Auxiliar Curricular - Doc - Tehnico - Ec - Tehn. Des PT Ctii - Clasa A XI-A

Modulul VII_Documentatia tehnico-economica
GUVERNUL ROMANIEI
MINISTERUL MUNCII,
FONDUL SOCIAL INSTRUMENTE CNDIPT INSPECTORATUL ŞCOLAR AL
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI
UNIUNEA EUROPEANĂ EUROPEAN STRUCTURALE OIPOSDRU MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
SOCIALE
POSDRU 2007-2013 2007-2013
AMPOSDRU
AUXILIAR
CURRICULAR
pentru clasa a XI-a

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI, RUTA DIRECTA
NIVEL 3
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI

PUBLICE
Calificarea : Tehnician desenator pentru construcții şi instalații
Modulul VII : Documentaţia tehnico-economică
Autor,
Profesor Popa Daniela
Colegiul Tehnic “Mihai Bravu’
2011
Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Calificarea : Tehnician desenator pentru constructii si instalatii
Clasa a XI-a , ruta directa
1 Page
I. CUPRINS
II. NOTĂ INTRODUCTIVĂ_ PROGRAMĂ........................pag.3

III. LISTA DE VERIFICARE A PROFESORULUI.............pag.4
IV. GLOSAR DE TERMENI TEHNICI................................pag.6
V. COMPETENŢA 1:Selectează documentaţia tehnico-economică
specifică lucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice
cu temele.....................................................................................pag.8
V.1.1 Surse de documentare........................................................pag.10
V.1.2Mijloace de învǎțare...........................................................pag.10
V. 1. 3 Lecția 1- Standarde; normative; legislaţia în vigoare specifică
lucrărilor de construcţii şi instalaţii
 Fişǎ de documentare nr.1 _ pentru elevi şi profesori..........pag.11
V. 1. 4 Lecția 2- Indicatoare de norme de deviz; cărţi tehnice pentru
utilaje şi echipamente
V. 1. 4 Lecția 3- Fişe tehnologice-elemente şi mod de întocmire.
 Fişǎ de lucru nr.1_FL1_ pentru elevi..................................pag.21
 Anexa 1_ Fişǎ tehnologicǎ..................................................pag.22
V. 1. 5 Lecția 4- Norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului
specifice;
 Fişǎ de lucru nr.2_ FL2_pentru elevi..................................pag.26
V. 1. 6 Lecția 5- Proiecte pentru un obiect de investiţie pe diferite
faze (studii de pre şi fezabilitate, STE, documentaţie de licitaţie,
caiete de sarcini, proiecte de autorizare, proiecte de execuţie)
 Fişǎ de evaluare nr.1_ FE1_pentru elevi.............................pag.40

2
Page
II. NOTĂ INTRODUCTIVĂ_ PROGRAMĂ

Modulul VII DOCUMENTAŢIA TEHNICO-ECONOMICĂ se parcurge în ciclul
superior al liceului tehnologic, respectiv în clasa a XI – a, ruta de specializare prin liceu
tehnologic pentru calificarea "Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii". Prin planul
de învăţământ acest modul are alocate 90 ore/an şi se va parcurge câte 30 ore pe săptămână
timp de 3 săptămâni în cadrul stagiului de pregătire practică comasată. Unităţile de
competenţă relevante pentru acest modul sunt PROCESAREA DATELOR NUMERICE
(competenţele 2 şi 3), o unitate de competenţă pentru abilităţi cheie şi DOCUMENTAŢIA
TEHNICO-ECONOMICĂ, o unitate de competenţă tehnică specializată pentru calificarea
de nivel 3 "Tehnician desenator în construcţii şi instalaţii" din domeniul Construcţii şi
lucrări publice.
III. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
1. PROCESAREA DATELOR NUMERICE
Competenţa 2: Prelucrează datele numerice
Competenţa 3: Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile
2. DOCUMENTAŢIA TEHNICO-ECONOMICĂ
Competenţa 1: Selectează documentaţia tehnico-economică specifică lucrărilor de
construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice
Competenţa 2: Elaborează la proiectare documentaţia tehnică specifică lucrărilor de
Competenţa 3: Elaborează la proiectare documentaţia economică specifică lucrărilor de
Competenţa 4: Completează documente de evidenţă la punctele de lucru
Competenţa 5: Stabileşte concordanţa dintre documentaţia tehnico-economică şi condiţiile
concrete de desfăşurare a lucrărilor
3.OBIECTIVE
-selecteze sursele de documentare necesare întocmirii documentaţiei tehnico-economice
pentru proiectarea unei lucrări de construcţii, instalaţii sau a unei lucrări publice;
-alege documentaţia tehnico-economică specifică unui obiect de investiţii;
-prezinte o documentaţie tehnică de execuţie;
-prezinte o documentaţie economică de execuţie;
-prezinte documentaţia de evidenţă în timpul execuţiei lucrărilor;
-întocmeşte fişele tehnologice pe operaţii şi lucrări simple;
-coreleze documentaţia tehnică cu condiţiile concrete de desfăşurare a lucrărilor;
- întocmeşte graficele de execuţie
- întocmeşte documentele de evidenţă şi de urmărire a execuţiei lucrăril

3
Page
III. FISA DE MONITORIZARE A UNITATILOR DE COMPETENTA,

PENTRU PROFESOR
Înainte de a finaliza predarea acestei unităţi de competenţă, este recomandat să
completaţi următoarea listă de verificare a criteriilor ştiinţifice folosite. Bifaţi în căsuţe.
Aţi tratat următoarele aspecte:
COMPETENŢA 1: Selectează documentaţia tehnico-economică specifică lucrărilor de
 enumerare
 definire
 grupare pe categorii
COMPETENŢA 2: Elaborează la proiectare documentaţia tehnică specifică lucrărilor

de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice
 elaborează desene de execuţie pentru un obiect de investiţii

 elaborează memorii de arhitectură; memorii tehnice; liste de
cantităţi de lucrări aferente fiecărei categorii de lucrări; liste de
utilaje şi echipamente; antemăsurători pe categorii de lucrări.
 stabilirea cantităţilor de lucrări, a grupelor de lucrări: elemente;
subansambluri; ansambluri; obiect de investiţie.
 elaborarea antemăsurătorilor pe categorii de lucrări
COMPETENŢA 3: Elaborează la proiectare documentaţia economică specifică

lucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice
 prelucrează datele numerice

 definirea devizelor pe categorii de lucrări; devizelor pe obiecte;
devizului general; extraselor de resurse
 elaborarea devizelor şi a extraselor de resurse
 elaborarea graficului de eşalonare a investiţiei.
COMPETENŢA 4: Întocmeşte documentaţia tehnico-economică în timpul executării

lucrărilor
 prelucrează datele numerice

 definirea devizelor pe categorii de lucrări; devizelor pe obiecte;
devizului general; extraselor de resurse
 elaborarea devizelor şi a extraselor de resurse
 elaborarea graficului de eşalonare a investiţiei.
COMPETENŢA 5: Stabileşte concordanţa dintre documentaţia tehnico-economică şi

condiţiile concrete de desfăşurare a lucrărilor

4
Page
 definirea documentelor de evidenţă: grafice de execuţie a 

lucrărilor; registre – jurnal de cantităţi de lucrări executate;
ataşamente; situaţii de lucrări; registre de evidenţă consumuri de
materiale şi analize comparative de material, manoperă şi utilaj;
registre
 interpretează rezultatele obţinute. Tipuri de grafice: liniare, în
coloane şi bare, circulare, radar, Gantt.
 tipuri de diagrame: cumulativă, Paretto, de dispersie.
 concluzii în baza unei analize critice.
 utilizarea rezultatelor în luarea deciziilor optime.
 întocmeşte documentaţie de şantier : dispoziţii de şantier, note de
renunţare la execuţia unor lucrări, note de comandă pentru
lucrări suplimentare.

5
Page
IV. GLOSAR DE TERMENI TEHNICI

activ = totalitatea bunurilor mobiliare şi imobiliare în posesie
acţionar = proprietar de acţiuni
adjudecare = procedură prin care se stabileşte câştigătorul unei licitaţii
aloca = a destina o sumă de bani pentru un scop
amortizare = scăderea valorii contabile a unui mijloc fix într-un interval de timp
asigurarea calităţii = ansamblul acţiunilor planificate şi sisteMatice, necesare pentru
a da încrederea corespunzătoare că un produs sau serviciu va satisface condiţiile de calitate
specificate;
agrement tehnic = document care atestă aptitudinea de utilizare a noilor produse, procedee
şi echipamente în construcţie, pentru care nu sînt elaborate documente normative naţionale;
acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii = recunoaşterea oficială că
un laborator de analize şi încercări în construcţii este competent să execute analize şi
încercări în acest domeniu;
activitate metrologică = activitate care are ca obiectiv fundamental asigurarea
uniformităţii şi corectitudinii măsurărilor,acestea realizîndu-se printr-un sistem de
structuri tehnice,ştiinţifice şi administrative care funcţionează conform unor documente
normative;
beneficiar = persoană sau agent economic căruia îi este destinată investiţia
beneficiu = profit, câştig în urma desfăşurării unei activităţi
capital social = totalitatea bunurilor mobile şi imobile ale unei societăţi
clauză = condiţie specială prevăzută într-un contract
consum tehnologic = folosirea unor bunuri pentru obţinerea de produse noi
credit = sumă de bani sau alte valori acordată de o instituţie bancară sau
persoană juridică care se restituie la un termen scadent fixat anterior
conducerea calităţii = aspectul funcţiei generale de conducere care determină şi
implementează politica în domeniul calităţii;
certificarea produselor folosite în construcţii = procedura de atestare prin care o terţă
parte confirmă în scris că produsele prezintă caracteristici de calitate controlate şi conforme
cu prevederile sau exigenţele documentelor normative;
cartea tehnică a construcţiei = ansamblul documentelor tehnice referitoare la
proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea şi urmărirea comportării în exploatare a
construcţiei,cuprinzînd toate datele necesare pentru identificarea şi determinarea stării
tehnice (fizice) a construcţiei respective şi a evoluţiei acesteia în timp;
categorie de importanţă a unei construcţii = grupare de factori şi criterii care permit
considerarea acelei construcţii,de către participanţi la procesul de realizare şi la întregul
ciclu de existenţă a acestei construcţii,în funcţie de caracteristicile şi relaţiile sale cu mediul
uman, socioeconomic şi natural;
document normativ = document (standard, specificaţie tehnică, cod de bună
practică,reglementare) care specifică reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi
sau rezultatele acestora;
durată de existenţă (viaţă) a construcţiei = durata de timp după care construcţia a
încetat definitiv să-şi îndeplinească funcţia ce i-a fost dată;
debit = sumă de bani sau alte valori datorată unei instituţii bancare sau unei
persoane juridice
derulare = desfăşurarea unui proiect, sau a unei activităţi
6
Page
dividend = cotă parte din profitul net al unei societăţi pe acţiuni, repartizată
acţionarilor la sfârşitul unui an financiar
eficienţă = calitatea unei munci desfăşurate cu obţinerea unui efect pozitiv
evaluare = stabilirea valorii unui activ mobil sau imobil
exigenţă (cerinţă) = expresie a necesităţilor (trebuinţelor), sub forma unui ansamblu de
specificaţii anumite, cuantificate sau descriptive, pentru a defini caracteristicile (de
calitate) ale unei entităţi, destinate să permită realizarea şi evaluarea acesteia;
exigenţă esenţială = exigenţa obligatorie care trebuie satisfăcută de o construcţie (lucrare)
pentru a fi conformă cu specificaţiile documentelor normative aplicabile;
executantul = omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca.
sarcina de muncǎ = totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul
mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului
procesului de munca.
finanţare = furnizarea fondurilor necesare desfăşurării activităţilor propuse
fundamentare = a pune bazele unui proiect sau unei investiţii
gestionare = păstrare sau administrare a bunurilor unei societăţi
investiţie = cheltuială bănească în scopul de a obţine profit, cheltuieli băneşti
pentru realizarea unui obiect de construcţii
licitaţie = vânzare publică de bunuri
manoperă = munca manuală pentru efectuarea unei lucrări
mijloace de producție = totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate,
dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza
in procesul de munca.
mediul de muncǎ = ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale in care
unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca
utilizator = beneficiarul unui contract de închiriere, locaţie de gestiune sau concesiune
încheiat cu proprietarul construcţiei.
negocia = a discuta încheierea unei înţelegeri, contract
normativ = regulă obligatorie fixată prin lege, tabele cu valori ce trebuie
respectate la efectuarea operaţiilor tehnice
patrimoniu = totalul drepturilor şi obligaţiilor cu conţinut economic ale unei
persoane fizice sau juridice
proprietar = denumirea investitorului după încheierea procesului- verbal de recepţie de la
terminarea lucrărilor;
sistemul calităţii = sistem care determină şi traduce în fapt politica şi strategia calităţii,
destinate să prevină noncalitatea, să asigure realizarea, atestarea şi garantarea calităţii
cerute,în condiţii raţionale de cost şi termen;
stadiu = fază, etapă
stipula = a introduce o dispoziţie specială într-un act scris
stagiu de practica = instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care se
pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie profesionala;
securitate si sanatate in munca = ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea
celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si
psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca
unitate economică = formaţie, grupare economică care acţionează pe piaţa muncii

7
Page
V. COMPETENŢA 1: Selectează documentaţia tehnico-economică

specifică lucrărilor de construcţii, instalaţii şi
lucrărilor publice, cu temele:
Surse de documentare: standarde; normative; legislaţia în vigoare specifică lucrărilor de

construcţii; indicatoare de norme de deviz; cărţi tehnice pentru
utilaje şi echipamente; fişe tehnologice; norme de protecţia
muncii, PSI şi protecţia mediului specifice; proiecte pentru un
obiect de investiţie pe diferite faze (studii de pre şi fezabilitate,
STE, documentaţie de licitaţie, caiete de sarcini, proiecte de
autorizare, proiecte de execuţie)
Obiect de investiţie: execuţia, repararea, extinderea sau reabilitarea unor construcţii,
instalaţii şi lucrări publice (clădiri civile şi industriale; instalaţii
interioare şi exterioare de: apă-canal, gaze, încălzire centrală,
ventilare şi condiţionare a aerului; tronsoane de căi de
comunicaţii; construcţii hidrotehnice)
Documentaţie tehnică
de execuţie: desene de execuţie; memorii de arhitectură; memorii tehnice;
breviare de calcul; antemăsurători pe categorii şi grupe de
lucrări; liste de cantităţi de lucrări aferente fiecărei categorii de
lucrări; liste de utilaje şi echipamente
Documentaţie economică
de execuţie: devize pe categorii de lucrări; devize pe obiecte; deviz general;
extrase de resurse, graficul de eşalonare a investiţiei
Documentaţie de evidenţă: grafice de execuţie a lucrărilor; procese verbale de trasare a
lucrărilor; registre – jurnal de cantităţi de lucrări executate;
ataşamente; situaţii de lucrări; dispoziţii de şantier, note de
renunţare la lucrări, note de comandă pentru lucrări
suplimentare, registre de evidenţă de consumuri de materiale şi
analize comparative de material, manoperă şi utilaj; procese
verbale pentru lucrări ascunse şi aparente; registre de urmărire a
calităţii lucrărilor; registre de evidenţă funcţionare şi consumuri
specifice pentru utilaje; procese verbale de recepţie a lucrărilor;
fişe de pontaj pentru personal; fişe de instruire privind protecţia
muncii, PSI şi protecţia mediului
Criterii de performanţă:
(a) Selectarea surselor de documentare necesare
(b) Alegerea documentaţiei tehnico-economice specifică unui

obiect de investiţii
(c) Prezentarea unei documentaţii tehnice de execuţie
(d) Prezentarea unei documentaţii economice de execuţie
(e) Prezentarea documentaţiei de evidenţă în timpul execuţiei

lucrărilor

8
Page
Probe de evaluare:
Probe orale şi practice prin care elevul demonstrează că este capabil să stabilească sursele de
documentare necesare, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a), conform
condiţiilor de aplicabilitate.
Probe orale, scrise şi practice prin care elevul demonstrează că este capabil să aleagă
documentaţia tehnico-economică specifică, aşa cum se precizează în criteriul de performanţă
(b), conform condiţiilor de aplicabilitate.
Probe orale, scrise şi practice prin care elevul demonstrează că este capabil să prezinte
documentaţia tehnico-economică şi de evidenţă a lucrărilor specifice unui obiect de investiţii,
aşa cum se precizează în criteriile de performanţă (c), (d) şi (e), conform condiţiilor de
aplicabilitate.

9
Page
V.1.1 Surse de documentare

Lecția 1- Standarde; normative; legislaţia în vigoare specifică lucrărilor de construcţii şi
instalaţii;
Lecția 2 - Indicatoare de norme de deviz; cărţi tehnice pentru utilaje şi echipamente;
Lecția 3 - Fişe tehnologice-elemente si mod de intocmire;
Lecția 4 - Norme de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului specifice;
Lecția 5 -Proiecte pentru un obiect de investiţie pe diferite faze (studii de pre şi fezabilitate,
STE, documentaţie de licitaţie, caiete de sarcini, proiecte de autorizare proiecte de execuţie)
Lecția 6 – Evaluarea cunoştințelor
V.1.2Mijloace de învǎțare
Nr. Obiectiv Mijloace de invatare Continut Observatii
Lectie
Denumire Cod
1 Ințelege deosebirilor dintre Documentație D1 Standarde
standarde şi normative prin tehnicǎ
cunoaşterea rolului fiecǎrui Documentație D2 Normative de proiectare si
document. tehnicǎ executare a instalatiilor.
2 Cunoaşterea conținuturilor Documentație D3 Indicatoare de norme de
indicatoarerelor de norme tehnicǎ deviz pentru instalatii
de deviz şi a cărţilor Acte nomative C1 Carti tehnice specifice
tehnice pentru utilaje şi utilajelor si echipamentelor
echipamente;
3 Formarea deprinderilor de a Fişe de lucru 1 FL1 Fişe tehnologice Se pot folosi
completa fişe tehnologice _Montarea obiectelor scheme de
sanitare. montaj, la
alegere, din
domeniul
construcțiilor
sau instalațiilor
4 Cunoaşterea normelor de Acte nomative D4 Norme de protectia muncii.
protecţia muncii, PSI şi Fişe de lucru 2 FL2 Indicatoare pentru NPM
protecţia mediului specifice
5 Cunoaşterea etapelor de Documentație PT1 Proiecte tehnice pentru un
întocmire a unui proiect tehnicǎ obiect de investitie.
obiect de investiție
6 Exerciții de identificare a Fişǎ evaluare 1 FE1 Surse de documentare.
surselor de documentare

10

Page
V. 1. 3 Lecția 1- Standarde; normative; legislaţia în

vigoare specifică lucrărilor de construcţii şi instalaţii;
Fişǎ de documentare nr.1

_ pentru elevi şi profesori
a) Legislaţia în vigoare specifică

lucrărilor de construcţii şi instalaţii
Definiție:
Legislația în vigoare specificǎ lucrǎrilor de construcţii şi instalaţii cuprinde totalitatea
actelor normative cu caracter obligatoriu, stabilitǎ şi apǎratǎ de puterea de stat.
Clasificare
A.LEGI, ORDONANTE SI HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMANIEI
- Legea nr. 50 /1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuintelor cu
modificarile si completarile ulteri;
- Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii.
- O.G. nr.129/2000 privind formarea profesionala a adultilor modificata si completata cu O.G. nr.76/2004.
- H.G nr. 259 din 31 martie 2005 privind infiintarea si stabilirea atributiilor Centrului National pentru Securitate la
Incendiu si Protectie Civila, M.Of. 294 din 7 aprilie 2005
B. ORDONANTE SI HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMANIEI PENTRU AVIZARE SI AUTORIZARE
- H.G. nr.525/1996 republicata in anul 2002, pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism,
-ORDINUL M.A.I. nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare
privind securitatea la incendiu si protectia civila, M.Of. 814 din 3.11.2006
C.REGULAMENTE DE LUCRARI, VERIFICARE SI EXPERTIZARE
- H.G. nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii(regulamente privind : activitatea de
metrologie in constructii, conducerea si asigurarea calitatii in constructii;stabilirea categoriei de importanta a constructiilor;
urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor ; agrementul tehnic pentru produse ,
procedee si echipamente noi in constructii ; autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in constructii ;
certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii ) ;
D.REGLEMENTARI TEHNICE
-Normative pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale I.6 si I.6/1.
E.STANDARDE - SR EN-2 – Clase de incendiu;

11

Page
b) Standarde
Definiție : Ghidul ISO/CEI 2: 1996 definește standardul ca fiind un document, stabilit prin
consens și aprobat de către un organism recunoscut, care asigură, pentru uz comun și
repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activități sau rezultatelor lor, cu
scopul de a se obține gradul optim de ordine într-un anumit context.
Standardele reglementeazǎ parametrii de calitate a produselor sub diverse forme : materii
prime, auxiliare, semifabricate sau produse finite.
Clasificare
Odatǎ cu aderarea României la U.E. a fost semnat articolul 70 (volumul I al Acordului de aderare) prin care se
realizeazǎ “armonizarea legislației în urmǎtoarele domenii: protecția sǎnǎtǎțiişi vieții oamenilor, animalelor şi
plantelor, protecția consumatorilor, standardele şi normele tehnice ”. Ca urmare, România, prin organul național
de standardizare “Asociația de Standardizare din România” (A.S.R) care este membrǎ a “Organizației Internaționale
de Standardizare” (I.S.O) a demarat procesul de armonizare.
Standardele pot fi clasificate dupǎ perioada de aprobare, astfel:
Standarde române aprobate înainte de 28 august 1992, cu sigla STAS anul ediției fiind înscris în ultimele
douǎ cifre, de exemplu:
STAS 3228 - 83 5/88
indicativul anul modificarea

standardului ediției
Standarde române aprobate dupǎ 28 august 1992, cu sigla SR anul ediției fiind înscris integral, de exemplu:
SR 13223:1994
Standarde române care au fost adaptate standardelor internaționale , SR ISO europene SR EN sau STAS
ISO pentru cele aprobate înainte de 28Standarde
august 1992.române aprobate
Numǎrul standardului român este acelaşicu cel al standardul internațional adoptat, ca de exemplu:
Numǎrul standardului ISO
SR ISO 2562: 1993
indicativul standardului

12

Page
Exemple
1. Se propune ca în noua legislaţie armonizată cu legislaţia europeană să se introducă şi obligativitatea ca produsele
să respecte standardele europene armonizate specifice respectiv SR EN 14339: 2006 Hidranţi de incendiu subterani,
precum şi a SR EN 14384: 2006 Hidranţi de incendiu supraterani, standarde a căror perioadă de coexistenţă cu
specificaţiile naţionale a expirat.
Faţă de vechile standarde (STAS 695-80 Hidrant subteran, STAS 3479 Hidrant suprateran) apar diferenţe :
- dimensionale;
- privind materialele utilizate (trebuie să fie conforme cuEN 1503-1 şi EN 1503-3).
2. ORDIN nr. 729 din 5 mai 2006 pentru aprobarea Listei standardelor române care transpun standarde europene
armonizate şi a specificaţiilor tehnice recunoscute în domeniul produselor pentru construcţii
3.LISTA*) standardelor române care transpun standarde europene armonizate şi a specificaţiilor tehnice
recunoscute în domeniul produselor pentru construcţii
- SR EN 998-1:2004_ Specificaţie a mortarelor pentru zidărie. Partea 1: Mortare pentru tencuire şi gletuire
- SR EN 998-2:2004_ Specificaţie a mortarelor pentru zidărie. Partea 2: Mortare pentru zidărie
- SR EN 523:2004_ Teci de bandă de oţel pentru cabluri de precomprimare. Terminologie, condiţii, control de
calitate
- SR EN 1124-1:2002_T uburi şi racorduri de tub pentru reţele de canalizare de oţel inoxidabil sudate longitudinal,
cu mufă şi capăt drept. Partea 1: Cerinţe, încercări, control de calitate
c) Normative
Definiție:
Normativ tehnic- document cu specificaţie tehnică, cod de bună practică, care
reglementeazǎ reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi tehnice sau
rezultatele acestora.
Clasificare
Normele reglementeazǎ parametrii de proiectare,de siguranțǎ în exploatare a sistemelor tehnico – economice,
astfel :
Norme privind efectuarea montajului;
Norme privind prescripții de calcul;
Norme privind prevenirea accidentelor;
Norme privind prevenirea şi stingerea incendiilor;
Norme privind protecția contra explozilor, degajǎrilor de noxe;
Norme privind protecția muncii;
Norme privind încadrarea cu personal corespunzǎtor.
Actele normative reglementeazǎ, prin restricțiile pe care le impun, respectarea unor parametrii de calitate

13

Page
Exemple
a)NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA SI EXPLOATAREA INSTALATIILOR SANITARE DIN CLÃDIRI SI DE
ALIMENTARE CU APÃ SI CANALIZARE DIN ANSAMBLURI DE CLÃDIRI Indicativ I9 – 2009_ Înlocuieste I9 - 94si I9/1- 96
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplicã la proiectarea si executarea: instalațiilor sanitare din clǎdiri :de locuit şi social-culturale;
administrative, laboratoare, clãdiri similare din industrie - grupuri sanitare, etc. care folosesc apa potabilã; rețelelor exterioare de alimentare
cu apǎ, cuprinse între branşamentele instalațiilor interioare de alimentare cu apǎ şi stațiile de ridicare a presiunii din ansamblurile de clǎdiri
sau rețelele de distribuție pentru alimentarea cu apǎ ale localitǎților în cazul în care aceestea au debit şi presiune necesarǎ; rețelelor
exterioare de canalizare din ansamblurile de clãdiri.
b) Normativ pentru proiectarea şi executarea instalațiilor de încǎlzire centralǎ I 13-02 (înlocuieşte I 13-94)
Elaborat de: Institutul de proiectare, cercetare şi tehnicǎ de calcul în construcții IPCT-SA
Avizat de: MLPTLCu Ordinul nr.930/02.07.2002
1. DOMENIU DE APLICARE
Prevederile din normativ se aplicǎ la proiectarea şi executarea instalațiilor de încǎlzire centralǎ din clǎdiri, a rețelelor termice şi a surselor
termice (centrale termice, puncte termice) aferente acestora.
2. UTILIZATORI
Normativul se adreseaza urmǎtorilor factori:
• ministere: Ministerului Lucrǎrilor Publice, Transporturilor şi Locuițtei si Ministerului Administrației Publice Locale;
• organe ale administrației publice locale: Primǎrii şi Consilii Locale;
• organe cu atribuții de control în domeniul construcțiilor: Inspecția de stat în Construcții, Inspectoratul General al Corpului Pompierilor
Militari;
• societǎți şi regii de distribuție a energiei termice;
• unitǎți de proiectare şi execuție a instalațiilor de încǎlzire centralǎ.
3. NECESITATE SI SCOP
In perioada în care s-a scurs de la redactarea editiei 1994 a normativului, au apǎrut o serie de produse şi tehnologii noi pentru instalațiile de
încǎlzire, precum şi cerințe suplimentare de confort şi siguranțǎ ale utilizatorilor sistemelor de încǎlzire, care au impus completarea şi
revizuirea normativului I 13.
Dintre acestea se mentioneazǎ:
• noile prevederi privind protecția termicǎ a clǎdirilor şi implicațiile asupra sarcinii termice de încǎlzire;
• imperativul contorizǎrii individuale a consumului de energie termicǎ;
• dezvoltarea sistemelor moderne de încǎlzire cu eficiențǎ ridicatǎ;
• condiții de calitate privind randamentele minime ale cazanelor de încǎlzire precum şi limitele maxime de noxe rezultate în urma arderii
(CO, SOx, NOx);
• noi tipuri de combustibili utilizați pentru ardere în cazanele de încǎlzire centralǎ: GPL, biomasa.
Lucrarea are ca obiectiv punerea la dispoziția utilizatorilor, proiectanților şi executanților a unui normativ care sǎ reglementeze problemele
privind realizarea instalațiilor de încǎlzire centralǎ,în deplin acord cu cerințele tehnice şi de confort actuale.
4. ARMONIZARE CU NORMELE UE
Normativul s-a elaborat în concordanțǎ cu urmǎtoarele Directive Europene:
Directiva SAVE II 96/737/CEE, Directiva 93/68 CEE, Directiva 92/42 CEE, Directiva 89/106 CEE, EN 253, EN ISO 9001 si 9003.
5. CONTINUT
Lucrarea cuprinde prevederi privind proiectarea şi executarea sistemului constituit de instalațiile de încǎlzire centralǎ care au în
componența sursele termice (centrale termice, puncte termice), rețelele de distribuție a agentului termic (interioare şi de incintǎ) şi
instalațiile interioare de încǎlzire.
Principalele capitole ale normativului sunt:
• Obiect. Domeniu de aplicare
• Condiții generale de proiectare şi execuție
• Necesarul de cǎldurǎ pentru încǎlzire
• Alegerea sistemului de încǎlzire
• Instalații interioare de încǎlzire centralǎ
• Centrale termice
• Puncte termice
• Rețele termice etc.

14

Page
V. 1. 4 Lecția 2- Indicatoare de norme de deviz; cărţi

tehnice pentru utilaje şi echipamente

a) Indicatoare de norme de
deviz
Definiție:
Indicatoarele de norme de deviz sunt recomandǎri sub formǎ de norme orientative
republicane care permit evaluarea resursele necesare, a consumurilor specifice de materiale,
manoperǎ şi utilaje pentru lucrǎri din ramura construcțiilor şi instalațiilor. Ele sunt grupate
pe categorii de lucrǎri:C - construcții, RpC - reparații în construcții, I - instalații încǎlzire,
Iz - izolații etc.
Simbolizare, utilizare
Devizele se întocmesc pe categorii de lucrări utilizându-se indicatoarele de norme de deviz recunoscute de
organismele cu atribuţii în domeniu sau propriile consumuri de resurse corespunzătoare tehnologiilor de execuţie ale
unităţilor de construcţii şi instalații, cu condiţia respectării cerinţelor cantitative şi calitative prevăzute în proiectele
tehnice, în caietele de sarcini şi în concordanţă cu actele normative şi reglementările în vigoare.
Simbol Domeniul Simbol Domeniul
C Construcţii* (4 vol.) RpI Reparaţii instalaţii încălzire*
Iz Izolaţii* RpG Reparaţii instalaţii gaze*
D Drumuri* RpS Reparaţii instalaţii sanitare*
P Poduri* RpAc Reparaţii alimentări apă, canalizare* (2 vol.)
Ts Terasamente** (2 vol.) RpE Reparaţii instalaţii electrice*
I Instalaţii încălzire* RpV Reparaţii instalaţii de ventilaţii*
G Instalaţii gaze* RpIz Reparaţii pentru izolaţii* (2 vol.)
S Instalaţii sanitare* AUT Utilaje de construcţii**
Ac Alimentări cu apă şi canalizare* M1 Montaj utilaj tehnologic, conducte*
E Instalaţii electrice* Tr Transporturi*
V Instalaţii de ventilaţii* Tf Termoficare*
RM Restaurări monumente istorice* Tc Telecomunicaţii**
RpC Reparaţii construcţii* (4 vol.) W3 Linii electrice de contact, semnalizări şi centralizări feroviare*
RpD Reparaţii la drumuri şi străzi* * revizuit şi completat la nivelul anilor 1999-2007
** ediţia 1981

15

Page
Elementele componente ale unui articol de deviz (normǎ de deviz)

Indicatoarele de norme de deviz sunt ansambluri de articole de deviz, structurate pe domenii tehnice.Articolele de
deviz se aleg, la întocmirea devizelor, în funcție de caracteristicile obiectului de investiții stabilite de proiectant pe
baza cerințelor beneficiarului.
Articolul de deviz cuprinde urmǎtoarele elemente:
Simbol _ necesar identificǎrii materialului;
Denumirea materialului;
Tipuri de materiale;
Elemente componente pentru montaj sau preparare;
Codul, denumirea, unitǎțile de mǎsurǎ (U/M) şi cantitǎțile resurselor;
Codul, denumirea, unitǎțile de mǎsurǎ (U/M) şi cantitǎțile forțelor de muncǎ.
Articolele de deviz pot fi realizate şi la nivelul întreprinderii dacǎ materialele cuprinse în proiect nu sunt în
indicatoarele de norme de deviz.
Exemple
1.Articol de deviz din “Indicatorul de norme de deviz” (Lucrǎri de instalații sanitare la construcții)_simbol S_anul editǎrii
1981 .
SC 25
792 113 25 00 00
Etajerǎ montatǎ pe pereți din zidǎrie sau beton, etajera fiind din:
A
01 00 porțelan sanitar;
B
02 00 semicristal cu console nichelate.
Cuprinde:
-montarea diblurilor;
-montarea consolelor pentru norma “B”;
-montarea etajerei.
Codul Denumirea resurselor U/M Cantitǎți

resurselor A B
01 00 02 00
Materiale
Etajerǎ din porțelan sanitar sau semicristal....* Buc. 1,01 1,01
Consolǎ din alamǎ, pentru etajerǎ....** Buc. - 1
527533112007 Diblu din lemn Buc. 2 2
565212100004 Ipsos pentru construcții, STAS 545/1-75 Kg 0,120 0,120
219121100001 Apǎ potabilǎ m³ 0,001 0,001
308171124909 Surub înecat cu cap crestat, 5x50, STAS 1452-71 Buc. 2 2
Forțe de muncǎ
011612 Instalator S. 4,2 ore 0,25 0,28
011642 Instalator S. 1,2 ore 0,26 0,28
TOTAL ore 0,51 0,56
NOTA1: *) Se va preciza tipul etajerei, conform listei de material neexplicitat 11407.

NOTA2: **) Se va preciza tipul consolei, conform listei de material neexplicitat 11408.

16

Page
Exemple
2.Articol de deviz dupǎ anul 1981.
CA01A1
Turnare beton simplu în fundații (continue, izolate) şi socluri cu volum <3mc.
Se mǎsoarǎ la: mc
Codul Denumirea resurselor U/M Cantitǎți

resurselor
Materiale
6202818 Apǎ industrialǎ pentru mortare şi betoane de la rețea. mc 0,1000
Anexe materiale
10173 Beton mc 1,00800
Manoperǎ
0010222 Betonist ore 0,4000
0010212 Betonist ore 0,5400
0010721 Dulgher construcții ore 0.0900
0019921 Muncitor deservire construcții – montaj ore 2,5900
TOTAL MANOPERA ore 3,6200
Utilaje
0003716 Vibrator de interior pentru beton, acționat electric 0,9 ÷ 1,5 ore 0.5000
KW.
b) Cărţi tehnice pentru

utilaje şi echipamente
Definiție:
Cartea tehnicǎ, din domeniul construcții instalații şi lucrǎri publice, conține noțiuni
ştiințifice privitoare la proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea, întreţinerea, repararea şi
funcționarea elementelor componente, instalațiilor şi construcțiilor.
Clasificare
Cartea tehnicǎ se întocmeşte pe baza legislației în vigoare fiind şi sub formǎ de : cursuri, manuale, prospecte etc.
Cartea tehnicǎ se poate clasifica din punct de vedere al:
Domeniului , pentru : construcții, instalații, lucrǎri publice, utilaje etc.;
Utilizǎrii în : proiectare, execuție, recepție, exploatare, întreţinere, reparare şi montatare;
Tipului de material : produse, aparate, utilaje, echipamente, instalații etc.
Conținutul acestor cǎrți asigurǎ calitatea unor produse, o organizare mai bunǎ a procesului productiv şi o strategie
financiarǎ adecvatǎ.
Majoritatea cǎrților tehnice conține fişe de identificare, certificate de calitate, domenii de utilizare, materii prime,
fişe tehnice, desene tehnice şi fotografii, relații de calcul, autorizații, tabele, grfice, diagrame etc., elementele
componente depind de produsul la care face referire.

17

Page
Exemplu
1. Cartea tehnică a construcţiei se compune din ansamblul de documente referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia,
exploatarea, întreţinerea, repararea şi urmărirea în timp a construcţiei, şi se păstrează de către investitor. Documentele
de bază ale cărţii tehnice vor cuprinde următoarele capitole:
Capitolul A – Documente privind proiectarea: acte referitoare la tema de proiectare, amplasarea construcţiei şi
avizele de specialitate care stau la baza întocmirii proiectului;documentaţia tehnică care se referă la construcţia
respectivă (caracteristici, detalii de execuţie, scheme de instalaţii efectiv realizate, modificări aduse de proiectant,
executant sau proprietar pe parcursul execuţiei); breviarele de calcul pe specialităţi;caietele de sarcini privind execuţia
lucrărilor.
Capitolul B – Documentaţia tehnică privind execuţia:autorizaţia de execuţie a construcţiei;procesul–verbal de
predare a amplasamentului şi reperul de nivelment general; înregistrări de calitate cu caracter permanent efectuate pe
parcursul execuţiei lucrărilor;rezultatul încercărilor efectuate la materiale;certificatele de calitate pentru materialele
puse în operă;condica de betoane;registrul proceselor verbale de lucrări ascunse;note de constatare ale organelor de
control;registrul unic de comunicări şi dispoziţii de şantier;procese verbale de probe specifice;procese –verbale de
recepţie a terenului de fundare a fundaţiilor şi structurii de rezistenţă; procese –verbale de admitere a fazelor
determinante;expertize tehnice; caiet de ataşament;jurnalul principalelor evenimente (inundaţii, cutremure, temperaturi
excesive etc.).
Capitolul C – Documentaţia tehnică privind recepţia: proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor şi cel final;
alte documente încheiate ca urmare a cererii comisiilor de recepţie prin care se prevăd verificări suplimentare.
Capitolul D – Documentaţie tehnică privind urmărirea comportării în exploatare şi intevenţii în timp:
prevederile scrise ale proiectului privind urmărirea comportării construcţiei; proiectele în baza cărora s-a efectuat
recepţia finală a lucrărilor, modificări ale construcţiei faţă de proiectul iniţial;acte de constatare a unor deficienţe
apărute după recepţia finală a lucrărilor şi măsurile de intervenţie luate;proiectul de urmărire specială a construcţiei,
dacă este cazul; referatul si concluziile anuale asupra rezultatelor urmăririi speciale, dacă este cazul; procesele–verbale
de predare–primire a construcţiei în cazul schimbării proprietarului; jurnalul evenimentelor.
IMPORTANT!
Pentru obiectele de construcţie, clădiri de locuit până la două nivele şi anexe gospodăreşti, cât şi pentru cele de mică
importanţă (garduri, cabine de poartă etc.) cartea tehnică a construcţiei se rezumă la:
- autorizaţia de construcţie;
- procese –verbale de recepţie la terminarea lucrărilor şi procese-verbale de recepţie finală la expirarea perioadei de
garanţie;
- alte evenimente deosebite din timpul executării construcţiei.

18

Page
V. 1. 4 Lecția 3- Fişe tehnologice-elemente şi mod de

întocmire;

Definiție:
Fişa tehnologicǎ este un document de lucru cu scopul de a indica etapele de
realizare cronologice ale unei operații tehnologice de prelucrare, execuție,
reparație sau montaj a unui produs, piese sau instalații .
Clasificare şi utilizǎri
Fişa tehnologicǎ se clasificǎ dupǎ domeniul de utilizare pentru construcții, instalații, mecanicǎ şi alte domenii
tehnologice fiind folosite in organizarea, pregatirea si programarea productiei, la stabilirea necesarului de
mijloace de munca si de forta de munca si a cheltuielilor directe de productie, pe categorii de lucrari si perioade
etc. In industrie, un document de evidenta primara care se intocmeste in etapa de pregatire tehnologica a
produselor, de regula, pe repere sau piese si prin care se stabileste desfasurarea procesului tehnologic pentru un
procedeu de lucru (turnare, forjare, prelucrare prin aschiere, ansamblare etc.). In cazul productiei de unicate si de
serie mica, fisa tehnologica este principalul document dupa care se executa produsele sau componentele acestor.
Elemente componente
Fişa tehnologicǎ cuprinde cuprinde informatii referitoare la:
- caracteristicile reperului supus prelucrarii (denumire, material, masa, numarul desenului de executie, numarul
de bucati pe produs etc.);
- desfasurarea operatiilor tehnologice, si datele principale pentru executarea acestora (sectia sau atelierul, utilajul
sau locul de munca, S.D.V.
-urile necesare, echipa de lucru, timpul normat, indicatii tehnologice, unele date privind programul de lucru etc.);
- schita piesei sau schitele operatiilor principale

19

Page
Exemplu
FISA TEHNOLOGICA PT. LUCRARI DE TERASAMENTE _ Elemente componente

Descrierea procedeului tehnologic
- Lucrari pregatitoare: au fost executate lucrari de defisare, demolari, nivelare, tasare,
etc.
- Sapatura: - mecanica: cu excavator cu cupa inverse cu capacitatea cupei de 0,5mc, cu taluz vertical prin retragere;
- manuala: cu unelte traditionale, finisarea taluzurilor, saparea ultimilor 20 – 40 cm, saparea santurilor de
colectare a apei si a puturilor de colectare a apei;
- Compactare: se realizeaza conform prevedrilor proiectului.
La fiecare faza in parte se fac verificarile si controlul necesar si se consemneaza lucrarile
care devin ascunse.
Resurse
- materiale: pamant
- mijloace de munca: excavator; compactor; unelte de sapat traditionale; autobasculanta – transport pamant
- forte de munca: sapatori
Norme de protectie a muncii, PSI
- respectarea pantei taluzurilor;
- eliminarea eventualelor dislocari sau prabusiri;
- cupa excavatoarelor san u treaca deasupra cabinei autocamioanelor;
- se interzice stationarea persoanelor in raza de lucru a utilajelor de excavat;
- asigurarea punerii la pamant a utilajelor ce functioneaza cu sursa de energie electrica;
- asigurarea functionarii pompelor de rezerva;
- se vor mentine permanent libere caile de acces;
- se interzice aprinderea de focuri intre sprijiniri;
- se va preveni personalul asupra pericolului de emanatii de
-gaze inflamabile sau infiltratii de lichide inflamabile.

20

Page
Fişǎ de lucru nr.1(FL1)

_ pentru elevi
Completați fişa tehnologicǎ din Anexa 1 pentru

montarea unui obiect sanitar utilizând tabelul 1 şi
schema de montaj a obiectului sanitar prezentatǎ
în fig.1.
Fig.1
Tabel 1
Scule,
Operaţii şi Echipamente/reguli de Controlul calităţii
dispozitive, Organizarea
faze de sănătate şi securitate în Materiale lucrărilor pe operaţii şi
verificatoare, locului de muncă
lucru muncă faze de lucru
utilaje
- Muncitorii vor purta Cretă, creion - Metrul Suprafaţa Se verifică sub aspect
echipament de protecţie. - Ruletă peretelui respectiv vizual planeitatea
1 Trasarea - SDV-urile vor fi în - Nivelă cu bulă zona obiectului Se verifică starea
axei stare bună de funcţionare de aer sanitar se curăţă şi suprafeţei
obiectului - Se vor respecta - Riglă se asigură
sanitar normele de SSM planeitatea
specifice lucrărilor de
montare
- Muncitorii vor purta Obiectul sanitar -Chei fixe Obiectul sanitar se Armăturile să fie stabile
echipament de protecţie. Echipamentul -Chei reglabile aduce la locul de şi etanşe pe ob. sanitar
2. - SDV-urile vor fi în pentru -Chei speciale montare, unde se Ventilul de scurgere fixat
Echiparea stare bună de funcţionare alimentarea cu echipează stabil şi etanş
obiectului - Se vor respecta apă (rece şi Orientare corectă a
sanitar normele de SSM. caldă) orificiului de evacuare a
specifice lucrărilor de Sifonul pentru apei
montare obiectul sanitar
- Muncitorii vor purta Obiectul sanitar -Chei fixe Existenţa la locul Fixarea corectă, la
echipament de protecţie. echipat -Chei reglabile de montare a poziţie a obiectului
- SDV-urile vor fi în Ştuţ de racord la -Chei speciale obiectului sanitar, sanitar
3. stare bună de funcţionare canalizare -Scule cu accesoriilor şi Racordarea etanşă la
Montarea - se vor respecta normele Şuruburi şi acţionare sculelor canalizare şi la
obiectului de SSM. specifice dibluri pentru electrică alimentarea cu apă
sanitar lucrărilor de montare fixarea rotopercutoare Respectarea cotei de
dispozitivelor de -Şurubelniţe montare
susţinere Asigurarea orizontalităţii
în planul superior
- Muncitorii vor purta Sursa de apă - Pompă pentru Sursa de apă Se verifică sub aspect
echipament de protecţie. încărcarea vizual fiecare îmbinare în
- SDV-urile se vor mânui tronsonului parte
4.
astfel încât să se evite - Vas gradat
Verificarea
accidentarea pentru
funcţionării
- se vor respecta normele măsurarea
de SSM. Specifice cantităţii de apă
lucrărilor de săpătură care se adaugă

21

Page
Anexa 1
Unitatea şcolarǎ................................................ Data/ Perioada................................
Atelier/Agent economic................................... Elev.....................................................
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
Produsul(piesa)........................................................................................................................................;
Material...........................................Calitatea........................................STAS(SR. ISO).........................;
Caracteristici............................................ Beneficiar...............................................................................
Schița piesei (montajului, instalației)
Operații (faze) tehnologice Baza tehnicǎ folositǎ Regim Categ. Timp

Nr.crt
SDV-uri Maşini şi a s n i de Tp Tu Tt
utilaje lucrǎri
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

22

Page
V. 1. 5 Lecția 4- Norme de protecţia muncii, PSI şi

protecţia mediului specifice;

a) Norme de protecția muncii.
Definiție:
Normele de protecție a muncii pot fi definite ca o mǎsurǎ legislativǎ de realizare a
securitǎții muncii; conținutul lor este format din colecții de prevederi cu caracter
obligatoriu, prin a cǎror respectare se urmǎreşte eliminarea comportamentului
accidentogen al executantului în procesul muncii. Fiecare prevedere reprezintǎ în sine o
mǎsurǎ de prevenire - tehnicǎ sau organizatoricǎ – a riscului producerii accidentelor de
muncǎ şi îmbolnǎvirilor profesionale.
In consecințǎ, rolul normelor de protecție a muncii este de a stabili acele masuri de
prevenire necesare pentru anihilarea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnǎvire
profesionalǎ dependenți de executant.
Clasificare
Sistemul național al normelor specifice este structurat pe activitǎți, persoanele juridice sau fizice vor selecționa
şi aplica cumulativ normele specifice corespunzǎtoare, atât activitǎții de bazǎ, cât şi celor conexe sau
complementare.Sistemul național de norme de protecție a muncii este compus din:
Normele generale de protecție a muncii
Normele specifice de securitate a muncii
Elemente componente
Structura fiecǎrei norme specifice are la bazǎ abordarea sistemicǎ a aspectelor de securitate a muncii - practicatǎ
în cadrul Normelor generale - pentru orice proces de muncǎ. Conform acestei abordǎri, procesul de muncǎ este
tratat ca un sistem, compus din urmǎtoarele elemente ce interacționeazǎ:
EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncǎ.
SARCINA DE MUNCA: totalitatea acțiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de
producție şi în anumite condiții de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncǎ.
MIJLOACE DE PRODUCTIE: totalitatea mijloacelor de muncǎ (instalații, utilaje, maşini, aparate,
dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeazǎ în procesul de
muncǎ.
MEDIUL DE MUNCA: ansamblul condițiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care unul sau mai
mulți executanți îşi realizeazǎ sarcina de muncǎ.

23

Page
Normele generale de protecție a muncii, emise prin Ordinul Ministrului Muncii si Protecției Sociale nr.
508/20.11.2002 şi Ordinul Ministrului Sanatǎții şi Familiei nr. 933/25.11.2002, cuprind principii generale de
prevenire a accidentelor de muncǎ şi bolilor profesionale precum şi direcțiile generale de aplicare a acestora.
Normele au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare şi/sau îmbolnǎvire profesionalǎ
existenți în sistemul de muncǎ, proprii fiecǎrei componente a acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace
de producție - mediu de muncǎ), precum şi informarea, consultarea şi participarea angajaților şi a
reprezentanților acestora în procesul de asigurare a securitǎții şi sǎnǎtǎții în muncǎ.
Normele generale de protecție a muncii sunt armonizate cu legislația Uniunii Europene, în principal cu
prevederile Directivei - cadru 89/391/CEE şi ale directivelor specifice elaborate în baza art. 16 al acesteia.
Normele specifice de securitate a muncii cuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru anumite
activitǎți sau grupe de activitǎți caracterizate prin riscuri similare. Prevederile acestor norme se aplicǎ
cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activitǎților reglementate. Normele
specifice de securitate a muncii sunt aprobate prin Ordin al Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale,
Legea Protecției Muncii nr. 90/1996 reglementeazǎ activitǎțile pentru care se elaboreazǎ normele specifice de
securitate a muncii.
Prevederile sistemului național de reglementǎri normative pentru asigurarea securitǎții muncii constituie, alǎturi
de celelalte reglementǎri juridice referitoare la sǎnǎtatea şi securitatea în muncǎ, baza pentru :activitatea de
concepție şi proiectare a echipamentelor tehnice şi a tehnologiilor; autorizarea funcționǎrii unitǎților; instruirea
salariaților în domeniul securitǎții muncii; cercetarea accidentelor de munca, stabilirea cauzelor si a
responsabilitatilor.
Funcțiile normelor de protecție a muncii:
Normele constituie principalul instrument de instructaj de protecție a muncii, format din normele de protecție
a muncii corespunzǎtoare activitǎții pentru care este instruit subiectul;
Normele constituie unul dintre instrumentele în baza cǎrora, în cazul cercetǎrii accidentelor de munca, se
stabilesc cauzele producerii acestora şi vinovǎția.
.
Normele reprezintǎ unul dintre instrumentele cu ajutorul s cǎrora se realizeazǎ controlul si autocontrolul de
protecția
[sus] muncii
Normele reprezintǎ unul dintre principalele acte juridice în funcție de care se stabilesc şi se sancționeazǎ
abaterile din domeniul protecției muncii
Normele constituie unul dintre principalele criterii în fundamentarea politicii generale şi a programului de
activitate pentru realizarea securitǎții muncii la nivelul agenților economici
In cadrul responsabilitǎților sale, angajatorul are obligația sǎ ia mǎsurile necesare pentru: asigurarea securitǎții şi
protecția sǎnǎtǎții lucrǎtorilor; prevenirea riscurilor profesionale; informarea şi instruirea lucrǎtorilor; asigurarea
cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securitǎții şi sǎnǎtǎții în muncǎ.
Angajatorul are obligația sǎ implementeze urmǎtoarele principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursǎ;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncǎ, alegerea echipamentelor
de muncǎ, a metodelor de muncǎ şi de producție, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm
predeterminat şi a diminuǎrii efectelor acestora asupra sǎnǎtǎții;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sǎ cuprindǎ tehnologiile, organizarea muncii, condițiile de
muncǎ, relațiile sociale şi influența factorilor din mediul de muncǎ;
h) adoptarea, în mod prioritar, a mǎsurilor de protecție colectivǎ fațǎ de mǎsurile de protecție individualǎ;
i) furnizarea de instrucțiuni corespunzǎtoare lucrǎtorilor
24

Page
Exemple:
1. Lista Normelor Specifice de Securitate a Muncii în vigoare pentru domeniul Construcții, instalații şi lucrǎri
publice (NSSM) / Cod
1. NSSM pentru transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrǎrilor de beton armat şi precomprimat / 7
2. NSSM pentru lucrul la înǎlțime / 12
3. NSSM pentru evacuarea apelor uzate de la populație şi din procese tehnologice / 19
4. NSSM pentru alimentǎri cu apǎ a localitǎților şi pentru nevoi tehnologice (captare, transport şi distribuție) /
5 . NSSM pentru lucrǎrile de zidǎrie, montaj, prefabricate şi finisaje în construcții / 27
6. NSSM pentru lucrǎri de instalații tehnico-sanitare şi de încǎlzire / 28
7. NSSM pentru prelucrarea azbestului / 29
8. NSSM pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor / 10. NSPM
pentru fabricarea betonului celular autoclavizat / 59
11. NSPM pentru transportul şi distribuția energiei electrice / 65
12. NSPM pentru instalații frigorifice / 75
13. NSPM pentru exploatarea şi întreținerea drumurilor şi podurilor / 79
14. NSPM pentru lucrǎri de montaj utilaj tehnologic şi construcții metalice / 89
15. NSPM pentru lucrǎri de izolații termice, hidrofuge şi protecții anticorosive / 91
16. NSPM pentru lucrǎri de reparații, consolidǎri, demolǎri şi translații de clǎdiri / 92
17. NSPM pentru transportul prin conducte al gazelor naturale / 101
2. Instruirea lucrǎtorilor
Angajatorul trebuie sǎ asigure condiții pentru ca fiecare lucrǎtor sǎ primeascǎ o instruire suficientǎ şi adecvatǎ în domeniul
securitǎții şi sǎnǎtǎții în muncǎ, în special sub formǎ de informații şi instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncǎ şi
postului sǎu:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de muncǎ sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de muncǎ sau a unor modificǎri ale echipamentului existent;
d) la introducerea oricǎrei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrǎri speciale.
(2) Instruirea prevazutǎ la alin. (1) trebuie sǎ fie:
a) adaptata evoluției riscurilor sau apariției unor noi riscuri;
b) periodicǎ şi ori de câte ori este necesar.
3.Prin echipament individual de protecție se întelege orice echipament destinat sǎ fie purtat sau ținut de lucrǎtor pentru a-
l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa îi punǎ în pericol securitatea şi sǎnǎtatea la locul de muncǎ,
precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.
4. Glosar de termeni
prevenire = ansamblul de dispozitii sau mǎsuri luate ori prevǎzute în toate etapele procesului de muncǎ, în scopul evitǎrii
sau diminuǎrii riscurilor profesionale;
eveniment = accidentul care a antrenat decesul sau vǎtǎmǎri ale organismului, produs în timpul procesului de muncǎ ori în
îndeplinirea indatoririlor de serviciu, situația de persoanǎ datǎ dispǎrutǎ sau accidentul de traseu ori de circulație, în
condițiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boalǎ profesionalǎ
sau legatǎ de profesiune;
accident de muncǎ = vǎtǎmarea violentǎ a organismului, precum şi intoxicația acutǎ profesionala, care au loc în timpul
procesului de muncǎ sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacǎ incapacitate temporarǎ de muncǎ de cel
puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
boalǎ profesionalǎ = afecțiunea care se produce ca urmare a exercitǎrii unei meserii sau profesii, cauzatǎ de agenți nocivi
fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncǎ, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului, în procesul de muncǎ;
pericol grav şi iminent de accidentare = situația concretǎ, realǎ şi actualǎ cǎreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru
a produce un accident în orice moment; ;
accident usor = eveniment care are drept consecințǎ leziuni superficiale care necesitǎ numai acordarea primelor îngrijiri
medicale şi a antrenat incapacitate de muncǎ cu o duratǎ mai micǎ de 3 zile;
boalǎ legatǎ de profesiune = boalǎ cu determinare multifactorialǎ, la care unii factori determinanți sunt de naturǎ
profesionalǎ.
25

Page
Fişǎ de lucru nr.2 (FL2) Rezolvați temele din tabelul 2,

_ pentru elevi împreunǎ cu profesorul sau
tutorele!
Tabelul nr.2
1.Asociați, prin sǎgeți, indicatoarele de obligativitate cu echipamentul individual de protecție.
2. Identificați urmǎtoarele indicatoare de avertizare, indicatoare de prim - ajutor şi indicatoare de

interzicere, scrieți în dreptul fiecǎruia ce simbolizeazǎ:
................... .............................. .............................. ............................. ............................

26

Page
b)Prevenirea şi stingerea incendiilor.
Definiție:
Prevenirea şi stingerea incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice,
măsuri şi sarcini organizatorice,tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare
publică, planificate,organizate şi realizate potrivit cu legile în vigoare.
Scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei
operative este de limitare şi stingere a incendiilor, în vederea evacuării, salvării şi protecţiei
persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor determinate de
incendii.
Elemente de proiectare, criteriile de performanțǎ

Proiectarea şi executarea construcțiilor, instalațiilor şi ale altor amenajǎri (campinguri, tribune, parcaje etc.) se
realizeazǎ astfel încât, în cazul unui incendiu produs în faza de utilizare a acestora, sǎ asigure urmǎtoarele cerințe:
a) protecția şi evacuarea utilizatorilor, tinând seama de vârsta şi de starea lor fizicǎ;
b) limitarea pierderilor de bunuri;
c) preîntâmpinarea propagǎrii incendiului;
d) protecția pompierilor şi a altor forțe care intervin pentru evacuarea şi salvarea persoanelor, protejarea bunurilor
periclitate, limitarea şi stingerea incendiului şi înlǎturarea unor efecte negative ale acestuia.
Criteriile de performanțǎ privind cerința de calitate "siguranța la foc" sunt:
riscul de incendiu: densitatea sarcinii termice de incendiu; clasele de combustibilitate sau de periculozitate
a materialelor şi substanțelor existente; sursele de aprindere existente; condițiile (împrejurǎrile)
preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea; mǎsurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea
factorilor determinanti.
rezistența la foc: natura, alcǎtuirea şi dimensiunile elementelor de construcție;modul de asamblare şi
geometria elementelor de construcție; combustibilitatea şi densitatea sarcinii termice de incendiu, date de
elementele de construcții; compartimentarea antifoc; comportarea la foc a structurii portante.
preîntâmpinarea propagǎrii incendiilor:degajǎrile de fum, gaze fierbinți; acțiunile şi efectele agenților
prevǎzuți în şi de produse nocive; etanşeitatea la fum şi la flǎcǎri; vitezele de ardere şi de propagare a
flǎcǎrii; propagarea flǎcǎrilor şi a fumului;durata arderii;rezistența fațadelor şi a acoperişurilor
;performantele elementelor de etansare si ale la propagarea focului - dispozitivelor antifum;
combustibilitatea şi rezistența la foc ale elementelor de fațadǎ şi ale acoperişului; distanța dintre
construcții; timpii de siguranțǎ la foc şi timpii operativi de intervenție;condițiile atmosferice.
comportarea la foc: contribuția la foc datǎ de densitatea sarcinii termice de incendiu (constructivǎ, utilǎ);
nivelul rezistenței la foc.
stabilitatea la foc: instalațiile aferente; echiparea cu instalații, dispozitive, aparate şi alte mijloace de
prevenire şi stingere a incendiilor, fiabilitatea şi timpii normați de funcționare; timpii corespunzǎtori,
cǎile de acces, de evacuare şi de intervenție: numǎrul şi modul de alcǎtuire;geometria (gabarit, lungime,
lǎțime, pante etc.); mǎsurile de siguranțǎ în utilizare;fluxul (debitul) global de evacuare;timpii
corespunzǎtori.
Nivelurile de performanțǎ privind siguranța la foc şi mǎsurile de prevenire şi stingere a incendiilor, stabilite pentru
construcții, instalații şi alte amenajǎri, vor fi prevǎzute în documentațiile tehnice de organizare, sistematizare şi
amenjare a teritoriului, precum şi în documentațiile tehnice de proiectare şi de executare a construcțiilor şi
instalațiilor.
27

Page
Mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor-Categorii principale:

1.Pentru echiparea construcțiilor, a instalațiilor tehnologice şi a platformelor amenajate:
a) sisteme, instalații, aparate şi dispozitive de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu;
b) sisteme, instalații şi dispozitive de limitare şi stingere a incendiilor;
c) stingǎtoare şi alte aparate de stins incendii;
d) utilaje, unelte şi alte mijloace inițiale de intervenție.
2. Pentru dotarea serviciilor de pompieri, constituite de agenți economici, instituții şi consilii locale:
a) autospeciale pentru stingerea incendiilor;
b) autospeciale auxiliare de intervenție;
c) nave pentru stingerea incendiilor;
d) trenuri pentru stingerea incendiilor;
e) aeronave de intervenție la incendii;
f) motopompe şi alte utilaje;
g) ambulante şi autosanitare.
3. Pentru întreruperea procesului de ardere a materialelor şi substanțelor combustibile sau pentru
protecția celor din apropierea focarului:
a) apa - instalații cu hidranți interiori sau exteriori, sprinclere şi drencere ;
b) spumanți - stingǎtoare;
c) pulberi - stingatoare;
d) abur;
e) gaze inerte;
f) agenti stingǎtori sau neutralizatori speciali.
4.Pentru protecția personalului de intervenție:
a) echipament de protecție la temperaturǎ, socuri mecanice si la umiditate;
b) aparate, masti si alte mijloace de protectie a cailor respiratorii;
c) centura si alte accesorii de siguranta;
d) scule si accesorii de protectie la electrocutare;
e) mijloace de iluminat;
f) aparatura de comunicatii;
g) echipament, aparatura, vaccinuri si instrumentar de protectie speciala impotriva efectelor agentilor chimici,
radioactivi sau biologici.
Exemple: Simboluri pentru cǎi de acces de evacuare, de intervenție şi norme PSI:

28

Page
c)Proteția mediului înconjurǎtor.
Definiție:
Mediul reprezintǎ ansamblul de condiții şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul,
aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice,
precum şi ființele vii, sistemele naturale în interacțiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv
unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieții şi condițiile care pot influența bunǎstarea şi sǎnǎtatea
omului.
Principii, clasificare
Principiile şi elementele strategice ce stau la baza legii 137/1995_ “Legea protecției mediului”, armonizatǎ la
legislația UE, în scopul asigurǎrii unei dezvoltǎri durabile, sunt: principiul precauției în luarea deciziei; principiul
prevenirii riscurilor ecologice şi a producerii daunelor; principiul conservǎrii biodiversitǎții şi a ecosistemelor
specifice cadrului biogeografic natural;principiul "poluatorul plǎteşte"; înlǎturarea cu prioritate a poluanților care
pericliteazǎ nemijlocit şi grav sǎnǎtatea oamenilor;crearea sistemului național de monitorizare integratǎ a mediului;
utilizarea durabilǎ;menținerea, ameliorarea calitǎții mediului şi reconstrucția zonelor deteriorate; crearea unui
cadru de participare a organizațiilor neguvernamentale şi a populației la elaborarea şi aplicarea deciziilor;
dezvoltarea colaborǎrii internaționale pentru asigurarea calitǎții mediului.
Activitǎțile umane exercitǎ asupra mediului presiuni (impacturi) care provoacǎ modificarea stǎrii (calitǎții) lui la
scarǎ localǎ, regionalǎ şi globalǎ.
Impacturile (presiunile) care se produc asupra mediului înconjurǎtor sunt:
Impacturi ale surselor naturale:
- vulcanii genereazǎ emisii de poluanți(cenuşǎ, compuşi ai sulfului, oxizi de azot şi de carbon);
- cutremurele de pǎmânt distrug solul şi subsolul, afecteazǎ construcții şi instalații, polueazǎ aerul;
-furtunile antreneazǎ praf/ nisip, distrug vegetația şi ecosistemele genereazǎ emisii de ozon;;
-seceta prelungitǎ compromite recoltele, distruge ecosistemele, produce incedii şi distrugerea ecosistemelor;
- descompunerea materiilor organice (vegetale şi animale) produce degajarea unor poluanți(metan, amoniac,etc );
- radioactivitatea terestrǎ prin radionuclizi emanați de roci sau ape sau de ape subterane în anumite zone;
-cǎderile de meteoriți afecteazǎ solul, fauna şi flora şi ridicǎ nivelul de radioactivitatea terestrǎ;
- solul poate, în anumite condiții, sǎ difuzeze în aer şi apǎ particule solide, particule organice generate din
descompunerea materiilor organice şi substanțe odorante complexe;
- apa sǎratǎ (din oceane, mǎri sau lacuri) prin degajarea unor aerosoli încǎrcați cu sǎruri (sulfați, cloruri) distruge
construcțiile şi corodeazǎ instalațiile;
-unele plante pot genera impacturi asupra mediului prin degajǎri de polen, fungi, spori de mucegaiuri.
Impacturi ale surselor antropice(surse poluante produse din activitǎțile umane):
- industria cel mai mare poluant al mediului , afecteazǎ toți factorii de mediu(aer, apǎ, sol, florǎ, faunǎ), prin
diversele sale ramuri, provocând daune asupra sǎnǎtǎții oamenilor, bunurile sau mediului;
- transporturile de toate categoriile (auto, navale, feroviare, aeriene) emit în atmosferǎ, prin arderea combustibililor,
bioxid de carbon, compuşi organici volatili, hidrocarburi nearse etc.;
- agricultura intervine asupra mediului prin executarea lucrǎrilor de îmbunǎtǎțiri funciare, folosirea pesticidelor
şi îngrǎşǎmintelor chimice, preindustrializarea şi industrializarea produselor agricole;
-activitǎțile casnice genereazǎ diverse tipuri de poluare a mediului fizicǎ, chimicǎ, biologicǎ, fonicǎ, esteticǎ.
Pentru cuantificarea inpactului asupra mediului se utilizeazǎ diverşi indicatori de mediu.

29

Page
Exemple
1.Pentru asigurarea unui mediu de viațǎ sǎnǎtos, autoritǎțile administrației publice locale, precum şi, dupǎ caz,
persoanele fizice şi juridice au urmǎtoarele obligații (conform legii 137/1995):
a) sǎ îmbunǎtǎțeascǎ microclimatul localitǎților, prin amenajarea şi întreținerea izvoarelor şi a luciilor de apǎ din
interiorul şi din zonele limitrofe acestora, sǎ înfrumusețeze şi sǎ protejeze peisajul, sǎ menținǎ curǎțenia stradalǎ;
b) sǎ prevadǎ, la elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, mǎsuri de menținere şi ameliorare a
fondului peisagistic natural şi antropic al fiecǎrei zone şi localitǎți, condiții de refacere peisagisticǎ şi ecologicǎ a
zonelor deteriorate, mǎsuri de protecție sanitarǎ a captǎrilor de apǎ potabilǎ şi lucrǎri de apǎrare împotriva inundațiilor;
c) sǎ respecte prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor
industriale, a cailor si mijloacelor de transport, a retelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deseuri
menajere, stradale şi industriale şi a altor obiective şi activitǎți, fǎrǎ a prejudicia ambientul, spațiile de odihnǎ, tratament
şi recreere, starea de sǎnǎtate şi de confort a populației;
d) sǎ informeze publicul asupra riscurilor generate de funcționarea sau existența obiectivelor cu risc pentru sǎnǎtatea
populației şi mediu;
e) sǎ respecte regimul de protecție specialǎ a localitǎților balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic şi de
agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate şi a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective
şi desfǎşurarea unor activitǎți cu efecte dǎunǎtoare în perimetrul şi în zonele de protecție a acestora;
f) sǎ adopte elemente arhitecturale adecvate, sǎ optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu menținerea,
întreținerea şi dezvoltarea spațiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecție stradalǎ, a
amenajamentelor peisagistice cu funcție ecologicǎ, esteticǎ şi recreativǎ, în conformitate cu planurile de urbanism şi
amenajarea teritoriului;
g) sǎ reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporarǎ sau permanentǎ, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau
desfǎşurarea unor activitǎți generatoare de disconfort pentru populație în anumite zone ale localitǎților, cu
predominanțǎ în spațiile destinate locuințelor, în zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului;
h) sǎ nu degradeze mediul natural sau amenajat, prin depozitǎri necontrolate de deşeuri de orice fel;
i) sǎ adopte mǎsuri obligatorii, pentru persoanele fizice şi juridice, cu privire la întreținerea şi înfrumusețarea, dupǎ caz,
a clǎdirilor, curților şi împrejurimilor acestora, a spațiilor verzi din curți şi dintre clǎdiri, a arborilor şi arbuştilor
decorativi;
j) sǎ inițieze, pe plan local, proiecte de amenajare, de întreținere şi dezvoltare a canalizǎrii.
2.Analiza procesului tehnologic la o centralǎ termoelectricǎ duce la identificarea intrǎrilor şi ieşirilor, determinând
astfel indicatorii de performanțǎ.
INTRARI IESIRI
CENTRALA
TERMOELECTRICA
*COMBUSTIBILI *Energie electricǎ
*Energie electricǎ Instalații, echipamente *Energie termicǎ
*Aer pentru producerea *Emisii în aer: NO3 , SO2,
*Apǎ energiei electrice şi CO, CO2, pulberi
*Reactivi chimici *Ape uzate
termice.
*Materiale * Ape de rǎcire evacuate
*Carburanți *Zgurǎ şi cenuşǎ
*Alte deşeuri

30

Page
V. 1. 6 Lecția 5- Proiecte pentru un obiect de investiţie

pe diferite faze (studii de pre şi fezabilitate, STE,
documentaţie de licitaţie, caiete de sarcini, proiecte
de autorizare, proiecte de execuţie);

a)Investiția. Obiectiv de investiții.
Definiții:
Investiția = Reprezintǎ schimbarea unei sume de bani prezentǎ şi certǎ, în speranța obținerii unor
venituri viitoare superioare, dar probabile: achiziționarea unei maşini pentru creşterea
productivitǎții muncii, construcția unei uzine pentru creşterea producției, asimilarea unui brevet
pentru fabricatia de produse noi, etc. (în sens financiar) desemneazǎ alocarea unei trezorerii
disponibile pentru procurarea unui activ fix care va desemna fluxuri financiare de venituri şi
cheltuieli de exploatare. (în sens contabil).
Obiectiv de investiții = este rezultatul efectuǎrii unor cheltuieli pentru o gamǎ variatǎ de lucrǎri
care se materializeazǎ sub forma unor obiecte distincte.
Clasificarea obiectivelor de investiții
Clasificarea obiectivelor se poate face dupǎ mai multe criterii, astfel:

din punct de vedere al destinației :
 obiective de investiții social-culturale şi administrative: locuințe, şcoli, autogǎri, muzee, biblioteci etc.
 obiective de investiții cu caracter industrial: întreprinderi industriale, ferme, sere etc.
 obiective de investiții hidrotehnice: baraje, porturi maritime şi fluviale, canale de navigație etc.
 obiective de investiții speciale: mine, sonde petrol, centrale nucleare, termoelectrice, rafinǎrii etc.
 obiective de investiții pentru infastructurǎ şi telecomunicații: drumuri, rețele electrice, poduri etc.
 obiective de investiții pentru captǎri cu apǎ şi canalizare:stații de epurare, castele de apǎ, rezervoare etc
din punct de vedere a provenienței surselor de finanțare :
 obiective de investiții publice, finanțate de la bugetul de stat, bugetul unitǎților administrativ-teritoriale şi
locale, din credite externe garantate sau contractate de stat;
 obiective de investiții publice, finanțate din surse private proprii sau împrumutate;
din punct de vedere al modului de realizare:
 obiective de investiții realizate în antreprizǎ execuția (uneori şi proiectarea) este angajatǎ de un antreprenor
general;
 obiective de investiții realizate cu firme specializate atât proiectarea cât şi execuția;
 obiective de investiții realizate cu forțe proprii total sau parțial _ situație în care proiectarea sau execuția
unor lucrǎri este angajatǎ cu firme specializate.

31

Page
Documente necesare finanțǎrii investițiilor

Admiterea finanțǎrii de cǎtre bǎnci a lucrǎrilor de investiții din surse publice şi din credite bancare se fac pe
baza urmǎtoarelor documente :
- fila de plan cu plafoanele de credit anuale aprobate de ordonatorul principal de credit şi de Ministerul de
Finanțe
- studiul de fezabilitate;
- proiectul de execuție _ partea desenatǎ;
- devizul realizat de executant şi pe baza cǎruia s-a încheiat contractul;
- contractul de execuție a obiectivului de investiții
- contractele de achiziție a utilajelor, dotǎrilor şi echipamentelor;
- autorizația de construcție.
Exemplu
Fluxul aprobǎrii, autorizǎrii şi avizǎrii obiectivelor de investiții

TEMA DE PROIECTARE
OBTINEREA AVIZELOR
PLAN URBANISTIC DE
STUDIUL GEOTEHNIC
INTOCMIRE PROIECT
AUTORIZATIEI DE
AMPLASAMENT
CERTIFICAT DE
DETALIU (PUD)
TOPOGRAFICA
CONSTRUCTII
STUDIUL DE
OBTINEREA
URBANISM
RIDICARE
TEHNIC
STUDIUL DE PRFEZABILITATE APROBAT
PROIECT TEHNIC
APROBAT
STUDIUL DE FEZABILITATE APROBAT

Aviz geotehnic / Studiu geotehnic= documentație tehnicǎ ce analizeazǎ stratificația şi proprietǎțile fizico-mecanice ale
terenului, prezența apei subterane, adâncimea nivelului freatic, adâncimea optimǎ de fundare a construcției, capacitatea
portantǎ a solului, face precizǎri şi recomandǎri de proiectare şi execuție. El are rolul de a furniza inginerului proiectant al
structurii de rezistențǎ informațiile necesare pentru dimensionarea optimǎ a structurii de rezistențǎ a construcției în general
şi în mod special a fundației.
Certificat de urbanism, documente necesare pentru obținerea Certificatului de Urbanism:
1. Cerere
2. Cadastru pentru teren/imobil
3. Planuri topografice sc. 1:500 si 1:2000 (obținute de la Direcția de Cadastru)
4. Acte de proprietate (contract vânzare-cumpǎrare, moştenire, donație, etc)
Opțional: funcție de primǎrie se poate solicita şi un memoriu tehnic din partea proiectantului general şi deasemeni se poate
solicita şi o schițǎ de concept care sǎ ilustreze ceea ce urmeazǎ sǎ se construiascǎ în locația respectivǎ.
Cadastru= document administrativ (plan parcelar, matrice cadastralǎ etc.) care permite identificarea proprietǎților fiecǎrei
aşezǎri urbane.

32

Page
b) Studii de pre şi fezabilitate.
Definiții:
Studiul de prefezabilitate = este documentația tehnico-economicǎ ce are ca scop prezentarea sumarǎ a
obiectivului de investiții.
Studiul de fezabilitate = analizeazǎ potențialul investiției din punctul de vedere al utilizǎrii raționale şi
eficiente a resurselor financiare, umane şi materiale şi determinǎ modul în care sunt satisfǎcute cerințele
tehnice şi economice impuse de sectorul de activitate al proiectului de investiții sau al afacerii.
Elementele unui studiu de prefezabilitate

In cadrul studiului de prefezabilitate sunt prezentate sumar urmǎtoarele elemente ale obiectivului de investiții:
- oportunitatea şi necesitatea obiectivului de investiții;
- date de identificare ale investitorului (ordonator de credite);
- amplasamentul, suprafețele construcției şi dimensiunile rețelelor de instalații (lungimi, diametru);
- sursele de finanțare, valoarea estimativǎ a obiectivului de investiții;
- cheltuieli pentru studiile de pre şi fezabilitate;
- cheltuieli pentru obținerea avizelor.
Studiul de prefezabilitate se elaboreazǎ pe baza temei de proiectare, a studiului de amplasament, ridicarea
topograficǎ şi studiul geotehnic.
Studiul de prefezabilitate aprobat şi actul de proprietate asupra terenului stau la baza obținerii certificatului de
urbanism.
Documente necesare studiilor de fezabilitate

In general lucrarea include:
a) Pǎrți scrise:
- Descrierea funcționalǎ şi tehnologicǎ, inclusiv memorii tehnice pe specialitǎți (tehnologie, arhitecturǎ, structura
de rezistențǎ, instalații termice şi sanitare, instalații electrice etc.) şi evidențierea soluțiilor tehnice, cu
recomandǎri privind tehnologia de realizare şi condițiile de exploatare ale fiecǎrui obiect ;
- Analizarea asigurǎrii cu utilitǎți (apa, energie electricǎ, combustibil, energie termicǎ etc.);
- Analizarea necesitǎților de personal aferent investiției -Intocmirea Devizului general estimativ al investiției şi a
Devizelor pe obiecte (cf. HG 1179/2002);
- Calcularea, analizarea şi interpretarea principalilor indicatori ai investiției;
- Analizarea producției şi desfacerii, a costurilor cu materiile prime, materialele, combustibilii şi energia
consumate pentru fiecare produs şi prețurile de procurare a acestora, a manoperei şi a cheltuielilor generale ale
unitǎții;
- Finanțarea investiției;
b) Pǎrți desenate:
- Plan de amplasare în zonǎ (1:25.000- 1:5.000);
- Plan general (1:5.000- 1:1.000);
- Planuri de arhitecturǎ - planurile nivelurilor, fațadelor, vederi, secțiuni - pentru principalele obiecte de investiții
din cadrul proiectului;
c) Avize şi acorduri: Avizele/acordurile uzuale aferente investiției sunt certificatul de urbanism, avizele privind
asigurarea utilitǎților (energie termicǎ şi electricǎ, gaz metan, apǎ, canal, telecomunicații etc.), acordurile şi
avizele pentru protecția mediului şi a apelor, avizul sanitar şi/sau sanitar-veterinar.

33

Page
c) STE, documentaţie de licitaţie, caiete de sarcini,
Definiții:
Sistem tehnico-economic (STE)= este definit ca un ansamblu de oameni , maşini, procedee , al cǎrui
țel este de a furniza informații .Principala funcție este de a furniza informațiile necesare cunoaşterii
activitǎții economice în vederea luǎrii deciziilor pe toate treptele de la nivelul unei întreprinderi.
Caiet de sarcini = documentație tehnologicǎ prin care sunt precizate materialele, tehnica de lucru,
reglementǎrile care guverneazǎ operațiunile ce se executǎ.
STE (Sistem tehnico-economic)-Conceptul de STE

Sistemul Tehnico - Economic ( STE) este un concept modern care reflectǎ viziunea integratoare asupra unui
element sau grup de elemente, ce au deopotriva caracteristici tehnice şi economice şi este reprezentat de orice
sistem care permite preluarea, stocarea, prelucrarea, transformarea unor resurse în bunuri corporale sau necorporale
cu relevanțǎ economicǎ şi înglobeazǎ elemente tehnice şi tehnologice. Remarcǎm, aşadar, cǎ sistemelor tehnico-
economice le sunt caracteristice atât elemente constructive (intrǎri-procese-ieşiri-bucle, feed-back), cât şi legǎturile
ce creeazǎ interdependențe cu alte sisteme sau elemente singulare. Legǎturile pot fi de naturǎ fizicǎ sau
informaționalǎ. Aşadar, putem considera STE industrial un black-box precedat de un set de intrǎri şi finalizat de
un set de ieşiri conform figurii 2.
Vector de intrare SRA Vector de ieşire
Feed – back
Fig.2
Activitatea unui STE în industrie se desfǎşoarǎ în cadrul unor subsisteme a cǎror structurǎ general valabilǎ este
urmǎtoarea:
-Subsistemul tehnic (TH);
-Subsistemul tehnologic(T);
-Subsistemul organizatoric (O) ;
-Subsistemul economico-financiar(EF);
-Subsistemul creative- inovativ (CI);
-Subsistemul informațional de conducere (IC).
În concluzie STE industrial este o entitate care are ca obiective fabricarea unor sortimente de produse în volumul, structurǎ
şi calitatea care au fost stabilite, într-un mediu tehnic, economic şi social-uman pe care îl genereazǎ şi-l întreține, în scopul
obținerii unor fluxuri de numerar pozitive pe o duratǎ mare de timp.
Dar tot sisteme tehnico-economice pot fi considerate şi un grup de organizații relaționate printr-un interes comun, o rețea
informaticǎ de tip Internet sau Intranet, un activ imobiliar corporal sau necorporal al unei organizații considerat solidar (o
construcție, un excavator, un calculator, un program de calculator etc.) sau un grup de active, o activitate din organizație, cum
ar fi de exemplu activitatea de prelucrare la cald, mai multe active de acelasi fel dar cu o specificitate aparte, cum sunt
sistemele de transport rutier, feroviar, aero sau naval. Sistemele tehnico-economice pot fi de nivel microeconomic
(organizația, întrepriderea, unul sau mai multe active) si macroeconomic (sisteme din economia natțonalǎ).

34

Page
Documentație de licitaţie
Documentele de licitație sunt întocmite de agentii economici care concureazǎ pentru obținerea unui contract de
ofertǎ. Documentele de licitați, în conformitate cu prevederille „Regulamentului privind procedurile de
organizare a licitațiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea proiectǎrii investițiilor publice” aprobat prin
H.G.nr.727/1993, şi sunt:
Acordul MF sau dupa caz hotarare de guvern si DL (documentatie de licitatie);

Studiu de prefezabilitate;
Studiu de fezabilitate;
Licitatie de proiectare;
Proiectul tehnic şi caietul de sarcini;
Licitație de execuție;
Contract de execuție.
Exemple:
Subsistemele STE folosite în domeniile tehnice pot fi definite astfel:
- Subsistemul tehnologic este alcǎtuit din totalitatea mijloacelor tehnologice care participǎ la prelucrarea
materiilor prime şi cunoştințele necesare pentru asigurarea funcționǎrii subsistemului corespunzǎtor parametrilor
stabiliți. Subsistemul TH prelucreazǎ efectiv obiectul muncii transformându-l corespunzǎtor unui program de
producție în produs finit;
- Subsistemul tehnic, este alcǎtuit din totalitatea mijloacelor, mai puțin cele tehnologice, care participǎ direct la
desfǎşurarea producției. Asigurǎ toate condițiile pentru crearea cadrului de desfǎşurare normalǎ şi eficiența, în
primul rând pentru subsistemul tehnologic şi apoi pentru celelalte subsisteme, cum sunt:
* asigurǎ întreținerea utilajelor, revizia şi repararea lor, precum şi activitǎțile de modernizare prin reparații
capitale;
* asigurǎ energia necesarǎ procesului tehnologic şi celorlalte subsisteme; * asigurǎ aprovizionarea cu materii
prime şi desfacerea producției sub aspectul deplasǎrii spațiale;
- Subsistemul organizatoric, cuprinde forța de muncǎ ocupatǎ cu coordonarea în timp şi spațiu a elementelor
producției şi relațiile care se stabilesc în acest scop. Subsistemul asigurǎ distribuirea în spațiu şi în timp a forței
de muncǎ, materiilor prime, energiei, informațiilor, procedeelor tehnologice etc. Distribuirea se face în sensul
programǎrii şi nu repartizǎrii efective, fizice.
- Subsistemul economic si financiar gestioneazǎ patrimonial toate bunurile STE, de la aprovizionarea cu
materii prime şi materiale, pâna la desfacerea producției. Asigurǎ şi controleazǎ relațiile financiare externe ale
STE, inclusiv în raporturile cu organismele financiare ale statului (taxe, impozite).
- Subsistemul creativ-inovativ este alcǎtuit din forța de muncǎ antrenatǎ în aceste activitǎți şi dotarea materialǎ
necesarǎ. Asigurǎ introducerea elementelor de noutate, cooperând cu celelalte subsisteme pentru realizarea
obiectivelor STE. Modernizeazǎ prin cercetare proprie sau prin asimilare tehnologii şi produse, precum şi
activitǎțile de management.
Este caracterizat de variabilele de intrare - concepții noi tehnice, organizatorice etc. şi de variabilele de ieşire -
invenții, inovații concretizate în produse şi tehnologii, sisteme organizatorice de producție, metode de
management etc.
- Subsistemul informational de conducere este constituit din forța de muncǎ antrenatǎ în
procesul informațional de conducere şi dotarea materialǎ necesarǎ. Este opozabil funcțional şi informațional
tuturor celorlalte subsisteme ale STE. Activitatea pe care o desfǎşoarǎ constǎ în emiterea deciziilor care
reglementeazǎ activitatea celorlalte subsisteme şi coordonarea relațiilor dintre acestea pentru atingerea sarcinilor
programate.

35

Page
d) Proiecte de autorizare, proiecte de

execuție.
Definiție:
Proiectul este o lucrare tehnică întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde
calculele tehnico-economice, desenele, instrucțiunile etc. necesare executării unei
construcții, unei mașini etc.
Proiectul tehnic
Documentațile tehnico – economice pentru obiectivele de investiții se elaboreazǎ în urmǎtorele faze:
Studiu de prefezabilitate (SPF);
Studiu de fezabilitate (SF);
Proiect tehnic (PT) şi caiet de sarcini;
Detalii de execuție (DDE)
Proiectul tehnic şi caietul de sarcini reprezintǎ documentații scrise şi desenate pentru care se elibereazǎ
autorizația de construire şi fac parte din documentația de licitație, pe baza cǎrora se întocmeşte oferta.
Proiectul tehnic se întocmeşte pe baza studiului de fezabilitate aprobat.
Proiectul tehnic completat cu detaliile de execuție stau la baza executǎrii construcției. Este interzisǎ execuția
unei construcții fǎrǎ ca aceasta sǎ se facǎ fǎrǎ urmǎrirea unui proiect tehnic.
Proiectul tehnic se realizeazǎ urmând prevederile din certificatul de urbanism, a normelor şi normativelor în
vigoare (valabile în domeniul proiectǎrii construcțiilor şi instalațiilor) a limitelor date de cǎtre instituțiile
avizatoare şi dorințele clienților.
Proiectul tehnic este ştampilat de o serie de verificatori cum ar fi: verificator rezistențǎ, verificator pompieri,
verificatori arhitecturǎ. Aceştia nu pot fi şi realizatori ai proiectului. Verificatorii sunt atestați de cǎtre comisii
ale MLPTL. Un rol important îl are şi inspectoratul de stat pentru construcții.
Conținutul cadru al PT este :
Pǎrți scise
- Descrierea lucrărilor cuprinde: care conține urmǎtoarele elemente:amplasamentul; topografia; clima şi
fenomenele naturale specifice zonei; geologia, seismicitatea; prezentarea proiectului pe volume, broşuri,
capitole; organizarea de şantier, descriere sumară, demolări, devieri de reţele etc.; căile de acces provizorii;
sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon etc., pentru organizarea de şantier şi definitive; căile de acces,
căile de comunicaţii etc.; programul de execuţie a lucrărilor, graficele de lucru, programul de recepţie; trasarea
lucrărilor; protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier; măsurarea lucrărilor; laboratoarele
contractantului (ofertantului) şi testele care cad în sarcina sa; curăţenia în şantier; serviciile sanitare; relaţiile
dintre contractant (ofertant), consultant şi persoana juridică achizitoare (investitor); memoriile tehnice, pe
specialităţi.
- Caietele de sarcini pe specialităţi dezvoltă în scris elementele tehnice menţionate în planşe şi prezintă
informaţii, precizări şi prescripţii complementare planşelor. Aceste caiete de sarcini se elaborează de către
proiectant pe baza planşelor deja terminate şi se organizează, de regulă, în broşuri distincte, pe specialităţi
Astfel, conţinutul unui capitol de lucrări din caietul de sarcini trebuie să cuprindă:
􀂃 breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor de construcţii şi de instalaţii;
􀂃 nominalizarea planşelor care guvernează lucrarea;
􀂃 proprietăţile fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranţe, probe, teste etc. pentru materialele
componente ale lucrării, cu indicarea standardelor;
􀂃 dimensiunea, forma, aspectul şi descrierea execuţiei lucrării;

36

Page
􀂃 ordinea de execuţie, probe, teste şi verificări ale lucrării;

􀂃 standardele, normativele şi alte prescripţii care trebuie respectate la materiale, utilaje, confecţii, execuţie,
montaj, probe, teste şi verificări;
􀂃 condiţiile de recepţie, măsurători, aspect, culori, toleranţe etc.
-Listele cantităţilor de lucrări
Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare în vederea cuantificării valorice şi a duratei de execuţie a
lucrărilor, şi anume:
􀂃 centralizatorul obiectelor,
􀂃 centralizatorul categoriilor de lucrări, pe obiecte;
􀂃 listele cuprinzând cantităţile de lucrări pe capitole de lucrări, aferente categoriilor de lucrări, cu descrierea
în detaliu a acestora;
􀂃 listele cuprinzând cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotările (după caz);
􀂃 specificaţiile tehnice.
Părţile desenate
Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza cărora se elaborează părţile scrise ale proiectului şi
care, de regulă, se compun din:
- Planurile generale:
􀂃 planurile de amplasare a reperelor de nivelment şi planimetrice;
􀂃 planurile topografice principale;
􀂃 planurile de amplasare a forajelor, profilurilor geotehnice, inclusiv cu înscrierea în acestea a condiţiilor şi
a recomandărilor privind lucrările de pământ şi de fundare;
􀂃 planurile principale de amplasare a obiectelor, inclusiv cote de nivel, distanţe de amplasare, orientări,
coordonate, axe, repere de nivelment şi planimetrice, cotele +/-0,00, cotele trotuarelor, cotele şi distanţele
principale de amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale, platformelor etc.;
􀂃 planurile principale privind sistematizarea pe verticală a terenului, inclusiv înscrierea în acestea a
volumelor de terasamente, săpături-umpluturi, depozite de pământ, volumul pământului transportat
(excedent şi deficit), lucrările privind stratul vegetal, precum şi precizări privind utilajele şi
echipamentele de lucru, completări şi alte date şi elemente tehnice şi tehnologice;
􀂃 planurile principale privind construcţiile subterane - amplasarea lor, secţiuni, profiluri longitudinale,
dimensiuni, cote de nivel, cofraj şi armare, ariile şi
marca secţiunilor din oţel, marca betoanelor, protecţii şi izolaţii hidrofuge, protecţii împotriva agresivităţii
solului, a coroziunii etc.;
􀂃 planurile de amplasare a reperelor fixe şi mobile de trasare.
- Planşele principale ale obiectelor
Se recomandă ca fiecare obiect subteran sau suprateran să aibă un număr sau un cod şi o denumire proprii, iar
planşele să fie organizate într-un volum propriu, independent pentru fiecare obiect.
În cazul în care proiectul este voluminos planşele se vor organiza în volume şi/sau broşuri pentru fiecare
specialitate, distinct.
-Arhitectura
Va cuprinde planşe privind arhitectura fiecărui obiect, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe, dintre care:
􀂃 planul individual de amplasare;
􀂃 planurile de arhitectură ale nivelurilor subterane şi supraterane, ale teraselor, acoperişurilor etc., inclusiv
cote, dimensiuni, suprafeţe, funcţiuni tehnologice, cu precizări privind materialele, confecţiile etc.;
􀂃 secţiuni, faţade, detalii importante, cotate etc.;
􀂃 tablouri de prefabricate, confecţii;
􀂃 tablouri de tâmplării şi tablouri de finisaje interioare şi exterioare.
Planşele vor conţine cote, dimensiuni, distanţe, funcţiuni, arii, precizări privind finisajele şi calitatea acestora etc.
- Structura
Va cuprinde planşele privind alcătuirea şi execuţia structurii de rezistenţă, pentru fiecare obiect, şi anume:
􀂃 planurile infrastructurii şi secţiunile caracteristice cotate;

37

Page
􀂃 planurile suprastructurii şi secţiunile caracteristice cotate;

􀂃 descrierea soluţiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de execuţie şi montaj, recomandări
privind transportul, manipularea, depozitarea şi montajul, care se vor înscrie pe planşele principale.
- Instalaţiile
Vor cuprinde planşele privind execuţia instalaţiilor fiecărui obiect, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe etc., şi
anume:
􀂃 planurile principale de amplasare a utilajelor;
􀂃 scheme principale ale instalaţiilor;
􀂃 secţiuni, vederi, detalii
Planşele vor conţine cote, dimensiuni, calităţile materialelor, verificările şi probele necesare, izolaţii termice,
acustice, protecţii anticorosive şi parametrii principali ai instalaţiilor.
- Dotări şi instalaţii tehnologice
Vor cuprinde planurile de tehnologie şi montaj, secţiuni, vederi, detalii, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe,
detalii montaj
P.A.C.etc., şi anume:
– proiect pentru autorizarea construcţiilor
􀂃 deseneleP.A.D. – proiect pentru autorizarea desfiinţării/demolării
de ansamblu;
􀂃 schemele tehnologice
P.T. - proiect aletehnic
fluxului tehnologic;
􀂃 schemele cinematice,
P.E. - proiect cu de
indicarea
execuție principalilor parametri;
􀂃 schemele instalaţiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunicaţii, reţele de
combustibil, apă, iluminat etc., ale instalaţiilor tehnologice;
􀂃 planurile de montaj, geometrii, dimensiuni de amplasare, prestaţii, sarcini etc., inclusiv schemele
tehnologice de montaj;
􀂃 diagramele, nomogramele, calculele inginereşti, tehnologice şi de montaj, inclusiv materialul grafic
necesar
Deviz punerii
este un în funcţiune
ocument cu şi exploatării;
caracter economic in proiectarea constructiilor care stabileste
􀂃 listele
valoarea de investitie a constructiei pe din
cu utilajele şi echipamentele baza componenţa planurilor
antemasuratorilor, tehnologice,
a indicatoarelor inclusiv
de deviz si a parametrii,
performanţele şi caracteristicile.
preturilor actualizate ale materialelor si manoperei. Devizul cuprinde lista cu cantitatile de
- Dotări de
lucrari ce urmeaza a segospodăresc,
mobilier, inventar pază contra
executa, consumurile incendiilor,
de materiale protecţiacosturile
si manopera, muncii acestora
etc.:
􀂃 planurile
inclusivdecuamplasare
serviciileşiaferente
montaj,(aprovizionare,
inclusiv cote, dimensiuni, secţiuni, vederi,
transport, depozitare etc.) sitablouri deregie
cotele de dotărisi etc.;
􀂃 listele cu dotări, inclusiv parametrii, performanţele şi caracteristicile acestora.
beneficiu.
Cartea tehnicǎ a construcției
Cuprinde documentația de execuție şi documente privitoare la realizarea şi exploatarea construcției - de la

certificatul de urbanism pânǎ la recepția finalǎ a lucrǎrilor. Cartea tehnicǎ a construcției se întocmeşte conform
Regulamentului de recepție a lucrǎrilor de construcții şi instalații aferente acestora şi cuprinde:
1. Fişa de date sintetice.
2. Capitolul A: Documentația privind proiectarea.
3. Capitolul B: Documentația privind execuția.
4. Capitolul C: Documentația privind recepția.
5. Capitolul D: Documentația privind exploatarea, repararea, întreținerea şi urmǎrirea comportǎrii în timp.
6. Jurnalul evenimentelor.
Cartea tehnicǎ a construcției se întocmeşte şi se completeazǎ pe parcursul execuției de toți factorii care concura
la realizarea lucrǎrilor, prin grija dirigintelui de şantier. Cartea tehnicǎ a construcției se predǎ proprietarului
construcției, care are obligația sǎ o pǎstreze şi sǎ o completeze la zi pe întreaga duratǎ de existențǎ a
construcției, cu toate intervențiile asupra acesteia.

38

Page
Exemple
I. PAD - Proiect Demolare Construcție
Documente necesare pentru obținerea Autorizației de Demolare.
1 Certificat de urbanism (eliberat de primǎria de sector/oraş/comunǎ).
2. Cadastru pentru teren/imobil.
3. Planuri topografice sc. 1:500 si 1:2000 (obținute de la Direcția de Cadastru).
4. Acte de proprietate (contract vânzare-cumpǎrare, moştenire, donație, etc).
5. expertiza tehnicǎ care sǎ releve starea tehnicǎ a clǎdirii .
6. dovada de luare în evidențǎ a proiectului la Ordinul Arhitecților din România.
7. PAD - Proiect Autorizare de Demolare compus din:
- releveul tuturor nivelurilor sc. 1:100;
- releveu cu toate cele 4 fațade sc. 1:100;
- plan de situație sc. 1:500 ;
- plan de încadrare în zonǎ sc. 1:2000;
- memoriu general ;
- memoriu tehnic de arhitecturǎ;
- anexa cu toate caracteristicile clǎdirii;
- poze care sǎ prezinte starea clǎdirii;
II. PAC - Proiect Autorizare Construire (extras din PT)
Documente necesare pentru obtinerea Autorizatiei de Construire:
1. Certificat de urbanism (eliberat de primǎria de sector/oraş/comunǎ).
2. Studiu geotehnic al terenului (structura solului).
3. Cadastru pentru teren/imobil.
4. Planuri topografice sc. 1:500 şi 1:2000 (obținute de la Direcția de Cadastru)
5. Acte de proprietate (contract vânzare-cumpǎrare, moştenire, donație, etc).
6. Dacǎ este cazul şi se solicitǎ prin CU – Expertiza tehnicǎ a construcției existente.
7. Dovada de luare în evidențǎ a proiectului la Ordinul Arhitecților din România.
8. PAC - Proiect Autorizare de Construire compus din:
A. Parte de arhitecturǎ:
- planurile tuturor nivelurilor sc. 1:100;
- plan învelitoare sc. 1:100;
- toate cele 4 fațade sc. 1:100;
- plan de situație sc. 1:500 ;
- plan de încadrare în zonǎ sc. 1:2000;
- cel puțin o secțiune caracteristicǎ sc. 1:100;
- memoriu general;
- memoriu tehnic de arhitecturǎ;
- anexa cu toate caracteristicile clǎdirii.
B. Verificare de proiect (arhitecturǎ) – efectuatǎ de un arhitect verificator, altul decât proiectantul general şi fǎrǎ legatura
cu firma de proiectare ce a întocmit proiectul.
C. Parte de inginerie structuralǎ:
- plan fundație sc. 1:100;
- detalii de fundație sc. 1:10;
- memoriu tehnic de structurǎ.
D. Verificare de proiect (structurǎ) - efectuatǎ de un inginer verificator, altul decât proiectantul general al structurii şi fǎrǎ
legǎturǎ cu firma de proiectare ce a întomit proiectul de structurǎ.
E. Parte de instalații (electrice, sanitare, termice):
- scheme funcționale;
- memorii tehnice de specialitate (electrice, sanitare, termice) .
Dupǎ întocmirea proiectului se vor realiza fişele tehnice (opțional întregul dosar) pentru obținerea avizelor exprimate
prin Certificatul de Urbanism (apǎ, canalizare, electricǎ, etc), avize ce se vor obține de la fiecare autoritate în parte şi care
revin în sarcina beneficiarului sau contra cost arhitectului sau unei firme specializate.

39

Page
Fişǎ de evaluare nr.1 (FE1)

_ pentru elevi
1. Potriviţi afirmaţiile din stânga cu cele din dreapta, prin selectarea termenilor
pereche!
Cărui tip de document tehnico-economic credeţi că i se adresează caracteristicile de mai

jos?
Proiectul tehnic şi caietul de sarcini pentru care se elibereazǎ Documente tehnico -

autorizația de construire fac parte din documentația de licitație, economice ce cuprind piese
pe baza cǎrora se întocmeşte oferta. scrise şi piese desenate.
Studiul de prefezabilitate este documentația tehnico-economicǎ Documentația tehnico-
ce are ca scop prezentarea sumarǎ a obiectivului de investiții. economicǎ care se
elaboreazǎ pe baza temei
de proiectare, a studiului de
amplasament, ridicarea
topograficǎ şi studiul
geotehnic.
Documentele de licitație sunt întocmite de agenții economici Documente tehnico -

care concureazǎ pentru obținerea unui contract de ofertǎ. economice ce cuprind pe
lângǎ documentele
specifice şi:
Studiu de prefezabilitate;
Studiu de fezabilitate;
Proiectul tehnic şi caietul
de sarcini;
Feedback pozitiv Într-adevăr acestea sunt răspunsurile corecte!

Reţineţi că spre deosebire de un proiect tehnic, un studiu de
prefezbilitate nu cuprinde piese desenate şi piese scrise, fiind un
document sumar (de început) a obiectivului de investiții.
Documentele de licitație sunt documnte complexe ce cuprind atât
studiul de prefezabilitate cât şi proictul tehnic.
Feedback constructiv Din păcate nu acestea erau răspunsurile corecte!
Reţineţi că spre deosebire de un proiect tehnic, un studiu de
prefezbilitate nu cuprinde piese desenate şi piese scrise, fiind un
document sumar (de început) a obiectivului de investiții.
Documentele de licitație sunt documnte complexe ce cuprind atât
studiul de prefezabilitate cât şi proictul tehnic.

40

Page
2.Alegeţi varianta de răspuns pe care o consideraţi corectă!

Standardul SR ISO 2562: 1993 este:
X Standard român care a fost adaptat standardelor internaționale.

Standard român aprobat dupǎ 28 august 1992.
Standard român aprobat înainte 28 august 1992.
Feedback pozitiv Într-adevăr acesta este răspunsul corect!

Mergeţi mai departe în curs pentru a afla mai multe informaţii
despre standarde!!
Feedback constructiv Din păcate nu acestea era răspunsul corecte!

Vă invităm să parcurgeţi secţiunea din curs aferentă lecției 1.
3. Bifaţi variantele pe care le consideraţi corecte!

O parte a elementelor componente ale unui articol de deviz sunt:
X Codul, denumirea, unitǎțile de mǎsurǎ (U/M) şi cantitǎțile forțelor de muncǎ.

X Denumirea materialului.
X Tipuri de materiale.
X Codul, denumirea, unitǎțile de mǎsurǎ (U/M) şi cantitǎțile resurselor.
Feedback pozitiv Într-adevăr acestea sunt răspunsurile corecte!

Mergeţi mai departe în curs pentru a afla cum se caracterizează
tipurile de articole de deviz!
Feedback constructiv Din păcate toate variantele de răspuns sunt corecte!
Mergeţi mai departe în curs pentru a afla cum se clasifică
articolele de deviz!
4.Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă!

STE este definit ca un ansamblu de maşini şi instrucțiuni al cǎrui țel este de a furniza
informații?
Da
X Nu
Feedback pozitiv Bravo! Aţi completat corect spaţiul liber!

Feedback constructiv Mai aveţi de lucru!
Vă invităm să parcurgeţi secţiunea din curs aferentă lecției 5.

41

Page

Auxiliar Curricular - Doc - Tehnico - Ec - Tehn. Des PT Ctii - Clasa A XI-A

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Auxiliar Curricular - Doc - Tehnico - Ec - Tehn. Des PT Ctii - Clasa A XI-A

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Modulul VII_Documentatia tehnico-economica

pentru clasa a XI-a

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI

Modulul VII : Documentaţia tehnico-economică

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

II. NOTĂ INTRODUCTIVĂ_ PROGRAMĂ........................pag.3

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

II. NOTĂ INTRODUCTIVĂ_ PROGRAMĂ

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

III. FISA DE MONITORIZARE A UNITATILOR DE COMPETENTA,

COMPETENŢA 2: Elaborează la proiectare documentaţia tehnică specifică lucrărilor

 elaborează desene de execuţie pentru un obiect de investiţii

COMPETENŢA 3: Elaborează la proiectare documentaţia economică specifică

 prelucrează datele numerice

COMPETENŢA 4: Întocmeşte documentaţia tehnico-economică în timpul executării

 prelucrează datele numerice

COMPETENŢA 5: Stabileşte concordanţa dintre documentaţia tehnico-economică şi

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

 definirea documentelor de evidenţă: grafice de execuţie a 

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

IV. GLOSAR DE TERMENI TEHNICI

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

V. COMPETENŢA 1: Selectează documentaţia tehnico-economică

Surse de documentare: standarde; normative; legislaţia în vigoare specifică lucrărilor de

(b) Alegerea documentaţiei tehnico-economice specifică unui

(c) Prezentarea unei documentaţii tehnice de execuţie

(d) Prezentarea unei documentaţii economice de execuţie

(e) Prezentarea documentaţiei de evidenţă în timpul execuţiei

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

V.1.1 Surse de documentare

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Clasa a XI-a , ruta directa

V. 1. 3 Lecția 1- Standarde; normative; legislaţia în

Fişǎ de documentare nr.1

a) Legislaţia în vigoare specifică

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Clasa a XI-a , ruta directa

STAS 3228 - 83 5/88

indicativul anul modificarea

Numǎrul standardului ISO

SR ISO 2562: 1993

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Clasa a XI-a , ruta directa

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Clasa a XI-a , ruta directa

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Clasa a XI-a , ruta directa

V. 1. 4 Lecția 2- Indicatoare de norme de deviz; cărţi

Fişǎ de documentare nr.2

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Clasa a XI-a , ruta directa

Elementele componente ale unui articol de deviz (normǎ de deviz)

Codul Denumirea resurselor U/M Cantitǎți

NOTA1: *) Se va preciza tipul etajerei, conform listei de material neexplicitat 11407.

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Clasa a XI-a , ruta directa

Codul Denumirea resurselor U/M Cantitǎți

b) Cărţi tehnice pentru

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Clasa a XI-a , ruta directa

Domeniul : CONSTRUCŢII INSTALATII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Clasa a XI-a , ruta directa