Cursul 9

Sistemul Cheltuielilor Publice

 Definitie:

Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma baneasca, care se manifesta intre
stat,pe de o parte si persoane fizice sau juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii
resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor sale.

 Din punctul de vedere al continutului economic, cheltuielile publice pot reprezenta:

► Un consum definitiv de produs intern brut (cheltuieli curente);
► Avansare de produs intern brut (cheltuieli de capital
► Cheltuielile bugetare reprezinta cheltuielile publice care se acopera din resursele prevazute
in bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat.

Cheltuieli publice Cheltuieli bugetare

Sfera de cuprindere
 cheltuieli publice din fondurile construite la  cheltuieli efectuate din resurse financiare
nivelul bugetelor administratiilor publice constituite la nivelul bugetului de stat;
centrale (buget de stat, bugetul asigurarilor  cheltuieli efectuate din resurse financiare
sociale de stat, bugetele institutiilor publice constituite la nivelul bugetului asigurarilor
autonome); sociale de stat;
 cheltuieli efectuate din fondurile constituite la  cheltuieli efectuate din resurse financiare
nivelul bugetelor administratiei locale; constituite la nivelul bugetelor administratiei
 cheltuieli acoperite din fonduri cu destinatie publice locale;
speciala;  cheltuieli efectuate din resurse financiare
 cheltuieli acoperite exclusiv din resurse constituite la nivelul institutiilor publice
financiare publice constituite in afara bugetului, autonome;
prevazute in bugetele de venituri si cheltuieli
ale institutiilor publice.
 cheltuieli efectuate din resurse financiare
constituie la nivelul bugetului de stat;
autonome;
 cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei
statului;
 cheltuieli finantate din alte surse decat cele
bugetare (cheltuieli efectuate din intrarile
anuale de credite externe, cheltuieli efectuate
din fonduri externe nerambursabile).
 Modul de efectuare
 pe baza fondurilor constituite in afara
bugetului.
 de catre ordonatorii de credite.
Criterii de clasificare a cheltuielilor publice
Criteriu de clasificare
1. Administrativ (al institutiilor)
2. Economic – temporal
3. Economic – distributiv
4. Functional – pe baza domeniilor,
ramurilor, sectoarelor de activitate
spre care sunt dirijate resursele
financiare publice, pentru indeplinirea
functiilor statului
5. Financiar – in functie de momentul
in care se efectueaza cheltuielile
publice
6. Financiar – in functie de forma de
manifestare
 conditionat de prevederea expresa in buget;
 determinat de indeplinirea conditiilor legale, nu
numai de existenta fondurilor banesti.
Modul de aprobare
 de catre parlament sau consiliile locale.
Continut
 cheltuieli ale ministerelor;
 cheltuieli ale institutiilor publice autonome sau
subordonate;
 cheltuieli ale unitatilor administrativ-teritoriale.
 cheltuieli curente (de functionare): cheltuieli materiale,
cheltuieli de personal, prime, subventii, transferuri,
cheltuieli cu dobanzile, rezerve;
 cheltuieli de capital (investitii);
 imprumuturi acordate;
 rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la
credite.
 cheltuieli privind plata bunurilor si serviciilor;
 cheltuieli de transfer cu caracter economic (subventii) sau
social (burse, pensii, ajutoare, indemnizatii etc.).
 cheltuieli pentru servicii publice generale: Autoritati publice;
 cheltuieli pentru aparare, ordine publice si siguranta
nationala: Aparare, Ordine publica;
 cheltuieli social-culturale: Invatamant, Sanatate, Asistenta
sociala;
 cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte,
mediu si ape;
 cheltuieli pentru actiuni economice: industrie, Agricultura si
silvicultura, Transporturi si comunicatii;
 alte actiuni: Cercetare stiintifica;
 transferuri
 imprumuturi acordate;
 plati si dobanzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice.
 cheltuieli definitive: se finalizeaza cu plati la scadente certe
si atesta lichidarea completa a angajarii statului;
 cheltuieli temporare si/sau operatiuni de trezorerie: urmate
de finalizare prin plati la scadente certe;
 cheltuieli virtuale: cheltuieli pe care statul le angajeaza sa le
efectueze in anumite conditii.
 cheltuieli cu/fara contraprestatie;
 cheltuieli definitive/provizorii;
 cheltuieli speciale/globale;
7. In functie de rolul cheltuielilor
publice in procesul reproductiei
sociale
8. Clasificatia ONU – functionala
9. clasificatia ONU - economica
Indicatori privind nivelul cheltuielilor publice
Indicator
1. Volumul cheltuielilor publice
 cheltuieli reale: consum definitiv de produs intern brut;
 cheltuieli economice: cheltuieli care reprezinta un avans de
produs intern brut si au ca efecte crearea de valoare
adaugata.
 cheltuieli pentru servicii publice generale;
 cheltuieli pentru aparare;
 cheltuieli pentru educatie;
 cheltuieli pentru sanatate;
 cheltuieli pentru securitate sociala si bunastare;
 cheltuieli pentru locuinte si servicii comunale;
 cheltuieli pentru recreatie, cultura, religie;
 cheltuieli pentru actiuni economice;
 alte cheltuieli
 cheltuieli care reprezinta consum final de produs intern
brut;
 cheltuieli cu dobanzile aferente datoriei publice;
 subventii de exploatare;
 alte transferuri curente;
 formarea bruta de capital (investitii brute si cresterea
stocurilor materiale);
 achizitii de terenuri si active necorporale;
 transferuri de capital;
 imprumuturi minus rambursari: intrari de credite externe si
minus rate anuale de rambursat.
Formula de calcul Explicatie
𝐶𝑃𝑇 = ∑𝐶𝑃𝑇𝑖 Totalitatea cheltuielilor publice
prevazute in bugetele
componente.
 a) in expresie nominala 𝐶𝑃𝑇𝑛 = ∑𝐶𝑃𝑇𝑛𝑖 Totalitatea cheltuielilor publice
exprimate in preturile curente ale
anului de calcul.
b) in expresie reala 𝐶𝑃𝑇𝑛 Totalitatea cheltuielilor publice
𝐶𝑃𝑇𝑟 =
𝐼𝑃 exprimate in preturile constante
ale unei perioade de baza (se
obitin prin impartirea valorilor
nominale la un indice de pret:
indicele preturilor de consum sau
deflatorul PIB.
2. Ponderea cheltuielilor publice 𝐶𝑃𝑇 Exprima partea din produsul
%𝐶𝑃𝑇𝑃𝐼𝐵 = ∙ 100
in P.I.B 𝑃𝐼𝐵 intern brut realizat intr-un an care
se aloca pentru acoperirea
nevoilor colective ale sociatatii.
4. Cheltuielile publice medii pe 𝐶𝑃𝑇 Suma alocata fiecarui locuitor in
𝐶𝑃𝑙𝑜𝑐. =
locuitor 𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒 urma redistribuirii fondurilor
publice pe destinatii, conform
politicii financiare promovata de
stat. Se poate exprima in moneda
nationala sau intr-o moneda care
sa asigure comparabilitatea
datelor.

Indicatori privind structura cheltuielilor publice

Indicator Formula de calcul Explicatie

1. Ponderea fiecarei categorii de 𝐶𝑃𝑖 Exprima modul de alocare a
𝑔𝑖 = ∙ 100
cheltuieli in total cheltuieli 𝐶𝑃𝑇 cheltuielilor publice, in functie de
publice. importanta nevoilor sociale.

Indicatori privind dinamica cheltuielilor publice

Indicator Formula de calcul Explicatie

1. Modificarea absoluta a ∆𝐶𝑃 = 𝐶𝑃1 − 𝐶𝑃0 Exprima suma cu care se modifica
cheltuielilor publice volumul cheltuielilor publice de la
o perioada la alta.
a) in expresie nominala ∆𝐶𝑃𝑛 = 𝐶𝑃𝑛1 − 𝐶𝑃𝑛0 Exprima suma cu care se modifica
volumul cheltuielilor pbulcei
exprimate in preturile curente ale
perioadelor luate in considerare.
b) in expresie reala ∆𝐶𝑃𝑟 = 𝐶𝑃𝑟1 − 𝐶𝑃𝑟0 Exprima suma cu care se modifica
volumul cheltuielilor publice
exprimate in preturile constante
ale unei perioade de baza.
Surprinde, totodata, influentele
determinate de modificarea
preturilor (crize monetare,
deprecierea monedei, inflatie etc)
2. Modificarea relativa a 𝐶𝑃1 − 𝐶𝑃0 Exprima procentul cu care variaza
%∆𝐶𝑃 = ∙ 100
cheltuielilor publice 𝐶𝑃0 cheltuielile publice de la o
periodata la alta.
a) in expresie nominala 𝐶𝑃𝑛1 − 𝐶𝑃𝑛0 Exprima modificarea precentuala
%∆𝐶𝑃𝑛 = ∙ 100
𝐶𝑃𝑛0 a cheltuielilor publice exprimate
in preturi curente ale perioadelor
analizate.
b) in expresie reala 𝐶𝑃𝑟1 − 𝐶𝑃𝑟0 Exprima modificarea procentuala
%∆𝐶𝑃𝑟 = ∙ 100
𝐶𝑃𝑟0 a cheltuielilor publice exprimate
in preturi constante.
3. Modificarea ponderii 𝐶𝑃1 𝐶𝑃0 Exprima modificarea proportiei
∆%𝐶𝑃𝑃𝐼𝐵 = ( − ) ∙ 100
cheltuielilor publice in P.I.B 𝑃𝐼𝐵1 𝑃𝐼𝐵0 de alocare a PIB destinata
acoperirii nevoilor colective.
4. Modificarea cheltuielilor 𝐶𝑃1 𝐶𝑃0 Exprima modificarea gradului de
∆𝐶𝑃𝑙𝑜𝑐. = −
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒1 𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒0
publice medii pe locuitor alocare a cheltuielilor publice pe
cap de locuitor.
5. Modificarea structurii 𝐶𝑃𝑖0 𝐶𝑃𝑖0 exprima modificarea alocarii
∆𝑔𝑖 = ( − ) ∙ 100
cheltuielilor publice 𝐶𝑃𝑇1 𝐶𝑃𝑇0 cheltuielilor publice in functie de
importanta sociala.
6. Indicatorul privind Indicatorul de corespondenta
corespondenta dintre poate lua urmatoarele valori:
modificarea cheltuielilor publice  >1, ceea ce semnifica un raport
si modificarea P.I.B supraunitar intre indicele
cheltuielilor publice si cel al
𝐶𝑃1 produsului intern brut si, deci, o
𝐶𝑃0 ∙ 100 𝐼𝐶𝑃 modificare mai rapida a
𝑘𝐶𝑃/𝑃𝐼𝐵 = =
𝑃𝐼𝐵1
∙ 100 𝐼𝑃𝐼𝐵 cheltuielilor in raport cu PIB;
𝑃𝐼𝐵0  =1, ceea ce semnifica
midificarea cu aceeasi marime a
cheltuielilor publice si a PIB;
 <1, semnificand o modificare a
cheltuielilor publice inferioara
modificarii PIB.

7. Elasticitatea cheltuielilor Exprima modificarea cheltuielilor

publice in raport cu PIB. publice consecutiva la
𝐶𝑃1 − 𝐶𝑃0 modificarea produsului intern
∙ 100
𝐶𝑃0 brut. Coeficientul de elasticitate
𝑒𝐶𝑃/𝑃𝐼𝐵 =
𝑃𝐼𝐵1 − 𝑃𝐼𝐵0 si indicatorul de corespondenta
𝑃𝐼𝐵0 ∙ 100
(k) trebuie sa fie situate in acelasi
interval, comparativ cu 1. Modul
de interpretare a coeficientului
de elasticitate este acelasi cu cel
prezentat la indicatorul de
corespondenta.
9.2 Teste grila

I. Cheltuielile publice exprima:

a) relatii economico-sociale in forma baneasca prin care se distribuie fonduri publice;
b) cheltuielile facute de stat pentru refacerea imaginii sale in strainatate;
c) in toate cazurile exprima un consum definitiv de produs intern brut;
d) in toate cazurile exprima a avansare de produs intern brut;
e) totalitatea cheltuielilor care se efectueaza la nivelul unui stat.

II. Cheltuielile publice inglobeaza:

1) cheltuielile colectivitatilor locale;
2) cheltuielile efectuate de administratia centrala de stat;
3) cheltuielile finantate de fondul asigurarilor sociale de stat;
4) cheltuieile populatiei
5) impozite si taxe platite de agentii economici;
6) cheltuielile organismelor internationale din resursele publice prelevate de la membrii acestora
a) 1,2,3,4; b) 2,4,5,6; c) 1,3,4,5; d) 1,2,3,6; e) 1,2,4,6.

III. O avansare de produs intern brut reprezinta:

a) imprumuturile primite de la organisme internationale;
b) cheltuielile cu sanatatea;
c) cheltuielile cu rambursarea imprumuturilor;
d) cheltuielile cu investitiile;
e)cheltuielile cu apasarea;

IV. Delimitarea cheltuielilor bugetare in cadrul celor publice se bazeaza pe cateva principii:
a) efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea nivelului
acestora in conformitate cu legea finantelor publice;
b) rambursarea sumelor alocate si cheltuite conform destinatiilor pentru care s-au aprobat aceste
sume;
c) utilizarea resurselor alocate este determinata de indeplinirea conditiilor legale si nu de existenta
resurselor banesti
d) finantarea se efectueaza in functie de gradul de surbordonare a institutiilor sau activitatilor cu
caracter bugetar
e) exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv, referitor la alocarea si utilizarea resurselor
financiare publice.

Care dintre principiile de mai sus nu a fost enuntat corect?

V. Cheltuielile de transfer cu caracter economic sunt:

a) subventiile
b) bursele
c) alocatiile de sprijin;
d) ajutoarele sociale;
e) pensiile.

VI. Care dintre urmatoarele categorii de cheltuieli nu sunt delimitate dupa clasificarea economica:
a) cheltuielile temporare;
b) cheltuielile materiale;
c) cheltuielile cu salariile;
d) cheltuielile de transfer;
e) cheltuielile de investitii.

VII. Clasificarea financiara imparte cheltuielile in:

1) cheltuieli de personal;
2) cheltuieli definitive;
3) cheltuieli cu investitiile
4) cheltuieli virtuale
5) cheltuieli temporare;
6) cheltuieli de la bugetul statului;

a) 1,2,3; b) 3,4,6; c) 2,4,5; d) 1,5,6; e) 2,4,6.

VIII. Cheltuielile fara contraprestatie au caracter de:

a) subventie;
b) alocare care se vor recupera in viitor;
c) cheltuieli care se vor recupera in viitor;
d) cheltuieli care nu au un caracter definitiv;
e) cheltuieli nefinanciare.

IX. Cheltuielile reale reprezinta:

a) cheltuieli pentru investitii;
b) un consum definitiv de produs intern brut;
c) cheltuieli care achita prin numerar;
d) cheltuieli care se efectueaza pentru construirea de drumuri si poduri;
e) nici una din variantele de mai sus.

X. Activitatea economica, in sectorul public, se realizeaza prin:

1) regiile autonome;
2) activitatile realizate de populatie;
3) atelierele mestesugaresti ale liberilor intreprinzatori
4) societatile comerciale cu capital de stat;
5) societatile comerciale cu capital privat.

a) 1,3; b) 2,4; c) 1,2; d) 1,4; e) 2,3.

XI. Specififcati care este impactul direct al trasnferurilor guvernamentale asupra consumului:
a) determina o crestere a inflatiei;
b) conduce la cresterea cursului valutar;
c) sporeste cheltuielile autonome;
d) sporeste consumul;
e) sporeste veniturile bugetare.

XII. Incadrul clasificatiei economice a cheltuielilor publice cheltuielilor curente cuprind:

1) cheltuieli de personal;
2) cheltuieli virtuale sau posibile;
3) cheltuieli materiale;
4) prime;
5) cheltuieli de investitii;
6) rezerve;
7) cheltuieli fara contraprestatie;

a) 1,3,4,6; b) 1,2,5,7; c) 3,4,5,6; d) 1,3,4,7; e) 2,5,7

XIII. Cand elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu produsul intern brut este mai mare decat 1:
a) exista tendinta de restrangere a proportiei cheltuielilor publice in PIB;
b) tendinta de utilizare a PIB pentru finantarea cheltuielilor publice ramane constanta;
c) produsul intern brut creste intr-un ritm superior cheltuielilor publice;
d) cheltuielile publice cresc in acelasi ritm cu PIB.
 e) exista tendinta de utilizare intr-o mai mare masura a PIB, pentru finantarea cheltuielilor publice.

XIV. Care dintre urmatoarele afirmatii privind clasificatia functionala a cheltuielilor publice este falsa:
a) foloseste drept criteriu domeniile spre care sunt dirijate resursele publice;
b) nu reflecta obiectivele politicii bugetare a statului;
c) foloseste drept criteriu ramurile spre care sunt dirijate resursele publice;
d) foloseste drept ciriteriu sectoarele spre care sunt dirijate resursele publice;
e) este importanta pentru urmarirea anumitor obiective.

9.3 Aplicatii

1. Se dau urmatoarele informatii privind nivelul creditelor bugetare:

Indicator Serv. Aparare, Serv. si Actiuni Alte Transf. Impr. Plati de Fonduri Total
pub. ordine dezv. econom. actiuni din bug. acordate dob. si de rez. cheltuieli
generale pub, sig. pub., de stat alte
nationala. locuinte, chelt.
mediu si
ape
Progam 18325 64150 8126 73496 8533 1900 220 49988 1120 291045
2003

Sa se determine nivelul cheltuielilor social-culturale si sa se calculeze ponderea acestora in total

cheltuieli. Interpretati rezultatele in functie de importanta alocarii nevoilor sociale.

2. Se dau urmatoarele informatii cu privire la creditele bugetare aprobate pentru trei ordonatori
principali de credite, in anul T1.

Denumire Indicator Progam anul T1

OC1 OC2 OC3
Total cheltuieli din care: 88.548 92.107 2.064.221
- cheltuieli de personal din care 39.602 20.733 302.483
- cheltuieli cu salariile 28.019 12.365 266.783
- contributii CAS, CASS, somaj 9.947 4.368 21.420
- deplasari, detasari, trasnferuri 1.636 4.000 14.280
- cheltuieli materiale si servicii 6.529 13.959 360.088
- transferuri 11.744 20.187 2.500
- cheltuieli de capital 30.673 37.117 476.320
- rambursari de credite, plati de 0 111 922.830
dobanzi si comisioane la credite
Numar de personal. 164 91 2390

Sa se calculeze ponderea cheltuielilor de personal in totalul cheltuielilor si salariu mediu lunar brut
pentru fiecare dintre cele trei institutii.

3. sa se calculeze structura cheltuielilor aprobate pentru anul T1 de Consiliul Judetean A,

cunoscandu-se urmatoarele date:

Denumire Indicatori Progam anul T1

 (mil. lei)

Autoritati publice 56.406

Invatamant 72.801
Cultura si actiuni privind activitatea de tineret 41.195
Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii 119.000
Servicii si dezvoltare publica si locuinte 13.398
Agricultura 6.074
Transporturi si comunicatii 52.337
Alte actiuni economice 1.040
Alte actiuni 4.500

4. Sa se determine modificarea absoluta si relativa a cheltuielilor curente in T1 fata de T0 si in T2 fata

de T1.

Denumire indicator T0 T1 T2
Cheltuieli de personal 36.503 56.000 74.000
Cheltuieli de materiale si 17.872 21.000 30.000
servicii
Cheltuieli de capital 1.704 13.000 16.000

5. Se considera urmatoarele date:

Indicatori u.m 2002 2003

Cheltuieli pubice totale mld. lei 501.517,4 611.976,7
Indicele preturilor de consum 2000 = 100 153,49 174,98

Sa se determine valoarea cheltuielilor publice toatale in marime reala in preutirle constante.

Cursul 7
Fundamentarea teoretica a impozitelor

7.1 Fundamente teoretice

 Impunerea reprezinta un complex de masuri si operatiuni (politice si de tehnica fiscala), efectuate in

baza legii, care au ca scop final stabilirea impozitului ce revine in sarcina unei persoane fizice sau
juridice.
 Impozitele reprezinta prelevarea unei parti din veniturile si/sau averea persoanelor fizice si juridice,
la dispozitia statului, in vederea constituirii resurselor financiare publice necesare acoperirii
cheltuielilor publice. Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil si fara
contraprestație directa din partea statului.
 Impozitele sunt plati care se fac catre stat cu titlu definitiv si nerambursabil, in schimbul carora
platitorii nu pot solicita imediat statului un contraserviciu de valoare egala sau apropriata. Acestea, in
momentul in care se colecteaza la bugetul statului, se depersonalizeaza, urmand a fi destinate
 acoperirii cheltuielilor publice. La baza repartizarii pentru acoperirea cheltuielilor publice nu sta
principiul conform caruia fiecare beneficiaza in functie de suma virata statului sub forma de impozite
(exceptie facand anumite contributii de asigurari sociale), ci cu totul alte considerente, legate de
politica economica si sociala dusa de stat la un moment dat.
 Dreptul de a introduce impozite il are statul si el se exercita, de regula, prin intermediul puterii
legislative (Parlamentul) sau executive (ordonante de urgenta, ce evita trecerea prin parlament – in
cazul lor este nevoie de o aprobare ulterioara de catre parlament), iar uneori, in anumite conditii, prin
organele de stat locale. Parlamentul se pronunta in legatura cu introducerea impozitelor de stat de
importanta nationala, iar organele de stat locale pot introduce unele impozite in favoarea unitatilor
administrativ-teritoriale, impozite si taxe care, conform Constitutiei, sunt stabilite in limitele si
conditiile legilor in vigoare.
 Rolul impozitului:
► financiar: constituie principalul mijloc de procurare a resurselor financiare necesare pentru
acoperirea cheltuielilor publice
► economic: mijloc de interventie a statului in economie, in special prin intermediul parghiilor
economice
► social: prin intermediul impozitelor are loc redistribuirea unei parti importante de PIB, intre
veniturile diferitelor persoane fizice si/sau juridice.

 Principiile impunerii sunt cerinte stabilite de-a lungul timpului referitor la modalitatile de impunere.
Principiile impunerii in viziunea lui Adam Smith erau:
► principiul justetii impunerii (echitatii fiscale) – contributia cu impozite la bugetul statului sa se
faca in functie de venitul obtinut sau averea detinuta;
► principiul certitudinii impunerii – marimea impozitelor datorate de fiecare contribuabil trebuie
sa fie certa, iar termenele, modalitatea si locul de plata sa fie bine stabilite si cunoscute.
► principiul comoditatii impunerii – impozitele trebuie sa fie percepute la termenele si in modul
cel mai convenabil pentru contribuabil
► principiul randamentului impozitelor – sistemul fiscal trebuie sa asigure incasarea impozitelor
cu un minim de cheltuieli si sa fie cat mai putin apasator pentru contribuabil.

In prezent, impunerea trebuie sa raspunda principiilor:

► echitate fiscala:
 stabilirea minimului neimpozitabil (poate fi stabilit numai in cazul impozitelor directe,
neavand aplicabilitatea in cazul impozitelor indirecte);
  impunerea sa fie generala;
 echitate fiscala orizontala: tratament fiscal egal pentru contribuabili cu situatii
personale similare;
 echitate fiscala verticala: sarcina fiscala sa fie stabilita in functie de puterea
contributitva a fiecaruia
► politica financiara
 randament fiscal ridicat:
− impozitul sa aiba un caracter universal;
− sa nu existe posibilitati de sustragere de la impunere;
− volumul cheltuielilor privind stabilirea materiei impozabile, calcularea si perceperea
impozitelor sa fie cat mai redus posibil.
 stabilitate :
− randamentul impozitului ramane constant de-a lungul intregului ciclu economic;
randamentul unui impozit nu trebuie neaparat sa sporeasca odata cu cresterea
volumului productiei si a veniturilor si nici sa scada in perioadele de criza.
 elasticitate:
− impozitul sa fie adaptat in permanenta necesitatilor conjuncturale de venituri ale
statului.
► politica economica:
− folosirea impozitelor ca instrument de impulsionare a dezvoltarii unor ramuri sau
subramuri economice, de stimulare, ori de reducere a consumului unor marfuri, de
extindere/restrangere a exportului/importului unor bunuri.
► politica sociala
− influentarea comportamentului indivizilor in scopul reducerii/cresterii consumului
anumitor bunuri sau servicii, dar si in scop de atragere a capitaluluii electoral.

 In Romania, prin intermediul Codului Fiscal sunt instituite urmatoarele principii de impunere:
► neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu
forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;
► certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la
interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru
fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si
sa poate determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
► echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice prin impunerea diferita a veniturilor, in functie
de marimea acestora; Acest principiu nu se mai respecta sub forma enuntata in codul fiscal (prin
impunerea diferita a veniturilor, in functie de marimea acestora – aceasta forma de echitate
 fiscala apare in cazul in care se urmareste ca impozitarea sa duca la o pierdere de utilitate
proportionala cu utilitatea totala obtinuta, iar in conditiile in care utilitatea marginala a unei
sume scade pe masura ce creste venitul se obtine o pierdere de utilitate proportionala prin
instituirea unor cote progresive pe transe) prin instituirea cotei unice de impozitare, dar se
asigura echitatea fiscala prin faptul ca daca acestea se referea la valoarea impozitului, fiecare
contribuabil suporta un impozit proportional cu venitul realizat.
► eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal,
astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defaborabile pentru persoane
fizice si juridice, in raport cu impozitarea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor
decizii investitionale majore.
 Presiunea fiscala (rata fiscalitatii) se determina ca raport intre totalul veniturilor fiscale si produsul
intern brut si arata cat la suta din produsul intern brut este concentrat la dispozitia statului cu ajutorul
taxelor, impozitelor si contributiilor.

𝑉𝑓
𝑅𝑓 = ∙ 100
𝑃𝐼𝐵
unde,
Rf =rata fiscalitatii;
Vf =venituri fiscale;
PIB = produsul intern brut.

Elementele impozitului

Elementele impozitului Definitie, explicatii Observatii

Persoana fizica sau juridica obligata prin
lege la plata impozitului. La impozitul pe
Subiectul impozitului salariu, subiect al impozitului este
(contribuabilul) salariatul, la impozitul pe profit agentul
economic, la impozitul pe succesiuni
mostenitorul.
Persoana ce suporta efectiv impozitul.
Suportatorul Aceasta coincide sau nu cu subiectul
impozitului impozitului.
(destinatarul)
Uneori, impozitul datorat de o
persoana e varsat la buget de
alta persoana (impozitul pe
venitul din salarii datorat
statului de salariat e varsat la
buget de cel ce ii plateste
drepturile salariale)
Suportatorul impozitului poate
fi alta persoana decat subiectul
(in cazul TVA, subiectul este
persoana ce realizeaza
activitatea de comert, iar

Materia supusa impunerii.
Obiectul impunerii
Din ce anume se plateste impozitul.
Sursa impozitului
Se foloseste la exprimarea dimensiunii
Unitatea de impunere obiectului impozabil.
Impozitul aferent a 100 unitati de
Cota impozitului impunere.
Totalitatea masurilor care se iau de catre
Asieta (modul de așezare organele fiscale in legatura cu fiecare
a impozitului) subbiect impozabil, pentru identificarea
obiectului impozabil, stabilirea marimii
materiei impozabile si determinarea
impozitului datorat statului.
Data pana la care impozitul trebuie
achitat statului.
Termenul de plată
suportatorul este consumatorul
final).
Aceasta este pentru impozitele
directe, venitul sau profitul, iar
pentru impozitele indirecte,
pretul produsului ce face
obiectul vanzarii, tariful
serviciului prestat, pretul
bunuluiu importat sau
exportat.
In cazul impozitelor pe venit,
obiectul coincide cu sursaș in
cazul impozitelor pe avere,
impozitul se plateste din
venitul realizat de pe urma
averii.
Se exprima prinȘ unitate
monetara, in cazul impozitelor
pe venitș m.p de suprafata
utila, la impozitul pe cladiri etc.
Impozitul poate fi stabilit in
sume fixe sau in cote
procentuale (proportionale,
progresive, regresive)
Depasirea termenului atrage
dupa sine majorari si penalitati
de intarziere
7.3 Tehnica impunerii

Tehnica impunerii se refera la operatiunile efectuate si metodele utilizate pentru a stabili cuantumul
unui ipozit. Ea cuprinde urmatoarele operatiuni:
a. Asezarea impozitului (stabilirea obiectului impozabil)
b. Determinarea sumei impozitului
c. Perceperea impozitelor
d. Urmarirea impozitelor

a. Asezarea impozitului
Aceasta operatiune are drept scop constatarea si evaluarea materiei impozabile.
Obiectele impozabile pot fi:
− veniturile persoanelor fizice (salarii, beneficii, onorarii, dividende, venituri din chirii,
dobanzi etc)
− veniturile agentilor economici (profituri, dividende, beneficii)
− cheltuielile (in cazul impozitelor indirecte); averea (cladiri, terenuri agricole, donatii,
succesiuni).

Evaluarea materiei impozabile se poate realiza apeland fie la metoda evaluarii indirecte, bazata pe
prezumtie, fie la metoda evaluarii directe bazata pe probe.

Metoda evaluarii indirecte cunoaste 3 variante de realizare:

1. Evaluarea pe baza semnelor exterioare ale obiectului impozabil

− este specifica impozitelor de tip real, permitatnd stabilirea doar cu aproximatie a marimii
obiectului impozabuil, fara sa se ia in consideratie situatia persoanei care detine obiectul
respectiv. De exemplu, in cazul impozitului funciar erau folosite drept ciretrii pentru
stabilirea marimii obiectului impozabil: suprafata de teren, numarul animalelor din
gospodarie, pretul pamantului, arenda.

2. Evaluarea forfetara – consta in aceea ca organele fiscale, cu acordul subiectului impozabil,

atribuie o anumita valoare obiectului impozabil.

3. Evaluarea administrativa – are caracteristic faptul ca organele fiscale stabilesc valoarea

materiei impozabile pe baza datelor pe care le au la dispozitie. In masura in care subiectul
impozitului nu este de acord cu evaluarea facuta de organul fiscal, el are dreptul sa o conteste,
prezentand argumentele de rigoare.

Metoda evaluarii directe cunoaste 2 variante:

1. Evaluarea pe baza declaratiei unei terte persoane – consta in aceea ca marimea obiectului
impozabil se stabileste pe baza declaratiei scrise de catre o terta persoana, care cunoaste
aceasta marime, care este obligata prin lege sa o depuna la organele fiscale. De exemplu,
agentul economic declara salariile pe care le-a platit muncitorilor si funcționarilor sai, chiriasii
declara chiria achitata proprietarului etc. Aceasta metoda prezinta avantajul ca elimina, in cea
mai mare parte, posibilitatea sustragerii de la impunere a unei parti din materia impozabila,
deoarece, terta persoana care declara venitul nu este interesata sa ascunda adevarul.

2. Evaluarea pe baza declaratiei contribuabilului – contribuabilul este obligat sa tina o

evidenta stricta privind veniturile si cheltuielile ocazionate de activitatea pe car eo desfasoara, sa
incheie un bilant fiscal, sa intocmeasca si sa inainteze organelor fiscale o declaratie din care sa
rezulte veniturile pe care realizeaza si cheltuielile care au fost efectuate pentru obtinerea
acestora.

La stabilirea marimii obiectului impozabil se pot acorda o serie de reduceri, care se numesc
facilitati fiscale. Astfel de facilitati fiscale sunt:

− stabilirea minimului neimpozabil la impozitele directe;

− efectuarea unor scazaminte, din totalul veniturilor impozabile, cum sunt: cheltuielile
de productie, dobanda, pierderi, sponsorizari;
− acordarea unor facilitati in functie de situatia familiala a contribuabilului
b. Determinarea sumei impozitului
Impozitele de repartitie s-au caracterizat prin faptul ca statul, in functie de nevoile sale de
venituri, proceda la stabilitatea sumei globale a impozitelor ce urmau sa fie incasate pe intreg
teritoriul tarii; aceasta suma era apoi repartizata pe unitati administrativ-teritoriale, iar la unitatea
de baza (de exemplu, comuna) avea loc defalcarea, pe subiecte sau obiecte impozabile, a sumei
atribuite.
Impozitele de cotitate se stabilesc, pornind de jos in sus, determinat pentru fiecare platitor
in parte.

c. Perceperea impozitului
a. direct de catre organele fiscale de la platitori
b. prin stopaj la sursa
c. prin aplicarea de timbre fiscale
 Stopajul la sursa consta in aceea ca impozitul se retine si se varsa la stat de catre o terta
persoana. Spre exemplu, intreprinderile si institutiile sunt obligate sa retina impozitul pe salariu
datorat statului de personalul acestora si sa-l verse la bugetul statului.
Perceperea prin aplicarea de timbre fiscale mobile se practica in cazul taxelor datorate statului
pentru actiunile in justisie si, de asemenea, pentru taxele privind actele, certificate si diferite
documente elaborate de notariate publice si de organe ale administratiei de stat.

7.5 Altele elemente

Gradul de colectare (incasare) a impozitelor se determina ca raport intre suma impozitelor incasate
si suma impozitelor prevazute in bugetul aprobat si reprezinta o modalitate de analiza a eficatitatii
procesului de colectare a impozitelor, taxelor si contributiilor la nivelul administratiei publice.

𝑆𝑖𝑖
𝐺𝑐 = ∙ 100
𝑆𝑖𝑝𝑏
unde,
𝑆𝑖𝑖 : suma impozitelor incasate;
𝑆𝑖𝑝𝑏 : suma impozitelor prevazute in buget

Obligatia fiscala reprezinta obligatia persoanelor fizice si juridice:

− de a declara organelor fiscale bunurile si veniturile impozabile, precum si impozitele, taxele,

contributiile si alte sume cu caracter fiscal datorate bugetului general consolidat;
− de a calcula, de a inregistra in evidentele contabile si fiscale impozitele, taxele contributiile si
alte sume cu caracter fiscal datorate bugetului general consolidat;
− de a plati aceste sume datorate la termenele stabilite prin legislatie;
− de a plati dobanzi si penalitati de intarziere, aferente impozitelor, taxelor, contributiilor si a
altor sume cu caracter fiscal datorate bugetului general consolidat in cazul in care acestea nu
au fost achitate la termenele stabilite de lege si in cuantumul corect (dobanzile si penalitatile
de intarziere se stabilesc, de regula, in urma unei inspectii fiscale);
− de a calcula, de a retine si de a inregistra in evidentele contabile si de plata, la termenele
legale, impozitele si contributiile care se realizeaza prin stopaj la sursa.
7.5 Clasificarea impozitelor este urmatoarea:
1. dupa trasaturile de fond si forma
- impozite directe
- impozite reale;
- impozite personale: impozite pe venit si impozite pe avere;
- impozite indirecte.

2. dupa obiectul impunerii:

- impozite pe venit;
- impozite pe avere;
- impozite pe cheltuieli.

3. dupa scopul urmarit:

- impozite financiare;
- impozite de ordine.

4. dupa frecventa cu care se realizeaza:

- impozite permanente (ordinare)
- impozite incidentale (extraordinare)

5. dupa institutia care le administreaza:

- impozite in stat de tip federal: impozite federale, impozite ale statelor, provinciilor sau
regiunilor si impozite locale;
- impozite in stat de tip unitar: impozite ale administratiei centrale de stat si impozite locale.

7.6 Teste grila

2. Impozitele:
a) sunt datorate in valoare absoluta in cuantum egal de catre toti contribuabilii;
b) reprezinta cheltuieli pentru stat;
c) au un caracter facultativ pentru toti contribuabilii;
d) sunt achitate numai de catre persoanele juridice;
e) au un caracter nerambursabil.

3. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a) impozitele si taxele reprezinta venituri bugetare;
b) impozitele si taxele constituie prelevari cu titlu definitiv si nerambursabil;
c) pe baza impozitelor si taxelor statul poate efectua cheltuielile sale;
d) impozitele si taxele pot fi introduse numai de organele de stat centrale;
e) impozitele si taxele sunt reglementate prin lege.

4. Printre elementele impozitului nu se numara:

a) platitorul;
b) suportatorul;
c) incasatorul;
d) unitatea de impunere;
e) asieta.

5. Referitor la cotele procentuale progresive, putem afirma urmatoarele:

a) se modifica pe masura ce sufera schimbasri baza de calcul;
b) pot fi cote progresive simple;
c) pot fi cote regresive;
d) pot fi cote progresive compuse (pe transe);
e) progresivitatea simpla este mai costisitoare pentru contribuabul decat progresivitatea pe transe;
Care din afirmatiile de mai sus este falsa?

6. Care principiu al impunerii urmareste ca sistemul fiscal sa asigure incasarea impozitelor cu

minimul de cheltuieli si sa fie cat mai putin apasator pentru platitori:
a) justetii impunerii;
b) comoditatii impunerii;
c) certitudinii impunerii;
d) randamentelor impozitelor;
e) nici unul din cele de mai sus.

7. Caracterul obligatoriu al impozitelor reprezinta:

a) obligatia fiecarui stat de a institui impozite;
b) obligatia contribuabililor de a datora si plati impozite, in conditiile legii;
c) dreptul statului de a colecta veniturile bugetare numai pe seama impozitelor;
d) plata catre stat a unei sume fixe de bani, stabilita indiferent de venitul sau averea contribuabilului;
e) nici unul din raspunsurile de mai sus

8. Rolul imp;ozitelor se manifesta pe plan financiar deoarece:

a) prin intermediul lor se incurajeaza dezvoltarea economiei;
b) prin intermediul lor are loc redistribuirea unei parti importante din PIB;
c) ele sunt folosite ca parghii economice;
d) constituie mijlocul principal de procurare a resurselor statului;
e) ele franeaza dezvoltarea economiei datorita nivelului mare al lor.

9. Echitatea fiscala presupune:

a) impunerea veniturilor si averii sa se faca in functie de puterea contributiva a subiectului impozitului;
b) scutirea de la plata impozitului a persoanelor cu venituri mici;
c) impunerea sa fie generala, neexistand scutire de impozit in functie de nivelul veniturilor;
d) la o anumita putere contribuitiva, sarcina fiscala a unei anumite categorii sociale sa fie stabilita in
comparatie cu sarcina fiscala a unei alte categorii;
e) utilizarea, cu predilectie, a sistemului de impozitare bazat pe utilizarea cotelor progresive pe transe.

Care raspuns este fals?

10. Un impozit este considerat stabil daca:

a) este mentinut mai multi ani la rand;
b) randamentul sau ramane constant de-a lungul ciclului economic;
c) ii creste randamentul o data cu cresterea nivelului productiei;
d) aduce cele mai mari venituri la bugetul statului;
e) nu suporta modificari legistlative in cursul anului.

11. Asezarea impozitelor presupune:

1. determinarea contribuabilului;
2. stabilirea marimii materiei impozabile;
3. determinarea cuantumului impozitului;
4. incadrarea impozitului in categoria impozitelor directe sau indirecte;
5. incasarea impozitului
6. alocarea impozitului pentru o cheltuiala publica.
a) 1, 3, 5;
b) 2, 3, 5;
c) 1, 3, 4;
d) 3, 4, 5;
e) 1, 3, 6.

12. Stabilirea obiectului impozitului are ca scop:

1. constatarea materiei impozabile;
2. stabilirea contribuabilului;
3. evaluarea materiei impozabile.
a) 1, 2, 3;
b) 1, 2;
c) 1, 3;
d) 2, 3;
e) 1.

13. Metodele de evaluare a materie impozabile se impart in:

a) metoda evaluarii directe si metoda evaluarii forfetare;
b) evaluarea pe baza semnelor exterioare si evaluarea forfetara;
c) evaluarea pe baza delcaratiei unei terte persoane si evaluarea pe baza declaratiei platitorului;
d) metoda evaluarii bazate pe prezumtie si metoda evaluarii bazata pe probe;
e) metoda evaluarii indirecte si metoda evaluarii bazate pe prezumtie.

14. Stopajul la sursa presupune:

a) retinerea de catre stat a venitului brut, urmand ca dupa calculul impozotului sa se restituie
contribuabulului venitul net;
b) deplasarea organului fiscal la domiciliul contribuabilului pentru incasarea impozitului;
c) deplasarea contribuabilului la sediul organului fiscal pentru plata impozitului;
d) retinerea si varsarea impozitului la stat de catre o terta persoana;
e) o incasare de catre organele fiscale a impozitului direct de la platitori.

7.7 Aplicatii

1. Calculati impozitul pe venit, aplicand:

a) cota unica (proportionala) de 16%
b) cote progresive simple
pana la 800 -> 5%
801 – 2000 -> 10%
2001 – 3000 -> 15%
peste 3000 -> 20%
c) cote progresive pe transe (compuse)
Nota: folosind aceleasi intervale ca si la B.
In varianta C, calculati cota medie a impozitului
𝐼
𝑐̅ = 𝑡 ∙ 100
𝑉𝑡

2. Calculati presiunea fiscala (rata fiscalitatii), folosind datele:

PIB: 704.500 mil. lei
Venituri fiscale = 137.524
 Contributii = 56.996
Venituri curente: 212.881
Venituri totale = 227.826

3. Calculati gradul de colectare a impozitelor, pe baza datelor:

- Suma incasarilor fiscale realizata (𝑆𝑒𝑓 )
- Suma incasarilor fiscale prevazuta (𝑆𝑝 )
Interpretati, pe variante:
a) 𝑆𝑒𝑓 = 200.000
𝑆𝑝 = 220.000
b) 𝑆𝑒𝑓 = 200.000
𝑆𝑝 = 220.000

Cursul 10 Finante
Sistemul de bugete. Bugetul general consolidat.

 Bugetul public reprezintă instrumentul prin care statul iți îndeplinește funcțiile pe care le exercita: de
alocare, redistribuire, stabilizare macro-economica, reglare a activității agenților economici. In acest capitol,
urmărim cunoașterea conceptului de buget, a sistemului unitar in bugete, a principiilor care stau la baza
elaborării bugetelor, a etapelor necesare adoptării si implementării prevederilor bugetare.

10.1 Aspecte teoretice

 Bugetul de stat exprima fluxurile financiare care iau naștere in procesul repartizării produsului intern brut,
ocazionate de formarea resurselor si efectuarea cheltuielilor publice in conformitate cu obiectivele de
politica economica, sociala si alta natura ale fiecărei perioade.

Bugetul de stat este:

 document-program, prin care statul prevede anual mărimea si structura veniturilor si
cheltuielilor din cadrul economiei publice;
 act de previziuni, sub forma unui tablou evolutiv si comparativ a veniturilor publice, precum
si a destinațiilor acestora;
 act de autorizare, prin care puterea executiva este împuternicită de puterea legislativa sa
efectueze cheltuieli si sa perceapă venituri in acord cu prevederile legale;
 act anual, deoarece se elaborează anual, având in vedere de acțiune pe parcursul unui
exercițiu financiar (in Romania corespunde cu anul calendaristic)
 act juridic, prin care se prevăd si se aproba, prin lege, veniturile si cheltuielile anuale ale
statului sau ale instituțiilor publice;
 sistem de fluxuri financiare, prin care se exprima atât fluxurile financiare privind formarea
resurselor bănești publice, cat si fluxurile financiare ce se degaja in procesul de gestionare al
acestora.
 Bugetul general consolidat cuprinde ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate si
consolidate pentru a forma un întreg.
  Consolidarea bugetara este procesul de eliminare a operațiunilor dintre elementele
componente ale sistemului unitar de bugete, in vederea evitării dublei evidențieri a acestora.
Pe baza procesului de consolidare bugetara, se determina efortul financiar public, precum si
identificarea situațiilor de echilibru sau dezechilibru intre resurse si necesitățile acoperite si,
deci, dimensionarea datoriei publice.
 Pentru dimensionarea corecta a deficitului/surplusului bugetar, se determina
cheltuielile/veniturile bugetare consolidate, prin eliminarea transferurilor provenite de la alte
bugete. De exemplu, legile bugetului de stat al României prevăd la partea de cheltuieli,
conform clasificației economice, o serie de transferuri consolidabile, precum:
− transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru investiții finanțate parțial
din împrumuturi externe
− transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat;
− transferuri din bugetul de stat către bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate,
reprezentând contribuția datorata de persoanele care satisfac serviciul militar in
termen (etc.)

 Prin eliminarea transferurilor de natura acelora prezentate mai sus si prin realizarea unor
ajustări (care cuprind cheltuieli de natura datoriei publice) se vor obține cheltuielile bugetare
consolidate.

𝐶𝑃𝑇𝐶𝑗 = ∑ 𝐶𝑃𝑇𝑗 − ∑ 𝑇𝑖𝑗 + ∑ 𝐶𝑒𝑥 − 𝐴

CPTCj = cheltuielile publice totale consolidate la nivelul bugetului j

CPTj = cheltuielile publice totale la nivelul bugetului j
Tij = transferurile intre entitățile componente ale bugetului j
Cex = intrări de credite externe
 A = ajustări ( cheltuieli de natura datoriei publice)

𝐶𝑃𝑇𝐺𝐶 = ∑ 𝐶𝑃𝑇𝐶𝑗
𝑗=0
CPTGC: cheltuielile publice ale bugetului general consolidat;
n: numărul de entități componente ale sistemului unit de bugete

 In mod asemănător se procedează si in cazul veniturilor bugetare (eliminarea transferurilor

dintre bugete), obținându-se astfel, veniturile bugetare consolidate.

𝑉𝑃𝑇𝐶𝑗 = ∑ 𝑉𝑃𝑇𝑗 − ∑ 𝑇𝑖𝑗

iar,
𝑛

𝑉𝑃𝑇𝐺𝐶 = ∑ 𝑉𝑃𝑇𝐶𝑗
𝑗=0

Rolul bugetului general consolidat

 rolul alocativ reflecta, in partea de cheltuieli, modul de alocare a resurselor fiecărui an bugetar;
 rolul redistributiv rezulta din faptul ca bugetul este un instrument prin care se redistribuie o parte a PIB prin
intermediul impozitelor si taxelor, precum si prin intermediul cheltuielilor;
 rolul de reglare a vieții economice decurge din faptul ca, datorita bugetului ca instrument cu putere de lege,
se poate acționa asupra economiei stimulând sau frânând o anumita activitate.

10.2 Principii Bugetare

Principiu Conținut Derogări

1. Principiul anualității
2. Principiul universalității
Se refera, pe de o parte la
perioada de timp pentru care se
întocmește si se aproba
bugetul, iar pe de alta parte, la
perioada de timp in care se
încasează veniturile si se
efectuează cheltuielile înscrise
in autorizația data Guvernului
de către Parlament.
Presupune înscrierea veniturilor 
si a cheltuielilor in bugetul de care nu majorează resursele publice, ci
stat in sumele lor globale
(totale, brute), fără omisiuni si voința celui care efectuează donația;
compensări reciproce.
 sistemul de gestiune: la finele
anului bugetar, bugetul se închide in mod
automat, in contul de încheiere a
exercițiului bugetar fiind înscrise doar
veniturile încasate si cheltuielile
efectuate, in timp ce veniturile
neîncasate si cheltuielile angajate dar
neefectuate urmează a se reflecta in
bugetul anului in care se vor realiza.
Dezavantajul sistemului consta in faptul
ca nu pot fi cunoscute cu exactitate
veniturile si cheltuielile anului bugetar
încheiat.
 sistemul de exercițiu: presupune
existenta unei perioade de 3-6 luni din
momentul expirării anului bugetar pana
la încheierea contului de exercițiu
bugetar, timp in care se continua
încasarea veniturilor si efectuarea
cheltuielilor, dezavantajul consta in
existenta, in paralel, a doua bugete, cel al
anului expirat si cel al anului in curs, care
creează dificultăți in ceea ce privește
sistemul de evidenta si control.
In Romania, conform legii finanțelor
publice, exercițiul bugetar este anual,
coincide cu anul calendaristic si cu cel
financiar, execuția bugetara se încheie la
data de 31 Decembrie a fiecărui an iar
orice alt venit neîncasat si orice
cheltuiala neefectuata pana la aceasta
data se va incasa sau se va plăti in contul
bugetului pe anul următor, creditele
bugetului pe anul următor, creditele
bugetare neutilizate pana la închiderea
anului sunt anulate de drept.
resursele provenind din donații
au o afectație speciala in conformitate cu
 fondurile de sprijin care
reprezintă resurse ale particularităților
puse la dispoziția administrațiilor publice
cu condiția realizării unor lucrări publice
sau prestații determinante;
 reconstituirea creditelor
bugetare prin restituirea către buget a

3. Principiul unității bugetare
3. Principiul neafectării veniturilor
bugetare
5. Principiul specializării bugetare
6. Principiul echilibrului bugetar
7. Principiul publicității
Presupune înscrierea tuturor
veniturilor si a cheltuielilor, in
sumele lor globale, intr-un
singur document.
Depersonalizarea
veniturilor,astfel încât,
totalitatea lor este utilizata
pentru acoperirea tuturor
cheltuielilor.
Veniturile bugetare trebuie
înscrise la buget si aprobate de
Parlament pe surse de
proveniența, iar cheltuielile in
funcție de destinația lor si de
conținutul economic.
Veniturile publice trebuie sa
acopere cheltuielile publice, in
scopul asigurării echilibrului
dintre nevoile colective si
resursele financiare publice.
Dezbaterea publice a
proiectelor de buget, a
conturilor generale anuale de
execuție a acestora. Publicarea
in Monitorul Oficial a bugetelor
si conturilor anuale de execuție.
sumelor necuvenite sau acordate cu titlu
provizoriu.
 bugetele anexe : bugete
distincte de bugetul general al statului,
votate separat de parlament, supuse
controlului puterii legislative;
 conturile speciale de trezorerie:
sunt evidențiate incasările ce nu
reprezintă un venit propriu-zis si
cheltuielile care nu au un caracter
definitiv;
 bugetele extraordinare: bugete
distincte de cele ordinare in care se
înscriu cheltuielile excepționale (crize
economice, calamitați naturale, situații
de război, etc.) si veniturile necesare
acoperirii acestora, încasate din impozite
special instituite, din împrumuturi sau
surse cu caracter inflaționist.
 bugetele autonome: sunt
elaborate de întreprinderile publice cu
personalitate juridica si cu largă
autonomie funcționala care realizează
venituri proprii si acoperă cheltuielile pe
seama acestora;
 legea rectificativă a bugetului si
modalitățile de repartizare a creditelor
bugetare aprobate.
Nerespectarea principiului unității sau
al universității conduce si la încălcarea
principiului neafectării veniturilor.
-
Acest principiu se respecta in procesul
elaborării bugetelor locale.
-
 8. Principiul unitatii monetare Toate operațiunile bugetare se
exprima in moneda națională.

10.3 Metode de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare

Metode clasice Metode moderne

 metoda automata: pentru previzionarea
veniturilor si a cheltuielilor pentru anul următor (t+1) se
iau drept baza veniturile si cheltuielile aferente anului (t-1)
al cărui exercițiu s-a încheiat;
 metoda majorării (diminuării): se iau in
considerare rezultatele exercițiilor bugetare aferente a
cinci sau mai mulți ani premergători celui pentru care se
realizează previziunea, pe baza cărora se calculează ritmuri
medii de modificarea veniturilor si a cheltuielilor
bugetare, ritmuri care se aplica veniturilor si cheltuielilor
anului in curs pentru obținerea unei previziuni privind anul
viitor;
 metoda evaluării directe: presupune efectuarea
unor calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare
categorie de cheltuieli, in funcție de execuția preliminata a
bugetului pe anul in curs si de previziunile pe anul viitor si
in strânsa corelație cu evoluția PIB.
10.4 Eficienta bugetara
 Planned Progammed Bugeting System: metoda
de dimensionare a cheltuielilor aplicata inițial in domeniul
militar si extinsa apoi la nivelul bugetului federal al S.U.A.,
bazata pe criteriul cost-eficacitate care presupune
identificarea obiectivelor pe termen lung, cuantificarea
costurilor si avantajelor diferitelor programe ce pot fi
finanțate de la buget si stabilirea unui clasament al
acestora in funcție de indicatorii de eficacitate;
 Management by objectives: metoda utilizata
inițial de mari companii private (General Motors),
adoptata apoi de ministerele federale, care presupune
identificarea finalităților, a tinetelor pentru fiecare
domeniu de activitate in parte; spre deosebire de PPBS, in
cazul metodei MBO, decidentul si utilizatorul sunt diferiți,
identificarea opțiunilor realizându-se pe orizontala.
 Zero Base Budgeting: metoda de programare
bugetara practicata in S.U.A. din 1980, care consta in
alegerea acelei combinații de programe care minimizează
costurile determinate de realizarea unui anumit obiectiv,
Parlamentul reexaminând bugetul, in mod sistematic, la
intervale regulate de timp, ca si cum s-ar porni de la zero,
la fiecare 5 ani rediscutându-se si reevaluându-se fiecare
acțiune si autorizație de program; folosirea metodei ZBB
se bazează pe identificarea valorilor prezente a
programelor alternative si ierarhizarea acestora in raport
de criteriul beneficiului net si al raportul avantaj-cost.
 Rationalisation des Choix Budgetaires: metoda
bazata pe analiza sistemica care are drept scop, ca, prin
iterații succesive, (formularea problemei, selecția
obiectivelor, construcția modelelor, comparația
cost/avantaje, test de sensibilitate etc.), sa se reformuleze
obiectivele si mijloacele utilizate pentru atingerea lor;
originalitatea metodei consta in capacitatea de adaptare si
reformulare.

Eficienta budgetara (Ef) exprima rezultatele ce se obțin dintr-o activitate economic-sociala prin
utilizarea anumitor resurse economice (materiale financiare si umane).

𝑬𝒇 = 𝑹/𝑴

unde:
 R = rezultate obținute
M = mijloace consumate;

Eficacitatea bugetara (ET ) constituie calitatea pe care o are o acțiune de a produse rezultatele
scontate.
𝐸𝑇 = 𝑀𝑟 /𝑀𝑝

unde,
Mr = mijloace efective utilizate (consumate)
Mp = mijloace programate a fi consumate)

Economicitatea bugetara (Ec) se materializează prin surprinderea fenomenului de reducere a

volumului mijloacelor consumate efectiv pentru realizarea unui anumit cuantum al rezultatelor
proiectate.

𝐸𝑐 = 𝑀𝑟 / 𝑅𝑟 ∗ 𝑀𝑝 /𝑅𝑝

10.5 Procesul bugetar

 Procesul bugetar, sub aspectul conținutului, reprezintă ansamblul acțiunilor si masurilor întreprinse de
instituțiile competente ale statului in scopul concretizării politicii financiare aplicate de autoritatea
guvernamentala.

Caracteristicile procesului bugetar

Caracteristici Conținut
1. Proces decizional  se procedează la alocarea unor resurse
bugetare limitate in raport cu nevoile societarii pentru
bunuri si servicii.
2. Proces democratic  in decursul etapelor procesului bugetar se
manifesta atât atributele statului de drept (separația
puterilor in stat), cat si posibilitatea impunerii
intereselor economic-sociale ale diferitelor grupuri de
cetățeni care dețin majoritatea politica de decizie.
3. Proces preponderent politic  opțiunea pentru un anumit tip de politica
economica (financiara, monetara) reprezintă un act de
decizie politica a forțelor majoritare in Parlament
4. Proces cu continuitate ciclica  etapele procesului bugetar sunt stabilite prin
legi specifice formulate pe baza principiilor anuității si
publicitarii bugetare, cu precizarea termenelor
concrete de derulare si finalizare.
5. Proces cu larg impact public  implicații la nivel macro (creșterea
economica, nivelul preturilor, nivelul șomajului,
dinamica ratei dobânzii, a soldului contului curent etc.)
si microeconomic care se manifesta atât pe plan politic,
cat si social.
 Conținutul procesului bugetar

Etape Conținut Instituții

abilitate
1. Elaborarea In vederea armonizării alocării si utilizării eficiente a resurselor, este deosebit de Guvern,
proiectului importanta elaborarea proiectului de buget, in raport cu rezultatele obținute in ordonatori
de buget domeniile economico-sociale finanțate de la buget. In acest sens, este necesara de credite
formularea unor criterii de performanta (eficienta, eficacitate, economicitate). bugetare
2. Aprobarea Caracterul preponderent politic, democratic si de larg impact al economico-social Parlament
bugetului al deciziilor financiare care se reflecta in proiectul de buget determina ca
aprobarea prevederilor bugetare sa se realizeze de către forul legislativ.
3. Execuția Execuția bugetara: activitatea de încasare a veniturilor bugetare si de efectuarea Guvern,
bugetului a cheltuielilor aprobate prin buget. ordinatori
Execuția de casa a bugetului: de credite
complex de operațiuni care se refera la încasarea, păstrarea si eliberarea de bugetare.
resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor publice locale.
Situații privind rezultatele execuției bugetare:
 dări de seama trimestriale;
 sinteza anuala a veniturilor si cheltuielilor publice locale;
 conturi anuale ale execuției bugetare;
Faze ale execuției bugetare
Venituri bugetare Cheltuieli bugetare
 așezarea  angajarea: decizia
impozitului: care generează obligația unei
identificarea si instituții bugetare de a plăti o
dimensionarea materiei suma de bani către furnizorii
impozabile a unei persoane diferitelor bunuri si servicii
fizice sau juridice; publice;
 lichidarea  lichidarea: instituția
impozitului: publica constata si
determinarea cuantumului recepționează furnizarea
impozitului aferent materiei bunurilor si/sau a serviciilor
impozabile, in raport cu contractate si stabilește suma
cotele de impozitare si alte datorata furnizorilor;
condiții prevăzute de lege si  ordonarea: actul de
care conduce la deschiderea emitere a unei dispoziții sau
rolului fiscal al persoanei in ordin de plata a unei sume
cauza in care se înscrie suma din alocația bugetara in
datorata de aceasta; favoarea unui terț;
 emiterea titlului de  plata: achitarea
percepere a impozitului: efectiva de către instituția
înscrierea cuantumului publica a sumei datorate.
impozitului respectiv intr-un
document (titlu de încasare,
ordin de încasare) pe baza
căruia se autorizează
perceperea unui anumit venit
bugetar;
 perceperea
impozitului:
încasarea efectiva a sumei
datorate
4. Încheierea Concretizarea modului de gestionare a bugetului se efectuează prin întocmirea la Ministerul
exercițiului finele anului bugetar a contului de execuție bugetara. Finanțelor
bugetar Contul de execuție bugetara reflecta finalitatea operațiunilor de executare a Publice,
veniturilor si cheltuielilor bugetare si conduce la determinarea modului in care Guvern,
Executivul, prin instituțiile publice din structura si subordinea sa, a respectat Parlament
încadrarea in venituri a cheltuielilor si a soldului bugetar aprobat de Parlament
(echilibru, deficit sau excedent).
5. Controlul Curtea de Conturi efectuează, la fiecare instituție publica, controlul ulterior, Curtea de
execuției vizând legalitatea si realitatea datelor cuprinse in contul de execuție a bugetului Conturi
bugetului si, totodată, verifica si eficienta, eficacitatea si economicitatea execuției
bugetare, pronunțându-se asupra calitativi gestionarii banului public la fiecare
institutie in parte.

6. Aprobarea Pe baza raportului privind contul de executie bugetara, parlamentul declanseaza Parlament
executiei procedura de dezbarere si aprobare a acestuia.
bugetului

10.5 Teste grila

1) Ce se intelege prin buget public consolidat:

a) resursele si cheltuielile bugetului de stat;
b) resursele si cheltuielile bugetului de stat, asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetul
trezoreriei statului si ale bugetelor altor instituții publice cuc caracter autonom, cumulate la nivel
național, din care se elimina transferurile dintre bugete;
c) resursele si cheltuielile bugetului de stat, asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale, bugetelor
locale, bugetului trezoreriei statului si ale bugetelor altor instituții publice cu caracter autonom;
d) resursele si cheltuielile bugetului de stat, asigurărilor sociale, fondurilor speciale, bugetelor locale,
bugetului trezoreriei statului si ale bugetelor altor instituții publice cu caracter autonom, cumulate la
nivel național;
e) nici una dintre variantele menționate;

2) Care din următoarele afirmații sunt adevărate in legătura cu procesul bugetar?

a) reprezintă decizia de colectare a veniturilor si de repartizare a acestora pentru finanțarea
cheltuielilor;
b) are un caracter ciclic
c) reprezintă activitatea desfășurata de instituțiile publice, organele ierarhice superioare si
ministerele in legătura cu elaborarea proiectului bugetului de stat si a celorlalte bugete, aprobarea
proiectului de buget, execuția bugetara;
d) are numai un pronunțat caracter politic;
e) reprezintă activitatea desfășurata de instituțiile publice, organele ierarhice superioare si
ministerele in legătura cu elaborarea proiectului bugetului de stat si a celorlalte bugete.

A)a+b+d+e;
B) b+c;
C) a+c+d+e;
D) a+b+c+d;
E) a+b+e.

3) Ce elemente se au in vedere in procesul de elaborare a bugetului?

a) inflația;
b) analizele si prognozele elaborate de organe de sinteza in legătura cu evoluția economiei, cu ritmul
de creștere a producției industriale etc.;
c) factorii conjuncturii internaționale;
d) analizele si prognozele efectuate de Ministerul Finanțelor Publice in legătura cu evoluția
economiei, cu ritmul de creștere a producției industriale etc.;
e) balanța comerciala si de plăti externe.

A) a+b+c+d;
B) a+c+d+e;
C) a+b+d+e;
D) a+d+e;
E) a+b+d+e.

4) Din categoria ordonatorilor principali de credite fac parte:

a) miniștrii;
b) conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridica finanțate din bugetul de stat,bugetul
asigurărilor sociale si cel al fondurilor speciale;
c) agenții economici;
d) conducătorii organelor de specialitate ale administrației publice locale;
e) nici una din variantele menționate.

A) a+b+c;
B) a+c+d;
C) a+b+c+d+e;
D) e;
E) a+b.

5) Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate: “Ordonatorii terțiari de credite…”

a) repartizează creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale si al
fondurilor speciale, pe unitățile ierarhic inferioare, in funcție de sarcinile acestora si aproba
efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu;
b) răspund de integritatea bunurilor încredințate unității pe care o conduc;
c) utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru unitățile pe care le conduc;
d) aproba efectuarea creditelor din bugetele proprii si a ce lor din bugetele fondurilor speciale;
e) răspund de realizarea veniturilor.

A) b+c+e
B) a+d
C) b+e
D) a+b+c+d+e
E) a+b+e

6) Prin ce se caracterizează sistemul de gestiune?

a) prin existenta unei perioade de 3-6 luni de la expirarea anului bugetar pana la încheierea contului
de exercițiu bugetar;
b) închiderea automata a bugetului;
c) presupune reflectarea in întregime a veniturilor si cheltuielilor anului bugetar in bugetul respectiv,
chiar daca ele nu se realizează integral in cadrul anului bugetar
d) interzice reportul veniturilor si al cheltuielilor de la un an la altul;
e) interzice reportul creditelor bugetare de la un exercițiu la altul.

A) a;
B) a+c;
C) b+d;
D) b+e;
E) b+d+e.

7) Care dintre următoarele variante reprezintă modalitatea de măsurare a eficientei (Ef),

eficacității (Et) si economicității (Ec) programelor cu finanțarea bugetului?
a) Ec = (Mr/Rr)/(Mp/Rp)
b) Ef = R/M
c) Ef = M/R
d) Et = Rr/Rp
e) Et = Mr/Mp
R = efecte obținute
M = eforturi consumate
Rr = rezultatul efectiv realizat
Rp = rezultatul prevăzut
Mr = mijloacele efectiv consumate
Mp = mijloace programate a fost consumate
A) a+b+d+e
B) a+b+d
C) b+d
D) c+e
E) a+c+e

8) Atribuțiile de coordonare si finalizare a elaborării proiectului bugetului de stat nu revin:

a) Parlamentului;
b) Guvernului;
c) Băncii Centrale;
d) Ministerului Finanțelor;
e) nici una din variantele de mai sus nu este adevărata.

9) etapele parcurse in execuția cheltuielilor publice sunt in ordine:

1) angajarea
2) negocierea
3) ordonarea
4) plata
5) lichidarea
6) amânarea
7) execuția de casa

a) 1,2,3,4,5
b) 1,5,3,4
c) 1,3,5,4
d) 1,2,3,5,4
e) 1,2,3,6,7,5,4

10) Aprobarea bugetului de stat se face de:

a) consiliile județene
b) Guvern
c) organele instituțiilor financiare
d) prin lege
e) Ministerul Finanțelor

11) Întocmirea bugetului de stat se face de:

a) Comisia de buget si Finanțe a Camerei Deputaților;
b) comisiile reunite de Buget si Finanțe a celor doua camere;
c) Guvern;
d) Ministerul Finanțelor Publice;
e) ordinatorii principali de credite.

12) Elemente care stau la baza elaborării bugetului de stat sunt:

a) estimările Comisiei Nationale de Statistica privind evoluția economica viitoare;
b) proiectele bugetelor locale;
c) proiectele de buget elaborate de Guvern;
d) evaluările comisiilor economice ale Camerei Deputaților si Senatului;
e) proiectele bugetelor ordonatorilor principali de credite.

A) a+b+d+e;
B) b;
C) d+e;
D) b+e;
E) a+c+e;

13) Curtea de Conturi efectuează:

a) controlul ulterior
b) controlul posterior
c) controlul preventiv
d) controlul lunar
e) controlul preventiv si ulterior.

14) Bugetul Președenției României se aproba de

a) Parlament
b) organul ierarhic superior
c) primarii
d) Guvern
e) Președinte

15) Din bugetele locale sunt finanțate, de regula, cheltuielile pentru:

a) cercetare
b) desfășurarea activității administrației publice locale
c) scopuri militare
d) datoria publica externă
e) nici una din cele de mai sus

16) Prin bugetele locale înțelegem:

a) bugetele unităților private la nivel local, care au personalitate juridica;
b) bugetele care au ponderi mai mici in totalul veniturile si cheltuielile colectivităților locale, pe o
perioada de un an;
c) bugetele care au ponderi mai mici in totalul veniturilor consolidate in tarile dezvoltate;
d) instrumentele de planificare si conducere a activității financiare a unităților administrativ
teritoriale;
e) bugetele proprii ale orașelor sub 150.000 locuitori

17) Componentele bugetelor locale in Romania sunt:

a) bugetele proprii ale județelor si al municipiului București;
b) bugetele proprii ale județelor administrative pe zonele teritoriale istorice;
c) este un act de previziuni;
d) este un act prin care puterea executiva este împuternicita de puterea legislativa se cheltuiască si
sa perceapă venituri, in acord cu prevederile legale;’
e) este un act anual.

A) c+d+e
B) a+b
C) a+b+c+e
D) a+b+c+d+e
E) nici una din variante nu este corecta
18) Regăsiți definita corecta a conceptelor enunțate mai jos
1) bugetul
2) conturile de comerț;
3) venituri proprii ale bugetelor locale;
4) repercusiunea impozitelor;
5) bonurile de tezaur;

a) evidențiază operații cu caracter industrial sau efectuate ocazional de instituțiile de stat;

b) cazul in care persoana care plătește impozitul statului nu este una si aceeași cu persoana care îl si
suporta efectiv;
c) înscrierea tuturor veniturilor si cheltuielilor statului, in sumele lor globale, intr-un singur
document;
d) cuprind impozite, taxe si vărsăminte din venituri cuvenite de la agenții economici si instituții
publice si impozite si taxe locale de la populație sau de la persoanele juridice
e) înscrisuri ale împrumuturile pe termen scurt si mediu; se prezintă ca un act de previziune
administrativa si, in același timp, este un tablou comparativ al veniturilor si cheltuielilor publice
aferente perioadei la care se refera.

A) 1 : f; 2 : a; 3 : d; 4 : b; 5 : e; 6 : c;
B) 1 : d; 2 : a; 3 :b; 4 : c; 5 : e; 6 : f;
C) 1 : e; 2 : a; 3 : d; 4 : a; 5 : b; 6 : f;
D) 1 : f; 2 : c; 3 : a; 4 : b; 5 : d; 6 : e;
E) 1 : a; 2 : f; 3 : b; 4 : c; 5 : e; 6 : d.

19) Metoda evaluării directe a veniturilor si cheltuielilor presupune:

a) întocmirea bugetului cu luarea in considerare a rezultatelor exercițiilor bugetare pe mai mulți ani,
premergători celui pentru care se elaborează bugetul;
b) determinarea coeficientului creșterii sau descreșterii veniturilor si cheltuielilor bugetare;
c) luarea in considerare a nivelului veniturilor si cheltuielilor ultimului al cărui exercițiu a fost
încheiat;
d) dimensionarea pe baza unor calcule a fiecărei surse de venit si a fiecărei surse de cheltuieli;
e) preluarea unor modele de elaborare a bugetului din practica altor tari.

20) Ce se înțelege prin credit bugetar, conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice?
a) partea din unele venituri ale bugetului de stat ce se aloca unităților administrativ – teritoriale in
vederea echilibrării bugetelor proprii ale acestora;
b) suma aprobata prin buget, reprezentând limita maxima pana la care se pot ordonanța si efectua
plăti in cursul anului bugetar;
c) plata unei sume efectuata de agent economic sau de o instituție publica ori financiara in vederea
stingerii unei obligații legale;
d) nici una din variantele de mai sus.

10.6 Aplicație

1. Se considera următoarele date, privind veniturile si cheltuielile bugetelor publice, aferente anului
T:

Indicator Rând Suma

Venituri ale bugetului de stat 1 241.236
Venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat, din care 2 135.823
- venituri din transferuri de la fondul asigurărilor de șomaj 3 2.523
Venituri ale fondului asigurărilor sociale de sănătate, din care 4 56.742
- venituri din transferuri de la fondul asigurărilor pentru șomaj 5 469
- venituri din transferuri de la bugetul de stat 6 509
- venituri din transferuri de la bugetul asigurărilor sociale de stat 7 164
Venituri ale fondului asigurărilor pentru șomaj 8 18.702
Venituri ale instituțiilor publice autonome 9 2.650
Venituri ale bugetelor locale, din care: 10 117.783
- venituri din transferuri de la bugetul de stat 11 5.809
- venituri din transferuri de la fondul asigurărilor pentru șomaj 12 625
- venituri din transferuri de la alte bugete locale 13 320
Cheltuieli ale bugetului de stat, din care 14 291.045
- transferuri către bugetele locale 15 5.869
- transferuri către fondul asigurărilor sociale de sănătate 16 509
Cheltuieli ale bugetului asiguratorilor sociale de stat, din care: 17 133.506
- transferuri către fondul asigurărilor sociale de sănătate 18 164
Cheltuieli ale bugetului asiguratorilor sociale de sănătate 19 56.342
Cheltuieli ale fondului asiguratorilor pentru șomaj, din care: 20 16.516
- transferuri către bugetul asigurărilor sociale de stat 21 2.523
- transferuri către bugetul asigurărilor sociale de sănătate 22 469
- transferuri către bugetele locale 23 625
Cheltuieli ale instituțiilor publice autonome 24 3.656
Cheltuieli ale bugetelor locale 25 117.583
- transferuri către alte bugete locale 26 320
Credite externe acordate ministerelor 27 36.754
Cheltuieli e natura datoriei publice 28 32.946

Sa se determine veniturile si cheltuielile general consolidate si deficitul bugetului general consolidat.

Cursul 11
Imprumuturile de stat si datoria publica
11.1 Imprumuturi de stat

 Imprumutul de stat, sub raport jurudic, reprezinta intelegerea dintre persoane fizice si/sau
juridice, pe de o parte si stat, pe de de alta parte, prin care, prima consimte sa puna la dispozitia
statului o suma de bani, sub forma de imprumut, pe o perioada determinata, iar aceasta din urma se
angajeaza sa o ramburseze, la termenul stabilit si sa achite dobanda si alte costuri aferente.
 Trasaturile caracteristice ale imprumutului de stat sunt:
− caracter contractual si voluntar
− caracter rambursabil
− imprumutul de stat asigura detinatorilor de inscrisuri publice, pe langa
rambursarea sumei imprumutate, si o anumita contraprestatie (sub forma
dobanzii);
− influenta asupra generatiilor viitoare;
− influenta imprumuturilor asupra capitalului.
 Caracterul contractual al imprumuturilor de stat se refera la faptul ca:
 imprumuturile de stat exprima acordul de vointa al partilor;
 persoanele interesate de imprumuturile de stat pot sa accepte sau sa refuze in bloc
conditiile stabilite de stat, dar nu pot pretinde sa li se asigure un tratament preferential
fata de ceilalti subscriitori;
 organele de decizie competente ale statului, fara consultarea prealabila a subscriitorilor
potentiali, stabilesc:
− condițiile de emisiune si de rambursare a împrumutului;
− forma si marimea venitului pe care il asigura
− alte avantaje acordate imprumutatorilor.
 imprumuturile de stat nu presupun:
− negocierea conditiilor de acordare si de rambursare a imprumutului;
− obligatia de a prezenta o garantie materiala in favoarea imprumutatorilui.

 imprumuturile de stat au la baza principiul facultativitatii.

 Avantajele recurgerii la imprumuturi de stat comparativ cu majorarea impozitelor:

 majorarea impozitelor reprezinta o masura nepopulara;
 imprumuturile de stat ofera categoriilor sociale avute un plasament sigur si remunerator
pentru disponibilitatile lor banesti;
 mijloc mai rapid de procurare a resurselor financiare necesare, mai cu seama in cazul in
care se solicita acest imprumut bancii centrale.

11.2 Elemente tehnice ale imprumuturilor de stat

Sunt reprezentate de:

 denumirea imprumutului: poate fi legata de destinatia acestuia (imprumutul stabilizarii) sau
poate cuprinde anul contractarii nivelul dobanzii sau forma pe care o imbraca imprumutul
 valoarea nominala, reala, cursul;
 termenul de rambursare, in functie de care imprumuturile se clasifica in:
− imprumuturi pe termen scurt (pana la un an)
− imprumuturi pe termen mediu (1-5ani)
− imprumuturi pe termen lung (peste 5 ani)
 dobanda: pretul pe care statul il plateste creditorilor sai pentru folosirea sumei imprumutate
si imbraca forma:
− dobanzii: venit fix de care beneficiaza toti detinatorii de inscrisuri, proportional cu
valoarea nominala;
− castigurilor: venituri diferentiate de care beneficiaza doar anumiti detinatori ai
inscrisurilor publice (tragere la sorti)
− forma combinata sau alte avantaje (prime de rambursare, privilegii fiscale, plata
impozitelor, privilegii juridice, garantii contra variatiilor monetare, etc)

11.3 Operatiunile prilejuite de imprumuturile de stat

 Plasarea titlurilor are la baza o serie de tehnici diverse, repsectiv:
 prin subscriptie publica, realizata prin grija Ministerului Finantelor Publice sau a altor
institutii abilitate care pregatesc campania de publicitate privind anuntarea datelor
de de schidere si de inchidere a imprumutului. Subscrierea are loc fie la ghiseele
 statului (trezorerii publice, administratii financiare), fie la ghiseele institutiilor
financiare publice sau private.
 Plasatorii imprumuturilor de stat primesc, pentru efortul depus, comisioane calculate
ca procent la valoarea inscrisurilor. In functie de modul de repartizare a titlurilor,
imprumuturile de stat pot fi:
− cu nivel nelimitat: creditorii pot cumpara atatea titluri cate doresc;
− cu nivel limitat: guvernul fixeaza un plafon global al imprumutului.
 prin vanzarea catre banci
− consortiul bancar poate prelua in comision obligatiile imprumutului, statul
intrand in posesia sumelor pe masura plasarii titlurilor de catre consortiu;
− banca poate cumpara efectiv titlurile imprumutului de stat, pe care se
angajeaza sa le plaseze pe piata, castigul sau fiind diferenta dintre pretul la
acre vinde inscrisurile catre populatie si cel la care au fost achizitionate de
catre stat.
 prin vanzare la bursa sunt plasate inscrisurile unui imprumut nou atunci cand statul
doreste ca aceasta sa treaca neobservat, in sensul ca vanzarea se face prin
intermediul agentilor de bursa, iar cumparatorii nu stiu daca inscrisurile care fac
obiectul tranzactiilor la bursa sunt ale unui imprumut vechi sau ale unui imprumut
nou.
 Modificarea ratei dobanzii. Se procedeaza la o astfel de operatiune in conditiile in care rata
dobanzii inregisteaza o scadere apreciabila. In astfel de situatii statul va preschimba titlurile
imprumuturilor vechi cu titluri ale unui imprumut nou, emis cu o dobanda mai redusa,
operatiune cunoscuta sub denumirea de conversiune.
Operationea de arozare este inversul celei de conversiune.

 Modificarea termenului de rambursare are loc atunci cand cheltuielile aferente rambursarii
imprumuturilor scadente depasesc resursele financiare ale statului. Statul procedeaza la
consolidarea datoriei sale, adica la preschimbarea inscrisurilor imprumuturilor exigibile
imediat sau pe termen scurt cu titluri ale unor imprumuturi pe termen mediu si lung sau fara
termen) obligatiuni, titluri de renta perpetua etc)

 Rambursarea imprumuturilor de stat reprezinta operatiunea de rascumprarare a titlurilor de

la detinatorii acestora. Rambursarea se poate realiza dintr-o data la scadenta, sau pe o
perioada mai lunga de timp, prin esalonare. Exista mai multe modalitati de rambursare a
imprumuturilor, repsectiv:
 prin anuitati constante, in cote progresive sau regresive. Este utilizata mai ales in
cazul in care numarul creditorilor este mic.
 prin tragere la sorti: se utilizeaza in special cazul in care numarul detinatorilor de
titluri este mare; in momentul lansarii imprumutului statul stabileste valoarea
obligatiunilor amortizabile in fiecare an.
 rascumpararea la bursa
 amortizarea indirecta datorita deprecierii monetare, ca urmare a repudierii
datoriei sau incapacitatii de plata.
Rambursarea imprumuturilor se efectueaza pe seama:
 fondului special de amortizare (fond cu afectatie speciala constituit la dispozitia casei
de amortizare, din care se efectueaza cheltuielile cu plata dobanzilor si rambursarea
imprumutului);
 resurselor prevazute in bugetul de stat cu aceasta destinatie (venituri bugetare
extraodrinare)
 excedentelor bugetare.
 11.4 Teste grila

1. Statul apeleaza la imprumuturi:

a) pentru a respecta conventiile semnate cu organismele internationale;
b) pentru a acoperi nevoile de resurse generate de cheltuielile publice care sunt mai mari decat
sursele proprii de venituri;
c) pentru a putea exista in cadrul Ministerului Finantelor a serviciului datoriei publice;
d) pentru a contrabalansa excedentul bugetar;
e) nici unul din raspunsurile de mai sus

2. Imprumutul de stat are caracter

a) nerambursabil
b) contractual
c) obligatoriu
d) partial rambursabil
e) nici unul din raspunsurile de mai sus.

3. Statul apeleaza la imprumuturi din necesitati de echilibru bugetar:

a) daca pe parcursul executiei bugetare nu exista o concordanta intre incasarea veniturilor si
efectuarea cheltuielilor
b) in cazul existentei excedentului bugetar
c) pentru echilibrarea bugetului in cazul insuficientei resurselor
d) pentru a se asigura excedente bugetare pentru anii urmatori;
e) pentru asigurarea echilibrului bugetar nu se apeleaza la imprumuturi.

4. Statul apeleaza la imprumuturi pe termen scurt:

a) cand nu este sigur daca va folosi suma imprumutatata
b) pentru acoperirea deficitelor bugetare cronice
c) din necesitati de trezorerie
d) cand nu dispune de sucifiente resurse pentru a asigura o dobanda atractiva pe un termen mai
indelungat
e) cand urmeaza sa se schimbe guvernarea

5. Cand statul doreste ca un nou imprumut de stat sa treaca neobservat, apeleaza la:
a) subscrierea publica
b) plasarea prin consortii bancare
c) vanzarea titlurilor prin bursa
d) oricare din modalitatile de mai sus
e) nici una din modalitatile de la punctele a-c

6. Conversiunea reprezinta:
a) preschimbarea inscrisurilor imprumutate eligibile imediat sau pe termen scurt cu inscrisuri ale
unor imprumuturi pe termen mediu sau lung fara termen
b) achitarea unei parti din datoria restanta si anularea restului prin intelegerea tacita sau expresa cu
creditorii
c) repudierea obligatiilor asumate prin imprumuturi externe
d) rambursarea imrpumutului dupa o perioada de incetare a platilor intr-o moneda nationala
depreciata
e) preschimbarea inscrisurilor unui imprumut vechi cu inscrisuri ale unui imprumut nou emis cu o
dobanda mai redusa
 7. Elementele tehnice ale imprumutului de stat sunt:
a) denumirea imprumutului, valoarea reala, termen de rambursare;
b) plasarea imprumutului de stat, rambursarea imprumutului, modificarea termenului de
rambursare;
c) denumirea imprumutului, valoarea nominala, valoarea reala si cursul, termenul de rambursare,
dobanda, inlocuirea dobanzii cu castiguri, prima de rambursare;
d) demunirea imprumutului, curs pari, al pari, sub pari, garantarea impotriva variatiilor monetare;
e) data emiterii imprumutului, denumirea imprumutului, conversiunea, inlocuirea dobanzii cu
castiguri.

8. Care sunt avantajele creditorilor, in cazul unui imprumut de stat:

1. dobanzile;
2. primele de rambursare;
3. privilegii fiscale;
4. plata impozitelor;
5. privilegii juridice;
6. garantiile contra variatiilor monetare;

a) 1, 2, 3, 4, 5, 6
b) 1, 3, 4, 6
c) 1, 2, 6
d) 2, 4, 5;
e) nici una din variante.

11.5 Datoria Publica

11.5.1 Aspecte teoretice

 Datoria publica reprezinta totalitatea sumelor imprumutate de catre autoritatile publice

centrale si locale de la persoane fizice si juridice pe piata intena si in strainatate si ramase de
rambursat la un moment dat.
 Gradul de indatorare a tarii, la un moment dat, reprezinta ponderea soldului datoriei publice
in produsul intern brut. Acest indicator arata in ce masura valoarea adaugata intr-un an este
grevata de datoria publica.

 Clasificarea datoriei publice

 in functie de termenul pe care se contracteaza:
− datorie publica pe termen scurt (flotanta);
− datorie publica pe termen mediu si lung (consolidata)
 in functie de calitatea creditorilor
− datorie publica bruta: valoarea totala a imprumuturilor, indiferent unde sunt
plasate acestea;
 − datorie publica neta: nu cuprinde valoarea imprumuturilor plasate la institutiile
statului.

 Datoria publica se gestioneaza distinct pe cele doua forme ale ei, respectiv: datorie publica
interna si externa:
 Datoria publica interna este generata de:
 imprumuturi pe temen scurt primite de la Banca Nationala pentru echilibrarea in
executie a bugetului de stat; daca nu se ramburseaza se consolideaza si raman in
datoria publica de la sfarsitul anului;
 emisiunea de bonuri e tezaur si plasarea lor pe piata interna;
 plasarea pe piata interna de inscrisuri pe termen mediu si lung prin subscriptie
publica pentru atragerea de resurse necesare acoperirii deficitului bugetar
anual;
 garantii acordate de stat la creditele bancare interne ale agentilor economici sau
autoritatilor locale pentru realizarea unor obiective de importanta nationala;
 atragerea pe termen scurt a disponibilitatilor din contul Trezoreriei.

Pentru aprecierea datoriei publice interne se pot utiliza urmatorii indicatori:

 datoria publica interna la nivelul anului (DPI)
𝐷𝑃𝐼 = 𝐷𝑃𝐼𝑑 + 𝐷𝑃𝐼𝑔
unde:
DPId = reprezinta datoria publica interna directa a statului
DPIg = reprezinta datoria publica interna garantata de stat.

 serviciul datoriei publice interne (SDPI): platile datorate pentru rambursarea datoriei publice
interne, reprezentand ratele scadente intr-o perioada de un an (RDPI), dobanzile si
comisioanele aferente, precum si cheltuielile ocazionale de emisiunea si plasarea valorilor
mobiliare (DobDPI):
𝑆𝐷𝑃𝐼 = 𝑅𝐷𝑃𝐼 + 𝐷𝑜𝑏𝐷𝑃𝐼
 ponderea datoriei publice interne in PIB

𝐷𝑜𝑏𝐷𝑃𝐼
𝐷𝑜𝑏/ 𝑃𝐼𝐵 = ∙ 100
𝑃𝐼𝐵

 ponderea dobanzilor aferente datoriei publice interne in PIB:

𝐷𝑜𝑏𝐷𝑃𝐼
𝐷𝑜𝑏𝐷𝑃𝐼/𝑃𝐼𝐵 = ∙ 100
𝑃𝐼𝐵

 ponderea serviciului datoriei publice interne in PIB:

𝑆𝐷𝑃𝐼
𝑆𝐷𝑃𝐼/𝑃𝐼𝐵 = ∙ 100
𝑃𝐼𝐵

 ponderea serviciului datoriei publice interne in cheltuielile bugetului de stat:

𝑆𝐷𝑃𝐼
𝑆𝐷𝑃𝐼/𝐶ℎ𝐵𝑆 = ∙ 100
𝐶ℎ𝐵𝑆
  Datoria publica externa este generata de totalitatea obligatiilor asumate direcet sau indirect
(prin garantii acordate de stat) de stat fata de guverne straine, instututii financiare
internationale, persoane fizice si juridice nerezidente. Deci, imprumuturile de pe pietele
externe de capital, indiferent de forma lor, sunt instrumentele datoriei publice externe.
Acestea sunt reprezentate de:
 titlurile de stat libelate in valuta, emise pe pietele financiare externe;
 imprumuturile primite de la guvernele altor state, institutii financiare internationale;
 imprumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung;
 imprumuturile directe de la investitori externi privati pe termen scurt, mediu sau
lung.

Pentru aprecierea datoriei publice externe, se pot utiliza urmatorii indicatori:

 datoria publica externa la nivelul anului (DPE):

𝐷𝑃𝐸 = 𝐷𝑃𝐸𝑑 + 𝐷𝑃𝐸𝑔

unde,
DPEd = reprezinta datoria publica externa directa a statului
DPEg = reprezinta datoria publica externa garantata de stat.

 serviciul datoriei publice externe (SDPE): platile datorate pentru rambursarea datoriei publice
externe, reprezentand ratele scadente intr-o perioada de un an (RDPE), dobanzile si
comisioanele aferente, precum si cheltuielile ocazionate de emisiunea si plasarea valorilor
mobiliare (DobDPE):

𝑆𝐷𝑃𝐸 = 𝑅𝐷𝑃𝐸 + 𝐷𝑜𝑏𝐷𝑃𝐸

 ponderea datoriei publice externe in PIB:

𝐷𝑃𝐸
𝐷𝑃𝐸/𝑃𝐼𝐵 = ∙ 100
𝑃𝐼𝐵

 ponderea datoriei publice externe in exporturi (E)

𝐷𝑃𝐸
𝐷𝑃𝐸 = ∙ 100
𝐸 𝐸

 ponderea dobanzilor aferente datoriei publice externe in PIB:

𝑆𝐷𝑃𝐸
𝐷𝑜𝑏𝐷𝑃𝐸 = ∙ 100
𝑃𝐼𝐵
𝑃𝐼𝐵
 ponderea serviciului datoriei publice externe in bugetul statului

𝑆𝐷𝑃𝐸
𝑆𝐷𝑃𝐸/𝐶ℎ𝐵𝑆 = ∙ 100
𝑃𝐼𝐵

11.6 Teste grila

1. Care din sursele de acoperire a deficitului bugetar trebuie folosite cu prioritate:

1. emisiunea bancara
2. imprumuturile interne prin subscrierea populatiei
3. imprumuturile interne subscrise de agentii economici;
4. imrpumuturile de la bancile comerciale
5. imprumuturile externe
6. disponibilitatile aflate temporar in contul general al Trezoreriei Statului

a) 1, 3, 4, 5
b) 2, 3, 4, 5
c) 1 ,2 ,5, 6
d) 1, 4, 5, 6
e) 2, 3, 4, 6

2. Datoria publica reprezinta:

a) totalul datoriilor unei natiuni in strainatate
b) totalul datoriilor unei natiuni;
c) suma totala imprumutata de entitatile publice
d) datoria statului fata de institutii internationale;
e) datoria statului fata de polulatie

3. In cadrul datoriei publice interne nu se cuprind:

a) imprumuturile pe terne scurt primite de la banca Nationala
b) emisiunea de bonuri de tezaur;
c) garantii acordate de stat pentru imprumuturi interne;
d) plasarea pe termen scurt a disponibilitatilor din conturile Trezorerieie publice;
e) nici unul dintre raspunsurile de la punctele a-d

4. Datoria publica interna reprezinta:

a) acea parte a datoriei publice are este scadenta in anul in care a fost contractata;
b) datoria fata de creditori interni;
c) datoria fata de populatie;
d) datoria care se ramburseaza din imprumuturile externe;
e) nici unul dintre raspunsurile de mai sus.
5. Imprumuturile externe reprezinta:
a) o forma exportului de capital pentru cei care le acorda
b) modalitati de obtinere a excedentelor bugetare
c) o masura curenta pentru finantarea cheltuielilor cu salariile ale institutiilor publice
d) venituri ale statelor care le acorda;
e) nici unul dintre raspunsurile de mai sus

6. Serviciul datoriei publice cuprinde:

a) rasmbursarea ratelor imprumuturilor de stat (denumite si rate de capital), exigibile in anul
considerat, precum si plata dobanzilor, a comisioanelor aferente acestora, exigibile in acelasi an;
b) rambursarea ratelor imprumuturilor interne (denumite si rate de capital), exigibile in anul
considerat, precum si plata dobanzilor aferente datoriei, exigibile in acelasi an
c) rambursarea ratelor imprumuturilor externe (denumite si rate de capital), exigibile in anul
considerat, precum si plata dobanzilor, a comisioanelor si a altor cheltuieli aferente datoriei externe,
exigibile in acelasi an
d) rambursarea ratelor imprumuturilor externe (Denumite si rate de capital, exigibile in anul
considerat
e) plata dobanzilor, a comisioanelor si a altor cheltuieli aferente datoriei externe, exigibile in acelasi
an.
 7. Gradul de indatorare este dat de raportul dintre:
a) datoria publica si exporturi;
b) datoria publica externa si exporturi
c) serviciul datoriei publice si produsul intern brut
d) datoria publica si produsul intern brut
e) datoria publica si datoria externa
Cursul 6
Resursele financiare publice

6.1 Definirea resurselor financiare publice

Resursele se clasifica in resurse financiare, materiale, umane, valutare, informaționale.

 Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor bănești dintr-o economie,

necesare realizării obiectivelor economice si sociale, intr-un interval de timp determinat.
 Resursele financiare = resurse financiare publice + resurse financiare private.
 Resursele financiare = resurse financiare interne + resurse financiare externe.
 Resursele financiare publice reprezintă mijloacele bănești aflate la dispoziția
administrațiilor publice.
 Resursele bugetare reprezintă acea parte a resurselor financiare publice
cuprinsa in bugetele entităților publice.
 Cererea de resurse financiare fiind in continua creștere atrage după sine
necesitatea creșterii nivelului resurselor financiare publice. Exista mai mulți factori care pot
conlucra la aceasta creștere:

6.2 Factorii de influenta a resurselor financiare publice

Factori de influenta Conținut

Factori economici Creșterea economica are ca efecte creșterea bazei de impozitare si sporirea
veniturilor fiscale.
Factori monetari Creșterea dobânzii atrage creșterea preturilor care duce la creșterea nominala a
încasărilor fiscale.
Factori sociali Creșterea necesitaților cu caracter social (mai mulți bani pentru educație, sănătate,
cultura,
protecție sociala) atrage creșterea fiscalității (fora a duce la o evaziune fiscala de
aceeași mărime, pentru ca cetățenii vor plați mai multe impozite pentru a
beneficia de aceste masuri sociale) si,
astfel, rezulta si creșterea resurselor financiare publice.
Factori demografici O anumita structura a populației (creșterea populației active) poate duce la
creșterea încasărilor
 fiscale.

Factori politici si Creșterea anumitor necesitați militare (datorate integrării in NATO, spre exemplu)
militari
sau luarea
anumitor decizii de politica economica, populiste, trebuie susținute de societate
prin impozite
si taxe ridicate.
Factori de natura Sintetizează influenta celorlalți factori prin dimensiunea cheltuielilor publice.
financiara
Comparata cu nivelul resurselor posibil de mobilizat, rezulta mărimea deficitului
bugetar. Acoperirea acestuia necesita
resurse financiare publice suplimentare.

6.3 Criterii de clasificare a resurselor financiare publice

Criteriu de clasificare Conținut

1. Conținut economic  prelevări cu caracter obligatoriu;
 resurse de trezorerie
 împrumuturi publice
 finanțarea prin emisiune monetara fără acoperire

2. Structura − in state de tip federal:

 resurse ale bugetului federal;
organizatorica
 resurse ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor
a statelor − resurse ale bugetelor locale;
− in state de tip unitar:
 resurse ale bugetului central;
 resurse ale bugetelor locale.
3. Sistem de bugete  resurse financiare ale bugetului de stat;
 resurse financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat;
 resurse financiare ale bugetelor sociale;
 resurse financiare ale fondurilor speciale;
 resurse financiare ale trezoreriei statului;
 resurse financiare ale instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din
bugetele de stat, locale, asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale;
 resurse financiare ale instituțiilor publice finanțate integral din venituri
proprii;
 resurse financiare ale fondurilor externe rambursabile sau nerambursabile

4. Ritmicitatea 1. Resurse ordinare (permanente si obligatorii):

încasărilor si conț inut
5. Provenienț a
− venituri curente
 venituri fiscale
 venituri nefiscale
 alte venituri
− venituri din capital
2. Resurse extraordinare:
 împrumuturi interne si externe;
 emisiune monetara;
 ajutoare, donații, sponsorizări si alte transferuri nerambursabile.
1. Interne:
 Impozite, taxe, contribuții de asigurări sociale, de sănătate;
 venituri nefiscale
 împrumuturi interne
 emisiune monetara
2. Externe:
 împrumuturi externe
 ajutoare, donații, sponsorizări si alte transferuri nerambursabile

6.4 Indicatori privind structura veniturilor publice

Indicator Formula de calcul Explicaț ie

1. Ponderea fiecărei categorii de 𝑔𝑖 =
𝑉𝑃𝑖
∙ 100 Exprima modul de formare a
venituri in total venituri publice 𝑉𝑃𝑇 veniturilor publice totale, in
funcție de proveniența fiecărei
categorii de venit.

6.5 Indicatori privind nivelul veniturilor publice

(bugetare)
 Indicator
1. Volumul veniturilor publice
a) in expresie nominala
b) in expresie reala
2. Ponderea veniturilor
publice in P.I.B
4. Veniturile publice medii pe
locuitor
6.6 Indicatori privind dinamica veniturilor publice
Indicator
1. Modificarea absoluta a
veniturilor publice
Formula de calcul Explicaț ie
𝑉𝑃𝑇 = Σ𝑉𝑃𝑇1 Totalitatea veniturilor publice.
Totalitatea veniturilor publice
𝑉𝑃𝑇𝑛 = Σ𝑉𝑃𝑇𝑚 exprimate in preturile curente ale
anului de calcul
Totalitatea veniturilor publice
𝑉𝑃𝑇𝑟 =
𝑉𝑃𝑇𝑛 exprimate in preturile constante
𝐼𝑃 ale unei perioade de baza (se
obțin prin impărțirea valorilor
nominale la un indice de preț:
indicele preturilor de consum sau
deflatorul PIB)
Exprima partea din produsul
%𝑉𝑃𝑇𝑃𝐼𝐵 =
𝑉𝑃𝑇
∙ 100 intern brut realizat intr-un an
𝑃𝐼𝐵 care se aloca pentru acoperirea
nevoilor colective ale societarii.
Suma alocata fiecărui locuitor in
𝑉𝑃𝑙𝑜𝑐. =
𝑉𝑃𝑇 urma distribuirii resurselor in
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒 economie. Se poate exprima in
moneda naționala sau intr-o
moneda care sa asigure
comparabilitatea datelor.
Formula de calcul Explicaț ie
Exprima suma cu care se modifica
𝛥𝑉𝑃 = 𝑉𝑃1 − 𝑉𝑃0 volumul veniturilor publice de la o
perioada la alta
a) in expresie nominala
b)in expresie reala
2. Modificarea relativa a
veniturilor publice
a) in expresie nominala
b) in expresie reala
3. Modificarea ponderii
veniturilor publice in
P.I.B.
4. Modificarea veniturilor
publice medii pe locuitor
𝛥𝑉𝑃𝑙𝑜𝑐. =
5. Modificarea structurii
veniturilor publice
Exprima suma cu care se modifica
𝛥𝑉𝑃𝑛 = 𝑉𝑃𝑛1 − 𝑉𝑃𝑛0 volumul veniturilor publice
exprimate in preturile curente ale
perioadelor luate in considerare
Exprima suma cu care se modifica
volumul veniturilor constante ale
unei perioade de baza. Surprinde,
𝛥𝑉𝑃𝑟 = 𝑉𝑃𝑟1 − 𝑉𝑃𝑟0
totodată, influentele determinate
de modificarea preturilor (crize
monetare, deprecierea monedei,
inflație etc.)
𝑉𝑃1 − 𝑉𝑃0 Exprima procentul cu care variază
%𝛥𝑉𝑃 = ∙ 100 veniturile publice de la o perioada
𝑉𝑃0
la alta.
Exprima modificarea procentuala a
𝑉𝑃𝑛1 − 𝑉𝑃𝑛0 veniturilor publice exprimate in
%𝛥𝑉𝑃𝑛 = ∙ 100 preturile curente ale perioadelor
𝑉𝑃𝑛0 analizate.
𝑉𝑃𝑟1 − 𝑉𝑃𝑟0 Exprima modificarea procentuala a
%𝛥𝑉𝑃𝑟 = ∙ 100 veniturilor publice exprimate in
𝑉𝑃𝑟0
preturi constante.
𝑉𝑃1 𝑉𝑃0 Exprima modificarea procentuala a
𝛥𝑉𝑃𝑃𝐼𝐵 = ( − ) ∙ 100 veniturilor publice exprimate in
𝑃𝐼𝐵1 𝑃𝐼𝐵0
preturi constante.
Exprima modificarea gradului de
𝑉𝑃1 𝑉𝑃0 alocare a veniturilor publice pe
− cap de locuitor.
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒1 𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒0
Exprima mutațiile ce se produc la
𝑉𝑃𝑖1 𝑉𝑃𝑖0 nivelul categoriilor de venituri care
𝛥𝑔𝑖 = ( − ) ∙ 100 alcătuiesc veniturile publice totale.
𝑉𝑃𝑇1 𝑉𝑃𝑇0
6. Indicatorul privind
corespondenta dintre
modificarea veniturilor
publice si modificarea
P.I.B
𝑘𝑉𝑃/𝑃𝐼𝐵
7. Elasticitatea veniturilor
publice in raport cu P.I.B
𝑒𝑉𝑃/𝑃𝐼𝐵
Indicatorul de corespondenta
poate lua următoarele valori:
 >1, ceea ce semnifica un raport
supraunitar intre indicele
veniturilor publice si cel al
𝑉𝑃1 produsului intern brut si, deci, o
∙ 100 𝐼𝑉𝑃 modificare mai rapida a
𝑉𝑃0
= = veniturilor in raport cu PIB;
𝑃𝐼𝐵1
∙ 100 𝐼𝑃𝐼𝐵  =1, ceea ce semnifica modificarea
𝑃𝐼𝐵0
cu aceeași mărime a veniturilor
publice si a PIB;
 <1, semnificând o modificare a
veniturilor publice inferioara
modificării PIB poate însemna un
grad relativ scăzut de colectare a
veniturilor publice sau evaziune
fiscala)
Exprima modificarea procentuala a
𝑉𝑃1 − 𝑉𝑃0 veniturilor publice, la modificarea
∙ 100
𝑉𝑃0 cu 1% a produsului intern brut.
= Coeficientul de elasticitate si
𝑃𝐼𝐵1 − 𝑃𝐼𝐵0
∙ 100 indicatorul de corespondenta (k)
𝑃𝐼𝐵0
trebuie sa fie situate in același
interval, in comparativ cu 1.
 6.7 Teste grila

1. Resursele financiare publice nu includ:

a) resursele administratiei de stat centrale;
b) resursele administratiei de stat locale;
c) resursele populatiei;
d) resursele intreprinderilor publice;
e) resursele asigurarilor sociale de stat;

2. Principala categorie de resurse publice o constituie:

a) veniturile intreprinderilor de stat;
b) impozitele;
c) imprumuturile externe;
d) imprumuturile interne;
e) contributiile benevole ale agentilor economici la formarea anumitor fonduri.

3. Care dintre urmatorii factori poti determina cresterea resurselor financiare publice:
a) factorii monetari;
b) factorii demografici;
c) factorii politici si militari;
d) factorii sociali;
e) toate categoriile de factori de mai sus influienteaza cresterea resurselor financiare
publice.

4. Care dintre urmatoarele modalitati de constituire a resurselor financiare publice au

ca efect imediat aparitia inflatiei:
a) prelevarile fiscale;
b) imprumuturile pe termen scurt;
c) imprumuturile pe termen mediu;
d) imprumuturile pe termen lung;
e) finantarea prin emisiune monetara fara acoperire.

5. Dupa regularitatea cu care se incaseaza la buget, resursele financiare se impart in:

a) resurse ordinare si resurse extraordinare;
b) resurse ordinare si resurse curente;
c) resurse extraordinare si resurse incidentale;
d) venituri fiscale si venituri nefiscale;
e) venituri fiscale si resurse curente.
6. Resursele extraordinare sunt resursele:
a) pe care statul le obtine fara sa isi propuna acest lucru;
b) care apar datorita desfiintarii unor fonduri;
c) la care statul recurge in situatii exceptionale;
d) care pot fi folosite numai cu aprobarea Presedentiei;
e) pe care statul le transfera la bugetele fondurilor speciale.

7. Resursele ordinare cuprind:

1) venituri fiscale;
2) venituri nefiscale;
3) emisiunea de bani de hartie;
4) imprumuturile de stat pe termen lung;
5) imprumuturile de trezorerie
a) 1, 2, 5;
b) 3, 4, 5;
c) 1, 2;
d) 3, 5;
e) 1, 2, 3, 4, 5.

8. In categoria resurselor financiare publice interne nu se includ:

a) impozitele;
b) taxele
c) salariile personalului angajat la institutiile publice;
d) donatiile interne;
e) emisiunea de bani fara acoperire

9. Veniturile nefiscale au o pondere mai redusa deoarece:

a) cotele de impunere care se aplica la masa impozabila aferenta acestor venituri este
mai mica;
b) apar numai in tarile in curs de dezvoltare;
c) sunt venituri extraordinare;
d) sfera de cuprindere a sectorului public este limitata;
e) aceste venituri nu se redistribuie pentru populatie.

10. Transferurile, ca veniturile financiare publice, reprezinta, in principal:

a) impozite percepute de la agenti economici de catre stat;
b) imprumuturi de stat;
c) ajutoare primite de tarile in curs de dezvoltare de la tarile dezvoltate;
d) prelevari obligatorii;
e) trecerea unor fonduri de la stat la agentii economici.
11. Resursele financiare publice extraordinare sunt:
a) emisiunea baneasca fara acoperire in economia reala;
b) contributiile pentru asigurarile sociale de stat;
c) veniturile fiscale;
d) acelea care se incaseaza la buget cu o anumita regularitate;
e) contributiile care alimenteaza fondurile speciale.

12. Veniturile din capital:

1) cuprind venituri din valorificarea bunurilor statului;
2) constituie principalul canal de procurare a veniturilor publice;
3) cuprind contributiile la asigurarile sociale pentru sanatate;
4) cuprind venituri din plasamente ale statului;
5) cuprind venituri din transferuri de capital.
a) 1, 3, 4;
b) 1, 4, 5;
c) 1, 2, 4;
d) 2, 4, 5;
e) 1, 2, 5.
 6.8 Probleme de rezolvat

Explicatii Anul 2015 Anul 2016

Venituri totale 227 825 231 115
1. Venituri curente 212 881 217 018
Venituri fiscale 137 524 136 123
a) Impozitul pe profit, salarii, venit si 41 402 41 760
castiguri din capital
 Impozit prin profit 13 725 14 384
 Impozit pe salarii si venit 26 019 26 207
 Alte impozite pe venit, profit 1588 1168
si castiguri din capital
b) Impozite si taxe pe proprietate 5775 5980
c) Impozite si taxe pentru bunuri si 89 132 87 138
servicii
57 000 52 3432
 TVA 26 042 27 352
 Accize
Contributii pentru asigurari 56 997 61 749
2. Venituri din capital 912 952
3. Donatii 5 20
4. Sume de la U.E. in contul platilor 13 599 337
efectuate si prefinantari
PIB 704 500 746 600
Populatia Romaniei (mii locuitori) 19 871 19 750
Indicele preturilor constante (2014) 101.5% 102%

Sa se calculeze:
 Cresterea nominala si reala, in marime absoluta si relativa a veniturilor in 2016 fata de
2015;
 Ponderea veniturilor publice in PIB in 2015 si 2016
 Nivelul mediu al veniturilor pe locuitor in 2015 si 2016
 Structura veniturilor, pe principalele categorii, fata de total si in cadrul principalelor
subdiviziuni;
 Modificarea structurii veniturilor in perioada considerata;
 Elasticitatea veniturilor publice fata de PIB in 2016 fata de 2015.

Bibliografie:
 Tatiana Mosteanu „Finante Publice”, Editura Universitara 2008, pg. 143-152
 www.mefinante.ro Executia Bugetului General Consolidat pe anul 2015 si
Proiectii pe anul 2016.

Nota: Tema acestui curs, testele grila si problemele, se vor pregati pentru testul din
data de 31 Martie, orele 15, sala 0124

Prof. univ. dr. Tatiana Mosteanu

Curs Finanțe Publice
Fac. Administrație si Management Public Anul II

Cursurile 2 si 3
Necesitatea, conținutul si funcțiile finanțelor publice

 2.1 Necesitatea finantelor publice

 Existenta statului
- Apariția lor o data cu a statului si a folosirii banilor si a formelor valorice in repartizarea
produsului social
- Evoluția, de la primele elemente de finanțe, la formarea si dezvoltarea sistemului financiar
 Evoluția rolului finanțelor publice de-a lungul orânduirilor social-economice (in cadrul
evoluției societații omenești) corespunzător condițiilor economice, sociale si politice in
care au existat
- Formele de manifestare a finanțelor publice au reprezentat instrumente sau pârghii folosite de
stat
- Participarea la formarea resurselor fondurilor statului a tuturor categoriilor de persoane cu
activitate in sfera prod. materiale sau nemateriale
- Caracterul obligatoriu al prelevărilor de resurse bănești la dispoziția statului
- Beneficiarii cheltuielilor publice sunt: persoane, grupuri de personane, ramuri/subramuri/sectoare
de activitate si societatea in ansamblul său
- Favorizarea dezvoltării economiei, a creșterii economice
- Contribuția la progresul general al societății
 2.2 Conceptul de finanțe publice
 Expresii folosite ale cuvântului “finanțe”: finanțe, finanțe publice, finanțe private, ș.a.
 Originea cuvântului finanțe:
 - finatio, financias, financia pecuniaria -> cu sensul de plata in bani
- finis, cu sensul de termen de plata
- hommes de finances, financiéres, cu sensul de arendaș de impozite
- finance = suma de bani
- finances = patrimonial statului
- Finanz, plata in bani
- Finanzer, camatar

 Conceptul de finanțe in viziunea economiștilor

- Fonduri bănești la dispoziția statului
- Bani si bunuri utilizate ptr. funcționarea instituțiilor publice
- Totalitatea resurselor si sarcinilor instituțiilor publice si regulile regimului lor
- Gospodăria statului si a altor organizații politice si regulile administrării bunurilor si banilor
- Mijloace de intervenție a statului in economie
- Ansamblul activităților desfășurate de către sectorul public al economiei, inclusiv administrarea
finanțelor publice și politicile financiare moderne

 2.3 Conceptii care stau la baza abordării finantelor publice

 Concepția clasica (liberala clasica)
- Nu admitea intervenția statului in economie. Principiul laissez-faire, laissez-passer
- Limitarea statului la: menținerea ordinii interne, apărarea tarii, relații diplomatice
- Neutralitatea metodelor de procurare a resurselor/ nemodificarea relațiilor social-economice
existente
- Conceptul de „stat-jandarm”
- Bugetul echilibrat/nu deficitului bugetar
- Conceptul de finanțe avea un pronunțat caracter juridic
 Concepția moderna
- Finanțele sunt considerate mijloace de intervenție in economie, cu ajutorul veniturilor publice si
cheltuielilor publice
- Conceptul de „stat-providența”, stat al bunăstării
- Afirmarea concepției intervenționiste (rolul activ al statului in economie)
 2.4 Asemănări si deosebiri intre finantele publice si finantele private

Vezi: T.Mosteanu „Finanțe Publice” Editura Universitara, București, 2008, pag.10

 2.5 Continutul finantelor publice

 Definiție
 - Relații social-economice in forma băneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte, si
membrii societății, pe de alta parte, în procesul repartiției produsului social, în legătura cu
formarea si repartizarea fondurilor necesare îndeplinirii funcțiilor statului.
- Fluxurile bănești derulate intre membrii societății și stat, cu ocazia atragerii de resurse bănești
si redistribuirea acestora, in favoarea membrilor societatii
- Transferul de putere de cumpărare intre membrii societatii si stat in legătura cu constituirea,
repartizarea si utilizarea resurselor bănești publice.
 Trăsăturile finanțelor publice
- Transfer de putere de cumpărare, de valoare
- Titlul nerambursabil (definitiv); uneori rambursabil
- Absenta contraprestației; uneori este prezenta contraprestația.
- Scopul = satisfacerea intereselor generale ale societatii
- Aceste trăsături trebuie îndeplinite cumulativ

 2.6 Finante in sens restrâns, finante in sens larg

a) Finanțele in sens restrâns (clasic)
b) Finanțele in sens larg cuprind si creditul, asigurările, finanțele întreprinderilor, piața financiara

 2.7 Functiile finantelor publice

 Funcțiile de baza: funcția de repartiție si funcția de control
 Aceasta comporta:

a) Funcția de repartiție:
 Constituirea resurselor (veniturilor) financiare publice
 Distribuirea resurselor sub forma fondurilor publice

 Participanții la constituirea resurselor:

- Întreprinderi private, publice si mixte
- Instituții publice
- Populație
- Persoane fizice si juridice rezidente in străinătate
 Forme/canale de prelevare:
- Impozite, taxe, contribuții
- Redevențe, chirii din concesionarea si închirierea bunurilor proprietate de stat
- Donații, ajutoare, împrumuturi
 Destinatarii

Persoanele fizice
 Persoanele juridice
- Prin sume de bani (salarii, pensii, alocații)
- Prin bunuri publice distribuite in folosul societatii
 Forme ale redistribuirii către destinatari, prin cheltuiri publice:
- Servicii publice generale
- Apărare, ordine interna, siguranța naționala
- Servicii social culturale (învățământ, sănătate, cultura, arta, recreere, sport, asistenta sociala,
asigurări sociale)
- Acțiuni economice
- Rambursarea datoriei publice si plata dobânzilor
- Constituirea fondurilor de rezerva
- Si altele

 Principalii factori care influențează mărimea

resurselor/fondurilor publice
- Volumul PIB
- Rata formarii brute de capital
- Rata consumului
- Nivelul preturilor/rata inflației
- ș.a.
 Formarea resurselor financiare publice este rezultatul redistribuirii
PIB pe plan intern
 Are loc si o redistribuire a resurselor pe plan extern:
- Primirea sau acordarea de împrumuturi
- Plata ratelor si dobânzilor aferente împrumuturilor externe
- Achitarea cotizațiilor si contribuțiilor datorate organismelor internaționale
- Primirea sau acordarea de ajutoare externe
b) Functia de control (facultativ)

 2.8 Bunuri publice,bunuri cvasipublice si bunuri private

 Ce acoperă bunurile? Nevoile membrilor societatii
A) Nevoi individuale
B ) Nevoi colective/comune
C) Nevoi mixte (individuale si colective)
A. Nevoile individuale > Hrana, îmbrăcăminte, locuinta, transport si altele
Sunt acoperite prin bunuri private, in condițiile pieței/prețului, in contextul raportului cerere-
oferta.
Se produc si se procura in condiții concurențiale prin bunuri private la preturile pieței.
B. Nevoile colective > apărare, protectie sociala, iluminat public, s.a.
Se acoperă prin bunuri publice produse si distribuite in mod gratuit de către stat, la nivel central
sau local, in condiții necondiționale.
 C. Nevoi mixte (cvasipublice): învătământ, sănătate, cultura
Se acoperă prin bunuri mixte (finanțate si de stat si de către consumatori(beneficiari))

Bibliografie:
- Iulian Văcărel (coordonator) “Finante Publice” editia a-6-a, 2007, Editura Didactica si
Pedagogica
- Tatiana Mosteanu (coordonator) “Finante Publice. Note de curs si aplicatii pentru
seminar”, Editura Universitara, Bucuresti, 2005-2008.

Cursurile 4 si 5

Sistemul financiar public

Concepte, reglementari, institutii, politici

1) Delimitari conceptuale si structurale

a) Elemente (componente) aflate in relatii de interdependenta
b) Fluxuri de intrare (internalitati) si fluxuri de iesire (externalitati), concretizate in fluxuri
reale, fluxuri financiar-monetare, fluxuri informationale s.a
c) Subsisteme interconectate, intre care exista conexiuni sau posibilitati de substituire
 Bugetul de stat, bugetele locale (judetene si ale localitatilor)
 Bugetul asigurarilor sociale de stat (pensii, indemnizatii, ajutoare)
 Bugetul asigurarilor sociale de sanatate
 Bugetul asigurarilor sociale pentru somaj
 Bugete ale institutiilor publice
 Bugetele fondurilor europene nerambursabile
 Bugete ale creditelor externe primite de guvern sau investitii publice
 Asigurarile si reasigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila
 Piata de capital, prin fluxurile generate de hartiile de valori imobiliare (obligatiuni,
actiuni)
 Constituirea fondurilor la dispozitia intreprinderilor/corporatiilor
 Creditul bancar
2) Reglementari de referinta privitoare la sistemul financiar public/finante
publice
 Legea finantelor publice din Romania
 Legea responsabilitatii fiscal-bugetara din Romania
 Codul fiscal
 Pactul de stabilitate si coodronare economica – Pactul Fiscal al Uniunii Europene
Nota: acestea fac obicetul studiului individual al studentilor.
 3) Institutii cu competente in materie de finante publice si politici fiscal-
bugetare
 Parlamentul
 Guvernul
 Administrația publică locală – ordonatorii de credite
 Ministerul Finanțelor Publice
 Agenția Națională de Administrare Fiscală
 Consiliul Fiscal
 Curtea de Conturi
 Alte organizații (BNR, INS, CNP, Asociația oamenilor de afaceri, Sindicate și Patronate,
Reprezentanțe secții comerciale străine….)

3.1) Institutii cu competente si responsabilitati in finante publice

3.1.1) Guvernul

• stabileşte politica fiscal-bugetară pe baza perspectivelor economice şi priorităţilor

politice din programul de guvernare
• elaborează raportul privind situația macroeconomică pentru anul bugetar respectiv şi
proiecţia acesteia pe următorii trei ani (împreună cu instituțiile din subordine)
• elaborează proiectele legilor bugetare anuale, legilor rectificative, legilor de aprobare
a conturilor de execuţie şi le transmite spre aprobare Parlamentului (prin MFP și OPC –
AL)
 • exercită conducerea generală a activităţii executive în domeniul finanţelor publice
examinând periodic execuţia bugetară şi stabilind măsuri pentru menţinerea
echilibrului bugetar
• dispune utilizarea fondului de rezervă bugetară şi a fondului de intervenţie la
dispoziţia sa

3.1.2) Parlamentul

• Examinează și adoptă legile bugetare anuale

• Examinează și adoptă legile rectificative
• Examinează și adoptă legile contului general anual de execuţie

3.1.3) Administratie publica locala si Ordonatorii de Credite

OC
• realizează proiecte de bugete pentru instituţiilor lor şi cele
subordonate (cu ajutorul informațiilor furnizate de MFP – politică
 fiscal-bugetară și cadru macro, Strategia FB - ținte; INS, CNP,
ANAF, mediu afaceri…etc)
• răspunde de execuţia bugetară a sumelor aprobate în bugetele
proprii
• organizează ţinerea la zi a contabilităţii
• țin evidenţa patrimoniului din proprietate sau administrare

AL (+OC)
• formulează propuneri de transferuri consolidabile şi de sume
defalcate pe care le comunică MFP
• elaborează și aprobă bugetele locale
• urmăresc și raportează execuția bugetelor locale
3.1.4) Ministerul Finantelor Publice

• dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare;

• elaborează previziuni bugetare bazate pe previziunile
macroeconomice elaborate și comunicate de CNP, INS, BNR;
• emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor şi forma
de prezentare a acestora;
• emite norme metodologice, precizări şi instrucţiuni prin care se
stabilesc practicile şi procedurile pentru încasarea veniturilor,
angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, activitățile
de control intern și audit intern privind modul de gestionare,
încheierea exerciţiului bugetar anual, contabilizarea şi raportarea
acestora;
• aprobă clasificaţiile bugetare, precum şi modificările acestora;
• analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a
bugetelor;
• asigură monitorizarea execuției bugetare;
• furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul OPC,
documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor
bugetare anuale;

• prezintă spre analiză și aviz Strategia fiscal-bugetară

• prezintă spre analiză și aviz proiectul legilor bugetare anuale
• prezintă spre avizare estimările creșterii nominale /diminuării a
veniturilor bugetare (modificări în structura impozitării)
• prezintă documentele necesare în vederea evaluării impactului
cheltuielilor publice

• asigura monitorizarea executiei bugetare, iar in cazul in care se

constata abateri ale veniturilor si cheltuielilor la nivelurile autorizate,
propune Guvernului masuri pentru reglementarea situatiei
• blocheaza sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate
ca fiind fara temei legal sau fara justificare in bugetele ordonatorilor
de credite
• dispune masurile necesare pentru administrarea si urmarirea
modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinantarii in
bani, rezultate din contributia financiara externa acordata
Guvernului Romaniei.

• avizează, în fază de proiect, acordurile, memorandumurile,

protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii
externi, precum şi proiectele de acte normative, care conţin
implicaţii financiare;
• dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea
modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în
bani, rezultate din contribuţia financiară externă acordată
Guvernului României;
• participă, în numele statului, în ţară şi în străinătate, la tratative
externe privind acordurile bilaterale şi multilaterale de promovare şi
protejare a investiţiilor şi convenţiile de evitare a dublei impuneri şi
combatere a evaziunii fiscale şi, împreună cu BNR, în probleme
financiare, valutare şi de plăţi;
• colaborează cu BNR la elaborarea balanţei de plăţi externe, a
balanţei creanţelor şi angajamentelor externe, a reglementărilor în
domeniul monetar şi valutar;
• prezintă semestrial Guvernului şi comisiilor pentru buget, finanţe şi
bănci ale Parlamentului, împreună cu BNR, informări asupra
modului de realizare a balanţei de plăţi externe şi a balanţei
creanţelor şi angajamentelor externe şi propune soluţii de
acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul
curent al balanţei de plăţi externe;
• participă, în numele statului, în ţară şi în străinătate, împreună cu
BNR, în probleme financiare, valutare şi de plăţi (inclusiv la
atragerea de fonduri externe, acorduri de finanțare)
• pune la dispoziția Curții de Conturi pentru verificare, conturile
anuale de execuție ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor
sociale de stat și celelalte conturi anuale de execuție;
• Guvernul aprobă conturile anuale de execuție bugetară numai
după verificarea acestora de către Curtea de Conturi.

• se află în subordinea MFP

• furnizează MFP informații necesare fundamentării estimării
veniturilor ce pot fi colectate de la contribuabili;
• repartizează la nivel teritorial programul de încasări ale veniturilor
bugetare;
• analizează permanent modul de realizare a veniturilor bugetare
(fiscale);
• furnizează MFP informații necesare fundamentării calculului
contribuției României la UE
• asigură, monitorizează și controlează aplicarea unitară, corectă și
nediscriminatorie a legislației referitoare la impozite, taxe,
contribuții sociale și celelalte venituri bugetare
• exercită controlul operativ și inopinat cu privire la prevenirea,
descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte din domeniul
economic, financiar și vamal, care au ca efect evaziunea fiscală
• analizează și elaborează opinii și recomandări asupra prognozelor
macroeconomice și bugetare oficiale;
• analizează și elaborează opinii asupra Strategiei Fiscal-bugetare
• evaluează performanțele fiscal-bugetare ale Guvernului în
raport cu obiectivele fiscale și prioritățile strategice
specificate în Strategia Fiscal-bugetară, precum și cu principiile
și regulile fiscale;
• analizează și elaborează opinii și recomandări atât înainte de
aprobarea de către Guvern, cât și înainte de transmiterea către
Parlament, asupra legilor bugetare anuale, a rectificărilor
bugetare, cât și asupra altor inițiative legislative care pot avea
impact asupra cheltuielilor bugetare (în sensul creșterii) și
veniturilor bugetare (în sensul diminuării) ;
 • emite opinii cu privire la impactul bugetar al proiectelor de acte
normative;
informează comisiile de buget finanțe ale Parlamentului sau Guvernul cu
privire la eventualele inițiative legislative care să promoveze
menținerea disciplinei fiscale și a transparenței procesului bugetar.

CC este sigura instituție care certifică acuratețea și veridicitatea datelor

cuprinse în conturile anuale de execuție verificate, pentru fiecare buget
în parte
Curtea de conturi efectuează o evaluare independentă asupra
economicității, eficienței și eficacității cu care o entitate publică utilizează
resursele alocate.

4) Politica financiara/politica fiscal-bugetara

4.1) Concept
 Politica fiscal bugetară vizează utilizarea de cheltuielilor
guvernamentale, structura acestora, a impozitelor și a gradului de
împrumut pentru a influența economia unei țări.
 Ca regulă generală, Guvernele utilizează politica fiscal-bugetară
pentru a promova o dezvoltare economică sustenabilă și durabilă
și, în același timp pentru a reduce sărăcia și a depăși etapele de
recesiune sau criză economică.
 Politica fiscal bugetară și responsabilizarea fiscală a guvernelor
statelor a căpătat o importanță primordială în perioadele de criză
economică și imediat după. Astfel în perioada imediat următoare
crizei economice, guvernele statelor membre UE au pus bazele
unui cadrul legislativ care să responsabilizeze din punct de vedere
fiscal bugetar guvernele statelor membre atât în ce privește politica
de dezvoltare economică la nivel național cât și cea la nivel
european.
 La nivel european PACT DE STABILITATE FISCALĂ
 La nivel național LEGEA PRIVIND RESPONSABILITATEA
FISCAL (BUGETARĂ)
 Prin intermediul reglementării unei politici fiscal bugetare care să
impună existența unei responsabilități fiscal bugetare, guvernele
statelor au avut cadrul legislativ și au început să sprijine sistemele
financiare interne în vederea atenuării impactului crizei economice
asupra tuturor actorilor participanți la viața economică.

4.2) Pactul de stabilitate fiscala sau Tratatul fiscal al Uniunii

Europene

 S-a pus în discuție în perioada 2009-2012

 A intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013
 Scopul Pactului este de a întări disciplina fiscală în zona euro prin
așa-numită 'regulă a echilibrului bugetar' și printr-un mecanism de
corecție automat.
 Pactul stipulează că bugetele naționale ale statelor care au aderat
trebuie să fie echilibrate sau excedentare. Scopul se consideră a fi
îndeplinit dacă deficitul lor structural anual nu depășește 0,5% din
PIB. În plus, deficitul trebuie să fie în conformitate cu obiectivul
minim pentru sustenabilitate pe termen lung al țării, stabilit prin
Pactul de stabilitate și creștere (3% din PIB).
 Abaterea temporară de la această 'regulă de aur' a echilibrului
bugetar este permisă numai în circumstanțe economice
excepționale, de exemplu în cazul unor decline economice. Dacă
datoria guvernamentală este semnificativ sub valoarea de referință
de 60% din PIB, limita pentru deficit poate fi stabilită la 1% din PIB.
 Statele membre au încorporat prevederile privind disciplina
bugetară și mecanismul automat de corecție în legislația națională.
(în RO - LRF și LFP)
 Dacă un stat membru va eșua în transpunerea în legislația
națională a regulii privind echilibrul bugetar și a reglementării
referitoare la mecanismul automat de corecție, Curtea Europeană
de Justiție va avea jurisdicție să ia o decizie în cazul respectiv.
Verdictul Curții este obligatoriu, iar dacă acesta nu este respectat
se poate aplica o penalitate de până la 0,1% din PIB.
 Suma respectivă va intra direct în visteria Mecanismului European
de Stabilitate (MES) dacă statul face parte din zona euro sau va
merge la bugetul general al UE (cazul RO), dacă țara în cauză nu
a trecut încă la moneda unică.
 Un stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv
va trebui să întocmească 'un program de parteneriat bugetar și
economic'. Programul va include o descriere detaliată a reformelor
structurale pe care statul membru va trebui să le implementeze
pentru a asigura o corectare eficientă și durabilă a deficitului său.
Astfel de programe vor fi supuse Consiliului UE și CE pentru
aprobare, iar implementarea lor va fi monitorizată conform regulilor
Pactului de stabilitate și creștere.
 După semnarea Pactului fiscal, statele membre care au ratificat
tratatul vor informa CE și Consiliul UE asupra emisiunilor publice
 de obligațiuni. În plus, acestea vor discuta și, dacă va fi necesar,
se vor coordona între ele și cu instituțiile UE înaintea tuturor
reformelor economice majore pe care intenționează să le aplice.

4.3) Legea privind responsabilitatea fiscal bugetară

 S-a pus în discuție în perioada 2009 – 2010

 A fost adoptată în aprilie 2010
 Legea vizează:
 Asigurarea menținerii disciplinei fiscal-bugetare, a transparenței
și sustenabilității pe termen mediu și lung a finanțelor publice.
 Stabilirea unui cadrul de principii și reguli pe baza căruia
Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal bugetare
care să conducă la o bună gestiune financiară a resurselor.
 Gestionarea eficientă a finanțelor publice pentru a servi
interesul public pe termen lung, asigurarea prosperității
economice și ancorarea politicilor fiscal bugetare într-un cadru
durabil.
 Obiectivele politicii fiscal bugetare:
 Menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen
mediu și lung
 Realizarea unui sold al BGC aproape de zero pe toată durata
ciclului economic, concomitent cu asigurarea competitivității țării
 Gestionarea prudentă a resurselor și a obligațiilor asumate ale
sectorului public și a riscurilor fiscal-bugetare;
 Menținerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru
plata serviciului datoriei publice
 Asigurarea predictibilității nivelului cotelor și bazelor de
impozitare sau taxare
 Principiile politicii fiscal bugetare au fost introduse ca o necesitate a
armonizării legislației Românești la cea a UE și ca urmare a apariției
Pactului Fiscal

Principiile politicii fiscal bugetare:

 principiul transparenţei. Conform acestui principiu, Guvernul şi
autorităţile publice locale au obligaţia de a face publice şi de a
menţine în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informaţiile
necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor
 fiscale şi bugetare, rezultatelor acestora şi a stării finanţelor publice
centrale şi, respectiv, locale.
 principiul stabilității. Conform acestui principiu, Guvernul are
obligația de a asigura predictibilitatea politicii fiscale pe termen
mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice.
 principiul responsabilității fiscale. Conform acestui principiu,
Guvernul are obligația de a conduce politica fiscală în mod prudent
şi de a gestiona veniturile şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile
fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale
pe termen mediu şi lung.
 principiul echității. Conform acestui principiu, în derularea politicii
fiscale, Guvernul ține cont de impactul financiar potențial asupra
generațiilor viitoare, dar și de dezvoltarea economico-socială pe
termen mediu și lung.
 principiul eficienței. Conform acestui principiu, Guvernul va avea
în vedere utilizarea eficientă a veniturilor publice, ținând cont de
principiile eficienței, eficacității și economicității, iar deciziile de
finanțare a investițiilor publice se vor realiza după o evaluare a
indicatorilor de eficiență economică.

GRILE nr 1

1.Existenta finantelor,a relatiilor financiare este legata de:

a) Aparitia bunurilor si a unor structuri statale;

b) Aparitia statului si a unei marfi cu rol de echivalent universal;
c) Existenta relatiilor marfa-bani-marfa si de faptul ca acestea devin predominante fara
o legatura directa cu existenta si functionarea unor structuri statale;
d) Existenta statului ,a folosirii banilor si a formelor valorice in repartizarea
prosdusului intern brut;
e) Formarea statelor centralizate unitare si de dezvoltarea comertului dintre tari.

2. Termernul de „asigurari de bunuri ,persoane,raspundere civila” se refera la:

a) Relatii care exprima un transfer de resurse banesti fara echivalent si cu titlu

nerambursabil;
b) Relatii care exprima un imprumut de resurse banesti pe o perioada determinata si
este purtator de dobanda;
c) Relatii care apar in procesul formarii repartizarii fondurilor de resurse banesti la
dispozitia interprinderii;
d) Relatii care exprima numai un transfer facultativ de resurse banesti;
 e) Relatii care exprima un transfer obligtoriu sau facultativ de resurse banesti,in
schimbul unei contraprestatii care depinde de producerea unui fenomen aleatoriu.

3. Care dintre caracteristicile urmatoare este proprie bunurilor si serviciilor publice:

a. Consumul lor este concurential;

b. Accesul la ele este dependent de plata pretului solicitat de furnizor;
c. Sunt oferite pe piata numai de sect privat;
d. Oferta bunurilor si serv publice este indivizibila;
e. Sunt oferite pe piata si de sectorul privat si de sectorul public;

4. Relatiile de repartitie care exprima un transfer de resurse banesti fara contraprestatie si

cu titlu nerambursabil sunt:

a. Rel financiare prin care se constituie toate fondurile(centralizate sau descentralizate) din
economie;
b. Relatii financiare manifestate numai in leg cu formarea fond banesti ale interprinzatorilor
privati;
c. Relatii financiare,respectiv finante;
d. Rel financiare manifestate in leg cu formarea si repartizarea fonduilor centralizate numai
pt sfera nemateriala si a serviciilor;
e. Rel financiare clasice aparute in leg cu formarea si repartizarea fondurilor bugetare
sau a altor fonduri publice.

5. Relatiile care exprima un transfer de resurse cu titlu obligatoriu sau benevol,in scopul
obtinerii unei contraprestatiibanesti care depinde de producerea unui fenomen
,eveniment,risc cu caracter aleatoriu sunt:

a. Rel financiare clasice sau propriu zise;

b. Relatii financiare care apar numai in procesul constituirii si repartizarii fondurilor de
asigurari sociale;
c. Rel care apar numai in proc constiturii si repartizarii fondurilor de asigurari de bunuri;
d. Rel care apar numai in procesul constituirii si repartizarii fondurilor de asigurari de
asigurari de bunuri,de persoane,de raspundere civila,de asigurari sociale;
 e. Rel care apar numai in procesul constiturii si repartizarii fondurilor de asigurari de
pers.

6. Sfera finantelor cuprinde:

a. Toate categoriile de relatii care le exclud pe cele de transfer de valoare;

b. Relatiile privind si transferul de valoare si schimbul valorilor;
c. In afara relatiilor banesti,pe cele de schimb;
d. Relatiile presupunand transferul de valoare,fara schimbarea formei valorii;
e. Dintre rel banesti,numai pe cele de schimbare a formelor valorii.

7. Primele elemente de finante au aprut:

a. La apogeul oranduirii sclavagiste;

b. Odata cu formarea armatelor permanente in oranduirea sclavagista;
c. Odata cu formarea statelor centrlizate unitare in oranduirea feudala;
d. La punctul de trecere dintre oranduirea gentilica si oranduirea sclavistica;
e. In perioada de trecere de la oranduirea sclavistica la oranduirea feudala;

8. Trasaturile finantelor publice sunt:

1. Satisfac nevoile colective;

2. Sistem de principii si legi;
3. Sistem de institutii publice si private;
4. Asigura constituirea si utilizarea resurselor financiare publice;
5. Asigura numai dezvoltarea economica.
a. 2,3
b. 2,5
c. 5
d. 3,5
e. 1,4

9. Finantele publice au o serie de trasaturi. Identificati-o pe cea corecta:

a. Reprezinta relatii banesti cu schimbarea formelor valorii;

b. Presupun transferul valorii de la agentii economice catre stat si invers;
c. Au ca efect redistribuirea veniturilor in societate;
d. Au doua functii principale:repartitia si controlul;
 e. Sunt o premisa a productiei de bunuri publice;

10.Numai un raspuns este corect:

a. Aparitia fin publice este legata numai de dezv mijloacelor de productie;

b. Statul nu cheltuie resurse financiare in scopul apararii persoanei si bunurilor sale;
c. Statul jandarm agreeaza ideea deficitului bugetar urmarind cresterea acestuia;
d. Statul providenta nu intervine in vreun fel in economie;
e. In prezent majoritatea statelor lumii se implica in economie;

GRILE NR2

1.Controlul financiar se efectueaza:

a. Numai la institutiile private;

b. Numai la impozitul pe salariu
c. Numai in faza consumului
d. Numai in trecerea granitelor
e. In domeniul productiei ,repartitiei,schimbului si consumului.

2.Sunt fct ale finantelor publice:

a. Stabilitatea financiar-monetara si facultativitatea imprumuturilor

b. Repartitia si controlul
c. Facultativitatea imprumuturilor si autonomia locala
d. Obligativitatea formelor de asigurare si creditare
e. Autonomia locala si stabilitatea legislativa

3.Constituirea fondurilor publice se realizeaza prin intermediul functiei de repartitie a

finantelor in:

a. Proc distribuirii PIB intre pers juridice si stat

b. Proc distribuirii si redistribuirii PIB intre pers juridice si fizice,pe de o parte ,si
stat,pe alta parte
c. Proc redistribuirii PIB intre interprinzatori privati si pers juridice,pe de o parte,si stat
pe de alta parte
d. Proc distribuirii PIB intre interprinzatorii privati din sfera prouctiei materiale si stat.
e. Procesul distribuirii PIB intre regiile autonome si stat si redistribuirii PIB intre
interprinzatorii privati si stat.
4.Functiile publice isi indeplinesc misiunea lor sociala cu ajutorul:

a. Unitatilor in care se creeaza resurse financiare din care se varsa o parte la bugetul de
stat si la bugetul asigurarilor sociale de stat.
b. Rezultatelor favorabile de care beneficiaza societatea utilizand fondurile banesti
constituite in economie
c. Functiilor acestora,respectiv prin functia de repartitie si functia de control;
d. Activitatii desfasurate de salariatii aparatului financiar al statului
e. Masurilor luate de organle fiscale pentru utilizarea eficienta a banului public.

5.Constituie scop al finantelor publice

a. Facilitati pentru interprinderile private

b. Incasarea impozitelor si taxelor
c. Facilitati pentru anumite grupuri sociale
d. Infiintarea de institutii publice
e. Conditii demne de viata pt pop

6.Functia de control a finantelor publice

a. Este o fct temporara

b. Este cu aplicare obligatorie lunara
c. Se exercita numai de Guvern
d. Se exercita numai in Primarii
e. Se exercita in toate domeniile economiei

7.Functia de repartitie a fin pub

1. Se manifesta in sfera consumului

2. Se manifesta in sfera schimbului
3. Se manifesta la agentii economici privati
4. Se manifesta in sfera productiei
5. Se manifesta numai in domeniul repartitiei

8.Functiile finantelor publice sunt

a. De reglare si autocontrol
 b. De distribuire si redistribuire
c. De verificare trimestriala
d. De redistribuire si autocontrol
e. De repartitie si control

9.Scopul controlului este

a. Sa creasca cheltuielile posibile

b. Sa reduca impozitul pe profit
c. Sa creasca datoria publica
d. Sa verifice cheltuirea banului public
e. Sa creasca accizele

10.Comprativ cu functia de repartitie,functia de control a finantelor publice

a. Are o arie mai mare de aplicare

b. Are o arie mai mica de aplicare
c. Ambele au aceeasi arie de aplicare
d. Este mai putin importanta
e. Nu se efectueaza prin leu

Grile 3

1.La constituirea fondurilor publice contributia principala o are /au :

a. Impozitul pe profit
b. Avutia nationala
c. Imprumuturile externe
d. Taxele vamale
e. PIB

2.Care dintre urmatoarele elemente nu au caracter de parghii economico-financiare

1. Impozitele si taxele
2. Subventiile acordate de autoritatile publice
3. Stabilirea de catre autoritatile publice de preturi si tarife
4. Reglementarea regimului valutar
5. Cursul valutar
Dintre variantele de mai jos,alegeti rasp corect:
a) 1,2,3,4,5 b) 1,2,5 c)1,2,4,5 d)1,2 e)3,4

3.De la constituirea fondurilor publice sunt excluse:

a. Regiile autonome si societatile cu capital de stat

 b. Societatile comerciale cu capital privat sau mixt
c. Org cooperatiste si asociatiile cu scop lucrativ
d. Inst publice si unitatile din subordinea acestora
e. Activitatea specifica cultelor religioase

4.Mecanismul economic indeplineste functia de

a. Productie
b. Comanda unitara a economiei
c. Incasare a imprumuturilor acordate de stat
d. Conducere a activitatii interprinzatorilor privati
e. Conducere si reglare a proceselor economice in functie de interesele economiei
nationale

5.Nu constituie metoda administrativa si de conducere in domeniul finantelor:

a. Prognozele economico-financiare
b. Programele economico-financiare
c. Strategiile economico-financiare
d. Asieta accizelor la carburanti
e. Previziunile economico-financiare

6.Sistemul financiar public nu cuprinde:

a. Bugetul asigurarilor sociale de stat

b. Creditul acordat de bancile de stat
c. Finantele regiilor autonome
d. Finantele companiilor nationale
e. Finantele interprinzatorilor privati

7.Nu se individualizeaza relatiile financiare in functie de:

a. Destinatia fondurilor
b. Locul de constituie a fondurilor
c. Metodele folosite in mobilizarea si repartizarea fondurilor
d. Partidele politice
e. Beneficiarii resurselor financiare publice

8.Cu ajutorul parghiilor economice nu se influenteaza:

a. Schimbul
b. Productia
c. Consumul interprinzatorilor
d. Consumul populatiei
 e. Cresterea patrimoniului cultelor

9.Sistemul financiar nu este un sistem de:

a. Institutii publice
b. Relatii economice
c. Taxe consulare
d. Fonduri financiare
e. Planuri financiare

10.Nu se regasesc ca fonduri la nivel central:

a. Bugetul de stat
b. Bugetul asigurarilor sociale de stat
c. Fondurile municipiilor
d. Fondurile de creditare
e. Fondurile asigurarilor de bunuri,persoane,raspundere civila.

Grile 4

1.Parlamentul are sarcina:

a. Aplicarii legilor in practica economica

b. Aprobarii legilor in domeniul finantelor publice
c. aprovizionarii agentilor economici
d. Aprobarii planurilor de invatamant
e. Aprobarii bugetului de venituri si cheltuieli al primariilor comunale

2.Guvernul are sarcina:

a. Aprobarii bugetului Camerei Deputatilor

b. Aprobarii Senatului
c. Aprobarii bugetului Trezoreriei Statului
d. Aprobarii bugetului BNR
e. Elaborarii proiectului bugetului de stat

3.Curtea de Conturi are drept atributii:

a. Controlul resurselor banesti ale agentilor economici privati

b. Controlul resurselor banesti ale pop
c. Controlul resurselor banesti ale liber profesionistilor
 d. Controlul administrarii patrimoniului public si privat al statului
e. Controlul resurselor banesti ale asociatiilor de tip familial

4.Ministerul Finantelor Publice nu are drept atributii:

a. Fundamentarea imprumuturilor necesare acoperirii deficitului bugetar

b. Avizarea deschiderii de credite bugetare pentru simularea productiei de export
c. Elaborarea metodologiei de intocmire a proiectului bugetului de stat
d. Monotorizarea cheltuielilor de personal de la institutiile publice
e. Aprobarea bilantului contabil al unei societati cu capital integral privat

5.Parlamentul nu are drept atributii:

a. Aprobarea legilor bugetare anuale

b. Aprobarea legii finantelor publice
c. Aprobarea legii finantelor publice locale
d. Aprobarea legii contabilitatii
e. Aprobarea planului de investitii la primariile orasenesti

6.Politica financiara nu actioneaza in domeniul:

a. Schimbului
b. Productiei
c. Repartitiei
d. Consumului
e. Schimbului de informatii

7.Nu sunt obiecte economico-sociale ale politicii interne:

a. Ritmul cresterii economice

b. Dinamica somajului
c. Indicele preturilor si tarifelor
d. Balanta de plati externe
e. Proportiile si orientarea investitiilor brute

8.In domeniul resurselor financiare publice politica statului nu cuprinde :

a. Metodele de constituire a resurselor financiare publice

b. Sursele de constituire a resurselor financiare publice
c. Cuantumul resurselor necesare statului
d. Destinatia,utilizarea resurselor
 e. Obiectivele instrumentelor fiscale la mobilizarea resurselor financiare publice

9.Planificarea financiara presupune:

a. Lipsa reglementarii fondurilor in economie

b. Planul directiva ca intrument al conducerii economiei
c. Lipsa conexiunilor economiei nationale cu economia mondiala
d. Programele guvernamentale de dezvoltare economica au un caracter orientativ
e. Programele de dezvoltare economica nu sunt insotite de bugete.

10.Numai una din afirmatiile de mai jos este adevarata:

a. Politica financiara nu are nici o legatura cu politica generala a statului

b. Politica financiara este complet dependenta de politica generala a statului
c. Plitica financiara include si politica generala a statului
d. Politica financiara are o independenta relativa fata de politica generala a statului
e. Politica financiara este identica cu politica social economica

Lucrare de verificare nr 5

5.1.Cheltuielile publice inglobeaza:

1. cheltuielile colectivitatilor locale

2. cheltuielile effectuate de administratia central de stat

3. cheltuielile finantate din fondul asigurarilor sociale de stat

4. cheltuielile populatiei

5. impozitele si taxele platite de agentii economici

a) 1,2,3,4 b) 2,4,5 c) 1,3,4,5 d) 1,2,3 e) 1,2,4

5.2. Subventiile sunt considerate:

1. cheltuieli curente

2. cheltuieli de capital
 3. cheltuieli de transfer

4. consum definitive de produs intern brut

5. avansare de produs intern brut

a) 1,3,4 b) 2,3 c) 2,5 d) 2,4 e) 3,5

5.3. Cheltuielile virtual, conform clasificatiei financiare, reprezinta:

a) cheltuieli pe care statul se angajeaza sa le efectueze in anumite conditii

b) cheltuieli care nu se reflecta in contabilitatea nationala

c) sunt pseudo-cheltuieli, fiind de fapt, cheltuieli ale statului

d) sunt cheltuieli efectuate pentru constituirea de resurse strategice

e) sunt cheltuieli cu majorarile de salarii

5.4. Cheltuielile publice exprima:

a) relatii economic-sociale in forma baneasca in contextual repartizarii fondurilor

publice pe destinatii ce reflecta obiectivele de politica ale statului

b) cheltuielile efectuate de stat pentru refacerea imaginii sale in strainatate

c) in toate cazurile exprima un consum definitive de produs intern brut

d) in toate cazurile exprima o avansare de consum intern brut

e) totalitatea cheltuielilor care se efectueaza la nivelul unui stat.

5.5. Clasificarea functionala a cheltuielilor publice grupeaza cheltuielile dupa:

a) criteriul administrative(al institutiilor)

b) destinatia lor

c) dupa momentul in care se efectueaza

d) dupa natura si efectul lor economic

 e) atat in fucntie de destinatia lor, cat si in functie de natura si efectul lor economic.

5.6. Care din urmatoarele categorii de cheltuieli nu sunt impartite dupa clasificatia economica:

a) cheltuielile temporare

b) cheltuielile material

c) cheltuielile de personal

d) transferurile

e) cheltuielile de capital.

5.7. Care dintre indicatorii de analiza a cheltuielilor publice exprima amploarea reactiei
cheltuielilor publice la modificarea PIB ?

a) indicatorul privind corespondenta dintre cresterea cheltuielilor publice si cresterea

PIB-ului

b) ponderea cheltuielilor publice in PIB

c) cresterea reala a cheltuielilor publice

d) indicatorul elasticitatii cheltuielilor publice fata de PIB

e) structura cheltuielilor publice.

5.8. Nu sunt cheltuieli conform clasificatiei functionale :

a) cheltuielile pentru mediu

b) cheltuielile pentru invatamant

c) cheltuielile pentru sanatate

d) cheltuielile de personal

e) cheltuielile pentru cercetare.

5.9. Nu sunt cheltuieli conform clasificatiei economice:

a) cheltuielile pentru bunuri si servicii

b) dobanzile aferente datoriei publice

 c) cheltuielile pentru agricultura

d) rezervele

e) subventiile.

5.10. Sunt cheltuieli virtuale:

a) cheltuielile pentru actiuni economice

b) cheltuielile pentru mediu

c) cheltuielile pentru cercetare stiintifica

d) cheltuielile pentru invatamant

e) garantiile constituite de stat la imprumuturile contractate de unitatile sale.

Lucrare de verificare 6

6.1. Precizati care sunt principalele surse de finantare specific sistemului public de sanatate:

1) bugetele locale

2) bugetele fondurilor special

3) fondul de asigurari sociale de sanatate

4) bugetul trezoreriei statului

5) bugetul de stat.

a) 1,2,3,5 b) 1,2,5 c) 2,3,5 d) 3,5 e) 1,2,3,4

6.2. In domeniul educatiei nu se finanteaza:

a) colegiile si universitatile
 b) institutele postuniversitare

c) scoli primare, generale, licee

d) activitati privind protectia persoanei

e) institute de cercetare fundamental.

6.3. In domeniul sanatatii se finanteaza:

a) unitati profilactice

b) unitati de ocrotire a persoanei

c) spitale

d) clinici

e) unitati antiepidemice.

6.4. Cheluielile cu asistenta sociala nu cuprind ajutoarele pentru :

a) persoanele cu dizabilitati familiile cu multi copii

b) familiile cu multi copii

c) plasamentul copiilor

d) persoane ce urmeaza o forma cu invatamant special

e) batranilor si invalizilor

6.5. Protectia sociala este un ansamblu de masuri initiate de :

a) populatia scolara

b) cadrele didactice

c) unitatile de invatamant superior

d) scolile profesionale si licee

 e) de stat.

6.6. Nu sunt masuri de protective sociala:

a) ajutorul de somaj

b) subventionarea unor produse si servicii destinate populatiei

c) oferirea de noi locuri de munca

d) oferirea de locuinte in mediul rural

e) compensatii banesti acordate persoanelor cu venituri fixe pentru cresterea

preturilor la produse considerate vitale pentru populatie.

6.7. Nu se finanteaza cheltuielile isntitutiilor pentru cultura, culte, arta, din:

a) fonduri externe nerambursabile

b) din venituri proprii si alocatii de la buget

c) fondul scolilor sportive

d) bugetul de stat

e) credite externe rambursabile.

6.8. Prin sursele de finantare a cheltuielilor publice pentru sanatate nu se regasesc:

a) taxele sau tarifele suportate de populatie

b) bugetul de stat

c) fondurile publice de asistenta sociala

d) fondul national unic de asigurari de sanatate

e) resurse externe rambursabile si nerambursabile.

6.9. Numai una din afirmatiile urmatoare este adevarata:

a) ajutorul de somaj este o forma de sustinere materiala a celor ramasi temporar

fara lucru
 b) ajutorul de somaj este o forma de sustinere a persoanelor cu dizabilitati

c) alocatia de somaj se acorda saalriatilor someri nou veniti pe piata fortei de munca

d) prestatiile active presupun acordarea de alocatii, indemnizatii pentru someri

e) prestatiile passive conduc la crearea de noi locuri de munca

6.10. In rolul economic al cheltuielilor pentru actiuni social-culturale nu se regaseste:

a) asistenta medicala a indivizilor

b) cresterea calificarii profesionale

c) educatia si instructia tienrilor si copiilor

d) scaderea nivelului artistic, cultural, de civilizatie

e) asigurarea unui system de protective sociala.

GRILA 7

7.1 Indicatorul Dezvoltarii Umane se determina ca medie aritmetica a trei indici:

1) indicele gradului de alfabetizare;

2)indicele sperantei de viata;

3)indicele produsului intern brut per locuitor la paritatea puterii de cumparare;

4) indicele nivelului de educatie;

5) indicele gradului de cuprindere in invatamant.

a) 1, 2, 3; b)1,4,5; c)2, 3, 5; d)1,3,5; e)2,3,4

7. 2 Este adevarat:

a) IDU se masoara cu ajutorul a 7 indici;

b) IDU este un indicator complet al dezvoltarii umane;

c) IDU se masoara in fiecare tara trimestrial;

 d) IDU stabileste locul fiecarei tari in ierarhia mondiala;

e) IDU reflecta care componenta trebuie exclusa.

7.3 Nu este adevarat:

a) PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumparare este intre 100 si 60 000$;

b) speranta de viata este cuprinsa intre 25 si 85ani;

c) gradul de alfabetizare este cuprins intre 0 si 100%;

d) gradul de cuprindere in invatamant esre cuprins intre 0 si 100%;

e) PIB pe loc la paritatea puterii de cumparare este intree 100 si 40 000$.

7.4 IDU se determina conform metodologiei:

a) uniunii europene;

b) organizatiei mondiale a comertului;

c) acordului generat pentru tarife si comert;

d)programului natiunilor unite pentru dezvoltare;

e) bancii mondiale.

7.5 Este adevarat:

a) dezvoltarea umana ingradeste posibilitatile individuale;

b) intre dezvoltarea economica si capitalul uman nu este vreo legatura;

c) acumularea de cunostinte nu este o conditie a dezvoltarii umane;

d) o stare buna a sanatatii nu este o conditie a dezvoltarii umane;

e) sa existe acces la resursele necesare unui nivel de trai convenabil

GRILA 8

8.1 Care dintre instrumentele financiare de mai jos nu se folosesc in cazul finantarii
activitatilor de protectia mediului?

a) transferarea subventiilor

b) avansuri rambursabile

c) fonduri in custodie

d) conversia datoriei externe

e) transferarea taxelor

8.2 Pentru actiuni economice nu se regasesc printre subventii:

a)subventii pentru tirajele suplimentare ale manualelor

b) subventii pentru export

c) subventii de functionare

d) subventii de acoperirea diferentelor de pret

e) subventii pentru dobanzi

8.3 Este adevarat :

a) investitiile sunt ajutoare financiare acordate sectorului public

b) invesstitiile nu se acorda zonelor defavorizate

c)avansurile rambursabile nu se acorda in coparticipare

d) subventiile la export nu se prezinta sub forma restituirilor de impozite

e) subventiile la export nu se prezinta sub forma primei de export.

8.4 Nu este avantaj fiscal:

a) reducerea impozitului pe profitul reinvestit

b) creditul fiscal intern

c) creditul fiscal extern

d) creditul bancar

e) amortizarea accelerata.

8.5 Nu constituie o forma de finantare a agriculturii:

a)prime pentru achizitii de cereale

b) subventii pentru combustibil

c) taxe pentru restituire

d) acordarea de actiuni la societatile comerciale

e) finantarea invatamantului in agricultura

8.6 Nu s-au acordat credite pentru agricultura de catre fondul international pentru
dezvoltare agricola pentru:

a) cresterea competitivitatii produselor alimetare

b) credite pentru gospodarii

c) finantarea programului pentru sprijinirea producatorilor agricoli la achizitionarea

de utilaje noi

d) finantarea dotarii si amenajarii laboratoarelor de distilare a produselor agricole

e) cresterea competitivitatii trasportului produselor agricole

8.7 Cheltuielile publice pentru mediu suportate de la buget nu cuprinde:

a) investitii de mediu

b) avantaje fiscale
 c) finantarea cercetarii stiintifice in domeniul mediului

d) finantarea produselor chimice poluante

e) subventii pentru agentii economici care se implica in protectia mediului.

8.8 Cheltuielile pentru protectia mediul nu sunt finantate din:

a) fonduri speciale

b) de la bugetul de stat

c) din fondurile egentilor economici

d) din credite externe de la Banca Reglementelor Internationale

e) din credite externe de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare

8.9 Costurile de mediu nu cuprind:

a)cheltuieli pentru neutralizarea actiunii poluante a unor factori de productie

b) cheltuieli cu expertizele privind gradul de toxicitate

c) cheltuieli cu expertizele medico-legale in caz de accident pe un santier

d) cheltuieli privind amenzile pentru depasirea gradului de poluare admis

e) cheltuieli de durabilitate sau de conservare.

8.10 Instrumentele pentru aplicarea politicii de stimulare economico-financiara nu cuprinde:

a)subsidiile si impozitele

b) taxele si penalitatile

c)scutirile de impozite pentru investitii

d)scutirile pentru activitati de protectia mediului

 e) drepturile nenegociabile de poluare

GRILA 9

9.1 Resursele alocate doemniului aprarii nu servesc la:

a) participarea la diferite aliante militare

b) mentinerea de baze militare pe teritorii straine

c) ajutoare militare acordate altor tari

d) intretinerea si functionarea bazelor militare straine

e) inlaturarea efectelor razboaielor

9.2 Sursele de finantare a cheltuielilor publice pentru aparare nu cuprind:

a) venituri proprii realizate din activitati specifice

b) donatii

c) ajutoare financiare externe

d) ajutoare financiare rambursabile

e) credite externe

9.3 Cheltuielile curente pentru domeniul apararii nu cuprind:

a) cheltuieli pentru bunuri si servicii

b) cheltuieli pentru pensii

c) cheltuieli pentru echipament si hrana

d) cheltuieli pentru procurarea tehnicii militare

e) cheltuieli pentru instruire efectiva

9.4 Nu sunt cheltuieli indirecte pentu aparare:

a) despagubiri de razboi datorate de tarile invinse celor invingatoare

 b) plasa pensiilor cuvenite orfanilor de razboi

c) intretinerea fortelor armate in tara

d) plata pensiilor cuvenite invalizilor de razboi

e) plati in contul datoriei publice contractate pentru inzestrarea armatei

9.5 Este adevarat:

a) accesul populatiei la serviciul public de aparare este conditionat de plata impozitelor si

taxelor

b) accesul agentilor economici la serviciul public de aprare este conditionat de plata

impozitelor si taxelor

c)accesul populatiei la serviciul public de aparare este conditionat de plata unor tarife
speciale

d)accesul populatiei la serviciul public de aparare nu este conditionat de plata impozitelor

si tazelor

e)accesul serviciului public de aparare este conditionat de efectuarea unor prestatii in folosul
comunitatii

9.6 Programele propuse pentru finantarea domeniul aprarii nu cuprinde:

a) instruirea trupelor

b) reconversia fortei de munca

c) participarea la operatiuni de cooperare internationala

d) consolidarea sistemului de planificare multianuala a resurselor

e) garantarea sigurantei cetatenilor, respectarea si protejarea drepturilor acestora.

9.7 Sistemul national de ordine publica nu cuprinde si :

a) institutiile cu atributii in domeniul ordinii publice

b) actele normative ce reglemeteaza domeniul ordinii publice

c) fortele si resursele create special pentru acest domeniu

d) fortele si resursele jandarmeriei

e) fortele si resursele armatei

9.8 Cuantumul cheltuielilor pentru ordine publica nu este conditionat de:

a) cresterea infracsionalitatii

b) cresterea terorismului

c) tensiunile sociale si coruptia

d) cresterea analfanetismului

e)marimea unitatilor si a structurilor specifice.

9.9 Nu se cuprind in cheltuielile functionale pentru ordine publica:

a) paza si supravegherea frontierei

b) politia

c) jandarmeria

d) creditele externe

e) protectia civila si protectia contra incendiilor

9.10 Cheltuielile pentru salarii si solde sunt cheltuieli:

a) de capital

b)functionale

c) curente

d) caractestice ONU

e) caracteristice Uniunii Europene

GRILA 10

10.1 Care venit este gresit precizat?

Veniturile bugetelor locale in Romania cuprind:

a)veniturile obtinute din vanzarea unor bunuri

b) sumele incasate din valorificarea bunurilor confiscate

 c) transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat

d) incasari in impozite si taxe

e) incasarea TVA de la institutiile publice din raza teritoriala

10.2 In cadrul veniturilor nefiscale se cuprind:

a) taxele de metrologie, taxele consulare, taxele vamale, impozitul pe venitul agricol

b) venituri din amenzi, taxele consulare, taxele de metrologie, venituri din aplicarea
prescrptiei extinctive

c) penalitatile si majorarile pentru veniturile nevarsate la termen, taxa asupra mijloacelor de

transport, impozitul pe spectacole, taxele vamale

d) impozitul de profit, impozitul pe salarii, veniturile din amenzi, taxa pe valoare adaugata

e) impozitul pe spectacole, taxa asupra mijloacelor de transport, taxele de metrologie, taxa

pentru reconstructia drumurilor.

10.3 Resursele financiare publice nu includ:

a) resursele administratiei publice centrale

b)resursele administratiei publice locale

c)resursele populatiei

d) resursele intreprinderilor publice

e) resursele asigurarilor sociale de stat

10.4 Dupa regularitatea cu care se incaseaza la buget , resursele financiare se impart in:

a) resurse ordinare si resurse extraordinare

b) resurse ordinare si resurse curente

c) resurse extraordinare si resurse incidentale

d) venituri fiscale si venituri nefiscale

e) venituri fiscale si resurse curente

10.5 Care dintre urmatoarele madalitati de constituire a rasurselor financiare publice au ca efect
imediat aparitia inflatiei:

a) prelevarile fiscale

b) imprumuturile pe termen scurt

c) imprumuturile pe termen mediu

d) imptrumuturile pe termen lung

e) finantarea prin emisiune monetara fara acoperire

10.6 Veniturile nefiscale au o pondere mai redusa deoarece:

a) cotele de impunere care se aplica la masa impozabila aferenta acestor venituri sunt mai mici

b) apar numai in tarile in curs de dezvoltare

c) sunt venituri extraordinare

d) sfera de cuprindere a sectorului public este limitata

e) aceste venituri nu se redistribuie catre populatie

10.7 Principala categorie de resurse publice o constituie:

a)veniturile intreprinderilor de stat

b) impozitele si taxele

c) imprumuturile externe

d)imprumuturile interne

e) contributiile benevole ale agentilor economici la formarea anumitor fonduri

10.8 Resursele extraordinare sunt:

a)impozitul pe profit

b) taza pe valoare adaugata

c) emisiunea baneasca fara acoperire

d)taxele vamale

e) impozitul pe salariu
10.9 Nu sunt resurse de provenienta externa:

a) dabanzile percepute pentru creditele externe acordate

b) ajutoarele financiare primite din strainatate

c)donatii primite din strainatate

d) imprumuturi de stat conractate de la guvernele altor state

e) venituri de la institutiile publice

10.10 Indicatorul privind elasticitatea cresterii cheltuielilor comparativ cu cresterea PIB-ului este un
indicator:

a)de nivel

b) de structura

c)specific datoriei publice

d) de dinamica

e) specific resurselor publice

11.1 Impozitele:

A)sunt datorate in valoare absoluta in cuantum egal de catre toti contribuabilii

b)reprezinta cheltuieli pt stat

c)au un character facultative pt toti contribuabilii

d)sunt achitate numai de persoanele juridice

e)au un character nerambursabil

11.2 Care principiu al impunerii urmarea ac sistemul fiscal sa asigure incasarea impozitelor cu minimul de
cheltuieli sis a fie cat mai putin apasator pt contribuabili:

a)principiul justitiei impunerii

b) principiul comoditatii impunerii

c)principiul certitudinii impuneruu

d)prinicipiul randamentului financiar

e)principiul administrative

11.3 Numai una dintre afirmatiile de ami jos este cea adevarata:

a)majorarea impozitelor este intodeauna o masura popular

b)imprumuturile nu antreneaza cheltuieli suplimentare

c) imprumuturile publice afecteaza insusi capitalul national iar impozitele diminueaza numai veniturile
acesteia

d)imprumuturile de stat ofera detinatorilor de resurse banesti un plasament nesigur si costisitor

e) prin imprumuturile de stat se poate procura resurse mai greu decat pe calea impozitelor directe

11.4 La nivelul unui stat taya fiscalitatii(presiunea fiscal) esyte data de:

a)ponderea veniturilor fiscal PIB

b)ponderea veniturilor fiscal in totalul veniturilor bugetare

c)ponderea veniturilor publice in PIB

d) cota medie a impozitelor directe

e) ponderea veniturilor fiscal in cheltuielile publice

11.5 Rolul impozitelor pe plan financiar se refera la:

a) folosirea impozitelor ca instrumente ca mijloc de interventie in activitatea economica

b) sistemul fiscal trebuie sa asigure prelevarea impozitelor cu minimul de cheltuieli

c) procurarea resurselor financiare publice necesare acoperirii cheltuielilor publice

d) reddistribuirea unei parti importante din PIB intre grupurile sociale si indivizi intre pers fizice si juridice

e) dreptatea sociala in materie de impozite

11.6 Randamentul fiscal al impozitelor presupune:

a) stabilitatea sarcinii fiscal in functie de puterea contributive

b)marimea impozitelor datorate sa fie certa si termenele modalitatea si locuil de plata clar stabilite

c)Impozitele sa fie percepute la termente convenabile pt cotribuabili

d.sa nu existe posibilitatea de sustragere de la impunere a unei aprti de materie impozabila

e) impunerea sa fie generala-sa cuprinda toate categoriile sociale

11.7 Presiunea fiscal:

a) un impozit direct

b)un impozit indirect

c)in indicator de dinamica a cheltuielilor publice

d) un indicator de nivel

e) cotele progressive simple sunt mai costisitoare pt contribuabili decat cotele progressive compuse

11.8 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la cotele procentuale progressive este falsa:

a)cresc pe marimea obiectivului impozabil

b)pot fi cote progressive simple

c)pot fi cote regressive

d)pot fi cote progressive compuse

e) cotele progressive simple sunt mai costisitoare pt contribuabil decat cotele progressive xcompuse

11.9 Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a)Impozitele si taxele reprezinta venituri bugetare

b)Impozitele si taxele reprezinta prelevari cu titlu definitive si nerambursabil

c)pe baza impozitelor si a taxelor percepute statul poate efectua cheltuielile sale

d)impozitele si taxele pot fi introduce numai de organelle de stat central

e) impozitele si taxele sunt reglementate prin lege

11.10 Printre elementele impozitului se numar:

a) obiectul impozabil

b)subiectul impunerii

c)incasatorul

d)unitatea de impunere
e)asieta

12.1 Precizati care din afirmatii referitoare la impozitele directe este falsa:
a)sunt impozite nominale
b)la stabilirea lor se au in vedere o serie de factori de natura sociala
c)suportatorul este consumatorul final
d)sunt impozite reale si personale.

12.2 Una din afirmatiile de mai jos nu este corecta:

a)impozitele reale sunt impozite pe cheltuieli
b)impozitele directe sunt venituri fiscale
c)impozitul pe venit este un venit fiscal
d)impozitul pe cladiri este un impozit direct
e)taxa asupra mijloacelor de transport auto este un impozit direct

12.3 In ultimii 20 de ani impozitarea profitului in Romania nu s-a effectual:

a)in sume fice
b)cu o cota proportional de 38%
c) cu o cota proportional de 25%
d)cu cotele de 30% si 45%
e)cu cota unica de 16%

12.4 Referitor la impozitele reale este adevarat:

a)tin cont de situatiile contribuabilului
b)sunt nominative si au character regresiv
c)asieta este asemanarea cu cea utilizata la impozitul pe venituri din pensii
d)au termene de plata aleatorii
e)se determina pe baza venitului net

12.5 Pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice se considera:

a)suprafata desfasurata a locuintei
b)veniturile unor membrii ai familiei
c)varsta si preocuparile sociale
d)veniturile realizate pe fiecare persoana fizica
e)numarul de autoturisme obtinut

12.6 In legatura cu impozitele personale nu sunt adevarate:

a)cuprind impozite pe avere
b)au in vedere situatia personala a contribuabilului
c)cuprind impozite pe venit
d)cuprind impozitul pe dividend
e)se stabilesc in legatura cu bunurile

12.7 In legatura cu impozitele directe nu este adevarat:

a)au, de regula, character regresiv
b)termenele de plata sunt prestabilite
c)au aparut inaintea taxelor vamale
d)au character nominative
e)respecta echitatea fiscal in mai mare masura decat impozitele indirect

12.8 Referitor la impozitul pe profit nu este adevarat:

a)este un impozit pe venitul unor categorii de intreprinzatori
b)este un impozit pe cheltuieli
c)este un venit fiscal
d)este un impozit cuvenit bugetului de stat
e)se calculeaza, de regula, in cote proportionale

12.9 La impozitarea salariului se au in vedere:

a)situatia personala a salariatului
b)numarul de proprietati
c)obligatoriu sporul de toxicitate
d)numarul de luni lucrate intr-un an
e)numarul anilor de scolarizare

12.10 Referitor la impozitul pe profit nu este adevarat:

a)cheltuielile deductibile se adauga la baza de calcul
b)cheltuielile nedeductibile sunt prevazute de lege
c)este permisa deducerea cheltuielilor aferente veniturilor realizate
d)este permisa deducerea unor sponsorizari in limitele legii
e)se plateste la termene stabilite prin lege

Grile 13

13.1 Preferinta pentru impozitele indirecte , ca alternativa de finantare a chetuililor publice , se pot
explica prin :

a)perioada lunga de timp din momentul institurii si aplicarii

b)perioada scurta de timp din momentul instruirii si aplicarii , inexistenta chetuielilor de asezare ,
percepere si urmarire;

c)perioada scurta de timp din momentul instruirii si aplicarii , chetuieli modice de asezare , precepere
si urmarire ;

d)caracterul global ;

e)imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare din impozite directe

13.2 In cadrul impozitelor indirecte nu se includ :

a) taxa pe valoare adaugata

b)impozitul pe spectacole

c)taxa asupra mijloacelor de transport

d)accizele

e)taxele vamale

13.3 Taxele speciale de consumatie sunt asezate asupra :

a)unor produse cu cere neelastica

b)unor produse ce se consuma in cantitati mici

c)deverului total al intreprinderilor industriale

d)livrarilor de marfuri catre terti

e)importului si exportului de marfuri

13.4 Taxa pe valoare adaugata :

a) este o taxa parafiscala;

b)este un impozit direct

c)este un impozit indirect

d)se aplica asupra profitului brut

e)este un impozit facultativ

13.5 Suportorul efectiv al taxei pe valoarea adaugata este :

a)intermediarul

b)consumatorul final
c)statul

d)importatorul

e) taranul , pentru bunurile din productia proprie

13.6 Accizele se stabilesc numai pentru :

a)produse din tutun

b)bauturi fermentate

c)carburanti

d)alcool etilic

e)toate produsele de mai sus

13.7 Produsele energetice pt care nu se datoreaza accize sunt :

a) benzina cu plumb

b)benzina fara plumb

c)gazul de mina

d)motorina

e)petrolul lampant (kerosen)

13.8Printre alte produse accizabile nu se regasesc:

a)Articole din cristal

b)cafea verde

c)bijuterii din aur sub forma verghetelor

d)cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila

e) produse de parfumerie

13.9 Taxele vamale sunt:

a)impozite pe cifra de afaceri

b) impozite de timbru

c) taxe de mediu

d)impozite indirecte

e)impozite directe

13.10 In calitate sa de stat membru al UE , Romania percepe :

a) taxe vamale majorate in relatiile comerciale cu statele membre

b)taxe vamale mai mici in relatiile comerciale cu statele membre

c)taxe vamale retorsiune in relatiile comerciale cu statele membre

d)taxe vamale sezoniere in relatiile comerciale cu statele membre

e) nu percepe taxe vamaele in relatiile comerciale cu statele membre

14.1 Care din metodele de evitare a dublei impuneri internationale asigura contribubilului cea mai
mai mare degrevare fiscala?

a)metoda scutirii progresive

b)metoda creditarii ordinare

c)neexistente unei conventii fiscale

d)metoda creditarii toale

e)metoda scutirii totale

14.2 Conventia pt evitarea dublei impuneri juridice internationale se aplica :

a) impozit pe venit , avere , consum. Instituite de fiecare dintre statele contractante

b)numai impozitelor pe venit instituite de fiecare dintre statele contractante;

c)numai impozitelor pe avere instituite de fiecare dintre statele contractante;

d) TVA-ului si accizelor ;

e) impozitelor pe venit si pe avere ,instituite de fiecare dintre statele contractante;

14.3 Nu este o modalitate de evitare a dublei impuneri juridice internationale:

a)utilizarea convetiilor fiscale;

b)reglementarile interne in materie;

c) doctrina fiscala interna si internationala

d)calculul regresiv al impozitelor

e) jurisprudenta;

14.4 Nu este o metoda de evitare a dublei impuneri juridice internationale

a)creditare totala

b)scutirea progresiva

c)creditarea obisnuita

d)impunerea globala a veniturilor

e)scutirea totala

14.5 Impunerea profitului aferent sediului permanent situat in alt stat se realizeaza in:

a) statul de provenienta a materiilor prime

b) statul de destinatie a dividendelor

c)statul de destinatie a comisioanelor

e) statul in care se afla sediul central al intreprinzatorului

14.6 In conventiile fiscale nu sunt precizate urmatoarele:

a) impozitele vizate

b) metode de evitare

c)sfera de aplicare

d)cotele de impunere a profitului

e) criteriul rezidentei

14.7 Conceptiile care se au in vedere la evitarea dublei impuneri juridice internationale sunt:

a) teritoriala su mondiala

b)impunerea globala si impunerea separata

c) cetatenia si acordul comun al partilor

d) impunerea globala si acordul comun al partilor

e) teritoriala si impunerea separata

14.8 Numai una din afirmatiile de mai jos este adevarata :

a) dividendele se impun majoritar in statul de origine a veniturilor

b)comisioanle se impun peste 20% in statul original al veniturilor

c)dobanzile se impun peste 20% in statul de origine a veniturilor

d)dividendele se impun numai in statul de origine a veniturilor

e) comisioanele se impun sub 15%in statul de origine a veniturilor

14.9 Numai una din afirmatiile de mai jos este adevarata :

a) degrevarea fiscala este o suma de impozite indirecte

b)impozitul in statul de origine nu este obligatoriu

c)impozitul in statul de rezidenta se determina numai prin impunerea separata a veniturilor

d)conventiile fiscale se refera numai la impozitele directe

e) impozitul in statil de rezidenta se determina cumulativ si prin impunerea separata a veniturilor si
prin impunerea globala a acestora

14.10 Evitarea dublei impuneri juridice internationale nu se realizeaza prin :

a)conevntiile fiscale incheiate

b)metoda creditarii obisnuite

c)definirea termenilor specifici

d)metoda surplusului imobiliar

e) metoda scutirii progresive

15.1 Evaziunea fiscala este o metoda de

a) stabilirea a impozitelor directe

b) evitare a dublei impuneri juridice internationale

c)stabilire a impozitelor indirecte

d)crestere a accizelor

e)sustragerea de la impunere

15.2 Printre practicile agentilor economici de sustragere de la impunere nu se resaseste :

a)evidentierea unor venituri diminuate artificial;

b)evidentirea unor cheltuieli majorate arftificial

c)dubla inregistrare a facturilor aferente achiziilor

d)inregistrari contabie insotite de documente justificative

e)calcule gresite , stersaturi , documente deteriorate

15.3 Se apreciaza ca evaziunea fiscala nu poate fi :

a) la adapostul legii

b)frauduloasa

c)intentionata

d) in scadere accelerata
e)neintentionata

15.4 Nu se regasesc printre cele mai noi modalitati de fraudare a statului:

a) trecerea scriptica a opreratiunilor prin mai multe firme

b)metoda simularii unor exporturi

c)organizarea in acociere a actiunilor frauduloase

d)neimplicarea mai multor firme care sa se disperseze in teritoriu

e)intocmirea de documente care indeplinesc doar formal cerintele legale

15.5 Nu este factor de influenta a modificarii structurii categoriilor de venituri fiscale care sunt
evazionate de la o perioada la alta :

a)nivelul cotelor de impunere si modificarea acestor cote;

b)acordarea unor facilitati fiscale si alte masuri financiare

c) orientarea controalelor spre zone de risc : TVA impozit pe profit

d) modificarea lunara a taxelor consulare

e) facilitatile acordate conduc la sustragerea de la plata impozitelor din zona evaziunii licite inspre
frauda fiscala

15.6 Care din activitatile urmatoare nu conduc la evaziune fiscala ?

a) omiterea inregistrarilor unor documente jutificative

b)schimbarea de bunuri fara plata , fara factura

c) decuceri false pa baza unor facturi false

d) utiizarea regimului facilitatilor in limitele legii

e) aplicarea scutirilor intr-o masura mai favorbila decat permite legea

15.7 Ese e mai evazionat impozit in tara noastra:

a) impozitul pe mijloacele de transport

b)accizele
c)taxele vamale

d) taxa pe valoarea adaugata

e) impozitul pe profit

15.8 Nu este o modalitate de limitare a evaziunii fiscale:

a) eliminarea unor paralelisme in exercitarea activitatilor de control

b)eliminarea din legislatie a prevederilor favorizante evaziunii fiscale

c) stransa corelatie intre cadrul legislativ si realitatea economica

d) modificarea trimestriala a asietei TVA-ului;

e)infiintarea unor institutii publice cu atributii in cresterea conformarii voluntare a cetatenilor

15.9 Nu este o cauza a evaziunii fiscale:

a) activitatea desfasurata fara aproparea legala

b)incalcarea deloberata a legislatiei fiscale

c)tergiversarea obligatiilor fiscale corect determinate

d) evidenta contabila condusa conform legii contabilitatii

e)incoerente si inconsecvente legislative utilizate pt a evaziona

15.10 Numai un raspuns este corect :

a) cheltuielile aferente venturiloe se duduc conform legii

b)este corecta evidentierea facturilor cu valori reduse fata de cele reala

c)de regula, sumele incasate in timpul inspectiei fiscale scad in ritm mai maredecat ritmul incasarilor
de TVA

d)frecventa mare a erorilor de inregistrare nu influenteaza nivelul TVA-ului datorat

e)este corecta evidentierea facturilor referitoare la servicii inexistente

16.1 Operatiune de conversiune a imprumuturilor de stat presupune:

a)modificarea termenului de rambursare si inlocuirea vechiului imprumut cu unu imprumut nou a
carui scadenta este pe termen lung sau mediu

b)modificarea nivelului dobanzii si preschimbarea inscrisurilor vechiului imprumut cu inscrisuri ale

unui imprumut nou a carui dobanda este mai redusa

c)modificarea nivelului dobanzii si preschimbarea inscrisurilor vechiului imprumut cu inscrisuri ale

unui imprumut nou a carui dobanda este mai ridicata

d)acordarea unor facilitati creditoriilor , care constau in garantii contra variatiilor monetare

e)modificarea modalitatii de rambursare a impumutului contractat de stat

16.2 Statul apeleaza la imprumuturi din necesitati de echilibru bugetar :

a) pt finantarea proiectelor de investitii in mediu

b)pt echilibrarea bugetului in cazul insuficientei resureselor

c)pt a asigura excedente bugetare pt urmatorii ani

d)pt asigurarea echilibrului bugetar nu se apelaza la imprumuturi

e) pt finantarea proiectelor de investitii rurale

16.3 Finatarea deficitului bugetului de stat se asigura prin :

1) contributia benevola a populatiei

2)donatii primite din partea FMI

3)imprumuturi de stat

4)disponibilitati aflate temporar in contul general al trezoreriei statului

5) transferuri din bugetele locale

a)5 b)2,3 c)2,3,4 d)1,4 e)3,4

16.4 Cand un consortiu bancar cumpara efectiv titluri de stat , castigul bancar este dat de :

a) valoarea bursiera a inscrisurilor plasate pe piata

b) comisionul bancar aplicat asupra valorii nominale

c)maremea sumelor ce alimenteaza bugetul prin subscriptie publica

d)diferenta dintre cursul la care obligatiunile sunt vandute catre populatie si cursul la care au fost
cumparate de la stat

e) valoarea comisionului corectata cu procentul in care titlurile sunt plasate pe piata

16.5 Spre deosebire de impozite , imprumuturile de stat :

1) aucaracter obligatoriu

2) presupun o contraprestatie

3)nu sunt rambursabile

4)sunt facultative

5) nu sunt purtatoare de dobanda

a)1,3,4 b)1,3 c)2,4 d)3,4,5 e)1,2,4

16.6 Numai unu dintre afirmatiile de mai jos este adevarata :

a)termenul de rembursare este data la care se ramburseaza numai dobanda

b)dobanda este marimea creantei pe care creditorul o are de incasat de la stat

c)valoarea nominala este pretul pe care statul il plateste creditorilor sai pt folosirea sumei
imprumutate

d)obligatile sau titlurile de renta sunt inscrisuri specifice imprumuturilor pe tremen mediu si lung

e) valoarea reala este suma inscrisa pe titlul unui imprumut de stat

16.7 Operatiunea de consolidare a imprumuturilor de stat presupune :

a)modificarea termenului de ramburs are si inlocuirea vechiului imprumut cu un nou imprumut al

carui scadenta este pe termen mediu sau lung

b)modificarea nivelului dobanzii si preschimbarea inscisurilor vechiului imprumut cu inscrisuri ale

unui imprumut nou a carui dobanda este mai redusa

c)modificarea nivelului dobanzii si preschimbarea inscisurilor vechiului imprumut cu inscrisuri ale

unui imprumut nou a carui dobanda este mai ridicata

d)acordarea creditorilor unor facilitati care constau in garantii contra variatiilor monetare

e)modificarea modalitatii de rambursare a imprumutului contractat de stat

16.8 Imprumuturile externe sunt:

a) venituri ale bancilor externe creditoare

b) metode de colectare a excedentelor bugetare

c) garantii acordate de stat pt imprumuturi interne

d)suma totala a datoriilor unui stat

e)o form a exportului de capital pt institutiile creditoare

16.9 Imprumuturile de stat se deosebesc de impozite deoarece:

a)imprumuturile presupun contraprestatii pt sumele colectate , in timp ce impozitele sunt fara

cintraprestatie directa

b)impozitele au uncarcater rambursabil , prin intermediul serviciilor publice

c)imprumuturile de stat nu au un caracter rembursabil , ci sunt obligatorii ca in cazul impozitelor

d)imprumuturile de stat nu au caracter rembursabil , ci sunt perpetue , in timp ce impozitele se

ramburseaza prin intermediul serviciilor publice frunizate

e) sumele obtinute in urma imprumuturilor emise nu au o destinatie cu carcater productiv , spre

deosebire de impozite

16.10 Nu este element al unui imprumut de stat

a) valoarea reala

b)cursul

c)valoarea nominala

d) denumirea imprumutului

e)denumirea creditorului

17.1. Semasoara gradul de indatorare prin raportarea:

a) datoriei publice la PIB;
b) datoriei externe la datoria interna;
c) datoriei externe la serviciul datoriei publice totate;
d) serviciul datoriei publice la cheltuielile bugetului cosolidat;
e) serviciului datoriei publice externe la incasarile din exportul de marfuri si servicii.

17.2 Se poate define datoria publica astfel:

a) datoria statului fata de alte guverne;
b) datoriile totate ale unei natiuni;
c) datoriile totate ale unei natiuni in strainatate;
d) toate imprumuturile entitatilor publice;
e) datoria statului fata de gospodaririle populatiei.

17.3 Este datorie publica interna:

a) datoria statului fata de gospodariile populatiei;
b) datoria care se ramvurseaza din imprumuturile externe;
c) datoria fata de creditorii externi;
d) datoria fata de creditorii interni;
e) datoria scadenta in anul negocierii

17.4 Datoria publica guvernamentala cuprinde:

a) toate obligatiile consiliilor locale la un moment dat;
b) obligatiile provenind din finantatile rambursabile angajate numai pe baze contractual;
c) toate obligatiile privind protectia mediului;
d) obligatiile provenind numai din finantarile rambursabile garantate de Guvern;
e) toate obligatiile statului la un moment dat,angajate pe baza de contract sau garantate.

17.5 Datoria publica locala cuprinde:

a) toate obligatiile statului la un moment dat;
b) toate obligatiile privind protectia copilului;
c)obligatiile proenind din finantarile rambursabile garantate de Guvern;
d) obligatiile guvernamentale provenind din finantarile rambursabile angajate numai pe baze
contractual;
e) toate obligatiile unitatilor administrative teritotiale la un moment dat.angajate pe baza de
contract sau garantate.

17.6 Fondul de risc este constituit la:

a) unitatile administratic teritoriale si Ministerul Finantelor Publice;
b) consiliile comunale si Ministerul Educatiei;
c) Ministerul Transporturilor si consiliile judetene;
d) consiliile municipal si Ministerul Culturii;
e) consiliile orasenesti si Miniosterul de Externe.

17.7 Serviciul datoriei publice nu cuprinde:

a) dobanzi;
b) comisioane;
c) rate de capital;
d) rente viagere;
e) diverse costuri aferente datoriei publice.

17.8 Nu constituie sursa a fondului de risc pt datoria publica guvernamentala:

a) majorari de intarziere aplicate garantatilor de stat pentru neplata in termen a comisioanelor la
fondul de risc;
b) dobanzi la disponibilitatile aflate in contul fondului de risc;
c) sumele incasate sub forma de comisioane de la garantati de stat;
d) sumele incasate de la garantati de stat reprezentand rate de capital,dobanzi,comisioane
aferente finantarilor rambursabile garantete; ?
e) sume incasate de la populatie sub forma de garanti.

17.9 Instrumentele datoriei publice locale nu cuprind:

a) credite furnizor;
b) leasing financiar;
c) imprumuturi de la bancile comerciale;
d) titluri de valoare;
e) garantie guvernamentala

17.10. Nu constituie sursa a fondului de risc pentru datoria publica locala:

a) majorari de intarziere aplicate garantatilor de administratia publica locala pentru neplata in
termen a comisioanelor la fondul de risc;
b)dobanzi la disponibilitatile aflate in contul fondului de risc; ?
c) sumele incasate de la garamtati de administratia publica locala reprezentand rate de
capital,dobanzi,comisioane aferente finantarilor rambursabile garantate;
e) sume incasate de la colectivitatea locala sub forma de garantii.

18.1. Imprumuturile externe sunt:

a) venituri ale bancilor externe creditoare;
b)metode de colectare a excedentelor bugetare;
c) garantii acordate de stat pentru imprumuturi interne;
d) suma totala a datoriilor unui stat;
e) o forma a exportului de capital pentru institutiile creditoare.

18.2 Raportul dintre datoria externa si incasarile din exportul de marfuri si servicii arata:
a) proportia serviciului datoriei publice in cuantumul incasarilor din exportul de marfuri si servicii;
b) in cat timp se pot sambursa dobanzile aferente datoriei externe prin incasarile din exportul de
marfuri si servicii;
c) in cat timp se poate rambursa datoria unei tari catre strainatate prin incasarile din exportul de
marfuri si servicii;
d) proportia datoriei externe garantate in cuantumul incasarilor din exportul de marfuri si servicii;
e) proportia datoriei externe negarantate in cuantumul incasarilor din exportul de marfuri si servicii.

18.3 Referitor la datoria guvernamentala externa nu este adevarat:

a) are o sfera de cuprindere mai restransa;
b) este parte component a datoriei externe;
c) se contracteaza de Guvern prin Ministerul Finantelor
d) reprezinta 14% din totalul datoriei externe.
e) are ponderea cea mai mare din totalul datoriei externe.

18.4. Plafonul de indatorare publica externa:

a)este stabilit prin ordin al ministrului finantelor;
b) reprezinta datoria pe termen scurt;
c) reprezinta datoria flotanta;
d) annual este stability prin lege;
e) reflecta datoria consolidate.
18.5. Serviciul datoriei publice externe nu cuprinde:
a) ratele de capital devenite exigibile;
b) dobanzile aferente datoriei publice externe;
c) ratele de capital ale debitorilor privati;
d)comisioanele aferente datoriei piblice externe;
e) alte cheltuieli ocazionate de datoria publica externa.

18.6. Nu este un indicator al datoriei externe:

a) ponderea dobanzilor aferente datoriei externein PIB;
b) ponderea datoriei externe in PIB;
c) ponderea serviciului datoriei externe in incasarile in exportul de marfuri si servicii;
d) ponderea dobanzilor aferente datoriei externe in incasarile in exportul de marfuri si servicii;
e) nivelul datoriei publice in PIB

18.7 Numai una din afirmatii este adevarata:

a) Curtea de Conturi este autorizata sa contracteze imprumuturi de stat externe;
b) Parlamentul este autorizat sa contracteze imprumuturi de stat externe;
c) Parlamentul este autorizat sa garanteze imprumuturi de stat externe;
d) Guvernul este autorizat sa contracteze imprumuturi de stat externe;;
e) Guvernul prin Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa contracteze imprumuturi de stat
externe;

18.8 Care investitie publica este autorizata sa emita titrluri de stat?

a) Guvernul si Monetaria Statului;
b) Banca NAtionala si Monitorul Oficial;
c) trezoreria si Prefectura Capitalei;
d) Ministerul Finantelor Publice;
e) Agentia Nationala pentru Administrare Fiscala

18.9 Datoria Externa in conceptia Bancii Mondiale cuprinde:

a) datoriile persoanelor private catre strainatate negarantate de autoritatea publice;
b) datoria din tracnzactiile cu FMI;
c) sume datorate de persoane private garantate de autoritatu publice;
d) sume datorate unor creditori rezidenti in trainatate,pt care nu au fost stabilite termene de plata;
e) datoria care poate fi achitata in moneda debitorului.

18.10 Serviciul datoriei externe:

a) este un indicator de analiza a activitatii Curtii de Conturi;
b) este un indicator de analiza a activitatii Agentiei Nationale de aDminitrare Fiscala;
c) constituie o avansare de PIB;
d) constituie un consum final de PIB;
e) este un indicator de analiza specific Bancii Mondiale.

19.1. Aprobarea bugetului de stat se face:

a) de catre consiliile judeteme;
b) de catre Guvern;
c) de catre organelle institutiilor financiare;
d) prin lege;
e) de catre Ministerul Finantelor Publice.
19.2 Nu este o metoda moderna de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare:
a) metoda de reevaluare a optiunilor bugetare;
b) metoda de planificare , programare,bugetizare;
c) metoda bazei bugetare zero;
d) metoda rationalizatii optiunilor bugetare;
e) metoda managementului prin obiective;

19.3 Ordonantarea unei cheltuiei bugetare inseamna:

a) emiterea de catre o institutie publica a unei dispozitii sau ordin de plata pt o suma din cheltuiala
prevazuta,de catre un tert;
b) emiterea unei Ordonanta de Urgenta de catre Guvern care sa justifice efectuarea cheltuielii
bugetare respective;
c) ordonarea de catre ordonatorul principal de credite de deschidere a cheltuielii bugetare de catre
ordonatorul secundar de credite ;
d) esalonarea in timp a platilor facute din cheltuiala bugetara respective;
e) emiterea unei Ordonante de Urgenta de catre Guvern care sa prevada anularea cheltuielii
bugetare respective

19.4 Bugetul Presedentiei se aproba de:

a) Guvern;
b) Parlament;
c) Organul ierarhic superior;
d) Presedinte;
e) Primaria Municipiului Bucuresti.

19.5. Numai un raspuns este adevarat:

a) conturile special de trezorerie au caracterul de “conturi in asteptare”;
b) bugetele extraordinare sunt o component intriseca a celor ordinare;
c) bugetele autonome sunt specific institutiilor publice care au character industrial si comercial;
d) bugetele locale nu functioneaza ca bugete autonome;
e) rectificarile bugetare sunt propuse de Ministerul Muncii si de Ministerul Finantelor Publice si
aprobate se Senat.

19.6 Numai un raspuns este adevarat:

a) repartitia PIB apare in sfera consumului;
b) bugetul este un simplu document in care se evidentiaza veniturile si cheltuielile previzionate ale
statului;
c) bugetul public national cuprinde bugetul de stat si begetele locale;
d) veniturile bugetului de stat cuprind venituri fiscal,venituri curente,venituri din capital si venituri
din trezoreria statului;
e) veniturile si cheltuielile publice detin rolul de parghii economic-financiare.

19.7 Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

a) finantele publice sunt folosite pt satisfacerea nevoilor generale ale societatii;
b) cheltuielile reale reprezinta un consum definitive de PIB;
v) functia de control are o sfera de manifestare mai larga decat functia de repartitie;
d) cheltuielile sunt inscrise in buget la limite minime;
e) non-excluderea si non-rivalitatea sunt caracteristici ale bunurilor publice;
19.8 Prin ce se caracterizeaza sistemul de gestiune specific executiei bugetare?
1. prin existent unei perioade de 3-6 luni de la expirarea anului bugetar pana la inchiderea contului
de exercitiu bugetar;
2. prin inchiderea automata a bugetului;
3. presupune reflectarea in intregime a veniturilor si cheltuielilor anului bugetar in bugetul
respective,chiar daca ele nuse realizeaza integral in cadrul anului bugetar;
4. interzice reportul veniturilor si al cheltuielilor de la un an la altul.
5. interzice reportul creditelor bugetare de la un exercitiu la altul.
a) 1,2; b)1,3; c)2,3; d) 1,5; e) 2,4,5;

19.9. Numai una din afirmatiile de mai jos este adevarata:

a) analitatea bugetara este un principiu care este specific bugetelor pe programe multianuale;
b) in bugetul bazat pe soistemul de exercitiu nu continua incasarile di platile in anul urmator;
c) unitatea bugetara presupune inscrierea veniturilor si cheltuielilor,in sumele lor globale,intr-un
singur document;
d) bugetele anexe nu sunt controlate de puterea legislativa;
e)in conturile special de trezorerie se evidentiaza numai cheltuieli definitive

19.10 Parlamentul aproba bugetele astfel:

a) la fiecare comisie de specialitate;
b) pe fiecare capitol,articol,ordonator special de credite in parte;
c) pe fiecare buget in parte;
d) pe ansamblu,pe capitol,pe articole sip e ordonatori principali de credite;
e) in functie de clasificatia bugetara;

20.1. Care din afirmatiile de mai jos nu este adevarata?

a) bugetul local este o component a sistemului de bugete;
b) bugetele locale evidentiaza fluxurile formarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor administratiilor
locale;
c) bugetul local este actul in care se inscriu veniturile si cheltuielile colectivitatilor locale pentru o
perioada de regula de 4 ani;
d) bugetele locale sunt instrumente de planificare si conducere a activitatii financiare a
colectivitatilor locale;
e) intre bugetele locale si bugetul central exista raporturi de dependenta.

20.2 Una din afirmatiile de mai jos este cea adevarata:

a) veniturile de capital ale bugetelor locale cuprind sumele defalcate din TVA;
b) imprumuturile administratiilor publice locale pot fi contractate numai pe piata interna;
c) veniturile curente ale bugetelor locale cuprind incasari din valorificarea unor bunuri;
d) veniturile atribuite vuprind sumele defalcate din impozitul pe profit.;
e) transferurule de la bugetul de stat se pot utiliza pentru protectia sociala.

20.3 Echilibrul general economic previzional are un character:

a) practice;
b) aleator;
c) consolidate;
d) potential;
e)definitiv.

20.4 Sistemul conturilor nationale nu opereaza cu :

a)gospodarii ale populatiei;
b) intreprinderile;
c)administratiile publice;
d) somerii;
e) persoanele fizice autorizate;

20.5 Impozitele indirect din PIB sunt:

a) excedentul de exploatare;
b)impozitele indirect pe venit platite de intreprindere;
c) impozitele indirect pe avere platite de intreprindere;
d) impozitele productiei;
e) retributiile salariatilor;

20.6 Conform metodei veniturilor PIB insumeaza :

a) consumul de capital circulant;
b) impozitele indirecte nete;
c) impozitele indirecte brute;
d) impozitele directe;
e) subventiile incasate;

20.7 Ordonantarea cheltuielilor bugetare presupune:

a) verificarea existentei sumelor datorate;
b) verificarea existentei conditiilor de exigibilitate;
c) confirmarea ca serviciile au fost prestate;
d) verificarea existentei angajamentelor;
e) achitarea efetica a obligatiilor fata de terti;

20.8 Nu este specific scrisorii cadru:

a) cuprinde specificate limjitele de cheltuieli;
b) se transmite numai ordonatorilor secundari si tertiary de credite;
c) cuprinde specificatii despre contextual macroeconomic;
d) cuprinde specificatii despre metodologia de elaborare a bugetelor;
e) este transmisa ordonatorilor principali de credite;

20.9 Veniturile bugetelor locace nu cuprind”:

a)impozitele pe terenul intravilan si extravilan;
b) sume defalcate din TVA;
c) donatii;
d) sponsorizari;
e) incasari din valorificarea unor bunuri ale persoanelor fizice salariate.

20.10 Pentru bugetul local nu constituie venituri din prestari de servicii:

a) taxe din activitati cadastrale;
b) contriburia lunara a parintilor pentru intretinerea copiilor in unitatile de protective sociala;
c) venituri din despagubiri;
d) contriburia lunara a parintilor pentru intretinerea copiilor la scoala;
e) venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata.