Automatizari L7 PDF

LUCRĂRI DE LABORATOR LA
AUTOMATIZAREA INSTALAŢIILOR
1
Asist.ing. Teodor V. Chira
Lucrarea 7– Automate programabile (PLC-uri)
Istoric:
În anii ‘50
50 şi ‘60
60 ai secolului trecut logica de tip combinaţional şi secvenţial era
implementată în domeniul automatizărilor industriale cu ajutorul releelor
electromagnetice. În automatizări industriale cu un grad ridicat de complexitate
rezultau dulapuri de automatizare foarte mari, cu un număr extrem de mare de
relee la care cablarea şi ulterior depistarea defecţiunilor erau dificile.
2
Lucrarea 7– Automate programabile (PLC-uri)
Istoric:
• În anul 1968 este realizat primul automat programabil pentru GM, de către
Bedford Associates, una dintre cele patru companii pe care GM le contactase în
acest scop. Primul PLC: Modicon 084.
• În 1971 Allen-Bradley realizează 1774 PLC;
• În 1973 Modicon lansează Modicon 184, a doua generaţie de PLC-uri Modicon.
3
Lucrarea 7 – Automate programabile (PLC-uri)
Istoric:
Denumirea iniţială,
iniţială sub formă de acronim – PLC – provine din limba engleză,
engleză respectiv
de la iniţialele cuvintelor programmable logic controller. În limba română se
utilizează terminologia de automat programabil logic, sau, pe scurt, automat
programabil - AP. Automatul programabil a fost gândit de la început pentru
utilizarea în mediul industrial, ceea ce a dus la o construcţie robustă, modulară, ce
permite
it adaptarea
d t şii interconectarea
i t t l diferite
la dif it tipuri
ti i de
d traductori
t d t i utilizaţi
tili ţi în
î cadrul
d l
sistemelor de reglare automată.
Descriere:
Descriere
Automatul programabil este un dispozitiv care se aseamănă în multe privinţe cu un
calculator păstrând totuşi o serie de deosebiri importante.
calculator, importante El este compus din
partea de hardware şi din partea software, care este implementată în memoria
program.
p g
4
Descriere:
Partea hardware conţine sursa de alimentare cu energie electrică, unitatea centrală şi
interfeţele de comunicare cu procesul.
Partea software, sau pe scurt, programul, este adaptat în funcţie de nevoile utilizatorului
la procesul condus.
condus
Pe măsură ce automatele programabile au evoluat, necesităţile utilizatorilor de automate
programabile au dus la cristalizarea a două categorii de astfel de echipamente:
automatele programabile de uz general şi respectiv cele specializate.
Automatele programabile de uz general sunt furnizate utilizatorului fără program, acesta
urmând
â d a fi conceputt sii înscris
î i în
î memoriai program a automatului
t t l i programabil
bil de
d
către utilizator, în funcţie de nevoile sale. Programul se poate realiza prin diverse
metode de programare, unele mai intuitive iar altele care necesită cunoştinţe
avansate de programare. De obicei producătorii de automate programabile
furnizează utilizatorilor şi simulatoare de automate programabile, sub forma unor
soft-uri ce rulează pe calculatoare de tip PC.
PC
5
Descriere:
Rostul simulatoarelor de automate programabile este de a permite utilizatorului să-şi
testeze programul înainte de a-l implementa în automatul programabil propriu-zis.
Pentru descărcarea programului în memoria automatului programabil acesta este
dotat cu o consolă de programare dedicată sau cu o interfaţă de comunicare cu
calculatoare de tip PC.
Alcătuire:
Aşa cum s-a precizat interior, automatul programabil conţine partea fizică – hardware-ul
– şi partea de program – software-ul. Partea hardware conţine sursa de
alimentare,
li t unitatea
it t centrală
t lă şii partea
t ded intrerfaţare
i t f ţ cu procesull automatizat.
t ti t
Unitatea centrală conţine procesorul, memoria program, memoria de date şi interfaţa de
comunicare cu sistemul de programare. Uneori dacă este necesară urmărirea mai
multor parametri în cadrul procesului automatizat, este posibil ca unitatea centrală
să conţină şi o interfaţă de comunicaţie cu alte automate programabile sau alte
echipamente.
p
6
Alcătuire:
Partea de interfaţare cu procesul automatizat este compusă din intrări şi ieşiri logice,
intrări şi ieşiri numerice şi intrări şi ieşiri de tip analogic.
analogic Prin intermediul acestor
intrări şi ieşiri automatul programabil comunică cu procesul automatizat.
Procesorul,, memoria şşi interfeţele
ţ cu p
procesul automatizat comunică între ele p
prin
intermediul unei magistrale (bus) de date.
Adesea traductorii conectaţi la intrări necesită adaptoare şi convertoare de semnal
pentru a putea comunica cu acesta. La fel este şi în cazul elementelor de execuţie
care se conectează la ieşirea automatului programabil, acestea având în
numeroase cazuri nevoie de amplificatoare intercalate pe traseul semnalului de la
automatul programabil către ele.
Procesorul automatului programabil conţine o unitate logică şi aritmetică care are ca
principale atribuţii citirea valorilor semnalelor pe intrările automatului programabil,
rularea programului implementat în memorie şi comanda ieşirilor acestuia. El
comunică cu memoria şi cu partea de interfeţe prin magistrala de date.
7
Structura internă a unui automat programabil

8
Alcătuire:
Memoria automatelor programabile este realizată cu cipuri de memorie putând stoca
valori binare 0 şi 1.
1 Bitul este unitatea de măsură elementară a memoriei,
memoriei
gruparea mai multor biţi ducând la cuvântul(word) de memorie. Există cuvinte de 1
bit 4 biţi,
bit, biţi 16 biţi,
biţi 32 biţi şi 64 biţi.
biţi Cuvântul de 8 biţi se numeşte octet (byte) şi
este mai uzual.
Memoria se împarte
p în două p
părţi,
ţ , în funcţie
ţ de utilizarea sa: memorie de date şşi
memorie de program. În memoria de date sunt înregistrate informaţiile de la
intrările automatului programabil la care sunt conectate aparate de comandă şi
traductori precum şi informaţiile pe care procesorul le generează pentru
elementele conectate la ieşirile automatului (de exemplu, elemente de execuţie)
programabil în urma rulării programului. Memoria program are rolul de a stoca
instrucţiunile ce compun programul automatului programabil.
9
Alcătuire:
Relativ la păstrarea informaţiei, memoriile se clasifică în memorii volatile şi nevolatile. În
cazul memoriilor volatile informaţia se pierde la întreruperea alimentării acestora
cu energie electrică (pentru evitarea acestei situaţii uneori se utilizează o baterie
electrică tampon) iar în cazul celor nevolatile informaţia rămâne în memorie şi
d ă întreruperea
după î t alimentării.
li tă ii
În lucrul cu memoria se efectuează trei operaţii: scrierea citirea şi ştergerea. În unele
cazuri este avantajos să se efectueze toate cele trei operaţii cu memoria, cum
este cazul memoriei de date iar alteori este de preferat sa se realizeze doar citirea
unei zone de memorie, cum este cazul memoriei de program, la care ştergerea
sau suprascrierea
i cu alte
lt date
d t ar duce
d l imposibilitatea
la i ibilit t f
funcţionării
ţi ă ii automatului
t t l i
programabil sau la funcţionarea defectuoasă a acestuia. Din motivele arătate mai
sus pentru memoria de date se va utiliza memoria de tip RAM (random access
memory), care este o memorie volatilă iar pentru memoria de program se va
utiliza o memorie nevolatilă de tip EPROM (erasable programmable read only
memory) EEPROM (electrically erasable programmable read only memory).
memory), memory)
10
Alcătuire:
Memoriile de tip ROM (read only memory) sunt utilizate numai pentru programul necesar
funcţionării procesorului şi sunt scrise de către producător, conţinutul lor
nemaiputând fi alterat ulterior. Memoriile de tip EPROM sunt prevăzute cu o
fereastră transparentă şi pot fi şterse prin expunerea ferestrei respective la
radiaţie
di ţi ultravioletă.
lt i l tă După
D ă ştergere
t î aceste
în t memoriiii poate
t fi introdus
i t d un nou
program. Memoriile de tip EEPROM pot fi şterse prin aplicarea unei tensiuni
electrice de o anumită valoare pe un pin al acestora. Atât memoriile de tip EPROM
cât şi memoriile de tip EEPROM pot fi rescrise de un număr limitat de ori.
Interfeţele de comunicare cu procesul automatizat, de intrare şi respectiv, ieşire sunt
constituite
tit it de
d totalitatea
t t lit t modulelor
d l l electronice
l t i dintre
di t magistrala
i t l internă
i t ă şii bornele
b l
de intrare, respectiv ieşire ale automatului programabil. Intrările şi ieşirile
automatului programabil pot lua valori logice 0 şi 1. Intrările automatului
programabil primesc informaţii de la traductori sau de la alte elemente de
comandă din cadrul sistemului de automatizare, pe care le prelucrează în cadrul
programului rulat de către procesor.
procesor Procesorul transmite comenzile rezultate ca
urmare a rulării programului către ieşirile automatului programabil. 11
Alcătuire:
Fiecărei intrări a automatului programabil i se alocă o adresă, de la 1 la n. Se spune în

acest caz că interfaţa de intrare a automatului programabil are n canale de intrări
logice. Interfaţa de ieşire a automatului programabil are, la rândul ei un număr m
de canale de ieşiri logice identice. Ieşirile automatului programabil sunt realizate
cu ajutorul unor relee electromagnetice miniaturale sau cu comutatoare statice
realizate
li t cu semiconductoare.
i d t
Interfaţa de intrare primeşte semnale electrice de la traductoare sau de la aparate de
comandă. În majoritatea
j situaţiilor
ţ aceste semnale electrice trebuie p
prelucrate şşi
apoi transmise pe magistrala internă la procesor. Pe parcursul prelucrării
semnalului, asupra acestuia au loc o serie de modificări. Este posibil să fie
necesară ă o redresare,
d d ă semnalul
dacă l l este
t alternativ,
lt ti pentru
t eliminarea
li i regimurilor
i il
tranzitorii se practică filtrarea sau integrarea.
12
Alcătuire:
Este foarte importantă delimitarea pragului între cele două stări logice: 0 şi 1. Pentru
separarea galvanică a electronicii interne a automatului programabil de restul
aparaturii electrice se utilizează adesea optocuploare, care practic realizează o
conversie a semnalului electric în semnal luminos şi apoi din nou în semnal
electric.
l t i În Î acestt mod d se evită
ită posibilitatea
ibilit t ca procesorull şii memoria
i săă fie
fi
străbătute de supratensiuni din exterior. De obicei starea logică a unui canal este
semnalat prin aprinderea sau stingerea
g unei diode LED. Tot în cazul acestei
prelucrări a semnalului de intrare poate apărea necesitatea amplificării şi formării
semnalului logic care se transmite apoi pe magistrala internă a automatului.
Î ffuncţionarea
În ţi automatelor
t t l programabile
bil estet posibilă
ibilă funcţionarea
f ţi î logică
în l i ă pozitivă
iti ă
sau în logică negativă. Cele două noţiuni se explică astfel: în cadrul logicii pozitive
1 logic se asociază unei valori mari de tensiune iar 0 logic se asociază unei valori
reduse de tensiune, în timp ce în cadrul logicii negative avem situaţia inversă: se
consideră 1 logic pentru un prag redus de tensiune şi 0 logic pentru un prag înalt
de tensiune.
tensiune
13
Alcătuire:
Exemplificarea
p logicii
g pozitive şşi respectiv
p p negative
g – în logica
g pozitivă valoarea “1”
p
logic se consideră pentru o valoare mare a tensiunii iar valoarea “0” logic pt. o
valoare mică a tensiunii; in logica negativă este invers.
14
Exemplificarea interfeţelor de intrare şi

ieşire ale automatului programabil.
programabil
Se observă elementele ce se
conectează la intrările automatului
programabil
p g ((traductoare,, aparate
p de
comandă) şi respectiv elementele ce
se conectează pe ieşirile automatului
programabil
p g ((uzual este vorba de
elemente de execuţie ce alimentează
prin intermediul contactoarelor
K1…Km).
15
Automat programabil în configuraţie de

bază, cu bornele de conexiuni in partea
frontal-inferioară (borne de legătură cu
şurub).
Alimentarea la tensiune între 12 12-24V
24V
c.c., intrările notate X0…X7, ieşirile
notate Y0…Y5. În partea superioară se
află
flă LED-urile
LED il de d indicaţie
i di ţi pt.t stările
tă il
logice ale intrărilor şi ieşirilor. Pe
muchia dreaptă sunt ledurile ce indică:
prezenţa tensiunii de alimentare(PWR),
activitatea microprocesorului (CPU) şi
comunicaţia pe cele două canale (RX1,
(RX1
RX2 – recepţie pe canalele 1, respectiv
2; TX1, TX2 – transmisie pe canalele 1,
respectiv 2).
16
Alcătuire:
Exemplu
p de schemă electronică p pentru un canal de intrare logică
g ((iată un bun
exemplu de separare galvanică a celor două circuite prin optocuplorul OC – se
observă utilizarea tensiunilor de valoare diferită, 24V pe partea diodei D3 respectiv
5V p
pe p
partea fototranzistorului T1).
)
17
Alcătuire:
Interfaţa de ieşire realizează conversia semnalelor de ieşire de pe magistrala internă a
automatului programabil în semnale prin care pot fi acţionate elementele de
execuţie sau elementele de semnalizare şi avertizare necesare conducerii
procesului în care este implementat automatul programabil. Elementele de
execuţie
ţi suntt foarte
f t felurite,
f l it î funcţie
în f ţi de
d procesull condus:
d electroventile,
l t til
contactoare, motoare electrice, servomotoare, dispozitive pneumatice sau
hidraulice. Elementele de semnalizare pot fi optice şi acustice, sub formă de
semnalizare, hupe şi aşa mai departe. Ieşirile pot fi în curent continuu la tensiuni
de 24V, 48V şi 110V la curenţi de 0,25A, 1A şi 2A sau pot să fie în curent
alternativ cu frecvenţa de 50 Hz la tensiuni de 24,
alternativ, 24 48,
48 110,
110 230 V şi intensităţi de
0,25A, 1A, 2A şi 5A . Ieşirile pot fi de tip electromagnetic, atunci când se folosesc
relee electromagnetice sau pot să fie de tip electronic, dacă se folosesc elemente
de comutare statică.
18
Alcătuire:
Cele de tip electromagnetic au dezavantajul de a avea o cadenţă de funcţionare limitată

din pricina pieselor în mişcare, durată de viaţă relativ scurtă, datorată uzurii
pieselor în mişcare ale releului dar prezintă avantajul puterii mare de rupere prin
contactele releelor şi a separării galvanice a circuitelor. Ieşirile de tip electronic au
durată de viaţă foarte ridicată şi prezintă avantajul unei cadenţe foarte mari
d t tă comutaţiei
datorată t ţi i statice.
t ti Î
În cazull în
î care nu se utilizeazătili ă relee
l
electromagnetice pentru asigurarea separării galvanice se impune utilizarea în
cadrul interfeţei de ieşire a optocuploarelor, care funcţionează la fel ca şi în cazul
interfeţei de intrare, separând galvanic automatul programabil de elementele
străbătute de tensiuni şi curenţi mari. Şi în cazul ieşirilor se practică semnalizarea
cu LED-uri a stării ieşirii logice.
logice
19
Alcătuire:
Exemplup de schemă electronică p pentru un canal de ieşire

ş logică
g (şi aici se foloseşte
(ş ş
separarea galvanică a celor două circuite prin optocuplorul OC – se observă
utilizarea tensiunilor de valoare diferită, 5V pe partea diodei D1 respectiv 24V pe
partea fototranzistorului T1))
p
20
Alcătuire:
Modulele de extensie pentru reglarea numerică
Automatul programabil poate fi utilizat pentru reglare numerică împreună cu module de extensie
pentru intrări şi ieşiri analogice (convertoare analog-numerice şi respectiv numeric-
analogice). Un automat programabil poate controla un anumit număr de bucle de reglare, de
exemplu, de tip PD sau PID şi în plus poate să mai asigure o gamă de funcţii suplimentare,
cum sunt funcţiile de alarmă, prelucrarea semnalului de ieşire al regulatorului şi aşa mai
departe Automatele programabile prevăzute cu convertoare numeric-analogice
departe. numeric analogice dispun de
semnal de ieşire analogic, de tip unificat, în tensiune – 0…10V sau în curent 4…20mA. În
alte situaţii sunt necesare ieşiri logice de tipul „tot - nimic” pentru comanda unor elemente de
execuţie de acest fel.
Automatele programabile sunt capabile să controleze procese prin intermediul regulatoarelor cu
semnall de
d ieşire
i i analogic,
l i obţinut
bţi t prin
i conversie
i numeric-analogică,
i l i ă sau în
î absenţa
b ţ unuii
astfel de modul există posibilitatea utilizării impulsurilor cu durată modulată(PWM) – utilizând
o ieşire logică – sau utilizarea comenzii pentru servomotoare(SVM) prin utilizarea a două
ieşiri logice.
21
Alcătuire:
La modularea în durată a impulsurilor (PWM – pulse width modulation) ieşirea logică

rezervată comenzii elementului de execuţie este trecută în 1 logic pentru un
interval de timp proporţional cu valoarea numerică a ieşirii regulatorului. Această
durată se exprimă ca un procent din valoarea perioadei de eşantionare Te,
stabilită pentru prelucrarea informaţiei.
Dacă automatul programabil nu dispune de un modul de conversie numeric-analogic în

condiţiile în care element de execuţie este un servomotor fără confirmarea poziţiei
organului de acţionare, automatul transmite comenzi de modificare a poziţiei la
intervale constante. Servomotorul reacţionează la fiecare comandă modificând
poziţia organului de acţionare şi menţinând
menţinând-o o până la momentul primirii altei
comenzi similare. În acest caz drept servomotor se utilizează motorul asincron
monofazat cu condensator. Prin această metodă servomotorul este acţionat ca şi
cum ar primi
i i comandad de
d la
l un regulator
l t bipoziţional.
bi iţi l
22
Exemplu de modulare în durată a impulsurilor (PWM) 23

Programarea AP:
Această etapă din utilizarea unui automat programabil se poate realiza prin metode
diferite. Metoda de programare este legată direct de felul în care a fost conceput
automatul de către producător. Este posibilă realizarea programelor prin scrierea
de liste de instrucţiuni sau prin limbaje de programare grafică. Seturile de
instrucţiuni pe care le poate interpreta automatul programabil diferă de la
producător la producător şi de la model la model. Limbajele de programare grafică
sunt, la rândul lor de două tipuri: cu simboluri bobină şi contacte de releu (Ladder),
respectiv
p limbaje
j de pprogramare
g bazate p
pe GRAFCET. Primul tip p de limbajj de
programare grafică, cu simboluri de bobine şi contacte de releu, este o
reminiscenţă a perioadei logicii cablate dar este intuitiv şi nu necesită cunoaşterea
sintaxei listelor de instrucţiuni.
Programarea efectivă a automatelor programabile se realizează cu ajutorul consolelor
de programare sau cu ajutorul PC-urilor pe care este instalat un soft de dezvoltare
furnizat de producătorul automatului.
automatului Atunci ce utilizează listele de instrucţiuni
programul reprezintă o înşiruire de astfel de instrucţiuni care sunt particularizate
pentru automatul programabil respectiv, de către producătorul acestuia. Altfel
spus, automate
t t programabile bil provenind
i d de
d lal producători
d ăt i diferiţi
dif iţi vor putea
t
interpreta instrucţiuni diferite. 24
Programarea AP:
Instrucţiunile cu care se programează automatele programabile au două părţi: partea

prin care se nominalizează operaţia logică – şi, sau etc. – şi cealaltă parte, care
conţine
co ţ e ad
adresa
esa ope
operandului,
a du u , ad
adică
că locaţia
ocaţ a d
din memorie
e o e ce co
conţine
ţ e informaţia
o aţ a
asupra căreia se operează instrucţiunea respectivă. Operaţiile sunt codificate de
producătorul automatului programabil care realizează corespondenţa între o
anumită instrucţiune şi o tastă a consolei de programare, de exemplu, fiecărei
taste corespunzându-i şi un simbol grafic. Totalitatea acestor simboluri grafice
compune „mnemonica automatului programabil”. Este de la sine înţeles că
tastatura consolei de programare este adaptată mnemonicii automatului
programabil.
programabil
25
Programarea AP:
În structura programului este de preferat să se respecte o anumită structură, pentru
implementarea sistemelor logice combinaţionale:
1. Iniţializare;
2. Preluarea datelor de la intrări şi stocarea lor în locaţii de memorie;
3
3. Calcularea expresiilor logice necesare funcţionării sistemului logic combinaţional;
4. Rularea ciclică a programului.
În cazul,, implementării
p sistemelor cu logică
g secvenţială
ţ structura programului
p g se
recomandă să fie următoarea:
1. Iniţializare;
2
2. A hi iţi d
Achiziţia datelor
t l d de lla iintrări
t ă i şii stocarea
t în
î memorie;
i
3. Calcularea ecuaţiilor biţilor de stare ce descriu evoluţia sistemului cu logică
secvenţială;
4. Actualizarea biţilor de stare;
5. Calculul ecuaţiilor de ieşire;
6
6. R l
Rularea ciclică
i li ă a programului.
l i
26
Programarea AP:
Programarea cu simboluri de tip contact şi bobină de releu

Această metodă de programare este foarte adecvată pentru utilizarea de către
specialiştii din domeniul automatizărilor care au o bogată experienţă în realizarea
schemelor de automatizare cu relee şi contactoare. În mod obişnuit, se concepe
schema în varianta clasică după care se introduce în calculator cu ajutorul
utilitarului de programare, prevăzut cu o interfaţă de desenare. Limbajul grafic de
programare se mai numeşte şi limbajul releelor, întrucât programele, în acest caz
se compun dintr-o
di t înşiruire
î i i de
d reţele
ţ l de
d contacte.
t t
27
Captură de ecran dintr-un utilitarul PLC Simulator: în fereastra îndepărtată

(maximizată) avem o diagramă Ladder(pt. programare în limbajul releelor), fereastra
j
din mijloc este fereastra de editare a diagramei
g Ladder iar fereastra din faţă
ţ arată
configuraţia utilajului automatizat.
28
Exemplu de schemă cu contacte şi relee (ladder diagram) pentru comanda unui

elevator acţionat de două motoare M1(pt.
M1(pt urcare) şi M2(pt.
M2(pt coborâre).
coborâre) Semnificaţia
simbolurilor se explică în slide-urile următoare.
29
Bobina releului CR1
Contact
C t t NO(ND) şii respectiv
ti
NC(NI) al lui CR1
Releu de timp cu temporizare la

anclanşare TR1
Contact NO(ND) şi respectiv

NC(NI) al lui TR1
30
Motorul M1
Solenoid (electromagnet)
Lampă de semnalizare roşie (R)
31
Butoane cu revenire ND şi respectiv NI
Limitatoare de cursă cu contact ND şi

respectiv NI
Limitatoare de presiune cu contact ND şi

respectiv NI (traductoare de presiune cu
ieşire pe contact).
Limitatoare de temperatură cu contact ND şi

respectiv NI (traductoare de temperatură cu
ieşire pe contact).
Limitatoare de nivel cu contact ND şi

respectiv NI (traductoare de nivel cu ieşire
pe contact).
32
Comunicaţia între automate programabile:
Automatele programabile comunica între ele, precum şi cu alte elemente de
automatizare pentru a
a-şi
şi îndeplini rolul de conducere automată a proceselor.
proceselor
Adesea se pune problema comunicării dintre automatul programabil şi un
calculator sau o imprimantă
p la fel cum acesta comunică şşi cu aparatura
p de câmp,
p
montată în clădire.
Automatul programabil conţine un bloc special pentru vehicularea mesajelor, TEXTE,
care conţine o tabelă de emisie şi o tabelă de recepţie care vor stoca datele
transmise si recepţionate.
Sunt disponibile trei moduri de comunicare: modul TER – prin conectorul pentru
terminal, modul CPL – prin intermediul modulului cuplor specializat şi modul TXT,
printr-o reţea FIPWAY sau TELWAY. Daca se utilizează modul de comunicaţie
TER se vehiculează mesaje codificate ASCII (American Standard Code
Information Interchange),
Interchange) aşadar se utilizează o codificare pe 8 biţi.
biţi Comunicaţia
în modurile CPL şi TXT utilizează o codificare binară. 33
Exemplu de comunicaţie între automate programabile şi respectiv AP şi alte

echipamente
34
Comunicaţia între automate programabile:
Comunicaţia de tip „legătură terminal” permite racordarea prin cablu adecvat a
consolelor de p
programare
g prin intermediul cărora se realizează p
p programarea
g şşi
ajustarea funcţionării automatelor programabile. De asemennea se pot racorda şi
periferice care pot comunica în mod serial. Viteza de comunicaţie este
programabilă, putând lua valori între 300 şi 9600 bauds. Pentru realizarea
comunicaţiei cu perifericul, în acesta trebuie implementat protocolul de
comunicaţie de către utilizator.
comunicaţie, utilizator „Legătura
Legătura terminal
terminal” este de tipul ”punct
punct la punct
punct”,
transmisei serială asincronă.
Transmisia de date constă într-un schimb de informaţii
ţ între două staţii,
ţ , A şşi B,,
printr-un limbaj codificat, uşor de interpretat prin intermediul interfeţelor emiţătoare
şi receptoare. Transmisia poate fi SIMPLEX, adică unidirecţională, de la staţia
emiţătoare către staţia receptoare; poate fi HALF-DUPLEX, adică bidirecţională
alternantă, când ambele staţii pot emite şi recepţiona informaţie dar nu simultan
sau FULL
FULL-DUPLEX
DUPLEX, adică bidirecţională simultan.
simultan
35
Exemplu de transmisie de date între două staţii
36
Automate programabile interconectate între ele,

în laborator,
laborator pentru testarea comunicaţiei
37
Automate programabile Siemens (stânga) şi Allen Bradley (dreapta)
38
Tablou de automatizare cu automate

programabile (cele de culoare gri din
rândul 2).
2) Se observă modulele de
extensie în rândul 3.
39
Schemă sinoptică pentru un proces automatizat cu AP

AP. Această schemă poate
fi urmărită de un operator pe ecranul unui PC care comunică cu AP. 40

Automatizari L7 PDF

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Automatizari L7 PDF

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

LUCRĂRI DE LABORATOR LA

Structura internă a unui automat programabil

Fiecărei intrări a automatului programabil i se alocă o adresă, de la 1 la n. Se spune în

Exemplificarea interfeţelor de intrare şi

Automat programabil în configuraţie de

Cele de tip electromagnetic au dezavantajul de a avea o cadenţă de funcţionare limitată

Exemplup de schemă electronică p pentru un canal de ieşire

La modularea în durată a impulsurilor (PWM – pulse width modulation) ieşirea logică

Dacă automatul programabil nu dispune de un modul de conversie numeric-analogic în

Exemplu de modulare în durată a impulsurilor (PWM) 23

Instrucţiunile cu care se programează automatele programabile au două părţi: partea

Programarea cu simboluri de tip contact şi bobină de releu

Captură de ecran dintr-un utilitarul PLC Simulator: în fereastra îndepărtată

Exemplu de schemă cu contacte şi relee (ladder diagram) pentru comanda unui

Releu de timp cu temporizare la

Contact NO(ND) şi respectiv

Lampă de semnalizare roşie (R)

Butoane cu revenire ND şi respectiv NI

Limitatoare de cursă cu contact ND şi

Limitatoare de presiune cu contact ND şi

Limitatoare de temperatură cu contact ND şi

Limitatoare de nivel cu contact ND şi

Exemplu de comunicaţie între automate programabile şi respectiv AP şi alte

Exemplu de transmisie de date între două staţii

Automate programabile interconectate între ele,

Automate programabile Siemens (stânga) şi Allen Bradley (dreapta)

Tablou de automatizare cu automate

Schemă sinoptică pentru un proces automatizat cu AP

Vous aimerez peut-être aussi