Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Batranul Din Luna

    Transféré par

    Ruxandra Samaila
    17 vues111 pages
    novel

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    novel

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    17 vues111 pages

    Batranul Din Luna

    Transféré par

    Ruxandra Samaila
    novel

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 111
    REED 1 | TEE Grace in a net nt Ee sn as ene ina, Gre crt ec thc in eprint vis patina — bina 8 fed devon bn ear a nip excolnd exer “omplcate in timp a infeles chr ane desta tlent penta tna Hustle iad prea promifatowe gi, earn desenul vont mare pasiune Dun ince studio ls Rhode Island Schoo f Design, Grice sat eamalra intra energie spre indeplinirss moult sinc de serie ge a sutra er peri cop, Prins cute, The Ut Vs, ait pita in 198 abucurat deco maibune recenzigide aprecere publi (Cel maroon roman ali, Batu in Land (Where the Mountain Mest the Monn) fos cleat in 2010 Newbery nor Bok, find inclusin listadebestcruri Nae York Tus Majortaten ctor ini Grace Lin aca tem principals cultura avatiovamericana, tina serie consider humal care pot anule grail, pot fe din nebigait un apt eotiian gi pot transfor mice impli dee cu iin sventar spectaculonse” Grace Lin Batrénul din Lund Traducore din englers de ‘Alexandra Columban a abroen Prost Rowe Muyremme sree Arvin, Conse, Lina, Jase Manta, Pata st Ate ’ § Aho ran se Mn i eT ie EET F Capitolul 1 Poste mari g tr, do-a lung Raul de Jad, 2 ala cndva un munte negeu ca tciunele, care stripangen imaltul eorului ea un dinte adravn de ofel. Stent fi spuncau Muntele Neroditor,findea nu erestea fr de iarba peel iar animalele gi pasirile nu poposeau nik ‘data pe culmea tu. La raserucea dintre Mun Jad, inghesuit intr-un eotlo Invaluit fn umbre eafenii. Satul din pricina pamantului sea Je Neroditor si Raul de se alla un sat nevoing, a sters gf paid si arid cared] impresura Pentru a se alege cu recolte de ovex de pe urma finutu- Jj indaratne, sitenii erau nevoit sd ude necontenit Zi de ti, oamenii se umpleau de noroi, apleednduse la fieeare pas pentru a sii cele trebuincioase. PamAntul muneit era impristiat pretutindeni, useat de soare- Je dogoritor pe hainele, parul si easele oamenilor. Cu tt dic lan ‘Ginpal,intrgul sat fa nvaluit de o ea brun-cenusgi, avemenes noroiului seat Una dintre casele din sat ora att de mica, inci se durile de lemn ce-i serveau drept perc, gi eare erat {inute laoalta doar de acoperis, pareau un manunchi de chibrituri legate evo sfoard. Infunru aba ineipena {ret cameni stréngi in jurul mesoi ~ mare noroe,eAci intocmai atagia locuiau acolo, Printre ei gi o fetta pe name Mini, ‘Minli nu era niei pamantie gi nici stearsa ea restul sitonilor. Fetita avea parul negru Iucios gi obrajori rozalii, chi sednteietori mereu insetafi de aventura gi tun surds ager cate ii lumina chipal, Cand ii bagau de seam firea veseli gi neastamparata, oamenil seuturau din cap spundndu-si ca numele ~care inseamns yd sprinten' ise potrivea chiar bine. ,Prea bine’, ofta mama ci, Minli avind obicoiul de a & iute mu doar la ‘mince, ets a fap Ma oftaadeses, gemen mahnita gi se inerunta de fees re dati cind dadea cu ochii de hainee lor aspre, de eas rapid ide masa lor sardeicioasa, Mini mug aminten ‘reun moment in care Ma si nu ofteze;toemai de aceea feta ts dorea deseori si fl avut un nume care 8 insem- ne jar" sau ,noroe", Asta pentru ci Minli gi plringi cerau la fl de sraci precom intreyul sat si pint din Imprejurimi. Reugean cu greu si string arezul pentra trajul ili, ia singuri nui din eas erau dous mone- de vech de arama, pistrate intr bol albastru de orez, pe careera desenat un iepure alb, Erav boll st monedele Jui Mini, pe care fetita le primise ind era hebol, gi pe care le avea prin presima de cnd se sia 8 Bitrinal din tans Ceea ce 0 impiediea pe Minli st devin pamantie gi stearsd ca restulsitenilor erau povestile pe care tata G1 le spunea seara de seara, Ia eind. De fiecare dati, chipal fete’ se mina de incntare si uimire, Intra inet ii macar Ma nu se putea abline sa zimbeasea, clitindnd totodats din eap, Cel pugin pentru un timp, ‘Ba prea si lage la o parte sfirgenla de la cmp giochi Tui negriselipeau ea piciturile de ploaie de fiecare data ‘end incepen o nous istorsie. Ba, mai spune-mi o data povesten Muntelui Nero itor, il raga intr-o 2i Minli pe tal e, in timp ce Ma Je pumea in farfuei portile de orezflert, Povesteste-mi din nou de oe nu ereste nimie peel — Ab, irdspunse tata, al auzito deja de nenuma. rate oF. Sti rispunsul Mai spune-mi o data, Ba implora Minli Te rog! — ino, i, cede, gn timp cei ageza etigayee pe surprinse pe chip surisul tat de drag ei, masa, Min Munich Neredtor OF Odinioard, pe vremea ednd pamantul mu era str bitut de rari, Crdiasa-Dragon de Jud domnea peste regatul norlor Ba botara end gin ce parte a yinutulul ‘avea sa ploul gi cdnd se va opriploaia, Era foarte mn- ddr de puterea ci gi de respeetul pe care pamanteni io ‘aritau, Craase-Dragon de Jad avea patra copii: Perla de Sidet, Galben-Spic, Far’ de Sfirgit gi Negru-Abanos. Cu tofit erat mari gi puterniei, buni gi generogi, Cei ° Sk tah patru o ajatau pe mama lor la mune gi de fecare data nd strabateaw inaltul cerului erdiesei i se umplea inima de dragoste gi de mindrie. $i totus, intro zi, Craiasn-Dragon de Jad toemai ‘prise ploaia si muta norii departe, edd i ajunsera la ureche vorbele a dat siteni, Ah, slava Cerului ea s-a oprit ploaia, rise unul dintre — Aga, rdspunse celilalt. M-am siturat de atta ploaie. Ma bucur el s-au mai indepartat noi e soa rele straluceste din nou Auzind aceste cuvinte, Crainsa-Dragon de Jad se uumplu de manie, Satui de plosie?! Bueurosi e& nor s-au indepartat?! Craiasa fierbea de indignare. Cum indrazneau sateni si necinsteasca astfel? Craiasa se simi atat de ofensata, inci se hota st ‘nu mai adued nieiodata ploaia peste sat. ,De-aeum ina Inte siteniin-aw devat s8 se bucure do soarele lor et vor dori", ii zisefurioasa Craiasa-Dragon de Jad Firojte, asta sa adus pe oameni in culmea disperari, ‘Cu snarelearzénd fara incetare deasupra capa gi fir niciun strop de ploaie care s8-i racoreased, seceta gi Foametea sau rispindlt cu repeziciune in tint. Copacti se useau si animalele is ddewu dubul rind pe end, in {imp ce oamenii se rugau necontenit ea ploaia si ude jar pamantul; dar totul era in van = Dragomul de Jad nu le lua in seama tanguirilo Suferinja oumenilor nu a trecut ins neobservata pentru copii Dragonului de dad. Acegtia erau ingrozt de nenorocivle gichinurile de pe pamant, Un edte uunul mergoau Ia mama lor cerind ingiduint’ pentru 0 LOTT TN BL OED TT Je Gace Lx pimanteni. insd nici macar vorbele lor nu au reugit 3 0 induplece, — Niciodata nu le vom mai aduce ploaia pamante- silos, ur Crainsa, Perla de Sidef, Galben-Spie, Bie" de Sfirgit si Negru Abanos au hotirat 8 se intdlneased in secret = Trebuie si facem ceva si ajutim pe oameni, zise Negru-Abanos. Daci nu primese apa eit mai repede, vor muri eu tot. — Agate, ineuviinft Galben-Spic, dar ce patem face? ‘Nu putem aduce ploaia. Nu putem nesocoti porunea ‘mamei, ar fio jimi de netertat. FF’ de Stirgit a privit in jos spre sat Mi voi sucrifiea pentru pamanteni, ise el, MA voi Intinde in farina gi ma voi preface in ap, pentru ca ei 4 poata bea. Ceilalyi Lau privit naucif, dar au incuviinjat unl ce un — $i eu voi face intocmai, spuse Galben-Spic, — La fel vom face gi noi, zis Perla de Sidef si Nogru-Abanos. Siaja, copii Dragonului de Jad au eobordt pe paimant sis-au prefteut in apa, salvind omenirea, Devenind cele patru mari rauri de pe pimént, au pus capa sscett si ‘mori printretotilocuitorli aeestuia, {ns cand Craiasa-Dragon de Jad g-a dat seama ev aus ficut copii i, s-a blesterat pentru méndria oarba de care daduse dovada. Copii ei nu aveau si mai strabat cerul In zbor alituri de ea gi nu aveau sii mai spun -Mama. se rupea inima de tristeye gi durere; atunel S-aprabugit din cor ga preicut in Raul de Jad, in spe- ‘ana c, intro bund zi, va fi din nou altri de copii ei, 2 TTB atrdnal in tana Muntele Nevoditor e inima frinta a Dragonului de Jad, Nimeni gi nimie mu traiogte sau eregte pe munte, ‘ei spiritul intunceat al Crise’ sikigluiegte ined in fl Cit timp Craiasn-Dragon de Jad este singura pe lume, fara niciunul dintre eopiii soi alituri, muntele vva ramane step. — De ce nu aduma cineva apa celor patru réuei in munte? inttebé Mink, desi pusese aceasta introbare de nenumarate or, De fiecare data ednd Ba it spunea povestea dragonului, Minli, fara sa vrea, Ineepea Syl imagineze eat de minunat ae fi daca muntele ar rod gi sar umple de flor gi fructe, aduend bogie satului nevoing. ,Oare asta nu ar faco-o feriet pe Criiasa- Dragon de Jad? cugeta Mini = Cind copii Dragonului de Jad s-au preficut in ap, zise tata fetite, era impacagi eu soarta lor, aga ‘ spirtele au fost liberate, Spiritele lor nu se mai afl fn aps deci mama lor nui poate gsi in raurl, Acwm mai bine de un veae, un om a ineereat si aduea din now impreund, mutdnd bolovani din munte in apa réurilor, ‘Omul acela nu eara bolovanii pentru nu gtiu ce i de dragon, interveni soe mama lui Minli, Femeia ‘fuse niciedata de acord cu povestile lui Ba simfind ‘cdo incurajau pe Mink si se indeparteze de realitate gi 6 transformau intro visatoare. Buniea mi-a spus ea ora frtist, A Tuat un bolovan ca igi megterensed o patra pentru cerneala — Sa mai intors vreodata? vru Minli st tie 18 — Nu. Probabil ed nu era bund cerneala ficuta de 1, oft Ma. O f gasit material mai bun in alti parte Pun pariu ea bronzul de pe gaun eal’ sit face mai mult decit tote. si avem noi edt om trai Oftatl lui Ma o feu pe Minli xii doreasea din tot sufletul ea fiecarepiatra de pe Muntele Neroditor 3 fe aur. Nu se putu abtine gi intreb —Si cum va prinde viata din nou Muntele Neroditor? ~ Ah, rispunse tatal ei, Asta va trebui sil intrebi pe Batranul din Lain, ~ Ob, spune-mi povestea Ini acum! implora Mint De fiecare data end intreb ceva important, lume spune ,Asta va trebui sa intrebi pe Batranul din Luna, intro buna 2, chiar il voi intreba, — Batranul din Lunal alta povesto! Casa ne goal, recut abia ne-ajunge, dar povesti avem din belgus. $i Ma ofta din nou. Vai de norocul nostru! — Poste ear fi mai bine si Iasi povestea asta pe maine, i vise Ba hui Min Capitolul a Tn fiecare dimineata, inainte de rasaritul soareh Mint, eu mama stat i se dicen la cmp. Ha vee mea semanatulu, a e@ munca era cu mult mai isto toare. Noroiul gros Ii se ipea de tapi ea un clei, iar ei trade sadn fceare simanta cu mana. Cand leaiun- ‘ea sarcledeasupra caput, li Mink it tremorau deja fenunchi de oboseala. Fetita ura noroil gros si moale fare ise intindea pe maini gi pe fa: gi de multe ori, ‘mai-mai sf se opreasct din munca de-atata supirare i boseala. Dar privindu-s parinit care, adugi de spate, Iurau rablitori pamantul, i Inghitea nemulfumiile si trudea mai departe De cum scpata soarele pe eer, Ma si Ba otrimiteau casi pe Mink, si progiteased cin gi sii trugi sufle- tun timp ee etn sf muncese in noroil ros Pirin fei’ ajngeau acasé doar dupa ce sarele dis prea de mull de pe er Cdota ajunss seas, Min se spa pe fal pe mint si pe picioare, ins chiar gi dupa ee apa din lighean se ficea maro, tot mai simtea norbiul acoperind-o din cap, paind-n picioare. Mainile gi pivioarcle 0 dureau aga de 18 oglindita in apa tul prinse pe chipul ei figura incruntata‘a mamei sale Privindugi ima tare, incit se migea greoi, ea un eral hatin eare se Ma are drepta {iragte pe stan. nostru! In fieare 2i, Ba gi Ma muncese de dimineata Igi zise Mini. ,Vai de norocul ‘pnd la ciderea nopfii i tot nu avem nimi. Ce n-ag da si le pot schimba soarta Chiae in acea clip, Mink auai un murmur stins, eu totul gi eu total neobignnit, ea un edimtee coborit din coruri, Curioasé, deschise upa si priv afar, $i acolo, pe poteca din faa ease, dadu eu ochis de tun necunoscut mie de statura care soptea: — Pestigor auriu, ziceaIneet, de pared incerea si-1 convingl sd inoate, ad noroe in casa ta Minli gi sateni il priveau mirati cum tsi impingea . Degisatul so fla po malul unui ru, treeuserd multi ani de cand cineva nu mai zarise un pegtigor auriu, Pestii din Raul de Jad erau cenusi gi maroni, seme nea satului, Cotiga barbatulai cu peytiorul auriu era plini-ochi de boluri eu pegtistrluctori care selipea ca nestematele. Soapta blinds a birbatului o atrase pe Mini, aga cum e atrasi molia de lamina unui lampion, ‘Cum poate un pestigor auriu s8 adued noroe in intreba ea a a Giyce Law [Negustorul de pegtigoriridicd prvires spre ea; ap sul de soare din spatole lui i ficea sa stedluceased in ‘muanfe de rogu gi galben aprins, —Nu ti? intrba el. Un pestigor aur inseamn’ aur din belgug. Un bol eu un pestigorauriu inseamna o cas pina de aur gi jad Scum cereeta Minli eu ochii et negri g geri bolurile Darbatului, un peste de un portocala intens it intoarse privirea eu ochii negri Iuciogi. Apo iute, att de tute, Inc nici nusi didu bine seama oe face, fetta nv in ‘casi gi ingfaca cele dou monede de arama din boll de ‘ecu iopuras, Il eumpar pe acesta, zise Minli, aratand spre poy tigorul de foe, cu och si aripioare neg, care eazse eu trone eilalgi copii din sat o privira eu eluda, in timp ee foamenit mari dadura din eap a dojana — Minli it spuse un veein, nu te inerede in vorbele Jui amigitoare. Un pestigor auriu nu-ti va aduee noree i bosaigi. Mai bine t-a pstra bani Jnsafetiva nu so isi descuraata gi ntinse negustoru- fui cele dou monede de arama. Acesta o priv zambind Luo moneda, vdiea bolul eu pestigorul ales de ea gi da lui Min — Fie ea pegtigorul si aduet mult nore, 1 ura el Si, dupa o pleeciune seu in faa satenilor, gi la tl Diiita din sat, eu toleay eu tot. In doar edteva eipe se fica nevizut in umbra Muntelui Nerodior, iar dack na arf fost si {ina Mini in rate bolul eu pestigorul aur, ‘2 tai ae fi erezut et intimplarea fusese daar un vis, 18 Capitolul 3 Ts petigorul auriu era eit se poate de adevaret, iar ‘dnd paringit ef sau intors acasa de la eimp, pentru ‘ind, nu au fost deloe bucurogi safle pe cei cheltuive Min an — Cum ai putut siti dai banuti pe el? o intreda Ma, trantindcastroanele de orer pe masa. Pe ceva aga de nefolositor? $i ind te gindesti ca acum trebuie sl tna brnim peel! De-sbia ne-ajunge noua orecul —0 si-mi impart portia de ores eu el, rispunse Mini Fars sta pe ginduri, Negustorul de pestigori suri a zis ene va adc noroe gi hogatie in eas Noto! intecbt Mia evoltata chelate din bani pe care-t mai avenm in asd Nevasta, zie Ba cu voce domoala, eau bamuti Joi Min E dreptl ea folowasca dupa plac. data siodata bani trebuiecheltuigt. La ce bun nigte monede inten bol? 19 J Gis Law — Mai ine deedt un peste intr-un bo, fra indoial, repli seurt mama fetite. — Cine sti, zise Ba, poate intr-adevar ne va aduce nnoroe si boat in eas — Alta poveste, zise Ma privind cu amaraciune la torezul fiert din easiron, E nevoie de mai mult deci un pestigor aur eas ni se umple easa de bog Cum ar fi intreb’ Minli, Ce patem face ea aver parte de noroe gi bogie? — Ah, rispunse Ba, asta va trebui si] intrebi pe Batrimul din Luna, — Ir Batranul din Luna, spuse Mini ridicdnd pi virea spre tatl ei. Ba, mia promis cai imi vei spine din nou povestea Batranului din Lana — Povest si iar povesti! pufni Ma, trintind betiga- sole in castronul gol. Neam auzit dostule? — Nevasta, incepu Badin nov, povestile nu ne cost — Si nici nu ne-adue nimie bun, replied Ma In edaie se las o tacere grea, in timp ce Ba ii privea Intristat eastronul de ore, Minli il trase de maineea — Te 10g, Ba, zse ea, Ma clatina din cap si ofta, dar pentru e@ mu zise pimie, Ba incepu Povesten Batranala din Lana A fost odata'un magistrat eumpht gi rufa. Era att ‘de trufag ined le poruncea supusilor sii arate toat cinstea care le statea in putinta. De fecare data cand 2 sri Lunt se preiten de un drum in ara oragulu, la orice ort din zi sau din noapte, ocuitori erau nevoii st iasa din cease, 8 ingenuncheze gi si fack plecdciuni adnet in timp ce trecea convoiul magistratulu; dacs: nu ficeau intocmai, erau aprig pedepsifi de soldat acestuia. Pe cat era de jute fa manie, pe atat era de mandru. Se spunea e ngtepta ca pana i maimutele st coboare din copa gs faea pleciciunt in fatal ‘Magistratul era neindurator eu servitori,erud cind ‘venea vorba de dugmani gi nemilos eu oamenti din tin tul sau. Cu tofi se temeau de mania Tu, iar ednd tuna i falgera, toats lumea tremura de spaima. Pe la clturi iT numeau Magistratul Tig. (Cea mai arzatoare dorin{ a Magistratuli‘Tigeu era 8 aibd neamuri cu singe rogal. Fiecare hotarare a lui cra furita pentru atingerea acestulseop, fecare uneltire Fioea parte dintrsun plan deaf primit in Familia impei- ala, De cum i se ndseu ful, few nenumarate drumut gi coreotari pentru a esta teren,sperdind ea intr-o buna 2) aves ii insoare odrasla eu un membru al familie regale Intro noapte, in timp ce magistratul strabatea mun: 1Hi(plecat din nou la drum incercind sa aranjeze 0 cs torie pentru fiul sau), ziri in lumina lunit un bitrin care statea singur la marginea drumului. Batrénul mu ‘igi in soamé nici eai, nick calegtile care treceaus pe ange, nie gesture de brocart gi nei insemnete de stat continudnd s eiteasea dintr-o earte pe care o finea in poala, si treeind din eand in end degetele peste 0 desagi eu fire rosii. Nepisarea batrimului ba méniat ‘pe Magistratul Tigra gia poruncit trisuri sa opreased, a Dar pe batran nici miear sedrfaitulrotilor nul feu si ridie privirea, Pana la urma, Mogistratul Tigra a coborat din caleagea gi s-aindreptat spre batranul eare Fimase eufurndat in eart, — Inditznest smu te incini in faa magistratalui ‘au? tuna el [atranul gia vizut mai departe de ctit, — Co testi atat de important? intreba magistratul pe un ton poruneitor, privind paginile cari Brau pline de notiye neclare si mizgaitur int limba necanose ‘8 magisteatului. Nigte prostillspuse in cole din urma, Prosti! fi raspunse batranul, ridieind in seit privirea, Natarule! Asta e Cartea Norocului. In ea se prezente si viitoare. Magistratul privi din nou semele din ear. —Nu injeleg ee serie, zie el. — Bincingeles ea mu-ntelegi, ii raspunse omul. Dar fla toata stint lumii trecut ‘eu, Bitranul din Luna, Puznieul Cartii Norocului,o pot desefra, $i aga, pot oferi un raspuns tuturor intel silor dit Jame — Poti rspunde orieaelinteebati din lume? intr ‘magistratul in derddere, Prea bine! Cand va ajunge la ‘etatea potrivita cu eine se va insura fiul meu? Bitrimul din Lund rastoi paginile ei, Hmm... murmura ca pentru sine. Tata, aii & viitoarea sotie a flului tau este flea de doi anigori a hhicanului din satul vecin, “— Fiiea unui dean! exclama furios magistratul — Da, continua Batriul din Lund. Acum ftiva este gata intro piturh albastrs, brodata eu iepari alli gh ‘dein fafa ease, in poala buniei ei oarbe 22 Butrint din Land Nut ren magistratul. Nu voi permite una ea astal —Acestaeadovarul, ise batrimul, Sunt meniti sie so g sof Bu insumi am legat irl rosa care it uneste Ge fir roqu? ceru si ste Magistratul Tigru —Chiar nimie na gt? Tot oamenti care se intanese in lume sunt legati de mine eu unul dintrefirele aces- tea rogii, expe Batrnul din Lund oftind gi ridin desaga plna eu afa rosie. Cind tea naseut, fam leat tlezna cu fir rogu de glezna sotie tale. Apo, pe masuea fe cregteati, irul devenea din ce in ce mai seurt, pind ind, Intron final, v-afi eunoscut. Toi cameniialaturi de care to-ai petrocut in via i-au fost adusi de firole roi pe eare le-sam legut eu, OF uitat 8 leg eapatul vreunui fir gi de acvea ast ma intlneyt pe mine. Voi ven rij sk nu se mai intdempe, — Nu te ered, zise soe magistratl 2 saw mu, replica batrinal pundnd earten in ddesagi, am ajuns la eapatul frului, ia aeum va tobui st lee Magistratul ramase fintuit locului, privind uimit silyeta batrinului care se indeparta urcind spre munte. — Batran nebun! igi ise barbatul. Ce picrdere de ntoredindu-se la ealeagea sa, porn din nou fa drum, ‘nsa,in timp ce strate satul vein, in fafa ne ease ‘dao femee hatrana gi oarba, tinand in poala un bebo Jug, Petia ora infgurata intr-o pitur albastra, brodata cu iepuri albi chiar aga eum deserisese Batrinl din Lana. Varad acest Mgistratl igen se feu rogu eral de ma 28 Gace Lae JNu voi permite ca ful meu sa se insoare eu ew unui ‘ican! fyjurae. Aste, dupa ce ajunse acasa i ordona in secret unuia dintre servitori si se intoared la casa Dbacanului gi sa eurme viata mieutei cu un eufit. Asta o sma seape de ca, ii zise. ‘Multi ani mai trziu, Magistratul Tigeu gia vazut visul cu och. A reusit st aranjeze esitoria ful su eu tuna dintre multele nepoate ale imypiratul sisi obfini astfl eonducerea unui orag indepartat. In sua nun, “Maggstratul Tigra ia marturisitfului su eum a rousit si aranjeze cdsitora gst picleasea profefin Bate lui din Lana. Fiul (care nu semana deloe tatalui) n-a cos niio vorba, insa dupa nunta a trimis un sexvitor ‘redincios la easa bacanului pentru a incerca st indrepte ul ficut cindva de tatal lui, Inte timp, eunosednd-0 ‘mai bine pe mireasa lui, a fost bucuros si constate et ‘amndoi erau rmulgurifi unl eu eelallt. Proaspaita hut sotie i se prea frumoas’, dar era un hieru pe are nut {nfologea: purta tot timpul o flare delicata pe frunte, — raga mea sotie, zse el, de ce porti tot timpul ‘east floare? N-o las deoparte nici maar cid dorm Ca simi ascund cietricea, rispunse ea, atingin- urgistinghera fruntea, Abia implinisem doi ani cind am fost injunghiata de un necunoseut. Am supravie(uit, {ns ar ras ex 0 cieatrice, Car in clipa nevea, servitorul eel eredineios dadu ‘buzna in inespere, — Stapaine, zis o multi ani, introaga familie a bieanului sa prapadit facut ce misatieerut. Acun Inte-un potop ~ eu exceptia fee’ lui. Regele oragului (col de-al nouslea fu al imparatului) a adoptat-o gi 2 Batra din tan 1 ereseut-o ca pe propriul sit copil.. Aenast fica este sayin dumneavonsteat —Asalar,Batril din Lani na sa ingelat! exelama Mink — Bineinfeles ci nu, replied Ba. Batrénul din Land ste totul yi poate rispunde la orice Intrebare — Ar teu stl Intreb eum pot aduee noroe in ease noastri, ise Mink. Agu voi fee, cei el sigur are rispun. sul, Oare unde pot gst? Se zice locuite pe varful Muntelui Nesirsit, ise Ba. Dar nu eunose pe nimeni eare sa gtie unde © ‘muntele acest, — Poate reugim si aflim, spuse Mint Ab, Minllizbueni Ma, Sa aduci noroe in easal Si faci Muntele Nerodilor s4 infloreased! Mereu numai Iucruriimposibile! Nu mai pier vremea eu povest — Povegtile na sunto piendere de vreme,zise Ba mol — Povestile, zise Ma apisat gi Tovind eu palma tn ‘maxi de se clitind apa din bolul pestigorulu, sunt cele are a ficut si fe cheltuti bani pe pestle acesta, Apoi se ridic de la mass Minli ramase privind la bolul cu orez;putinole boabe are rimssesera stteau nemnigcate pe fundul eastromalu «a niste perl protioase. Ba © mings pe brat — Termini orezul, fea mea, zise Ba yi, eu main Je tremurinde, aduna ultimele boabe din eastromul lui pentru a hrani pestigorul R&K TE, Capitolul 4 Ta nospten aco, Mini ns regis adoari. Cuvintele uj Ma i sun in minte gi, do ete oti inchidea och, roveden mina tremurinda a lui Ba hrdinind pegtigorul ‘Ma are dreptate® ig ise Mink. ,Pestigorul nu ¢ alteeva deeit © gura in plus de hranit. Nu-l pot lisa pe Ba sisi dea de mineare. Ma si Ba mancose atat de mult pente fieeare dram de ores, muri drept ca a 8 tebuc ins sl hrnease si pe pestigor~ Mink se strocur din pat gi se frig pind la masa pe care se odihnea pestigorul auriu, Se uitara gine nul a coat i ftta stu pe data ce are de fut. fi pase degra: bh incall i hainuta, lua postigorul ei din eas, Era tira, Poste satal adormit domes linigtea, iar stelele acopereau cerul ea sarea impristiata pe algele oft. Indreptandu-se spre Raul de Jad, pai hui Mink pireau si indemne noaptea la taeere srs din ans ‘La marginea raului, Minli prvi pestigorul pentru ult ‘ma.oard. Luna stralucea deasupea lo gi, iar gin bez opi, pestigorul stralucea un portocalin aprins. Ochii I nego fixau stralucitori pare ru ed nu pot si te pastze,sopti Min Sper ei ni psigesti nimi in ru, $i zicdnd acestea, ‘rsd bolul in apa. Pentru o lipa, pestigorul paru sue pins gi rmase pe loe,Hearind ea flacira tromurindé ‘unui ebibrit, Apo incepu 88 se unduiasea in apa uli si prinse a inota in eereur, risueindu-se voios in apa ‘Mini il privi oftand. Saspinul ei se pierdu incot linigtoa nop iar Feta is dd seama seve un eo al nemulgamiri i supararit mamet sale, ,Ma nu se va ‘ridin oftat docat daca ni se schimba noroeul. Dar vare ‘um ni se poate schimba?* se intreha Minli mahnita anuiese ef gi nonasta ¢ o introbare penteu Batranul din Lana Mare peat e& nu ste iment drum pain la ‘Muntele Nesfargit, pentru ai putea eore fat." estigorul se opr din inotat si priv in sus, spre Mink Stiu eu unde e, zise pstigorul din api. Bra o voce subjire de ferme, ugar ca vntul eare guera prin tres tia de la mal Minti ingheta de Ai spus cova? intrcba ea, — Da, rispunse pestigorul, Sti eam potiajunge la Muntele Nesfingt pentru 2 core sfatal Batranului din Luna. — ti un peste... corbitor?intrebst Minli cu sufletul la sur, incurcind-se in euvinte. Cum e posibil aga cova? ~ Majoritatea pestilor vorhesc, rispunse aceasta, pentru cine edispus si asculte. in primul rnd, oamer trebuie si — Bu imi dorese, i rispunse Mini incintata, Bste ca Intr-una din povestile lui Ba! bolborost ea ame= {ita de bucurie. Cum se fae ea sii drumul spre Muntele Nesfigit? — Am inotat prin toate oceance gi rurile lumi, ea exceptia unui, expied pestigorul. Toemai end eram in drum spre ultimul, ma prins negustorul de pestigori aurii, Am fost tare tris in eotiga Ini, dar strahatand Jumea in lung g-n lat am Snvatat multe luerui,peintre ‘are i drumul spre Muntele Nesfirsit. $i pentru cf mba rodatlibertatea, o siti deavalu totul Ai inotat prin toate oceanele gi rdurile? se gibi si fle Mini. Apoi inte cao pa curgitoare se porn si pun alte intrebiri: Co rau fi-a mai ramas de vazu? Cum ‘0 face ai eatorit aga do mult? Unde este Muntele [Nesfirsit? Cand ai Raul acesta e singurul prin eare n-am inotat, © {intrerupse pstigorl, gam asteptat veme indelungats ‘momentul, aga e@ tare mia dori sa ma bueur de apa ograba. Poti si- intrebi pe Batrénul din Lund voate colelalte lueruri, Acum lnsi-ma 6-43 explie eum poti ajunge la el, ea eu si-mi pot ved de drum, “Minliineuviina gi mu mai zise nimie. fi dd seama ‘eA vorbaste tocmai cu um pestigor aria, lara eare nu se petroco chiar in fiocare i, aga cl se hotari si acule. Capitolul 5 Tr dimineaya urmatoare, Minti isi simti caput vijtind de gnduri gi planar apisitoare. Era ait de acupata 3 chibruiasca gis urzeased, incit nici macar nu big de Seana end print ei durin cap unl spre celia abatuti la vederea vasului gol al pestigoruui. Ma rs, Pe cdmp, end ftita muncea dina pe ganda ‘mei mat spuser nimi pentru felul dezordanat in care imprigtia semingele Cid soaree se pregiten de culeare, Mink se ntoars casi si pegiteas’ cin; spilt repeor orezl gi gti Apo progiti masa pentru doul persone, se aged gi seri so urmatorl bile: ragit el Ma sea, Anne permit la rua spre Muntele Necflrsi pm tru a Gntveba pe Batra di Lua eu ne pon 2» ES shina norsul. Se pen pee ipcece de aca tmp Indelumngat, dar vi veg fl wu vl Emgyijorai a vk i ware, Ca inteareart voi mp caca cu aur jad cu drag, fea vonstfasculedoare, Jncheierea nu intr total adevirat ii zise Mini tind ef paring ei ow se apl intorvs a8 ple, aj ef nu stunt nici neascultatoare: Dar Min sti ci mu aven deplina dreptate, ii alungt Insa repede gindurile neplaeute gi incopa si se preg tease pentru etorie. Pontru acest 1 ucura si’ dascopere cd nicio mineiund. Nu micau de acasa. .Dar nu lous brignge pentru mncare bolle de ors ew igpurag ald ‘ bucttcd de bambus scat 2 plosea facnta dintro tigué, pind ew ape un eat 0 plast de peseuit nig ores erud tutima monedé de arama Apoi strinse patura intr-oboocelufl ole, +0 puse Inspinare. Arunci o ultima privire spre colba lor dara pinata. Prin geamul fe {nalya ca 0 umbra urias, inst Mili inchise oe iii Jmagina casa plina de aur, stralucind, si muntele verde ea Jadul acoperit de copac, iar indo feu si zmbeasc Dupai care deschise usagi pori la drum, rei, Muntele Noroditor se 0 Capitolul 6 Tr timp ce ing din cus, Mini se tema ca nu came ‘reun veein #4 opreasca gs intrebe inotro se ndreap 6. siinchipuia ed arata neobignuit, ov 0 desagi in spina ogi rematiind de neribdae. Ins nimeni nu o observ Vecini igi vedeau mai departe de maturat pragurile, de rufele la seat gi de progitit eina, O fatita gi un bilofel nu conteneau din coarta lor pe un aga-is ospig ‘eat din noroi. nd mama fi chema la cina, amin rofzara s se migte din le, tna incapaina ce man csrwa din nisip ud; Mink rambi privindu-e joc Agadar, Minli pari satul fra ‘reo privire. La iirea din sat eoti spre Muntele Nero ditor poalele muntelui, pi desfiew bocceaua gi soos catitagl, acu, bolul de ore, bucala de ambus i plosea dopa. Apo, incerend sii amintease tot co-o invatase a CSO Gisce pestigorul auriu, sparse o bucata de pintr, free de ac de nouizeci si noua de oF, iar apoi © arune imapoi pe ppimint. Dupsi aceea, umplu bolul eu apa pin la jms tate si puse in el bambusul pe cares hist sa phitease, Cand totul fu pregatit, eu acul in mina, priv ginta la iepurelealb de pe castron, — Bine, fi zise ea iepurelui stare, arati-m calea, gi ‘ager aca pe bambus. Ca prin minuine, aeul ineepu si se invarta Minli zimbi malfumita, Mulgumese, ti spuse iopuragului pictat. Do-acum inainte,oriunde vei dor tu 4 mer, voi merge! Minl gi stranse lueruile gi, tind eu grit boll in indini, o porn in direct indicat de ae, pe King Mun tele Nereditor Lavrevodere, Criasa-Dragon de Jad, spuse ea Inde partndu-se. La intoareore voi sti cum si te fae din now Tevicita! ‘Mini merse gi merse, in timp co peisajul stincos se proficea treptat in padre, Lana urease de multa vreme pe eo, ins Ftita mu se oprea din drum. ,Vreau si fia Sigura ed ma indeparte sufeiont de cas, ind, dacd Ma i Bo incep si ma eaute, s8 nu ma poata gas ig zise runzole edt agterneau un covor moale la picioarele i, iar pasile nop rida cerulintuneeat. Doar eind cerul incepu si se umineze gi soarele se ivi din spatele ‘orizontului, Minl se opr gi se rezema de trunchiul unui ‘ona falnc. Se aventurase in inima paduri, departe de ‘asa gi sat e, Ostenealao copes aga ot adormi pe oe Capitolul 7 Soarele afunecase eatre apus gi luna se rica sus pe cer end Ma gi Ba se intoarsera de la mirosului de ores pronspit Att, giseau easa ea find rneobignuit de intunceata gi de lnistita — De ce st Minli pe intuneic? se mira Ma in timp «0 se apropiau de eas ~ Poate tris 6 Ba clitinnd din cap — Patem fi care mai btu de soarta dex suntem ‘deja? of Ma, Nu ne puter permite niei maear shri pestigorul fio’ noastre Inst end ei dot int fi ii biltal, Ma seouse un tpt ascusit, ea de pis ‘Mea lua gura pe dinainte, se plinso ea. Acum suntem gi ra batuti de soarta, ex ea noastra disparutal Linigteste-te, nevast, inceres Ba 88 0 Ineuralje- ins de repede, o prindem din mp. In ciuda ‘2 renunfat la pestigorl ei, spuse ze, Dac ne mise ind uurma gio aducem acas 2a OS _ a seoase in graba sacul de pina ir gi umph o stila eu ap aduna eateva F inaintea noastra cu o jumatate de 2, spase el Scar putea si ne ia un timp pand so glsim. ‘Mail privi, apoi pregiti pentru drum orezul gatit, risturmdndul intr-o oa eu capac. Nu eanteni din plins nicio clip —Numai povestiletale sunt de vind, suspind ea. Lea dt cezare gi acum a pleet si vneze cai vor pe ere Ba simi euvintele oj tajoase ea lama unui exit, ins In ciuda dureri care ise eitea pe chip, rimase tc i ‘zu de impachtat. Cu mani tremurinde lega desaga, dar acestea igi recipatara lindotea end i atinse umeri hui Ma mergem, zse el Tegind din casa, didura en ochi de ven care se iteas pe la usi. Auzisera strigatul lai Ma prin peretii subjiri si erau curosi safle ce sa ntmplat. Cand Ma gi Ba le dlidura vestea, prea ea intregul sats revsat pe ui = Muntele Nesfirgit? Batranul din Luna? Sa va schimbe norocul? se vitat vecni Pornti eit mai iute ‘so sii sau n-0 5-0 mai vede( intoarsa nicicind, Nest Duita de Minli! Vrea s fac mposibilal! ‘oft siteniardtau eu degetul spre local unde o viz ser ultima oara pe fetita. Unio 2rsera cin se into ‘ea acas alfi pe cémpul de orez. Ins, intr-un final, se tnuzi vocea unui aiete: ‘Am vizut-o eu boceslua ei A Iuat-o incolo, spuse aritand spre Muntele Neroditor ‘Si dupa ee sateni igi nar rimas-bun de la ei Ma gi Ba pornira la drum, spre Muntele Neroditor, el “ tron din ban doar de lumina luni gi fia alta tovaragie dec cca a proprilor umbre. Ajung la poalele muntelu, se priv ‘ou neineredere —Oaxe inentro 0 fluat de aii? se intrebi Ba, arin 2nd! lampiomul po care i inea In mana. Lumina bkind pari mai fnealzeaaeral i nsufletoaintunerieul din jur — Aici! striga Ma, ardtéind spre pimantal de sub pieioarele lor Sunt urme de pasi care due spre pidure Poate sunt ale lui Mili Ma eorceta urmele gi hag de scama ea erau insite deo linie continua, gerpuita. Ba i faeu smn soe sale —Dar eeor fi acest? se intra el = Poate ea Minli tra un baston dupa ea, zise Ma. S-ar pute ca acoptia fe pai e Ba prvi din now urmele. Paroau miei gi sprintene, Da aga pare si fe, se Ba, Hai st le uemam, Zi si faut, Capitolul 8 Mint se trex ind soaree ra sus pe ce, rspindind 0 lumina de fe. Char ita urnbra puri, pra negra al fete arden puterne, Deschise ochii si arunea o pivire spre plosea de apa. Cum o parte din apitoflasive pentru busoli, iar in timpal noptii mai biuse din ea, plosea mu 18 0 inghitieura si incor st nu se gindeasea la Ma i Bagi a sentimentele lor cind au gist biletl. Sper ei infeog i zie Feta, ‘mutind plosea de ap de pe un uma pe altul M luo guré de api. Se striduia si fe cumpatata, dar soo mai era deeat pe jumatate plins oli porn din nou spre apus, Dupscitova clipe, mai ese intindea easupra sa, aga ci nu fu de mirare ein seurt timp, plosea i se legana goala pe brat. Chiar atunei, printre ‘opaei, se auzi un fosnet lin role rizhitea ebiar gi prin feunzigul des x 36 rin din an -E susurul apt" gand ea gio nan directa din care vveea elipoctul. ,Pe ae’ pe undeva e apa." Cursing ziti ‘un pr eu apa impede gi stralucitoare gi, ira i stea pe pnduri, se aplec si bea si si-gi ump plosea. inst bia hut 0 inghititura 080 gi supa — Api siratalstrigi ea uimita. Apa aceasta e sirat! Se ager King piri gi gnducile o navi face et apa asta ¢ strat? Oceanul este hit departe. Co ciudateni." Impinsa de curiozitate, Minl uta de sete slo apued in sus, des hung parul Albia se lion gi se ance, in seut timp devenind un ‘iu ca toate rfurile.Tocmai end Mink era cit pe ce se dea but we prea a a alentoars, asi seme sinatonre ising pamanel tring wor Cine aco? righ Min = Aiuto! rispuneesencind owe tis. Bl pot aint? Vint ie ftga murat, Rar sw desc de doo is ao parte ol neo s prin api. Apa er clu ca cea de imbat wi limps procu crstall Mil putea vee piciarle pe un Gl pula i prntre cle eae pietrle i fuze, Po samira cen apropin de veo, pa rete tot mall psn la gemunehi apo apreape pin a it Mal eg acolo? ine mtr las. Te og, sistema! Aproape am uns! trig Mint, Tras aor adine in piep 9 sein natn rein gam O stor din noua supraff Cand trun final reas ewe chi, aproape ce funda la ode wii, fn aa se ala, un DRAGON! Capitolul 9 Ma mergea impleticindu-se de oboseala in umbrele piduri desenate de fund, Ba nu gti de cite ceasur se alau pe drum, Privea incordat pimsntul la fecare pas sub lumina palpaitoae a lampionului care ise balansa {ntr-o man, Pidorea era plind de umbre si comtururi necunoxcute, ase net desugen cu grew urmee de past do pe pnt. Era ca gi cum ai cduta aul in carl eu in {La un moment dat, Ma se impede, iar Bao sprijini cu bral ‘Ar trebui si ne odihnim pu ‘Ma scutura hott din cap gi se tase fnt-o parte ‘Trebuiesa mengem mai departeTrebuie 5-0 gsim ve Mink — Dar esti obosits i rispunse Ba, ea gi mine, de altel. Ne tragem un pi sufletl gi pe urmao i fim in stares mergem mai departe a8 Datrinul din Land — Bu nu sunt obositi, rispunse Ma eu glas taios Supnrarea pire sii dea putere. Odihneste-te doc esti ‘bosit, dar eu voi continua si-mi eat copila, Ar trebui si rimnem impreund, suse ineot Ba — Dai darest st rim eu mine, rspunse Ma, atunei a trebui st meng in continuare 1a oft gi acoase ined o humdnare pentru lampion, ‘Lumina lampii putea tne la dstangi lighioanele paduri, dar nu putea alina mania lui Ma, Pe masura ce intuneri cl cregtea, Ma devenea din e ince mai suparata Dimineafa ii prinse pe drum, soarele se ridiea in \deprtare si lumina isi fieea timid loe prin valul de fun- ze, Ba puts stinga in sfrgitluménarea din lampion. (0 privi pe Ma si viz 8 amariciunea ii devenise gi mai ‘mare dati cu apariia eeruli s — Daca Minli sa oprit sso odin carnd e posibil so prindem din urma. (nd o gain ume mai poate fa — Nevast, Min n-a plocat de acasa nicidecum ca ‘ne amarascd nous inimile, expla Ba, — Nu, rispunse Ma sping lnigteacuglasul ea phe cat in eiutare de powesti. Muntele Nesfirgit gi Batrimul din Lund! Dintre toate huerurilefird rost de pe lune lesa ales toema pe asten, — Povestile nu sunt fara rost, rise Ba in felul sia sc, ise Ba, in ise Ma, va. trebui st ingeleaga © niciodata una ea asta, Niciodata! init. Asta so cre tu replica Ma, Lai umplut eapal ea fle, Ai ieut-o si ereada cio biataseorneala near putea schimba soarta oropsital Ce aiureala! » Grace Lis — Da, pti Ba intristat,¢impasibil, ner adevir: Ins Ma deschise din now gura, dar nu apucd si mai soon {8 niejun euvént ea, de undeva din fag lo, se auzi un ‘gumot deren rupte. Ca gi cum cineva ii eroia dram prin desi. Ma si Ba se privira tle — Mini! exelar Ma, Uitand de oboseala side supirare, Ma gi Ba o luara Ja goand prin pidure. In fuga lo, Ba il ratack para gi ‘Ma nici nu mai hag in seama erengile eare it zgirian faa, grabiti sa prinda din arma onl ine ~ Minl!strigara ei, Mink nd in strgit se apropiar do siluta,ramaser pro hii loculi de uimire, Nw era Mink. in sehimb, Ma gi Ba se au eu gura edseata la negustorul de pestigori ari 40 Capitolul 10 Luui Minti ise tiie respiratia ind dadu eu och dragon, Era de un rogu aprins, culoarea lampicanclor rorocoase, avea mustatile verde-smarald, coarne si in ‘rfl capului, un glob perfet rotund eao lund eonusic. (Col potin att reusea 24 dsting Minli di ol, pentru ei

    Vous aimerez peut-être aussi