ARBORE

----------------------------------------
Maestri basarabeni din secolul XX
rS?

Gheorghe Vida
 Proicctul colcctiei: Irina Cafofnteov. F lo a rea -so a relu i. 1933. Ulei pe carton. 64,5 x 54
Tudor Braga. Roman Coiiuba S u n flow er. 1933. Oil on cardboard

Pc pjgiru dc ritlu:
Carnil Rcssu, Nina Arbore. 1927

■ Im M U

NINA ARBORE - UN DESTIN ARTISTIC

IN SECOLUL XX

Profilul uman si biografia artistica a Ninei Arbore (nascuta la

8 ianuarie 1889) se recompune treptat din pulberea uitarii, atit

din cele citeva m arturii ramase, cit ?i, mai ales, din reperele unei

opere picturale, grafice si din domeniul decorafiei parietale,

demne de o mare constiinta creativa.

Despre ambianta ei familiala, care a m arcat-o profund si de

unde si-a extras tem eiurile p e r s o n a lity ei atit de originale,

Autorul si editura multumesc cdlduros colcgilor dc la
Muzcul National dc A rtJ al Romaniei. Muzeul dc Istorie aflam elem ente revelatoare dintr-un interviu acordat de Milica
Si Art3 al Municipiului Bucuresti, Cabinetul dc Stampc
al Bibliotccii Acadcmici Romane, prccum si istoricilor dc Petrascu, prietena apropiata a Ninei Arbore1: „Eram buna pri-
artJ, dr. loana Vlasiu, dr. Tudor StavilS si Pavel SusarS
pentru contributia adusi la realizarea accstui volum.
etena cu Nina Arbore care a m urit mi se pare in 1942. Era o pic-

torita de talent. Ne vizitam, facind parte din acelasi grup al

B.C.U. Buourettl
cautatorilor unor noi forme de exprimare in arta [ ...] . Nu pot sa

niiii ii mu ii ii
SP2006017.
Traducere in englezS: lulian Robu
Redactor pentru textcle in cnglezS: Varvara Colibaba
uit cum a murit Zam fir Arbore. Asta imi aduce am inte intot-
deauna de bunicul meu. E greu sa-i despart pe unul de altul in
iceasta privinta. Cu o zi inainte de a muri ne-a spus di se preg2-

Redactori: Gheorghe Chirifi. Eugen Lungu

este de calatorie. L-am intrebat dac3 pleacS la Praga unde se
Copcrta, macheta si prelucrarea imaginilor Mihai
iflau, intr-un asezamint denumit «Babuska» adidS «Bunicufa»,
Bacinschi
Imagini: Andrei lliescu
nai mulfi scriitori rusi cu care era prieten (el a fost bun prieten
Tehnoredactor Mihai Dimitriu
© Editura ARC u Gorki si cu Korolenko, pe care i-am cunoscut si eu). Nu, mi-a
O Gheorghe Vida
Accasti lucrare aparc cu sprijinul financiar Sspuns. Eu m3 gindesc la dilatoria cea mare, de pe urm5. Intr-
al Fundatiei Soros-Moldova

ictor Crdciun, Milila Petrafcu. Statuia n eficu ti, Editura Dacia. 198$ p. 80-81.
ISBN 9975-61-379-9
 Zamfir Arbore si Nino Arbore
sub umbrar (Bucuresti, 1907-
1910]. Fotografie •Zamiir
Arbore and Nino Arbore in
the bower JBucharest, 1907-
1910]. Photograph
Zamfir Arbore si Nina Arbore
in grddina (Bucuresti, 1907-
1910]. Fotografie •Zamfir
Arbore and Nina Arbore in
the garden (Bucharest, 1907-
1910]. Photograph
Milifa Petrafcu, Portretul lui
Zamfir Arbore. [1930-1936].
Bronz •Portrait of Zamfir
Arbore. (1930-1936]. Bronze
adevSr [,] a doua zi s-a retras linistit in camera lui si s-a stins firesc, ca un per-
sonaj sadovenian, ca un om al naturii".
Formats in acest mediu cSrturSresc si militant, care i-a marcat profund
caracterul, Nina Arbore ipi urmeazS vocafia artisticS, manifestatS de timpuriu
pleacS la studii la Miinchen si la Paris. In „Orasul luminS" frecventeazS
?coala lui Matisse - o influents ce se va dovedi hotaritoare pentru definirea
viziunii sale stilistice, inzestratS cu trSsSturi de autenticS originalitate.
IntoarsS in farS in 1914, partidpS intens la viafa artisticS romaneascS, atit
prin expozifiile personale (1 9 2 1 ,1 9 2 2 ,1 9 2 8 ), cit si prin prezenfa ei, remarcatS
in numeroase comentarii, scrise de cei mai im portant critici ai epocii
Oprescu, Al. Busuioceanu, Oscar W alter Cisek, Aurel Brosteanu, Ionel
*
Jianu, Petru Comarnescu), dar si de artisti ca N. Tonitza si Marcel Iancu, la
expozitiile unor asociatii precum „Arta RomanS", „Arta NouS", „Grupul nos-
tru", „Societatea de Belle Arte din Basarabia" ?i, mai cu seamS, la saloanele
SocietStii Femeilor Pictori si Sculptori, ea fiind impreunS cu Cecilia Cutescu-
Storck si Olga Greceanu printre intemeietoarele acestei miscSri. Nina Arbore
mSrturisea in acest sens, in 1927, lui Petru Comarnescu: „De ce am infiintat
acest salon? Nu ca o miscare feminists, ci tot din motive artistice. Femeile ta-
lentate nu prea erau primite nicSieri. Chiar «Arta RomanS» nu prea primea
bucuros pictura femininS. De aceea am infiintat acest salon in care femeile ta-
lentate sS poatS expune, fSrS greutStile pe care le cer expozitiile personale. Am
 Semn.1tura Ninci Arbore
Nina Arbore's signature
’ .Artistii nojtri. Voroava liniilor
jdinci. De vorbl cu d-ra Nina
Arbore", in Ram pa nouO ilusIralS.
20 manie 1927.
Hone! Jianu, „Dc vorbl cu d-na Ni­
na Arbore despre femeile pictore",
in Rampa. 23 decembrie 1927.
expus la Salonul Femeilor Pictori s> Sculptori in fiecare an. De asemenea si la
Salonul Oficial"2. Iar in altS parte afirma: „ 0 sensibilitate specific femininS nu
exists in artS pentru simplul motiv ca intcligenta ca si arta nu au sex. Feminin
Si masculin sint calificative ce nu corespund nici unei realitati in artS. Un
desen de al meu dur, colturos si sigur poate fi mult mai viril decit un buchet
de liliac alb lingS un plic violet al cine stie carui pictor. Sensibilitate specific
femininS nu exists legatS de sexul creatorului ci numai de felul lui de a fi"3.
La inceput, asa cum reiese din cronici, Nina Arbore expune picturi „impre-
sioniste", pentru a se ajunge apoi la acea sintezS care o particularizeazS in
spafiul artistic romanesc din epocS, o sintezS dintre fondul autohton, neo-
bizantin si cuceririle limbajului modernist (expresionism, fovism, noua obiec-
tivitate, noul clasicism), in cadrele unei propensiuni cStre o figurare simbolicS.
In ceea ce privreste desenul ei, revin mereu, ca termeni de comparafie in
comentarii, amintirea lecfiei lui Holbein, insusitS la Miinchen, in atelierul lui
Angelo Jank, dar si decorativismul lui Matisse (care i-a influenfat mai ales pic­
ture), precum si reliefarea sculpturalS din perioada „ingresca" a lui Picasso.
S3 consemnSm in acest context si prietenia cu Camil Ressu, un alt mare
desenator, care ii picteazS un memorabil portret, ce dovedeste afinitStile lor
stru ctu ral. Este, de asemenea, importantS prezen(a ei in cercul mecenatului si
colecfionarului Alexandru Bogdan-Pitesti, care ii achizitioneazS citeva lucrSri
semnificative. intre anii 1926-1927, participind totodatS la manifestSrile orga-
nizate de aceastS institu te, profeseazS la Academia de Arte Decorative inte-
meiatS de M.H. Maxy si A. Vespremie. Ceea ce probeazS, o datS in plus,
legSturile ei de substanfS cu mediul avangardist romanesc.
DupS o colaborare cu desene si gravuri la Cuvintul lib er (1934-1936),
prilej de afirmare a unor idei de critics socials si de evocare a unor figuri
emblematice ale epocii, si dupa o perioadS in care viziteazS Delta DunSrii (Vil-
cov), manSstirile oltene si vilcene dar si Balcicul, Nina Arbore, in urma mortii
tatSlui (1933) si a surorii iubite, se retrage parcS pe nesimtite intr-un exil inte­
rior, luminat de fervori de naturS religioasS. Acestea o conduc mai tirziu la
7
 Catalog: Arta Romand. A
IV-a expozitie, Bucure$ti,
PICTURA
1921. Pagina 3 •Catalogue:
Romanian Art. The 4th MEMBR1I SOC1ETATII
P1CTORI: n u n u o. . . .
1. Portrel il D-lui L M .
Exhibition, Bucharest, 1921. 8mn H...... 2. Aulopoitttl...............
Conner H.T . 3 F’lpujile....................
Page 3 Oakini' N.. . . . 4-5 Roil. . . . . . .
O c u n n rr Br.. . A. Ptlugla...................
Iokdtv Dour . . 7. Pctuglu din Bucsicfil
Catalog: Arta Romani. A Imu............ 8. Ptlufiu
MiniMOKT A -. .
1’j.ludyTil . . . 0. Pdugiu .
IV-a expozipe, Bucuresti, I t o n C ...........
§IMT!> F ............
BUNESCU M

1921. Pagina 5 * Catalogue: l^nWUKT 10. Mm u *1 copUid . .

Toobn-o T. 8. . . 11. Dlmlnca|a k marc .
Tom* Ji....... 12. CJmpuhmg . .
Romanian Art. The 4th 8CUU’roU!.lU‘0f£p iTTTrr IX lama
a»» o . I I Reflex. . . .
Exhibition, Bucharest, 1921. JlLZI J. . . . . IX Wank, . . .
H m n u C. IX Pe marginea laculul
Page 5 Pluck* U 17. Elect dc zlpadl
IX Moara plilaiU .
IX ToaleU da dlmlnci|i .
CORNESCU H. T.
20. Pottrrtul D-rei & R, .
21. Taraaa pc Murtf-Upova
2 1 Duduia Ltnu|» . . .
10000
1000

realizarea u n o r vaste ansam bluri de d ecorape sacra (fresca, tempera, mozaic) la

C on stanta (B iserica S fin tii C o n stan tin ?i Elena, 1 9 3 6 -1 9 3 7 ) ?i la Sinaia

(B iserica S fin tu l Ilie T esv itean u l, 1 9 3 8 -1 9 3 9 ). S tilu l picturii ei biserice^ti con-

stitu ie o in terp retare a trad itiei ortod oxe in tr-o cheie personala, cu numeroase

ind razneli in plan form al ?i abrev ieri ale discursului iconografic.

In tr-u n te x t publicat la m oartea artistei, poetul Adrian M aniu, adoptind un

lim baj v o it arh aizan t, rem em ora m unca daruita a artistei: „Pe malul marii ji in

poalele m u n telu i a lu m in at cu zugravire altare ce ii vor purta cresdnd faima

p rin tre urma^ii d t i in ch in in d u -se i?i v o r sim p m ai alin at cugetul, mai indem-

n at spre o m enie - in fata acelor m ari icoane ale zidului, in a caror sfintenie

roure^te ?i inm iresm eaza am u rgul $i dim ineata veacurilor - din prinosul unui

su flet fara prihan iri, ca u n lin d n te c de ja le - ca un suspin strSbatind ramul

4„Nina Arbore" [necrolog], in
Simetria. C a iete d e a m $■'critics, m erilo r inzSpezip, in sin g erap , ca un sem n al chinului indurat pentru inalte
Bucure>ti, IV, iama 1941-1942,
p. 213-214. r3scum par5ri mrS vina, din taria sl&vilor"4.

M o are dupS o grea suferintS la B ucu resti, la 7 m artie 1942. Se incheia ast-

fel o viata de luptS $i speranpi in tru fru m u setea alcatuirii lumii, reflectata in

artS. „U rasc to t c e-i v ulgar ?i in sisten t. C aut m Srepe $i seriozitate dasicS" -

sin t cuvintele care exprim S poate cel m ai bine filozofia viepi ei.

In pream bulul interviu lu i citat m ai sus, Petru Comarnescu glosa - incS din

1 9 2 7 pe m arginea acestei existen te de exceptie: „Din neamul Arbore, care a dat

M oldovei boieri de fru nte, p rintre care figura lui Luca Arbore apare ca o pildS

de v itejie $i bunState, cSci pe portarul de Suceava ?i sfetnicul de incredere al lui

 Portret d e fem eie. [1921-1924J.
CSrbune. 4 2 x 3 2 • Portrait o f a
W om an. [1921-1924]. Charcoal

Stefan cel Mare, astfel ni 1-au lasat cronicile vremii, care i-au plins moartea

nedreapta, a fost dat sa iasa nu numai viteji in r£zboaie, boieri cinstip sau care

voroveau, sate bucovinene cu porecle eroice sau basarabene cu faim5 de belsug,

ci ?i chipuri de arti^ti. Nina Arbore este ultima urmasa a acestor boieri neao?i

si cu adevarat moldoveni. Batrinii acestui neam s-au dus. Zamfir Arbore/

'Cf. H.N. Tomirza, .Salonul Ofinal
(cronica plasticA]", in U niversul li-
lerar, 2 mai 1927.
istoric ?i om de carte, ne-a mai r£mas. Un batrin calugar Arbore, pe care tatil
meu il mai gisise in 1885 la M5n5stirea Risca, mi s-a spus ca astSzi nu mai
este in viatfL Nina Arbore, pictorifa, este asadar ultima Arboreasa. A vrut

Domnul ca vitejia de odinioara sa se incheie printr-un prinos de art3 mindra si

tihnitS, vioaie si m isterioasS..." IatS fraze care fixeazS, premonitoriu si defini-

Catalog: Arta R om ans. A
tiv, contururile destinului artistic al Ninei Arbore.
IV -a expozipe, Bucure?ri,
1921. Pagina de titlu • Cata­
logue: Rom anian Art. The
4th Exhibition, Bucharest,
1921. Title page PlCTURA CA O „ SARBATOARE A UNUI SINGURATIC"'

„[Etapele creafiei mele] se pot usor deduce, fntii m-a preocupat mult
desenul, apoi am dSutat si culoarea. Trebuie sa-fi spun dS am evoluat a tit in

una cit si in alta. Jank nu m -ar recunoaste astazi dupa aceasra evolufie.

Culoarea pe care mi-a insuflat-o Matisse, cu timpul am pierdut-o, cSutind s i

lucrez cit mai neinfluenfata. De aceea am avut continuitate, fiinddi eu am c5u-

tat s5 fiu vesnic aceeasi si sa nu m3 schimb brusc si nemotivat. Am evoluat

incet si firesc. N-am trecut nici prin impresionism, nici prin expresionism.

9
A utoportrct. [1921J. Ulei
S elf-portrait. (1921]. Oil

Acum dupa ce am gasit si culoarea, caut sa ma indrept catre pictura teatrall. M-ar

interesa s5 pictez decoruri. Daca nu voi putea face in tar2 acest Jucru, voi pleca in strainatate.

Vreau cu orice pref s«S incerc acest fel de pictunS", declara artista in interviul acordat lui

Petru Comarnescu in anti] 1927.

Contrar acestor afirmatii, altfel foarte interesante, pictura Ninei Arbore este foartegreu

de imparfit in perioade stilistice, atit din cauza numarului restrins de opere piSstrate, cit si a

absenfei datarilor. Aceste precizari se pot efectua prin coroborare cu cataloage de expozifii,

care ofera o baza cit de cit sigura pentru dat5rile aproximative. Pe de alt5 parte, se mai pot

trage niste concluzii in urma examinarii viziunii si a trasaturilor distinctive, caracteristice

unor lucrari si perioade. Astfel aceasta cronologie interna a operei se contureaza si in urma

afinit^tilor dintre unele picturi, in ceea ce priveste factura si cromatica, specifice artistei.

Dac5 in tr -o prim a perioada, dupa in to arcerea ei in fara, m ateria picturala - m ultistratifi-

cat5 - se axeaza pe construcfia volu m elor, oarecu m in descendenta unui expresionism tem-

perat, unde se filtreaza ecouri din pictura germ ana si rusa a epocii, in tr-o etapa ulterioara se

disting influence ale $ co lii de la Paris, m ai ales ale lui M atisse, grefate pe un fond de neo-

bizantinism , ce incepea sa se faca sim fit in pictura rom aneasca a an ilo r '20.

„Caut prin liniii d t se poate de sim ple si cit se poate de construite, nu numai exteriorul

unui chip, ci si interiorul lui. De aceea eu nu depersonalizez ci personalizez. Enunt carac-

10
 Desen (Zam fir Arborc).
Crcion ?i cstompS
Drawing (Zam fir Arbore).
Pencil and stump

terul, dind o finuta nobila si discreta intregului. Ur3sc tot ce-i vulgar si insis­

tent. Caut marefie si seriozitate clasica. Sint o adversary a miniaturii. Cind

Dr. Ecaterina Arbore, Femcia compun nu uit niciodatS decorativul. Fac pictur5 de chevalet nu de aer liber.
in luptii spre emancipate
Nu tind c3tre fresca. Caut maretie, (inut3 noblia si caracteristica obiectului.
(Conferinta o rganizati de
Sindicatul m uncitorilor din Astfel infeleg eu arta", spunea Nina Arbore in cadrul aceluiasi interviu,
port, Brfiila, 2 8 m artie 1911),
Bucuresti, 1911 • D r. Ecate­
definindu-si crezul estetic. Aceste cuvinte constituie cea mai buna in trod u ces
rina Arbore, The Woman in la analiza operei ei pictate.
Struggle for Emancipation,
(Conference organized by the Dintre cele mai vechi opere pastrate consideram c3 face parte P ortretu l ta-
Trade Union o f Port W orkers,
talu i m eu (Zamfir Arbore) pe care o putem data cu aproximafie intre anii
Braila, M arch 28, 1911),
Bucharest, 1911 1914-1917 si despre care Th. Enescu semnala c3 a figurat in colecfia Al. Bog­

dan-Pitesti. De altfel, in lista de lucr3ri a colecfionarului apare si un portret in-

titulat C aterin a, cu loc de p3strare azi necunoscut, prezumtiv al mamei artistei.

Tatal este surprins in tr-o postura meditativa, cu capul sprijinit de o min3,

pc un fundal bogat nuantat, in culori vii, sugerind probabil un cerdac, ce apare

si in pufinele fotografii de familie existente. Zam fir Arbore este prezentat la

maturitate, ca un om activ cu o bogata viata intcrioara. Chipul si miinile sint

modelate viguros, din tuse ce structureaza expresiv volumele. Contrastul din­

tre figura ce se decupeaz3 aproape sculptural din prim-plan si decorativismul

suprafefei plate din fundal are un rol de potentare a pregnantei caracterologice

a figurii. Acest dialog dintre fundal si planurile apropiate va fi una din carac-
 teristicile generate ale creatiei Ninci Arborc. P e plan ideatic, t\pu\ accsia de
J ilt M U* I
imagine de intclcctual-c&rturar arc o indelungatS tradifie in pictura europeanl,
inccpind cu portretele de Renastere, de tip vanitas, $i pin& \a acei mart
portretijti ai expresionismului si ai noil obiectivit&ti din spatiul german -?\ruv
Aproximativ din aceeasi perioadS, de dup& intoarcerca ei in tarSi (1917-
1921], dateazfi un Portret de fem eie, reprezentind-o, probabii, pe Ecaterina
Arbore, sora mai mare a pictoritei. Medic si militants socialists, Ecaterina
Arbore este o figure intr-un fel emblematicS a \uptei pentru emanciparea
femeilor, cu o biografie aventuroasS, victims a cpurSrilor staiiniste din perioa-
da anilor '30. PlasatS pe fundalul unui covor basarabean (din casa familiei de \a
Bucuresti), Ecaterina Arbore, surprinsS intr-un moment de odibn&, prin
intreaga ei atitudine de femeie laborioasS si activS, \a care se asociazS

ImbrScSmintea sobrS cu rubascS, este foarte departe de poza unei feminitSti

mondene, specifics congenerelor ei din epocS. Ea reprezintS un nou ideal, co-

respunzStor comandamentelor plSmSdirii unei societSti utopice, deocamdatS.

Ca s» in lucrarea precedents, volumele sint construite din culoare, iar modeled

este aproape sculptural, inregistrindu-se acelasi contrast dintre fundal si per-

sonaj. Este un portret ce dovedeste o finS intuitie psibologicS, a unei for\e de

neclintit, datS de convingerile ferm e. In acelasi tim p, o atmosferS de blinde\e si

Catalog: Arta Noud, Bucu- jg melancolie se insinueazS pe nesim fite, anticipind un destin tragic. Tundalul
resti, 1932. Pagina de titlu
Catalogue: Arta Noud (New are ParcS 0 via*5 ProPrie' independents de context, prin frumusetea ritmu\ui

An), Bucharest, 1932. decorativ si alegretea dmpurilor cromatice.

Title page A . .
Lucrarea P 8pu$ile, expusS in 1 9 2 1 in cadrul expozitiei G rupSm „Arta
Catalog: Arta Noud, Bucu- . . f . . . ,
resri, 1932 Pagina 3 •Ca- R ° m an* * este una <bn tre p n m ele to rm u lS n iconograhce de acest tel din pic-

talogue: Arta Noud (New
Art), Bucharest, 1932. Page 3
fUra romaneascS. Mai tirziu subiectul va fi freevent abordat de Nicolae Tonitza
(Dandy sau Papu$ile din anii 1926-1928) sau de Corneliu Micnailescu (Dupd
bal, 1926), fiind conjugat la ace$ti artisti cu problematica specifics pentru con
media deWarte. Amintim aid $i faptul, nu lipsit de semnifica\ie, ca prietena
artistei, actrifa Dida Solomon-Callimachi cSreia Nina Arbore i-a facut $i ur
memorabil portret (loc de pSstrare necunoscut), expunea papu^i confec(ior
de ea in expozifiile de avangardS. In viziunea Ninei Arbore, care utiYizeaz
acum o aplatizare totals a facturii $i o linearitate pregnantS, pSpu^ile nu

tentS artifidoasS $i grotescS, ci sint umanizate, in chip de panopticum a

Scena se mai poate interpreta ca un fragment de basin, accentuatS de

peiul vizual oferit de fereastrS, unde apar $i douS femei cu o tipologie

 2 3 2 2

P o rlrel d e f e m e ie (Ecaterina
Arbore). [1917-1921). Ulei
pe p in ri • P ortrait o f a
W o m a n (E caterin a A rbore).
[1917-1921). O il on canvas

poate relieve din memoria copilSriei artistei. Sint atenuate mecanicul, dezarticularea
caracteristicS marionetelor si se inculcS o atmosfera feericS, de neorococo $i o ambiguitate
misterioasS.
Un reper important In evolutfa stilisticS 11 constitute lucrarea DouS surori, expusS la
Salonul Oficial din 1925 si care demonstreaza o mutate sensibila, ce se InregistreazS In con-
ceppa ei esteticS, treclndu-se de la construcpa si impostarea energies a volumelor la
suprafefele plane, lipsite de adlncime si la atenpa acordata arabescului compoziponal linear,
ca un ecou, filtrat prin sensibilitatea proprie, al leepilor matissiene. Este o viziune csenpal-
mente decorativS, ce se grefa, in cazul ei, pe fondul autohton al indelungatei tradipi de
asceza $i hicratism bizantin, avind ca note distinctive izocefalia si privirea extaticS, de icoanS,
o data cu gestica, cu semnificape simbolica, a miinilor. Acest mod de configurere a imaginii
va fi desSvirsit ulterior de Sabin Popp (Triptic de fam ilie, 1927), unde transferul de sacrali-
tate din sfera religioasS este $i mai evident. Evocarea adolescenfei celor douS surori,
Ecaterina ?i Nina Arbore, ca o restituire a unui paradis pierdut, persists in memoria figure-
 P ortret d e bUrlnit. [
Ult'i pe carton. 9 7 x 69.
mem • P ori ra il o f a
/1932/. O il on cardl

tivS a artistei. A?ezat3 la un gheridon, Nina Arbore poartS un halat ce pare a fi

creat in manierS „orfica" de Sonia Delaunay, flancatS de sora ei mai mare, ca o
cariatidS purt3toare de fructe. De?i relafia dintre ele este extrem de strinsS,
privirile amindurora se indreapta halucinant cStre un orizont necunoscut. Se
confirms, pe de altS parte, spusele artistei despre aspirafia ei cStre o „picturS
teatralS", prin prezenfa unei draperii ce dezvSluie un peisaj simbolist, cu copad
ireal alungifi, in tonuri crude, vinefii. Se realizeazS astfel, adecvat unei
intoarceri deliberate in trecut, o fractura intre lumea reals ?i cea fantasmaticS.
Culorile sint pure, cu valorafii minime, exaltindu-se reciproc prin vednS-
tate. Un fovism bine temperat, o datS cu spiritualizarea mesajului, devinein
aceastS etapS idealul estetic al artistei.
DouS portrete datate aproximativ 1932 (conform reproducer^ Portretului
de fem eie in volumul lui H. Blazian, Plastica 1932) sint cele mai apropiate
tendinfelor postexpresioniste („Neue Sachlichkeit" in Germania, „Valori
Plastici" in Italia ?i „Noul Clasicism" in Franca). Istoria acestor portrete capStS
o notS particulars avind in vedere provenienfa Portretului de fem eie de la cele-
brul ziarist F. Brunea-Fox, familiar mediilor avangardiste. Din acest motiv,
presupunem c5 Portret de barbat este al lui Brunea-Fox, iar Portret de femeie
este al sofiei, constituind un diptic de cuplu, afrontat. In ambele portrete apare
ca o prezenfS simbolicS o vulpe, aluzie la numele ziaristului (Fox). Vulpea
[semper pecator) incarneaza in simbolisticS contradicfiile inerente ale naturii

14
omenesti, avirul o mare forts vitals apropiatfl de energiilc telurice. In cazul
celor dou8 portrete are si un rol apotropaic, de paznic 91 alter ego al bfirbatului
(pe care il inlocuiepte in intimitatea portretului sofiei).
In ceea ce privcste Portretul de btirbat, el aminteste ca tipologie de
portretele de intelcctuali ale unor Christian Schad, Georg Schrimpf, Alexander
Kanoldt si Carlo Mense, ca reprezentanti caracteristici ai Noii objectivityti ger­
mane, dar avind si o aurS metafizicS specifics picturii italienc, practicatS de
artisti ca Mario Sironi, Felice Casorati, sau Antonio Donghi. Aceste comparatii
nu presupun, desigur, influente directe, ci o anumitS atmosferS comuni, sedi-
mentatS stilistic, prin care Nina Arbore se situa in contextul direcfiilor princi-
pale de dezvoltare ale artei cpocii. La portretul sotiei lui Brunea-Fox se adaugS
in plus si elemente din estetica „Art-Dcco" {o anume frivolitate mondenS, gen
Tamara Lempicka). Ambele portrete au o consistentS a formelor si o armonie
subliniatS de finetea modeleului miinilor, ce readuce in atcntie preocupSrile
artistei, privind gestica de tip neobizantin, adecvatS, de altfel, aerului metafizic
ce se degajS din aceste lucrSri.
Model predilect al artistei, Zamfir Arbore apare la senectute, cu pu(in
inainte de sfirsitul viefii, in lucrarea Tatfil meu, prezentatS la Salonul Oficial
din 1932. Este chipul unui om aflat in pragul Marti treceri, care isi rememo-
reazS existenta. Nu mai are nici un fel de iluzii, a traversat drame cumplite
(inchisorile fariste, pierderea fiicei mai mari, rapusa de teroarea stalinists, ca si
macularea idealurilor umanitare din tinerete). Figura cmaciata, ochii iluminati,
adinriti in gSvane, imbrScamintea simplS de siac trimite spre o eliberare de
contingent si o acutS introspecfie spirituals. La toate acestea se asociazS copa-
cul desfrunzit, fSr5 speranfa renasterii si un urcior ce adunS parca, simbolic,
faptele viefii, cele bune si cele rele. Asceza personajului este sugeratS de
esenfializarea mijloacelor expresive, focalizate asupra unei cromatici sobre, de
culori stinse, in cadrele unei linearitSfi si fatetSri ce potenteazS mesajul ideatic
al portretului.
A utoportretul artistei din anii 1932-1933 este emblematic pentru tipul de
umanitate reprezentat de Nina Arbore, cu o parte de mister si ambiguitatc,
niciodata dezv5luit in intregime. Chipul strSluminat de ochii imensi albastri,
amintind de icoane, poarta un secret indicibil, dincolo de timp. Ca si in cazui
lucrarii Doua surori, se mizeazS pe teatralitate, pe jocul decorativ rafinat, cu
substanfS orfica, al draperiei din fundal, aflat in corespondent cu salul, de o
 Portretul Juditei Lieblich
[1935-1936]. Tu$. 24 x 18
Portrait o f Judit Lieblich.
[1935-1936]. China ink

eleganfa extrem-orientala, de pe umeri. Din punct de vedere cromatic, efectele sint extrem
de subtile, intrucit se procedeaza prin valorapi ton pe ton (alb, albastru, roz), foarte rar
utilizate in genere ?i care cer o stapinire suverana a contextualizarii culorilor ?i a
evidenperii calitaplor lor imanent spectaculare. Se demonstreaza inca o data ?i in acest caz
dubla deschidere a picturii Ninei Arbore, pe de o parte, catre planul simbolic ?i, pe de alta
parte, apetenta catre inovapile formale, niciodata lipsite, ca un scop in sine, de incarcatura

ideatica.
Ajungem acum, pe acest fir cronologic, jalonat de pupnele picturi cunoscute, drum

schifat cu aproximape, la doua naturi moarte cu flori: F loarea-soarelu i (1933) ?i Lalele

(1934). Analizate conform aserpunii ca nimic din pictura Ninei Arbore nu scapa de sub
dominapa interpretarii simbolice a motivelor, ele sint oarecum complementare. F loarea-

soarelui se afla evident sub incident simbolisticii solare, unde galbenul triumfator, auriu,

irumpe din fundalul intunecat. Dar ?i aid solaritatea ?i sunetele victorioase ale viepi sint

atenuate de indinarea corolelor grele spre pamint, intruchipind epuizarea (ofilirea ^i

moartea). Reflexele umbrelor colorate de pe fata de masa, tratate aproape impresionist, spre
deosebire de frunzele desenate cu mare acuratefe, au un rol de simili-oglinda, oglinda ce va

deveni liantul principal dintre motiv ?i dublul lui virtual in lucrarea L alele. Ro^ul aprins al
florilor, in sine un arhetip al sufletului, presupune, desigur, un simbolism sangvin, legat de

fluxul energetic vital. Prezenta oglinzii, ce asigura dedublarea, este in acela?i timp un atribut
al purit&pi suflete^ti, sesizata de Nina Arbore, artista con^tienta de complexitatea psihismu-
lui ei, pe care o transcria intr-un limbaj vizual metaforic.

16
 Gridina. [1935-1936].
AcuarelS * The Garden.
[1935-1936]. Watercolor
Samovarul. 1931. Ulei • The
Samovar. 1931. Oil
<§
©
vs
*Apud Isabelle Monod-Fontaine.
Claude Laugier, Elements de
chronologie. 1904-1918, In Henri
Matisse [Catalog de Dominique
Fourcade, Isabelle Monod-Fontaine,
Claude Laugier, £ric de Chassey],
Paris, Centre Georges Pompidou, 25
fevrier-21 juin 1993, p. 86.
Un portret tirziu, datind dupa parerea noastra, aproximativ din anii 1932-
1935 este Portret de fem eie cu palarie, unde se disting, in fluiditatile cromatice
si in linearitatea decorativa, elemente insusite de Nina Arbore la scoala lui
Matisse. „Compozifia este arta de a aranja intr-o maniera decorativa diversele
elemente de care pictorul dispune pentru a-$i exprima sentimentele [...]"/ afir-
ma Matisse in decembrie 1908, and apareau Notes d'un peintre5.
De altfel, fundalul violet al ferestrei, articulat din mase cromatice vibrante,
este in sine un omagju adus maestrului. Personajul, imbracat in rochie si
palarie din acela^i material inflorat —prilej pentru artista de juxtapuneri rit-
mice de virtuozitate ale petelor colorate este configurat printr-un desen
subtire al pensulei, ce delimiteazS zone de culoare transparenta, unde volumul
apare abia sugerat din valoratie. Aceasta modalitate de execute o apropie de
viziunea axata pe un grafism evanescent al unui Raoul Dufy, de pildS, dar ne
ingaduie sa presupunem si anticiparea viitoarelor decoratii parietale, in fresca
si mozaic.
!n incheierea acestui excurs asupra unei opere din care s-au pastrat doar
jaloane semnificative, relieve ale unui adevSrat continent scufundat, mai
adaugam unele imagini cunoscute doar din documente alb-negru. Astfel,
datind probabil din 1921, un Autoportret, oarecum bizar prin cadrajul inedit al
unui semiprofil, se leaga mai curind de opera grafica a artistei indatoratS admi-
rapei fa^S de Holbein pe care i-a insuflat-o profesorul ei de la Miinchen,
17
1 Cj
 Paul Zarifopol. 1930. Acvaforte si acin ton
sepia. 21 x 18 • Paul Zarifopol. 1930. Sepia-
tinted etching and needle

Angelo Jank. Desenul este ferm ?i, intr-o dihotomie wolffliniana dintre linear ?i pictural,

primatul aparfine liniei, fara a se neglija rolul structurant al culorii.

Daca am repertoria subiertele preferate ale artistei, pe linga o arta s tria autoreferenfiala,

universul familiei, o i atributele sale domestice se impune de la sine. In acest sens variantele

Naturii moarte cu sam ovar (1931,1932) evoca nostalgic mediul cu inflexiuni slave, compo­

nent definitoriu al memoriei afeaive a artistei. Samovaml centreaza masiv ?i impunator

intreaga dinamica a vietii casnice la fel ca in picturile unuia din mentorii ei din perioada

studiilor, Igor Grabar. In varianta expusa la manifestarea Gruparii „Arta Noua" din 1932,

pe masa este figurata linga samovar o sticla cu trei pahare (credem ca nu gre^im in a identi-

fica o aluzie la cei trei membri ai familiei).

Pictura Ninei Arbore este rodul unei gindiri artistice originale £i extrem de coerente,

care a sublimat in substanfa ei influence multiple, din arii culturale variate, in care se rega-

sesc ecouri atit din impresionismul ?i naturalismul rus, expresionismul ?i noua obiectivitate

germane, dt ?i din edectismul $colii de la Paris. Nu pot fi neglijate, pe de alta parte, nid

tendinfele de asimilare a traditiei iconografice ?i spirituale reprezentate de pictura bizantina

?i postbizantina authtone. Toate acestea s-au amalgamat in stru au ra p e rs o n a lity ei, fara

note stridente sau ostentative, d dimpotriva, topite d isa e t in tr-o formula stilistica proprie,

in imagini imediat recognosdbile. Pictura ei, a$a cum am mai spus, are un caraaer autore-

ferential $i simbolic $i nu refleaa militantismul sodal de care este impregnate opera graficS,
deschisa altor comandamente.

18

*G.M.C.[antacuzinoj. ..Dictionar:
Desen, Forms, Compozi(ie", In
Simefn'fl, Caietc de arts si critics,
VI, primSvara 1945, p. 116.
7„De vorbS cu d*na Nina Arbore
despre femeile pictore", in Rampa,
23 decembrie 1927.
*Petru Comamescu, „Artistii nojtri.
Voroava liniilor adinci/De vorbS cu
d-ra Nina Arbore" in Rampa noua
ilustratS, 20 marine 1927.
$omen<f, revista Cuumtuf
liber, 11 ianuarie 1936 •The
Unemployed, Cuvintul liber
magazine, January 11,1936
G r a h c a SA U „ V O R O A V A L IN IIL O R A D IN C l"
„Desenul este ded o luare de contact cu natura pe un plan spiritual.
Desenul nu este niciodata o simpla copiere a naturii, dar intotdeauna o
transpunere, deci un act al inteligen^ei"6.
Aceste observatii generale ale lui G.M. Cantacuzino, un arhitect ?i teoreti-
cian cu mare influenza in epoca cu preocupari oarecum similare in ceea ce
prive^te sinteza dintre Orient ?i Occident in spapul artistic romanesc, se
potrivesc de minune ?i desenului practicat de Nina Arbore. Artista a rezumat
intr-un intreviu, acordat lui Ionel Jianu7, datele esenpale ale formapei ei,
legate mai ales de conceppa asupra desenului a?a cum ?i-a cristalizat-o in urma
lecpilor cu Angelo Jank (care a indreptat-o spre Holbein) ?i Henri Matisse:
„Cu Jank am facut numai desen pentru ca el era de parere c5 pictura se poate
face numai ?i numai la Paris. Era un profesor de desen extraordinar, cum n-am
mai intilnit altul de atund, ?i un mare admirator al lui Holbein, pe care ni-1
explica in cele mai mid amanunte. De la Miinchen am plecat la Paris ?i acolo
am urmat ?coala lui Henri Matisse. Contrastul a fost extraordinar! Fafi de
rigida disdplinS a lui Jank, prietenia lui Matisse ni se pSrea neverosimiU".
Intr-un alt interviu8 se completeazS aceste ?tiri prepoase despre compo-
nentele formapei ei: „Jank cerea sa desenam ca Holbein. Matisse ne cerea s5
19
 c u v A n t u i 1 c u v A w t u i
'••■•ti • i p l i n i H l I
ravItU aAplUmlnilA
)alllic4>lilfl«U rl i»«ln, iru
ir. 3 0 > lu n la 1*34 LIBER ir. 4 3 I M p f tm b H a 1034 ^ ^ ER
S|||§§3L' ' f —*-***•-
lm jrf* F S a i s a —" R i ; tf I - -“pjll* •»•

G9 H:
iW
f i g | fg '^ 4 .

j •A:

La pinda, revista Cuvintul* lucram dupa cum ne dicteaza simfurile noastre. Eu am invafat dupa
liber, frontispiciu, 2 iunie
1934 • The Catcher, Cuvintul
amindoi, cautind sa asimilez marile lor invajiaminte". Se definesc
liber magazine, cover, astfel, cu claritate, cele doua direcjii, departe de a fi opuse, pe care
June 2 ,1 9 3 4
s-a axat sensibilitatea ei artistica. Simplificind, este vorba de incer-
* Cirtilc Editurii Arc apar cu f din i.
carea de armonizare a linearului cu picturalul, pe un drum conver­
Desen (La secerS), revista
gent cu reu^itele magistrale ale maestrului ei, Matisse.
Cuvintul liber, frontispiciu, 1
septembrie 1934 • Drawing Pentru Nina Arbore, de la care nu cunoa^tem schije pregati-
(Harvesting), Cuvintul liber
toare pentru pictura de ?evalet, desenul ?i gravura au constituit
magazine, cover, Septem­
ber 1 ,1 9 3 4 genuri autonome, cu legitafi ?i evolupe de sine statatoare. Din
pupnele lucrari pastrate ca ?i din reproducerile din Saloanele

Oficiale de Desen ?i Gravura sau din presa, se poate reconstitui o

Desen, revista Cuvintul liber,
5 octombrie 1935 • Drawing,
Cuvintul liber magazine,
October 5 ,1 9 3 5
jm
imagine, lacunara desigur, a acestui domeniu, atit de important
pentru artista prin directitatea mesajului.
Una dintre cele mai vechi opere cunoscute este un portret al
tatalui artistei (Desen), publicat in catalogul Salonului Oficial de
Desen ?i Gravura din 1929. Chipul meditativ al lui Zamfir Arbore,
m cufundat in sine, cu minile impreunate pe genunchi, este diferit ca
registru expresiv de cele pictate, datorita accentului pus pe contur
care delimiteaza ferm suprafefele, nuanjate de u^oare valorafii. Se
inregistreaza ?i aid, prin cunoa^terea intima a psihologiei subiectu-
lui, schimbarile starii lui de spirit ?i urmele trecerii timpului.
Ceva mai tirziu, in 1930, la acela$i salon, Zamfir Arbore (Tata)
dobinde^te dimensiuni emblematice, de infelept, mag ?i vizionar.
 Ecaterina Bere$kovskaia,
revista Cuvintul liber,
frontispiciu, 22 septembrie
1934 • Ecatcrina Bere$kov-
skaia, Cuvintul liber maga­
zine, cover, September 22,
1934
Anatole France, revista
Cuvintul liber, frontispiciu,
27 octombrie 1934 • Anatole
France, Cuvintul liber maga­
zine, cover, October 2 7 ,1934
Publicistul F. Dima. 1935.
GravurS pe lemn. 21 x 18
Publicist F. Dima. 1935.
Woodcut
Desenul subtire, aerat din primul portret se metamorfozeazi, dobindind ca-
litSfi tectonice. Cu exceptia miinilor, conturul gros int3reste silueta si persona-
lizeaza volumele. Din aceeasi sfera stilistica semnalam si doua portrete
feminine expuse la saloanele de profil din 1932 si respectiv 1933, lucrSri care
se disting prin acelasi contur apasat ce reliefeazS trasaturile chipurilor.
Dintre acuarelele Ninei Arbore, ca relieve ale unei activitSfi pe care o
banuim mult mai bogata, semnalam doua imagini, cu subiect comun, inspirat
de gradina casei Arbore din Bucuresti: Gradina pictorifei iam a [1935-1936] si
Gradina (primSvara), cunoscuta dintr-o reproducere alb-negru, din aceeasi
epocS, ambele remarcabile prin transcrierea bucuriei aurorale resimtite in fata
spectacolului naturii si prospetimea efectelor de transparentS proprii medium-
ului, minuit cu mare siguranta.
Unul din rarele desene pSstrate, Autoportretul (publicat in Cuvintul liber,
9 martie 1935), executat in conte si estompS, vibrat de modulSri si umbre fine,
aminteste deopotriva desenul liniar al lui Matisse, dar si portretistica lui
Holbein. Textul anonim, care insotea ilustratia (posibil de Claudia Millian)
caracterizeaza succint noua dimensiune sociala, dobindita de desenul Ninei Ar­
bore: „ [...] Linia pictoritei in aceastS manifestare e aceea a suferintei, a
tragediei subiectului. O linie care sufera la fel, o linie care induioseazS. Prin
aceasta sensibilitatea artistului participa la imensa durere a personagiilor
lui si pledeazi pentru aceasta suferintS devenita comuna. Nina Arbore este
astfel un elegiac al suferintii si un poet al marei mizerii pe care o intilnim azi
tot mai mult".
 Plain, revista Curintul liber,
27 iulie 1935 • Beach.
Curintul liber magazine,
July 2 7 . 1935
Cam am zi, revista Curintul
liber, 15 februarie 1936 • The
Companions, Curintul liber
magazine, February 1 5 ,1 9 3 6
Vm ieta. revista C u rintu l li­
ber. 29 iunie 1935 • Vignette,
C urintul liber magazine,
June 29,1935
S t
t ®
\ / Ji
i unor canoane schematice, m enite sS vizualizeze noua um anitate golitS de sen-
Un capital distinct in opera graficS a Ninei Arbore il reprezintS colaborarea
din anii 1 9 34-1936 la publicafia de stinga, Cuvititul liber, in continuarea legS-
turilor familiei Arbore cu miscarea socialists. Ilustratorii Cuvintului liber,
artisti cu o personalitate putem icS (M arcel Iancu, V ictor Brauner, M.H. Maxy.
Mattis Teutsch, Anestin, Risa Propst Kreid, Rodica M aniu, Aurel Jiquidi, Mina
Byck W epper, Vasile Kazar, A rthur Kolnik, Vasile Dobrian), au impus un nou
tip de re la te intre text si imagine, unde adesea ilustratia directiona continurul
numarului respectiv.
Nina Arbore publics in revistS desene si gravuri cu subiecte variate
(portrete, compozifii avind un caracter social, scene cu copii, peisaje, viniete).
Dintre portrete se remarcS Zamfir Arbore (2 6 octom brie 1935), desenat din
memorie dupS moarte, precum si cele ale ziaristilor F. Dima (31 august 1935),
A. Frunzfi (7 m artie 1936) sau Claudia Million (23 mai 1936), care, pe lingi
calitSfile desenului de contur, cunoscute deja din alte lucrari, mizeazS si pe
unele valori picturale, date de altem an ja dintre umbrS si luminS. T ot in
aceastS categorie expresivS se inscriu si portretele de m uncitori (Proletar, 4
ianuarie 1936, $omer, 11 ianuarie 1936), unde coloratura socials se impune de
la sine. O alegorie lesne cititS apare in tr-o lucrare din 28 aprilie 1936 (Desen),
unde doi muncitori figurati nud isi rup lanturile pe un fundal sumbru, indus­
trial, dominat de cosuri de fabrics. Modalitatea aceasta de figurare, conform
timente, generatS de dvilizatia industrials, apare incS din a doua parte a dece-
 Institutorii, revista Curintul
liber. 7 septembrie 1935
Teachers, Curintul liber
magazine, September 7.1935
Desen, revista Curintul liber.
2 noiembrie 1935 •Drawing,
Curintul liber magazine.
November 2, 1935
niului trei nu numai in ambianfa constructivismului german si rus, d si la
artisti din Romania, precum M .H. M axy sau Mattis Teutsch. Ca o contrapon-
dere a universului apasStor al orasului, peisajele, scenele alegorice cu copii si
fSrand se instituie ca o insula de puritate si un spatfu edenic visat (1934: Fata
cu flori - 18 august; 1935: Pan - 20 aprilie. Desen - Cap de baiat - 22 iimie,
Institutorii - 7 septembrie. Desen —Cap de copii si $colari —6 octombrie;
1936: Desen —Jaranca din Bucovina - 25 ianuarie. Desen - Profit de t&ranc&
din Bucovina - 2 2 februarie. Desen —T aranca cu fuiorul —9 mai) la care se
adaugS si crimpeiele inregistrate la Vilcov sau Baldc: Pescar din Vilcov - 30
noiembrie 1935, Casa turceascS —Baldc, 11 aprilie si Desen —Cafenea la
Baldc - 8 iunie, ambele din 1936).
Emandparea femeii si in genere regindirea statutului acesteia in sodetate
(atit in mediul rural, d t si in cel urban) sint teme recu rente ale lucrarilor ei,
marturisind semnele unui autentic militantism sodal ( Bucuresti - 1 iunie
1935, Femeia - 2 0 iunie 1936), ceea ce corespundea fervorii cu care artista a
sustinut miscarea femeilor pictore in cadrul general al mi$dSrii feministe.
* *#
C a gravor, N ina A rb o re si-a fecut ucenida in atelierele din G erm ania si
Franta. In G erm ania renasterea gravurii pe aram S si a xilografiei are loc cu
aproape douS decenii m ai tirziu d ed t in Franta, unde in 1862 se infiinta So -
d etate a A cvafortistilor. A stfel, apar la W eim ar »G esellschaft fiir Radierkunst"
 „ Clasele " claselor scolare,
revista Cuvintul liber. 5 oc-
tombrie 1935 • "The
Classes * o f School Classes,
Cuvintul liber magazine,
October 5 ,1 9 3 5
CopiL revista Cuvintul liber,
4 mai 1935 • Child, Cuvintul
liber magazine. May 4 ,1 9 3 5
Peisaj din Bucuresti, revista
Cuvintul liber. 1 iunie 1935
Bucharest Landscape,
Cuvintul liber magazine.
June 1 ,1 9 3 5
In 1876 si la Berlin „Verein fur Originalradierung" In 1886. Societal similare
se constituie la Miinchen In 1892 si la Karlsruhe in 1894, de a c3ror activitate
Nina Arbore avea, desigur, cunostintS.
Este de presupus cS artista - care practica cu imaginatie si deosebitS acu-
ratete tehnicile gravurii pe lemn si pe metal - si le-a in s u lt in Germania, in
perioada studiilor, 1907-1910.
Cel mai apropiat artist, ca viziune si aplicafie, de Nina Arbore era Max
Liebermann (1847-1935). Acesta a lucrat peste 517 gravuri si litografii si un
mare numSr de xilografii pe care le desena direct pe blocul de lemn, cum
probabil proceda si Nina Arbore. Ecoul intemeierii societatilor maestrilor
gravori la Miinchen, dupS modelele deja cu tradifie de la Paris, se face simpt
Si la Bucuresti, unde, printr-un reflex modest, dar plin de entuziasm, artisti
educati la Miinchen precum Jean Al. Steriadi sau Stefan Popescu sustin
artele grafice si in vederea receptSrii adecvate si a formSrii unui mediu de
cunoscStori.
La data de 2 martie 1921 s-a constituit Sindicatul artelor frumoase, care va
determina si o coagulare a gravorilor in jurul Salonului Ofidal. !n organizarea
lui Stefan Nenitescu si Oscar Walter Cisek se deschidea, la Bucuresti Prima
expozitie a g ra fted noui rom an efti (5 decembrie 1926 - 6 ianuarie 1927), o
important^ retrospective a genului, unde erau expuse lucrSri din tiraje impri-
mate intre anii 1872-1926. Selectia cSuta sS reflecte atit recuperarea traditiei at
si, mai ales, sincronizarea cu gravura originals din Europa Occidentals. Printre
expozanti se numSrau si Maria PanS Buescu si Maria Manolescu Bruteanu.
douS remarcabile gravoare, in viziunea cSrora „primitivismul" gravurilor lui i
Emile Bernard sau Paul Gauguin se asoda feridt cu cel al xilografiilor populate
Desen, revista Cuvnntul liber.
13 iulie 1935 • Drawing,
Cuvintul liber magazine,
July 13, 1935

Scolari, revista Cuvintul

liber, 5 octombrie 1935
Schoolchildren, Cuvintul
liber magazine, October 5,
1935

Si religioase ortodoxe, imprimate in teascurile de la Hasdate, Bucuresti sau

Desen, revista Cuvintul liber,
20 mai 1935 • Drawing,
Cuvintul liber magazine.
May 2 0 ,1 9 3 5
Neamt si a c3ror viziune se inrudeste cu crezul estetic al Ninei Arbore.
Formarea unor gravori din Romania In atelierele din Germania si Franta,
printre care si Nina Arbore, a favorizat si asumarea unor directii stilistice, ce re-
flectau ecourile gravurii expresioniste germane, o data cu interesul acordat gravu-
rii originale si c3rpi ilust rate In Europa Centrala, de „Secesionism" si „Art-Deco".
Xilografiile si litografiile lui Arthur Segal, Sigmund Maur, M.H. Maxy,
Marcel Iancu, Mattis Teutsch vor contura pregnant doua directii: una
traditionalists, de inspirajie misticl si foldoricS, ce respecta procedeele tehnice
clasice, si o alta, a experimentului de avangarda, ce se abdtea de la reguli,
cerlnd noi posibilitaji combinatorii.
In xilogravura, Nina Arbore s-a inspirat din icoanele medievale romanesti,
elaborind o viziune sintetica ce exalta simplitatea liniei si un anume primi­
tivism de natura expresionista (in genul lui Ernst Ludwig Kirchner) In
descrierea subiectelor. Linia curge uneori armonios, intr-o necontenita
unduire, sugeiind un delicat simt al poeziei formei, alteori este fracturata si
colturoasa, potentind la maximum vibratia suprafetelor. Sint elocvente in acest
sens lucrari precum Portretul lui F. Dima (al carui desen a fost reprodus In
1935 in Cuvintul liber) si Un c&lug&r (Cuvintul liber, 26 octombrie 1935),
intr-o interpretare mai putin obisnuitS, unde urmele daltii genereazi alburi
adinci, serpuind ca niste flacari, intr-un contrast violent cu masivitatea
intunecata, de monolit a personajului.
O alta lucrare in aceasta tehnica este M ofi (din 1933, publicata si in
Cuvintul liber, 17 februarie 1934), ce ocupa un loc de exceptie prin multitu-
dinea efectelor urmarite ce o apropie de lumea rafinati a xilogravurii japoneze.
 Ora$. 1934. Gravurfl pe
lemn. IS x 21 •City. 1934.
Woodcut

livWA.

De a ltflf ea va explora $i imprimarea in culori, apropiatS aceleia?i poetici

metonimice, specifics hai-ku -u rilor (Z orele, Coctupi, datind din anii 1933).
Gravura pe arama a Ninei Arbore aratS o data in plus placerea experimen- j

tSrii $i a unui perfecfionsm autentic, lipsit de uscSciune $i emfazS.

Nina Arbore a fost o maestra incontestabila a tehnicilor de gravurS cu $i

fSrS acizi. Astfel, in cazul gravurii cu acul a exploatat, cu o incredibilS finefe a j

executiei, posibilitafile acestei tehnici dificile. „Barbile", respectiv spanul rezul-

tat la indzarea liniei cu acul pe placa crudS, incerneluit ?i strivit la imprimare,

Maica star eta (Autoportret ?).
confera exemplarelor sale un aspect net, nuanfat de onctuoase catifelSri ?i
1935. Acvaforte ?i acvatinta
in ton sepia. 21,8 x 18 • The negruri adinci, savuroase. Tehnicile cu acizi pe care le-a abordat artista au fost
Abbess (Self-portrait ?). 1935.
acvaforte, acvatinta $i verniul moale, procedee in care accentua, ca ?i in alte
Sepia-tinted etching and
aquatint domenii, preeminen^a liniei, suprafafa, pata fiind subordonate acesteia.
Tirajele sint mid, de 15-20 de exemplare, cu imaginea imprimata adinc pe

hirtie groasa (uneori pinS la a o strSpunge), ceea ce ne lasS sa presupunem ca

artista i?i realiza singurS plan$ele. Pentru a spori impresia de ansamblu $i
impactul asupra privitorului, Nina Arbore folosea cerneluri de nuanfe, cu
precSdere brun. Un cuvint ar fi de spus $i in legaturS cu inscripfionarea
plan^elor. Ca orice gravor c o n s e n t cS lucrSrile sale vor rSmine posteritapi,
artista a semnat ?i predzat tirajul precum ?i numSrul fiecSrui exemplar, un
element prepos pentru cercetStorul care ii va cataloga opera graficS.
 Nina Arbore i$i alegea cu grijS modelele. Portretele sale indicS o precisS observafie psi-
hologica, accentuate de poza meditativ3 $i o combinafie savant3 de umbre $i lumini. Figura
palida $i colturoasa a lui Paul Zarifopol (1930) se decupeaz3 aproape morbid de pe fundalul
intunecat. Linia subtire ?i nervoasS, adaptat3 pcrsonalitStii subiectului, aminte^te de lumea
incifratS ?i ambigua a lui Foujita, artistul nipon aclimatizat la Paris.
Seria de acvaforte dedicate lui Zamfir Arbore din anii 1933-1935 multiplies imaginea
unui luptator pentru idei, pentru o cauzS, a unui boier, nu numai prin descendent3, ci $i prin
spirit. Realizate dup5 desene datind din preajma mortii tat3lui, portretele inregistreazS filmic
etapele evolutiei bolii dar ?i o extraordinar3 t3rie de caracter. Ca $i in alte compozitii, miinile
joaca un rol simbolic in discursul plastic. Simplificate, ele devin semnele unei asceze intr-o
imagine hieratic3, o icoana sui-generis, in care ochii iradiazS hipnotic.
Un alt subiect pe care 1-a reluat cu variante este Fetifa, probabil acclasi model cu
Portretul de fetiffi in roz (1928), atit de admirat de Petru Comarnescu $i de Oscar Walter
Cisek. Copil interiorizat, cu aer maladiv, cu figura triunghiularS $i ochi luminosi, fetifa
Ninei Arbore este semnificativ3 pentru filtrarea viziunii noii obiectivit3fi in grafica roma-
neasca. Intr-o cheie diferit3, cea a hieratismului extatic (Fata cu lalea, 1934-1935), Nina
Arbore asociazS datele unui nou dasicism cu cele ale unui simbolism cu rSdScini in Orient.
Ca un atribut secundar $i plin de farmec al universului explorat ?i de alfi arti^ti, cum ar
fi la noi de Milifa Petra^cu ?i in arta europeanS de Steinlen, Pisicile (1935) Ninei Arbore,
lucrate cu multa vivadtate (in acvaforte, acvatinta $i reveniri cu acul), sint comparabile cu
 Milita Petrajcu, Portretul
N inei Arbore. |] 935 - 1937 ] .
Conte. 31 x 23,6 • Milita
Petrascu, Portrait o f Nina
Arbore. [1935-1937]. Conte

ft

cele mai reunite imagini ale genului. Artista creeaza o uimitoare senzape de
tactilitate, totul imbSiat Intr-o penumbrS plin3 de mister.

Peisajele din anii 1935-1936, legate de viafa monastic;!, fie la mari centre

m5n5stirepti precum Horezu, fie in modeste lacapuri de (ar5 (BSbeni - Vilcea)

TelevS dorinfa Ninei Arbore c£tre o impScare cu sine pi cu divinjtatea, in aceste

oaze de linipte pi laborioasa reduziune.

Din aceasteS epoci dateaz5 pi un posibil autoportret al artistei publicat in

Cuvtntul liber, 15 august 1935, pi expus la Salonul Oficial de desen pi gravurS
din acelapi an, cu titlul M aica starefS , autoportret executat in acvatinta in
tonuri brune. Emblema a suferintei, autoportretul dezvSluie transforma rile
petrecute in atitudinea ei sufleteascl, constatindu-se o identificare, pe de o

parte cu portretele tirzii ale tatdlui, pe de alt5 parte cu personajele marilor

ansambluri religioase pe care se pregStea s2 le abordeze.

VtnieUS, revista Cuvintul

liber, 27 octom brie 1934
Vignette, Cuvtntul liber
magazine, O ctober 2 7 ,1 9 3 4
 Nina Arbore Tmpreunfl cu
pictorii 1. Filaticf pi V. Iva­
nov, la Constanta, pe panti-
erul Bisericii Sfintii Imparap
Constantin si Elena. J 936
Nina Arbore with painter*
I. Filatief and V. Ivanov in
Constanta at the const ruc­
tion site of the church of St.
Emperors Constantin and
Elena, 1936

P jc t u r a r e l ig io a s A

In a doua parte a deceniului patru al secolului trecut, sc pctrece o anumc

reorientarc a muncii artistci c3tre decoratia parietal*! (tempera, fresed, mozaic),
corcspunzdtoarc pe d t sc pare ?i unei convcrsiuni rcligioasc. In nccrologul
publicat de Adrian Maniu Tn revista Sim etria (1942), poetul evocl intr-un Jim-
baj voit arhaizant, in spiritul vechilor texte mdndstirc^ti, traiul de schimnid de
ia sfirsitul viefii al Ninei Arbore, amintindu-se atit de pictura biseridlor de la
Constanta si Sinaia, d t ?i de „uria?ele mozaicuri ale unei ctitorii din
Hunedoara": „Ce grea e lupta infeptuitoare pentru o femeie dreaptS, dnd e si-
litd s3 impart^ istovirca intre grijile gospodiriei pin3 la chiar hdnitul tuturor
lighioanelor ogdzii, ca o Sfinta Vineri *i freamitul reculegcrilor inalte din
chilia atelierului, unde plismuia ingeri, insufletea parabolelc Scripturci y\ ald -
tuia impletire din urzeald de semne instelate si inmugurite, pentru dmpuriJe fi

livezile de altar".
Activitatea pictoritei sc raliazi unei intense desfesudri de forte in domeni-
ul artei religioase unde femeile-pictore ocupau un loc important. Amintim,
spre exempJu, de Cedlia Cutescu-Storck sau Olga Creceanu cu care artista era
in strinse rciatii de prietenie. Marile nume ale picturii interbeliee (N. Tonitza,

29
 Cina cea de lain a. 1938-
1939. Fresca din naosul
Biseridi Sf. Ilie Tesviteanul,
Sinaia * The Last Supper.
1938-1939. Fresco in the
nave o f the St. Ilie o f Tesvi
church, Sinaia
Catalog: Grupul nostru.
Expozitie de picturd s&sculp-
turd, SSlile Ateneului Ro­
man, Bucuresti. 1940
Catalogue: Our Group.
Exhibition o f Painting and
Sculpture, The Romanian
Athenaeum, Bucharest, 1940
f Academiei de Arte Frumoase din Bucure^ti.
Theodorescu-Sion, Eustatiu Stoenescu) au executat pictura religioasa de foane
buna calitate, imbinind mo^tenirea bizantina cu datele unei stilisrid modeme.
Prima comanda de anvergura, facuta de Patriarhie $i de primaria orasului
Constanta, a fost decorapa Biseridi Sfintii imparap Constantin ?i Elena.
Construita intre 1923-1934 dupa planurile arhitectului Dimitrie Ionescu-
Berechet, arhitectul-^ef al Patriarhiei Romane, pe fundapile unei biserid mai
vechi, biserica a fos tirnosita In septembrie 1934 de mitropolitul Miron Cristea
(figurat printre ctitori). Decorapa a fost realizata intre anii 1936-1937 in tem­
pera, fresca £i mozaic de Nina Arbore, ajutata de Virgil Manoliu. Alp colabo-
ratori au fost pictorii basarabeni I. Filatiev $i V. Ivanov, care apar impreuna cu
artista pe schele intr-o fotografie din 1936. Catapeteasma de marmura a fost
lucrata la Bucure^ti. Suprafata pictata este de 416 m2 ?i a fost recepp'onata la 6
august 1937, de o prestigioasa comisie formata din episcopul Gherontie al
Constantei, de profesorul G. Oprescu ?i de pictorul Camil Ressu, rectorul
Aflata mereu in cautarea unei expresii originale, care sa-i condenseze con-
ceptia estetica, Nina Arbore obpne la Constanta o sinteza stilistica armonioasa,
care, de$i respecta canoanele erminiilor, tope^te in miezul desfa^urarilor istori-
ate (V iafa lui lisus, Viafa M ariei, G asirea Sfintei Cruet), elemente de
Rena^tere timpurie (Giotto, pictura sienezS,) in cadrele unui hieratism bizan-
tin, inspirat deopotriva de mozaicurile de la Ravena dar si de frescele de la
 Nasterea lu i lisus. 1936-
1937. Fres<5 din naosul Bise-
ricii Sfintii imparan
Constantin si Elena, Cons­
tanta •The Birth o f Christ.
1936-1937. Fresco in the
nave of the St. Emperors
Constantin and Elena
church, Constanta

Biserica Domneasca din Curtea de Arges. Peste aceste straturi, de neocolit in

Arhanghel. 1936-1937.
Fresci din naosul Biseridi
Sfintii unparati Constantin si
Elena, Constanta •Ar­
changel. 1936-1937. Fresco
in the nave of the St.
Emperors Constantin and
Elena church, Constanta
practica picturii parietale, se suprapun si o sene de indrazneli fonnale, proprii
poetidi ei picturale. Pentm a ilustra aceste inovafii, introduce de ea in retorica
ddurilor iconografice, fixate de cerintele imuabile ale ritualului ortodox, sem-
nalam. de pilda, figurarea ingenioasa a aripilor arhanghelilor si ingerilor din
nise, aripi care deseneazS o mandorla sui generis, Bind ancorate ca instrumen-
tar in „Art-Deco".
Din punct de vedere cromatic, valoratiile subtile de alburi pufoase, udlizate
pentru sugerarea norilor, creeazS o atmosfera propice starii de grade. In altar
sint figurati sfintii/ ce dau hramul biseridi, Constantin si Elena, intr-o maniera
medievalizanta, influentata de miniaturile celtice. Solutii neasteptate si fer-
medStoare apar in scene de mare portantS mistidi, cum ar fi Cina cea de tainft
unde, in fata mesei, artista picteaza o nature moarta, riguros structuratS, cu
vase si chiupuri de mari dimensiuni. La o alta scena important! a dclului
cristologic din naos, Invierea lui lisus (direia ii corespunde grupajul de scene
Buna Vestire, Naster ea lui lisus si Adorafia magilor), grupul mironositelor
este alcatuit din siluete elegante, ce amintesc de gratia decadent! a tipurilor
feminine din pictura prerafaelit!.
Inca din 1921, unul din exegetii picturii ei (Eugen Cr!dun) sesiza: «Nina
Arbore este o primitiv! cu totul dvilizat!, care cunoaste pe Burne-Jones si pe
Dante Gabriel Rosetti Asemenea reiterlri stilistice si de motive icono-

31
 S ober d e tngeri. 1936-1937.
Fresca din pronaosul Bisericii
Sfinpii Imparati Constantin si
Elena, Constanta • Council o f
Angels. 1936-1937. Fresco in
the narthex o f the St.
Emperors Constantin and
Elena church, Constanta

Prezentarea Sfintei Cruci. grafice sint constante, de altfel, ?i in opera ei grafica ?i picturala, ingreunind
1936-1937. Tempera. Icoana
cronologizarea creatiei.
din iconostasul Bisericii Sfintii
Imparati Constantin si Elena, Marele iconostas de marmura este impodobit cu icoane in tempera, cu o
Constanta • Presentation o f the
cromatica vie, avind un pronuntat caracter istorist, in tru a t revigoreaza stiluri
St. Cross. 1936-1937. Tempera.
Icon in the iconostasis of the prestigioase din epoca prerena^terii italiene, a unor Ducdo ?i Cimabue.
S l Emperors Constantin and
Aducerea acestor maestri in contextul iconografiei rasaritene era fadlitata de
Elena church, Constanta
relafia lor profunda cu formele culturii bizantine, de care incercau sa se

emandpeze.
Interesul artistei s-a extins ?i asupra modalitatilor spedfice de recom-
punere a imaginii din fragmente, permisa de tehnica in mozaic, pe care o va

dezvolta in mari ansambluri, ce nu au putut fi deocamdata identificate. Icoana

de hram, de pe luneta portalului, de la intrarea in biserica din Constanta, tri-

m ite explidt la mozaicurile ravenate, dovedind o atenta asimilare a incompara-

bilei lor forte expresive.

Intreaga biserica ofera pentru Nina Arbore un teren vast de experimente

decorative, reflectate in chenare, briuri cu elemente fito- ?i zoomorfe, prelu-

crate dup3 manuscrise medievale $i arabescurile orientale. Se reliefeazS, astfeL

complexitatea $i amploarea proiectului ei de reformulare si reinterpretare, in

32
 tnehinarea rcgilor magi, frag­
ment din scena N afterfi Ini
Hsus. 1936-1937. Fresca din
naosul Bisericii Sfintii Imparati
Constantin Elena, Constanta
Adoration o f the Magi, detail of F f r f c J w m .h
the Birth o f Christ scene. 1936-
1937. Fresco in the nave o f the
St. Emperors Constantin and
Elena church, Constanta

Crucificarea. 1936-1937.
cheie moderna, a sistemului traditional ?i conservativ de decoratie bisericeascS
Tempera. IcoanS din iconos- ortodoxa, f5r§ negarea marilor valori produse de acesta.
tasul Bisericii Sfintii ImpS-
rap Constantin si Elena, Un al doilea monument important decorat de Nina Arbore este Biserica
Constanta • The Crucifixion. Sfintul Hie Tesviteanul din Sinaia, datoratS arhitectului Paul SmSrandescu
1936-1937. Tempera. Icon in
the iconostasis o f the St. (1881-1945). Construita intre anii 1934-1938, in stil neobizantin din piatri
Emperors Constantin and
cioplita de Moroieni, cu o silueta din volume armonios articulate in spatiu, bi­
Elena church, Constanta
serica a fost pictata de Nina Arbore (frescS, tempera $i ulei) intre anii 1938-

1939. La ceremonia de sfinfire din 17 decembrie 1939 au participat in prezenta

Patriarhului M iron Cristea, regele Carol la II-lea $i Marele Voievod Mihai,

precum si ctitorii propriu-zisi ai bisericii, membrii familiei industriasului

Costinescu din Sinaia. Toti acestia sint figurari, in monumentale portrete

votive, de catre Nina Arbore, in pronaosul bisericii.

Ca o prima remarcS asupra impresiei generale pe care o degaji decoratia de

la Sinaia, dac*S o comparam cu cea de la Constanta, pictura Bisericii Sfintul Llie

este mai legata de conventiile si de uscddunea vietii monastice. de dognriS

adica, propagindu-se o viziune mai rigida, in pofida unei legaturi mai strinse

cu icoanele si gravurile rustice. Aceaste observatii generale nu contrazic insi

prezenta, in anumite zone, a unei libertap a compozitiei. necertzurati de
 lconostasul do zid si vedero
$prc altar (scena MinVti
Donwului p e tron tnconjli­
ra tH de heruvumi). 193S-
1939. FresdL Biserica Sfintul
Ilie Tesviteanul, Sinaia •The
wall iconostasis and view to
the altar (the scene of Sf.
Mary Reigning. Surrounded
by Cherubs). 1938-1939.
Fresco. The St. Hie of Tesvi
church. Sinaia

scheme prestabilite: catapeteasma, unde icoanele imp&r&te$t\ sint adevirate

portrete de $evalet, ca $i unele scene din Vechiul Testament din pronaos,
precum Izgottirea din mi, Sacrificitil Ini Abraham sau Prorocul Hie in carol
tras de cai.
RestrinsS de pufindtatea mijloacelor materiale, N ina Arbore alucrat
in trompe I'ceil, inlocuind opulen^a m aterialelor de \a Constanta {aur, marmuJ
r3, mozaic) printr-u'n continuum decorativ om niprezent, ce asigurii o coetera
de exceptie intregului, f&rS rupturi si fractur&ri ale spectacolului vizual.

Aceste douS opere de proportii grandioase (C onstanta, Sinaia) linalizat*

sfirsitul viefii, se im pun prin forja lor, drept opere de art& totals

(GcsamtJcunsfwerJe), ca un fel de testam en t artistic al unei creatoare singi

in arta romaneascH.

»*
 C r o n o l o g ie
jggo, lANUARir., 8. So nnste, la Bucuresti, Nina Arbore,
fticn mai micA a lui Zamfir ?i a Ecnterinei.
Zamfir Arbore (14 noiembrie 1848, CernAuti-
Bucuresti, 2 nprilie 1933) era descendent al unei
vcchi familii dc boicri moldoveni. cfirturar si adept
al idcilor sodaliste cu nuant AutopicA, scriitor si
publicist. S-a stabilit in Principate in jurul anului
1877. A colaborat la ziarele Romdnul, Telcgraful,
Telegraful roman. A lucrat ca functionar la arhivele
stntului. A lost seful serviciului statistic de pe lingA
primAria capitalei, prolosor la Scoola SuperioarA de
RAzboi.
lntT-o convorbire cu Victor CrAciun, In volumul
Statuia nefScuta (1988), Milica Petrascu, care a
frecventat familia Arbore, i?i amintea:
JC. (rAciunJ - Si pc Zamfir Arbore mi-ati spus c5 1-afi cunos-
cut tndeaproape...
M. [ilita] - Da, a fost unul din precursori, un mare cArturar,
din familia lui Hasdeu, fArA sA dea opere fundamen­
t a l ca Hasdeu. Era filolog - stio multe limbi - scri­
itor, istoric, agronom si pe deasupra un mare
socialist. Imi povestea cA se imprietenise cu
Eminescu si cA i-a dat acestuia scrisori de recoman-
dare in Caucaz, cind s-a dus $Ase trateze*. A scris
enorm. Eu am avut multe din scrierile lui, de exem-
plu Schifc din istoria Rusiei, Poporul rus,
Dicfionarul geografic nl Basarabiei...
C. - A scris si memorii, volume Tntregi...
M. - O carte zguduitoare a fost fn puscAria Petropavlovsk.
Era o figurA cu totul aparte care mi-a prilejuit o
sculpturA celebrA, mult apreciatA care nu mai stiu pe
unde se aflA" (n.n.: portretul in bronz al lui Zamfir
Arbore se pAstrcozA in colecfia Muzeului National
de ArtA al Romaniei, vezi ilustratia).
Sora Ninei Arbore, Ecaterina (nAscutA in 1873 la
Baix, in cantonul Vaud, Elvetia). a studiat medicina
la Bucuresti si la Academia de McdidnA din
Petersburg, unde a lucrat doi ani cu celebrul biolog
Ilia Mecinikov. Intro 1898-1905 a fost medicul
PrimArici Bucuresti, dupA care a lucrat la Spitalul
* Eminncu »-• trji.it intr-o dinict din imprtjuritntlc Odcsci.
Coltea si Sanatoriul pentru Tuberculo$i .Filaret".
MilitantA socialistA, a fost pentru scurt timp mi-
nistru al SAnAtAtii in Republica SovieticA Ucraina. A
publicat printre altele conforinta intitulatA Femeia
in luptS spre emancipate (Biblioteca .Romania
mundtoare", Bucuresti, 1911, sau diverse articole cu
subiecte medicale in Calendarul muncii: .Despre
tuberculozA" (1907), .Femeia in revolutia rusA"
(1908), .Mundtorii din Rusia si SodetAtile cultu-
rale" (1910), .Mundtorii si igiena sodalA" (1912),
.Femeile mundtoare in miscare" (1913), .Despre
acddentele de muncA" (1913), .August Bebel ca
om" (1914). Ecaterina Arbore a fost una dintre vic-
timcle epurArilor staliniste. Bind executatA in 1937.
Nina Arbore urmeazA liceul la Bucuresti.
19 0 4 * La nurnai 15 ani, ii apare numelc in presa vremii: .S-a
remarcat mult la expozitia de lucru manual. picturA
etc. a insritutului d-nelor Moteanu, un tablou in
creion al d-rei Nina Arbore" (***, .Informatiuni",
in AdevBrul de aimineati. 26 iunie 1904).
[ 19 0 7 " ! 9°9J* Primele lectii de picturA si desen le primeste
in atelierul lui Nicolae Vermont.
.De mic copil am inceput sAdesenez. Pot $A-ti spun
cA primele lectii de desen si aquarelA mi le-a dat
actualul prim-ministru, generalul Averescu. Liceul
1-am fAcut in capitalA. DupA ce am luat dtva timp
lectii cu Vermont, am plecat la Munchen." (P. Co-
marnescu, .Artistii nostri. Voroava Iiniilor adind.
De vorbA cu d-ra Nina Arbore", in Rampa rtouA
ilustratS, 20 martie 1927.)
[ 19 0 7 - 19 10 ]. StudiazA la Academia din Munchen.
Profesorii ei au fost: Angelo Jank. Albert
Weisgerber si Wilhelm von Debschitz.
Angelo Jank (1S68-1940) a fost pictor, ilustrator si
afisist, un colaborator important al revistei Jugend.
Era unul dintre promotorii de vazA ai
.Jugendstilului" si nu intimplAtor un admirator al
lui Holbein.
Pictor de gen si gravor, Albert Weisgerber (1878-
1915). de la care s-a familiarizat probabil cu tehni-
 die de gravura pi Wilhelm von Debschitz (1871-
1948), autor de picture decorative >i tapiserie (influ-
entat de W. Morris pi W. Crane), de la care a purut
sa invefe tehnicile decoratiei mtirale, au fost
maeptrii de mai mica important in forma pa ei.
In ceea ce-I privepre pe Igor Grabar (1871-1960), al
carui nume este semnalat de ^tefania Schwartz
(„Nina Arbore", in Arta plasticS, 1957, nr. 6), aces-
ta invatase intre 1890 pi 1901 la scoala particulars a
lui Anton Azbe la Miinchen (unde au mai studiat
printre altii Iosif Iser si Sandor Ziffer). In perioada
studiilor Ninei Arbore la Miinchen, Grabar se afla
cu intermitente la Moscova (cf’. G. Azarkovid ?i
N.V. Egorova, Igor Grabar, Leningrad, 1977),
neputind astfel s3-i fie profesor, fund legat de ea
probabil prin relafii de prietenie.
Inca din timpul studiilor a expus la Miinchen, la
Kiinstlerverein, asociatie prestigioasa unde in 1904
fuseserS prezentap Van Gogh, Gauguin pi Cezanne.
19 10 - 1 9 1 1 . La sfatul lui Angelo Jank, dupa studiul desenu-
lui insupit la Miinchen, plead! la Paris pentru a stu-
dia pictura.
Aid va lucra in ultimul an de existentS a Scolii lui
Matisse care s-a inchis in toamna anului 1911.
Academia Matisse a functionat intre 1908-1911,
fiind frecventata de aproape o suta de studenp,
printre care americani, scandinavi, germani,
maghiari pi romani.
,,Fata de rigida discipline a lui Jank, prietenia lui
Matisse ni se pSrea neverosimilS. In pcoala lui
Matisse era o atmosferS camaradereasca ce ne insu-
fletea pe top. Maestrul tinea «causerii» foarte
interesante, in care ne expunea conceppile lui artis-
tice pi care erau urmate de discufii. Scoala lui
Matisse n-a durat din nefericire decit un an. Teama
de a nu face din elevii lui umili imitatori pi pas-
ticheuri 1-a fScut s-o desfiinteze. Matisse mi-a fost
mai mult decit un maestru. Un portret pe care mi
1-a facut e acum la Galeria «Sciukin» din Moscova"
(J. Jianu, „De vorbe cu d-na Nina Arbore despre
femeile pictore", in Rampa, 23 decembrie 1927).
1 9 1 2 . Expune la Salonul Ofidal al Artiptilor in viata unde,
din numSrul mare de artipti menponap in catalog,
36
douSzed pi pase erau femei. A figurat cu trei lucrin
(P iliria verde. Portret, Un bStrin, cat. l-3).Vezi
***, „Expozitia Salonul Ofidal", in Facia, nr. 22,
1912.
19 14 . Se intoarce definitiv in tarS:„M-am intors in patrie in
1914. In acelapi an am trimis nipte tablouri la
•Tinerimea Artistic3», dar mi-au fost refuzate.
Stind apoi sub ocupapa germanS, am expus la
Ateneul Roman, impreunS cu unii din grupul aces-
tei sodetSp. Critica nu mi-a fost favorabilS. Cineva,
probabil d. Stere, scria c3, daca soldapi nemti ar fi
intrat in expozipa mea, s-ar fi speriat de nudurile
mele...(c/. P. Comamescu, op. cit.).
Iunie - .Expozipa oficiala a artiptilor in via(3*,
Ateneul Roman. In ziarul Epoca din 18 iunie 1914,
Nina Arbore este semnalati printre artiptii
expozanp, cu douS lucrari (Portret, cat. 1 pi
Peisagiu, cat. 15). La aceste manifested ofidale, pic­
tura, sculptura, gravura, arhitectura pi artele decora­
tive erau prezentate laolalti.
19 15 , MARTTE - Prezinta la „Tinerimea Artistic3" doui
lucrSri: Portret pi Peisagiu (cat. 16-17).
1 9 15 , MAI - „Expozipa ofidalS a artiptilor in viate", Ateneul
Roman. In Romanul din 4 mai 1915, artista este
menponata printre artiptii expozanp (doue lucriri:
Nud, cat. 13, Nud, cat. 14). Vezi pi N. Pora,
„Salonul Ofidal" (Cronica artistici), in FlacSra, 6
iunie 1915.
19 16 / FEBRUARIE —.Expozipa de picture a ardstelor pic-
tori", organizate in folosul Societapi Crucea Rosie,
Ateneul Roman. In catalog sint menponate
expozantele: Nina Arbore, Alexandria Biju, Maria
Bratep, Niculina Delavrancea, Olga Greceanu,
Rodica Maniu, Constanta Mihaescu, Jeana Mantu,
Elena Popea, Risa Propst, Sonia Roguska, Maria
Ciurdea-Steurer, Cecilia Cutescu-Storck, Anna
Thorand, Nora Steriadi.
Nina Arbore a expus zece lucr3ri: Portret, De la
DurSu, De la DurSu, Valenii de Munte, Caterina,
Portret, De la Plopeni, VSlenii de Munte, Aurel, De
la Durdu, cat. 1-10). In articolul publicat in FlacSra,
20 februarie 1916, „ArtisteIe pictori (O expozitie la
Ateneul Roman)", P. Georgescu-Rachtivan remarca:
 „D-ra Nina Arbore aduce o vigoare particulars Tn
pinzele sale, in portrete tending de sintezfi a
formelor este interesantS dar nu trebuie sS o duca la
lucruri silite".
La rindul sSu, in Via(a artisticS, nr. 1,1 martie 1916,
Mircea FreamSt comenta: „D-ra Nina Arbore are un
impresionism accentuat. Ajungind la anihilarea for­
melor, inlocuite prin impresii pi efecte de culori | .iK
1015, MARTIE - Expune la „Tinerimea ArtisticS" douS
lucrSri.
1915 , MAI - „Expozitia oficialS a artiptilor in viatS", Ateneul
Roman, prezintS patru lucrSri (Portretul
d-nei H., Portret - Aurel, Peisaj de la DurSu, Peisaj
de la Durau, cat. 13-16) Vezi AdevSrul, 2 mai 1916.
1917 , SEPTEMBRIE, 1 - „Rumanische Kunstausstellung"
(Expozipa artiptilor romani) deschisS in Saloanele
„Nicolae Grigorescu" din Palatul Ateneului Roman
(55 expozantf, 176 de lucrSri). Selecpa a fost
patronatS de H. Braune, directorul Pinacotecii din
Munchen, de pictorul german Dzialis, de G.D.
Mirea, J.Al. Steriadi pi Fritz Storck.
Nina Arbore a figurat cu patru picturi (Lilith fi Eva,
Aurica, De la Plopeni, MufcatS). In SSptSmina ilus-
trata din 24 septembrie 1917, N. P. [Nicolae Pora?],
in „Expozitiile artiptilor romani" o mentioneaza cu
„picturi impresioniste".
1920, APRILIE - ParticipS la expozipa „Tinerimea ArtisticS"
cu 0 lucrare. Vezi Fulmen, „Expozitia «Tinerimii
artistice»", in Dimineata, 23 aprilie 1920.
1921, FEBRUARIE, 8 - Se deschide prima expozitie personals
la Sala Mozart cu pictorii G. Pojedaeff pi $tef5nescu.
Din comentariile presei vremii citSm: ***,
„Cutreierind expozitiile. Sala Mozart: D-ra Nina
Arbore. Expozipa George Pojedaeff", in Dimineata,
12 februarie 1921: „[...] inclinatiunile evidente pen-
tru arta decoradvS, pentru ceea ce se cheamS deco-
rape muralS". Este remarcatS pi „preferinfa pentru
culorile calde, in contrast cu tonalitSple red ale
pinzelor ei pictate sub influenza pcolii germane".
Acelapi cronicar aratS cS: „DupS ce in expozitiile
mobile din diversele orape mari ale Rusiei, d-sa
izbutise sS atragS luarea aminte a cunoscStorilor
prin pinzele sale [...], d-ra Nina Arbore infruntS pi
privirile impresionabililor bucureptcni". Este o
informatie ce nu s-a putut verifica si din care Elena
Mateescu, intr-un studiu remarcabil („Pictura pi
grafica Ninei Arbore in contextul artei romanepti
din perioada interbelicS", in Studii pi cercetSri de
istoria artei, T. 23,1976, p. 103-133), coroborind
aceastS informatie pi cu prezenta pictorului
scenograf rus G. Pojedaeff la Bucurepti, a analizat 0
intreagS linie, ce a nutrit pictura Ninci Arbore, pi
anume constructivismul pi cubo-futurismul rus.
B. Br. [Barbu BrSnipteanu], ..Expozitia Nina Arbore
pi Pojedaeff", in AdevSrul, 16 februarie 1921, dteazS
lucrSrile: panoul Lilith fi Eva (cat. 4, in „stil decora-
tiv"), Ginduri (cat. 6, „ceva din naivitatea pictorilor
primitivi: o descompunere a formei, o inginare a
culorii"). Mai sint enumerate lucrSrile: Tata, cat. 1,
O fetifS, cat. 22, Ecaterina, cat. 17, Portrete, cat. 21,
Portretul d-lui /. M., cat. 36, peisaje fSrS nr. cat.
Ludfer (Sigmund Maur), „Expozttiile Nina Arbore,
Pojedaeff, StefSnescu", in Rampa, 18 februarie
1921, distinge in lucrarea Ginduri un „inceput de
primitivism voit". In catalog la nr. 3 figura pi
lucrarea intitulatS PSpufi.
Eugen CrSdun aratS in „Cronica artisticS
(Teodorescu-Sion, Tonitza, Stefan Dimitrescu, Nina
Arbore)", in Viafa romaneascS, nr. 2, februarie
1921, p. 249: *Nina Arbore este o primitivS cu totul
dvilizatS, care cunoapte pe Burne-Jones pi pe Dante
Gabriel Rosetti [...]".
19 2 1 , MARTIE, 12 - Se constituie Sindicatul Artelor
Frumoase avind urmStoarea conducere: prepedinte,
Camil Ressu, vieceprepedinti: D. Serafim pi I. T>ncu,
easier: Tr. Cornescu, secretan M. Bunescu, membri:
A. Verona, Al. Satmary, Theodorescu-Sion, Fr.
Sirato pi Nina Arbore (cf. P. Oprea „Scurt istoric al
Sindicatului Artelor Frumoase", in Studii muzeale,
7,1974, p. 33-36). Prezenta Ninei Arbore in acest
consiliu dovedepte prestigiul de care se bucura in
ochii colegilor de breaslS.
19 2 1 , MAI, 8 -3 1 - Expune la Sodetatea „Arta Romans" (a
IV-a expozitie), Ateneul Roman. Nina Arbore este
mentionatS printre invitatl alSturi de M.H. Maxy pi
Sigmund Maur. PrezintS nouS lucrSri: Portretul
 d-lui I. M. (Ion Minulescu, sustinStor al „Artei
Romano", lucrare pSstrntS azi la Muzeul de Art3 din
Cimpulung-Muscel), Autoportret, Pfipu$ile, Flori,
Flori, Pt’isaj. Peisaj din Bucurefti, Peisaj, Peisaj (cat.
1-9). Vezi Lucifer, „Miscarea artistiri la o rfispintie.
Expozitia societapi «Arta romanS»", in Rampa. 10
si 18 mai 1921. Intr-un studiu publicat tn revista
Arta plastics, 1964, nr. 10-11, Petru Comarnescu
(„fnsemn5ri despre «Arta Romana» - Momente din
plastica romaneasca a secolului XX") aprcciazS ci
Nina Arbore este „o mare desenatoare, compunind
simplu, intr-o atmosfero relevant psihologica".
Artista va expune constant, pin3 in 1928 la mani-
festSrile sodetSPi.
19 22 , FEBRUARIE - „Expozitiile d-nelor Thorand, Olga
Greceanu si Nina Arbore", la Sala Mozart. Aid
prezintS o compozitie cu pJpusi 51 portretele Didei
Solomon-Callimachi, al lui Vasile Demetrius, al
colecponarului Al. Bogdan-Pitesti si al lui Lupu
Kostake.
Vezi: Ful.fmen], „Din lumea artelor. Expozipile
d-nelor Thorand, Olga Greceanu si Nina Arbore",
in Dimineata, 13 februarie 1922; Victor Ion Popa,
„N. Delavrancea-Dona, Olga Greceanu si Nina
Arbore", in SburStorul literar, 18 februarie 1922,
p. 558 care sesiza culoarea „p3mintie si fezandatS" a
portretelor, dintre care cel al actritei Dida Solomon
are „privirea perversa si nervoas5"; S. Maur,
„Miscarea artistici. Expozipile: Nina Arbore-Olga
Greceanu-Anina Thorand. Prima expozipe a
Asodapei «Salonul de toamn3»", in AdevSrul lite­
rar f i artistic, 19 februarie 1922. In lucrarile Ninei
Arbore, S. Maur remarca „reteaua constructiva
tesuta de intelect" si »o poezie primitiva si melan-
colica desi a$pr3", un „ritm armonic" care ii strabate
lucrarile.
Semnalam 0 expozipe cu lucrari ale profesorului
Ninei Arbore, Angelo Jank, deschisS la Bucuresti.
Vezi ***, *Tablouri de Jank, Ziigel si Arthur
Kampff expuse la Sala Mozart", in Rampa, 16 fe­
bruarie 1922.
APRJL1E - Expozitia Societal „Arta Romans", a
V-a. A expus portrete. Vezi S. Maur, ^Expozitia
38
Sodetapi *Arta Romans*", in AdevSrul literar p
artistic. 23 aprilie 1922.
19 2 2 , DECEMBRIE, IO -2 8 - „Expozitia artistelor pictori j>i |
sculptori", Maison d'Art. Au participat: Nina
Arbore, Maria Brates, Maria Ciurdea-Steurer,
Rodica Maniu, Elena Popea, Niculina Delavrance*-
Dona, Cedlia Cutescu- Storck, Olga Greceanu,
Mina Byck, Jeanna Mantu Giurgea, Gctta Holban,
Merica Rimniceanu, Luda Beller, Nadia Bulighin,
Lucia Demetriade-B31Scescu, Elisabeta Braun
Mellinger, Risa Propst Kraid.
Vezi Victor Ion Popa, „Artistele plastice si Emilian
LdzSrescu", in AdevSrul literar fi artistic, 17 demn-
brie 1922; Lucifer, „Expozitia artistelor pictori ;i
sculptori", in Rampa, 18 decembrie 1922.
Cronicarul discuta asupra oportunitJtii mani-
festarilor feminine: „Unitatea si armonia de vederi
atinsa nu se mai intilneste la noi decit la «Arta
Roman5»". ObservS c3 lucrarile Ninei Arbore
„incep sfi fie mai colorate". Sint dtate Portretul
inginerului Greceanu, si Portretul doamnei F. Pe­
tr escu; ***, „Expozitia femeilor pictori si sculptori*,
in Contimporanul, 23 decembrie 1922; Eugen
CrSciun, „Expozitia artistelor pictori si sculptori* in
Via fa romdneascS, nr. 12, decembrie 1922: „D-ra
Arbore evolueazS f5r3 a schimba manierele la
fiecare expozitie, ca atipa dintre colegii s3i [...]
artista intelege progresul ca 0 simplificarc continue
a mijloacelor de expresie in cautarea caracteristicelw
pe care se intemeiazS stilul"; vezi si Emanoil
Bucuta, „Pictura de femei", in Ideea europeanS,
17-24 decembrie 1922. 19
19 2 3 . Este anuntatS (cf. P. R., „Arta romaneasca in America
Nina Arbore si Olga Greceanu", in Dimineata, 14 19
septembrie 1923) pentru luna octombrie, la New
York, expozitia Ninei Arbore si a Olgii Greceanu,
invitate fund de directorul ziarului The Future,
Mendelew, si de sculptorul american Jo Davidson
(1883-1951). A trimis 50 de pinze, printre care un
autoportret si un portret al lui Zamfir Arbore. Dooi
portrete sint reproduse in ziar. Dup3 toate probabi-
litStile, expozitia a fost deschisS la inceputul anului
1924.
 FigureazS cu patru picturi un desen in invcntarul
colcctiei Alexandru Bogdan-Pitesti (reductat de
cxpertii Al. Satmary, N. Cioca, Stefan $oimescu):
Femeie (Cflfi’rittfl - este posibil s! fie mama
pictori{ei, Ecaterina Arbore). Portretul lui Hie
Moscovici, militant socialist, deputat intre anii
1921-1922, Portretul lui Alexandru Bogdan-Pitefti
(a figurat la expozitia personals dc la inceputul anu-
lui 1922) - lucrSri cu locate necunoscutS, Zamfir
Arbore (tatSl pictoritci, picturS expusS cu titlul Tata
in catalogul expozitiei personate din 1921, cat. 1, azi
la Muzeul National de ArtS), Nud de efeb
(Cabinctul de Stampe al Academiei Romane, desen
in Albumul Bogdan Pitesti [1918-1921], AD 140,
fila 183a. Vezi Radu lonescu, „Albumul lui
Alexandru Bogdan-Pitesti", in Aria, nr. 11, 1985).
Nudul unui tinSr vSzut din spate (proiectat pe schita
unui peisaj cu forme de relief ce amintesc de satul
Vlaici din judetul Olt), ar putea sS fie o aluzie la
pasiunea de invertit a ..castelanului de la Vlaici",
cum il denumea Ressu intr-un portret pe care i-1
realiza lui Bogdan-Pitesti in 1912. Nu avem nici o
informatie asupra imprejurSrilor in care Nina Arbo­
re a inceput s3 frecventcze cercul Bogdan-Pitesti.
Portretele, pe care colectionarul cu idei anarhiste si
socialiste le tinea la loc de cinste, in salonul de pri-
mire, reprezintS fruntasi socialist!; Theodor Enescu
presupune cS artista 1-a cunoscut pe colectionar
dupS 1919 (c/. Theodor Enescu, Scrieri despre arid.
Arid s>context cultural in Romania primelor trei
decenii ale secolului XX. vol. II, p. 105-106).
23, MARTIE-APRILIE - FigureazS in expozitia SodetSfii
„Arta RomanS" (a Vl-a).
24, iNCEPUTUL ANULUl - O proiectatS expozitie a unei
asociatii artistice feminine la Maison d'Art (c/. ***,
..Expozitia internationals de picturS si sculpturS a
femeilor din Bucuresti", in Dimineata, 21 ianuarie
1924). Erau mentionate Nina Arbore si Olga
Greceanu, ca fondatoare ale societStii, Cecilia Storck,
Nadia Bulighin, Milita Petrascu, Lucia Dcmetriade,
Laura Goliav, Maria Pillat-Brates, Risa Propst,
Esmee Gafencu. Marie Laurencin, cu care Nina
Arbore a fost uneori comparata, dorea sS asiste la
39
vemisaj. Titulatura asociatiei urma s! fie „Arta
LiberS".
19 24 / APR1LIE - „Expozitia artistelor romane"deschisl la
Maison d'Art, sir. CorSbiei nr. 6. Vezi Horia
lgirosianu, ..Expozitia pictorilor si sculptorilor dc
sex femlnin", in Clipa, 13 aprilie 1924 in care con­
stats a doua incercarc dc „emancipare a femeii in
plastics romancascS" si pcrsiflcaz! artistcle care se
vor ,.moderniste"; Olimp Grigore loan, .Expozitia
femeilor pictori si sculptori", in Lupta, 15 aprilie
1924; Victor Ion Popa „S&ptimina plastic! |0
expozitie la Viena - Concursuri de monumente.
Salonul doamnelor)", in AdevSrul, 19 aprilie 1924).
Cronicarul rcmarcS la Nina Arbore .constructia de
planuri foarte simtitS" prccum si calitStile decora­
tive: „Masele mari, distribuite asa de pare! vor s!
stabilcascS un static decorativ, se contureaz! in linii
foarte sumarc, prea sumare poate si dau o impresie
de excesivA limpeziciune, dSunAtoare, ca orice
exces".
PartidpS la „Salonul Oficial (PicturS aquarelS, desen
etc.)", Sala CSminul artelor Regina Maria. Prezint!
pictura Sulcica si Tamara in harem (dup! 0 legend!
caucazianS), cat. 4.
19 25 , APRILIE - PartidpS la .Salonul Oficial (Picturi
aquarelS. desen etc.)" cu picturile DouS surori, cat.
nr. 2 (azi la Muzeul National de Art!), TatSl men.
cat. nr. 3.
19 26 , IANUARIE-FEBRUARIE - la parte la .Expozitia artis­
telor romane", Sala Mozart.
Vezi D. Karnabatt, ..Expozitia femeilor artiste", in
Rampa. 15 ianuarie 1922, care afla la Nina Arbore:
„o artS intelectualizatS, pur cerebral!. Tehnica s-a
simplificat atingind valoarca sintezei. Sentiment de
naivitate si candoarea real! a unui primitivism";
Emil Riegler, „Bizantinism sau picturi", in Ideea
europeanS, 15 ianuarie 1926, remarci: .portrete si
studii cu caracter rusesc in atmosferl", precum si
..factura modern! cubist!"; M. Rudi, .Expozitia
artistelor din Sala Mozart", in Facia, 24 ianuarie
1926; Marcel Iancu, .Expozitiile artistelor romane",
in Facia, 7 februarie 1926, afirma: .D-na Nina
Arbore renuntS la culoare, preocupiri mai semefe
 dedt cele de ten. Si m desen gasim intil diferite
intenduni: and realism and abstnactiune. Totusi se
afirmS o Incercare puritans de neoclasidsm. A?tep-
tam."
Nina Arbore partidpa la manifests rile Academiei
Artelor Decorative tntre anii 1926 si 1927, unde a
fost ?i profesoara alaturi de Olga Greceanu, Marcel
Iancu, I. Jalea. M.H. Maxy. Academia fusese
infnntatS in 1924 de tiitre M.H. Maxy si sotii
Vespremie dup& intoaroerea lui Maxy de la Dessau,
sub influents scolii Bauhaus. Vezi Mihai Driscu,
„Retrospective. M. H. Maxy*, in Arta, nr. 4-5,
1971, p. 52-54; * * * .Informatiuni", in Dimineata,
24 octombrie 1926, ,.Expozitia artelor decorative",
afis, in Integral, nr. 11 februarie-martie 1927.
19 2 6 , N O IE M B R IE - „Expozitie artistica generals" organiza-
ta de Academia Artelor Decorative la care Nina
Arbore partidpa alaturi de Jean Al. Steriadi, Cerilia
Cutescu-Storck, Luda Demetriade- BSlacescu, Olga
Greceanu, S. Maur, M.H. Maxy (vezi P. Comar-
nescu, „Expozitia Academiei Artelor Decorative" in
Rampa, 2 noiembrie 1926).
19 26 , N O IE M B R IE - „Expozitia colectivS de arta plasticS",
Sal a libraries Hasefer. unde partidpS si Nina Arbore
(vezi Irina Fortunescu, „Expozitiile lui Petrascu", in
S. C I. A. seria Arta plastica, t. 20,1973; Aurel D.
Brosteanu. .Cronica artistica. Expozitia inaugurate
la Hasefer", in Via fa rom aneasca, nr. 12, decembrie
1926, p. 411, republicat in Aurel D. Brosteanu,
Acest altceva... pictura, Bucuresti 1974, p. 103.
Autorul elogiaza lucrarile Portret in rochie roz si
Nud cu lalele).
19 2 7 , IANUARIE - „Expozitia femeilor pictori si sculptori",
Sala Hasefer, ingrijitS de $tefan Nenitescu. Sint
menponate artistele expozante: Merica Rimniceanu,
Elisabeta Fuchs, Michaela Eleutheriade, Cecilia
Cutescu-Storck, Olga Greceanu, Nadia Grossmann-
Bulighin, Maria Pillat-Brates, Julieta Teodorini,
Cornelia Babic, Risa Propst-Kraid.
Vezi Oscar Walter Cisek, „Cronica plasticS.
Expozitii", in Gindirea, nr. 1 ,1 ianuarie 1927, p. 31:
„Una din lucrSrile cele mai valoroase expuse de
Nina Arbore in timpul din urmS" este portretul de
40
Fetifei in roz. „Aceste culori ni se par inriuht? £
acelea ale Mariei Laurentin. cu toate ca simma*
mai constructiv impSrtite dedt numai indicating
deseori superfidale - numai superfidale! - de
tei franceze"; P. Comarnescu, „lmagini intretesj*
de viatS si moarte", in Viafa romdneasci. nr.2,fe.
bruarie 1928, p. 298: „Fetita in roz, cu mnnilei
madona, era pusa intr-un cadru de culoart rxb^
intretesutS cu luminS, ce amintea si fresadarg
umbrele verzi si albastre aproape catifelate dinfa
Oliviers de Matisse, pictati in 1924“; Grigore
Tausan, „Din lumea artei. Expozitia femeilorda
Sala Hasefer", in Viitorul. ianuarie 1927.
19 2 7 , APRILIE-MAI - „Salonul Otidal. (Picture aquarefe.
desen etc.)", Pavilionul Artelor, Soseaua KiseieS
nr. 9. Nina Arbore a prezentat Na turd moarti
fulei), cat. nr. 5, Desen, cat. nr. 6. Vezi Nioolae
Tonitza, „Salonul Ofirial", in Universul litem,l
mai 1927: „Nina Arbore expune 0 natura moan
scaparatoare de ingeniozitate si verv5 decorauvi
Tabloul acesta are ins5 o calitate in plus: e tret a
sarbatoarea unui singuratic". Acelasi comenaw
continue observapile sale in articolul rSalonulOt-
d al", in Universul literar, 15 mai 1927, remand]
desenul Ninei Arbore *de 0 putemica inchegm 1
constructive"; $tefan Nenitescu, „Cronica arastii,;
(Fetele noui)", in Adevarul, 25 mai 1927, iprraik
Nina Arbore viziunea „construita [...] adt in \
culoare a t si in plan".
1927 , S E P T E M B R IE , 30 - O C TO M BRIE, 27 -Congm M
Presse La tine. Exposition d'art roumain, Mustek
Jardins, Bucarest. Catalog cu 0 prefab de $tef*Lj
Nenitescu (L'art roumain. line esquisse). Nine 3
Arbore este dtatS printre artistii reprezematnia
artei noi romanesti. tn catalog se predzeazl haii
expuse: cat. nr. 121, Paysage, 122. Pomm«,cit^
243. Ma$ka (Dessin), 244. Tania (Dessin), 24k j
Pecheur de Vilcov (Dessin).
A expus in cadrul salonului organizat de Soritfl
de Belle Arte din Basarabia. „Pictura, acuardi
desen, acvaforte", Salonul al Ill-lea, Chisiniu-u
T. StSvilS, Arta plastici din Basarabia Jelasfa
secolului al XlX-lea - inceputul secotuluiXX
 ChisinJu, 1990, p. 137-138, unde este reprodusi o
fotografie de grup Tn care apare si artista.
192S, IANUARIE - Expozitie personals in Sala libr&riei
Hasefer unde a expus picture si desen: Fetifa cu ochi
albastri, Mien servitoarc, Tyrone a n ein feleasa, C m
rniinile fn poale. Vezi Stefan 1. Nenitescu, .A rt 5 si
expozitii", in Adevarul, 14 ianuarie 1928, care
vorbestede: „Atitudinea artistici [ ...] nemiloasa,
domica de intelegcrea cit de rece a unor afunduri
omenesti turburi." Trisiturile psihologice ale celor
portredzati stnt redate printr-un desen .linear",
printr-o culoare ce ciuta .planul"; H. Blazian,
.Expozitia Nina Arbore". in A devarul literar $1
artistic, 22 ianuarie 1928; P. Comamescu, .Imagini
intretesute de viati si de moarte", in Via fa
romdneased, nr. 2, februarie 1928 scria: .Mere/e de
pe cover, minunata viziune pe un singur plan", iar
operele artistei ii aminteau de: .H ans Holbein si
felul acestuia de a accentua doar partile esentiale.
expresive ale unei figuri"; lui Oscar W alter Cisek,
.Nina Arbore", in Eseuri si cronici plastice, Editura
Meridiane, Bucuresti. 1967, p. 145-149, desenul
Ninei Arbore ii evoca opera lui Holbein, Bronzino si
Rafael.: .Desenele infatiseaza toati evolutia artistei
din ultimii ani. Linia care tinde sa scobeasci precis
suprafetele, pina la esentialul form at duce ca firul
unei plase povara pusa pe ea. Linia taie, despicS,
deosebeste planurile cu siguranta unui brid.
Privindu-le ne gindim pe drept la Holbein, la
Bronzino, la Rafael. (Ne gindim, fireste, la structura
desenului lor, nu la apogeurile calititii.)"
1928, OCTOMBRIE - .Salonul Ofidal. Desen. Gravuri",
Pavilionul Artelor, Soseaua Kiseleff nr. 9. In catalog
figureazi cu urmatoarele lucriri: Bucure$ti, Sonia
(desen), Pescar din Vilcov (desen), cat. nr. 6 - 8 .
Colectionarul Anastase Simu doneaza orasului
Braila, alaturi de alte 29 de tablouri, un .portret de
fati" de Nina Arbore. Vezi * * * , .Donatiunea d-lui
A Simu pentru orasul Braila", in D im ineata, 20
iunie 1928.
1929, IUNIE-OCTOMBRIE - Expozitia Internationals de la
Barcelona. Comisar al sectiunii romane a fost Al.
Tzigara-Samurcas. Nina Arbore primeste una dintre
diplomele de onoare alSturi de Diriseu, GhiatL
I. Mihail. S. Miitzner, 1. Strambu. Vezi: M * .Artisti
romani premiati la Barcelona", in Dimirtfutd,
20 iunie 1929; ***, .O viziti la Pavilionul roman de
la Barcelona", in Cuvintul, 22 octombrie 1929.
19 2 9 , N OIEM BRIE - .Salonul Ofidal. Desen. Gravuri*.
Expune patru lucriri cu titlul Dcsen, cat. nr. 6-9,
unul dintre ele, cel reprodus. fiind portrctul lui
Zamfir Arbore. Vezi '* * . .Salonul Ofidal al
Desenului", in llustratiunea romdnti, 21 noiembrie
1929
19 3 0 , APRILIE-MAJ - .Salonul Ofidal. Picturi. Sculpturi".
A expus Portret (cat. nr. 4).
19 3 0 , OCTOMBRIE - .Salonul Ofidal. Desen. Gravuri*,
Pavilionul Artelor, Soseaua Kiseleff nr. 9. Nina
Arbore a prezentat: Tata. Katia. Risa. Cap,
P. Z arifopol si doui lucriri Portret feat. nr. 1-7,
repr. Tata).
A expus in cadrul salonului organizat de Sodetatea
de Belle Arte din Basarabia. .Picturi, acuarelL
desen, litografie, sculpturi", Salonul al V-lea,
Chisinau. Vezi T. Stivili, op. cit., p. 138-139.
1 9 3 1 ' APRILIE-MAI - .Salonul Ofidal Picturi. Sculpturi".
A expus: Mere si Samorand. Vezi Sandu Eliad,
.Panoramica plastidi (Salonul Ofidal)*, in Facia, 11
mai 1931.
1 9 3 1 , OCTOMBRIE - .Exposition d'art roumain modeme a
1'occasion de la XXVIII'",,Cconference de I'Union
interparlamentaire", Pavillion des Jardins, Bucarest.
Prezentare de Stefan I. Nenitescu (reluare a prefetei
din 1927). Nina Arbore a expus doui picturi (Tata,
M arele canal la Vilcov. cat. nr. 146-147) si doui
desene intirulate Portret (cat. nr. 276- 277).
* 9 3 1 * [ d e c e m b r ie ] - .Salonul de Toamni (desen si
gravuri)". A prezentat trei Portrete si Claudia
M illian (cat. 9-12, repr. Portret - de femeie cu capul
risudt trei sferturi spre dr.).
* 9 3 2 , IANUARIE, 25 - FEBRUARIE, 8 - Expozitia Gmpului
.Arta Noui", deschisi la libriria Carte*
Romaneasci (Sala Ileana). Au expus Nina Arbore.
Cornelia Babic-Daniel, Henri Daniel, Lucia
Demetriade-Bilicescu, Michaela Eleutheriade, Olga
Greceanu, Marcel lancu. M.H. Maxy, Claudia
 MiUian, Mi lip Petrascu, Lucretia Popp, Merica
Rimniceanu, Tania Septilici, Margareta Sterian. A
fost expozifia modernists cu cea mai larg3 partici­
pate a deceniului unde au predominat „artistele-pic-
tore si sculptore", care aduceau o infuzie de tinerete.
demonstrind totodatS o adev3rata sete de modemi-
tate. Vezi V. Cristian, „GrupuI «Arta Nou3»", in
Vremea. 6 februariel932).
Nina Arbore a expus noua uieiuri: Portretul lui
Baby, Tata, Samovar, M&cie$i, Lalele, Ciclamen,
Flori, Studiu, Mere, cat. nr. 1-9 s> dou3 desene inti-
tulate Cap (nr. 10-11; Samovarul, cat. nr. 3, repr.).
Vezi H. Blazian, Plastica 1932. L'Art Roumain en
1932, AteliereJe Adev3rul SA, Bucuresti, 1933,
p. 27: „D-na Nina Arbore, cea mai tempera t3 dintre
expozanfi, a adus o constructie echilibrata, un colo-
rit tratat f3r3 vehemenfe si o compozifie care nu
mutiia inutil forma"; Jianu, lonel, „E.xpozitia Gru-
pului «Arta Noua»", in Rampa, 31 ianuarie 1932.
193 2' MAI-IUNIE - „Saionul Oficial. PicturS. Sculptura". A
expus IucrSrile: Total meu, Mere, portocale, cactufi,
Ctrciumfirife (cat. nr. 11-13).
1932 , N O IEM B R IE -D EC E M BR IE - „Salonul Oficial. Desen.
GravurS". Nina Arbore a prezentat: Militza
Pdtrascu, lulia Mironescu, Vedere din Bucuresti,
Desen, Vedere din Mfildarepti, Cap, cat. nr. 7-12; nr.
9, Desen - lulia Mironescu, repr.). Vezi H. Blazian,
op. cit., p. 84: „D-nele Nina Arbore si Risa Propst-
# *■
Kraid au modelat cu simplitate lineara surprinza-
toare, profiluri sugestive". Risa Propst-Kraid
(1894-1983), pictorit3 si grafiriana a fost prietenS cu
Nina Arbore. Ea a expus picturS la Salonul Oficial
(1926,1927) si graficS la Saloanele de alb si negru
(portrete, peisaje, nuduri, 1929-1933). A colaborat
cu ilustrafii la Cuvintul liber (1934-1936), a practi­
cal gravura pe linoleum, tratind motivele In planuri
ample, far3 valori intermediate, fiind indatorata
unei viziuni expresioniste. Mai vezi, acelasi autor
„Plastica. Salonul Oficial", in AdevSrul literar $i
artistic, 4 decembrie 1932.
1 9 3 3 ' APR1LIE-MAI - „SalonuI Oficial. Pictura. Sculpture
(Pictur3, frescS, aquarelS, pastel)", noiembrie,
Pavilionul Artelor, Soseaua Kiseleff. Nina Arbore a
42
expus: Salvia. Floarea-soarelui, NaturB moamt
dou3 Autoportrete (cat. nr. 3-6, repr. Autoportm
ulei). Vezi G. Oprescu, „Salonul 1933. Pictun* j
Anul artistic la noi si la alfii. Studii $i impresii,
Edirura ziarului Universul SA, Bucurcsti. 1934,
p. 95-96.
19 3 3 , O C T O M B R IE -N O IE M B R IE - „SaIonuI Oficial. Dei*
Gravur3. Cu o secfie comemorativS $t. Dimitrtior
Artista a expus: Tigan, Matei Socor, Zamfir C.Aj.
bore (xilografie), Mosi (xilografie), Cactufi (xilo-
grafie), Cula Greceanu (xilografie), Mtin&stirea
Polovraci (xilografie), Zamfir C. Arbore (pointe
seche), Peisagiu (aquaforte), cat. 8-16, repr. Zamfv
Arbore, pointe seche. Vezi G. Oprescu, Salonul
Oficial. Desen. Gravura, op. cit., p. 28: „D-$o«n
Arbore este inegala. Opera d-sale este mai cerebri
iar cerebralitatea in art3 este de multe on rea sfira-
itoare, dovada desenurile d-lui Hiibner. Personal
prefer portretul reprodus in catalogul expozitiei, ns
vag ecou, poate involuntar al tehnicei lui Fujita4.
19 3 3 , D E C E M B R IE - „E x p o zifia Internationals de Aril
Futurist3", Palatul Artei Futuriste, Roma, Pavilions
romanesc. Au expus Nina Arbore, Olga Greceanu
Marcel Iancu, Margareta Sterian, Tania Septilid,
Mac Constantinescu, Milita Petrascu si arhitectu!
Octav Doicescu.
Ziarele italiene ll Piccolo, ll Mesaggero, La
Provincia, La Tribuna, ll Corriere Padano aupubt
cat, la rindul lor, articole despre arta romaneasci
deopotriva cu revista ll Futurismo, undeaapirutu
lung si documentat articol despre futuristii romirn
semnat de Marinetti. Vezi Al. Robot, „Un succesi!
artei noastre la Roma. Expozifia fururistilor romim
Aerosalutul lui Marinetti", in Rampa, 9 decembrie
1933.
Partidp3 la a treia expozifie a „Grupului nostru4,)i
Sala Ileana alSturi de C. Baraschi, Bljenaru, Borgo-
Prund, Stefan Constantinescu, Hrandt Avakian,
Aurel Kessler, Al. Moscu, Paul Miracovid, Gh. Ni*
chita, Milita Petrascu, Theodora Popp, Al. Phoebus.
Vasile Popescu, Tache Soroceanu. Vezi G. Oprescu,
Expozitia Grupul nostru, in vol. cit., p. 60: .D-join
Arbore este patrunsS de necesitatea simplified {}»]
 a prczentflrii figurii sau peisajului prin mase mari,
purificatc oarecum, in care detaliile au dispSrut prin
eliminflri succesive".
1934» APRIL1E-MAI - „Salonul Oficial. Pictur!. Sculpturfi".
A expus: Lalele, Iris (cat. 9-10).
Colaboreaz! la Cuvintul liber cu desene si gravuri,
mai ales cu tematic! socials. Ia parte, alSturi de alti
reported, si la unele campanii de anchetS socials,
organizate de aceeasi publicatie pentru a cunoaste
mai bine realitSfile vremii.
1934, OCTOMBRIE, 2 1 - N O IE M B R 1E , 9 - Expune la
„Salonul Nudului" (a doua expozitie). Au participat:
Nina Arbore, W. Arnold, Dan BSjenaru, Leon Biju
S.a. Vezi Sylvia Nedesanu, „Salonul Nudului", in
Plaslica, nr. 5-6, decembrie 1934; H. Blazian,
Plastica 1932, Bucuresti, 1933, p. 67-69.
1935' IANUARIE - ParticipS la a patra expozitie „Grupul
nostru", la Sala Mozart. Vezi G. Oprescu,
„Expozitiile din luna ianuarie", in Universul, 9 ia-
nuarie 1935 care remarca la Nina Arbore „acelasi
proces de simplificare si de sacrificare a tot ce i se
pare inutil sau secundar: arts intelectualS, aproape
abstracts, care insS nu-i lipsitS de sensibilitate".
1935, N OIEM BRIE-D ECEM BRIE - „Salonul Oficial. Desen.
GravurS" Pavilionul Artelor, Soseaua Kiseleff. A
expus: Un cdlugSr (xilografie), La m andstire (xilo­
grafie), La mSnSstire (xilografie), Tiganii (pointe
seche), MSnastirea Pasarea (pointe seche), Pisicile
(aquaforte), Fetifa (aquaforte), M aica stare[8
(aquaforte), Horezu (aquaforte), cat. nr. 17-25,
Fetifa (acvaforte) repr.
ColaboreazS pe parcursul anului cu desene si
gravuri la Adevarul literar si artistic. SemnalSm
prezenta artistei la Balcic, confirmatS si de douS
desene pe care le va publica in Cuvintul liber, in
aprilie si iunie 1936.
DeseneazS portretul Juditei Lieblich, fiica militantu-
lui socialist Max Wexler, pe care il cunostea proba-
bil din familie. Vezi C olecfia dr. Sandu Lieblich
[Catalog de Petre Oprea], Muzeul Colectiilor de
Arts, Bucuresti, 1987.
1936-I 937. Nina Arbore executS in tempera, frescS si
mozaic, decoratia Bisericii Sfintii fmpirati
43
Constantin si Elena din Constanta. A colaborat cu
pictorii V. Manoli, I. Filatiev si V. Ivanov. Vezi
Tache Soroceanu, *Nina Arbore iconograf", in
Adevarul literar si artistic, 31 octombrie 1937 (cu
patru repr.). Autorul vcde in picturS vcanoanele
stilului bizantin", dar si o „o operS de Innoitor, o
operS personals'*.
1 9 3 7 "1 938, P R I m Av a r a - Nina Arbore se implies in
actiunea de reorganizare a Sindicatului Artelor
Frumoase initiata de Cecilia Cutescu-Storck si par-
ticipS, alSturi de Aretia TSttarSscu, Milita Petrascu,
familiile Minulescu, Satinary, Storck s. a., la o
receptie dat! de artistii romani in blocul ..Algiu'' in
cinstea sculptorului Giandomenico de Marchis $i a
scriitorului Andre Faure. Apud E. Costescu,
Artistii Storck, Editura Arc 2000, Bucuresti, p. 72
(* * * , „Dans le monde", in Le Moment.
23 aprilie 1938).
1 9 3 8 -1 9 3 9 - Nina Arbore realizeaz! decoratia Bisericii Sfin-
tul Ilie Tesviteanul din Sinaia (frescS, tempera si
ulei).
ParticipS la cea de a Vlll-a expozitie de picturS s>
sculptura a .Grupului nostru", organizati in salile
Ateneului Roman, alaturi de C. Baraschi-Musat,
Dan Bajenaru, Adam Baltatu, Constanta Buzdugan,
Vladimir Frimu, Aurel Kessler, Claudia Million,
George Nichita, Al. Phoebus, Tache Soroceanu.
Lelia Urdiireanu, Tache Papatriandafil Milita
Petrascu. Nina Arbore a expus cinci uleiuri: D-na
LL. Caragiale, Cura leului, Cleantc Gheorghiu,
Lalele, Flori de cimp si Sase acuarele: Flori, lurnft,
Trandafiri, Peruse in colivie, TigAnus, Bucuresti
(cat. 1-11). Vezi Tache Soroceanu, „Viata artistic!",
in AdevOrul literar si artistic, 19 februarie 1939.
NoiEMBRIE - Expozitie de art! graficJ, la Sala
Ileana, cu Milita Petrascu, G.M. Cantacuzino. Mac
Constantinescu si Marcel Iancu. Vezi Gheorghe
Dinu, „Expozitia colectiv! Militza P!trascu, Nina
Arbore, M.G. Cantacuzino, Mac Constantinescu si
Marcel Iancu", in Timpul, 10 noiembrie 1939:
„Nina Arbore. Aduce o pictur! inaintc de orice sin-
cer!. D-$a este o artist! care nu recurge la abilititi
spre a crea efecte izbitoare. Constiindoas! cu arta
 d-sale, Nina Arbore picteaza, deseneaza sau gra-
veaza condusa de alfabetul bine stabilit al dogmelor
plastics, respecta conturul ?i exprima subiectul pen-
tru el prin el"; G. Oprescu, „Expozitiile din Inna
noiembrie", in Universal, 8 noiembrie 1939.
APRILIE-MAI —Expune la ,Salonul Oficial. Pictura si
sculptura", Pavilionul Artelor, Soseaua Kiseleff,
doua lucrari Portret, Bujori (cat. 14-15). De-a lungul
acti\itatii sale expozitionale apare la saloanele crfi-
dale cxi adresele: str. Tepes Voda nr. 54 si Dragoj
Voda nr. 21, BucurestL
Partidpa la cea de a IX-a expozitie de pictura si
sculptura a „Grapului nostra", organizata m salile
Ateneului Roman. A expus doua uleiurL Portret,
 Ileana si sase pasteluri: Tufanele, Mioara
(Minulescu), Flori si Peisaj (cat. 4-11).
19 4 2 . In ultimii ani Nina Arbore a suferit de grave tulburari
ale vederii, urmari ale unei boli de inima. Se stinge
din viata la 7 martie 1942.
Lucia Demetriade-Balacescu, „ 0 maestra a grafidi',
in Universul literal, 21 martie 1942 [necrolog]
„Printre primele - daca nu cea dintii - a introdns
curente noi, un fel modem inrudit cu Van Gogh, 0
anume pictura plata, bazata pe ornamental, decora-
tiv, asemanator celui socotit de Andre Lhote opus
picturii in volum". Vezi si Adrian Maniu. .Nina
Arbore" {necrolog], art. cit.
 e grave tulb
inima. Sc st

maestra a grafidi",
ie 1942 [necrolog]
a dintii - a introdus ODUctRl
rudit cu Van Gogh, o
»ornamental/ decora
e Andre Lhote opus
ia n ManiU/ „Nina
 REPERE BIBLIOCRAFICE’

Volume 1865-1928, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu* a! Aca­

Ai&kami lor [Editie ingrijiti do). Cuvintul liber, Editura Emi-
arsca. Bucuresti, 1982.
fasuoctanu Alexandra, Scrieri despre artJ. Prcfati de Ion Frun-
ztra Edmc ingrijiti dc Theodor Enescu *i Oana Busuiocea-
nu. Ecbruri Meridiane, Bucuresti, 1980.
Cuttscu-Storck Cecilia, Fresca unei v iefi Edirura ..Bucovina* I.E.
Torounu. Bucuresti. 1944.
Drnaiun. Liza. Vizdiuteanu, Mariana, Pentcleiauc Doina, Re-
pertonul grafiai romanesti din ftcolul al XX-lea, vol. I, A-
C Mtzzeul de Art! a! R.S.R., Bucuresti, 1978
Eta. Qlm. Imapnea muncttorului in graftca romaneased, Edi-
tun Meridiane, Bucuresti 1982.
D[rigoi]. G.[abriela), JZamfir Arbore", in Dictionarul 'litera turn
wnine de la origini pind la 1900, Editura Academiei
Romine, Bucuresti 1979. p. 46-47.
Drank Frannsek Hans Holbem d. J. Zeicknungen, Artia, Praga.
1965.
Ho. Oscar, D&lti P pensule. Editura Minerva. Bucuresti, 1970.
Opna. Petrc. SocietSti artistice bueurestene, Editura Meridiane,
Bocuresn. 1969.
PiraL .Amelia. Pictura romaneased interbelied. Un capitol de arid
europeana, Editura Meridiane, Bucuresti 19%.
Pam!*, Andrei, ..Personalitiri si grapiri feminine in ancle plas­
ter*, in Ochiul in ureche. Studii de artd romaneased. Pre-
tata de Gheorghe Vida. Evocare de Mihai Olos, Editura
Meridiane, Bucuresti, 200Z p. 169-173.
PopesaL Carmen, Le style national roumain. 1861-1945, Presses
Uruversitaires de Rennes, Simetria, Paris, Bucuresti, 2004.
Scnili Tudor, Arta plasticd modems din Basarabia, 1887-1940,
Editura Sdinta, Chisiniu, 2000.
Tudor, Octavian. Pictori romani uitati. NOI media prim, Bucu-
resn, 2003.
\1a$iu, loana, Anii '20. Tradifia si pictura romaneased, Editura
Meridiane, Bucuresti, 2000.
S t u d i i , a k t ic o l e
Doamnele artelor frumoase romanesti [Catalog de loana Cristca
Brezunu, Barbu, Xruparea Arta Romani (1918-1926)", in Studii
fierecetSri de istoria artei (seria Arta plasticdj, nr. 1,1964.
Coscescn, Eleonora, „Nina Arbore", in Arta. nr. 9,1971
Grafica modernists in Romania anilor 1930-1940 [Catalog de
Dnscu, Mihai, „Mi)ita Petrascu (interviu)*, in Arta, nr. 2 (febra-
ariej 1971.
Dumitrescu, Gabriela, Vlasiu, loana, Enescu, Theodor, Fortu-
nescu, Irina, Repertoriul expozifiilor de artd din Romania
demiei Romine, manuscris, f a. [1980].
Ispir, Mihai, „Figuri feminine in arta mterbelici romaneasd*, in
Arta. nr. 1, 1984, p. 7-9.
Mihalache, Marin, Colectia Ion Mmuleseu, I P. Arta Grafid
11963].
PaveL Amelia. .Grafica militant! in paginile Cuvtntului liber*, in
Arta plasticd, nr. 4,1956,
Pavel, Amelia, „Aspect? ale gravurii romanesti Intre cele doui
rizboaie”, in SCIA. nr. 2,1961.
PaveL Amelia, .Nina Arbore*, in Saur Lexikon, vol. IV, p. 663.
Vlasiu, loana, ..Strategics of Integration in the Artistic Milieu;
the All Women Exhibitions, Bucharest, 1916-1927*, in
Revue Roumaine d'Histoire de I'Art, s6rie Beaux-Arts,
Tomes XXXVI-XXXVI1,1999-2000, p. 67-79.
Cata lo ace
Les Realismes. 1919-1939 [Catalog. Comisar general Pontus
Hulten], Centre Georges Pompidou, Paris, 1980.
Cravura in relief. Arttsti din Romania. 1900-1950 [Catalog dc
Elena Ene si Mariana Vida], Muzeul National de Arti al
Romanici, Bucuresti 1997.
Le fauvisme ou * l’epreuve du feu*, Eruption de la modemite en
Europe [Catalog coordonat de Suzanne Page], Musee d art
modeme de la Ville de Paris, 29 octobre 1999 - 27 fevrier
2000.
Galeria de artd romaneased modemd si contemporand. Ghidul
eoleetiilor [Catalog dc Rodica MateiJ, Muzeul National de
Arti aJ Romanies 2000.
L'tcole de Paris. 1904-1929, la part de iA utre [Catalog coordonat
de Jean-Louis Andral], Musee d'art modeme de la Ville de
Paris, 30 novembre 2000 -1 1 mars 2001.
Der kiihle Bliek. Realismus der zwanziger Jahre [Editor Wieland
Schmied,], Kunsthalle der Hypo-Kulturstiftung Munchen,
1 Juni - 2 September 2001
Muzeul eoleetiilor de artd. Ghidul eoleetiilor [Catalog de Alexan­
dra Maciuca], Muzeul National de Arti, p. 55.
Si Aura PopescuJ, Cercul Militar National. Bucurefti 9 iunie
-1 7 iulie 2003.
Mariana Vida], Muzeul National de Art! al Rominiei
Bucuresti, septembric 2003-fcbruarie 2004.

‘Siot menoouu titlonlr cu t na tint otaie in cronologte ft In text.

75