se începe cuCasa de Toleranta (descrisa mai jus) apoi
cuBaile Scholastice, aflate într-o stare de conservare foarte buna. Numele
lor vine de la o femeie bogata, Scholastica Sauna, care le-a restaurat în
sec.V.
Latrinele si Templul lui Hadrian
Lânga ele se afla Latrinele (normal, nu?) si ele foarte bine conservate si
care au parte, la rândul lor, de remarcile haioase ale turistilor. Incaperile
erau semi-acoperite si erau prevazute cu gauri de ventilatie dar si cu coloane
împodobite cu statuete din bronz.
Turcia Efes latrine
Podelele încaperilor erau acoperite cu mozaic si erau înconjurate de siruri
de scaune prevazute cu canale aflate sub ele, prin care se scurgea apa care
purta cu ea dejectiile umane. Scaunele pe care îti puneai poponeata erau din
marmura alba si am uitat sa precizez ca în aceste latrine aveau voie doar
barbatii (stiu fetelor, sunt de acord cu voi, pe timpuri era o discriminare pe
fata), care erau nevoiti sa plateasca o taxa de folosire a lor.
Intre Casa Placerilor si Latrine se afla Templul lui Hadrian (anormal,
nu?), construit în stil corintian, o bijuterie a arhitecturii romane. Pe fatada
dar si pe interior veti vedea o serie de sculpturi foarte bine conservate (o
alta parte a lor o gasiti la muzeul din Selcuk).
Turcia Efes templul lui Hadrian
Sculpturile se refera la împaratul Theodosiu I, la împaratul Arcadius alaturi
de zeita Atena, zeita Artemis din Efes, Androcle, împaratul Diocletian,
împaratul Constantin etc.
Lânga Templul lui Hadrian se afla Fântana lui Traian, care avea în partea
frontala o statuie a împaratului în marime naturala. In timpurile ei bune,
fântana avea doua nivele si o înaltime de 12 metri.
Fântâna lui Pollio, Agora de Sus,
Odeonul si Templul lui Domitian
Inainte de a ajunge în dreptul Portii lui Hercule, o luati la dreapta pentru
a vizita câteva ruine destul de bine conservate:Fantana lui Pollio (ridicata
în cinstea luiSextilius Pollio deoarece a construitapeductul Marnas;
fantana este împodobita cu scene din aventurile lui Ulise) si Templul lui
Domitian, o constructie grandioasa formata din 8 x 13 coloane, ridicata de
împaratul care se credea Dumnezeu (la asasinarea lui a luat parte si sotia
sa). Dupa moartea sa, absolut tot ce a construit acest împarat a fost distrus,
pentru a i se pierde urma în istorie.
 Turcia Efes fantana lui Polio
In fata acestor doua monumente dar si în fata Odeonului se întindea
odinioara Agora de Stat, unde aveau loc diverse evenimente politice
(alegeri, adunari, demonstratii etc.). Inainte de a fi Agora, pe locul ei s-a
descoperit un vechi templu al zeitei Isis dar si un cimitir.
Turcia Efes agora de sus (folosita pentru evenimente politice)
Pe partea stânga a Agorei (vis-à-vis de Odeon) s-a descoperit o structura
lunga de 160 de metri, cu trei siruri de coloane în stil corintian sau ionic,
având la partea superioara capete de tauri, arheologii presupunând ca acest
loc fusese un fel de bursa a orasului în care se întâlneau creditorii si
bancherii.
Odeonul, construit sub forma unui teatru de mici dimensiuni, nu avea rol
de teatru ci era folosit pentru adunarile consiliului municipal
(bouleuterion – întâlnit la Priene siAphrodisia) dar si pentru
organizarea de concerte.
Turcia Efes odeon
Dispunea de un acoperis din lemn, oferind protectie împotriva soarelui si a
ploii si putea gazdui cam 1500 de persoane. Cum stai cu fata la Odeon, în
partea stânga a lui se aflau cladirileConsiliului orasului.
Poarta Magnesia si Scoala fetelor
La terminarea Agorei se afla Poarta Magnesia, poarta de sus, de unde
încep zidurile orasului, ziduri care se întind de-a lungul celor doua dealuri.
Numele portii vine de la oraselul antic Magnesia (numele vine de la un trib
antic grecesc – magnetes), aflat foarte aproape de Efes în antichitate.
Turcia Efes gymnaziumul de est
Imediat ce ati iesit pe aceasta poarta, în partea dreapta se pot vedea
ruinele Scolii Fetelor(vezi reconstituirea superba), construita de filosoful
sufist Domianus si de sotia acestuia,Veda Faetrina, în sec. III d.Chr., loc
unde fetele beneficiau de o educatie aleasa, în interior descoperindu-se mai
multe statui reprezentând femei tinere.
Am uitat sa amintesc de Baile lui Varius, aflate în continuarea Odeonului,
spre iesirea din oras, bai construite din blocuri de marmura si care aveau
trei sectiuni: frigidarium (apa rece), tepidarium (apa calduta) si caldarium
(apa fierbinte). Sa te tot balacesti, nene!
efes museum vienna official

Since 1895, Austrian archaeologists have been excavating the ruins of Ephesus. Up to the year
1906, numerous recovered objects of high quality were removed to Vienna, objects which can be
seen today at the Ephesus Museum, an annex to the Collection of Greek and Roman Antiquities.
The highlights include the Parthian Monument, the Amazon from the Altar of the Artemision, the
bronze Athlete statue and the Child with a Goose. Alongside the Ephesian artefacts, the museum
is also home to architectural specimens and sculptures from the Sanctuary of the Great Gods of
the Mystery cult on the Greek island of Samothrace, which was explored by Austrian
archaeologists in 1873 and 1875.
The 19th century, finally, saw the beginning of in-depth research based on scientific questions
and methodologies. In this endeavour, one motive played a not insignificant role: site excavations
served to expand and enrich the museum holdings of the various European royal and imperial
houses. Spurred on by his knowledge of the size, significance and wealth of the Temple of
Artemis, the Briton John Turtle Wood—working together with the British Museum—succeeded
in rediscovering this ancient religious site in 1869. Contrary to expectations, however, the list of
recovered items turned out to be modest, for which reason excavation activity was soon halted.

It was at a relatively late point, towards the end of the 19th century, that the Austro-Hungarian
Monarchy decided to mount a large-scale research effort in the Eastern Mediterranean region.
Under the auspices of the Institute of Classical Archaeology and conducted by the newly founded
Austrian Archaeological Institute, Austrian scientists began conducting research in the ruins of
Ephesus in 1895, and this work continues today. An excavation process lasting over a century
(albeit interrupted by the two World Wars) has provided and continues to provide answers to
numerous questions about the ancient city.

An additional motivation to provide funding for these efforts was an agreement between the
Ottoman Empire and Austria. Abdul Hamid II, the Ottoman Sultan at the time, presented a
generous gift to Emperor Franz Joseph: several of the ancient objects that had been discovered
were gifted to the Imperial House, allowing them to be exported to join the collections in Vienna.
Austrian Navy vessels subsequently brought several shipments of archaeological finds back to
Vienna, where they were provisionally warehoused and put on occasional display at the Theseus
Temple in the Volksgarten. The ability to directly examine these newly found originals in Vienna
made possible their subsequent scientific study in Austria. The export of antiquities from Turkey
was generally banned with the proclamation of the Turkish Antiquities Law of 1907; as a
consequence, Vienna was to receive no more such finds.

After the collection had been kept in various makeshift settings for many years, December 1978
finally saw the Vienna Ephesus Museum opened in its present-day form inside the Neue Burg
section of the Hofburg complex. Visitors are presented with a representative selection of Roman
sculptures that once decorated institutions including sprawling thermal bath facilities and the
Ephesian Theatre. A number of architectural elements give an impression of the magnificent
ancient buildings’ richly decorated facades, and a model of the ancient city makes it possible to
better understand the objects’ respective positioning within the city’s topography. Alongside all of
this, the so-called Parthian Monument, a series of Roman reliefs unique in both its size and
importance, forms a highlight of the collection.

The scientific study of the holdings of ancient objects from Ephesus is conducted in cooperation
with the institutes of the University of Vienna, the Austrian Academy of Sciences and the
Austrian Archaeological Institute. The Ephesus Museum in Vienna serves last but not least as an
ambassador for Austria’s intensive efforts in the interest of ancient Ephesus, which—with today’s
ca. two million visitors annually—is Turkey’s most-visited tourist destination after the Hagia
Sophia and Topkapı Palace in Istanbul. Both the care of the ruins and the reconstruction and
rebuilding of ancient monuments are also part of the Austrian researchers’ mission, and the
Ephesus Museum provides an Austrian-based platform with which to represent their many years
of work.

Biblioteca Celsus , fragment de

frontispiciu
 Oktogon, perioada romana

timpurie, ultima treime a sec. I i.Hr.

 Capiteliu de coroana in stil corintic,

Perioada imperială medie

Sfârșitul secolului I d.Hr.

http://www.ephesus.us/ephesus/ephesus_history.htm

http://slideplayer.com/slide/10441713/ tb scos