Achiziția și procesarea

datelor experimentale

Prof. univ. dr. ing.

Laurea Bogdan Dobrita Dorin

1
 Cuprins
Achizitia datelor prin surse de energie……………………………………………………3
Semialternante positive si negative……………………………………………………….5
Semnale analogice si digitale…………………………………………………………......12
Senzori, traductoare si sisteme senzoriale……………………………………………....13
Achizitia si procesarea de miscari………………………………………………………...17
Achizitia prin tahogenerator a semnalelor pentru rotatie……………………………….19
Temperatura…………………………………………………………………………………21
Sunete si Zgomote………………………………………………………………………….23
Vibratii mecanice……………………………………………………………………………24

2
 Achizitia datelor prin surse de energie
Curentul alternativ este un curent electric al cărui sens se schimbă periodic,
spre deosebire de curentul continuu, al cărui sens este unidirecțional. Forma de undă
uzuală a curentului alternativ este sinusoidală.

Curentul alternative se produce trifazat pentru a avea factorul de umplere

energetica cat mai bun.
Pe scurt in curentul continuu electroni se deplaseaza intr-un singur sens , spre
deosebire de curentul alternativ care circula cand intr-un sens , cand intr-altul .
Intensitatea acestui curent creste , descreste , ajunge la 0 (zero) , isi schimba sensul ,
creste si descreste din nou , pentru ca mai departe ciclul sa se repete . Daca ne-am
inchipui ca valoarea care reprezinta intensitatea curentului ar fi punctul M ce se
deplaseaza pe un cerc in sens invers fata de acele ceasornicului , inaltimea acestui
punct fata de diametrul orizontal va deveni maxima dupa descrierea unui arc de 90° .
In acest punct valoarea "I" a curentului va fi maxima ; mai departe dupa
parcurgerea a 180° , ea va deveni egala cu zero , pentru ca , schimband sensul , prin
trecere sub diametrul orizontal , sa ajunga iarasi maxima la 270° si sa anuleze in
punctul din care a plecat punctul mobil . In trigonometrie valorile diferitelor inaltimi
succesive ale punctului M situate deasupra diametrului ( axului ) orizontal se considera
pozitive si se noteaza cu semnul " + " , iar cele situate sub diametru , negative si se
noteaza cu " - " . daca presupunem ca mobilul parcurge unghiuri egale in timpi egali ,
rezulta ca putem trasa o linie orizontala ( axa timpului ) pe care insemnam la distante
egale , intervalele in grade , de la 0° la 360° De exemplu 30° , 60° , 90° , 180° , 270° , si
360° , Pentru care trasam pe verticala inaltimile corespunzatoare ale mobilului M . Cu
alte cuvinte obtinem curba variatiei inaltimilor succesive al acestuia fata de axa timpului
sau pe scurt curba variatiei curentului " I " in functie de timp . Aceasta curba cu doua
bucle se numeste " sinusoida " si am putea sa o numim " fotografia " unui ciclu complet
al curentului alternativ .

3
 Timpul in care se efectueaza un ciclu complet se numeste perioada si se
noteaza cu litera " T " . Valorile maxime ale lui " I " ( dupa 90° si 180° ) se numesc
amplitudini maxime , cele doua bucle ale sinusoidei , alternante sau semiperioade (
pozitiva si negativa ) , iar numarul de cicli pe secunda , frecventa ( se noteaza cu f ).
Astfel frecventa curentului furnizat de actualele retele electrice din tara noastra si de
asemenea din mai multe tari este de 50 cicli pe secunda , adica sensul curentului se
schimba de 100 de ori in acest interval de timp , atingand de acelasi numar de ori valori
maxime si minime . In practica , la energii mari , curentul alternativ se utilizeaza mai
mult decat cel continuu , intrucat ofera , fata de acesta , o serie de avantaje .

Curentul continuu este o mișcare de sarcini electrice într-un singur sens printr-
un mediu oarecare. El este produs de baterii electrice (galvanice), termocuple, celule
(baterii) electrice solare, generatoare electrice cu colector-comutator (dinamuri).
Intensitatea curentului electric continuu este cantitatea sarcinilor electrice care
trec printr-o secțiune transversală de mediu conductor într-o secundă:
𝑄
𝐼=
𝑡
Unde,
 I este intensitatea curentului electric în amperi (A),
 Q este cantitatea de sarcini electrice în coulombi (C),
 t este timpul în secunde (s)

4
 Semialternante positive si negative ale semnalului
Semialternanta pozitiva

Semialternanta pozitiva filtrate

Dupa ce am conectat osciloscopul la o sursa de tensiune, am setat pe axa x

timpul si pe axa y tensiunea.
Dupa masurare putem observa ca in cazul alternantei positive, tensiunea are
valoare pozitiva si creste pana la o valoare maxima, dupa care descreste.

5
Semnale filtrate

Apar cand se inlatura o semialternanta.

În procesarea semnalelor, un filtru este un dispozitiv sau un proces care elimină
unele componente sau caracteristici nedorite dintr-un semnal.
Filtrarea este o clasă de procesare a semnalelor, caracteristica definitorie a
filtrelor fiind suprimarea completă sau parțială a unui aspect al semnalului
Cel mai adesea aceasta înseamnă eliminarea unor frecvențe sau benzile de
frecvență. Cu toate acestea, filtrele nu acționează exclusiv în domeniul frecvențelor; În
special în domeniul procesării imaginilor există multe alte obiective pentru filtrare.

- Filtru trece jos ideal (Low-pass)

 Este destinat preluarii semnalelor in timp continuu

- Filtru trece sus ideal (High-pass)

- Filtru trece banda (Band-pass)

6
 - Filtru opreste banda (Band-stop)

- Filtru trece jos banda (Low-band-pass)

- Filtru trece sus banda (Band-high-pass)

- Filtru trece jos-sus banda (Low-band-high-pass)
-
Surse unipolare

 Se obtin din sursele alternative prin redresare :

o Monoalternanta
o Bialternanta

Motorul pas cu pas unipolar funcționează cu o singură bobină cu o robinet

central pe fază. Fiecare secțiune a înfășurării este pornită pentru fiecare direcție a
câmpului magnetic. Fiecare înfășurare este relativ simplă cu circuitul de comutare,
aceasta se face deoarece aranjamentul are un pol magnetic care poate fi inversat fără
comutarea direcției curentului.
În majoritatea cazurilor, dat fiind o fază, robinetul central pentru fiecare
înfășurare este următorul; Trei conductori pe fază și șase conductori pentru un motor

7
obișnuit cu două trepte de pas cu pas. Veți vedea, de obicei, că ambele aceste faze
sunt adesea alăturate intern, acest lucru face ca motorul pas cu pas să aibă doar cinci
conductori. Adesea, un controler cu motor pas cu pas va fi utilizat pentru a activa
tranzistoarele de acționare în ordinea corectă. Deoarece este ușor de utilizat aceste
motoare pas cu pas, acestea sunt adesea foarte populare printre pasionați și sunt, de
obicei, cele mai ieftine moduri de obținere a mișcărilor angulare precise.

Redresare bialternanta

Redresorul bialternanta cu punte de diode

Schema redresorului bialternanta cu punte de diode este prezentata in fig.2.a. Pe

durata alternantei pozitive a tensiunii furnizate de transformatorul de retea diodele D1 si
D3 sunt polarizate direct si conduc, in timp ce diodele D2 si D4 sunt blocate. Pe durata
alternantei negative diodele D2 si D4 conduc, iar diodele D1 si D3 sunt blocate.
Curentul IS prin rezistorul de sarcina RS are tot timpul acelasi sens.

Tensiunea medie la bornele rezistorului de sarcina este:

unde Rt reprezinta suma dintre rezistentele in conductie ale perechilor de diode

D1, D3, respectiv D2, D4 si a rezistentei infasurarii secundare a transformatorului de
retea.
Daca se neglijeaza Rt atunci:

Curentul mediu redresat este:

Curentul maxim prin diodele puntii este acelasi ca la redresarea monoalternanta.

Tensiunea inversa maxima pe o dioda va fi jumatate din tensiunea din secundar (avem
doua diode in serie):

8
 Daca se ia in consideratie caderea de tensiune pe o dioda si se considera ca
aceasta are o valoare aproximativ constanta UD0 atunci tensiunea medie pe sarcina
devine:

Forma semnalelor corespunzatoare redresarii bialternanta cu punte de diode

este data in fig.2.b.
Surse bipolare

În cazul motoarelor pas cu pas bipolare există numai o singură bobină pe fază.
Circuitul de conducere trebuie să fie mai complicat pentru a inversa polul magnetic,
acest lucru se face pentru a inversa bipolar motorul pas cu pas - specialiști de circuit
blogcurrent în bobinaj. Acest lucru se face cu un aranjament H-bridge.
Spre deosebire de motorul pas cu pas unipolar, motorul pas cu pas bipolar are
două fire pe fază, dintre care nici una nu este comună. Efectele statice de frecare se
întâmplă cu o punte H cu anumite topologii de acționare, totuși aceasta poate fi redusă
cu atenuarea semnalului motorului pas cu pas la o frecvență mai mare.
Motoarele pas cu pas bipolare pot fi un pic mai greu de operat, iar motorul
unipolar are dubla cantitatea de sarma din acelasi spatiu. Proiectele diferite vor necesita
diferite tipuri și setări ale motoarelor pas cu pas.

PWM (Pulse-width modulation)

Este o tehnică de modulare utilizată pentru a codifica un mesaj într-un semnal

pulsatoriu. Deși această tehnică de modulație poate fi utilizată pentru a codifica
informații pentru transmisie, utilizarea sa principală este aceea de a permite controlul
energiei furnizate dispozitivelor electrice, în special a sarcinilor inerțiale cum ar fi
motoarele.

O modalitate obișnuită de a controla un actuator de curent continuu, cum ar fi un

element de încălzire, este de a varia tensiunea amplificatorului care o acționează. Prin
dublarea tensiunii aplicate, ieșirea de căldură a elementului se dublează.

9
 O altă modalitate de a controla un servomotor DC este de a comuta alternativ o
tensiune continuă fixă și complet oprită. Această procedură se numește Metoda de
împărțire a timpului. Prin schimbarea raportului "timp de funcționare" la "off-time",
tensiunea medie poate fi variată.

Această diagramă prezintă un semnal de 0- și 10-volți de undă pătrată. Când se

produce "on-time" timp de 25% din timp și "off-time" este de 75%, tensiunea medie este
de 2,5 volți.

Atunci când raportul "on-time", "off-time" este de 50%, tensiunea medie este de 5
volți.
Raportul dintre timpul în care pătratul este pe durata totală a unui ciclu se
numește ciclu de funcționare (duty cycle). Tensiunea medie DC produsă poate fi
determinată prin înmulțirea ciclului de sarcină cu amplitudinea DC a stării de undă
pătrată.
Amplificatorul operațional al detectorului de tensiune (Op Amp), prezentat aici,
efectuează funcția de proporționare a timpului.
O tensiune de fierăstrău de vârf de vârf la vârf de 10 volți este aplicată la intrarea
neinversivă (+), iar la intrarea Op Amp inversă (-) de la potențiometru sunt aplicate între
0 și + 10 volți.
Tensiunea medie produsă la ieșirea Op Amp variază între 0 și +10 DC volți.
În acest interval, ieșirea este o undă pătrată cu un ciclu de sarcină variabil, controlat de
potențiometru.

10
 Când ștergătorul este poziționat în partea superioară a corpului, intrarea (+) nu
este niciodată mai mare decât intrarea (-), astfel că Op Amp este de 0 volți, așa cum se
arată aici.
De fiecare dată când potențiometrul este micșorat cu 1 volt, intrarea neinversivă
devine mai mare decât intrarea inversoare cu 10% mai mult în timp, ceea ce determină:
ciclul de funcționare să crească cu 10%, iar tensiunea medie a suprafeței pătratului să
crească cu 1 volt.

11
 Semnale analogice si digitale

Analogic înseamnă “identic” sau “la fel”.

În echipamentele digitale, semnalul util este procesat numeric, el fiind

reprezentat prin valorile binare 0 sau 1.

 Utile atunci când sunt achiziționate și prelucrate date .Efectuate cu ajutorul

unui computer
 Semnalul digital există la valori discrete în timp
 Amplitudinea semnalului digital este determinată de esantionare

În procesarea semnalelor, eșantionarea

reprezintă transformarea unui semnal continuu
(analogic) într-un semnal discret. Un exemplu
comun este conversia unei unde sonore (un
semnal în timp continuu) într-o secvență de
eșantioane (un semnal în timp discret).
Un eșantion se referă la o valoare sau un set de
valori, la un punct în timp și/sau spațiu.

12
Semnalul analogic x(t) – (a) se aplică unui comutator kT – (b)
Comutatorul se închide la fiecare moment t = nT,n ∈ N , revenind în poziţia “deschis”
după un interval de timp infinit de mic.
La ieşirea din comutator se obţine semnalul eşantionat xe (t) () = {x nT }, reprezentat în
(c). Valorile {x(nT)} reprezintă eşantioanele semnalului x(t).

Senzori, traductoare si sisteme senzoriale

Traductorul este un ansamblu format din mai multe elemente care are rolul de a
transforma o mărime fizică: deplasare, viteză, poziţie, temperatură, vibraţii, zgomote,
debit, presiune, forţă, cuplu mecanic etc. în mărime electrică: tensiune, curent. Un
traductor este format dintr-un element sensibil (ES) care oferă principiul conversiei
mărimii mecanice în mărime electrică. Dacă acesta este o rezistenţă electrică atunci
mărimea de intrare (IN) de tip presiune (P) va determina o deformaţie ∆L a rezistenţei
şi, implicit o modificare ∆R a rezistenţei electrice care, făcând parte dintr-un circuit
electric va avea efect o modificare a unei tensiuni ∆U. Pentru ca rezistenţa electrică
(ES) să poată intra în legătură directă cu procesul, cu presiunea P trebuie să fie
aşezată pe un element de adaptare mecanică (EAM).

Traductoarele active, sau generatoare convertesc un anumit fel de energie,

termica, mecanica, chimica, etc. in energie electrica. Avand in vedere destinatia
acestor convertizatoare de energie, esentiala este precizia corespondentei dintre
marimea de intrare si cea de iesire si mai putin randamentul energic al
conversiei. Pentru a nu perturba starea reala in punctul in care se efectueaza
masuratoarea, se impune ca energia absorbita de traductor sa fie cat mai mica.

Exemple:
-termocuplu

13
 -Tahogeneratorul

K - carcasa;
MP - magneti permanentti
SM - sunturi magnetice
P - perii
C - colector
R - rotor

-Traductor pentru presiune

Timbrul tensometric este sub forma unui traseu pe bază de cupru, traseu care
asigură o lungime oarecare firului respectiv. Când membrana elastică se va deforma
sub acţiunea presiunii, odată cu ea se va deforma şi elementul sensibil, timbrul
tensometric, lungimea acestuia va creşte.
Senzori de proximitate

Proximitatea se referă la apropiere, prezenţă. Un senzor de proximitate va avea

rolul de a oferi semnale electrice în momentul în care, de zona sensibilă a senzorului se
apropie un obiect, SP1 şi SP2.

14
 Senzorii de proximitate au rolul de a identifica prezenţa elementelor mobile ale
sistemelor aflate în mişcare. Pentru a putea fi fixaţi pe maşini în medii industriale
senzorii de proximitate sunt protejaţi în carcase speciale din materiale plastice şi
metalice. Senzorii inductivi, magnetici sau capacitivi pot avea forme similare, se pot
asemăna, ce le diferenţiază este tocmai elementul sensibil care transformă prezenţa,
apropierea, proximitatea de un obiect, în semnal electric util pentru controlul proceselor.

Carcasa senzorilor de proximitate este prevăzută cu o parte filetată pe care se

montează piuliţe cu scopul de a permite fixarea mecanică pe suporţi a acestora.
La montaj se va avea în vedere sensibilitatea senzorului folosit pentru stabilirea
distanţei de obiectul din proximitate a zonei cu elementul sensibil. Distanţa la care se va
monta capătul activ al senzorului de obiectul controlat este prescrisă de furnizorul
senzorului în catalogul de firmă. Performanţele unui senzor de proximitate se obţin
numai atunci când se respectă întocmai indicaţiile firmei. Senzorii magnetici se folosesc
de obicei pentru controlul poziţiei pistoanelor cilindrilor pneumatici sau hidraulici. Pe
piston găsim un magnet circular care va asigura inducţia magnetică la nivelul
inductanţei senzorului de proximitate aflat pe cilindru, în exteriorul acestuia. Magnetul
are rolul de a asigura garanţia că prezenţa pistonului în dreptul senzorului este
transformată în semnal electric.

Senzorii de proximitate capacitive

În structura senzorilor de proximitate intră o serie de blocuri funcţionale, blocuri

electronice care au roluri diferite: de oscilator, de redresare (demodulare), de trigger, de
amplificare şi adaptări de impedanţe şi puteri.

15
 Semnalul sinusoidal este transmis unui demodulator format dintr-o diodă D1 şi
un grup rezistenţă Rs, condensator C3. Demodulatorul va îndepărta semialternanţa
negativă lăsând să treacă numai ce pozitivă.
Etajul următor este un circuit electronic în jurul unui tranzistor bipolar PNP sau
NPN, circuit care are rolul de a asigura parametrii de interfaţare a senzorului cu
echipamentul de automatizare, de control, de monitorizare.
În circuitul de ieşire există elemente pasive ca rezistenţele R6 şi R7 care au rolul
de a realiza un divizor rezistiv ce asigură căderea de tensiune pe LED şi limitarea
curentului prin acesta, un RTD - rezistenţă cu rol de detector termic, în momentul
creşterii curentului prin tranzistor peste o anumită valoare aceasta se va încălzi iar ca
urmare îşi va mări valoarea limitând curentul prin tranzistor şi protejându-l. Nivelul
tensiunii va fi asigura de dioda Zener Z1.

Senzorii de proximitate inductive

Aşa cum sunt definiţi senzorii de proximitate inductivi au la bază o inductanţă, o

bobină a cărei inductivitate depinde de prezenţa sau nu a materialelor cu efect inductiv
ca metalele. Bobina face parte dintr-un oscilator la fel cum se întâmplă şi în cazul
senzorilor capacitivi. În acest caz circuitul oscilant este unul LC – bobină – condensator.
Bobina este o componentă electronică reactivă de circuit şi are ca parametru electric
esenţial inductivitatea proprie sau inductanţa, L.

Senzorii optici

Pornind de la principiul de funcţionare al senzorilor optici, sesizarea prezenţei

obiectului presupune întreruperea circuitului unei raze luminoase care parcurge traseul
de la emiţător spre receptor.

16
 Filtrul optic are rolul de a selecta radiaţiile utile, a le separa de eventuale
perturbaţii sau reflexii care ar putea denatura funcţionarea senzorului optic. La nivelul
receptorului, partea finală care asigură semnalul util dat de senzor se poate colecta din
colectorul sau din emitorul unui transistor.

Achizitia si procesarea de miscari

Surse de miscare:
Motorul
-Miscare de rotatie

-Miscare de translatie
 Banda transportoare

 Mecanism surub-piulita

 Mecanism pinion-cremaliera

17
Deplasarea pe verticala

18
Deplasarea pe orizontala

Achizitia prin tahogenerator a semnalelor pentru rotatie

Tahogeneratorul = traductor de turatie, de tip generator. El furnizeaza o

tensiune electrica dependenta de turatie.

Dependenţa neliniarităţii caracteristicii U(n) de sarcină

Căderea de tensiune la bornele tahogeneratorului în sarcină depinde de turaţia

măsurată, caracteristica sa de transfer U(n) este neliniară. Reducerea acestei
neliniarităţi se poate realiza prin utilizarea unui instrument de măsură cu rezistenţă de
intrare mare, regimul tahogeneratorului trebuind să difere cât mai puţin de cel de gol.
Drept indicator de ieşire poate fi folosit frecvenţmetrul deoarece frecvenţa tensiunii
generate este dependentă numai de turaţie, erorile datorate temperaturii sau
invariabilităţii parametrilor circuitului magnetic sunt neglijabile.

19
 De asemenea tahogeneratoarele de c.a. sunt frecvent utilizate în măsurarea
diferenţei de turaţie a doi arbori în mişcare de rotaţie. În acest caz se utilizează două
tahogeneratoare a căror ieşiri sunt cuplate într-o punte diferenţială. Tensiunea ce se
culege pe rezistenţa R este dependentă de diferenţa turaţiilor celor două elemente în
mişcarea de rotaţie.

20
 Temperatura

Temperatura = parametru care caracterizeaza schimbul de caldura

Principiul termocuplului:
Termocuplu = este un senzor utilizat pentru măsurarea temperaturii. El funcționează pe
baza efectului Seebeck, care conduce la formarea unei diferențe de potențial electric pe
baza unei diferențe de potențial termic. Termocuplurile sunt utile pentru că pot fi
integrate în mașini automate și pot măsura o gamă largă de temperaturi, limitarea lor
principală reprezentând-o precizia.

21
 RTD Termistor IC Termocuple

Cele mai exacte Iesire mare Iesire mare Ieftine

Cele mai stabile Rapide Nu sunt scumpe Varietate larga
Scumpe Raza limitata Raza limitata Greu de masurat
Scumpe fragile Varietate limitata Conectori speciali

22
RTD => Detectoare de temperature resistive 800oC
IC => Circuite integrate, au in structural or diode, tranzistori

Sunete si Zgomote

Doua sau mai multe instrumente interpreteaza concomitent acelasi paragraf. Desi sunt
aceleasi note, noi putem deosebi diferenta dintre un pian si o chitara chiar daca ele
canta in acelasi timp
Frecventa vibratiilor da tonalitatea sunetului.
Tonurile pure sunt simple unde sinusoidale. Acestea sunt rar intalnite in realitate
de zi cu zi.
Tonurile emise in mod uzual de instrumente, vocea umana sunt un amestec de
sunete cu frecvente diferite:
– Frecventele cele mai joase constitue tonalitatea
vocii
– Frecventele cele mai inalte constitue timbrul vocii
Un amestec de frecvente fara legatura intre ele cum
ar fi amplitudinea sau/si periodicitatea acestora se numeste
zgomote.
INTENSITATEA - definită prin puterea vibraţiei pe unitatea
de arie cu unitatea W/m2.

PUTEREA este energia transmisă de unda sonoră într-o

secundă şi are ca unitate de măsură wattul - W.
INTENSITATEA sunetului reprezinta puterea sunetului pe unitatea de suprafata si se
masoara in watti/m2
I= putere/arie
Zgomotele = sunete cu frecvente variabile, aperiodice pe care le emit procesele
tehnologice.

23
 Vibratii mecanice

Vibratiile = deplasari ale suprafetei la plan sau la spatiu datorita unor cauze.
Vibratiile le putem gasi ca efect secundar. Vibratiile produse ca forma si parametrii
cunoscuti au scopul de astudia efectele lor.

Demonstrarea faptului că o componentă a mișcării circulare uniforme este o

mișcare simplă armonică

Amplitudinea vârf-la-vârf (Vf.-Vf.) reprezintă distanţa de la un vârf negativ la

unul pozitiv. În cazul undei sinusoidale, valoarea vârf-la-vârf, este exact dublul valorii la
vârf, deoarece forma de undă este simetrică. Afirmaţia nu este valabilă pentru toate
formele de undă de vibraţii, deoarece nu toate sunt simetrice faţă de axa OX.
În practică vibraţiile se compun din sinusoide de frecvenţe diferite. Valoarea RMS
se foloseşte la exprimarea amplitudinii vitezei de vibraţie a undei sinusoidale compuse.
Astfel, rădăcina medie pătrată a amplitudinii (RMS) va fi rădăcina pătrată din media
pătratelor amplitudinilor de undă. Numai în cazul undelor sinusoidale, valoarea eficace
RMS este egală cu 0,707 din valoarea la vârf. Valoarea RMS este proporţională cu aria
de sub curbă - în cazul în care vârfurile de amplitudine negativă sunt rectificate, de
exemplu transpuse în zona pozitivă de grafic, iar aria determinată de curba rezultată
mediată la un nivel constant, nivel care va fi proporţional cu valoarea RMS.

24
 Valoarea RMS a unui semnal de vibraţii este o măsură importantă a amplitudinii
sale şi este numeric egală cu rădăcina pătrată din media pătratelor amplitudinilor
undelor componente. Pentru a putea calcula această valoare, trebuie să prelucrăm
valorile instantanee ale amplitudinilor undelor componente (să le ridicăm la pătrat şi să
le mediem pe o anumită perioadă de timp). Acest interval de timp trebuie să fie de cel
puţin o perioadă pentru a ajunge la valoarea corectă. Toate pătratele perfecte sunt
numere pozitive, şi aşa este şi media lor. Din valoarea astfel obţinută se extrage
rădăcina pătrată pentru a se obţine valoarea RMS.

Cu ajutorul unei component metalice se culeg datele obtinute in urma realizarii unor
vibratii. Datele se transmit mai departe la USB-Osciloscop apoi la PC, unde se pot trasa

25
cele doua grafice: Unul in care sunt reprezentate vibratiile in functie de timp si frecventa
(primul graphic) si unul care este reprezentat de frecventa si amplitudine (al doilea
graphic).

26