OED bCe eta tual Ela Colca et UL ageTSS Tee euler MULL Jean Henri Fabre Numrul 47 Viata modest, dar stralucitoare a ,poetului insectelor’ Tinerete petrecutd in mijlocul animatelor Muti si studiv acerb Unim elebru care a spart sabloanele O revelatie intr-o insulé din sud ‘nceputul cercetérii entomologice a lui Fabre Apageul carierei si apoi perioada de regres Celebritate pe patul de moarte Sle ae 20 Secretul popularitatii ,Amintirilor entomologice” Stele strétucitoare ale tumii stintfice ates 28 Ecologia arati calea spre o relafi ideal intre oameni si animale Vizitati site-ul nostru la adresa EDITOR: atrosHapises MANAGER ECONOMIC: Fotis Ftiou MANAGER DE REDACTICSI PRODUCT Vesna Kouroubas ADRES, Yulogmais 4-45, 16672 Aton PRODUCT MANAGER: Nas Kota aNAGER DISTRIUTE Ee Bare [MANAGER LOGISTICA 51 OPERATI: Dimitris Pasha: ‘ooROON DORPTARE PENTRU UMBA RONAN. TIPARIRESILEGARE: NIKI EKOOTIISA [RECTOR DE PRODUCTIE IPOORAFE STELIOS KRTSOTAKS County Manager: Merara Mnauan arketing Menage: ca Boj Distibutan Manager Dan lordche seer. sre Romania DISTRIBUTOR Rpsron Fetegrats Unto Paes, Corie pan Pal ranula: 29960 MOL S.99LEIR9 99 MOL Dron Murer esa 8 tS cub copra Eatin frei ab one arma ira sear er she anterior, sun ‘numere aparute ela tel Romina: Moldova:Jean Henri Fabre (1823-1915) Oe Cue eR Ce Ce ee eno Dike Reece at Meaiciee- cee can en ian Ue ee cece are aes Rees eure nein ie eeu eae Reet entree t enc Cartes Perea Ga eu ect ea ees Teeter ee Ia tate eae eC eee eee enemies ne ajut s& descifrim la scara mica cea mai de neinteles carte dintre toate, cartea sineluiSe [LLL Ee SS AS Jean Henri Fabre Ce fel de viata a dus Fabre? Tn SECOLUL AL XIX-LEA, la scurt timp dup debutul I revolutiei industriale, intr-o regiune rurala din Franta, traia un b&rbat, pe numele sau Henri Fabre. El va strabate dealurile si vaile Frantei provinciale si va acorda o atentie deosebita vietii fiintelor marunte pe care le descoperea in drumul séu Fabre era un invatator foarte popular in randurile copiilor. Nimeni altcineva nu demonstrase o pasiune similaré pentru viata insectelor, insa el a cercetat mediul de viata al acestora si a formulat o serie de teorii importante. Comunitatea acadernicé l-a primit cu retinere in randurile ei, considerandu-l un profesor -necioplit” de la tara. Astfel, Fabre a decis sé abandoneze universul academic si a reusit s scrie 0 carte despre lumea insectelor, pe intelesul tuturor, intr-un stil usor accesibil; in acelasi timp, cartea avea un continut de o calitate stiintificd superioara, ceea ce o faécea sd nu fie cu nimic mai prejos decat lucrarile scolastice. .Souvenirs Entomologique” (.Amintiri entomologice”) era un nou tip de lucrare si, ca autor al acesteia, Fabre a devenit scriitorul supranumit .poetul insectelor” Cercetdrile sale asupra lumii organismelor marunte au dus la Pa Oe OG importante noi descoperiri. Asadar, ce fel de viaté a dus Fabre?ean Henri Fabre L 1789 |_Revoluta Francezs 1814 | ___ Napoleon este exitat in insula Elba 1815 t Domnia de 100 de zile a lui Napoleon Bonaparte a 1823 [__Se nagte Jean Henri Fabre in Saint-Léons, Franfa 7830 1 __incepe revolutia industriala in Franta 1696 | __Fobre intr (a 0 scoala pentru invStstori gin Avignon 1842 __|__ Fabre devine invatator la o scoala primar’ din ordgelul Carpentros 18é4 —|__ Henri Fabre se cisStorosto cu Marie Villard 1868 |__Henri Fabre obtine diplome tn fizch si matematics 1849] Henri Fabre pleacé in Corsica Henri Fabre devine invattor lao scoalé gimmazals din oragul Ajaccio 1852 1___Napoleon al tl-tea devine impBratul Franel 1853 |__Henri Fabre devine invatStor la scoala girmnaziala din Avignon 1954 | _lebucneste Rézboiul Grimel 1856 [___Henri Fabre obtinepremiul pentru fizologie experimental pentru tezele gi cercetiile sale asuprainsecelor 1859 |_Este publicats lucrarea .Originea specillor” a lui Charles Darwin 1860 1 Fabre obtine brevet pentru colorantii pe baz& de alizarin’ 1867 _|__ Se organizeaza Expoztia Internationala dela Paris 1868 | _ Fabre primeste cea mai important8 distinctie din Franta, .Ordre National de la Lgion d'Honneur (Ordinut National at Legiunii de Onoare) Fabre este primit in audienté la Napoleon at Ilitea 1870 | __lzdueneste Rézboiul tranco-prusac Napoleon at tl-lea abdics 1877 _|___Moare fiu ui Fabre, Jules 1877 | __ Este publicat primul volum al .Amintirilor entomologice Fabre se mut In Harmas de Sérignan 1085 |__Louis Pasteur testeaz¥ cu succes vaccinul antirabic 1287 |__Este fnalizat Turmul Effet. 1901 1__Este organizaté prime ceremonie de decernare a Premiului Nobel 1907 Sunt fnalizate toate cele zece volume ale -Amintrilor entomotogice 1911 |__ Fabre devine candidat la Premiul Nobel wie Izbucneste Primul R&zboi Mondial 1915 |__ Fabre moare la Harmas de Sérignan 1973 | __InWoshington este adoptat .Actulpriviné specile ameninjate cu extincyia__ | Viata si vremurile Viata modesta, dar stralucitoare a ,poetului insectelor” cor sia inceput si lucteze cu copili,s-a dat aacestora. A scos la ivealé aspecte din viaga Fabre a crescut inconjurat de naturi. Dup’ ce a devenit invit it de importanta este dezvoltarea curiozi seama native insectelor si a sctis 0 carte accesibila oricui, dar cate, in acelasi timp, putea concura cu cele mai importante lucratri ale savangilor din comunitatea academic’: ,Amintiri entomologice” (,Souvenirs Entomologique’). A trai 91 de ani gi ponegritilor din partea celor din jurul sau. Sa urmirim traseul vierii acestui entomolog cate este indragit si le copiii din lumea intreaga. i-a dedicat intreaga viata cercetirilor acerbe, intreprinse in siricie si flind supus ast’ Tinerete petrecuta in mijlocul animalelor Fiul unui aprod sérac AN-HENRI CASIMIR FABRE SA NASCUT a data de 22 decembrie 1823, in satul Seini-Léons din epartamentul Aveyron, in sudul Franfei, care se bbucura de prveistextraordinare sera lacalizat prin- tee nist cline value, Un defleu adéne pe care raul Meuse l pase trecea prin milocul sBtucului, Pentru 2-5 asigura trail, majrtatea localncilor se indel nieeau eu agricultura si cresterea animalelor, avind miei parcele de pimant pe care le lucrau. Casa in care a erescut Fabre eraolacuint simpls si modest, cu 0 singur’ camer’, Taal s8u Antoine spunea c3 era apr, nsé este indoelnic faptul c& ar fi fost calficat pentru aceasté sj sau c¥ a fi exer- citatintr-adevaroastfel de profesi, Marele stu talent era acela de a ct si de a scrie, Numarul celor care stiau carte ta acea vreme era redus si cei mai mult Cuttvatoride pémnt si crescatori de vite abia dack puleau series ct. Tata ui Fabre avea acest apitr din datorits faptuli cin copie. mersese vreme ~ la scoald, dar nse distinges prin alte talente in aier8 “ de acestea. in plus, stinla-de-carte nu (-a aut in ‘ial prea mult, decarece intr-un sat de munte nu era revoie de oareni care si gtie si citeasc¥, Antoine ni ricer nu aves o bucaté de pirat pe care s5 0 post cultva. Mama lui Fabre se nBscuse in familia unui jurist din Saint-Léons, Pentru a-giintretne familia, ‘aces, confectionSnd minus, Toi membri familie ficeau orice pentru a putes supravielu {in mijlocul unor peisaje minunate {nant 1825, fara Fabre vine pe ure un a do tea cop, Frederic, care era eu do ani mai mie decst Henri Csi do’ bet reprezertauorispundere’n plus ‘in gospodsria si aga stracd PSrnts-au sftuits au decis £8. dea pe Hans spre adopti prinilor Li Antone. Hen gitat su au parcus un drum de mai multe a, stbstind muni pn’ la Maraval, unde se alla casa copie lui Antzine. Regiunea Maraval era situaté pe un teren pletros, ta aproximatv @-mie d2 metri deasupra rivelului Br rao zon8 inconjurati de natura Bt vee cu chi nu exista ven somn al prezentsi or- Ui, cea mai apropist cas8flzndu-se la peste un \WiFabre din tip copie sale most. Singur eegrati (are au past sunt ele cin pevonda metus cj pstera anes iss eprejutaoprtniate ce 2 Ina contet cata cukilometru depértare. Maraval era un oc de-a drep- tl neobignuit. Rudele lui Antoine si copii acestora dduceau o viatd apreape primitvs, indeletncindu-se eu cresterea animaleler Henri va copilir aici, daparte ‘de parini s8i. Deoarece locuinta era situat’ pe un platou, clima era foarte aspr8. in special iernile frau grele, c&nd vntul sulla rece, iar oameni nu puteau face altceva decit s8 stea inchisi in case, hrSnindu-se cu ceea ce agonisiser8 din recoltele toamne trecute Pentru micutul Henri, viata la Maraval era ins8 foarte plicutd. fi era greu s8 stea departe de pBrinti ‘8, ns in cele din urrm, 5-2 abignuit cu viafa sain \rfulplatoulu. Ziua alerga descult printre turmele de ol iar noaptea dormea cuibarit sub o paturd. Era inc& prea mic pentru ai se da sarcini in gospodirie, astiel incat nu ficea decit si se bucure de splendo- rile naturi inapoi pe taramurile natale Henrifusese lsat de cdtre parinti sin gra bunic- lor dar acestia nu intentionasers niciodat8s8 renunte lel, De indaté ce Frederic a mai crescut sia ince- put s3 se descurce singur, print s-au dus 8 il vz teze pe Henri la Maraval, Henri avea acum sapte ani © EXPERIENTA SUPERFICIALA LA $COLARA PRIMARA si s0-veintoarce 63 traiascd aldtur de parini si, tn locuinfa inghesuits de odinicar8. Parinti si se cer- tau frecvent in perioadele in care traiul devenea tot ‘mai greu, de aceea nu se poate spune ci tntearce- rea acasl a fest de bun augur pentru micutul Henri Le recomandarea directorului singurei scoli parti- culare din Saint-Léons, ttal lui Henri L-ainscris pe fiul sdu le coal. Desigut, ne putem intreba care este motivul pentru care prini lui Henri, care erau destul de straci au decis 88 nscrie pe acesta la 0 scoalé privat in Franja acelei pericade, nu era implementat niciun sistem de educatie obligatoriu, iar ces mai mare parte dintre copii nu mergeau deloc la ¢coal. Mai mult decSt atin locurile precum sétucutin care locuia Henri, multi print considerau c3 educatia for. mal ru va avea ricio important’ invite odraste lor ar; de exemplu, erau de parere cl studierea cB tor nu are niciun fel de aplicatie practic. De indats ce copillorcresteau, prin rimiteau la cdma pen: trua le da.o mani de ajutor. Cutoate acestea, Antoine Fabre avea alt mentalitate. Era mandeu de cape: tatea sa de a serie si de a cig simtea cB este nece: sar 8 le oere copilar sai cel putin sansa unel educa Wi formale de baz. Se spune ef Henri era un elev obignuit, fr Fret, Find nae io, apa Se plane cates inane pe (rele vizise in usratie ceo rsenBS inceputul cercetarii entomologice a lui Fabre tera despre viespi fy mi ce cowmNUn sh LUCREZE CA INVATATOR, Fabre cSuta subiecte potrivite pentru teza sa. Ctise gime toate tezele naturalistlo,teze pe care le ulliza ca relerinfe Ta propria sa lucrare. intr-0 2 a descoperit un tratat de cercetare semnat de Leon Dufour. Teza acestuia se referea la modul de viatS al diteritelor specii de viespi. Fabre a rimas uli de aceasté tez8 recent descoperité, Era vorba des- pre viesple din regiunes vestului Frantei si care aveau 0 .relatio” fascinant cu gandaci din familia Buprestidae (cunoscutidrept .gindacii metalic inform acest! teze, atunci cand viespile reperau gndacii metalic, zburau spre acestia gif ntepau. Géndaciierau apol paralizati tetal, moment in core eau tn viespar, unde deveneau escrierea modului de hrinire a larvelor vespilor era destul de familiar pentru Fabre, Cu toate acestea, Dutour descoperise cl géndaciinu eraunici- dat’ disecat sau descompu in viespar tn schimb le 3 mentinut.prospotimea”. Dufour a tras concluzia 3, in momentuln care intepau géndaci, viespile-ar finjectat cu un anumit conservant biologi Fabre fusese pasionat dintotdeauna de insect. in wise salariul su pe o lund, gi aga destul de mic, peo carte cuimagini despre artropode. Era impresionst, in special, de descrierea viesplor din famille Sphecidae sau Crabronidae, care flo aU noroiul pentru a-si construi viesparul, Totus a scrisi de Dufour era mult mai avansaté gi mai adolescents, che ane storie lacs se spane incerea sa sseasc oc Unis Hes enveraaio abu mc. cave patio ei ip aminunfité decdtcartea cuimagini pe care @ CUP, rase in adolescent Aceastl tez8 prezenta dous aspecte care cantival pe Fabre. Primutera.acela ¢ tezafolosise informa Vitutoarele, Fabre era pasionat de rologia era cel mal nteresant corset Insect lute cestl ep, ru sts riciadet el forme pasivnea sa pent insect nro es ea Mei tzu, Fabre se ve autsinerimina pe rv aceasta in medtafile sale eu pire la execu 2 reaiza mei devreme ct de minus ero tem de cercetare care aves ca Subic! cenirainsciee,Pénd in acel moment, lucroree so cu priv la insecte se limtase la stringerea si clasiicarea EE speciior fré a reaza vreo analizs Wy minuljoas8asuprainsectelor. aS Celaat aspect al tezei lui Dufour pe care Fabre considera captvant era foptl €& cereetarea lui Dufour se ncheaseftr-0 man nesaisfcatoare, Dufour nu fuse altcevadecit 58 acreseze noi inirebri, iar subiecale anatzate prin cercetarea se ru primiserso rezoare real Fabre ru considers toate acestesubecte inchs. De sinc meta! ince n ce cestespeci deviespeaiacounumaigindacimeia~ tus erenamal gnc n i? Cum reuse vies 8 ifope cu acu lr crsta Sala een ane care gandaclor? Care era compocta chimicS a conservan- pacar ea surah ge alimentatie pe ‘uu bilogepe cae ves injectauingardaci? Nei prunet mpeg enntirito jn. Une dite spe in fla Sphecdat, specie sda de Fabre sdeoschrs de pestle Sorat J. acest Vlesesiaure cela “ada mealies eucenu aViza 0 varietate de viespi fn lucrarea lui Dufour retarea sa 58 se refere nla major’ dintre vie pile stsiate ce Fabre gi ele analizate ce Dufour taste aceoa cB primele capturau coleoptre, sin Gindaci metalic. In afar acestui fap comporta~ rentulinsectelor era acelasi. In zee in care ou lucra, Fabre merges ia Carpentres, und odinioar, se plimba pe cimpi svi, in cButa- rea vesparelor. A ales orasul Carpentras deoarece, in rei nea din jurul orasulu, vietuiu exact viespile pe care le cerceta, A icut observatie dup observa- tia. Capturacoleoptere si le ducea visor, apai iua nape coleopteralo dovastate do veep i une ar aplicaartopodeior socurelectrice, A realizat arice tip do experiment Ia care visase, Considers orice misters nedescaperite privind viespi fuseser’ clanfcate gi in anul 1855, 2 prezentat tumi academice prima satez8, barat pe obser- vatile asupra insectelor Doctoratul la care visa cu ardoare Teza lui Fabre a avut un impact deosebit. Dufour fra un entomolag eminent al acele! perioade, iar Fabre 2 prezentat 0 t domeniu cu al acestuia, diferenta fiind c& Fabre fra total necunoscut lumii academice; era ast fel surprinzitor faptul cB reusise 68 deolte tit de mult luerarea lui Dufour. Fabre a scos la luring multe aspecte noi, pe care Dufour le oco~ lise. De exemplu, coleopterele capturate de vies- pile lui Fabre nu mureau, ci intrau intr-0 stare de paralzie. Viespile atacau sistemul nervos cen- tral al gindacilor sil distrugeau dintr-o singurd Tngepstur’ rapid’ in exoscheletul acestora, Cu alte cuvinte, conservantul biologic din ipoteza lui Dufour nu exista; in schimb, prada era pur gi sim= plu paralizat8, fSr& s& moar’. Majoritatea oamerilor de stintS au sustinut teza ui Fabre sin anul urmitor, Fabre a primitc ‘nal distincte oferié de Academia Francez’ de Stinte pentru lucrares ea despre incecte, Luerarea se bucurase de recuncaslere, ins nu si Fabre ‘nsusi. Mull dintre cameni de stn?’ i priveau cu iepret, ca pe un fnvittor .nacioplit” care efectu- ase cercetare independents. Discutila academice au dus la redactarea unui volum impresionant de LEON DUFOUR Leon Dufour (1780 ~ 1865) este oval care face i construa viesparl in pdt, edt= tre ha Fabre interest pent entomologi, nnd toate observa nto tezh cae 2 se poate consider fap lugarea 52 fs fost pubictaint-unnumraluneirevstecin Inteza Amintrlorentomelogicealeifabre. onl 1841, deccats stinjelor natu. Fabre Dufour ease co mesc milan campant 3 cit aceasta rev in anu 1856213 ani le bi Napoleon Bonaparte Dupé ce 2 pir upd ce a fost publat Nu alse despre sttacests pose, s2 muta pe coma de vet Dufour pans atunc, decarece principale 2 rane #8 petecutrestul viet asemeni_ciscui ecademiceacordau prea puting ate Uurui om de sting solar, studind lvunle Ye luc acestia, ‘areiinereiaunparoadalncarefabredeve- Se spune cin momentu in care a dsc ‘ea major Dufour era dea recunescut dept pert teza srs de Dufour, Fabre arf avut 0 ‘an cercetitor si txonomit ol insetlr find expetient similar cu ceaincaearfprimito Supranumt Ct Linaeusal ange innzeus —sciscarede aun mentor eminent 2 fst un naturist suede, considera un pio- teria domeni taxonomel, sunstor al ce Sih .cenuritlr stintiice” peru specie de ‘efuitcae pentru e putea fi inelese de cite ‘ex camenide tia in lumeainweegi. > Un pls] Nu = cunaaste cu siguranis momen dn Agana, tulip Gare Fabre 2 descopedtlucrrea ul Mperiaés Oueuincsese chee cee scene. TOE Oren peach inca ea goa! Se {coli pemare de Crpentas.Dufoursiacon- Cae atest Cerra sul asupra unel spec de vespe Dufour Lucren unversitt, considerdnd teza ui Fabre ca 0 realizare narocoasi a unui barbat excentri. Unit rispindiser8 zvonul c& Fabre falsificase unele dintre obseratile sale. Din cauza acestor ati tudini meschine, Fabre nu a primit doctoratul pe care sil dorea ‘A publicat apoi mai multe teze de doctorat Era destul de agitat cu privie ta acest aspect. lar asta deoarece acum avea patru copii in gr. Era =O cept. Wop oi presat de nevoia de a-siintretine familia. Daci ar Seed pcre te stuase fi contrat £8 tuereze ce invafator in cadrul unei Sener soli secundare, cursul vii sale nu ar fi putut decdt s8 se inrSutéteesc’, Nu primea niciun semn —~ 0 pas 3 | se va acords doctoratul ar timpul trecea in inectler pea in porns defavoarea sa Seca situ, oes in celasi timp, exstau oameni de slintS,pre- desreiseue a magn care cum Charles Darwin, care priveau uerBrite sale cu Sts log sect foarte multS considerate. Cu toate acestea, Fabre, posibil inrdit de situatia in care se afla, 5-2 intors impotriva sustindtorului sau, Darwin, si -2 denun- tat teorile. n aceasté per- anda, Fabre isi urmBrea ‘inci Scopul priind acrei- torea, gi aceasté atitudine fof8 de Darwin se expica prin faptul 8 acesta din rma ere considerat un fel de opi teri al comurit__| Viata si vremurile Apogeul carierei si apoi perioada de regres invieayie din partea unui ministru Fase a CONTINUA SA ASTEPTE un semn din par- tea comunititii acaderice cu prvie la lucrarea sa, ‘ngS nu se prefigura niiun fel de reece. A renungat ‘sirmai srie teze si urmStorul su pas a fost acela de 2 obline un brevet. Era un vir abrupt, dar calculat, Fabre descoperise ci din ridicina unei plante denu- mite .garants" se poate extrage un colorant rogu, A aplicat pentru un brevet in anul 1859 si La primit in anulurmitor La acea wreme, detinerea unui astfel de brevet aducea cu sine sume importante de bani ir Fabre avea, in férsit, uzunarelepline, Tn plus, datorits acestui brevet, Fabre va deveni Ccunascut in anumite cercuri, avind astfel posibili- tatea 58 ajungi 5 1 cuncascl chiar si pe renumi- tul microbiolog Louis Pasteur. Cu toate acestea, din cauza poaitilor sociale sia stilurlor de vit aiferite, cei doi nu s-au intoles prea bine iar aceast® intl rire nu a facut decat <3 creeze premisale unui con- flict intre ei. in aceasté pericad, Fabre incepuse £3 'sipiards interesul pentru obtinerea certificatelor, in schimb ji placea s3 vorbeasca i s3 actioneze impo- triva interesulu academic. In aceasté perioada, Fabre a primit o scrisoare din partea ministruluifrancez al ecucati! la acea vreme, Jean Victor Duruy, Prin aceasta serisoare, Fabre era Intrebat decd este interesat 8 vziteze Parisul. Duruy si Fabre se cunosteau de mai multi ani. Cind Fabre era TnwStstor la scoala din Avignon, Duruy fusese trimis din partea ministerului educatiei pentru a inspecta scaale in care acesta preda. Cand L-a ital nit pe Fabre, 5-2 simitjenat de feptul c& un astel de om de stingS este blocat pe un post de invdtd- tor intr-un orag de province, Mai tarziu, Duruy s-2 bucurat de succes gia fost in cele din urmé prome- vat in paziia de ministr al educatiel Tn Franfa. Cand prietenii ui Duruy Lau vzitat in Paris, acesta 2 pr rit cu generoztate si au sérbstorit impreund, Dups ce Fabre a ajuns la Paris, Duruy ia oferit Ordinul National al Legiunii de Oncare (Ordre national de le Légion &'Honneurl, cea mai inalté distnete pe care 0 putea primi in Franta Ins8 aceasta nu a fost tot ‘A doua 2i lui Fabre ia fost acordatl o audients la imparatol Napoleon al i-tea al Frantel, dup’ care -2 organizat un banchet somptues, la care au participat uni dintre cei mai impor- tanti academicieni ai Franfei. Pentru Fabre, ‘aceasti célitorie de numai doud zlefusese 0 ‘experienté extraordinar’. » 0 imosine aur sldt in Frans ses le rose va veal dun augue petra Fabre aps esscperrn rcarula so extrac salar ge aes ti. Fabre nu mai este invagitor ups evenimentele din Paris, Fabre a primit inv ati repetate pentru a lucra ca profesor universi tar. Fireste c& era mai mult decat incdntat de acest ueru. $i asta deoarece isi dorise de mult & devin profesor in cadrul unei universitai, Tatusi, a fost surprins 58 afle c@ salarile acestor profesori erau neinsemmate si, in termeni pur financiar, era mai avantajos si lucreze in continuare ca invSiator la scoals secundars. In acea perioada, cercetérile rau derulate ca un fel de actvitate colaterald de cBtre personaje din aristocratie, iar profesorii uni- versiter, de obicei, nu primeau remunerati consi- erabile. Din aceste motive, Fabre a fost nevoil si refuze toate invtafile Astfel, situatiafinanciara a familiei Fabre aince~ put s& devin din nou precard. Brevetul siu pen- tru colorantii natural fusese considerat depisit de noile procese prin care erau extragi caloranti sintetici din petro, iar brevetul su nu mai era pur i simplu profitabi, find dep&sit simttic. Aste, a fost nevoit 58 fin8 cursuri pentru fetele din oras care plateau pentru acestes Aceste cursuri erau organizate dumi- nica, Situatia $3 ins’ devenise deli- cat§, Fabre se balbia atunci cind le vorbea elevelor sale despre repro- ducerea sexual, un subiect tabu pentru femei la acea vreme. Chiar dacd explica roproducerea sexu- la plante, comunitatea acade- mic §1 societatea vremil it criticau pentru faptul c& prezenta ast fel de subiecte in cursurile sale pe care le sustinea in fata tinerelor fet, Cele mai vehemente atacuriimpotriva ui 1 oimagine a Paria pubes tne revit in ar 17 in aces pions, Pra era conslderat Ines dine Napseon at Stes gfe Fabre eae oe ts Pata aee Tulare aatt Tle) inieat ajoSener reer rOmr Lice tare tradiionale, desi acesteaerau dep lor puterice ae oreo prusace ale cur tmp, Paul afosncercut deInvadatorl peusac ‘Acestrébol se va dove problematic pentru Fabre. La acea vere, Fabs \devaeyaulu Helmuth von Moltke Ina cel cael va scoate pe Fabve din aceast FABRE $1 RAZBOIUL FRANCO-PRUSAC ssi tre Fant rusia buen au! 170 on in a nse 45 de a nla nee teres ferjlr pus Sra france. mpiatl Napoleon isles bate pe frais i ric micar chia. Rece snepsitor, proprictarllocuintelin care ia Lame: (Se andea dach nu cura va ajunge farm sta apa de a sta pest In lus, acum avea 6 Inreag familie de intetinut. Yo fe, luc dovea in foe atacur- pri autor de acolo de unde nu se step: prietenul si, John Stewart Mil uate dsperat Miler economist vstase Fanta penta dena cercetari botanic, o pas une de-a lu Se inglesese bine cu Fabre si deverser priten epropai. Pen cu evacuares, a Fat tla ala compensatile pe care le primise dela edt ca urmare a pubierit eu a at, Mil - oer hs Fabre o sums impresonants a acea vieme: 300 canlor sale Toate aceste ecu aveau seh in Pari acum in capitala era impresurat de prusac, cept era gc moment de enc Fabre a incercat sii manifest recunosting,seindui o,Noté de care acordau permisiv= promsiune” prin caves arate mulumite fap ci ra dato, ns Mill nea penta intra ers. Singura modaltate pen care Fabre putes sa brind 9 refvza acest ler, Datonts generous I plata din parts ecturer Fabre veneau mai ales din partea femeilor de s nonsens |-a fScut pe Fabre s& stm a doteste <5 lucreze ca profes st tip de non or. Dup ce s-2 chi= nuit cu a joad de timp, si-a ginduri o p inaintat demisia gi s-a mutat intr-o nou’ locuinys Va lucra o perioad8 ca director de muzeu, dar in curt timp va renunja sila aceast’ poziie, Fab era acum practic privat de tot ceea ce construis pnd la varsta de 47 de ani Mai apoi a cochetat cu ideea de @ deveni scri- itor. incd din copilirie visase s& devin’ poet, iar 2 deveni scritor era urmstorul stu vi, Pentru 9 perioada se va adanci in scris. Multe dintre c&r- sile sale erau volume de invaysturi destinate copi- lar. Desi nu mai era invSyator, Fabre nu renun- ase la visul su de a nsfera cunestingele acu- le sale aco pereau o mare varietate de domenii, inel mulate urmatearei generat sind matematica, istaria si chimia, Cu toate acestea, tu e sale oricate cBrti ar fi seri, Fabre tot nu era m mit. Atunci, a avut 0 alta idee: poate cd tez privind insectele ar fi trebuit adunate intr-o carte. Era pasionat de insecte gi nuarfiavut dificultatiin a redacte un astfel de material. Astfel, a scris des- pre toate tipurite de vit8i, incl care reprezentau piesa central a ultimelor sale corcetiri. Se poate spune c& acesta a fost un pro- lect ambitios. Si aceasta deoarece proiectul s&i aledtuia o sintez’ inte literaturd si teorie stin}- fi torului s8u; urmérea si s8 fi starneascd interesul Astel, 5a strait si. in acelasi timp, placu. lusiv despre viespi Fabre nu darise doar $8 ofere informaticiti= roza sa si fie usor de citt Publicarea ,Amintirilor entomologice” ‘aceea dea se deplsa la Pris Cum acest icra John Stewart Mil Fabre a putts suprvie fra Impostbirimas fr ban Fabre a ajuns in sitvaia de a nui putea plats asc ti parioade fc cin vag a, tratintreaga sa dragoste si toate asteptsrile asupra lui Jules, DatortdinfluenfeltatSlui su, Jules a dovenit gel captivat de universul fascinant al ento: mologiel. Nimic nul putea face pe tat lui Jules mai Necazurile nsi nu aveau si-l ocoleasca pe Fabre: fiu su Jules va muri in anul 1877. Marit, Fabre va acliona asa cum facea itotdeauna atunci cand tre tind piept une! tragedi: is va concentra toate eforturite in munca $9 La doi ani dup moartea lui Jules, a fost publ ' lucrarea .Amintin' entomologice” |,Souvenirs Entomologique celebru, Acest valu 25 furniza informafi sub forma unel povesti lucrarea se beza pe o metoda stintfcd si cuprin dea indeajuns de multS informatie pentra 2 putea de cercetare, Primul volum at Amintrilor entomologice” a fost publicat in anul 1879 i acoperea doar © mici parte 3 Fabre le derulase de-e lungul arilo itenfiana 8 continue s8 scrie despre insecte in rua vita amar manier pentru tt estul vel sale,BE cL a ee Celebritate pe patul de moarte Zile lini te la Harmas de Se jgnan wAMINTIRILE ENTOMOLOGICE” erau publicate Yolum 6up3 volum, intrsun rit lejee, dar con stant, iar lumea insectelar lui Henri Fabre se extindea tot mai mult. in tot acest timp, vito lu Fabre se va schimba considerabil péra o cass in atara orasului Orange, in apropi ere de raul Rndne (Ron). Din punctul de vedere al lui Fabre, cosa fusese constuitSint--un medi ideal. Era localiza pe un teren care .mustea" de insect, iar in departare se puteau vedea munti din sudul Franfei. In plus, in zan8 se gBsee o arg’ varietate de plante, Fabre s-a botezat noua lacus in .Harmas de Sérignan’. Pe parcursul vit Fabre se mutase de nenumirate or si chiar locu ise pe stri,astiel int a detine o cas8 a lui era tun vis pe care il avusese de mult timp, In Amintir entomologice’, Fabre descrielocatia c3 find ide- lb pentru cercetarea entomalogicd, un (oc pe care il considera un adevirat paracis. La varsla de 61 de ani, va riméne vaduy, Lurmiind 8 se cisitoreascd in scurt timp cu 0 femeie cu 40 de ani mai tanir3, Marie Josephine Daudel. Daudel fusese angaja ajeré in casa sa, Acest lucru a dus la barfe rSutScicase dar, in ciuda diferente: considerable de varsté éintre cei do, relatia lor va fi una armonioasa 5 ‘or avea impreuns tei copi Un fost elev de-al su, Fave, care mult fa natur’ si care nu fusese lipsit de educate, {ntors de pe front si transformat de experienta ez boiuuiintr-un bbat puterric, va ajuta pe Fabre in colectarea egantioanelor necesare lor sale. Fabre si ficuseprieten sprint éidacticealSturi de care Lucrase in scoala primars -ercetit cadrale DINTR-UN LOC IN ALTUL SARAC FIIND, FABRE SE MUTA De fiecare dati cand acestia aveau timp liber, vzitau pe Fabre, care le citea din maruscrisele sale ultimele pBrtiale .Amintirlor entomologice »Amintirile entomologice” egueaz’ Fabre igiva continua e la Harmas de Sérignan decurgea f8c% probleme si ‘ntr-un mod placut. Fabre se trezea in zori, ménca un colt de paine la ricul jun, iegea in grdina si studie insectele care migunau dintr-un loc in aul ta era inceputul unei ziletipice pentru Fe Dimineata i plécea si isi petreacs timpul deruland experimente in laborator. Oup8 pranz, se reintor- cea Tn laborator sau pornea sé adune esantioane. Lucrurile pe care le descoperea in cercetirile $i in timpuliesirlor sal Uurmétearele capitole ale .Amintirilor entomolo- ice". Col de-al zecelea si ultimul vlum al carfiva fi publicat in anul 1907. Trecuser3trei decenii de la aparitia primului volum Cu toate acestea, cifrele de vanziri ale ct til erau mult mai sclzute dec3t anticipase Fabre. Se credea c& principalul moti al lipsei de popu- laritate a cari arf fost lipsailustratilor, precum sia unei aprecieri si sustineri din partea comuni- {3tii academic. In acea perioad3, achizitionarea 'u obignuit pentru multi oameni, iar 0 carte de stint fara sustinerea lumii academice nu avea cum s3 atragi mari vanzari ‘Nuexistanicioposibilitate conform careia comu~ ritatea oamenilor de stint 8 i recuneasc’ meri- tele unui cercetétor din afard, asemeni lui Fabre catirile entomolagic, Vita ‘in naturé vor fi cuprinse in 2s taro Henn Fre Coss armas de Siinanncare Cu exceptiaperioacel de amurg a viel sale Hen Fabre a dus o existent insta Istoricul mule sale sporeyte dees lpsel de tabiitate in vista sa Exceptind ulima sa locuina Fabre nua sat ine un loc mai mult de zee an Te tineree 2 mutatatat de des incit un calendar al acestor muti ale sale are, mai degra, un tinerar de atari, De cele mal multe or, motvul aces ‘or muta 3 reprezentat oportnitetee oferta de o nous sibs. Dar insesi celtuiele de mutare vor face ca viata ll Fabre st fe mai dif din punct fe vedere fnancr. ar Fabre a mutts dlnto lacus nota, i acelai ors find, I pes: cada in care locuinin Orange, 4 rutat ce te! ot in alte part ale raul lr cind se alan Carpentras, fc alas lcru de dous on Sra dort in mod daossbit i lcuiaecs Into cas8cu grind hasta deoarece gr dina Fa oer posiblatea de a putea observa vewutoarele, cups cum era biciul.Considera perspective dea wal departe de natu find pus sie plu de nesuportt na in moment in care s+ gsi locuinga des a Harms de Séignan, ving lu Hen Fabre ava s fle un continu Inarar de schimbl de lcuineJean Henri Fabre Amintii entomole Hel, sea ri refer 2 Ia a ‘bre, Catalizatorul stinttice irma ci me torul CV. Lagros, cel care ina bri a a mearte, in timp ° i fintat 0 ce et studia orgs timp «at social 2, Grupul milita ine vi Intent ru susfinerea financiar& a lui Fabre, dar si pen= fru a face cun in Intreage lume, cBrilor. Fabre sublinia faptul cB membri Datorité eferturilor grupului lui Legros, lueru: i 3 ia 0 inlorsBturd fericité pentru Astiel, Guvernul Suedieti-a acordat Preriul ivtatea stiiliticd, A fost nomi jr determina sé recurga la jul Nobel, a primit o a doua distinc: a teoria ov Drdinul Legiunii de Onoare (Ordre National deta expusd de Ci munitatea 38 os a c. ade pirerea cu privire is Pasteur. Aceste rumele lui Fabre ‘mai degrabi o justificare i chinuitoare pentru amurgul viegi lui Fabre dar rich un egec total. Continual dat duhul ning ultabazditul acesteia va atrage treptal o serie albinelor din gridin’ yropat intr-un cimi- eaennee ere inStor i, in cole dia urms, Fabre va primi tir din apropierea Harm: a (eaten arn| Evenimente marcante Secretul popularitatii »Amintirilor entomologice” In ultimii ani ai vieii sale, Henri Fabre a scris mai multe carti si teze. Cea mai importanta lucrare a sa este ,Amini entomologice”: Fabre era att cercetitor, cit siun bun narator. El insugi era personajual principal, iar insectele erau cele care ii susfineau istorisirea. Stilul scrierilor sale era cu totul deosebit, lucru care a contribuit la popularitatea acestora, Publicul-tinté: oamenii obignuigi ULTE DINTRE DORINTELE LUL FABRE Jimatinit dup publicarea .Amintirior entorno: logice”.Inainte de toate, aprecierea pozitiv 2 luc rilreprezenta racunoagtarea actvitii sale de etre categori foarte dferte de oameni. Din cauza faptului 3 lumea academicd nu fi acorda recunoasterea pe care o merita, el va inversa total lucruile gi va cSuta recunoasterea oferta de public. De asemenea, Fabre dorea s8 primeasca compensalii decente pentru act vitatea sa. Carle specialislor nu eraucitite de prea ‘multi oameni ta acea vreme, astfel inet publicarea acestora nu aducea venituri deosebite; ins Fabre s-a gindit cB, dacd ar scrie carte pe placul aameni lor obisnuit, atunei arf putut dobiindi profituri neas- teptate. Ttusi, principalul su motiv era acela 3 isi dorea 58 provoace curiozitates celor care de obi cei ezitau s8 cumpere cirfi din cauza stilului acade- mic, dificil de destusi a oamenilor care nu erau inte- resati de citi de stint, de cat de placuta pot fi acastea, cameni care Tuse- seri imbuitati cu o plictisitoare educatie formals Astfol, Fabre a scris .Amintiri entomelogice”, ‘Gnd s& combine cole mal importante aspecte ale sti- lulu stinific cu cele mai importante aspecte ale sti- luluiUterar, Cu toate acestaa, comunitatea academic’ fran- ceri nu a luat Th consideratie aceast’ nous lucrare. Fabre nu dejinea certficirile pe care autor lucririlorstintfice trebuia si le detin’, iar lucrarea sa nu cuprindea acele note elevate care pentru acestia reprezentau marca literaturii de calitate, Totusi, considera cB nu scrisese lucra rea pentru ca ea si fie analizatd de c&tre critic, ci pentru ca marele public s3 se bucure de ea. jeoarece nu erau constient 4 Un naturalist din scout Fabre Se pare une "mein asinine.BAM Motiv pentru care Fabre ® putut céptiga de partea sa att de mulfi admiretori prin interme diul acest! luerdr este stil screr sale, Carle aveau un stil familar, aproape conversational, care incantaciitori gi ceau ca discursul sin fie s fie mult ma acesibil Sill seritricese alli Fabre le ofeé cittor- lor impresia unui profesor in varsté care seat in fafa Lr ile pred, intro manierd ctu privnduniversulinsectelor Far sisi dea sear, Ciitorul devine pur gi simp captvat de scrier i Fabre. intineret, Fabre visase a8 ajunga poet, ind nu a avut niciodatSsvcces in aceasta direc- fie, Cu toate aceste, atunc nd alucratL scrie~ rea .Amintiior enfornlogice™, nua lust in seam criticile pe care le prime in trecut cu prwre la stilul sv seritorcese ga conceput lucrarea in craniera in care arf vrut so citeasc3. Mai mult decit orice altcea, Fabre vos ca stil sSu 3 fo accesbil (ueru care considers c¥linsestecirilor coamerilar de sint8recuroscut. Folosires stillui colocval, aproape conver= sational, va transforma .Amintiile entomolo- ice” inten mare succes, Personalitiilelite- rare din fntreaga lume, prinre care si celebral poet Romain Rolland, au gist motive de apreci- fren ucrarea li Fabre gi au \udat-o. Si aceasta nu pentry cvolumele ,Amintriorentomelogice” rau o mare opera teraturi ci pentru cd erau crise ini-un stl accesiil plicut. MBiestria Luerrlica forms de relaxare si proza informal pe care luerarea le floseste penta a tranemite eititoruu’ informatie intr-un sti arias lacut i-au ads li Fabre recenifulminante din partes damenilr de itere de pretutinden: lectii Antropomorfism Cea mai importants caracteristics 2 lwerSri ‘Amintri entomologice” este antropemortismul Fabre ofer detalii despre ceea ce ar fi putut fin mintea insectlor, de parc8 arf reusit s le auds curva. De exerplu, el descrie strigdtul disperat al unei lScuste care fusese capturatl Un alt exemplu care s8 evidentieze acest tip de scritur este descrierea searabeilor (cSrSbu- sill. Fabre scrie c8 scarabeul, prin rotire, rea- lizeaz8 din excrementels animaletor 0 bilutS pe care o impinge pint la adpostl s8u, Din neferi- Cire, la un moment data drum su, are de ureat © pant inetinatl, In acest pune, Fabre naratorut 11 incurajeazB pe scarabeu pe masur8 ce acesta se lupté 8 ure panta respectvs. Fabre pare ase ‘meni unui pirinte care igi sustine copit care par- Uicipt a o intrecere sporti uneven alice dienes Farmecul .Amintrlor entomologice” ruse limi- teazi ins’ numai a descrierea insectelor_| Evenimente marcante simutte studi ale lui Fabre. Titlurile capi olelor erau de multe ori extrase din cercetsrile te elemante derivate sale’ alte domenii gi nu aveau practic nico l ur& cu entomolagia. Deseori Fabre va int in aceste titluri, elemente din cercetarile sale in domeniul zoologiei Aces! utilizare a cunostintelor sale din dferite domenii demonstreazS faptul c& Fabre era un adevirat naturalist si detinea o multitu: dine de cunostinte in diferite domenii, Pe msur8 fa ce cititorul este atras in ante pietre pretiaase cu informatie, treptat 8 dea pagin3 dup3 pagin’ si s8 avanseze Tsi dea acest lu ‘sar pentru amentine inte resul citterilor, care erau deja fascinati de mologie, dar marele public, care era finta ac i, a apreciat carea lui Fabre de a ole cibile, Fabre sta faptul ‘ale membriler comunits practic, publicul larg de lumea stingtca Nu mai este necesar s& se mentioneze faptul i stilul comic gjucdus in care este scris lucre ‘Amintirientamolog tul cB aceasta nu este o scriere si ‘mai degraba Fabre a intentionat discutiiIntre prieteni in locul dezbat demice greoaie. Stlul accesibil al lucrSrii scoate {in evident mintea patrunzitoare a lui Fabre. Descrierea modului in care a descoperit instn tele vielutoarelar este 0 dovads in acest sens, Prin intermediul experimentelor observailor, Fabre a descoperit existenta instine ului la animale, A descoperit faptul c& insee tioneazé in conformitate face al a oricu, ins demonstreaz’ fap. olastic8, ci cd tate si al ele nu gindesc, dar impulsurile inndscute, Aceast8 inform: parte astézi din cultura geni la acea wreme s-a davedit a fio ab: tie care demonstra un grad superior de observatie si de profunzime O concluzie nefavorabilé Amintirile entomologice” i-au adus tui Fabre ate acestea, Fabre nu va primi recunoasterea in forma in care si-a imaginat acest lucru, Sustinerea din partea publiculu, lucru pe are si-| dorea in mod special, nu s-a realizat In timpul vieti sale. In .Amintiri entomologic Fabre 2 scris 8 saracia nu i-a permis 58 isi cumpere c&rtile pe care ipsa Toferintelor a fScut imposibild gSsirea unui interiocutor pentru dialagurile pe temele sale preferat, astfel incat singurul lucru care fi se de ficut era acela de a lucra cu insectele. Fabre a dorit £8 dedice .Amintirile renumele. Cu entomologice” tuturar color care erau blocati in situatii asemanstoa celor prin care el insusi tre: mplini abia ups maartea sa. Si aceasta se va intémpla at3t in Franta, ct Inilor tai st escrisa eat In Amin entemaogice use. Din pBcate, orintele sale se vor in afara granitelor sale.ae Be PRIVIND INSECTELE DE APROAPE O PRIVIRE ASUPRA CELOR NECLASIFICATEa NTS Del) Stele stralucitoare ale lumii stiintifice Henri Fabre nu era deloc o persoana popular. Din acest motiv, relagiile sale cu cei din jur nu decurgeau intotdeauna amiabil. Totusi, meritul literar al ,Amintirilor entomologice” a reusit sé invingii deficiengele lui Fabre la nivel social. Datoriti studiilor asupra insectelor, Fabre a reusit si incre in legicuri cu alti oameni de stiinga, depasind chiar si diferengcle de gandire dintre generagi. Parintele teoriei evolutioniste Charles Darwin 1809-1882] harles Darwin a devenit celebru datoritéteorieieveluioniste pe care a enunfat-. Loghtunie sale cu Fabre erau strdnse. Darwin era fil unui medic. Pe cdnd naviga fn jurul umii penava Beagle s-a gandit ci animalele au evoluat dn forme devia prede cesoare acestora. A prezentataceastteorie comuniti inte, terie care continu 8 zquduie lumes si ast, Teria sa a sfectat nu numei cercuile sini, cis soci- statea, in general Se spune c& Darwin respecta pe Henri Fabre pentru cthitalea pe care 0 depunea intr-un domeniu similar cell de care al insu era interest Relatiacelor doi a inceput practic in mamentul in care Fabre a itt lucrarea lui Darwin intr-0 te25 pe care a scris-on vremea in care era instructor la scoala gene ral din Avignon, tez8 care se reerea la viespi. Dupi ce act aceast® tez®, Darwin a event un mare adept al lui Fabre, numindu-l pe acesta naturalistul Europe” care ‘meriti cel mai mare respect. Fabre inci nu fi va Tntoaree aceleasi cuvinte de laud de fapt, lui Fabre nu prea i places Darwin, ba chiar fécuse comentari ostile la adre sa lucrari acestuia, menfiondnd cd el renunjase sé mai citeasc Originea specilr inainte dea o termina. De ceil detesta Fabre alat de mult pe Darwin? Motiveleacela 3 Fabre fusese influentat de acordarea de dipiome si recunoasterea academics la care aspira. Atunci cid a fost publicatd lucrarea .Originea special", Darwin a fost atacat vehement de e&tre comunitatea academic8 englez Fabre ara un om fae dplome si nu intentona si fie sustinator al unui om de stint asupra cBruia alti oameni de sint3indreptasers armele Cutoate acestea, sentimentele li Fabre fafi de Darwin se vor transforma in inviie in mamentul in care Darwin acSstigat de partea <2 c3tiva sustindtori sia socatLumea stintei cu adicala sa teorie evolutionist. Darwin ve obtine poziti nalts pe care si-o doise Fabre, iar acest lucru 11a face s& fe invidios pe Darwin, In plus, dup ce Darwin a primitrecunoastere pentru lucrarea sa, devenind 0 personalitate respectala, invidia tui Fabre va deveni de nesupertat. in schim, Darwin va contiwa 68 aprecieze lucrrile lui Fabre pnd la capt. Desi acesta din urmi Tl erticase Tn nenumérate rénduri Darwin a continuat 58 si exprime laudativaprecierile fat de marele naturalist pnd in momentul merti sale, in anu 1882,ean Henri Fabre o RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE Genialul pionier din domeniul microbiologiei Louis Pasteur (1822-1895) Chiristu s bislogurancez Lous Pasteur sternum pentru teria saprivitoare la german sila dentarea vaccnutor. Contribute sae major vor in domed ciie al medic il industri. Descoperrea sa conlorm crea bolle sunt vite demicrobcare sunt organism vi bacteri ivr - ine ahi omenes, a stat nenumdrae viel dinintreaga ume. ups seal primar cole Primaire in anu 1851 Pasteur aintratlaCllege Arbok. Era considera un levmedacry careineSavea aurite nente arise, Dieetorlsolil-a ncaa pe Pasteur se pregeasc8 pentru Scala Normal Superior (Ecole Normale Supérieurel un coegi pedegoaic dn Pars, Cu aceaets ncurjare, Pasteur g-a cntinuat tu- Eile btnat prema prioaés alu coor 1837-1838 ‘in anul 1898, la varsta de 6 ani, Pastour s-a mutat La Pars. Scopul eSu era acela dea stu gi dea se prog pentru a intra a Scoala Normal. hs dup numa ound se vaincarce acasd dearece nu ave unde lcuisc luna augusta ani 1840, 2 obit ipa de fisiog del Clege Royal de Besencan Colegiul Regeln Besagon a fost angeat ca asistetin acu colegio at 182. lors de 20 ean, acu por in stn. S-a tars Pari a fot admis 1a Scola Normal Suprioar in tame anol 1863. Tez sa doctoral un eseu de mari simensiulrealzt ca urmare a activi sale cn colegil er decicatcrctiricristalograi, studi farmetr gal srucurior rtalelor. Pasteur vézusetranurile cu Bicbai ein Rabo! tranco-prusac(IB7D-1871; boi putat pentru apiece dominalia expansionist 2 Germans in Europal indernatcodrele mesial mitare s8adepe tease conform crea boala infec erau cauate de micro FE prea mare ragere de ism, cadrele medicale rite a fost de acc s slerizez instrament banda, asi nc prin bere microbe ui Rezutatle au fot spctatlase gn anu 1873, Pasteur fot ales membru al Academie rancece de Medici ~o realizar deosebit pentru un om care n2vea a educate ofl in medina inte ani 1876 si 1877 a abucit o epiderie devastatoare cauzatl de antrax, care afeca vitele gi oile. Baciut antraxului[o specie de microb aerab, sperclat, sub forms de bastonagel uses deja identcat de cite Robert Koch 1843-110 anul 1876. Se enunase deja teria cB bac nu ese pur- {tora boi cic substanta tonic asociat a transmis bool, Pasiur ns a dove baci este agentulpatagen. nana 188, Fran va fonds, n sermn de recuncalere, itt Paste Aceta aaa devin unk dine cele mal productive centre dstnale studio ologice dn uea MATS Y Ck Fabulistul care se regasea in lumea necuvantatoarelor Jean de la Fontaine (1621-1695) Jean de La Fortsne, autorl care a rdicat la rang de art proze satiric sfabula, 52 nlscut in 2iua de 8 iuie 162 in regiues francez8 Champagne patra vnutlor spumante, In mica ocaliate Chateau-Thierry, ge domenial ductor cu acelasi num, Tatil sSu, Charles de La Fontaine, detinea poxitia de administrator al apeor 5 pidurilor pe domeniul Chateau-Thierysluj pe care avea si o incredineze mai tri fli s8u in poraada 1436-141 ese trimis S8-si desBvdrseasc8 educafi ta coleiul mindstrese in Reims, vecea cette de incoronare 2 regio Frans, iar ulterior, inte ani 1641-162, a urmat cursurile seminaruuiteologicSainte- Magloire din Paris, amila 9 avea un puternic atasament {al de regalitate si stip senorli ai domenilui unde locuia, dar so strnslegdtut de credintd cu Biserica Catolicd. isi desSvarseste studiile de drept pe care le incepuse, abtinand chiar till de avocat, fap ce nul va muljumiindeajuns si conform princpilui enunfat mai tirziu fri Git este ca cae trieste cumpitat Lael acasd”hotrdgte 35 cevnd in oclilatea natal, Aci, sub puterniculimbold a familie’ ze cSeStreste cu otandré de numa 15 ai, Marie Hércart. care va axiuce ozesreinsemnats a acea vreme, dar care il va umple de mBtnie si va determina 88-5 caute fericires prin intermediutscrisulu, De altel, pe parcursu vei, ce doi vor loci cea mal ‘mare parte separa, soa ¢afnd implica nto siul de scandalur amoroase care i vor afecta in mod nemo in anul 1656, ebutessd cu piesa satirieS -Eunucut’, inspirts din opera lui Terenfu, marele autor lati. De alti, tat acttatea sa literaré se ve sprijni pe operele nemuritoare ale (ui Esop sau Barbs, Vergiy sau Hora, autor ‘magni ai amichti lene sau Latine.ncepe 68 caute pritenia unr tera ai veri printe care Corelle, arma de Seigne, Mole Racine sau Boileau, figuri care avea #8 domine peisajl tear al secu a Xl, ‘sivimeste contemporani in momentuln care, in anul 168, reseste 8 publiceprimul volum de fabule.Fabulealese” uri care sunt extrem de aprecite de cercurie terre al vrei dar ide publicul larg. Se spunea la aceawreme cB diac cineva n-are in casi dect cou Cirj una dintreacesta trebue fe neapSrat a ui La Fontaine.” Ineearcé 8 abordeze mai mult geuriterare (ovesti,ibrete, poem dar recunoasterea sa vine ca urmare a celor peste 100 defaule pe care le-a crs, Nemuritsarele transpuner ale defectelor umane in lumea necwvanttcarelor av atins un rafinament desSvirsit in satire ca .Dreptatea leu, .Corbul si wipea" sau Vulpes i struguri". Autorul urméreste ndreptarea apucdturilr si netezirescaracerlor,opereas la ad8- postulconert de lume debitoacelr. in zva de 13 are 1695, col mai mare fabulist al tuturerimpuriar isi desSvarseste opera buf trecind in nefits dup ce ase post- eri uerr care aveau sal consacre ca un reprezentan de seam al teratuil universle Anarhistul care a tradus lucrarea lui Fabre in limba japoneza Sakae Osugi (1885-1923) Sakae Osugi era un anarhist radical japonez. A publicatdiferte periodice anarhiste, este primul care a ajutat la traducerea mai multor eseuri ‘anarhiste occidentale in Limba japonez’ sia ereat prima gcoal8 specialzat3 in studiul mb esperanto in Japania, in anul 1906, ‘In primi an ai vet sale, (sug sa nscris la scoala de cadeti dar era prea putin motivat si avea oattudine rebel. Deseori era mustat find ‘ameninfat nu doar 0 daté cu exmatricularea. La un moment dat, sa insinuatfaptul cd ar fi avut o relate homosexualS cu un cadet mai tins ~fopt dezavuat de legea vremi, motiv pentru care a fost inchs intr-0 estacad a scoli timp de 10zle,primind 53 zle de detente, Mai trziu, 5-a implica intr-olupt8 cu cute [desi ela luptat neinarmat, de team sB nu is rBneascS oponentul), find rit $i apo internat in spital pentru oud sSptiméni. Dupd acest incident, a fst, n cele din urma, exmatriculat din scoalé, Osugiavea inc8 aspirati miltae, cao solute practic lipsindu-i alte ambit privind cariera. In anul 1906, a fost arestat in timpul unei demonstratiianarhiste, dupa care ii era practic imposibl 8 ‘mai aibi acces la 0 carier8 militar. In timp co se alla in inchisoare, a studiat socialismul gi doctrinele acestia, finaizandu-siasteltranzjia ire gandirea socialist Interesul sSu pentru slint& a reprezentatbaza traitci cae finale la socilicm, Tot in inchisoare a invljat mai multe limbistrdine, prinire care italiana, esperanto, rusa, engleza, ranceza si germana. Mai tarzu, se va flosi aceste cunostinje pentru a traduce -Aminttite entomologice” in limba japonez8. Ya fi ucis de polite in haosul creat de Marele Cutremur Kant.Presedintele-imparat Carol Ludovic-Napoleon Bonaparte (1808-1873) Carl Ludo Napoleon Bonaparte, cae ava se cunascut in istredraptNaolan al Ica a devant primal presente a cle e-a Dova Republi Francee, ar malt rn ovr de tat surprnztcae se a autoprcima pirat al cet de-al Dies imperiy Francz, succedndu asl a ton unchilisu,Napolen Ls 2 ili 182, ula Napoleon | cle de Recta mare a Vier, iar Lav Napolaon se proc mostrtor al dep rior sccosral ron impor lami Bonaparte Subinleraunor flr banat dn ex, Ludore-Napoleon incr 31 ecto 186, «5 dea olor de statin Fanta erin aintra desta de Osean, cen pe spin gmzoan di Srstourg. car cas 9 est menab, ator acest ins latin SUA Dups aproapeun anincear cous ovtur de tat Nie data aera nse mul ses, gads nationals areca pe compl ‘ti Geral ance enna cement rte pe Lue nfartireata Ham, unde ve ave parte, im d saa un ein de captivate sma mult ect coral. Eadac numa elu aorta deo permit iver Porenaatlcare se fap pt de mare In lebruro 1840, manshia d Oran este strat ela tere pinto relied sorginte burghers, cre procar Republica Francex LdovieNapcioon rein ia Par patie 8 mriiasr cana replant, ca sederea sain capita racer este coniertnc noo ce gern prozor Laalegere pentru Adunaes Corian se depune canddatura peru un oc de depuat paen fa sea La alegre pe Zier dn 10 dcembri, Ludo Napoleon ese le cu 745% dn uote exprnae. Dopo sari rreagS de annie plc ment redid apocarepubicrs ss ngrdeasc capaci acest de ate print lvtur8de tat bi orchesa in orizeide 2 decembi I, csp: jn arma Lsiwe-Nageaen a dzobt Adurarea Cnstvan, ur prciaméndu-seimpSratal Franken ura ur lec reat desturat nr 21-2noemri 1852. Republican ne l-a irtt nics Sub dor ui Napoison al Ie, Fanaa cures ou dace dean econo Repulcani ua rat rcodt. Su domi i Napoleon lea Fanta a canosct cous decni de ant einai Dg cue promis ne imperil vinseroa paces aangit Fantini multe confit arate, ins Roi Franco-Prusec dn 170, care afrsernat cieres Cel del OsiesImperu. Popout rancez nu eat nods pentru vine de a f.aasinat nro noopteUhertten.A mrt ia anuane 1673, n Angin, dup ce fuses elberatcn captvtata germans, sb are enue in rma inner dela Sedan Scriitorul care a parcurs cu placere scrierile lui Fabre Romain Rolland (1866-1944) Seritr, dromatug si publi. creator d tpl si caracere umane profuné remarcabie, aut ildungsromanului Jean Ciistophe™, Romain Roland se rere in categoria atoior ce mare eleva contigs progres Romain Rlland sa nscut a 29 ‘anuare 1846 a Clamecy to fai ance cl puerice ac rapublicane i - format in periada de sundtosre scandaluri police sfanciare din prj aruli 1860, ‘Adolescent absotin ant 18 iceu anu 189 sara cursure SoliNarmale Superiore din Pris. undeva tudia fos, Pun mai rau vadeven bursier Soli de Arte Framoase din Roma ParcpS ca i mare pote intelectual ceze arevaieaprocesul Deus, un scandal suntor care desu chip juste armatefranceze deta ace rere. neepe balk contact cu lidri socalimulu reformist, contact eo- vr impieica s cave maidaparteadovaraola fort revolusinareg progresiste, de care se sinjea tras, Debutaz fn anu 1895 cupesa Saint-Louis in aut 1908, tn craves aa tu Beethoven’, Roland car 8 se desch fees”, as ptr sul eri, al personaltilar n Europa impeilor acest sight una ares ast de nelegere se sit sn volume dedicates Michelangela 190), Mendel (1710) sau Tlti 1911), dar Sinlucrarea de ma triudediat li Mahatma Gani 72 Teeputurie ul iteare au aw ca scp cearea ui teatrua eo Avanseaz8 spre idee sere nuiteatr al poporlr int periaa de avant a teraturi burgheze, un eatrucu un nba acces care si comunice et mai arg mesa opere irre ani 19041912 rust 38 astearn pe hare vastul oman‘n 2ece volume, Jean Christophe", eapodoper tear care va traduce cutie i ‘certitudinile de care era pStruns in perioada inceputului de secol XX. ‘roa condarmarearSzbeilu prin seria de article .Au-descus dea mélée (Deasuprsmarali [1915 #5 se lass intimidt de colmrile care au mprogcat in anu 1916 se decereanSPremiut Nobel pentru ileal ca un magi ads natu idealism al cea lu erae i ragoste de ade cu care adescrisferte tip umane"; de altel doneas bani bint din premiere Cruck Regi nternaanae (upd 191, se sme tras de ideloia socialist, carn acelasi tmp est un antascist deca n anul 1702 pati a Congres intemaina ola Amsterdam cares erase pena protestaipotiva unui rzbeliminent. $+ intulatunvlum gin ant 1995, Cineéspezece ai de Lut, aimindu-gprin ace rénduricrezl ce up (Cu sout lenanta de str anu 194, nia lu Rolland a nett mal bats Seritruaapucat vad orbiea milla a ait, dar n-a pce a de 9 ai 1965, Zia VictorEcologia arata calea spre o relatie ideala intre oameni si animale Fabre nu a primic recunoagtere din partea comu timpul viepii sale, Aceasta are inc’ prea puyind consideragie fa iatii academice franceze in de lucririle sale. Dintordeauna au existar inigiative prea netnsemnate pentru a-i liuda opera si pentru acl oferi recunoaster Ultima mare personalitate in domeniul istorie naturale OMENIUL ISTORIE NATURALE s-a dezvol- tat frenetic in secolul al XIkelaa, Ecologia intrase in atentia oamenilor, care Tncepeau ast. el 8 descopere natura real a animalelor. Cu toate acestes, realizirile lui Fabre au fast negli- jate. Aceasta, in principal, din cauza conservato- rismului si 2 certficgrilor solicitate de comuni- tatea academic8; nu se poate spune ins cd nici re insusi nu a avut partea sa de vind pen- tru situatia proast8 in care se afla. $i asta deoa: rece facuse multe remarci nepoliticoase la adresa colegilor s&i, oameni de stiintd, motiv pentru care le-a pierdut tnerederea, Reactia lui Fabre care i-a infuriat cel mai mutt pe membrii comunitéti academice a fost cea de critic la adresa teoriei evolutionist a lui Darvin, Darwinismul primise o considerabils sustinere din partea comunitati academic, iar a respinge dar- pe care o merita. In ,Amintiri entomologice”, Fabre descrie modul in care se poate construi o relatie ideal& intre oameni natura. winismut era sinonim eu a respinge opiniile mut- tor ator oameni de stints. In plus, Fabre a atras furia cormunitati stinifice atunei end a denuntat lucrarea lui Louis Pasteur, nefScdind decat 38 inr’- jeascd pozitia sa ca om de stint in secolul al XX-lea, dameniulistaiei naturale a fost impartit in mai multe subdomenil ar amenii 6e stingd nu mai erau at&t de apropiayi uni de cei- lalfi, Principala directie in cercetarea biolagicS va Buta $8 rBspunds intrebiriiorprivind finfle vi ia special, precum origiile vet i trsBturile commune impartasite de cre toate veluitoarele. Era perioada biologie’ moderne sia stnjelor naturale moderne. Astfel, pentru multi oameni de stint luc cercetitor ca Fabre, care a acordat 0 atente deose- bits insectelor pentru a descoperi o multtitudine de tr&sSturi legate de acestea, parea intr-un fel neim- portant, Fabre ciuta fapte exacte gi nu incerca s& 4 fei de tristan a wtzatin Suntheres tera sie evasion (rind __ | Influente majore Express Fabre, doschieres ttre erferes ta ‘epSirabarlereorcanosster “mane Pentru abr, crore {les care plas conve treJean Henri Fabri i" pliorpsiiitetea de eae ‘unopiet-un med malt a eu ‘ispunds .marilor itrebsri”. Aceasta va conduce la ignararea ca de citre comunitatea sintfca, chiar $1 dupa moartea sa Aceasti tendinté a rimas neschimoats chiar si in zilele neastre. Lumea academics spune despre Fabre astfel: .A fost ultimul mare naturalist, iar realizdrle sale au fost impresionante pentru peri- cada de inceput a stiinfei moderne” Cu toate acestea, exist® o miscare pentru ree- valuarea lucrarilor lui Fabre. Existé 0 tendin}S printre biologi de astézi de a acorda o important deosebitd activtitilor practice in care camenii de stiinfS pot obine o experien{a directa. Acesta este ‘exact genul de experienté pe care s-a bazat cer~ cetarea lui Fabre. Acvarile si grSdinile zoologice ‘nu mai sunt doar locuri in care se infitiseazd viafa s&lbatica, ci gi locuri fn care camenii de stiinfé De fiecare dat cAnd citeam anumite c&rti era ca si cum orizonturile inimii mele s-ar fi deschis. pot analiza si derula cercetari asupra animale- lor. Cu alte cuvinte, activitati similare celorintre prinse de Jean Henri Fabre continu sa fie efec tuate 5 astézi Fabre, un mare ginditor Fabre nu a putut obtine un statut in lumea aca: ddamica, Insd exist’ multi oameni care il respects sil admir3. Oe asemenea, lucrarea sa .Amintiri tentamologice” inc mai este citits in multe far din tume. Nu foarte mutt alfi biologi se bucurs de acelasi nivel de recunoastere asemeni lui Henri Fabre. jn pericada in care era invatator la scoala pri- mmar8, Fabre a incercat 4 pe elevi sti 8 fie interesati de ore, implicéndu-i in analize directe pe teren sin experimente de Laborator; prin car- tile pe care le-a scris, continua s& fie un pedagog des8varsitIncB din coptarie, curiozitatea \-2 inso- fit a tot pasul. La un moment dat, Fabre a afirmat 8, atunci ind citea anumite crf, era ca si cum orizonturite inimii sale s-ar fi deschis. Carjle au, intr-adevar, © mare influenté asupra caracteru- ui $i personalitaii celor care le citesc. Viafa lui Fabre s-a schimbat considerabil prin lecture teze- lor tui Dufour. Dacé Fabre nu ar fi descoperitnici- odatd aceste teze, via sa ar fi fost probabil dife rit. Tn aceeagi manierd, .Amintirle entomolo gice” schimba, fara indoiala, viefile celor care 0 citesc.Un barbat indrigostit de nacuri Rasa uman’ s-a folasit de insecte din timpur imemoriale. Crestem albine si viermi de métase In plus, am fost nevoitis5 invltm s8 ne ferim de gandacii veninosi si de parazitii precum termi pot distruge ceea ce am construit, Rasa ‘umani a fnvins aceastl Lupt8 si reprezint’ acum puterea suprems a planete. In prezent, oameni continua 3 se mute in regiuni noi, pe masur’ ce populatia continua si creascd, Activtatte umane invadeazé de mutte ori meciul vietuitoarelor. La aproape un secot de la moartea lui Fabre, rasa lumand a dus la disparitia a nenumarate speci ‘Am otrdvit plantele si animalele de pretutindeni cu poluarea si pesticidele rezultate din activitatile industrial, Teate viejuitoarele acestei planete sunt asté2i influentate de rasa umand, intr-un fel sau altul. Dacé natura este definits ca find .ceea ce a rimas neatins de mina omului”, atunci puter spune cB natura a incetat efectiy 38 existe Lumea academica care a ignorat pe Fabre ins leghtur’ cu aceasté distrugere a ui, Darwinisimul a fost adaptat la domeniul stintei politice, iar ideea de .darwinism social” se aplicd Principiut supravituirii celui mai bine pregatit $8 tele, ca facd fatS sociotStii umane. Principul .supravie- poate fi, de asemenea, aplicat si relatie!dintre oamen’ si natur’. Cu alte cuvinte, uni considers c, daci rasa uman& a evo- ts treapt’ de inteligents din- le de pe planetd, atunci aceasta are implicit, dreptul de a 0 conduce. Repercusiunile acestui fapt sunt gritoare prin faptul cB nenum’- rate speci sunt pe cale de disparite. Insectele nu fac exceptie dela aceastd reaitate, multe specii de insecte find deja nimicite Ecologia este un domeniu care nu ar avea niciun rost daci oamenii nu ar avea capacitatea de 2 realiza €& exist o strénsé legiturd intre mediv si ceea ce face parte din acesta. De exemplu, dack 0 pidure este transformaté bruse fntr-un desert, viele animaletor din p&dure var fi consi derabil schimbate. Insectele nu pot rezista mari lor schimbiri din mediul lor. Viefuitoarele nu au uieste cal mai puternic’ ere mitase va svesunmareingoc, __| Influente majore ‘opts acest tip Se medi in ‘rae inte iting gro senidecit dous optvni atunci cénd medial acestora este transformat 3 se acapteze sav s8 moard ‘tunel end forma une finge vi este mosifiat8 de evoltie, vechea sa forms cispare, iar Iueru este echivalent cu estruyerea, Atunci cénd natura este stésiat® in mod constant de factoi extern, semnificatia informatilor acumulate cu arivire la specie care vor fi, pur si simplu, nimi cite devine cu att mei meschins Cu toate acestes, in ulti an a at Loe 0 mis- care in randurile anumiter membri si comurité si aeademice pentru readucerea in prim-pan 9 istorii naturale. Acesti eameni au concierat c8 indepdrtarea de constinga naturalist, conform cirela putem invita 0 sumedenie de lucruri de (a natur8, este cea care ne-a adus in regretabila stare de lucruiprezent,Insus Fare se ghida in aetivitatea sa de aceleas principi naturals Fabre ues natura din tat inima sa. A prd- sit Franfa 0 singur® dats in vat, dor era fo nat de mii finge care locuau in cotgoru su de lume si, pentru aimbundtsirezltatele cereetiri- lor sole, s-2 muta Ia Harmas de Sérgnan, toca pentru a f mal aproape de natu. Tate enerile tole in cercetares-au concentrat asupra insecte- cast na umd residns de veto aceasta desl ce oink ‘og de Snir a Fabre contin 8 nusin inten lubitaner de nature pretingen. lor. Se spune €8 insectele ale tuiese 9 treime din toate speci- ile de organisme rmulticelulare de pe planet’. Agadar, nu este reobignut £8 intdlnesti cincizeci de speci de insecte, convietuind {in acelasi copac. Se poate spune chiar © Pmantul este planeta asaltats” practic de insecte, In fiecare an, sunt descoperite noi speci. Studiul acestora este ta fel de complex precum studi astrelar, de exemplu, Resedinjale de la Harmas e Sérignan si Saint-Léons au fost transformate in muzee memoriale dedicate lui Fabre. Cunastinjele sale conti nud sd se regiseascd in copi ile -Amintirior entomalagice Modul sau de gSndire reprezints ragostea pentru lumea naturi pe care rasa umand trebuie $8 lulal xxHea, BET aaa] ie “= Unplde gor I exenoieste strat habitat tural Sarina100 DEPERSONALITAN amen’ care at echimbat destin mis aie i