‘VLADIMIR D. DIANU MIRCEA ISTRATE DEPOZITELE LOESSOIDE CA TERENURI DE FUNDARE EDITURA TEHNICA Bucur estiIn iucrare sit presentate carsctersile tie sf mecanice Ae formafnllrloesoldesenie iumestecarese ghese hee hoasta, lege de umeste ale toon aremenee Patminteeh coca Atormatiior produce de tarcoa geslogies ar inctcarie nee are, principle de ale dupi metod stor laid speiee ‘initio sense ia este, etre de determiners sent {Wil a uinestrepreeum price de sealnree moareanine ge (euprinind renttatee pe poligoancle de acer cin: Romaine Pentru eaeull deformuilor ete prezestatd 0 moda coee aa ‘ete felon nee fost toatl seraren"oferdelementele neteate pentru calelal tunes Jor f structrtr situate pe terenunl deerme, consteate di depodte Toesalde senile Ia ment sat pe teenan oe eased Up, ale edror alia a fost Snivndtalte poh compacta Bena mehes sine prezentate mai mute exemple de ealcelere a este {ora Geir & se otpade cael fons tealuate pe depose SNTtiaren se adreses Inger st tence gin invade mint, ceeetare,proectare sl exetule eae Tucted fy domenel onstrosilor ces reallzant pe terenal de fundare lle, ects St Stodeniloe, ge a facut de contrat LOESSOID FORMATIONS AS FOUNDATION SOILS ‘This work analyzes the problem of buildings erected on ditti- cult foundation soll, consisting of Toess layers In thei natural oF improved conditions — oblained by known processes, ‘There are shown the physical and mechanical properties of ‘wetting loessold formations In Romania, the wetting laws Feferting to these soils, the calculation of deformation, induced by geolosi- ca] and external loads, calculation principles with limit state method, criteria for determination of the wettir sensitivity a3 well as the principles of yin sita” tests (Including he results obtatned im the testing flelds'of Romania). ‘A method for deformation caleulation, which uses the nonlinear relationship between strains and stresses is presented. In order to help the technical personnel to calculate founda- ‘ons ullt tn loessotd solls there are also given several calculation examples of deformation "This work supplies all the elements necesary for rational caleula- ‘ton of foundations and structures, founded on deformable sails, consisting of wet sensitive loessold deposits or similar types. of soils, with qualities improved by compaction (with heavy sledge, heavy planer or earth piles) by previous welling (or previous wet- Ing followed by explosions). ‘The presented data are based on the author's experience, acummu~ lated during the last twenty years as vell es on experimental re- searches, made between 1968 and 1974 in the folowing towns: Gala{i, Tash, Tolcea, Constanta and Bucharest, The book Introduces. also results of the most Important studies” and nationaljinternational esearch with reference to the loessold layers used a¥ foundation sols “This work is meant to be a helpful guide for engineers and technleal personnel, employed in research, design and execution of foundations as well as to the students Interested in these subjects.LES FORMATIONS LOESSOIDES COMME TERRAINS DE FONDATION Louvrage analyse le probléme des fondations pour les batiments Amplantés sur des terrains difticltes, formés par des couches loéssol- des (dans leur état naturel ou bien améliorés par des proctdés conn). On y_ présente: les caracteristiques physiques et mécaniques des formations loessoides sensibles & Thumiltication qu’on trou Tois de Vhumectege concernant ces terrains, le ‘caleul des déformations produites par la charge géologique ainst {que par les charges extéricures, les principes de caleulselon la methode ddes états limites, les erltéres pour déterminer Ia sensibilte a Vhumec- tage alnat que les prineipes de la realisation des esseis in tu" (compris es résultats obtenus sur les champs dessais en Rouranic) Pour le calcul des deformations on présente une méthode qui utilise la relation non-linéalre entre efforts et déformations De meme, on présente plusieurs exemples pour le calcul des {éeformations, pour venir alast& Taide des techalclens qui s’oceupent fu calcul des fondations 4 realiter sur les formations loessoides. L/ouvrage donne tous les éléments ndeessalres pour Te calcul rationmel des fondations et structures implantées sur les terrains éformables constitués par des formations loessoldes sensibles Vhumectation om bien pour les terrains de méme composition dont Jes qualités ont te améllorées par Ta technique du compactage (@ Yatde du marteau-pilon ou des pieux en terre), de Ia prehimiditi- cation et de la prehumidification suivie a’explasion, ‘Les connaissances présentées reposent sur Yexpérlence (dans le domaine) des auteurs, expérience qi s‘étale tout at long de deux. erniers décennies, alns! que sur les recherches expérimentales fetfectuées pendant la période des années 19681974 dans les villes ‘de: Galati, Tasl, Tulcea, Constanta et Bucarest. En méme temps, fon a ulllise Jes’ résultats de plus Importants etudes et recherehos rationales et internationales, concernant Vutilisation des formations Toessofdes en tant que terrains de fondations. ‘Lrouvrage est déstind aux Ingenleurs et techniclons travaillant dans Ia recherche, le calenl et Vexésution des fondations, alnsl qu ‘aus etudiants qui se préparent pour ees mtiers. PREFATA Interesul international manifestat cu ocazia organizafii Ia Bucuresti in anul 1974 de citre Comisia Economica pentru Europa a 0.N.U. a unui seminar privind realizarea constructiilor pe terenuri dificile justificd abordarea temei intitulata ,Depozitele loessoide ca terenuri de fundare", ‘avind in vedere implicafiile deosebite pe care problemele de fundare ppe astfel de terenuri le pot avea asupra proiectiiii si executiei, in condi- fille de siguranta si economicitate a constructiilor. Lucrarea abordeazi problema fundirii pe terenuri formate din de- pozite loessoide (loessuri si paminturi loessoide). Asemenea paminturi afecteazi zone intregi din fara noastra (jud. Iasi, Vaslui, Galati, Braila, ‘Tulcea, Ialomita, Constanfa ete.), ridieind probleme dificile nu numai in proiectare ci si in exploatarea constructiilor realizate pe astfel de terenuri In lucrare sint prezentate caracteristicile fizico-mecanice ale depo- zitelor loessoide sensibile 1a umezire din tara noastra, in deosebi a celor care prezinta dificultati mai mari in conditii de umezire, legile de umezire ale acestora, calculul deformatiilor depozitelor loessoide, caracteristicile de rezistenfa ale acestor piminturi, prineipiile de dimensionare in condifiile deformarii terenului de fundare, calculul terenului de fundare pi metoda stirilor limit. Totodata sint prezentate criteriile de determinare a sensibilitatii la umezire precum si principiile de efectuare a experimen- tirilor in situ, inclusiv rezultatele obfinute in uncle poligoane experimen- tale din R. S. Romania. Luerarea se bazeazi atit pe experienta de circa dowd decenii a autorilor cit si pe o serie de cercetiri experimentale efectuate tn perioada anilor 1968-1976 in orasele Galafi, Iasi, Tulcea, Constanta si Bucuresti, ale céror rezultate sint sistematizate si prezentate in scopul justifictrii me- todei de caleul a deformatillor bazata pe relafia neliniara intre eforturi si deformafii — metodi moderni de calcul. Totodata sint utilizate si rezultatele celor mai importante studii si cereetiri realizate in {ari si in strdinatate eu privire 1a depontele lessode feosite ca terenust de fundare. O serie de aplicatil cuprinse tn aceasta Iucrare vin de asemenea in sprijinul profectanfilor si cercetitorilor care proiecteaza astfel de terenuri de fundare. in lucrare sint analizate critic diferitele metode de tncereare a pi- minturilor, prezentindu-se totodati metodele cele mai avansate de deter-0 Lanting 5, Deformatille deporitelor loessoide 5A. Presinen critic Umiitate entero 5111. Generlltait despre prestanea ciel 007 S12 Conall de aparie a taxtrtsuplimentare 513. Caloull adinetmit eet care inoepe tasnrea tuplseatand sub sorina fseologid, Ceteuio presi eilce sa, Uimdleaten etek 52. Calcul periosde és aparii i siblizare« tase sopimentare 853: Calcul tasii suplimentare absolute, cu laren in considerare a esti eae 531. Determinarea stil de for’ in deposteeiocsnide wmente 893, Glel tanespliontare bolt fn de inp, conae ffoctaut de ave 54, Caleual test totale 5:41. Carsotristole generic ale defor! dapouitsir locoaide wince 5:42: Galeual tsar suplimentare sbeoluteprodust de ercina geologic 843, Cala ta Yotate su snen sath geste te tevtoare Coeteenth conaiior ae ara Gates! cepiséniorenlontale. Rosturil es tase. : 581. Apartin erdpaturior determinate de pristmte de pimint surpate 803, Gl dept oisentate eterninate despre cetptuc Ge sompare. 5.63. Dimensionares rontrior Ge tazare 5.7. Vara deplete amp, ca pisces li Dinamica dezvotta in timp a tear supmentare 2; Determinares tas splimentare in fant de timp 9 de anaten es ape inflata o.73, Ca ent & pi nce pass epic ul fererului de fundare prin metoda stirilor Limith 6.4, Prinelpifie de caleul 6.2, Inluents tasisil suplimientare ssupra structuril de rezistenti 6.3. Particulate de calc ale terenual de fundare ales di depois Toessoide sensible la umerite .. 7. Caractericarea sensibilititil Ia umezite a depozitelor Joessotde 7d. Metode de apreciere a sensibilita}l la umezite ... ! 7a, Staiies gropel de tncadate a teenutor de tandare fora deposits Toessolde seastbile la umezie .. 8. Teoria reologied a deformatiilor suplimentare ..... 8.1. Natura reologied a procesulul de tasare suplimentard. 82, Modelele reologice pentru studiul depozitelor loessolde 83. Ecuatillealferentiale ale procesulul de tasare suplimentara 4 Gite de situdine ale proces de tsar suplimeniad 85. 36. 5. Eeuatia de stare in forma complex 5 Model reologie propus pentru pamintur sen cleat exterionre 9 Cercetist in si 9.1, Generalitagt pe poligoane experimentale Cuprins 9.2, Indicatil privind experimentarea tn poligoane 2. Cereetarile din R. S. Romnla pe poligoane experimentale ~ 93.1. Generalitat Gereetirile experimnentale din munieipiui Galati ‘915.3, Raporturllecrteriale pentru interactitmea dintre procestl de infiltra- ‘le procesul de tasare suplimentary 9.4. Conaifile de similitudine in eaztl utllzksl modelelor de incinte experimen tale Anexe Anexa I, Catculul constructillor prin metoda stéclior limita Li. Caracteristicle geotehnice ale terenulul de fundare 12! Galculul la starea limltd de deformatie ‘3. Calealul Ia starea limita de eapacttate portanta 14, Geleutul pe baza prestunilor conventionale de calcul... Aneca 1 Unite de maisurt ae sstemulul international (S1) st raportulaces- tula eu unitate ator sistome . “Aneca 111, Multipli $i submoltiplit zecimall ai unitailor SI Bibliografia 282 265 288 260 m0 an 724, wrropucerE 1.1. Importanta studierii terenurilor de fundare dificile Amplasarea construetiilor se face de obieei pe baza unor criterii in care, de cele mai multe ori, calitafile terenului de fundare intervin cu pondere neinsemnata. Aceasta face ca numeroase constructii sa fie reali- zate pe terenuri de fundare dificile, cum sint cele formate din depozite loessoide, caracterizate printr-o mare sensibilitate la umezire. Existenta freeventa a unor astfel de situatii a impus ea cercetirile in domeniul mecanicli pam {nturilor dificle sa se dezvolte in ultima peri- ‘ada de timp, depisind cu mult stadiul investigatillor geotogice. Scopul cercetarilor complexe, care au inceput si fie efectuate in ultima vreme in acest domeniu, a fost acela de a garanta constructiilor realizate pe astfel de terenuri, un anumit grad de siguranf in exploatare. Varietatea factorilor care coneuri la asigutarea corespunzitoare a constructiilor implict nofiunii de sigurantA un caracter probabilistic. In cadrul acestuia, constructorul, in calitate de proiectant si executant, trebuie si conceapa si si realizeze Iucrarile respective de constructii pentru o anumita probabilitate a comportarii lor ireprosabile. Se eunoaste in profesia de constructor c& niciodaté nu a fost atinsa siguranta abso- luta a construcfiilor, cea ce presupune acceptarea de la inceput a unui rise [124]. In cazul terenurilor de fundare aledtuite din depozite loessoide sensi- bile In umezire, dificultatea abordarii problemelor de fundare pe astfel de paminturi provine din faptul e& umezirea lor are un caracter.aeciden- tal, cu localiza si desfasurari In timp necunoscute. De aceea, realizarea construcfiilor pe astfel de terenuri este legata de unul din urmatoarele tipuri de rise [96]: ~ rise eliminat, realizat printr-o solutie de fundare care exclude posibilitatea oricdrei tasiri determinaté de umezirea terenului de fun- dare; — rise acceptat, care reduce posibilitatea dezvoltarii tasarilor prin misuri de combatere a fenomenelor care produc aceste tasiti, — rise caleulat, care provine din realizatea construcfiilor fara ma- ‘suri speciale de asigurare a acestora, dar cu luarea in considerare a unei ‘eventuale deformafii defavorabile, determinata de umezirea si tasarea4 Introduce terenulai de fundare, precum si rezervarea fondurilor necesare refacerii Incrarilor afectate; — rise necunoseut, care provine ea urmare a ignorantel sau superficia- litajii celor ce proiecteaz’ sau executd necorespunzdtor constructii ainplasate pe depozite loessoide sensibile 1a umezire. Proiectantul, in funetie de importanfa si durata constructiei, este cel ce are latitudinea si obligafia de a alege unul din primele trei tipuri de rise, care s& asigure gradul de siguranfa necesar constructiei respective, in conditii de eficienta economica, ins fara implicarea vreunui pericol pentru viata oamenilor sau pentru producerea de pagube materiale. Acceptarea riscului calcutlat, ca urmare a evolufiilor calitative ale tehnicii actuale de construcfii, constituie uneori solufia mai economica pentru anumite eategorii de lucrari [96]; de aceea, proiectantul trebute si acorde atentia cuvenit& analizei acestui tip de tise. Stadiul actual al proiectirii constructiilor amplasate pe depozite loessoide cind structura, fundatia si terenul de fundare sint in mod con ventional calculate ca elemente separate, independente, poate duce la 0 proiectare neeconomicoas& sau Ia 0 subdimensionare nedorita In ceea ce Priveste stabilitatea constructiei proiectate. In proiectarea eurentd a constructiilor amplasate pe depozite loessoide deformabile prin umezire, nu se fine seama in toate cazurile de conlu- crarea dintre structurd-fundatie-teren, Extinderea metodei de calcul bazati pe interactiunea dintre teren-fundatie-structura va elimina ca- rentele metodei actuale de proiectare si va permite asigurarea gradului de siguranf& corespunzator tipului de constructie proiectat [17]. In acest. sens sint necesare studii si cercetari suplimentare. Pentru legarea corecti a metodelor de caleul de natura fenomenclor fizice care au loc, se impune de asemenea cunoasterea mai aprofundata a caracteristicilor reale ale terenulué de fundare, a diferenfelor ce exist intre pamintul din amplasament, proba de laborator si materialul idea- lizat, precum si a modului cum aceste caracteristici influenteaza stabili- tatea constructiei in timp. Ca urmare a indicatiilor de partid si de stat care urmarese conserva~ rea gi utilizarea rational a fondului funciar al farii, fn prezent se reali- zeazi multe constructii pe terenuri de fundare care in stare naturala, inainte de imbunititirea lor, au caracteristici geotehnice slabe. Depozitele loessoide euprinzind loessurile si piminturile loessoide, prin sensibilitatea lor la umezire gi prin grosimea lor in general impor- tanta, creeaza conditii nefavorabile realizarii unor Iucrari de constructi sigureé si economice, generind totodat& greutati in proiectare, in executic si in exploatarea lor. Se considera astfel necesar si se sublinieze importanta efectuarii unor studi amanuntite si complete necesare pentru aprecierea elt mai exact Detinigit 15 terenurilor de fundare formate din depozite loessoide sensi- bile la umezire sau imbunatitite, atunei cind se pune problema proiec- tarii fundasiel unei constructii, etinoscind eX valoarea fundatiei se poate tidica pind la 25% din valoarea totala a construcfiei respective si poate necesita pina la 40% din timpul de realizare a intregit constructi. Se impune cu atit mai mult si se asigure studii complete de geo tehnic& pentru alegerea solutiilor de fundare cit mai eficiente, daca se ia in consideratie si cresterea costului cladirilor realizate pe depozite loessoide, fata de cele executate pe piminturi obignuite. Seminarul organizat de Comisia economica pentru Europa a 0.N.U. la Bucuresti, in perioada 14 —18 octombrie 1974, a scos in relief preocupa- zea pe plan mondial a constructorilor de a gisi solufii eficiente de fandare pe terenuri dificile. Cifrele prezentate la acest simpozion de catre R. S. Ro- mania, R. P. Bulgaria, R. P, Ungara si U-R.S.S. au ardtat ef pentru asemenea terenuri, costurile suplimentare ale clidirilor, in comparatie cu cele realizate pe terenuri de fundare normale, variaza Intre 5 si 70%). in Functie de tipul constructiei, numarul de niveluri ete. (149, 150}, Prezenta loessurilor si paminturilor loessoide fiind semnalata pe intinse zone ale farii, iar costul construcfiilor realizate pe asemenea te- renuri fiind mai ridicat, studiul proiectarii economice al sistemelor de fundare respective devine tot mai actual. Tot mai actual apare si nece- sitatea modernizarii si perfectionirii atit a aparaturii elt sia metodelor de cercetare geotehnicd care in prezent nu se ridicd inca, din punct de vedere tehnic si al automatizarii, 1a nivelul aparaturii’ de cercetare, misurare si control din alte sectoare de activitate. Introducerea pe scarii mai larga a progresului stiinfific, prin stabilirea unor legi de comportare sub incarcare a piminturilor puternic deforma- ile mai apropiate de comportarea lor reali, utilizarea cercetarii statis- tice in determinarea metodelor de calcul bazate pe procedeele concrete de cercetare a piminturilor si legarea rezultatelor teoretice de masuri- torile in situ, vor constitui un progres real in acest domeniu si o garan- fie ed toate lucrarile de constructii, amplasate pe paminturi dificile, vor i proiectate si realizate in conditii de stricta economicitate sila un grad de siguranta mecesar. 1.2, Definifii si generalitifi privind paminturile sensibile la umezire Paminturile sensibile la umezire sint acele piminturi care sub actiu- nea incdredtilor transmise de fundatii sau numai sub greutatea proprie, se taseazd suplimentar, preferential pe direcfie vertical, atunci cind umiditatea lor ereste peste anumite limite.16 Definit La umezirea lor intensi, tasarea suplimentari se produce relativ ruse, cipitind caracter de prabusire (colaps). Prin prabusirea lui, pamintul nu-si epuizeaza In totalitate tastrile, masivul de pamtnt ume~ it continuind si se taseze in timp dupa umezire, In cdutarea unel st&ri de echilibru, prin manifestarea proprietatilor sale reologice. Marimea si durata de manifestare a tasirilor suplimentare depinde de natura si grosimea stratului sensibil la umezire, de gradul de umezire al pamintului, de marimea si forma suprafetei inedrcate ete. In general, tasarea suplimentara este neuniforma in plan iar aceasta se explica prin neomogenitatea pimintului, prin varietatea gradului de umezire si a presiunilor ce se exercita asupra pamintului umezit; ea este eu atit mai mare cu cit ereste gradul de umiditate si presiunea (din sarcina_geolo- gic& sau din sarcina geologicd cumulata cu incdrcarea exterioara) Din grupa piminturilor sensibile la umezire cu raspindire larga in R. S. Romania, depozitele loessoide formate din loessuri sau din pa- minturi loessoide ocupi un loc important. Dupi modul in care se taseazd, terenurile de fundare formate din paminturi sensibile la umezire se’ impart in dowd grupe [152, 153]: — grupa A, cuprinzind terenurile care la umezire nu se taseaz sub sareina geologiea, dar care prezinti deformari sub actiunea incarearilor exterioare. In aceasti grupa intra si terenurile deformabile dispuse in strat subfire la care, desi deformatia specifica este mare, totusi tasarea totala (absolut) nu depaseste limita impus& piminturilor care fac parte din aceasta grup (v. cap. 7); — grupa B, cuprinzind terenurile care 1a umezire suferd tasiri numa sub actiunea sarcinii geologice sau, in paralel cw aceasta, sufera deformari determinate yi de actiunea incdrcdrilor exterioate. ‘Pioprietatile depozitelor loessoide care au o influenta asupra tasarii lor suplimentare se formeaza in conditii geomorfologice, geologice si hidro- geologice proprii si se pastreazd nemodificate numai in anumite conditii. Ca proprietati caracteristice ale depozitelor loessoide se pot cita: porozi- tatea ridicata (peste 45%), cu precidere macroporozitatea, rapida lor inmuiere sub actiunea apei, continutul ridicat de particule prafoase (peste 50%), permeabilitatea relativ ridicata, lipsa unei stratificatii fine, mentinerea in taluzuri verticale de mari inaltimi, culoarea galben des- chisi cind sint useate ete. Depozitele loessoide ocupa in R. S. Romania o suprafata de circa 40 000 km? adica circa 17% din suprafata intregii tari [13]. Ele reprezint& roci de acoperire ale unei parti din Cimpia Romana, din Dobrogea central sau de sud si din podisul Moldovel. Asemenea paminturi mai apar in Banat si Crigana, in nordul Dobrogei yi in zona subcarpatica, dar numai pe supratefe restrinse si sub altitudinea de 400 m. Definiit i generalitati privind péminturile sensible la umerire 7 Definii +i generalitti prvind paminturile sensible te wmere 0 Grosimea straturilor de loess si pamint loessoid variaza cu zona lor de amplasare. Prospectiunile efectuate prin foraje au semnalat urma- toarele grosimi [13} “= Matut rept al Dundsl de la Ostrov spre aval, Cernavoes ‘lees, mall sting al Borce “© ~ Tecuet™Neorest 0 = Vien Ttomifel reulsti—‘andire), Taras Maguree 30 = Ginnie Covurituth testorat mutha Gath 25 BREE In unele zone grosimea lor este probabil mai mare. Totalul suprafetelor de uscat de pe globul pamintese, ocupate de depozite loessoide se ridicd la circa 9,3% din suprafata uscatului, ceea ce reprezint& circa 13 milioane km?. Aceste paminturi sint larg rispin- dite pe toate continentele, ocupind in America de Nord — bazinul Missi- ssippi si Missouri — circa 10% din teritoriu, in America de Sud 5%, in Europa — Franja, Europa centrala si in deosebi cimpia Europei risaritene — circa 7%, iar In Asia circa 16% din teritori Cele mai tipice loessuri sint distribuite pe teritoriul R. P. Chineze, in partea de nord a Indiei si in R. P. Mongold. In U.R.S.S., depozitele loessoide ocupa cirea 35% din suprafata parti europene si cirea 7% din cea asiatie’ Grosimea depozitelor loessoide variaza si ea dupa continente. Stu- diile existente au ariitat ci dac& pe continentut european aceste pimin- turi se gsese in depozite ce nu depisesc grosimea de 60m, in America de Sud — loessurile de pampas din Brazilia si Argentina — ating gro- simi de 200 m iar in Asia ele ating grosimea de 400 m [13]. Grosimea uneori variabilé a loessurilor si paminturilor loessoide de 1a un punet la altul, datorit depunerii lor in locuri cu relief accidentat, creeaz in plus implicatii importante la proiectarea fundatiilor si la exploataren constructiilor. = Deponitele 1essize