I.

INTRODUCERE

Scopul lucrării de față este de a analiza din punct de vedere al argumentării campania
“Vino la Vot!”, creată de agenția de publicitate Leo Burnett Group pentru Asociația Pro
Democrația. Această asociației este o organizație neguvernamentală, non-profit și nepartizană,
înființată în anul 1990.

Această campanie de comunicare a fost realizată în pragul alegerilor prezidențiale din

noiemebrie 2014, ”Vino la vot!” se desfășoară pe fondul absentaismului românilor la vot din acel
an. Astfel, această campanie și-a propus mobilizarea românilor la vot și schimbarea percepției de
„nu mă duc la vot pentru că oricum nu se schimbă nimic”. În plus conform site-ului Voxpublica,
campania marca Leo Burnett, vine ca răspuns la o poză virală a unei tinere, care poartă un tricou
cu mesajul „mă [BIP] pe el de vot.”1. Voxpublica consideră că este mai relevant politic să te
„[BIP] pe el de vot.”, decât să meargă la vot cu Leo Burnett. De aici, reiese mai mult o problemă
personală cu agenția de publicitate, decât o problemă cu spot-ul în sine.

Totodată, strategia de comunicare a fost construită pe întrebarea retorică : „Dacă nici

înaintașii nu s-ar fi prezentat în momente de cumpănă, în ce limba te mai [BIP] pe el de vot?”.

Această campanie se adresează unui public larg, deoarece ridică o problemă de interes
național, pentru a trezi interesul se folosesc diferite personalități, în cazul nostru Mihai Viteazul
și evenimente care au rămas în istorie Bătălia de la Călugăreni. Rolul personajului folosit în
această campanie este de influențator, menit să convingă cât mai mulți indivizi din diferite pături
sociale.

Campania a avut parte de o comunicare în mediul online, deoarece este adresată unui
segment preponderent tânăr al populației. Materialele publicitare prin care s-a desfășurat
comunicarea au fost diverse de la clipuri, până la postări pe rețelele de socializare și pe site-ul
campaniei vinolavot.ro. Totodată, în anul 2014 absenteismul la vot a fost fără precedent, iar
majoritatea campaniilor din aceea perioadă au ca obiectiv acest call to action : prezentarea la vot.

Discursul pe care îmi propun să-l analizez va fi primul clip din campanie, dialogoul
dintre Baba Novac și Mihai Viteazul. În continuare vom încerca să indentificăm punctele de
vedere și argumentele raportându-ne la materialul de comunicare. După aceea vom analiza
diferența de opinie, vom încerca să indentificăm etapele discursului argumentativ și erorile de
argumentare.

1
http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/ma-pis-pe-el-de-vot-e-mai-relevant-politic-decit-merg-la-vot-
cu-leo-burnett-108939.html
II. ANALIZĂ

Raportându-ne la clipul video postat, putem identifica mai multe puncte de vedere ce sunt
avansate în discurs. Totuși, acestea nu sunt avansate de Baba Novac, deoarece acesta joacă în
discurs rolul de mesager al unui antagonist, Mihai Viteazul este protagonistul, iar Frații Buzești
și vitejii reprezintă populația la care nu participă la vot.

It is a truism that argumentation always arises in response to, or in anticipation of, a

difference of opinion, whether this difference of opinion is real or merely imaginary.When
people argue their case, they are defending an opinion, or “standpoint,” that they ssume not to be
shared by the addressee or by some third party the addressee might associate with – otherwise
the argumentation would be pointless (van Eemeren & Grootendorst, 1984, pp.39–46).

Discursul este realizat sub forma asta pentru a reproduce un eveniment istoric real, dar
adaptat conform situației cu care se confrunta România în acel an. Așadar, primul punct de
vedere este unul descriptiv „vitejii au zis că nu se bagă în noroi”, întrucât arată poziția luată în
luptă a vitejilor lui Mihai Vitezul. Al doilea punct de vedere, „se declară scărbiți de tot ce se
întâmplă” este un punct de vedere evaluativ al poziției luate de Frații Buzești.

Întrebarea retorică din final, poate fi transformată în următorul punct de vedere : „a fost
nevoie ca înaintașii să se prezinte în momentele de cumpănă.”, acesta odată transformat devine
un punct de vedere declarativ. Al patrulea punct de vedere, „Vino la vot!” este unul prescriptiv,
deoarece reprezintă un îndemn trimis de la protagonist la antagonist.

Primul punct de vedere este unul negativ, deoarece conține o negație „vitejii au zis că nu
se bagă în noroi” , iar al doilea punct de vedere este de asemenea negativ, deși nu conține o
negație „se declară scârbiți”, reprezintă un răspuns la o întrebare adresată de protagonist, iar
acesta adoptă o atitudine pozitivă în discurs. Al treilea și al patrulea punct de vedere sunt
pozitive, deoarece se află în opoziție cu poziția lui Baba Novac (vitejii și frații Buzești).

Totodată, pentru primul punct de vedere, protagonistul aduce ca argument “ dacă te bagi
în noroi nu ai cum să nu te murdărești.”. Pentru al doilea punct de vedere argumentul este “
oricum ceilalți sunt mai mulți...”. Țin să menționez faptul că ambele argumente sunt explicite. Al
treilea și al patrulea punct de vedere este și el însoțit de un argument explictit, „că acum românii
nu s-ar mai fi [BIP] pe el de vot în limba maternă.”
 Conceptul central de la care plecăm în elaborarea teoretică este diferența de opinie.
Disputa este rezolvată numai dacă cineva renunță la îndoială pentru că a fost convins de
argumentația celeilalte părți sau pentru că își retrage punctul de vedere.(Eemeren, 35)

Punctele de vedere avansate de protagonişti şi antagonişti reprezintă diferenţa de opinie.

În acest spot, diferenţa de opinie este mixtă deoarece ambele părţi avansează puncte de vedere
opuse. De asemenea, disputa este simplă deoarece fiecare parte avansează un singur punct de
vedere, iar punctul de vedere al protagonistului este unul implicit, adică cel de a participa la
bătălie (vot). Totodată, punctul de vedere al protagonistului poate fi dedus din răspunsurile
antagonistului.

Pe de altă parte, punctul de vedere al protagonistului este exprimat sub forma unei
îndoieli, iar acesta este un protagonist propriu-zis unde putem doar presupune că are un punct de
vedere diferit din răspunsurilor oferite de antagonist (Baba Novac). În „ajutorul” protagonistului,
în urma transformării de mai sus apare naratorul care pare a adopta o poziție opusă celei a lui
Baba Novac. Devenind în urma transformării o dispută simplă mixtă, ambele părţi au obligaţia
probei pentru punctul de vedere avansat.

The obligation to defend a standpoint when asked to do so does always apply, and it
holds fully until the protagonist has complied with his obligation to defend his standpoint or has
retracted the standpoint.(Frans van Eemeren, 2004, p.215)

După ce am modificat punctele de vedere, argumentele şi diferenţa de opinie, a venit

rândul să descoperim modul în care etapele discuţiei critice se regăsesc în text. Ca instrument
euritic, modelul reprezintă un instrument util în luarea unei decizii cu privire la funcția
comunicativă atunci când aceasta nu este imediat evidentă.( Frans Van Eemeren & Rob
Grotendorst, 2010, p.37).

Odată modificate punctele de vedere, argumentele și diferența de opinie, am ajuns în

punctul în care trebuie să identificăm etapele critice care se regăsesc în text. Pe de altă parte, în
analiza noastră trebuie să ne raportăm și la niște materiale de comunicare ce implică elemente
vizuale și de sunet, iar acestea trebuie de asemenea analizate.

În clipul video, putem observa că primele două etape, etapa confruntării și etapa
deschiderii sunt inexistente. Etapa argumentării este aceea unde protagonistul aduce argumente
pentru a-şi susţine punctul de vedere, iar antagonistul solicită argumente în plus dacă cele
prezentate nu au eliminat îndoiala. În cazul discrusului de față aceasta este definită de două acte
asertive, anume se avansează primul şi al doilea punct de vedere.
 Etapa închiderii este aceea în care se stabileşte dacă punctul de vedere a fost retras ca
urmare a îndoielilor avansate de antagonist sau dacă îndoielile au fost retrase datorită
argumentelor aduse de protagonist pentru punctul său de vedere. Aceasta este definită de un alt
act asertiv prin care al treilea punct de vedere și argument avansat se află în opoziție cu Baba
Novac (vitejii și frații Buzești). Totodată, ultimul punct de vedere ne arată faptul că protagonistul
nu renunță la poziția sa și adreasă un îndemn „Vino la vot!”, acesta fiind un act locuționar
directiv.

În spot etapele discursului sunt marcate de sunet și imagine. Așdar, în clip îl puteam
vedea pe Mihai Viteazul cum călărește către bătălie și pe câmpul de luptă afla doar Baba Novac.
Reprezentativă pentru întâlnirea celor doi este etapa a treia. Sunetul specific unei bătălii care
apare imediat după replica finală are ca rol indicarea ultimei etape din discuția critică.

Reconstruirea acestui discurs se bazează pe principiul minimul logic și maximului

pragmatic, acesta folosește la identificarea elementelor tacite ale argumentării. Pragma-
dialectical definition of argumentation refers the assessment of argumentation to a “reasonable
judge.” ( Frans van Eemeren, 2010, p.29)

Pentru a reconstrui argumentul, trebuie să identificăm premisa minimă și cât de

importantă este aceasta. Totodată, pentru a ilustra reconstrucția discursului vom analiza
transcritpul clipului.

1 = „Vitejii au zis că nu se bagă în noroi.”

1.1 = Pentru că te murdărești.

[1]. A nu te băga în noroi (Y) este adevărat despre viteji (X) deoarece 1.1 pentru că te murdărești
(Z) și (1.1’) a te băga în noroi (Z) duce la murdărie.

O schemă argumentativă reprezintă o relație aparte între un argument și un punct de

vedere, iar această schemă argumentativă este bazată pe cauzalitate.

Whether the argument presents something as a cause of the effect that is mentioned in the
standpoint, or as a means to an end, or as an action with a certain effect, in all these cases the
defense makes use of an argument scheme based on a causal relation. (van Emeren, F.
Grootendorst, R. & Henkemans, A., 2002, pp. 100-101)

Întrebările critice pentru această schemă argumentativă sunt :1. Dacă vitejii se bagă în
noroi chiar se murdăresc? 2.Pot exista alte motive pentru care vitejii nu ar dori să se bage în
noroi?
1 = Vitejii sunt scârbiți

1.1 = Sunt depășiți numeric.

[1]. A fi scârbit (Y) este adevărat despre viteji (X) deoarece 1.1 faptul că sunt depășiți numeric
(Z) este adevărat despre vitejii (X) și (1.1’) a fi depășit numeric (Z) este simptomatic pentru a te
declara scârbit.

Această schemă argumentativă este una simptomatică. Întrebăile critice pentru această
schemă arguentativă sunt : 1. Există vitejii care nu doresc să participe la luptă deoarece sunt
scârbiți? 2. Există situații în care vitejii nu se bagă în luptă pentru că sunt depășiți numeric?

[1]. A fost nevoie de înaintași (Y) este adevărat despre lispsa limbii materne (Y) deoarece 1.1’
pentru că (Z) și (1.1’) a nu te prezenta în momentele de cumpănă (Z) duce la lipsa unei limbi
materne în care să te [BIP] pe el de vot.

1= „A fost nevoie ca înaintașii să se prezinte în momentele de cumpănă.”

1.1 = Nu s-ar mai fi [BIP] pe el de vot în limba maternă.

Această schemă argumentativă este bazată pe cauzalitate. Întrebările critice pentru

această schemă argumentativă sunt : 1.Dacă înaintașii nu se prezentau în momenele de cumpănă
chiar nu aveam o limbă maternă? 2.Pot exista alte motive pentru care nu am avea o limbă
maternă?

Odată reconstruit textul, trebuie să identificăm rolul imaginilor așa cum Roland Barthes a
propus în cartea sa “Rethoric of image”. Așadar, în urma lecturării putem identifica două funcții
prin care textul este în relație cu imaginea, anume funcția de ancorare și funcția de releu. La fel
ca în fotografie, și în publicitate funcția predominantă este funcția de ancorare. (Barthes, 1977)

Termenul de ancorare în opera lui Barthes, se referă la ceea ce îl poate ajuta pe privitor să
aleagă între diferite înțelesuri ale unui sens denotativ. Totodată, în televiziune și publicitate textul
este un element mult mai important în relație cu imaginea, iar acesta are o funcție
complementară și se numește releu. În cazul lucrării de față, clipul video este grăitor ca imagine,
dar corelat cu textul îl face pe privitor să înțeleagă mesajul transmis.

We shall say that a fully-fledged 'argumentative strategy' is being followed only if the
speaker's or writer's strategic maneuverings in the discourse converge with respect to choosing
from the topical potential, adapting to the audience demand, and the exploitation of
presentational devices. (van Eemeren, F. & Houtlosser P. 2002, p. 141)
 În primul rând, potențialul topic este unul general deoarece întregul discurs este
reprezentat la nivelul textului, dar și al imaginii de către elemente ce țin de istoria României.
Totodată, problema votului este una de interes general, ne interesează pe toți fie că mergem sau
nu la vot. Campania reușește să capteze atenția publicului prin intermediul headline-ului “Vino la
vot!”.

The rational person, we might say, is subsumed by the aspect of logos [argumentation,
FHvE]. The reasonable person supplements this with pathos and ethos, and the logos pursued
becomes transformed through its alliance with these other components of the human reasoner.
( Frans van Eemeren, 2004, p.134).

Tipul de discurs folosit în campania noastră este unul deliberativ.Cel care a realizat acest
text face apel la emoții, deoarece prin puncteleși argumentele prezentate îl face pe privitor să se
simtă vinovat că nu a mers la vot.

The logos, or rhetorical reasoning used to persuade, operates, as we have seen, at the
level of anaphora, metaphor, prolepsis, and so forth. But this is not reasoning detached from the
interest in value. The examples used (Lincoln, Cooper, Kennedy) in quite different ways are all
examples that reflect positive values and encourage strong commitments on the part of the
listeners. (Tindale, 2013, p.13)

Logosul în discursul nostru apare în video, acesta fiind reprezentat de o întrebare retorică
„Dacă nici înaintașii nu s-ar fi prezentat în momentele de cumpănă, în ce limbă te mai [BIP] pe
el de vot? Vino la vot!”, o realitate a situației în care se află România, faptul că oamenii nu mai
sunt motivați să voteze. Totodată, clipul video trage un semnal de alarmă, mai exact,
neparticiparea la vot, la „bătălie” poate avea consecințe ireversibile asupra viitorului României.

Există multe aspecte care pot fi încălcate în efectuarea discursului argumentativ, cele zece
reguli prezintă mișcările greșite care pot fi folosite într-un mod eronat în diverse etape ale
discuției.

În continuare voi discuta încălcările celor zece reguli ale discuției. Prima regulă
identificată este argumentul ad baculum, crearea unei presiuni asupra interlocutorului prin
ameninţarea sa cu diverse sancţiuni, unde vocea protagonistului îi transmite publicului un mesaj
prin care pune presiunea pe acesta să iasă la vot, că dacă nu o fac nu se mai pot ”BIP pe el de
vot în limba maternă.”

A doua regulă încălcată este argumentul ad misericordiam2 (ca viciere a eticii

comunicării): atragerea audienţei de partea protagonistului, Mihai Viteazul este prezentat ca un
conducător singur care a fost lăsat baltă de vitejii săi.
 A treia este o violare a regulii uzului termenilor, în cazul nostru, abuzul de ambiguitate
prin faptul că punctele de vedere și argumentele nu sunt exprimate prin termeni concreți.

III. CONCLUZII

Lucrarea de față a tratat argumentarea critică asupra spot-ului din campania „Vino la
vot!”. Aceasta a fost realizată printr-o serie de etape care au fost bifate pe parcursul referatului.
Prima dată, am precizat care este difernța de opinie ce structurează discursul, apoi am analizat
etapele discuției critice și cum sunt reflectate acestea în spot.

Am identificat funcția argumentativă a textului, pe care am evidențiat-o cu argumente în

referat. Urmărind modelul pragma-dialectic a fost contruită o structura argumentativă, fiind
urmată de verificarea acesteia, dacă este realizată corect sau greșit, prin întrebări critice folosite
în astfel de evaluări. Am analizat cum are loc manevrarea strategică în textul propus, dar am și
identificat încălcări ale celor zece reguli.

Spot-ul realizat de Leo Burnett Group pentru Asociația Pro Democrația „Vino la vot!”
face referire la o problemă publică cu care se confruntă țara noastră de fiecare dată când sunt
alegeri parlamentare sau chiar de alegere a Președintelui României. Vocea protagonistului ne
pune o întrebare la care toți ar trebui să răspundem. Acest spot a fost realizat deoarece, rezultatul
alegerilor este influențat în cea mai mare măsură de oamenii care aleg să nu meargă la vot, nu de
cei care chiar merg. De fapt, principalul obiectiv care stă la baza realizării acestui clip video care
a devenit viral este de a îi face pe cei care aleg să nu voteze să conștientizeze că în situații de
cumpănă sau de schimbare, evoluție sau involuție trebuie să fim uniți. Acest spot nu a avut
reacții întârziate din parteaa celor care fac parte din tabăra „mă [BIP] pe el de vot.”, acesta a
devenit viral la scurt timp, fapt ce ne demonstrează faptul că, dacă nu mergi la vot asta nu
înseamnă că nu te interesează soarta politică a României. Tocmai această înverșunarea a unora de
a demonta spot-ul, de a îl face să pară ridicol este dovada vie că „nu ne [BIP] pe el de vot.”

Spot-ul și-a propus să schimbe mentalitatea de „nu merg la vot, că oricum nu am cu cine
să votez” și „nu merg la vot că oricum nu se schimbă nimic”. Ideea acestui spot este de a îl face
pe privitor să-și pună întrebări despre istoria sa, că uniunea dintre noi ne-a folosit pentru a ajunge
în punctul în care suntem azi : o țară independentă, care și-a consolidat statalitatea și din
momentul acela, nicio influență externă nu a mai schimbat acest status-quo.

În ansamblu, spotul mi s-a părut realizat într-un mod orginial, este de apreciat faptul că a
folosit un eveniment istoric pentru a exemplifica o situație prin care trece România la ora
actuală, deși este redundant faptul că majoritatea din polulație care aleg să nu voteze sunt cei
tineri.
Așadar, această abordare poate considerată una îndrăzneață. Astfel, nu putem fi siguri
dacă publicul țintă a înțeles sau nu mesajul, deoarece fiecare individ trece prin filtrul propriu
informația pe baza valorilor și a credințelor sale. We give and receive. But it is the nature of the
reception that interests us here because, indeed, there is reciprocity between how we give and
how we receive. (Tindale, 2015, p.198)
IV. Bibliografie

1. Barthes, R. (1977), Image Music Text, London, Fontana Press

2. Frans van Eemeren, (2010): Strategic maneuvering in argumentative discourse:
Extending the pragma-dialectical theory of argumentation. Amsterdam & Philadelphia:
John Benjamins Publishing Company.

3. Frans Van Eemeren & Rob Grotendorst (2010): Argumentare, comunicare, sofisme: abordarea
pragma-dialectică, Galați University Press;

4. Tindale, W. (2013), The Philosophy of Argument and Audience Reception, United

Kingdom, Cambridge University Press
5. van Eemeren, F. & Houtlosser, P. (2002), Dialectic and Rhetoric, Netherlands,
University of Amsderdam
6. van Emeren, F, Grootendorst, R. & Henkemans, A. (2008), Argumentation. Analysis,
Evaluation, Presentation, Mahwah, Taylor&Francis e-Library
V. Anexe

Mihai Viteazul pe calul său, Sunete de galopare și

îndreptându-se către spre de luptă.
1.
bătălie.

Imaginea drumului anevoios Sunete de galopare și

pe care a trebuit Mihai de luptă.
2.
Viteazul să-l parcurgă.

Imagine în ansamblu a Sunete de luptă.

peisajului și a câmpului de
3.
luptă

Baba Novac și Mihai „Ce facem Novace?

Viteazul. Privirea nedumerită Doar noi doi?Unde sunt
4.
a domnitorului.Hainele sunt vitejii mei?”
specifice perioadei respective,
efect de veridicitate.

Același cadru. „Vitejii au zis că nu se

bagă, că dacă te bagi în
noroi te murdărești.”
5.
Acesta este considerat
primul punct de vedere
și argument
 Același cadru. „Pai și frații Buzești?

6.

Același cadru. „Au zis că se declară

scârbiți de tot și că
oricum sunt prea
7.
mulți.”

8. Cadru realizat prin zoom-out, „Dacă nici înaintașii nu

imagine panoramică a se prezentau în
câmpului de luptă, folosită cu momentele de
scopul de a evidenția faptul că cumpănă, în ce limbă te
mai [BIP] pe el de
vot?”
Cadru realizat pentru a numi ^ citatul folosit mai sus.
persoana care a avut inițiativa (continuarea acestuia
și scopul spot-ului. pe cadre)

În ultimul cadru apare site-ul „Vino la Vot!”

campaniei „Vino la vot!”,
deoarece prin site s-a dorit
propagarea cât mai mare a
mesajului în spațiul digital.