Luor' st elaboratA n cadrr 1

"1 '" rr mului d formare a res e1 JII 11 I'll • ntrul na~io al pilot de prevenir ~l ing 'ij' '6 a copilului maltratat. 199

Leonardo do VIncI

: ... Jj.

",._-* .

ROMANIA.

,

tucrore colectlvo Coordonator: ~erban ION SCU

1\ easta lucrare a fost realiaata eu S J l' Comisiei Europene

I drul Programului •• Leonardo dll • n~inutul lucrarn nu reflecta in mo I II pozttia Comisiei in acest dam 11" I

CCNUM NATIONAL PENTRU PROO!lAMUL Df' FORMAREP~IONALA -LEONARDO DA VINCI"

.... . ..

.. ..

. ..

.. .. ..

C"""SIA EUROPEANA

TABLA DE MATERII

mtroducere ' 9

Serban IONESCU

•

capitolul. 1 111 ,. •••••••• ,. •• 13

~Tban IONESCU, Colette JOURDAN-IONESCV

Maltratarea: forme, epidemiologle. etiologie ,I eonseclnte

I. Variabile care influenteaza defmttta maltratanl 14

2. Forme de maltratare a copilului 16

3. Date eptdemiologtce 21

4. Faetorl etiologici st factoli de rise 23

5. Efectele maltratarn 28

CB.pitolul 2 III III •• ' •••••••• , •.•••• 111 ••••••• 111 1& ••••• iii'." •••••• ,111 '. III " ,. l1li •• '" .' •••• 39

loan nAMBEANU Petronela STOJAN, Anne-Marie IONESCU, Laura BARsAN. Bianca V_AME$U. Adina $OAITA, Doina CHIRU Irina CUZINO. Adrian TOMA

Abandonul caformi de neglijare

. Defmttta abandorrulut 39

2. Conventia ONU cu privire la Drepturile Coptlului , 40

3. Amploarea fenomenului de abandon in Romania 41

4. Profilul marnei eu lise de abandon 44

ti. Copilul c:tl ri~e de at>([[lciOIl L1E>

6. Locul unde se produce abandonul, Influenta acestuia asupra

contextului institutional , 48

7. Factori care tnfluenteaza scaderea abandonului 49

8. Factori care pot influenta dinamica fenomenului de abandon 50

9. Perspective in evolutta fenomenului de abandon 50

capitolw 3 ,. , II !I" " 51

Maria ROIH-SZAMOSKOZI

Evaluarea situaliilor de maltratare a copilului

1. Repere profesionale 51

1.1. Delimitarea notrunn de evaluare 52

.2. Contextul social al evaluartt spectflce a eopilului 55

1.3. Prtnctpnle evaluartt 59

2. Procesul ~i metodele evaluarn E>2

2.1. Metode ~i domentt de culegere a mformatnlor E>2

2.2. Evaluarea copiilor E>7

2.3. Evaluarea familiei 79

2.4. Completarea de chestionare ~j teste 82

2.5. Alte metode de evaluare 86

--===o......-.~~._, .. _

6

CoplJul maltratat. Evaluare" prevenire, Intenentle.

e

Colette JOURDAN-IONESCU

..

Capitol'ul, ,4 ••.•• ' II! II .' •••• ' ••• '.'., ••••••• ' •• iio .'." III .'.,II!I'oI!!Iit. '!Io iii " '.' •• ' •• ' •• ' •• ,Iji" ." •• ' ' •• '!II 97

Prevenirea maltratirii

1. Rezihenta ~i factori de protectte 99

2. Programe de preventre a maltrataru , 104

2.1. Programe de prevenire prtmara ' ' 104

2.2 .. Programe de prevenire secundara ,.,., 109

2.3. Programe de prevenire tertiara: familia de sprijin III

Capitoi1ll. 5 ' ' ••••• ' •• ' ••.• ' II II ,., •• " ,. 11l1li110 III! .'., 110,.. .·a·llliio , II1II., ' ',iII 'l1li' 12,,5

AnaMUN1EAN In,terventia

•

1. Specificu1 mterventiet in cazul copilului maltratat 125

2 .. Situ.atia in Romania ,. , .. '.' ' , .. ' , , 128

3. T1puri de tnterventie ' , '.. .. 130

4. Etapele tnterventtet: semnalare, evaluate mtnala,

. .

tnterventie, evaluate ' ' ' 135

5. Tehntct de tnterventte eu copilul 137 .

6. Planul de tnterventte 143

7. Intervenientul, echipa, Institntnle implicate ,.... 149

8. Parmtn ' H" '.' ••••••• ' ' •• " •••••• 157

9. Eseeul in tnterventte 159

10. Concluzii f?i perspective . . . . . . .. 161

Cap,it,olul. 6 ill !II." .'.'.,. ' ' '.' !IIII'.'."" .' •.• ' .. '.,.'., .' •• ·It'.'.' ~, •• """".",,, •• ,,,,.,,,, "",., •.• 'iI' "' ' ••• '.- 165

$erban IONESCU, Colette JOURDAN-IONESCU, Evelyne BOUTEYRE, Varine SMf"VT'OTr"Z,·· U'.JA _ G'AUDI~

.1),,'_ .'. .v.t~. LJeu:::ne r.n. llJ.tj.c,.

Maltratarea in lume:aualiza articolelor de dar din patru tiri

1., F'raTl'ta ' ." ' ' '.' ' , '. 166

1.1. Pedofilia , ' '.'., ' 16'6

1.2. Pornografta mfanttla ' ' ' ' ' ' .. '. . . .. . 171

1.S. Senmalarea maltratarii .'.' ' ' ' ' ' ' .. ' 17,3

1.4. Audterea video a eopiilor victime ale agresiunilor sexuale 174

1.5. Vtolenta exercitata intre minori 175

1.6.. Maltratarea tntrafamtltala 175

1.7. Infanttctdul , ' , 177

1.8,. Raptrea de copii '. 177

,2. Israel, ." ' ' ' ' , 178

,2. 1. Ahuzul :fizic " ' '.. .. . . .. . . .. 178

2.2. Neglijarea , , , 181

2.,3,. Abuzul sexual , , , , 183

2.4. Pedofilia " ' '.' ' ' " ' ' 188

2.5. Tratamentul pentru abuz sexual "' 189

rvenlie.

· ... 99 .104 .104 .109 . III

165 RE.

.. 125

125 28 130

35 137 .

.. 43 :49

57 59 61

66 66 -1

73 --'4

-5

CopUul maltratat.Evaluare, prevenlre, intervantle.

2.6. DeciZti poHtice ~i date statistice 190

3. Quebec 192

3.1. Neglijarea " 192

3.2. Pedofilia 19,3

3 .. 3. Pornografia tnfarrttla , 19·5

3 .. 4. Rele tratamente aplicate rnmorulut 196

3.5.Cornert:uJ cu copii '." 196

3.6. Falsele acuzatn de abuz sexual. 197

3.7. «Fapt dtvers» , ; 203

4 .. Romania " , " .. , 204

4.1. NegIijarea ," 204

4.2. Abuzul sexual " 208

4.3 .. Vtolenta ,., 213

5. in loe de concluzie " 2,18

5.1.1£ Monne " , 218

5.2. Ha'aretz , 218

5.3 .. In Presse " " " , 219

5.4. Adevdrul " ' 219

Ca.pitolul. '7 ' .• , ' ' l1li •••• ' 11' ••• ' •• ' •• '.'.' •• ' ,.l1li ' ,. •• '." .'.'l1li :223

Georgeta PAUCARI. Colette JOURDAN-IONESCU' Probleme etice

L Probleme ettce in contextul romanesc 223

1.1 Evolutia protecttel copilului in Romania din perspectiva etica 224 1.2. Prevenlrea maltratarii - un demers maietlc decat mterventta 227 1.3. Interesul major aIcopUului - de la deziderat la buna practica 228

2. Perspectiva nord-americana , 231

2.1. Factorii care influenteaza Iuarea deciziei 232

- 1-

2.2. Consecmtele semnaIarii 235

'Ca:p,itolw, 8 ' e , "', ' ••• "I."., •• ,11 ' If .'.I!III!!I' ' ' •• 1 •• '11 •••••• ' '239

Mihaela IGNATOVICI-I..AZAR Cadrullegislativ,i administrativ in Romania

1. Cadrul legtslattv in Romania 240

2. Capacitatea de folostnta ~i deexercmu a copilului 247

3. Protectta copilului neglijat ~i abuzat 248

4. Autorttatile implicate in protectia copilului 252

5. Perspective in protectia drepturilor copilului 258

Capi,tolul 9 ".' ' ' ' ' .. ' ' .. '.' '.' •. ' ' ,. '.' " .' '.' .. '. 11- '. II .. ,. •• '. 261

Marceline GABEL

Formarea in problematica maltratirii

•

Copllul mattratat. Eva'uara, plavanlra, intarventta.

~JJit1)llll lCl •••••••••••••.•••••• ~ ......•••.•.•.•.....•..••••.•.••.•••••••••••••.•••••.. ~~1

Nadine OUTIN

Rollll organizapil.or neguvernamentale in ini~ereaUDor noi modele deformare

1. Caracteristicile dispozitivului de formare-acttune

al Fundattei Internationale pentru Copil st Famille 272

2. Impactul dispozrtivulut de formare ca instrument de creare

a unei retele profesionale 276

3. Concluzii 279

lIi»li()~Itfi., ••••••••••••••••••••••••••••••••••.•••••••.••••• _ •..••••••••••••••...•••.•.•• ~Ell

Index. 111 ••••••••••••••••••••••••••••• I.II!.II! .' ••••••••• II! 111._"" 301

• FUNDATIA INTERNATIONALA

, ,

PENTRU COPIL SI FAMILIE

,

Copilul maltratat.

Evaluare, revenire.

Interventl e.

,

Lucrare co/ect;va Coordonator: s.rlJan lONESCU

,

Bucuresti 2001

,

CAPITOLUL 3 EVALUAREASITUATIILOR DE

,

MALT_RATAR- A COPIILOR

Maria ROTH·SZAMOSKOZl

1. Reper·e profesionale

1 .. 1. Del imitarea noli un i I de ,eval.uare

1.2. Contextul social alevaluirii specifice a copitului

1 .. 3. Principiileevaluarii

2. Procesul ,i metodele evaluarii

2. 1 .. Metode~i domenH

de culegere a .inforrna1iUo.r

2.2. Evaluarea copiilor

2.3. Evalu8Jea familiei

2.4. Completarea de chestionare ~i teste

2.5 .. Aile metode de evaluare

1. REPERE PROFESIONALE

In mice profeste. evaluarea este ortentata spre cunoasterea, tntelegerea, aprecierea semntfteattet, categoriZarea ~i indMduallzarea unui fenomen, Indiferent de domeniul elm care face parte profesta, fie ea dreptul, medicina, ingmerta, educatta, arhttectum, aststenta sociala, psthologta sau ecologia, profesionistul If?i intemeiaza mterventia pe intelegerea

I comparati.v8. a caractertsticilor. nevonor sau probleme1or specifice ale unci sttuatn date, euprtnsa in termenul de evaluare (Meyer, 1'995).

Daca intr-un caz de maltratare a copilulut nu ne bazam pe cunoasterea ~i evaluarea aprofundata a sistemului de factort tmphcatt in acea sttuatte, atunei mterventta propusa va fi putm tndrvtdualtzata, sau va fi Influentata de idei preconcepute. De aceea, se considera ca, in procesul de aststare a familiilor ~i a cophlor; evaluarea sttuatiei de maltratare, respectiv cunoasterea aprofundata a sistemului din care face parte copilul, este 0 sarcina profesionala care trebuie sa preceada mterventia, respectrv introducerea unor schlmbari efective, in interesul copllului.

52

CopUuJ maltratat. Evalu.are, preventr., I nten.nt.e. 1.1 Delimitarea ncrtJunil de evalu.e

Praetic, evaluarea ~i tnterventta sunt doua componente complementare ale proeesului oferirii de ajutor, fiecare avand scopuri specifice, dar ambele sunt, in final menite sa asigtrre respeetarea nevoilor biologtce ~i psihologtce ale copUuluL Hotarul dintre aeeste doua componente este greu de stabilit, deoarece cunoasterea cazuluinu se opreste la faza de evaluare, iar pe de alta parte, evaluarea trebuie astfel condusa meat sa nu agraveze starea eopilului c1 dlmpotrtva, sa 0 amelioreze prm aspectele ei de ordin eurativ.

Maltratarea coptilor este unul din domenille in care, odata eu acumularea datelorprivind larga raspandire afenomenului, se impune din ce in ce mai acut nevoia de a clarifica delimitarUe pe care profestornsttt trebuie sa le ia inconsiderare pentru a evita exager8rile sau subestnnartle. atat de frecvente chtar I?i in cele mai moderne state. Aceasta este 0 necesrtate evidenta azi, cand aststam, pe de 0 parle, lapopulartzarea prm mass-media a unor excese ale autontattlor de protectie a coptilor. care se implldi nejustificat in viata unor familii, considerate a fi abuzive sau negIijente pe baza unor probe superflctale, Iar, pe de alta parte, la constientizarea numarulul mare de copti aflatt Ia.ra aparare in fata unor adulti eu un eomportament iresponsabil sau abuziv fata de proprii copn sau eei ai altora.

in sttuatn demaltratare acopilului. evaluareaare ca pnmacceptnottunea de investigape. deoarece ea vlzea2Aadunarea de mformatn, care sa confrrme sau sa infirme suspiciunea de comitere a unor rele tratamente de catre persoanele in grtja carora se afla minorul. Investtgatia efectuata de un profesionist urmeaza sestzdruautorrtattlor de protectie a eopilului de catre persoane care au luat la cunostmta 0 anurnita forma de violenta comisa impotrtva copilului sau de copilul insust, Termenul de tnvestigatte are 0 conotane jurtdica bine determmata, refenndu-se la adunarea de mformatn care pot serviin cazuI unui proces judiciarpentruincriminarea persoanelor care au comis rele tratamente impo1riva coptilor. lnteleasa in acest sens, evaluarea este un proces in care scopul eel mat important este stabUirea adevarului in Iegatura eli faptele petrecute: daca fji in ce conditn s-a produs un abuz sau este negl1jat un copil st in ce eategorie speciftca de rele tratamente se mcadreaza acel fapt. Pentru atingerea acestui scop s-au reglementat procedurl de tnvesttgatie care pot oferi tnformatn valide pentru obiectivarea perieolului in care se poate afla un copil (Manciaux $i colab .. 1997).

Un a1 doilea accept al evaluarn este eel de diagnostic. in caz de rele tratamente indreptate impotriva copilului, nottunea de diagnostic acopera cu predilectre a arie special a a evaluarn. f?i anume pe cea a diagnostieului psihologic al personalttatn copilului maltratat sau al persoanelor care au corms abuzurt. Aeest aspect diagnostic este destgur important pentru evaluarea cazului, in mod special pentru apreeterea consectntelor relelor tratamente asupra personalttatit copilulut, respectiv pentru recunoasterea

Copilul maltratat. EYaluare, preven.re, InterveR1le.

53

snnptomelor clinice ale victimelor ~i ale faptultortlor, Diagnosticul are un aspect nomotetic, prin care sunt relevate categoriile de reactli la traumele sufertte, tar personalttatile celor tmphcatt sunt raportate Ia standardele spectfice ale unor mstrumente de diagnostic. De asemenea diagnosticul are ~i un aspect idiografic. care se ortenteaza spre descrierea unrcitattl inlantuirtt vartabilelor in alcaturrea tabloului clinic. In sens mai largo ca echivalent al evaluarn, diagnosticul cazurilor de maltratare se va refert la stabilirea cat mai precisa a categoriei de maltratare: abuz fizic, sexual sau psthologtc, 0 combtnatie a celor precedente. neglijare emottonala, edueationala, fiziea sau rnorala, exploatare prin munca sau exploatare sexuala,

EvaIuarea se raporteaza la nottunea de rise de maltro1a.re, respectiv la pericolul pe care il prezmta 0 sttuatte data pentru un copil. in acest context, scopul evalu8rii in serviciile de protectie a copilului este aprecierea existenie; vreunui pericol penirucopiis; aqrads Ih Ii de periculozttate afadDrilor care pW1 in pericoldezvoliarea.fizicd SOli/ {ii psihicdsau chiar vtata copilului; Dest terenul reperelor necesare pentru diagnostic este relativ, profesionistul din protectta copilului are, prin mandatul sau profesional, menlrea de a evalua daca standardele ingrtjirti unui coptl corespund sau nu criterillor '1:ngdjirll suflcient de bune" (Waterhouse, Carnie. 1992) sau, cu alte cuvmte, daca un anumrt copil se afla sau nu in prtmejdie. Standardele ingrtjirli satisfacatoare a copilulut se referalagradul de siguranta prezentat demedtul in care trateste copilul.

Cooper ~i Ball (1993) constdera di notiunea de rise este potrrvtta nu numai descrterii speelficului eazurllor de abuz asupra coptlului, dar ~i pentru caractenzareamuncn aststenttlor sociali. Pe bam evaluant sttuatiel copUului. ei j~i asuma rtscun, care.Iarandul.lor, suntincluse inmecanismul de Iuare a deciziilor. Intr-adevar. in fiecare caz in care se pune problema relelor tratamente apllcate copflulut, eel care are mandatul deciziei in prtvtnta unor masurt de tnterventie se va lovi de dileme specifice:

• Este sttuana copllului atat de dramatica incat necestta scoaterea din proprtul mediu?

• cat este de mare probabilitatea repetarii unor rele tratamente sau este yorba de 0 srtuatte untca Intamplatoare?

• Este situatia intr-adevar atilt de grava cum 0 vede profesionistul sau eazul este conslderat sever datonta diferentelor de perspectiva dmtre el ¢ parmtr? in ce masura poate sa aecepte evaluatorul diferentele de valort dintre constatari1e salesi ale celor care ingrijesc copilul st panel lace myel aceste diferente de valori pot fi acceptablle din punctul de vedere al stgurantet copilului?

• Postbtlrtatile oferrte copilului in cazul mterventret sunt intr-adevar supertoare situatiel in care se afla el inamte de tnterventte?

Toate aceste dileme il plaseaza pe profesiontstul din protectia copilului in zona rtscului de a grest in deciziile sale (Herczog. 1997).

54 Copllul maltratat. EYaluare, preYenlre, intervelllie.

Adeseori este extrem de dificil de raspuns la Intrebarfle formulate mat sus, care toate privesc difieultatue profesionistului de a alege in favoarea unei decizn de Interventie sau de netnterventte privind eopilul. Scopul evaluarn sttuatiel copilului va fi, asadar, evaluarea sistemului de factort de care deptnde riscul maltratartt copillor. Asa cum arata Ball ~i Cooper (1993). conceptul dertsc lmplicii notnmile de nesigurantasd de probabilitate. dar nu poate exclude met nottunea de pertcol efectlv - care in cazurile de maltratare, poate duce la vatamarea ~i la sufermta sau chtar la decesul umn copil, De aceea, evaluarea acestor cazuri nu po ate fi decat una extrem de prevazatoare ~i de labonoasa,

Pentru completare adaugam alte intrebart em-ora trebuie adesea sa Ie

raspunda un specialist prin evaluare:

• Este sau a fost intr-adevar copUul maltratat intr-o masura care tmphca incriminarea legala a Iaptuitorilor?

• Ce fapte au corms eu adevarat fapturtorn?

• Ce rlscuri extsta pentru siguranta momentanasau viitoare a eopilului?

• Este nevole de lmplicarea procuraturn sau a altor autoritati pentru reglementarea srtuanet copllului?

• Ce argumente se pot aduce pentru a susttne maltratarea copllului?

• Se poate pretinde capersoanele care ingrtjesc copUul sa tie indrumate, prmtntermedtul unor semen speciahzate, sa-strnodiflcecornportamentul fata de copil ~i ctrcumstantele de viata ale acestuiain condttn care nu pun in prtmejdie vtata sau dezvoltarea copilului?

• Cum a reacttonat/reacttoneaza copflul la maltratare?

Persoana sau persoanele care dau raspunsurt la intrebarfle de mai sus analizeaza semnele eUnice ale copiflor ~i recurg la tehn1ci specifice de mtervtevare, in final, evaluarea serveste st ea, ca toate celelalte servictt din sfera bunastarn copilului, scopului fundamental al interesului primordial ~i pe durata lunga al copilului aflat, la un moment dat, intr-o sttuatte dtflcfla.

Procesul evaluarn, la fel ca f?1 eel de tnterventte in sprijinul eopillor, are aspecte multiple: legale. medteale ~i psthologice, indtvtduale, familiale ~i instttutionale, protective, preventive ~i remediative. De aceea, met un profesiOnist stngur, nieiun anumit servtctu implicat in ajutorul oferit unui copU maltratat nu poseda toate deprmderfle, pregatirea ~i mandatullegal pentru a cuprinde toate aspectele unor astfel de cazurt, respectiv nu poate prelua in exclusivitate toate atnbutnle care rezulta din complexitatea acestui tip de proces (Lanning, 1996). Pentru ca evaluarea sa serveasca intr-adevar interesul coptlulut, ea nu se poate lipsi de colaborarea unei ecbipe multidiscipllnare care sa puna in balanta multiplii factort Irnplicatt mtr-un eventual caz de maltratare ~i sa ia 0 decizie btne argumentata, cu preluarea responsabtlrtatn acestei decizii. Cei care partictpa la evaluare din partea procuraturii ~ a polrttet trebuie sa fie preocupati de faptuI ca

CopUul maltratat. ~yaluare, prevenlre, Interven1le. 55 modullor de lucru ar putea sport gradul de traumatizare a copilului. La randul lor, psthologn l?i medicii trebuie sa fie consttenti de faptul ca modul lor de abordare, ortentat in primul rand terapeutic, poate intarzia sau pertclitaprocedurile legale orientate spre pedepsirea eelor responsabill de un anumit abuz.

Pe Ianga avantajele et, muncain echipaare diftcultati specifice. in cazurlle de maltratare a coptilor acestea tm.de diferentele atltudinale I?i de conceptte intre reprezentantn unor profesn care au adesea difertte unrtan de masura in apreeierea gravitiitii cazului dat (Brisset-Chapman. 1995).

Un servtctu social specializat, destinat evaluarn sltuattilor de mal1ratare a copilulut .. functtoneaza cu atatmai btne eu cat procedurile de evaluare l?i de mterventte sunt mat elar descrise. Aceasta necesita 0 gradare a posibilelor rele tratamente l?i ctrcumscrierea eazurilor care 1rebuie tratate ca urgente necesitand seoaterea coptlului din propriul sau mediu.

Spre exemplu, standardele pentru servtcnle de protectia copiJului din statul Carolina de Nord (North Carolina Division of Social Services, 1998) recurglamvestigatn pentru stabilirea bunastarn capilului fn sibJ.atii de obuz. de n.egl[jeue si/ saudependeruiidedrcquria: pQrin.tilor. Situatnle care necesita mterventta de urgenta a autorttattlor pentru plasarea copUului in condttn de stguranta sunt urmatoarele:

• cand un copil se afla in situatle de rise iminent in urma negIijarti·

• cand un coptl prescolar este maltratat flzlc;

• cand un copil sub sase ani este lasat singur:

• cand un copil este abuzat sexual;

• cand un copil este chinuit sau torturat:

• cand vtata unui copil se afla in primejdie;

• cand un copil scltctta el insust ajutor sau refuza sa mearga acasa;

• in toate eazurtle in care serviciul social constata ea situatta copllului necestta tnterventie de urgenta.

1.2 Contextul social aI evalu.irll speclfice proteqiei copilului

Persoanele care evalueaza cazurile de maltratare a copiilor dau tonul pentru toti profestontstn care se vor angaja in contmuare in munca pentru bunastarea copilului. Pe langa scopul de a aduna tnformatn pentru a putea eonfirma sau infirrna daca un copll a sufertt sau nu rele tratamente, tot asa deimportantaeste ~i indicarea unuiraspuns legal ~i terapeutic adecvat. Specificul contextului social al sttuatnlor de evaluare in sfera maliratarti copilului este determinat tocmai de aeeasta imbinare a punctuluide vedere juridic cu eel terapeutic.

De aceea, evaluatorti din cadrul servicnlor sociale autonzate de protectte a copilului au doua roluri fundamentale, greu de rmpacat unul cu celalalt: pe de 0 parte. ei repreztnta "autoritatea ce protejeaza", care pune intrebart adesea dificlle pentru partntt sau celelalte persoane care ingrijesc copilul,

56 Copllul maltratat.. EYaluare, preYenlre, Intenen,ie. care documenteaza sttuana abuztva ~i care raporteaza comportarnentele considerate inacceptabile inraport cu celeprescrise de lege; pe de alta parte, aceste servtctt, flmd in cunosttntade nevoia tntnnsecaa copilului de acreste in propria sa familie, au de asemenea rolul de a contribui Ia mentmerea familiei. Daca atltudinea care dertva din primul rol este scoaterea copUului din mediul care il poate pertcltta dezvoltarea sau vtata, dm eel de-al doilea rol rezulta primordial misiunea de a ofert ajutor familiei in efortul et de a -~i schimba atitudinea rata de coptl, de a incuraja Intelegerea reciproca a membrilor familiei, de a contribui la reducerea factorilor de stres ~i de a fi alaturt defamiliile care reusesc sa-st depaseasca momentele de tensiune.

Pentru a pune capat maltratarii, ambele puncte de vedere sunt importante. Imbtnarea acestora poate fundamenta formarea unei relatu de cooperare intre persoana care conduce evaluarea si cea care este subiectul acesteia Aceasta imbtnare poateftfacilltatadaea profestomstulrecunoaste caracterul dual al muncii sale ~i este dispus sa reduca efeetele et prtntr-un sttl de oomumcare mofenstv, calm, rabdator, clar, usor de inteles pentru persoana chestionatii !?i lipsit de secrete. Totodata, profesionistul trebuie sa fie ~i sa ramana consttent de puterea pe care i -0 da legea aplicata in interesul eopilului.

in toate cazurile de maltratare a coptlulut, serviciile sociale trebuie sa conduca inierviuri de tip diagnostic, fata in fata cu to? membrti familiei. Prima tntervtevare a copilului Ia coptilor) trebuie sa aiba Ioc imediat, eel mai bine in zrua primiril sestzarti, Periodizarea mtervturilor cu membrii familiei sau alte persoane direct implicate in relele tratamente aplicate copilului trebuie sa fie astfel facuta incat sa reduca la minim expunerea pe vntor a copilului la un astfel de risco

Evaluarea In cazurile de maltratare a copiilor nu este 0 faza care poate fljzolata de ansamblul procesului de tnterventte. in once momental pdmului contact sau al evaluarflor ulterioare, evaluatorul trebuie sa fie pregatit sa dezvolte un plan pentru astgurarea securttatn eopUului. Acesta vafunctiona cu atat mai bine cu cat profesiOnistul reuseste ill mai mare masura sa impllcemembrii famili.ei in e1aborarea planului f}i sa obtma mlaturarea din preajma copilului a persoanelor care au creat sttuatta de rise.

Dupa Hansen, Sedlar ~ Warner-Rogers (l999). caracteristicile evaluiirii

cazurilor de rnaltratare a copillor. care ii sporesc diftcultatea, sunt:

• participarea clientului (copU sau adult investigat) poate sa nu fie benevola:

• sttuatia efecttva de maltratare de obicei nu poate fi direct observata:

• populatta investigataeste extrem de dtversa ca varsta, etme, expertenta de vtata, grad de scolartzare st de cultura:

Pregatirea pen1ru intervievarea unui copil raporlat ca sufermd rele tratamente. respectiv a membrtlor famillei acestuta sau a eelor care il

Coplhd maltratat. E,-aluare, prev8.n1r'G, Int.ryen~.~ 57 mgtljese. este extrerndetmportanta, deoareoeacceplarea uneiinvestlga:U1 din partea unor forurt investtte eu putere este intotdeauna dificUa.

Pentru aputea inte1egeamunite clemente dinansamblulde senumente ale partnttlor eval.uatl, care pot truerfera cu obttnerea unorinforma~ clare ~1 sincere, facet! 0 paraleIa mire sltua{1l1e relatate in Intrebarfle de mal jos ~i cele dJntr-o activitate de protectte a copilulu1. Descopertrea unor relatn intre cele doua tlpurl de si1uatli poate sa. vaajute samtelegel:l condi\:ille care inlesnese eel mal mult obtmerea unor tnformatn relevante in precesul de Investiga\le $I- care permn luarea unor dec:lz11 prtvtnd s1gurantacoplluIu1. Dect, va propunem sa reflectatrla proprtlle voaslre.reael;1lln sltuaUa in care vi s-ar pune urmatoarele mtrebart (cu clemente intalmte in investlgattlle de ruf1na din protectta coplflor]:

• Cdtdebf:ne lrebuie sdCUl1~te(ipe cinevaInainte de a-il'elain inJorTl'!a¢. privind situttfia Dus, fin,anciarii sau modul fIt care va cheltuitf- banii?

.. V-ar pliiceaca 0 persoarui str"1liTta sa. se!lite fn}Hgiderulsaufn dulapwile Dos., ca sa. vada ce TI1iincare Sali b<iu.turd oveti acasli?

• V-ar p/.Qcea cao persoana pe 00Te nu 0 c~teti sa. puna copilul.ui DlJs. inlrebdri despre relatii1e dinJwnilia. Dus. ?

• V-ar p&icea sa $tit1 cd CineOOlJOrDe$fe cu lJecinl1 despre membrliJamiliei Dus.?

• CUm uise pare cQ:nd cineua, CG.!'e nu ClIllOO$te bine limba Doe. materrui, 00 pune fniTeb&i?

• Cum ati reac:j':iona dam ui S-QT spune ca cineva v·a. maltratat copllul?

• Cwn of! reactiona dacti cineoa V·(U chestiOrta despre obiceturile Dus. sexuale?

• V-at plilcea siiui se spLl1lii eli unneazii sa fiti suprcwegheai 0 periDad£i nedeftnitii?

• CUm vis-arpdrea_ sa udspuna cineva. sCi alegeJ;i lntre copibJl ~ipartene:rul Dvs.?

• Cum ufs-ar pdreadacd u-ar SpIDlE copihJlDvs. cO. suntep unparinte r:du?

• CumlJi s-ar pQ:r-ea.dacd un strain ll"ar spune eci copliul.Dee, trebuie sd rdn'IQna pen1ru 0 perilJa.dQ.nede./initA ih ajaro]a.milieL pirruicdnd situapa. Iegatiide malIra:tarea lui uaft.lamurila.?

• Cumvis-QT pdrea d.ac6. unsl'rdln or lua noute sauor il1registraaudio sau oideo disOltia cuDus. $i v-ar spune cd ertsta un dosor pe care nu-lPutef! uedro?

• V-ar pliiceaca un stroln sa uir:Jil rn. casu Dvs. ~i sa inceapa sa le spuru'i copiilor Dos. ce sdfacii'?

• V-ar plaeea. ca cineoo. strdin sci va clu.OO Ia mediccopilul '1

• V-arPcareacacineooccu-e rw. OOa..tT1DC1$fe sdvcispI.l11Q.al. frebuie sa mergefi launconsuUpsihiatrit:.?

Neglljarea mtelegem5entimentelor copillor stale adultllor in sttuatu de . teci;ie a eopilului poate ampR6eaobstaeole1e intalnrte in calea evaluaru .ruatntor de maltratare. Grija pentru stabllirea unei relatn desehise eu eva1uatt.lipsa de prejudeca"fj a profesionistulut, tactul, ealmul, mteresul

I I I

I

i

I

I

i

I

UL ........... '.l.IIU.UII . .lJUUI.uun •• 'UllIl'l.lltl.lnntnrnmnmnn-mnm ........

58 Copllul maltratat. EvaJuare, prevenlre, Interventle. sincer pentru binele coptlului, respeetul pentru interlocutor, rabdarea in ascultarearaspunsurtlor acestuia poate conduce la 0 rnai corecta reflectare a severitatn rtscului de maltratare ~1 la evttarea subraporlarti sau a suprarapo:rtfuti sttuatttlor,

Dupa cum arata Killen (1997). succesul interventiei este dependent de relatta no astra ell agentii mediului familial al copUului ~i de ipotezele pe care Ie formuleaza asistentul soctal tn prtvmta dinamicii ascunse, aflate in spatele relelor tratamente. Sarcina stabilirii unei bune relatti eu partntn care i~l supun copiii unor pedepse grave sau neglIjarti este lnsa dificila sl contradictoIie pentru aststentul social care are ca interes pnorttar bunastarea copiluluL "Arata timp cat copilul nu este in pericol acut, este important sa mcercam sa stabilim st sa mentmem 0 relatie in care parmtn sa se stmta suficient de stgurt, meat sa poata vorbi despre copil, despre ei ln~i$ ~i despre sttuattalor, Aceasta mseamna ca ei sa se srmta in siguranta, .. in peIioada in care sunt mvestigatt (Killen, 1997)", Evaluarea presupune, inca de la primii past, incercarea de a coopera eu familia. pentru ca relatia astfel constrtulta, eu ocazia prtmelor intalntrt, sa poata reprezenta 0 baza pentru tnterventia ultertoara.

Laintrebarea prtvind certntele fonnarti unui bun profesiomstin evaluarea cazurilor de maltratare a copiilor, Daly (1991, p. 6) ltsteaza urmatoarele earactertstlci ale unUi evaluator bine format:

• i~i fixeaza seopuri bine definite ~i stabileste pastt prtorttart:

• prelucreaza creatrv reperele pe care Ie are in funcue de datele de conttnut ale problemei ~i de contextul et familial; tntegreaza aceste repere in ipoteze;

• elaboreaza mai multe tpoteze pe care le testeaza in functie de datele ~i condttnle concrete ale sttuattei;

• in cautarea datelor faptice merge dinspre general spre specific:

• este flexibll ~i creattvinformulareatntrebanlor ftind dispus sa schimbe directia analizei ~i sa se adapteze necesttatilor cazului;

• este dispus sa lucreze in colaborare ell alti profestomstt rara sa fie preocupat de cum ii vor fi primite rezultatele ~i dormta de a coopera;

• l~i asuma responsabtlitatt pentru soarta cazului evaluat;

• nu zaboveste sa caute, sa eerceteze ~i sa puna lntrebart;

• cunoaste relatnle private. publice st profesionale ale martortlor:

• reconstruieste biografta martorilor, tnclustv obtceiurtle acestora;

• evalueaza punctele slabe ~i cele tali ale tuturor martorilor;

• este capabil sa separe faptele de eonjunctura in care ele apar, fund capabil sa ia in considerare starea rnentala a martorului, punctullui de vedere, slahiciuntle, prtncrptfle st mottvatta sa;

• se redreseazain urma unor greselt, tnevttabtle pe parcursul evaluarti, !?i gaseste not directn;

• fmaltzeaza cazul, prezentand concIuziile clientilor ~i colegUor sM care

Copllul maltratat. Evaluare, prevenlra, Intarvantle. 59

il preiau, in asa fel meat sa lase loc unor noi Intrebari ~i ipoteze, care sa necesrte continuarea Investigattet.

Laaceste cennteputem adaugaca profesionistulcare conduce 0 evaluare in domenrul vtolentei impotriva copilului trebuie sa fie extrem de sistema tic ~i de precis in adunarea, evaluarea, verificarea ~i notarea datelor. De asemenea, el va trebut sa posede un extrem de bun control al propriilor reactn emotionale ~i 0 buna capacitate de ascultare empattca, pentrua putea oferi confort vtcttrnelor pe parcursul ascultarn marturiilor lor.

1.3 Principiile evaJuirii

Evaluarea detaliata a sttuattei de catre un profesionistresponsabil pentru sttuatta copilului are ca rezultat completarea unui material informativ care va msott copilul de-a lungul evoluuel sale in cadrul sistemului de protectie a copllului. Informatnle VOr fl adunale cu ocazia unor int.alniri repetate cu copilul msust ~i ell membrii famillei sale (Ionescu, Popa, Forestier, 1997). Rezultatele evalu8.ri1 vor servi autontatn (Comisia pentru Protecna Copilului) in luarea unei dectztt bine documentate, in vederea stabtllrti celei mat adecvate forme de ocrotire pentru cop1L Insotmd copilul, tnformatnle culese vor servt totodata profestonisulor care tntervtn ulterior in vtata acestuta,

Dupa Ionescu, Popa, Forestter (1997), prtnctpttle generale ale evaluarti

sttuatiet copilului sunt urmatoarele:

• Informatnle contmute in evaluarea situatiet copilului sunt confldentiale si trebuie tratate ca atare.

• Evaluarea este un proces care se desfasoara mtr-o penoada data de timp, in consecmta ea nu are un caracter defmttrv. Situatta copilului aflat la un moment dat in dificultate trebuie evaluata in mod periodic. • Evaluarea pnveste ansamblul nevollor copilului. Nevoile sale flztce, cele prlvind sanatatea sa, respectiv nevoile sociale de afectrune, de respect. de educatie etc. trebuie prMte intotdeauna din punctul de vedere al ntvelului de dezvoltare a copilului ~i a perspectrvelor sale de progreso • Evaluarea este un proces complex. in care pot fi tmphcatt diverst spectahstt, in functle de specificul srtuatiet in care se gaseste coptlul, precum ~i de nevoile sale.

• Evaluarea impune utilizarea unui limbaj clar, a unor termeni precis deflniti, pentru ca ea sa serveasca de suport persoanelor care msoteac copilul in traseul sau evolutlv.

• in procesul evaluarii se acorda 0 atentie spectala analizei familiei copilului, nevoilor acesteta, in vederea transformarii ei intr-un mediu favorabil dezvoltartl copllului.

Dupa Fantuzzo, Mcdermott ~i Lutz (1998. p. II), practica evaluarti bute sa respecte crttertt care derrva din mtelegerea ~tiintif:ica a

60

Copllul maltratat. Eyaluara. preyanlra, Intarvantia.

fenomenului de maltratare a coptilor. Astfel, analtzafactortlor tmpltcati in sttuatnle concrete deviolenta va aveala baza prtnctptul.multtfactortalrtattt, multidtmenstonalttatu !?i normattvttattt,

Multtfa.ctorialitatea se refera la cresterea efectulut fenomenului de maltratare prrn expunerea srmultana la factori multipli de risco Numarul factoIilor contextuali de rise este un mai bun predictor al unor fenomene negative decat tipologta acestor factorl. Aceasta Inseamna ca gravitatea fenomenelor de abuz va trebui cantarita in functle de vartetatea factorilor patogeni pe care un copil trebuie sa ii infrunte, din care violenta fizica, psfhica sau sexuala poate fi doar un aspect. Conform datelor unui vast studiu national privind metdenta abuzului in SUA (Sedlak, Broadhurst, 1996). atat tnctdenta cat I?i severttatea maltrata.rtl sunt rnai accentuate in famillile cu multi copil, care traiesc in conditn de saraeie ~i in cazul parintllor singurt. adidiinfamiliile cufactori stresori multipli. Din aceste cercetart, practlcianul va trebui sa conchida asupra tmportantei evaluarti unor factori adtttonali de rise ~i compensatort fata de cei tmplicati direct in srtuatia de maltratare.

Multid:imensionalitatea se opune modelelor tradittonale de evaluare a gradului de adaptare f?i dezvoltare acopilului pe baza unor dimensiuni unice, izolate. Multldimensionalitatea evaluarti se refera la tmportanta evaluarti aspectelor ~i consecmtelor fenomenelor de maltratare de-a Iungul unor dimensiuni calitatlve t;;i cantitative ale dezvoltarii cognitive, flzice, socioernottonale, educattonale a copilului. Aceasta perspecttva integratoare va sport capacttatea practicianului de a distinge intre situattile abuztve situattonale, lara efecte prelungite asupra dezvoltarii copUului f?i cele de durata lunga, cu efecte persistente.

Nonnatiuitatea evaluarti in protectta copilului face postbila raportarea sttuatnlor individuale la normele populattonale. Pentru a putea evalua patologta fenomenelor de abuz t;;i a consectntelor lor asupra dezvoltarii psibice ~i fizice a copnlor, va trebut sa putem apreeiarelevanta stmptomelor remarcate, normalitatea sau anormalitatea lor (Fantuzzo, Mcdermott ~i Lutz, 1998).

in mod contrar ideii normattvttatn prezentand punctul de vedere al relativttatn ortcarei forme de diagnostic. Coale (1998) adopta pozi(:ia constru.ctiuistc:4 dupa care adevarul perceptnlor ~i al observatnlor privind experientele umane compiexe, cum sunt sttuattile de maltratare a copillor, poarta pecetea celui care a "construit" ace1e aprecieri. "Aceasta inseamna ca etichetele st categoriile de diagnostic ne spun mat multe despre profesionistul care le foloseste, decat despre entrtatea denumrta" (Coale. p. 112), Spre exemplu, expresille defamilti "problema" sau "reztstente" pot fi descrten adecvate ale experientet profesionistului cu un client dar pot sa nu corespunda expertentet clientului msust, Un copil poate refuza la un moment dat partic1parea intr-un mtervtu 5,1. ca atare, sa fie vazut de operatorul de intervtu ca fiind opozant, necooperant. Daca eel care conduce interviul considera ca atitudinea copilului poate 11 Inteleasa, fiind 0

Copllul maltrmt. Evaluare, preyenlre, interveDlle. 61 reactie normala in srtuatla data, el va putea sa arate lntelegere. acceptare ~i sa of ere sprijin coptlului, evttand eategorizarea de 'necooperant". in astfel de conditn nepartlciparea eopilului se va transforma in dortnta de a fl aeeeptat ~i de a primi ajutor, rara ca el, copilul, safte eel care i~i condamna proprii partnti, Cone uzta acestui punet de vedere constructrvtst este ca maltratarea este un construct social (Wattam 1996), tar reztstentele in fata evaluarti ~ a mterventtei sunt cu atat mai scazute cu cat profesionistul accede mai adanc in ansamblul multidimensional st multifactorial al caracteris cilor ststemului client. Furia care se manifesta adesea la copili maltratatt, poate fi mteleasa ell mat multe saumai putme conotatii pozitlve sau negative, intr-un Iarg evantai de senttmente umane, ea agresMtatea sau frica, frustrarea sau pasiunea desprinderea emottonalasau loialitatea. Perceptn dtfertte potfi urmate de tnterventn dlfertte malmult sau mai puttn agreate de chenti,

in situatitle de maltratare a copiilor, prindpiulrespectciriiconjidenpalitl¢ii depaseste nivelul de acord deontologtc mutual el fiind reglernentat legal ea necesitate a desfasurartt procedeelor de evaluare ~i ca drept la intimitate aI eopilului ¢ a1 celorlaltepersoane implicate. Legislatiamoderna a protecttei copilulul (tncluslv legtslatia romaneasca din 1997) prevede dreptul ~i obligatia profesionisttlor care primesc tnformatn privind sttuatn care pun in pl1mejdie viata f?i dezvoltarea unui coptl, ca acestea sa fie transrntse forurilor competente in vederea protejarti copiilor. Profestomsttt nu au dreptul de a tme in secrettnformatn prMnd maltratarea copilulut nici chiar in condttnle in care copilul insus; sau 0 persoana care doreste sa ii of ere acestuia sprijin soltetta pastrarea secretului. In afara obligatlvitiitliraportarii cane forurtle legale, prtnctplul conftdentialitatn trebute respectat in cea mat mare maaura pentru a nu se prejudicia tnteresele copilului st ale adulttlorfrnpllcatt in acea sttuatte (putem recomanda evttarea transfonnarti abuzurilor comtse impotriva copilului in stirt de senzane, rani pro tej area victimei sau prezentarea adecvata a situanet, in toata complexttatea el). Daca in cazul unor evalufui partieipa student! sau alte persoane Ia.riimandat legal (0 astfel de participare are de obicei un scop didactic), atunei aceste persoane vor fi instruite in prtvmta pastrarn conftdenttalftatti mformattet ~i vor semna un protocol in acest sens.

Un obstacolcare duce 1a ingreunarea evaluartt expertentelor traumance provtne din dfflcultatile dezvaIu:ir:ii abuzurilor atat de catre copn, cat ~i de adultl, 0 cauza posfbfla este specificul memortei corespunzatoare unor astfel de expertente, Multe persoane care au t:ralt astfel de sttuatn preztnta amnezii parttale sau totale ale eventmentelor traumatlce. Din aceasta cauza, de exemplu, tnvestlgatttle curente ale pacienttlor psihlatrici detecteaza doar o mica parte din expertentele traumatice care conduc la stmptome psihiatdce. Carlson (1997) ctteaza un studiu efectuat de Jacobson. Koehler ~j Jones-Brown in 1987. in care pactentflor psfuiatrici Ii s-au luat interviuri profunde in vederea depistiirii unor abuzuri sexuale sufertte in coptlarie

-

2. PROCESUL SI METODELE EVALUARII

,

62 Copllul maltratat. Evaluare, prevenlre, intervenl1e. sau in vtata adulta, Ca urmare arelatartlor obtmute. s-a constatat ca 91 % dinabuzurile sexua1e suferite nu figurasera in documentatia cazurilor. Moo mult, mtr -0 cercetare efeetuata de Williams (1994) I a rezultat ca 38°;6 din femetle care au fost spitalizate eu 17 ani in urrna pentru abuzuri sexuale nu au dezvalutt nimic despre acele abuzuri, cu ocazia unui mtervtu, in ciuda faptulut ca li s-au adresat tntrebari detaliate prtvind experientele lor de agrestune sexuala, Dintre eele care au menttonat expenenta de abuz sexual pentru care au fost tnternate, SOlo au sustinut ca nu au amintiri despre evenlment, ca la putm timp dupa aeel eveniment au d vent amneziee. Intr-un studiurea1izatlanivel national in SUA. 420/0 dintre cet cu expenente de abuz sexual au dec1arat ca au suferit de amnez1e partiala legata de acele eeentrnente, iar 2001b raporteaza amnezie totala (Eliott. Briere, 1995). Carlson a gasit ~i el rate rtdtcate de amnezie a evenimentului traumatic, 61010 dm victlme rnantfestand un anumit grad de amnezie fata de ezpertentele de abuz sexual. iar 42°/0 din subtecti au indicat amnezie totala, Aceasta inseamna ca 0 parte semmflcatrva a eopillor sau a persoanelor adulte care tratesc expertente traumatice vor avea senoase greutati in ada mformatn foarte exacte ell privire la circumstantele in care au avut loc evenimentele indurate de ele.

Ajutorul ofertt copillor care sufera in urma relelor tratamente poate pornt din momentul sesizarti fenomenulutcatre profesiontsti ~i servtcttle specializate in protectia copilului st poate traversa mat multe etape intermediare, care alcatutesc impreuna procesul complex al evaluarn, Orice sesizare trebuie sa fie urmata de 0 evaluare care, intr-o prima faza, este sumara ~i are ca seop identificarea acelor cazuri care vor beneftcta de 0 evaluare aprofundata .. In aceste din urma cazuri, se vor lua de urgenta mas uri pentru protejarea eopilului. Apoi, se vor stabili persoanele care urmeaza sa fie contactate pentru tnformare, precum ~i seIVicille selectate pentru colaborare. Dtficultatea imbinarti aspectelor legale ~i ale celor terapeuttce ale evaluarn in protectta copilulul complica de asemenea, procesualitatea stmetodologtasa, Pelanga analiza situattet prezente, trebuie sa fie evaluata ~i istorta cazului, pentru a putea identifiea problemele care au condus la abuz ~1 neglijare. Desigur, intregul proees are in vedere viitorul coptlului.

2.1 Metode ,I domenil de adunare a informatiilor

Informatnle privind sttuatttle de maltratarevor ft obttnute prtn adresare dire eta sau observarea copilulut, a persoanelor1mplicate in relatii abuzive eu copllul si a acelora care-l au in grtja.

CopUul maltrataL Evaluare, prevenlre, Interve"1le. 63

Observarea se refera la urmartrea recepttvttatn parintelui la nevoile copilului, a dlsponfbflrtattt de a -1 raspunde, 1a exprtmarea atenttei fata de e1, la dovedtrea, unei atitudini afectuoase, calde sau, dtrnpotriva, a uneia red distante ~i eventual amenintatoare.La aeestea se pot adaugatnformatn privind tonul f?i exprimarea faciala in eadrul comunicartt, precum t;;i atitudinile gestuale ~i corporale mamfestate de parmte/persoana deingrijire, respectiv de raspunsunle copUului la toate aceste manifestari neverbale.

Inieruieuareo: va avea ea scop aprofundarea datelor prtvind sttuatia copUului st a familiei lui, sondarea modului in eare se pereep persoanele tntervtevate. compararea dtverselor modalitatt de perceptie a situatiet, confnmtarea unor mformatn, inregtstrarea atltudinilor si sentimentelor eelor intervtevatt fata de obtectul evaluartl,

Datele obtmute prtn Intervtevare ~i observare dtrecta vor fi eompletate eu ajutorul unor}i$e siaruiardizate, teste !?i exammdri de speciaZitate (psthologtce, medicale etc.).

Prin obseroare se oor ob(:ine date despre:

• contactele membrilor Ja.milieicuprieteni. 1JeCint, rude stfrecoenia acesior coniacte,

• cine qjutapiiIintii. fh fngrjjirea $isupravegherea copiilor (ee ajutor anume primesc pdrintuJ:

• cat de izolatti este locuinta;

• conditf.ile de 19i.ena dinfamilie;

• aspecte care fin de sCiniitatea membrilDr Jamiliei (paloareaJefei. greutntea corporald. stareapielii. statum. etc.);

• hranafamiliei. canditiiJe ei de preparare $i pasirare;

• cat timp petrece pdrintele infwnilie;

• dacd $i cum se maTCheazd sarbiitDrile $( zi1ele aniuersare dinfamULe;

• ce datorii are Jam:U1a.;

• cu cine $i unde sejoacd copiii;

• modul.in: care se imbracd membriifami1iei;

• gradul de f.n.b-etfnere a locui:r4:ei;

• cern:yloace de 1.ocomope are familia;

• accesulJamiliei la telefon, fngrilire medicald. $COOlii. senncii de qjutor, Cl.L111piirii1w

Interuievarea In cazurile de evaluare a relelor tratamente se adreseaza partnttlor sau persoanelor care il ingrijesc, fie copnlor, fie eventualilor orila sttuatta de maltratare. Interviur1le pot fi definite prmtr-un scop, crura, 0 dtrectie fi'i un reper asupra caruia se centreaza (Hepworth. ,_._..."",n, 1986. p. 35).

in unna interuieuclrii pdrintilor(a persoanelor care ingrijesc copiluI).

profesionistn doresc sa obtina raspunsurt care se refera la:

• atitudinile copiiIDr Jatii de Pci.rinti sau persoanele presupuse cd. ar maliraia copilul;

• O1?teptiiri1e pdrin.tilDr de fa copiii lor:

• problemele pWintfior In rela{iile lor cu capiii. snu ell alP. tnembtii aifami1iei;

• problemele pariniilor din ofarafamiliei:

• problemele de sdniitate ale membrilor familiei;

• moda.Jitiitile la care et recurg pentru. ajacefataproblemewr;

• relatiile cu.prieterai; rudele, locul uncle se ajltiacestea;.frecventa, ~ durata contactelor cu ei;

• pe cine se bazeazd.Ja.miliacdnd are nevoie de ajuior; fn mod special in situatu de urgenta;

• in cine au fncredere p~

• core sunt sursele rru::yore de sires:

• care sunt sursele de bucurie, de distraatie;

• telaiiile cu alfi profesionisti;

• obiceiurile zilnice;

• regli1ile dinfami1ie, fn specialcele priuind compoitamentuicopiilor;

• care sunt metodelefolosite pentru a-iface pe copii sa respecie regulile (modalitdfile prin. care sunt pedepsiti cop iii) .

Fiecare din elementele evaluate vor fi. analizate din perspectiva tnfluentelor asupra situattei copUului aflat in centrul atentiet, De exemplu, in evaluarea sttuatiet juridice a copilului (recomandata de manualul propus lucratorilor din DPC de catre Ionescu, Popa Fore stier, 1997), vom porni de la starea de fapt afamllie1 copUului de la date Ie prtvind partntn !?i situatta lor marttala, dar toate acestea vor fi urmartte din perspectiva celor tmpltcatt in relatnlevizate, Drvortul pfuintilor. statutullegal de necasatont sau situatla parmtilor de a 11 reprezentanti legalt ai copUului au valoare diagnosuca in prtvinta relelor tratamente numai dam sunt priviti ca factori aflati trrtr-o relatie concreta fata de copil, care se mantfesta pnn sustinerea, neglijarea sau cluar abuzarea acestula din tlITIlA.

Orice forma ar Iua evaluarea adultulUi implicat in suspiciunea de rele tratamente impotriva unui coptl, ea trebuie sa se incheie pnn rezumarea mformatiflor dobandite st propunerea unor solutf sirecomandart infavoarea copUulul. Smteza tnformatnlor se varefertla cate onfle de di o&tic utilizate in protectia copilului: abuz ~i vatamare fiZica, sexuala sau emotionala neglijare flztca, educanonala, morala sau emononala, exploatarea copilului, expunerea copilului la vtolenta fizica sau psihica.

Certntele Dtrectiet pentru Protectta Coptlului (DPC) prrvind dosarul copilului aflat in d:ificultate orienteaza analiza spre urrnatoarele elemente:

'·~""'--"''''''''·~'''·''''~-·+'''''''·'''''''··'''-''''·'''----------- ~~''.1ntln·If ••• IIII ..... 1'IJIU·lffll+tt-nlf'H't'I·',...,.,............,_ ........ __

Copllul maltratat. Evaluare, preyenire, inte,-ventie.SS 1. Inregistrarea sesizfu1i sau a cererii de protectie a minorului. Documentul va cuprinde tnformatn privind persoana care a facut sesizarea motivarea solicttarn ~i cat mat multe date prlvind coptlul,

2. Evaluarea detahata a sttuattet coptlului. Aceasta este rezultatul anahzelor efectuate de profestontstn Directiilor pentru Protectta Copilului (DPC) ~i cuprinde urmatoarele ipurt de date refentoare 1a copil:

- sttuatta.juridica:

- date privind mediul de viata, sttuatta sa familiala;

- date privind starea de sanatate:

- date privind educatia ~i evolutta scolara;

- elemente pentru intelegerea personahtatti,

3. Sinteza tnformamlor cuprtnse m.capnolele precedente ~ recomandart,

4. Decizia privind masura de protectte adoptata.

5. Ex1.rasul mformatnlor care vor fi rettnute pentru mtroducerea in baza de date computertzate.

La acestea. trebuie adaugat diagnosticu1de ordin medical. care cuprtnde elementele clmice evocatoare de maltratare a copilului (dupa Manctaux $i colab. , 1997):

• Leziunile traumaiice, semne ale viDlenfeifizice (suprafete inrosiie, ecbimoze. bemoioame.Ieziunisiulceraiiiole pieliLfrac~ chiarrepetaie, ale clauicul.ei. ale coastelor; ale membrelor, piscaiuri; muscaiuri; leziuni interne, arsuTi pe diferite parp. ale corpului etc.);

• Semne ale uioIen(:ei sexuale (leziuni ale organelorgerr.ita1e, semne ciinice olepenetriuii; tnJectii. existenia. unor corpwi striiine in uagin sau in reet, urtne de spermd sau de sdnge pe imbtiiciuninie);

• Semne ciinice ale neglgdriijizice (fnfomeinre qenerala; hipotro_fie siaiuroponderalQ). neglyarea igienei corporale;

• Frecuente spitalizdIi anierioare, eu etiDlogie nedeterminatd;

• Antecedente de naturd similarii en, de exempiu.fracturi repeiaie ale membrelor sou ale capului:

Dtagnosticul medical al sindromului de copil batut, de copil neglija1 fizic ~i medical sau de copil supus unor abuzuri sexuale este adesea dificil, necesitand 0 atenta analiza. deoarecemulte dintre semnele clinice menttonate potfl cauzate de traumatisme acctdentale sau de boli cu 0 determtnare orgamca. De aceea, medicul trebuie sa caute crtterti diagnostice dtferentiale care sa ii permtta saexcluda cauzele organtce sau acctdentale ale stmptomelor constatate. Acestea sunt adunate prm exammarea fizica, prtn analizele de Iaborator sauradiologtce ale copilului. Pentru diagnosticul diferential sunt relevante semne caforma ~ locullezlunilor sau al arsunlor, care pot exclude eveniualitatea accidentelor: un sugar nu se poate arde pe 0 arie limitata la martmea unei tigart. pe fese sau pe burta, tar un copil nu i~i poate provoca prtn cadere leziuni sub forma unor dungi de martmea

66 Copllul maltratat. Evaluare, prevenlre. Intervantie. unei curele sau a unui cahlu de telefon pe coapse ~i pe spate. De 0 deosebita importanta pentru diagnosticul diferennal estetstortarnedtcala a copfluluf, mai ales leziunile sau stmptomele similare anterior semnalate. Certt.ficatul. medica1.va trebuiredactatin termeni clari, care sa argumenteze diagnostlcul de rete tratamentest, daca este cazul, sa rnenttoneze antecedentele care sustm concluztile medicului (de exemplu, extstenta unorurme defracturt, leziuni interne sau externe similare). Pentru ca exammarea medtcala sa nu fie traumatica (mat ales in cazurile de abuz sexual). ea trebuie expltcata copilului.

Diagnosticul medical are 0 deosebtta semnificatte in evaluarea relelor tratamente. dar, pentru mtelegerea sttuattet de maltratare, el trebuie COIDpletat cu date obiective ~i subiective privind copilul. partntn lui !?i celelalte componente ale sistemului din care face parte copUul.

Pentru a veni in spijinul profesionistllor din domeniul protecttei coplilor, damtn continuare cateva repere pentruevah.tarea prin in1:ervievQre in situatii de maltratare (dupa manualul recomandat de catre Department offiealth din Marea Brttame, 1988):

a) Cu ocazta.retment sesizartt (venite din partea copUului Insust sau a unei alte persoane). se vor nota exact toate datele oferrte, mat ales cele care indica suspiciunea unui abuz fizic, emotional sau sexualimpotriva coptlulut, expunerea sa la Violenta domesttca sau neglijarea sa. Persoanet care depune sestzarea i se vor cere exemple privind Inforrnatiile prezentate ("puteti sa ne datt un exempluprivind ceea ce ati vazut? .. ). De asemenea, de la aceasta persoana care a facut sesizarea ne vom tnteresa in Iegatura eu solutnle pe care le intrevede pentru rezolvarea sttuattei ~j despre eventualele incercari antertoare de solutionare.

b) In ideea unei evaluart cornplexe, intrebfuile vor fi adresate in etape: evaluarea tnttiala va fi urmata de eea detahata ('·comprehensive assessment").

Eualuareo: inifinld va cuprinde:

• descrierea tipului de ma.l.tratare care constiiuie motivul fngrfjoriirii pentru seniiciui de protecpe a copilului;

• aprecierea. gradului de uulnerobiliiaie a copiiului (fnjuncty:e de vw-sm {ji gradul siiu de maturitate);

• informatlile despre persoana care presupunem cd a comis abuzui impotriva copilului;

• inform.ap.i despre istoria. de viatii a pCuintuor $i oiiiudinea lor actua.lii privind copiluL

Inca din aceastafaza, profesionistul Be poate confrunta cu propriUe reactn emottonale, care sunt adesea foarte puternice in urma constatarii unui abuz. De aceea, se recomanda ca - inca din aceasta faza de inceput -

Copllul maltratat. Evaluare, preven re, Intententle. 67 asistentul social sa -st puna in aplicare bune1e deprinderl de mtervievare: sa fie un bun ascultator, saramanacalm. darvigtlent ~ sa nu traga conc1uzii prtptte, in acest stadiu de inceput nu este nevoie de - mal mult, nu e recomandabfla - confruntarea partntilor, ct se va merge in dtrectia mentmertt unei atitudini neutre de nejudecare a sttuatiet, atitudine caracterizata mai mult de incercarea de a fi empatici ~i de a tntelege circumstantele care au condus la supozttia de rele tratamente.

Dupa cum reiese din cele relatate, in evaluarea sttuatttlor de maltratare se ta in considerare un ansamblu de date din domenii extrem de diverse ale vtetit sociale care. dupa Caye ~i Huffman (1999) pot fi grupate in: actlvitatea de zi eu Zi a membrilor farmltel, mediul in care tratesc, sanatatea fizica ~i psthtca, situatta materiala ~i suportul social.

Ca urmare aevaluarn se va intocmi documentatia, care va contine:

• date provenind din prima sesizare;

• tnformatn despre copil;

• tnformatn despre mediul de viata a1 copilulut:

• mformatlt care conttn martum privind abuzul;

• date anterioare sestzartt care au sernntficatie pentru sttuatta actuala (de exemplu, sesizart, solicitiirt de ajutor sau Interventii antertoare):

• date prtvind camportamentul ~i sttuatia actuala a coptlulul;

• date privind dezvoltarea coptlulut;

• tnforrnattt despre presupusul faptuttor al relelor tratamente indreptate impotriva copilului;

• rezultatele exammartlor medicale ~ psthologlce, ftsele completate, fotografnle, mregtstrartle video sau audio ale intervrurilor:

• notttele, remarcile, tnterpretartle celui care a condus eva1uarea precum ~i ale tuturor profesionfsttlor tmplicatt.

2.2 Evaluarea copUlor

lntervievarea copiilor in cazuri de maltratare

Pentru a putea depasi unele din diffcultattle evaluarti care ar putea veni din centrarea atentiet profestonistilor numai asupra adultilor Itcatl in cazuri de maltratare, cet specialfzati in protectia capilului nu ocoli culegerea de mformattt din perspectiva copilulul, in prtvmta aramentului la care este el supus. in cazul copnlor care au sufertt traume, au fost supust unor forme mat mult sau mal putm grave de abuz, tul va trebut sa atba intotdeauna 0 functie terapeutica.

Dtntre caracteristicile cele mat tmportante, necesare in cazul mtervtevarti ilului, amintim flexibilitatea ~. dinamismul caracteristici care se vor ~"""""uta l?i asupra evaluartlor pe care Ie obttnem pnntntervievare, respectlv

I. Pregatirea inieruiuiui

Daca s-a dat curs sesizartt prtvind supunerea unui copil la rele tratamente, atunci primele planunale forurilor de protecne a copllului vor privi plasarea eopilului In siguranta. Planificarea va avansa in sensu! pregatrrn interviului eu acel copil. Pornind de la cele recomandate de Burns ~i Young (1996. p.158) obiectlvele acestet etape vizeaza:

• consultarea de catre specialist a documentelor prtvind cazul;

• in sttuatnle in care spectal1stul presupune lncalcarea codului penal, va fi consultat un reprezentant al politie; ~i/ sau procuraturii;

• planiflcarea modului in care se vor comunica familtei I?i copilului condttnle !?i consectntele interviului, precum st implicarea viitoare intr-o eventuala terapte;

• Informarea partntilor privind dreptullor la consultanta psihologica ~i juridica;

68 Copllul maltratat. Evaluare, preyenlre, tnteryentle. asupra diagnosiicului. Acestanu sevalimita la mcadrareacopilulut intr-una din categortile psthologice sau juridice extstente, ci va refleeta dinamica procesului de cunoastere din ee in ce mai profunda a cazului de catre profesionistul afIat in relatte cu copilul.

Scopul intervievarti este, de obieei. relevarea cat mai multor date privind evenimentele dtneiata copllului. Practicienii (asistentl sociah, psihologi, educatori) sunt de obieei foarte Interesatt sa afIe date obiective care devtn esentiale, dar rru suficiente pentru explicarea abuzului comis asupra eopilului.

Elementele subjective ale Intervtulul, care provin din relatarfle privind trairea copflului inraport cu sttuana sa. sunt st ele repere tmportante pentru stabiUrea unui diagnostic. Acestea se ref era la experientele sale personale privind propriile resurse ~i deflciente, punctul sau de vedere asuprarelatnlor ell membrii familiei ~i ell celelalte persoane importante pentru el, asupra relatiei sale cu scoala, Ele completeaza informatale ofertte de apartinatori ~i cele rezultate din teste st chestionare, care reprezmta de fapt cadrul de date concrete ale problemei aflate in centrul acttvitattt de diagnostic.

Ca rnetodologie, etapele unui Intervtu (vezt st Roth. 1999) vartaza in functie de scopul urmartt, Daca mtrebanle nu servesc doar scopul documentarii cazului, ci vizeaza construirea unei relatn pe termenmai lung. eventual acordarea unui sprljin copilului, atunci etapele interviului pot fi rezumate astfel:

1. Pregattrea interviului

2. Stabilirea contactului

3. Cww~terea caracteristicilor copihiLui

4. Explorarea problemei $i. a contextului. ei

5. instl11lf1Tea celor exprimate

6. Formularea diagnosticuZui multidimensional

7. Oferirea de spryin $i negocierea continudrii. relaiiei cu copilul.

Copllul maltratat. Evaluare, prevenlre, interven,ie. 69

• evaluarea Implicatnlor care dertva din spectficul cultural al familiei din care provine copilu1;

• contactarea unor persoane care pot da informa1;ii pertinente despre specificul cultural al mediului de provementa al copilului;

• daca este nevote, asigurarea unui traducator:

• luarea unor decizti privind conttnutul Intervtului,

2. Stabilirea contactului

Oriee tip de relatie de ajutor debuteaza prmtr-o faza introducttva, de prezentare reciproca, Este de fapt 0 pertoada de mcalzrre, in care specialistul ~i eopilul au nevoie de timp pentru a se acomoda unul ell altul. Profesiontstul se poate prezenta ea 0 persoana a caret meserte este sa stea de vorba I?i sa ajute pe acei eopii care.In anumite pertoade ale vletn lor, tree prtn expenente difieile. Se vor da copilului tnformatn pregatrtoare, in prtmul rand pentru a-I prezenta scopul interviului. in aceasta pertoada tntroductrva se va tine seama de factorii culturali st de factorii de varsta care vor permrte adultului

o prtma descifrare a modului de gandire ~i de Intelegere al copilului. Deosebit I de important este ca practictanul sa nu piarda din vedere factorn neverbali: sa tIDa seama de tempoul copilulu1., sa nu -1 grabeas. ca; sa respe~te copilul ca pe ortce alt client; sa arate respect fata de suferinta copilului. In cazurile in care evaluarea poate avea urmart juridice copilului trebuie sat se expliee ill mod clar consecmtele posibile care il prtvesc pe el ~i pe faptuitom abuzului. Daca tntervrul este inregtstrat pe banda magnettca sau video acest lucru trebuie adus la cunostmta eopilului ~i a apartinatoruhn care if repreztnta tnteresele.

Cel care conduce tntervtul va spune ca meseria sa este de a intelege "ce s-a intamplat ell adevarat cu un copil care a trecut prin experlente des pre care jj este greu sa vorbeasca" ~i de a-I aJuta sa gaseasca sprtjin. Destatnutrea unUi abuz este mlesntta daca eel care conduce Intervtul il asigura pe copil ca se afla in siguranta f?i ca poate sa spuna adevarul, 81?a cum n cunoaste el f?1 vafi crezut. 0 etapa tmportanta este aceea prin care copiluluii se expllca nottunea de adevar prtvind expertentele de viata; "vreau sa inteleg adevarul despre ceea ce s-a intamplat eu tine, de aceea te voi ruga sa imi povestesti ce s-a intamplat cat poti mat exact". Copilului i se va atrage atentia cii nu e nevoie sa raspunda la intrebartle pe care eventual nu Ie mtelege sau sa povesteasca despre lucruri pe care nu t?i le aminteste. Pentru a-l ajuta pe copil sa mteleaga diferenta irrtre conceptele de adevar, fals I?i necunoscut.

opilului i se pun intrebart neutre, la care va putea raspunde caltftcand anumite aftrmatn ca llind adevarate, false sau necunoscute de el.

3. Cunoasterea caractetisticilor copilului

in aceastaconceptte, mtervrul eondus de spectalisttnu este un ansamblu e Intrebart bme ticIuite care tmtesc investigarea sau anchetarea fenoenulul, ct, mal degraba un ansamblu de tehnict de ascultare a copilului,

70 Copilul maltratat. Eyaluare, preyenlre, Interyentie. insottte de mdemnurt care sa- i stirnuleze expIimarea Astfel, mtervtevarea copilului ii va da posibilitaiea celui care conduce interviul sa cunoasca capacitatea de exprtmare a copflului, modullui de tntelegere st de judecata, in aceasta etapa, 1 se poate cere capllului sa deseneze (desenul persoanei sau al familiei, de exemplu). Faza aceasta este completata cu tntrebart deschise privind mediul in care traieste copilul, intrebart care ii vor da posibilitatea sa relateze despre pneteni, scoala, mediul de acasa, conditiile de invatat. de dormil etc. eel care conduce lntervrul nu va.exprtma judecatt de valoare la adresa eelor spuse de copil, ei il va asculta ~i incuraja sa se exprtme liber asupra tuturor temelor rldicate. in acest stadtu, se vor pune eopilului eu pnorttate intrebart deschlse, pentru cael sa se stte ascultat st sa-t fte validate sentlmentele (Coulborne Fabler, 1999).

Totodata, in aceasta faza, prm dtscutnle sale eu copilul,profesionistul va evalua gradul de dezvoltare mtntala a copflulut. nivelul exprtmarn sale. capadtatea sa de ortentare. capacitatea sa de memorare, atitudmtle, nivelul de judecata, temperamentul, starea de spirit ~i altele (Coulborne Fabler, 1999).

Pentru a evalua calitatea mediului in care traieste, vom ruga copilul sa descrie scoala (daca este cazul), condttnle de locuit f?i de vtata de acasa, persoanele care stau in locuinta.Iucrurlle placute ~i cele neplacute pe care acestia Ie fae, uncle ~i eu cine se stmte copilul in siguranta, care sunt condttnle de ahmentatie, de dormtt st cele igtenfce. cum este pedepsn, daca se consuma bauturt alcoolice saul f?i drogurt. Daca partntn copilului nu traiesc impreuna. acesta va fi rugat sa compare cele doua camine.

4. ExplDrarea problemet. ~i a coniexiului ei

Imperativul privind ascultarea copUului nu mseamna ca practlcianuI nu poate tnfluenta alegerea temelor care se vor afla in centrul atenttet. EI va putea dirlja explorarea unor teme in adanctme, cu laturile lor subiective ~i ob1ective. Informatiile primite vor ft raportate la cunostlntele antertoare ale practicianului despre copil ~i prablemalui. Mal mult, faza de cunoastere ~i eea de explorare sunt dificil de distins, deoarece se intrepatrund.

Faza de explorare se onenteaza asupra relevarn faptelor care fae obiectul suspidunii de abuz. Pentru ea mformatnle obtinute in aceastafaza sapoata fi validate indeciziile profesionale, inclusiv incazul proceselor, intrebdril.e puse uor evita toate elementele care pot influentajudecata sau expTim.area copiiului

De prefermta, lnterviurile mentte sa evalueze abuzul comis irnpotriva copilului se desfasoara separat cu minorii tntervtevati ~i ell partntn sau eu celeIalte persoane implicate (dect datele obtinute de la copil st de la adultt pot fi confruntate). Totust, in diferitele stadii ale muncn eu eopilul, Intervturile se pot desfasura in prezenta unuia sau chiar f?i a ambilor p2rinti, daca minorul are nevoie de suportul acestora. Va trebui msa sa-t intartm

Copilul maltratat. Evaluara, prevenire, Interventie.

71

copiluluiideea cal pentru not, verstuneahn, respecttvpunctul san de vedere, suni ex1rem de importante.

Adesea copili nu dezvalute spontan un abuz, ci trebuie ajutatt prm foloslrea de inirebar! ceniraie (CouIborn Faller. 1999). 0 regula folostta de auto are este de a nu asocta ata persoana, cat st comportamentul negatrv ill aceeasfintrebare. De aceea, se vorfolosimtreban separate pentru aaduna tnformatd despre relatnle eopilului cu diferttele persoane din anturajul sau, pe de 0 parte. st despre comportamentul aeestora care poate fi asoctat eu maltratarea, pe de alta parte, ca de exemplu:

• intrebart centrate pe persoa.na: Cum te fntelegi cu tatiil tau?

• intrebart ceritrate pe eomportament: La tine ~ase fntdmplCica cineva sa ia 0 bataie senoasd? Cine ia biitaie? Cdt de des? Cwn? De ce? Primesi: $i alte pedepse in. afaro: blrtiiii? Reiman urtne dupd ce ai primit biitaie?

o alta categorte de intrebart sunt eele circumstantiale care cer copllului sa descrie in proprii scii termeni evenimentele tratte sau carora le-a fost martor, ca de exemplu: Ceface mama ta cdnd estefoarte supdra:td pe tine? Ce se inttimplii ciind mama merge la lucru. $i nlmlii ucasd cu tatdl tau?

Unele intrebart centrate pot pornt de la sentimente.le copiluiui, ca de exemplu: Am auzit cd astQzi tf-aJostfoartefiicii sa te duct acasii. Poti sa fmi spui de ce?

Discutta deschisa despre sentimentele traite de copil poate ajuta la depasirea unor blocaje ~i mlesnt destainuirea unui abuz, De exemplu, evarea sentimentului de fnca produsa de un tata violent poate fi un punct de plecare extrem de important pentru un copil care fuge In mod repetat din familie.

De-a lungul procesului de explorare va trebui sa fim incontinuu atentt reactnle emotionale de fiecare moment ale copilului ~1 sa Il asiguram ca tern alaturt de el. Reactnle sale de suparare, rustne, con1rol inadeevat supararn, plans, tacere mat tndelungata, anxietate accentuata pot - greuna desfasurarea interviului. Gesturile de mangaiere sau uneort,

- trarea unor momente de tacere, precum ~i raspunsurile empatice pot

- -1 ajute pe copll sa-~i recastige controlul.

Explorarea va permite copilului sa formuleze asteptartle pe care Ie are la procesul terapeutic, in vederea stabilirii unui scop comun privind tinuarea muncit eu el.

5. insum.area celorexprimate

in vederea contmuantrelatiei dintre practtclan ~i copfl si dupa termmarea rulut, insumarea nu se rezuma 1a tragerea anumttor eoncluzii din auzrte, Ea va insemna formularea unor idei cu caraeter sintetic care servt nu numai celui care conduce evaluarea, dar !?i eopilului insust, tru a-st intelege proprille atltudini. Pentru practicianul care ofera ajutor

6. Formularea diaqnosticului multidimensional

Ipotezele formulate pe baza diagnosticului medical a observartt, a completarti ftselor etc. aufost verificate pas eu pas pe parcursul interviuhn, in procesul de comunicare dmtre asistat ~i eel care conduce tntervrul, proces care seva extlnde la aspecte difertte ale vietH copilului: relatnle sale cu parin\ii, stilullor de comunicare. cornpetentele sociale ale copilulul, performantele sale scolare, modalrtattle de a-st petrece timpulliber, mteresele, multumtrile sinemultumirtle sale. Ipotezele se vor refert deci atat.la problemacunoscuta de not cafiind centrala pentru eopil cat ~i la contextul sau de vtata soctala ~i famfltala, Vertficarea sau infirmarea unoripoteze explicative pentru eOIDportamentul copilului va conduce in final Ia un diagnostic multidimensional. Intervtevand coptlul, putem sa mtelegem In detalru relatia sa eu partntd, prtn prisma felului in care stilul parental este perceput de eopilul intervievat (~i nu numal prin prisma propriilor noastre crttern), Informatn despre celelalte relatti ale copUului sunt de asemeneaimportante. Considerarn un astfel de diagnostic orientat pe mai multe dimensiuni ca flind deosebit de util in cazul copnlor supusi unor abuzuri, traume, boli cronice tulburan de comportament.

in cazurlle de maltratare a copnlor, niei 0 modalnate de evaluare nu este sufieientii pentru definitivarea diagnosticulut. Datele obtmute din intervievarea copillor vor fi raportate la mformatnlor obttnute clin alte surse de evaluare: datele an amne stice , diagnosticul medical, analiza faptelor cunoscute, date obtmute de altt profesionistt.

72 copnul maltratat. Evaluare, prevenlre, Interventie. copilului, aceste reformulart sunt fragmente ale concluzttlor sale care-i servesc Ia elaborarea 1potezelor de lucru.

Formularea ideilor rezumative ~i a tpotezelor privind diagnostlcul :;;1 mterventia vtttoare sunt proeeduri care sohcita in mare masura capacttatile de elaborare ale practicianulUi.

7. OJenreade sprgin $i negocierea continuiirti relaiie: cucopiIul Elementele subjective care servesc pentru formularea unui diagnostic multidimensional, dinamic, eonduc ~i la formularea unor dtrectn de mterventie terapeutica, Ortce mcercan de a ofert ajutor eopilului vor ramane ineficiente, daca nu vor Iua in considerare cele exprimate de copil $. nu vor rezona cu nevoile ~i asteptarile copilului.

Inconcluzie. trebUie sa diferentiem tnterviul, asa cum il propunem alci, de tehnica anchetei judiciare sau polrtienesti prin care se pun intrebart copilului pentru a se afla adevarul obiectlv privind evenimentele traite de el. in coneeptia propusa atct, obiectivul centralnu este descopertrea daielor obiective privind faptele ci cunoasterea experientet copilului ¢ a conceptiet sale privind evenimentele traite in care, desigur. trauma ocupa un loe important. Modelul propus este mat mult un ansamblu de tehnici de

Copilul maltratat. Evaluare, prevenlre, interyen~le. 73 ascultare, de indemnare ~i ofenre de oportunttatt copilului de a se exprtrna, nu 0 tehntca de anchetare a copilului.

Pornind de la prezent, de la aici ~i acum, practlcianul care stle sa ascu1te poate ajunge la datele expertentei coptlului, prezentate prtn prisma a ceea ee au reprezentat pentru el aeele evenimente. Ele vor putea fundarnenta ipotezele explicative ale diagnosttculut psthologtc.

Avantajul modelului propus consta in utilizarea interviului astfel conceput ca un instrument terapeutic, protejand eopilul de ceea ee el ar putea tolera cu diflcultate ~i dandu-I posibilitatea de a progresa in rttmul sau proprtu. in acestfel, nunumai psihologul face progrese in intelegerea etioIOgica afenomenului boln siarelatnlor sale eu mediulfamilial ~ extrafamilial, ci ~i copilul insust, Or, mtelegerea proprnlor reactn, a relatnlor copil- eventment traumatic - famille - context social este un prim pas foarte important clirre terapte.

In acestmod, prin mtervru, elementele subiective. sentimentele aduse 1a suprafata devtn instrumente ale constnntet, ale rattonahtattt. Relatarile prtvmd trairea copilului tnraport ell problema. respectiv cu trauma sa. ajung rep ere tmportante pentru stabilirea unui diagnostic referttor la personalitatea copilului, resursele sale tntenoare ~i deftctentele.Ia punctul san

e vedere f?i asteptarfle sale in rezolvarea problemei, la relatia eu membrli farntltei f?i cu celelalte persoane importante pentru coptl, la relatta cu scoala, ;...Stfel. cadrul de date concrete ale problemei aflate in centrul actrvrtatn de --..~ostle medical sau juridic vafiimbogatit eu datele subtectrvrtattt, ceea reprezmta de fapt esenta Intervtevartt in relatia de ajutor.

Interviul destinat pregatirii proeeselor penale are, in rezumat, l.l.IT1l8.e etape:

I:"'aza I: Angqjarea in interoiu

1. Prezentarea nume1ui ~i a rolului Intervtevatorulut:

2. Stabilirea ~i mentmerea unerrelatn emotionale cu presupusa vict:imA uzului;

. Evaluarea nrvelului de dezvoltare a copUului; Evaluarea gradulut de credibilitate a copflulut; -. Stabilirea regulilor interviului.

aza a Il-a: Adunarea de tnJorrnatii

Introducerea problemelor care constituie subiectul preoeupartt mill'

Solicitarea unor descrtert detaliate a celor tratte de copil, prin:

. descnere hbera (evitiiintrerupertle incazul unor eventmente repetate, reaza discutia asupra unei anume oeazii, foloseste indemnurl pentru tinua ftrul relatarn, pune intrebart pentru a continua dtscutia, apoi _ .......... tte din nou eopilului sa descrie evenimentele ell propriile cuvinte);

74

Copllu. maltratat. Evaillare, prevenire. Interventle.

h. intreban deschise (de tipul "spune-mi ce itt ammtestt despre acea dupa-masa, cand ..... ; reaminteste copilului despre regula de a raspunde eu "nu sttu" daca nu are amintirt clare);

e. lntreban speeifice (darintoarce-te la.intrebart deschise st la.descrterea

libera de flecare data cand apare 0 experienta nou relatata): 3. Explorarea unor ipoteze alternative abuzului:

a gasrrea mconststentelor in raspunsurt:

b. relevarea elementelor neobisnuite sau rmprobabile (verifica sursele de tnformatn ale copilulu1: "at vazut (Simtit) tu ceea ce sput?": uneori copill care au trait expenente de abuz i~i pot confunda propriile trairi ell eele din propritle cosmarurr sau vise. eland relatarilor lor aspecte eiudate);

c. gastrea altor explicatn (evenimente mmore, exagerate de copil sau de eei dID preajrnalut, invinuiri false). pentru a avea parte de anumrte castigun de pe unna tnvestigattet f?i a conda.mn1irt1 presupusului faptuttor, preluarea eelor sustmute de adultn aflatt in preajma copilului.

Faza a ill-a;

1. Evaluarea stgurantet copilulut;

2. Raspuns la intrebartle sau la ingrtjorartle copilului;

3. Ortentarea atentiet copilului spre leme neutre Ooe tiber) pentru a-l linisti.

Interviul destinat depistarii abuzurilor sexuale

Acest tip de intervru are cennte speciale. Informatnle privind implicarea copllului lnrelattl sexuale cu un adult patti obtmute ca urmare a unui smgur sau a ma1 multor interviurt. Sf in aceste cazuri, stabllirea unei relatli de

, .

Incredere eu copilul este esenttala, Adesea aceastii incredere este ~ in functie de tlmpul eonsaerat de profesiomst coptlulut, pentru a da prilejul unei cunoasteri reciproce. Cum am aratat, a relane buna, aproptatau va permtte sa tnteleaga nivelul de dezvoltare a copilulut, modalttatile sale de eomumcare, startle lui emottonale, nivelul sau de competenta soctala, in cazul copiilor rna! rmct explorarea se poate realiza prtntr-un joe intradus st acompaniat de anumite intrebart. intrebarue tntroductive se vor referi la vtata ~i persoana copflulut, la prtetenn sat, la familia sa. lntrebanle folosite la inceputul Intervtului sunt generale si neutre.

Este foarte important ca, Ia un moment dat, pe parcursul rntervtului (de preferat in prima parte. dar uneorl pe parcursul sau in urma inlervievarti), profestontstul sa expHee eopilului de ce este necesara mtervievarea sa st modul in care vail utfhzata informatia obtmuta. Aceste tnformatit t se vor da eopilului potrivit cu nJvelul Sall de Intelegere. Tehntcfle folostte pe parcursul interviului vor fl variate !?i vor fi completate eu metode neverbale, cajocul ell papust ~1 desene anatomice, continuarea unor povesti, jocul cu plastilina etc.

Copllul maltratat. Evaluare, prevenlre, Interventie.

Tipwi1e de intrebCirifolosiLe in explorarea abuzului sexual:

• intrebart genera1e;

• intrebart eentrate;

• intrebart eli alegere mulupla:

• intrebari "da-nu" (inchise);

• intrebart sugestive ("leading J.

75

lntrebluile generale se folosesc adesea ca Intrebart introductlve, avand rolul de aortenta discutia asupra problemelor coptlului. De exemplu. putem incepe prin aintreba "poti sa -mt spill de ce stam de vorba astazi?" sau uti-a spus cineva de ee ai venit azi la mine sa discutam?". Cei la care rezistenta estemai mare. in.general cei aflattla varsta pubertatn, au tendmta sa spuna ca nu cunose motivul tntervtulut, chiar daca ei au fost in prealabil pregatltt de adultul care msoteste copilul, Copiii mal mici s-ar putea sa recunoasca motivul !?i sa raspunda eu exprirnart vagi (' sa spun de lucrurile rele", sau "sa spun ce a facut tata ell mine"). Moo mult ca stgur ca ei vor avea nevoie de mtrebart mat bine dtrectionate pentru ca raspunsurile care privesc ezpertenta lor de abuz sa fie mai clare.

lntrebdrile ceniraie sunt considerate a fi cele mai potrtvtte in cazurile in care se presupune existenta unui abuz corms asupra copilului. Ele au ro ul de a atrage atentta asupra informatnlor relevante prtn: (I) intrebart Iientate asupra persoanelor din jurul copilului (in special asupra presuusului abuzator); (2) tntrebart orientate asupra ctrcumstantelor abuzului:

3) intrebart orientate asupra partilor corpului coptluluf.

Ca exemple de intrebari din prtma categorie exempltflcam: "Unde este prietenul marnei tale?". "Ce fel de lucrun face el infamilie?" "Sunt crurt pe care le face in special ell tine?" , Sunt Iucrurt pe care Ie face ~i nu-ti plac?", "Face el vreodata ceva ce tie rru-ti place?" Ctrcumstantele abuzuhn pot rei est din intrebari ca: "Exista ecrete in ~~'a voastra?", "Se joaca el in vreun fel special cu tine?", "Ce face marna tlmp ce va jucati?" J "Ce se intampla cand esti numai cu tata acasa?", "Ce intampla cand intra tata in baie, cand tu te spell?".

in privinta parttlor corpului, practicianul poate intreba copilul cum umeste el diferitele Parti ale proprtului corp, iar apot se pot formula "ebarile centrate: "Ai vazut tu vreodata cum arata ... [denumirea data copU penisului)?". "Ce ai vazut? ... "Ce facea cu el?", "S-a intamplatvreodata eu pasartca ta (sau alta denumire data de coptl proprtilor organe

'tale)?" J "Te-a durut vreodata?", "Te-a attns vreodata acolo cmeva?", cineva te-a mai atms?". Daca rninorul denurneste pe cineva atunei se earca Iocalizarea intampl8.rii (cand, unde ... ).

- ebciri1e cu alegere multipla. sunt menite sa obttna tnformatn atunei dele nu sunt obtinute prin intrebartle centrate. Ele trebuie astfel con_,,~,-,e, meat sa tncluda raspunsul eorect. Dupa-aflrmatia copilului ca un

78 Copllul maltratat. Evaluare, preveRlre, Interven1ie. alt copil a vazut ce se intampIa, dar nu spune cine putem s2.-1 inlrebam: "face parte dintre prietenii tai sau e altcmeva?". Se recomanda folosirea acestut tip de intrebart pentru a se afla despre ctrcumstantele abuzului ~i nu despre abuzul insu~i (de exemplu: 'Ttl mtnte daca erai in pijama sau in hainele obisnurte?"), Se vor ocoli mtrebarfle cu alegere multipla prtn care se cere copilului sa aleaga dtntr-un numar limitat de raspunsurt pcstbtle, care pot sa nu acopere realitatea: "eel care ti-afacut rau afost tata, bunicul sau fratele mai mare?" . Astfel de Intrebari pot induce in eroare atat copilul, cat ~i evaluatorul.

intrebWile da-nu se folosesc in acest tip de mtervtu destul de rar, numai atunct candmtrebanle ell un caracter mai deschis nu conduc Iaraspunsun lamurrtoare. dar practicianul continua sa creada carmnorul afost abuzat. Indoieille legate de mtrebanle da-nu se datoreaza tendintet caractertstice acestui tip de mtrebart de a tnctta la raspunsun social dezirabile. Spre deosebire de intrebanle de tip da-nu, cele centrate identlfica atat abuzatorul, cat ~i comportamentul tncnmmat (sexual) al acestuia (de exemplu, "Tatal tau vitreg te-a facut sa sangerezt lao .. ?") .

in.trebdri1e sugestive sunt cele care conduc copilului catre un anumit raspuns, dec! raspunsurfle sunt, de fapt, cuprmse in intrebare ~i forteaza intervievatul sa cl.artfice sttuatia, Ele nu suntrecomandate pentru evaluarea abuzului la copn, dar se pun adesea pe parcursul reclnzttortului judictar, pentru a determmarnartortt sa dea raspunsuri precise in tnstanta, (De ex.: "tatal tau te-a obligat sa te dezbraci, nu-t asa?").

Constderam seria urmatoare de tntrebart ca fiind Ilustrattva pentru a mtelege strategia recomandatii aid in utilizarea diferttelor tipuri de intreban:

Celcare conduce tntervnilmtreaba copilul despre locul unde se afla mama in momentul intamplarn care a dus la acctdentarea coptlului (intrebare centratal, dar copflul nu raspunde.

Se pune intrebarea dacii mama era prezenta sau nu (intrebare inchtsa).

Copilul raspunde ca mama era prezenta; se pune mtrebarea "Ce facea atunct mama?" (intrebare centratii). Copllul raspunde ca mama facea ce ii spunea tata: copllul e mtrebat ce anurne facea n18.ID:a. (intrebare centrata). Copflul spune ca Ii este greu sa spuna; practicianul mtreaba daca mama a pus cu acea ocazie ~i ea mana pe copil sau nu (intrebare da-nu): coptlul dB. din cap afirmativ. Copilul e intrebat "Unde a pus mama mana 7" (intrebare centrata), Seria tnterogatnlor va continua cu altern area diferitelor tlpuri de mtrebart.

Se recomanda ca. in cadrul tntervrul clinic prlvind situatta de maltratare. sa of en copilului posibilitatea de a se stmtt stapan pe situatte ~i san explici ca nu este obUgat sa raspunda la tntrebarile care li sunt adresate daca ele nu au sens pentru el sau daca nu stte ce sa raspunda (poate sa aleaga raspunsul "nu stiu"). Astfel se poate evitaca un coptl sa dea mformatn eronate despre reprezentan san notiuni neelare pentru el sau care s-au sters din memoria lui. in cazurile in care un copil da mformatn privind

•.•••.•••. !luu. 1 ...... .._ .... I_u.'n . .tIIlIIl .. fTT)TlIf"1TlTfTfTf'n ... 10TITnTTrrrnT .....

Copilul maltratat. Evaluare, prevenlre, Interventle. 77 situatia de maltratare, este util ca evaluatorul sa verifice modul in care copilul mtelege acea informatie, care poate dtferi substantial de intelegerea adultului.

Pe parcursul evaluartt nu avem vote sa uttam ca 0 serie de intrebfui ca cea prezentata mai sus, sunt reslmtite de catre copil ca fund traumatice, datfiind cii trebuie sa vorbeasca despre eventmente dureroase saurusinoase din vtata lui. in care pot fi implicate persoane fata de care copUul are sentirnente amblvalente, de furte, dar - irur-un grad mal mare sau moo mic - ~i de atasament. De aceea, copilul trebuie asigurat permanent ca 1 se va acorda sprijin, ca va fi aststat in contmuare ca el mertta sa fie tubrt l:?i ea abuzul sexualnu a fast din v:Ina lui.

Recomandfui pentru evaluatorti cazurilorde abuz comise asupra copillor • Dacd un coptl. tti spune cd aJost supus relelor traiamenie, cerceteaza. situapa lui; chiardn.cticele teiaiate par incredibile. nu renW1fa.laevaluarea cazului.

• Daca un copa iti spune cd abuzuL a auui toe mai demult. sa rut crezi cd a incetat.

• Dacd un copiL va. spune cii i1 doare postea dejos sau Ia spate sau i'n alte pCuti irttime saudacd este deosebit de tiicuisaude agrestu. pune fntrebdri; nu ie infuria. nu-n arata neruozitatea. indignarea $i alarmarea [nIota copilulu:i; pune fntrebdri $i ascultit; fnlTeabii ee f1 doare, cum s-a fntamplat. ce fntelege prin eeea ce spwte sicere sci-ti orate des pre ce pCu-tiaJe cotpului $i despre cefel. de gestwi oorbesre: nu uita cd vocabularul uruu copil este limitat.

• Nu. incerca sci alurteci peste subiectu1.abuzului $i al traumei.

• Nu. spune cd nu e important; dd qjutor copilului..

• Nu dezbrdca, nu spala copUul. daca nu e absolut necesar.

• Daciibiinuie$fi un abuz recent. pdstreaza hainelecopiluluica probe pena1e. • Insotesie copiiuila. un cabinet medical (respectiv medtco-legal), pentru examinare.

• RaporLeazci cazulla politte sau chea.rrui pof.4:ia ~i autoritatea tutelarci .1ngrjj~te-te ea minorul sa poata wma fn viitor 0 Iormii de tetapie.

Centrul pentru copil st familie din Carolina de Nord foloseste crtleriile diagnostice de mat jos pentru a confirma sau a infirma comiterea unor abuzuri sexuale, respectiv pentru a menttne sau a considera neclara suspiciunea unor acte abuzive. Astlel, un interviu eu un copil con.firmii comtterea unor abuzuri sexuale de catre 0 persoana daca el of era 0 destatnutre clara prtvtnd experienta de abuz sexual. comis de un anume faptuitor, In care sunt prezente unele sau mai multe dintre urmatoarele condttn:

• consistenfd uuiesatereafoptelo: de bazacare circumscrlu destiiinuirea privind abuzul;

• copilui a maifiuiu: odesctiere validci a abuzului in prealabil; eventual infata unei aIte persoane;

78 CoplluJ mattratat. Evaluar., prevenlre, Interventle.

• d.estdinuirea ajostJacutil de copiljarci ca el sd.fie fruielwlg fndemnat (aceasta nu fnseamnii cd tu1 copil nu trebuie qjutat. respectiv tncuraiai siiJacd 0 tiestiiinuire);

• in. urma iniennului; rezultii d.etalii semnificative ale relelor tratwnente aplicate:

• emopile, qfectele copilului se potrivesc celat CW1DScute cajiind consecinte ale maltraiarii copil: Llui;

• compartamentul copilului in timpul interviului esie in concorda.n.td cu modul de comportare al unuicopilcare asuferit abUZUJi (se poole observa regresie, evitare htperactivitate sttuationala; sexualizare tiecorespunzaioare vdrstei etc.);

• cunosnntele copilului In sfera sexuald tiepasesc niuelul. vdrstei $i nu corespund descrierii date de piirinti priuind. expunetea copilului la materia1e de tip sexual;

• descrierea unor activitii.{ide tip sexual fnmod idiosincreti.c de ciitre copiJ. ("un monsiru rosu ingwu mea", "un bat. din care venea unJel de lapte"); • anamneza relevd TTIllTliJestciride comportament care indica sindromul siresului posttraumatic (cosmarurt; insomnie, tulburari psihasomaiice etc.);

• copiilor Use acordd credit dacd descriu. detaliat modu1. in care auJast implicati in activiiap. sexuale de genul filmelor sau altor maieriale pomograjice. poziiriide tip sexual coniaciului sau altor jOTT11l!de activitiiti sexuaIe.

Un interviu ell un copil ridiciisau rnenpne suspiciunea comiterii unui

abuz sexual de catre 0 persoana daca:

• elconttne date aparent valide privind abuzul; darcopilul nu esie capabil. sau nu doreste scldezvc1luie identitateajaptuitorulu.isaudacdel numeste unjaptuitor improbabil sau inexistent:

• copilul relateazti despre un abuz comis de un anumii fiiptuiiot; dar relatarea sa nu este clara. nici consistentti $i este lipsitd de detalii;

• oopiluI. ajacu1 dfda 0 destiunuire. apareni: vaUdii, privind. comiterea unui abuz sexual t.mei persoane din anturojul sdu (de exemplu; unui piirinte) , dar acea persoarui nu pare aft domicd sa. ceard condamnareafaptuiiarului;

• copUuZ ajflcut 0 destainuire unui profesionist privind abuzul sexual sufetii, dar pe U11l1d $i-a reiras mdrtwi.a. ea wmare a nefncrederii manifestate de ciurefamitia sa sau in urma contactului cufiiptudorul;

• un ali coptl preziniii in mOO dar cd afost martor la comiterea unui abuz sexualasupra unei uicttme, existdnd $i date suplimentare care confU11ll1_ miirtwia acestuia;

• copiIul. are in antecedente desta.iru:.dri. mairrwltsau mai pu.tinoonsistente privind abuzul sexuaL

.. ,

CopUul maltratat. Evaluare, prevenlre, intarvelllie. 79

Diagnostlcul este necunoscut in urrnatoarele sttuatn:

• diagrwsticuleste incompletdaca nu s-au obtmut suficiente tnformattt pentru a confinna sau pentru a suspecta abuzul sexual, datfiind ca nu s-a putut respecta orarul tntervrurilor:

• diagrwsticu1 este neconclusiv, daca ipoteza tmui abuz sexual nu s-a putut infirma total dar nici nu s-au putut aduna date suflctente care sa justifice suspiciunea de abuz; in astfel de cazuri. este nevoie de culegerea unor date suplimentare.

Susptctunea de abuz sexual este inlaturata daca:

• examinarea reuseste sa ojere aIte expticaiii rationale deeat comiterea unui abuz penirufapiete $i motivele care au determinat evaluarea (de exemplu; interuiul ~i examinarea medicald converg in direcp,a unei vdtamiiTi accidentale);

• examiniiri1e medicale, interviul $icelelalte date ob(in.ute oJera infonnat£i care nudau motive seri.oa.se pentru.menttnerea urwr suspiaiuni: iar Japtele consetnnaie nu sum conuergente cu cele specijice urwr abuzuri asupra. copiilor.

2.3 Ev uarea familial

Factorii familiali care mfluenteaza sttuatia copiilor sunt greu de surprms in primul rand datortta intrepatrunderti lor. De aceea studlul Ior poate fi usurat prm folosirea unor tehnici spectfice terapiet familiale.

Evaluarea familiei dupa modelul ststemic se bazeaza pe tntervtul sistematic eu membrli famlliei ~i ttnde in prirnul rand la depistarea acelor atitudini dominante care pot conduce la vatamarea copilului. tar in al dollea rand - ceea ce este tot atat de important -la evaluarea resurselor de energle, emottonale, de suportintern sau extern ale familiei.

Cadrul de evaluare a familiei (dupa modelul McMaster)

Modelul se bazeaza pe un punct de vedere ststemic ~i este centrat pe moduI in care farmltafuncttoneazam prezent. raportat la evolutta anterioara afamiliei. Competentele famlliei sunt evaluate in urmatoarele einci domentt

1. Realizarea sarcinilot; rezotuarea problemelor

• Sarcina de baza: astgurarea branei asigurarea locutntel, protejarea de pertcole ftzicc, educatta;

• SarcirrJ de dezvoltare asociate eu cresterea copiilor si schimbfuile in componenta sau situatlafamiliei. Membntfarmltet trebuie sa se adapteze la schimbfuile interven1te in relatnle de dependenta-tndependenta in urma nastern copnlor, plecarea lor la scoala, pastrea in adolescenta,

80

Copilul mattratat. Evaluare, preYenlre, InterYentie.

parastrea cfuninului;

• Sarcini legate de 0 sttuatte de crtza, de exemplu, in cazul bolli, al rnortii sau al emigrartt dtntr-o tara jn alta etc.

Daca apar probleme legate de rezolvarea sarcinilor. se vor avea in vedere urmatoarele etape de rezolvare a acestora:

a) identificarea problemei;

b) discutarea problemei cu tott eei care trebuie sa fie in cunostinta de

ea, fte et din mteriorul sau din afara familiei:

c) luarea in considerare a unor planurt de actiun; alternative;

d) selectarea unei alternative l?i a unei decizii posibile;

e) actrunea;

f) monitorizarea actrunn pentru a asigura buna ei desfasurare:

g) evaluarea succesului actiunn $ a progresului realizat in familie, ca urmare a succesului sau a esecului.

2. Comunicareo:

in acest model. cornunicarea se refera in prmctpal la planul verbal. Iarii insa a se ignora comunlcarea neverbala, Se vor lua in considerare urmatoarele:

• Este comunJcarea din familie satisfacatoare? Sunt dtftcultatt in transmiterea tnformattet? Se transmit complet mesajele?

• Este comunicarea clara sau mascata? Este informatia ambigua, se dau mesaje contradtctorn? Se contraztc mesajele verbale ~i never bale? • Comunicarea este directa sau indirecta? Mesajul este spus direct persoanei careiat se adreseaza sau este transmis prininterrnediul alteia?

3. Rolurile

Este vorba de contrfbutia diferttilor membrii ai familiei Ia functionarea acesteia. Functttle de baza ale familiei sunt: asigurarea hranei ~i a celorlalte resurse materiale de viata, oferlrea de suporl moral t?i ingrtjire constituirea cadrului pentru relatille sexuale ale partenenlor maritali.

Se vor evalua:

• Rolurile fiecarui membru al familiei ~i gradul in care prin ele sunt sattsfacute nevoile farni1iei ca mtreg;

• Madul in care sunt repartizate rolurile ~ in care membrli famillei sunt trast la raspundere pentru indeplinirea sau nelndeplintrea sarclnilor lor;

• Cum ~i de ce sunt atribuite rolurile comporlamentale (cine e "eel destept"; cine e "eel care intra totdeauna in bucluc"):

• Existii in familie un tap Ispasttor? Daca da, ce vmi i se atribuie?

4. Exprimarea afectiviliiPi $i implicarea

Exprlmarea sentimentelorin1re membrti familiei. masurain care acestea sunt calttattv st cantitatlv adecvate (luand in considerare specificul cul-

Copllul maltratat. Evaluare, prevenl,e, Interventls. 81 tural). Se pot utillza cele cinci modalitatt de comunicare a senttmentelor, indicate de Safu:

a) eel care face compromisurt, fiind de acord ell ce spune 0 persoana, indifereni de sttuatia data;

b) eel care invtnovateste, crttica st se posteaza 'intr-un statut de supertoritate;

c) eel care ranoneaza, calculeaza srraspunde la nrvelul cognrtrv, negand relevanta senttrnentelor:

d) eel care distrage atentia de la problerne, tgnora continutul de sentimente prtn raportarea la Iucruri irelevante:

e) eel care lmparte dreptatea cu privire la sentimentele sicuvtntele priVind problema data si ale carui sentimente ~i comunicare neverbala sunt consistente.

Implicarea emotionala dovedita de membrii familtet pentru nevolle, mteresele f?i actrvttatfle flecaruta. Exista 0 varletate de niveluri care pot exprtma implicarea emotional a ~1 anume:

a) lipsa de rmplicare:

b) impllcarea lipsita de sentimente;

c) implicarea narcisista care satisfacenevoia individului de autoapreciere; d) implicarea empatica, bazata pe mtelegerea realista a nevoilor din

famtlte:

e) supraimplicarea;

1) trnphcarea simbiotidL

5. Controlul comportamentului

Vtata farniliala este guvernata prtntr-o serie de reguli. unele explieite altele implictte. Multe dmtre regulile urrnate in tnteractiuntle familiale nu ant exprlmate deschis. Probabil ca in lipsa unor reguli adecvate nevoilor armliet, vor exista probleme in functionarea famillei. Trebuie sa existe, de menea, modalitatl de a se corrtrola respectareareguIilor - reguli prtvind sultle - care vertflca modul in care membrii respecta standardele de mportament specificefamilieilor. Modelul McMaster prezmta patru stllurt control comportamental:

a) stilul rtgid. ell standarde foarte stricte:

b) stilul flexfbil, eu un grad rezonabil de elasticitate a regultlor;

c) stilul "Iaisser-fatre", care lasa comportamentulla libera latitudine a

embrtlor famillei;

d) stilul haotic.m care controlul este imprevizibil. schimbandu-se adesea urile de la eel rigid la eel "lalsser-fatre' (~i invers). nrmeni din famille ~lO!1'-i'; lnd la ee sa se astepte.

in tntervtevarea partnttlor, evaluarea detaliatd va avea ca unul din :ncipalele ei obiective cunoasterea complexttatn sttuattetfamtltale, din

82

Copllul maltratat. Evaluare, prevenlre, Interventle.

perspectiva adultflor aflatt in familie. Dupa Department of Health. 1988, Intrebarile adresate partntilor se vor referi la:

• ati.tudinea pdrintilDr - respe:ctiv a persoanelor care inlocuiesc pWinfii - fa1;iide copil, concretizatii in; analiza obiceiurilorztInice actua1e: aiuudineo. pre- $i postnaiala; opreciereo: dezvoZtarii iimpurii a copilului; perceperea nive1.ului.d.ezuoltiiriiemotIDnale $i tnieleciuale a copilului $i a problemelor sale, relafioTlllreajatd de copil$imodnlifO.tileJolosi:te deptuintej persoana de ingrjjire pentru a regia comportameniul copia ,zlli:

• componeniafamiliei $i sttua.p.a sajuridicd;

• pro.fi1ul individual al pdrintaDr / persoanelot de "ingrgire. concretizat fn: istaria relaiiilorcu. proprii lor pdri.nti; evoZutia $colarii; daiele an.amnestice privind sdruitatea.fizicii $i psihicii; eventuala cotniiere de ciiire piirinp. de acte violente saudelictua1e $iexistenta de ment:Umi privtnd inuestiqaiii sau condaJ1111.dri penale anierioare; cariera profesionalii; problemele actuale de uiatd (eventualele situatii conjlictua1e frustrari; decepiii; dependentaJatii de alcool scu droguri);

• relafiile de cuplu. inire piirinti/ persoane de fngrgiTe (calitatea $i durata lor);

• interacp.unUe specifU;e JwnUiei (rela~iile care se stabilesc intre pannti $i bunici; cele dintre piirinii $i copii, aliantele dintre membrtifamiliet; legaturile Cll alti membrii. aifwnUiei);

• reteaua. sociald de supori afamiliei In care creste copilul;

• elementele priuind situatia materiald afwniliei;

• condi.p.ile de locuit $i atitudinea piuiniilor Jata de acestea.

2.4 Compl.tar .. d. ehaatlo ...... teste

Raspunsurtle parintilor indica comiterea de rele tratamente daca - in difertte ocazi1- ei descrtu ctrcumstantele vatamfuii copilului in mod deosebtt; dace. et schtmba adesea medtcn care trateaza coptii; dace. sunt refractari in a da tnformatn pIivind starea de sanatate sau cea psthica a copiilor lor; daca soltctta ajutor medical eu intarztere sau refuza exammarea medtcala sau evaluarea copllului; daca sunt tenstonati in timpul interviului (nu doar la ineeputullui).

In evaluarea dtferrtelor tipuri de abuzurt se pot folosi materiale standardizate, care ne ajuta sa conflrmam un diagnostic privind relele tratamente indreptateimpo1rtva eopilului. Ele trebuie insa folosite cu mult drscernamant, pe baza unui consult prealabil eu spectaltsttt din echipa de evaluare. Daca rezultatele lor rtdtca mice fel de problerne de tnterpretare, profesionistul care a utilizat aceste probe trebute din nou sa recurga la ajutorul echipei de specialistt pentru a putea sa compare diferttele date obttnute, Hodges (1992) considera ca metodele de evaluare de tipul testelor ~i al chestionarelor, bazate de fapt pe autoevaluarea subtecttlor tmplicati,

""_, ....... : .. ~ ••• ~iiii~hi= .... _ .......... ~ ~ ·~~.nTtIT-ITI'""' i.ii •• i •••••• i.*i •• ~I~..-y1II,-!lT~.~ _

Copllul maltratat. Evaluare, .,..evenlre, Intefventte", 83 sunt adecvate doar in scop onentattv dar nu sunt suficiente pentru a face aprectert de mare finete, cum ar fi cele care prtvesc gravttatea unui abuz sau a consecmtelor unei traume. Inforrnatiile astfel obtmute prtn teste ~i chesttonare trebuie integrate in diagnosticul multidimensional ~i raportate in prtmul rand la ceea ce a exprlmat eopilul despre expertentele sale.

Un chestionar folosrt pe scara Iarga pentru evaluarea devterilor de comportament ale copiilor este "Inventarul comportamentului copilulut" (Child behavior checklist), completat de apartmatort sau persoane care 'ingrijesc copilul, El este memt sa puna in evtdenta 0 gamalarga de simptome psihosomatice ale unui copil, tara msa a putea pune diagnosticul de abuz sau de smdrom post-traumatic.

De exemplu, pentrn copii intre 4 ~i 18 ani, adultul poate :fi intrebat daca

~ cat de des a remarcat comportamente ca cele de moo jos:

• i$i distruge proprtile lucruri;

• esie confuz, pare cd se simte in ceata;

• viseaza cu ochii desctiisi; i$i pierd.e firu.1 gdndLlJ"ilor.

o alta varianta afost elaborata pentru aft completataprtnautoevaluare de catre copilul Inaust (pentru eel cu varsta cuprinsa intre 11 ~i 18 ani). care contme tterm ca, de exemplu:

• simi cd trebuie safiu perfect;

• uisez mult eli ochii deschisi;

• m.d simtJcird ixiloare $i inferior.

Unul din chestionarele u1:ilizate pentru raportarea comportamentului sexual al copilului la normele de varsta este eel cunoscut sub numele de "Inventar al comportamentului sexual al copilului" (Child sexual behavior inventory- CSBI). elaborat de Friedrtch (1995). Acesta se adreseaza partnnlor sau altor persoane care ingrijesc copilul in mod regulat ~i pune mtreban despre elementele de ordin sexual ale comportamentului acestuia. Sarcina celui care da tnforrnatnle este aceea de a marca frecventa comportamentelor observate la copil in ultimele sase luni. Chestionarul cuprlnde 38 de Intrebart, cUntre care exempliflcam:

• SM prea aproape de owneni;

• Se masturbeaza cu TTIiina;

• Cere altora sa intrettnd raport sexual ell ea (eU;

• I$i plaseazd qurti pe organele sexuale ale unui a1t copil sau aduli; ·li dezbracii pe adulti impotriva voin(:ei ocestara;

.1iforteazd pe ceilalii copii sd participe fa acte de tip sexual

Pentru detectarea copillor care prezmta sindromul stresului post-traumatic' Briere a elaborat "lnventarul de simp tome Indtcatoare ale traumei la copii" (Trauma symptom checklist for children - TSCC) , care cuprtnde sase scale clinice: anxietatea, depresia, furta, stresul post-traumatic simptome de disoctere ~i sexuale (dupa Catalogul american de teste psthologtce

Acest chestionar oferatnformatn despre capadtatea parinttlor de a oferi sprijin copnlor lor. satisfactnle pe care le au in calitate de parmte, stilullor de a comunica ~i modul in care stabilesc regulfle, gradul de autonomie pe care il permit eopillor, rolullor in famllie.

In scopul masurarn reactnlor emottonale manifestate de partntt fata de comportamentul coptlulut lor, M. M. Linehan a elaborat "Testul afectului parental .. (1983). Aeesta mascara reactnle de suparare !?i de placere in relatille partntt-coptt, considerate cafiind semntflcatrve din punctul de vedere at aparttiei st al consolidarti comportamentelor punitive respectiv abuztve. Testul se poate aplica parinttlor care au eel puttn un copil eu varsta cupnnsa intre 2 ::;i 11 ani. El are un foarte bun coefteient de mcredere (0,92 pentru seara de suparare st 0,96 pentru scara de placer e) ~i 0 buna valtdttate concurenta, in ehestionar sunt desertse 40 de comportamente speeifiee copnlor, tar panntele are sarcina de a-sl evalua propria sareaette emotionala pe 0 scara de la Lla 7. in situatta in care un anwne copil de-al sau s-ar fi comportat in acel fel. Spre exemplu:

84 Copilul malb'atat. EvaJuare, pl'evenlre, InterventJe. PAR, 2000. vo1.25. 2. p.48). Datele psihometrtce mdica 0 buna consistenta mterna a chestionarulut (coeftcientul alpha intre 0,77 f?i 0,89) ~i 0 buna validitate predtctrva in loturtle normative ~i cliniee.

Un alt instrument util reeomandat prtn catalogul american de teste psihologtce, eonceput in mod special pentru evaluarea abuzului comis impotriva copilului. este "Inventarul de simptome indicatoare ale abuzului" allui J. Petty (Checklist for child abuse evaluation - CCAE) , prezentat de PAR (2000. vol. 25. 2, p. 95). EI cuprinde 0 ltsta bogata de simptome care pot fl folostte de profestonistt pentru. iniocmirea raportului clinic prtvtnd stmptomatologta prezentata de copil.

o categorte rmportantadetnstrumente sunt cele carevizeazarelatlacopilpartnte. Din aceasta categorie face parte "Coeficientul atitudinilorparentale" aIui W.W. Hudson (1992), instrumentelaborat pentru masurarea ex.tlnderii, a severttatn ~i a Intensttatit problemelor din relatia parinte-coptl. Chestionarul are 0 buna conststenta tntertoara, coeficientul de ineredere alpha Cronbaehfiind de 0 97. !?i 0 bUIlB. validitate de constructie, dlfererrtnnd inmod semnfflcatfvtntre grupele de panntt care recunosc sau suntraporta:(i de profestonistt pentru existenta unor probleme 'in relatnle lor eu proprii copn, in raport eu cet la care nu exista astfel de probleme. De exemplu:

• imi displace proprtuL meu copil;

• copilul meu este bine-crescui:

• mi-e greu so. frni controlez propriul. copil;

• fmi pare roo cd am acest copU;

• coptlul. meu este triiani:

• copilu1 meu este 0 adevdratd bucurie pentru. mine;

• mi-e rustne de copilul meu.

CopJlul maltratat. Evaluare, prevenire, Interventle.

85

Daea copilul meu nu ma asculta, atunei eu:
m-as simti fericit m-a~ simti suparat
. I
m-as simti rau m-a~ simti bine
mi-ar veni sa U bat mi-ar veni sa U sarut
a9 vrea sa strig as vrea sa U laud
as fl tensionat as fi relaxat
• •
as trimite copilul in camera lui as vrea sa raman lmpreuna cu copilul
• Pentru evaluarea riscului de rele tratamente apllcate copiilor de titre proprii partntt, In contexiu1 stresului parental R Abidin a elaborat "Scara coeficientului de stres parental" (parenting Stress Index - PSI). Acesta serveste 1a identificarea ttmpurte a dtsfunctionahtattlor atitudinilorparentale ~i poate servi elaborarti unor prograrne preventive de reducere a stresului ~ a rlscului de abuz impotdva copflulut (PAR. 2000. vol. 25, 2, p. 116).

Acelast catalog (PAR 2000, p. 97) recomanda apltcarea "Inventarului rtscului de violenta sexuala" (Sexual Violence Risk-20, SVR-20) st a "Inven-

. .

tarului de evaluare a risculut" (Assessing Risc for Violence - HCR-20). Ele

au fost elaborate initial pentru trrvestigatitle asociate domeniului juridic dar - prtn evaluarea expertentelor antertoare de acte violente, a sirnptomelor clinice prezente I?i acapacttatn de autocon1:rol- ele pot fi utile ~i in evaluarea sertozrtatn alegatnlor E?i a potentialulut de abuz rmpotriva copiilor.

Majoritatea testelorpsibologice nu constltuie insa., ins1rumente adecvate de evaluare a persoanelor care au sufertt rele tratamente ~i prezinta sindromul de stres post-traumatic sau stmptome disociative. iar uneoIi sunt roar derutante (Carlson. 1997). Exista. totusl, probe psihologtce relevante pentru masurarea impactului relelor tratamente asupra personalitatu dividului. Una din diftcultatile ut:il.i.zfu1i scarilor de personahtate, care poate duce la confuzii diagnostice, este aceea de a diferentia mtre PTSD . ntvelul rtdicat de anxietate, Majoritatea scarflor de personalitate au doar seart de anxietate, ceea ce poate conduce la considerarea simptomelorunei . soane in cadrul tabloului anxios lara spectficarea reactrvttatn ::mptomelor. Dupa Carlson. scara Fa l\tflvIPI are adesea valort crescute la _1 cu PTSD sau cu simptome dtsoctatfve, dar initial ea a fost creata pentru . demonstra nepasarea sau prefacatorta, Utilizarea acestei scan poatesu~ era ca persoana in cauza ~ exagereaza simptomele. atund cand raspunde ozittv Ia intrebart ca: "am cosmarurijnfiecare noapte" sau "cred ca pacatele

2.5 Alte metode de evalu_e

86 Copllul maltratat. E¥aJuare, pre¥enlre, Inter¥ent1e. mele nu pot fi iertate". Opinia autorului este ca aceste recunoscute teste de personalltate nu sunt adecvate pentru evaluarea PTSD pentru ca ele nu evalueaza componentele sale esentiale. Inca nu s-a reuslt se1ectarea unui set de Intrebari care pot ft atasate teste or globale de personalitate pentru a diferentia diagnosticul celor care sufera de astfel de simptorne de al celor eu alte tlpuri de tulburfui. de personalitate, rara 0 cunoastere prealabila a expenentelor traumatice tratte de persoana respectiva. Tocmai acestei dtftcultatt de diagnostic i se datoreaza 0 parte din subraporlarea frecventei PTSD.

~ a. Desenul este un mijloc proieetiv neverbal, utilizat adesea pentru {' diagnostl~ul copIDor care au sufent traume. El poate oferi date importante privind viata psihica tnterioara a copiilor care au dtflcultati in exprtmarea dtrecta a expertentelor lor. Atat desenulliber. cat st eel tematic pot servi profesionistului pregatrt sa inteleaga sensu! imaginilor grafice ca mijloc prrvtlegiat de cunoastere a copillor (Davido 1998). Copnt de dtferite varste recurgla desene cala un cadru de protectie a expertentelor ~1 a sentimentelor lor, deoarece prin ele coptlul poate "povesti" tara cuvtnte, lara reguli, mtr - un mod in care el nu se stmte controlat de catre adulti. Mijloacele care ii stau la dispozttte copilului sunt tntensitatea ~i armonia culorflor, marimea reprezentartlor, liniile discontinue sau cele frante, omisiunfle, apasarea creionulut, pozitia diferttelor fragmente in spatru. Aceste elemente pot dobandi 0 valoare stmbohca. a carer sernntftcatie poate ft detectata daca cerem copilului sa desluseasca pentru not reprezentartle grafice st sa le foloseasca ca punet de plecare a unei povestlri.

Cand un coptl deseneaza, nu trebuie lntervenit, dar i se pot urmart reactiile. EI vorbeste adesea in timpul desenului, dar intrebartle Ii vor fi adresate numai dupa terminarealui, PornJnd de la principiul ca personajele ~i obiectele reprezentate de copilnu ii sunt indiferente, prtn discutn ultertoare desenarn, seva incerca stabilirea sentimentelor sale: atasamentul interesul, mea. dtspretul, furta nelintstea. Davido (1998, p. 282) propune folostrea unei serii de de sene pentru depistarea traumelor coplilor:

1) desenul pe care copilul ~i-l amtnteste ea Il desena cand era mai nne:

2) desenul matnilor (asezate in pczttta e?i in numarul dortt de copil);

3) desenul mainri care deranjeaza;

4) desenulliber.

Copilul are lfbertatea de a-sl elabora propriile desene eu ajutorul creioane1or colorate ~ a UIUll creion negru, Ia.ra rigHi ~i radtera, Cu ajutorul acestei tehnici, autoarea releva abuzul sexual, ca in exemplul urmator:

"""-.....___.---~--- -- _ _ .. _.£10 .M ".I I"' •••• 'I'lTln.-I.IIIIff"" .. ~~nu~i ITn'>'ffi~ __.

K esteoJetiJ;iide9ani., care, chiarciacdnuanimasrepetenta, esteoelevd slab pregatitd. in desenul din copiliuie apare un omulet enorm, ru par lung $i blond. avdnd in burta. un mic omulet identic, cu pd.r albastnL Ochii celor doi omulep. sunr diferqi Gura esie fn mod special agrestva.. ea ~i CLUTlar fi fnchisa. dedotcolp. Desenul mdiniloririfiiti$eazd doud mainidestul de asem.anatoare. Laji.ecare mdrui un degeteste depiirtat. aproape In unghidrept Desenulmliinii carejeneazii thFaJ;i$eazao mUndde dim.ensiune mare. Desenul1iber~af;i$eazd o domnitd surazatoare, fOrd brate $iJara culoare, intr-o mare Jort6.reapi fnconjuratii de}lori razlete • fluiuri $i nori $i luminatd de cu10ri vii.

In Zega.twdcud.esenul eidincopilluie. K sptutediauea3-4anicdnddesena acest monstru.: "md eneroa cand md sculam sa. mel due 1a toa1etd. ii. vedeam umbra. Era mare, avea un bebel.u$ iTt burtii" .in legiituni cu desenuI mdinilor, K. adaugd: "uneori ele rna. pCilmuiau. .. Ele aparjineau monstrulut, .. Ere tremnmn, fineau un pistol $i monstrul zicea: nu mai inventa POV€$ti .. Tatiil meu are un pistoL dar nu fl jolose$te niciodatii ".

Pomind de fa descrierea desenelDr ... K dest.ciinuiecii. tatillei "0 fnvdta sa facti bebelusi". lmaginea mamei nu apare concrei: in desenul evocator al trecutu.lui, door spusele ei(stUtt1nvocate): "nu mat inventn. pove:;;ti . Personqjul forlibrafe din desenulUbereste de astO. clat.lr mama. care door prfue$te scene, dar Jett.t;a nu a_;;teaptci sa i se intindd 0 m.ana. de cyutor:

Experienta devicttma a copilului poate fi. decodaia dmtr-o matlargagama de desene tematice decat cele relatate mai sus. Coulborn Faller (1993) mal descrie: desennrea ropriei SOQJ_)e (din care se pot desprinde eventualele complexe de inferiorttate ale copilului st eventuala ascundere a unor part! ale corpuluf), desenarea un.ei perso~ (a aceleta despre care banuim ca arfi comis abuzul). desenareaJam.iliei (din asezarea in pagma a personajelor se pot despIinde relatnle, tenstuntle, conflictele ~i altantele membrtlor familieiJ. in 1994. VanHutlon (dupa PAR. 2000, vol 25, 2) a descris un sistem cantitativ de evaluare a abuzului exprtmat prtn desenul 0 mulut ~i desenul Caset-Copacului-Omulut. Acesta are patru axe si anume: mteresul fata de conceptele cu inteles de ordin sexual; agrestunea ~ ostilitatea; retragerea . i accesibilitatea scazuta; gradul crescut de alerts la primejdie ~i lipsa de

incredere.

Evaluarea prtn desen mat poate recurge la urrnatoarele teme date copillor: tnvttarea coptlului sa reprezinte gdndwi1e QSCW1.Se ale persoanelor

in intertorul unor baloane de sapun; desenarea locu.in.telorreale sau posibile pentru copil, pentru a evalua care este caminul preferat de el (dmtre mat 1 multe camme posibile); desenareacelui mat rau lucru care i s-a mtamplat sau reprezentarea prtn stmbolurt a relelor sale expertente, precum si reprezeniarea fngr!jorciri1or !?i a.frici1or sale prin desen; teprezeniarea a ceea ce este pliicui coptlului; respectiv ceea II este nepldcutla partntn lui (tolosttt

i separate pentru parmtt, respectlv pentru aspectele pozitive ~i cele negae).

Daca faptuttorul relelor tratamente a fast deja tdentiftcat, coptlulut i se poate cere sa deseneze ctrcumstantele in care afost comtsafapta (desenul

In a dOlla fazaJ care se axeaza pe relevarea expertentelor coptlulut eu attngerfle din partea altora, se va divide 0 noua coala alba de hartie in sase pfu1j., in care se vor trece, rand pe rand, figurt umane schematic desenate (in care membrele ~i bunchiul suntreprezentate prtn bettgasel I?i seva omite gura, Ele vorreprezenta copilul insust si, de aceea, se vor desena elemente spectficepentru acesta: parul scurt.Iung, eu buc1e sau eventual cu codite, cercet sau altele. Copilului i se va explica ca scopul acestor desene este sa discute despre diferite tipurt de atmgert, unele placute, altele neplacute pentru el. Se va incepe prm a discuta despre gestul imbratil?aru,. coptlul fiind intrebat daca a fost vreodata imbrattsat st cum i-a placut acest gest. Raspunsul sau se va nota pe partea stanga a figurli, dupa care i se va cere sa deseneze sentlmentul deserts, trasandforma gurtipe fata flgurti. Dtscutia se va axa in continuare pe tema persoanelor care imbrattseaza copilul, numele indicate trecandu-se pe partea dreapta a ftgurtt. Copilul va maifi intrebat despre locuJ in care este Imbrattsat de fiecare dintre persoanele amintite, tar raspunsunlevor ftindicate pe desen, prtn sageti. Se va proceda in mod similar eu urmatoarele segmente marcate pe de sen, mtreband despre batate, sarut, lome cu piciorul si 'piscaturi UltimuI cadru al fort de hartte este in mod special destlnata explorarti abuzclui sexual. Copilului i se va atrage atentta cava ft mtrebat despre unalt tip de atmgert I?ii se va tndtca

88 Copllul maltratat. Evaluare, prevenlre, Interventle. locului in care a avut loc abuzul, al mstrumentelor folosite st al faptelor petrecute) .

o vartanta aparte a desenului utilizat ca roijloc diagnostic in cazurl de maltratare este eel al desenelnr anaiomice. Din acest, grup face parte "examinarea atingeTilof', metoda propus[""""de Hewitt (1999). Autoarea menttonata a elaborat un set de materiale de tip creion-hartie. care abordeaza eu un copil problematica abuzului prin modalitatea desenului ~i a scrtsului, considerata mai putin tntensa emotional ea interviul direct. Este 0 metoda care vtzeaza evaluarea tuturor formelor de abuz, respeetlv a celui emotional. fizie si sexual.

. ' .

Examinarea propusa are loc in mal multe etape dintre care prima

serveste.lafamtharizarea copilului eu evaluatorul ~ eu modalitatea s~cifica in care i~i va putea exprima proprnle start emotionale, precum st la cunoasterearnodului de reactte emotionala a eopilului. Se va folosi 0 coala oblsnuita de hartie alba pe care, dupa ee va fi impartita in 4 partt egale, evaluatorul va desena patru fete umane schematice, eu expresii care sa mdtce felicITe, suparare, furte 81 mea. Apoi evaluatorul va indica fieeare dintre aceste chlpurt :?i va cere copilului sa denumeasca sentimentul pe care il recunoaste, care vaft notat dedesubtul chipului. in urmatoareafaza, eopilul este Intrebat care dintre expresiile fetet este mat frecventa la el :?i ce fapte Il determma pe el sa arate fiecare dintre cele patru expresn faciale. Raspunsurile copilului VOl' fi notate alaturt de chipul deserts.

Copt lui maltlatat. Evaluare, preyenlre, Interven1le. 89 pe des en zona genitaIa. Va fi rugat sa spuna daca cmeva t-a provocat vreo durere sau l-a gadilat in aceazona si sa indiee in care parte a corpului (din fata sau din spate), La nevoie, se vor explica cuvintele care indica partile intime ale corpului. In sttuatnle in care copflul deserie 0 atingere de aeest tip, atunei i se cere sa indiee sau sa marcheze ell sageata locul in care este atins ~i se va cere acestuia sa-l denumeasca eu vorbele folosite de obieei. in cazul in care nu este descnsa vreo atmgere de tip sexual atunei se va cere eopflului sa deseneze ce sentiment ar avea dam ar fi atms in aeea rona.

!!! a trei~pa a evaluarii se va arata copilulUi un nou desen al figuru umane (reprezentare din nou lipsita de gura dar de aceasta data si de par, pentru cafigura sa fte neutra din punctul de vedere aI sexuluil, Se va intreba daca s-a intamplat ca vreo persoana sa ii ft eerut copUului sa 0 atmga in anumite zone intime ale corpuhn, apoi - Similar modului de lueru de pana acum- cine sunt aeeste persoanest care este locu1 in care ele eer sa fte atinse.

Printre eopiii care neaga ideea de a fi fost attnst in zonele genitale. unii par convtnst de ceea ce susttn, altn par ezltantt sau chiar ansiosi, in aeeste din urma cazuri, se poate intreba despre cunoasterea regulilor care prtvese atmgertle zonelor intime. Aceasta intrebare are valoare preventtva, constiennzand copilulmprrvtnta pericolelor unor attngert nedorite. Copilul poate fi intrebat despre persoana careia t-ar relata daca ctneva l-ar atinge in zonele intime. Aceasta il va inarma pe copil eu idei privind cererea de ajutor in cazurile de abuz.

in urma evaluartt metodet, pnn raportarea eoncluziilor ei larapoartele finale prtvmd abuzul, Hewitt agastt 550/0 conc1uzii concordante, valide pozitiv .. negattv, dintre care 31 % au conflrmat, tar 240/0 au tnfmnat abuzul detectat. otust.la 290;0 din cazuri s-a constatat extstentafalsilor negativi msemnand ca metoda nu a semnalat abuzul. ceea ce s-a dovedit a ft fals. Valoarea metodei consta in faptul ca niei un caz nu a fost evaluat eu un diagnos-

. c fals de abuz.

Alti autort folosese imagini sehematiee ale unor adultt st coptt, barbati emei, aflatt in difertte stadii de dezvoltare, eu difertte caractensttct sexuale rezentati din pozttte antenoara sau dorsala, Pentru ftecare eopil este aleasa _....,~·.L.t.ea relevanta, infunctle de suspiciunea tlpului de maltratare. Copilul heaza pe aeeste desene partile corpului care au fost implicate in aetul 3:huziv :?i poate indica directta acttuntt folosmd sageti sau lin1i intre difertte

e ale corpului.

Metodele desenelor anatomice se pot folosi pentru copn care au depasrt , :rsta de 4 ani (pana in jurul varstet de 10 ani), dar nu :?i la varsta ~ - ieprescolara, penoada in care copiii nu reeurg la de sene :?i stmboluri tru reprezentarea expertentelor proprn.

b. 0 alta metoda specfflcain cazurlle de evaluare a copiilor maltratatt ' e cea afolosirii - usilor anatomice. Ele sunt deosebit de utile in eazurile .. or eu varsta cupnnsa intre 5 ~i 7 ani. care au suferit abuzuri sexuale

90 Copllul maltratat. £Veluare, prevenlre, Interventle.

I (Bourg sicoiab .. 1999), a caror frecventa este surprmzator de mare la aceasta I categorie de varsta (30oAl din toate abuzurile sexuale au ea victime copii sub 7 ani). Avantajul acestet metode este de a ajuta intervievatorul sa clarifice parttle copilului denumite de copil ell nume care sunt adesea confuze. De asemenea, folosirea acestor papust neacopente de baine pot orienta atentta asupra attngenlor ~i durertlor copiluluila nivelul diferttelor segmente ale corpului. Cercetarile lui Boat ~i Everson (1993) au aratat ea Iolostrea papusilor anatomiee facihteaza rememorarea evenimentelor petrecute in mod real pe parcursul vietn copilului f?i nu snmuleaza fantezia lor sexuala, Ele se recomanda aft folosite dupa ce copilul a dezvaluit abuzul sexual. pentru a-l ajuta sa reprezinte detalii dificile deexprimat verbal. cade exemplu pozltta sa in t1rupul abuzului. Uneori, ele sunt folostte msa pentrn a explora posibilitatea cornrtern abuzului asupra victimei, prtn adresarea urior Intrebari de felul:

• Cwn nume~ti aceastii parte a corpului?

• La cine ai mai vQzut U$a ceva? Cwnardta? La ce semen? AJostfolDsitii oreodaiii $i la altceva dedit peniru. a wina?

• Tuai~aceva?

• S-a fntiimplni vreodatii sajii atinsacolo?

• S-a intdmplat ureodatii sa-tiJi provocat cineva ureo durere in acea zona? Ce anume? Cine afost acea persoand?

(C. ~ocu1liber al copilului este fjii el un mijIoc de observare a preocuparilor'acestuta, Evaluatorul poate intra injocul copilului, prin construirea unor scenarn care reproduc activttati cotidiene, ca luarea meset, baia, statul pe oltta, pregattrea pentru culcare etc. CopiluI po ate Ii tnvttat sa demonstreze prm jocul cu papustle sau flgurtnele de animale cum sunt ele spalate de catrernama sau tata, cum ~i unde suntculcate. cand se trezesc f?i altele asemenea, Unii copii se arata infricosatr in unele din aeeste situatii st protecteaza pe seama flgurtnelorfolosrte propriile lor experiente (nu Iasa papusfle sa doarma, Ie pedepsesc, le amenmta cu pedepse pe care le-au tratt ~i e1. Se va semnala anxietatea, agrestvttatea, mea sau evitarea exprimatii de copil darjocul va demonstra existenta abuzului numai atunci cand copilul va face efectlv demonstratia relelor tratamente la care este supus (Hewitt, 1999, p. 120).

o forma de Joe partnte-copfl, uttllzatarnttial in scop terapeutic, de fonnare la parmtt a tolerantet fata de copii, a fost adaptata de catre Jenner ~i McCarthy (1995) sub forma unui Instrument de evaluare canutatrva a ntvelului de functionare parentala. Acestinstrumentraporteaza comportamentuI directlv la eel nondirectlv utilizai de partnte in jocul eu propriul copil. Materlalele folostte pentru joe sunt.cele ttpice pentru varsta copilului dat. S-a dovedit ca parmtti ell un lise crescut de rele tratamente au tendmta de a apliea preponderent metode directive. fata de cele nondirective. Avantajul metodei este de a putea fi utilizata ca mijloc de formare a

~----- ......... -- ..._. ~,~ u,.._ ...... .u_f.I.U .• .aI.lr.Ifl.ITrITltln"WTTT'lTTtJ'1TrnTTTTrT1T1TT1'-nn-rm"""""" ....... _ .....

Copllul maltratat. Evaluare, prevenlre, Interven1:le. 91 atitudinilor parentale nondirective, prtn aplicarea unel sertl de jocurt supravegheate de tntervenientt. Prin plasarea profesionistului in spatele unei oglinzi unidtrecttonale t?i dirtjarea eomportamentului adultului ell ajutorul unei legaturt radiofonice, se poate testa capacitate a ~i perioada necesara parmttlor de a invata atitudini parentale neabuzive. J enner ~i McCarthy (1995) exempltfica utilizarea acestei metode la 0 familie eu trei cop:i1, la care ambil parintt au greutatt in prtvmta controlaril comportamentului copilului ultlm nascut, La evaluarea tnlttala, raportul comportamenielor centrate pe copfl (C) ~i aI eelor directive (D) a fost aproximativ egalla cet doi parmtl de 1 :3,5, respectiv 1: 4. Ambii parinti au beneftciat de sase sesiuni de formare de cate 10 minute. dupa care s-a procedat Ia o noua sedmta de evaluare a eelor doi panntt. in urma formam, marna copilului si-a unbunatatrt in mod semnificativ stilul parental. rata cornportamentelor centrate pe copil (C) ~i a celor directive (D) devenind de 11; 1. Tatal copHuIu1 ~i-aimbl.lIl8.tiitl-t f?i el comportamentul, raportul C;D ajungand la 4: 1. tara msa a attnge pragul dorlt de catre tntervententr. Dupa cele :}ase sedmte de joe dtrectionat in care masurarea cantttativa a stilului parental ajucat unrol esential, ambii p8.rln1;i au remarcai imbunatattrt semntficative aleadaptarii copilului la regulile ~i regimul de viatii familial.

in majorrtatea cazurilor, jocul este un element esential in efortul profesionistului de a cfu?tiga increderea copilulut, tar elementele pro1ective care pot indica maltratarea copilului sunt puncte de pornire importante pentru relevarea ctrcumstantelor faptice ale sttuatiet de maltratare .

. Geno rama. Aceasta metoda de evaluare a familiei dupa modelul ( ststemic familal se bazeaza pe tntervtul sistemanc cu membrli famtltetsi are ca obiectlvreprezentarea graftca a modelelor de relattonare l?i adaptare din familia restransa ~ cea larga (Sherman ~i Fredman 1989). Interviul privind evenimentele semnificative din viata membrllor familiet, ca de exemplu moartea, boala, nastenle, casatorttle, dtvorturfle l?i recasatortile, succesele rasunatoare sauregresele, va permite analizaacestora din punctul de vedere al valorii lor de modele familiale. Se vor putea desprtnde aliantele familiale din f?i din1re difentele genera-ttl. precum st modulin care se regasesc aceste modele la nivelul diadelor relation ale actuale. Pentru evaluarea .... titudinilor de neglijare ~i de maltratare a coptlulut, tntervtul va avea ca

a tmportanta depistarea stilului parental restrtctrv ~i pumttv, respecttv ~ acelor atitudini dominante familiale care pot conduce la vatamarea cepilului, precum ~i - ceea ce este tot atat de important -la evaluarea resurRelOT energetice, ernottonale, de suport intern sau extern ale familiei. Vom

rezenta In continuare cateva repere pentru utilizarea acestei metode.

Cu simbolUIile de mai jos se poatenota genograma unei familii, pe doua, sau mat multe generatn ~i relatttle durabile (cu linil continue). respectiv e tensionate(cu lini1 discontinue).

92

D

barbat

Familia M.

Copllul maltratat. Evaluare, preyenlre, Inten"8n,18.

o

6+

femeie

gen necunoseut persoana decedata (Ex. Sarcina)

Divert, casnicie scum, tarri copii Sotnrrpus de mama.

x

Prima nascutA Primul baiat

avert

Fetite gemene

VrQnd sd obtmem date despreJamiliaM., reprezeniatiu tngenngrama de mal sus, pri.uind cauzele to1eranteiscQzute a mameifatadefetq.a eicea mal mare, Ioann, qjunsa fa udrsta. puberta:(fi,am diut..at sd m(:eI.egem modelele parentale dinfamilia ei de origine. Prin interutu. am aflat despre prima casatorie 0 mamei. la vdrsta de 17 an~ ell un bdrbat de 28 de ani, cdsdiorie doritd in mod specinl de mama et., care $i~ imp us punctul de vedere. punQnd capcit de prea timpwiu vietH libere afetei. celei mai tnari: Dupd door dOL ani de cdsnicie ea a div0rtat. de comun acord cujostul sot. care s-a dooedi: a .fi impotent. Din interoiu am mai ajlat ed .. la rdndul ei, bunko s-a cdsdtorit dupd ce a rdmas inscirdnatd, far sotul €ia mwit cunind dupd n(l$terea celui de-al doilea copiL De atunci, bunfca a trebuit siijie$i mama $i tatal copiilDr ei; ceeaceadus la aplicarea unorpedepse preagrrme $iunuiconirol accentuat mai ales alfetei ei mai mwi. Din genogramd transpare repetarea la mamii a modelului autoritar de pe urma cdruia ea lnsru;;t a avut de suJerit.

Interviul va incepe eu prezentarea scopuhnrealtzarngenogramei, anume acela de a documenta tstorta problemei evaluate eu date reale ale tstortet

Copllul maltratat. Evaluare, pt"evenlre, Interventle.

93

famtltet, inregistrarea genogramet are lac, pe cat se poate, in prezenta majorttatn membrilor familiei, mal ales a celor capabili st tnteresati sa inteleaga tmportanta relatttlorfamilrale.Inprnnafaza, se va cadea de acord asupra temelor majore abordate (de exemplu, atitudIiill.e parentale, opozttta coptilor fata de parinti, diftcultatfle de mtegrare soclala etc.). Tulburartle de comportament ale unor membrti ai familiei sunt considerate a fi purtatoare ale modelelor de rezolvare a tensrunilor familiale in famtharespecttva,

in a doua faza se va descrte istorta st evolutia familiei nucleare, din

momentul in care eel dol parmtt s-au eunoscut:

• cati ani au avut;

• ce s-a mtamplat in vtata lor in aeea perioada:

• cum a decurs pertoada de curte;

• cum a fost nunta;

• cum a decurs prima perioada de convtetuire:

• care a fost consectnta nastern primului copU asupra casmctet:

• care este in prezent pozttia in familie a ftecarui copil;

• evolutla starn de sanatate a membrilor familiei;

• evolutia carierei profesionale a adultilor ~i a copillor.

in aJ!'~a etap~ se va discuta tstoria familiei largrte. Ca teme pot fl

abordate:

• pozltta mamet (a tatalui) prtntre proprti fratt ~i legaturfle lor fraternale:

• pozttia ~i functta din trecut ~i din prezent a bunicilor din partea mamet, respectiv a tatalui:

• date privind educatia, sanatatea, profesia ~i casntcttle membrilor famtltei Iargtte:

• date prtvind mostentrea culturala:

• date privind evolutta stiirii materiale a familiei;

·legatwile dintre famille f1i eomunitatea etnica, religloasa, cu vectnatatea etc.

Reprezentarea graftca a genogramei se va eompleta eu numele, entmentele I?i datele relevante care potft aduse.in relatie cu evenimentele familla nucleara, Se vor descrie granttele emotionale ~i fizice ale familiei,

~ .... ul ei de deschidere eatretnfluentele venite dinafara ei. Astfel, genograma . tetiza grafic un mare numar de date obtmute pe eale verbals, permimembrilor familiei sa-st construtasca 0 imagine a propriilor relata !?i teniri familiaIe. Consttenttzarea surselor de tensiuni si a resurselor .--..",.....,r.c.tiee va constitui un punct de porntre pentru reconstruirea unorrelatn ....._ ................ ,e ~i pentru valorizarea expertentelor pozitive.

94

Copllul mattratat. Eyaluare, preyenlr. lnterventle.

CONCLUZII

Calitatea procesului de evaluare depinde in mare masura de abilitatea profesionistului de a orgamza activitatea de culegere de tnformatii de la persoanele implicate in situatta de maltratare. Copilul va dezvalul relele tratamente a1 carer subiect este daca evaluatorul va avea abilitatea de a inspira mcredere copilului, dacii e1 va ft sensibilla traumele sufertte de copil ~i daca va folosi cu pricepere tehnica punerii intrebartlor, jocul, desenul ~i altele. Evaluarea este un proces complex, multidtmenslonal, care va tme cont de tnformatn ce provin din surse multiple, a carer semntflcatie poate fi mterpretata in functie de contextul cultural ~i social al VietH copilului. Datele obtmute pnn evaluarea sttuatttlor de maItratare poarta amprenta subtectrvttattt copilului ~i a aparttnatortlor sru, dar profestonistn au la indemana metode prin care sa castige increderea copilului ~i sail ajute sa dezvaluie nunumai date privind persoana care a corms un abuz, dar st sa ceara sprtjin pentru a test din sttuatta de maltratare.

Metodele prezentate mat sus permit evaluarea sttuatnlor de maltratare

a coptilor pentru:

• confirmarea sau infumarearapoartelor prtvindmaltratarea coptlului;

• aprecterea severitattt relelor tratamente constatate:

• evaluarea consectntelor relelor tratamente:

• adunarea ~i prezentarea unordate care sa serveascatnteresele coptlulut in caz de proces;

• evaluarea eventualitatii repetarn relelor tratamente aplicate copilului;

• aprecierea familiei sau a mediului de vtata a copilului din perspectrva gradului de siguranta sau a prtmejdiei pe care 0 reprezinta pentru vtata sau dezvoltarea copilului;

• evaluarea nevon de implicare a unor servicii spectalizate, pentru reduce rea rtscului de maltratare a copilului.

SuccesuI evaluaril nu depinde doar de abilitatea intervievatorului sau de rnetodele utilizate, ci ::;;i de extstenta unui cadru formal care sa susttna primatul intereselor copilului fata de cele ale tuturor celorlalte persoane implicate in sttuatia demaltratare. Un astfel de cadru legal ar trebui sa poata pune copilul in sigurant8. imediat ce suspiciunea de abuz se dovedeste a ft intemetata st sa asigure efectuarea neintarztata a tuturor procedeelor de colectare de tnformatn. in cazul ill care evaluarea va dovedi relele tratamente ale copilului, succesul evaluaril nu se va putea masura doar prin acuratetea informatnlor obtmute, ci ~ prtn modul in care ea sevainsera in ansamblul procesului de interventie in sprtjinul copilului.

Copllul m:aJb'atat. Evaluar., pr.venlre, Int.rventle.

Note expl cattve

95

1. in Iegtslatta romaneasca (prtn ordonanta de urgenta 26 din rurne 1997) orictne are dreptul sa sesizeze dtrectnle de protectie a dreplurllor copillor daca un copil esle expus violentelor de orice fel, ln majorttatea tartlor occidentale profestontstn carevin in contact ell cop:li (medtct, cadre didactlce. educatort etc.) au obligafia. so. sesizeze autorttattle de protectte a copillor daca suspecteaza di un copU este expus relelor tratamente.

2. Modelul Centrulut pentru cop:li ~i famille din Carolina de Nord, elaborat de catre ecbipa de medici, psthologiei asistenti socialrcondusa de Dr. Runyan (Chapel Hill. 2000).

3. H., Vanderbilt, 1992, Feb., Incest. a cbiJlJng report. Lear's Pub. (material preluat prin bunavotnta "The children's MentalHealtb Allience", New York, 1997).

4. Ecbipa de medici, psthologi ~1 asistenti soctali condusa de Dr. Runyan (Chapel Hill. 2000) a avut bunavomta sa ne puna acest matenal la dtspozttte.

5. Adaptare dupa Epstein, Bishop, Levin (1978).

.,

CAPITOLUL 4

-

PR VENJ E'A MALTRATARII

Colette JOURDAN-IONESCU

Saprevtl mseamna sa actionezt in \ asa Iel meat probabilitatea apartttet unui eveniment sa se reduca, iar consectntele umane fji sociale ale acestuta sa se limiteze (Selosse. 1991).

Prevenirea se refera la un ansamblu de masuri luate pentru a lupta irnpotrtva aparittet st dezvoltiuii unei probleme preeummaltratarea. Societatea este cea careta n revine datorta de a prevent rnaltratarea, eu atatrnai mult cu cat este verba despre un fenomen determmat in principal de contextul socio-cultural.

in mod traditional. diferitele contexte de aplicare ale programelor de preventre permit delimitarea a trei nivelurl:

• preuenirea primarciofera servicn populatlei in general st vizeaza dtmtnuarea prevalentet sau prevenirea aparitiei maltratarli. Prevenirea in sens strict (Frohlich. 1997) este cea care face posibtla evitarea unor sttuatn de rise, prin informare, prtn ridicarea ruvelulut de cunostlnte fji prtn sensibilizarea asupra problemei;

., euen~ea secundard creeaza servicii orientate spre grupurile care preztnta un rise ridtcat de a deveni victime ale maltratarn sau agresori. Se incearca prtn depistare precoce ~i prtn tratarea prtmelor semne sa se evtte dezvoltarea maltratartt;

1. Rezilienta si factori

t •

de proteclie

2. Programe de prevenire a maltratarii

2.1. Programe de prevenire prlmara

2.2. Programe de prevenire secundara

2.3. Programe de prevenire tel1iara: tamllla de sprijin

98 Copilul maltratat. Evaluare, prevenire. lntervert1ie.

• EEevenirea teJiiaraofera semen vicumelor rnaltratarli sau agresorilor in vederea diminuarii recurentei maltratarn sau a consecintelor acesteta, Se lucreaza asupra mecliului pentru a incerca inlaturarea condtttilor care favonzeaza sau chiar rntretm maltratarea.

1. Rezilienti ,i facto i de protectie

Aceasta clasificare pe trei ntveluri, in Junette de nevoi, este pusa in I' dtscutie de Bouvier (1999) care constdera ca nivelul prevenirli terttare este prtmul pe plan ettc, din moment ce este vorba de usurarea sufertntei f?i de reducerea consecmtelor agresiunilor sufertte.

Acest capitol consacrat prevenlrn maltratarii cuprtnde doua Piiril. in prima parte, este prezentat conte.xtulin care se inscrte modelul de prevenire a maltratfu1L Nottunile de rezfhenta f?i de factor de protectie sunt prezentate pentru a ajunge la necesltatea unui model de prevenire ecologica realizatii in partenerlat ~i ortentata catre rezilienta. in cea de-a doua parte, sunt prezentate exemple de programe de prevenire a maltratarii, incJusiv tipul de mterventte terttara numit "familia de sprijin".

Dupa Werner (1995), rezilienta este un concept care descrie adaptarea reustta dupa expunerea Ia factori de rise biologici ~i/sau psihosociali fji/ sau la evenimente de viata stresante care Imphea expectatia unei usoare susceptfbtlttatt la vittort factor! de stres. Rezihenta este 0 caracteristlca tndfviduala in care trrtervtn factort de protectie care Includ in acelasi limp earactertstict individuale st caractertstict de mediu (Masten ~i Gramezy, 1985).

Gradul de reztstenta 1a stres vartaza in timp ~i este, in parte. dependent de circumstantele de viata (Rutter. 1985J. Copnt care po fi Identificati ca vuInerablli (sau eu a slaba reziltental la mceputul copilfuieinu sunt in mod necesar condamnatt peviata. Invers chiar daca sunt descrisi caavand bune mecanisme de adaptare (coping) l?i chiar daca manifesta un malt grad de competente, modul de adaptare al coptilor rezfllentt ~i tipullor de competente pot varta considerabtl (Rutter. 1987).

La un moment dat, pentru un subiect dat, putem specifica nivelul de reziltenta care ilcaractenzeaza st n putemsitua pe un continuum care merge dela 0 fragilitate extrema (slaba ftexi.bilitate adaptattva ~i tendtnta de a devent dezorgamzat atunci cand este stresat) 1a reztlienta cea mai putermca (buna adaptare la schimbare ~i folostrea flexibilii a diferitelor strategii de rezolvare a problemelor).

Pentru Sandler $i colab. (1997). rezilienta este rodul unei dezvoltari pozltive care se desfasoara in fata unci sltuatn nefertctte. Aceasta defmttie

Copilul maltratat. Evalu8J'e, preventre, Intenentie. 99 se adapteaza foarte bine cazurtlor copiilor care au supravtetuit unei boli grave. Barbarin (1994) vorbeste de reztltenta atunei cand se refera la capacttatea de a face cat mat bine fata unet sttuatn diftcile. de ainfrunta conditit dezorganizate de viata, de a supravtetut f?i de a se dezvolta. in cluda unor resurse limitate ~i a urrul mediu defavonzat,

in Introducerea la textele colocviului de la Chateauvalion. Ace$ti copii care rezistii (Ces enfants qui tienneni: le coup). Cyrulnik. ( 998) spune ca eztltenta este 0 «metafora sugestrva» st da urmatoarea deftnitie: If Sa ramanem noi insine atunci cand mediul ne incolteste si sa ne urmam, in

t ~ _ •

ctuda lovtturilor sortn, drumul nostru omenesc» (pag. 9). in aceeasi lucrare, Guedeney (1998) noteaza ca «rezfllenta este definita prtn mentinerea unui roces normal de dezvoltare in eiuda existentet unor condttn diftcile». El ubltniaza ca este cUll proces complex. un rezultat, efeetul tnteractiunn . ire un individ st mediul sau».

Altfe1 spus, reztlienta este «tendinta pe care 0 are un copll, un adult sau

famille sa -si revina dupa clrcumstante sau evenimente stresante st sa-st eta actrvttatile obtsnuite. Rezilienta inseamna puterea de recuperare-'. e plan eptstemologtc, reztltenta constituie 0 provocare. Provocarea de a 'e ege mecanismele care permit 0 buna adaptare in fata sttuattflor dificile care le intalnirn in vtata,

umtmjacton de ptoteciie atrtbutele persoanelor, mednlor, sttuatnlor, ~:DlI' nentelor care par sa tempereze unele predictn de psihopatologie bazate un statut individual ell risco Acestia of em. 0 reztstenta la rtsc, Tennenul .actor de protectte este folosit ca termen genertc pentru moderatorti de Si de adversitate care Irnbunatatesc evolutia dezvoltArtl (Werner. 2000).

stenta unor factori de protectie se mantfesta in circumstante negative care tinerii trebuie sa Ie infrunte mtr-o etapa (sau etape) ale dezvoltartt

ret tipurt de variablle sunt identificate ca factort de protectte posiblli zru copil (Garmezy 1985):

caracteristici biologice psihologice st socio-afective ale coptlului (ia sanatatil. a1 ternperamentuhn, al sttmet de sine, a1 nivelului de tare);

caracteristlci ale partnttlor, ale mediului familial ~i ale Interacttunilor ~:-j}1te-(::opH [disciplina, sprijin etc.);

earactenstici ale mediului social (resurse dtsponfbtle, sustmere socia.la

Factorli care sunt eftctenti dtfera in functte de mediul de ortgine al copilului. Deteriorarea sanatatH mintale tmplica 0 forma difelita de «parenta]», in functie de mediul de provententa: avantajat/ dezavaniajat (Baldwin ~i colab., 1993).

100 Copilul maltratat. Evaluare, prevenlre, Interventie.

Bazandu- se pe perspectlva ecosisternica .figura 1 din Capltolul1 flustreaza diferitele mvelun de protectie care pot acttona.Ia 0 persoana, intr-un anumit moment al dezvoltarii sale; in fata urnn lunar) factor(i) de rise este important sa nu urtam ca mtensttatea rtscului intra in joe ~1 poate face caduca eflcacttatea diferttelor straturi de protectte prezente.

Kimchi ~i Schaffner (1997) prezmta un tabel alfactorilor de protectte impfui:iti in doua mart categorn: factori indMduali f?i factori sociali (acestia din urma se impart la randul lor in factort familiali ~i factori de susttnere external. Factorn de protectte sunt deei factori constttutionalt st de mediu care il fae pe eopU rezllient, adica el devine eapabil sa se schimbe pentru a recupera atunei cand se gase~te in fata unor situatii dificile. Elemeniele de protectle vor permtte reorientarea traiectoriei copilului in fata rtscului. in absenta factortlor de protectie, copilul se poate gasi in sttuatta de esec scolar (Scott, 1988: Ensrmger ~i Slurorclck, 1992; Mantzicopolos si Morrtsson, 1994). poate prezenta probleme de sanatate mmtala {Rutter, 1985; Bearslee, 1989} sau, mai general. 0 dezvoltare problemattca (Hauser sicoiab. 1985; Bradley sicolab .. 1994). Datontafactonlor de protccue copilulpoate aveaofoartebunastaredesanatate (Hauser $icolab. 1985; Werner, 1989) saupoatefisupradotat (Cornell st Grossberg, 1987; Olszewski si colab. 1987).

Cercetarea prtvind reztltenta a progresat in cursul ultimului decenru, Aceasta a trecut de la identificarea factorilor de protectte statici, asociatt unei bune dezvoltarlin sttuatn stresante,la uninteres pentru mecanismele complexe care permit gasirea unei soluttt favorabile in condittl de stres.

De fapt, regasim aid trei tipuri de vartabtle (individuale, familtale, de mediu) atat in prtvtntafactorilor de protecue, cat ~i in cea a factorflor de risco Factorti de protectte nu sunt dect in rood necesar, inversulfactorilor de rise; ceea ee it caractenzeaza este mtensttatea ~i rolul pe care il au in tntertorul unei dinamici speciale. 0 vartabilacare poate:fl vazuta ca unfactor de protectie poate deveni un factor de rise daca se prezmta cu 0 intensitate extrema. De exemplu, un anumitgrad de exigenta. fata de practica scolara poate in mod obisnuit sa contribuie la dezvoltarea unor actrvttati care il permit copilului sa-st sporeasca competentele. Din contra. daca acest myel de exigenta devine exagerat, poate crea 0 stare de stres care va duce mai repede la demobilizare.la dezmteres fata de once proees de invatare scolara ~11a esec. Sa menttonam, in plus, ca ceea ce ar putea fi 0 cerere exagerata

Copllul maltratat. EvaJuare, prevenlre, Interven~le.

101

fata de un anumtt copil. poate sa nu para lafelfata de altul. Gradul de mtensttate a unui factor ca st modul de tnteractiune eu alti factorl pot determma, in mai multe cazuri. calitatea de factor de rise sau de protectie. Calitatea de protectie a unui eventment dat pare dect aft determinata de contextul in care se petrece acest eveniment (Masten ~i Coatsworth, 1995). Aeeasta conceptte tnteractrva ~i tranzactionala a fost prezentata de cattva autori (Egeland $icolab .• 1993; Felner sicolab., 1995; Jourdan-Ionescu, PalacioQuintin, Desaulnier ~ Couture 1998; Luthar ~i Zigler, 1991; Rutter $icolab., 1990). dar mecanismele ~i efectele tnteracttunn sunt inca. prea putm cunoscute. Studiul factorilor care contribute la mentmerea eehilibrului ~i la 0 buna evolutie a dezvoltarii ar trebut sa fie constderat la fel de important ca ~i studiul factortlor care contribute la perturb area acestora. Factorii de rise ~1 factorii de protectie constitute 0 diad a tnseparabila st trebute sa fie Iuati in constderane tmpreuna, daca dorim satntelegemrnat bine dinamica dezvoltarn copilulUi.

Rutter (1987) arata ca protectia sau rtscul nu este 0 calitate in sine a factorului ct, mat curand, a modului in care un factor tnteracttoneaza cu ceilaltt factort. in absenta factorilor de stres, factorii de protectte sau eei de rtsc ca atare nu au nici un impact. Putem spune chiar ca factorti de protectte pot ft meftctentl daca nu sunt folostti. Copiii care nu au trait expertenta unor greutati vor fi vulnerabili rnai tarziu in vtata, ca ~i eei care traiesc start de stres excesiv. Momentele bune sau rele ale vtetit ofera copiilor ocazia sa se tmuruzeze, asa cum expertentele precoce.Iegate de un guturai sau de 0 infectie banala, construiesc ststemul Imunltar. Daca dortm ca rm copil ell rise sa devina rezilient. este necesar sail «inarmam» facandu-I sa - . I. exerseze factorii de protec1;ie. Tabelull preztnta cateva exemple de factor! de protectie pe care l-am folosit in cercetarearealizatii in randul copiilor care frecventeaza servtctul de mterventie precoce aI Centruluilocal de Servicii Comunrtare din Drurnmondville {Jourdan-Ionescu {)i colab .. 1998).

Necesitatea unui model de preuenire ecologicii realizata in parteneriat fi orientatti etitre rezilien~ti

Pentru ea faetoril de rise exista ~i tnteractioneaza la ntvel tndivtdual, familial :?i comunitar. metodele de prevenire izolate nu pot fi eficace. Trebuie sa favortzam strategn ale diferitelor nlvelurt de pre venire ecosisternica, Mai multo trebuie sa promovam strategii de evaluare si de masurare a eflcacrtatn

revenirn,

in 1993. in pnmul capitol al cfu1:ii lor, Singer ~i Powers au descris mode1ul Iastc static de tnterventie in care profesionistul controleaza srtuatia de terventte atunci cand se produce criza famfltala (de exernplu, plasand pilul ~i concentrandu-se pe tulburartlesi deftctentele copilului ~i ale

102

Copllul m.a1tratat. Evaluare, prevenlre, Interven1le.

TabeWll

ExempLe de factor; de prot.ectie seleciianati peruru copii (Jourdan-Ionescu ~i colab .. 1998)

Caracteristicile copilului

• abtlrtatt intelectuale superioare (rnasurate prtnt-un test de mteligenta sau determtnate in cursul unei intrevederi ell un specialist care cunoaste bine copflul):

• bune abtlrtatt sociale (copilul intra cu mare usurtnta in contact eu cetlaltt, atat copn, cat ~i adulti; este capabil, de asemenea, sa mentina bune relatn soctale):

• sttma de sine poztttva (coptlul.marufesta 0 mare incredere in sine :?i da dovada de siguranta in comportament).

C8racteristicile pirin~ilor

• structura educatrva adecvata (parmtn aplica norme clare ~i potrtvtte varstei ~i capacttaulor copiluluil:

• tnteracnunt pozittve cu copilul (pBrinUi traiesc momente agreabile eu coptlul reallzand diverse acttvttati fmpreund. impartasind pur ~i simplumomente cotidiene placute: se uitala televizor, mananca): • climatfamilial calduros (arnblanta agreab:ila in famihe, schimburi in mod obtsnutt afectuoase).

Caraeterlsticlle mediului in care trii~te copilul

• prezenta unei retele bogate de copii asemeni lui2 (masurata prtn numarul de cepit pe care copilul ii frecventeaza: prteteru, veclni, colegi de la gra dtnrta", copii ai rudelor):

• adult semnificatlvin mediul copilului (copllul vede ell regulaIitate un adult. aItul decat parmtlt; copilul se poate sprtjini pe aceasta relatie care ii este unla):

• sprijin acordat parintilor pentru educatta eopilului (partnttt au acces eu usurtnta la sprljinul oferrt de burnet. de alte rude. de prieteni, vecim, colegt, pentru a-t sustine in rolul de partnti).

famille! acestuia). Ei il sttueaza In opozttte ell noul model de tnterventie familtala in care se lucreaza ell familia Irecunoscand potentialul, forta, capacttattle de invatare ale tuturor membIilor acesteia) f;i in care se doreste prevenirea problemelor de adaptare, promovarea calitatu vietti ~i dintlnuarea crizelor, Acest nou model perrmte realizarea rezilrentei in farnilie printr-o altanta reala eu profestontstn f?i servieiile de sprtjin existente.

Fantuzzo, Coolahan !?i Weiss (1997) con firma existen a aeestei opoZi1;ii in campul de mterventie preventtva a maltratarti. Ei opun abordarii exper-

Copllul maltratat. Evaluare, preveDlre, Intervenlle. 103 tului, orientata catre vulnerabilitate. abordarea parteneriala onentata catre reztlienta (vezi tabel2). Putem eonsidera ea aceasta din urma ne perrmte sa nu descahftcam partntn in numele protectiet copilulul eu rise, desealiftcare in Iegatura cu care Eliacheff (1998) ne avertizeaza,

Tabelul2

Compararea abordiirilDr de tnteruen_tie In maiiraiare (adaptare realizata dupa Fantuzzo $i colab .. 1997)

ABORDAREA DE CATRE EXPERT, ABORDAREAPAATENER~
OAIENTATA CATRE VULNERABILITATE ORIENTATA CATRE REZJLlENTA.
TINTA'1 - deflclenWvulnerabllitale - rOlla! rezlll en~
I
DECE? - remeclierea problemei ' - crearea sperenlei
- prevenlrea dffiC\JItA~lor de adaptare a copl!ului
I CAND? - in momentul une! crlze • prevenfre primarn sau secundari Ontervenp9 precoce)
UNDE? • medii specializate - mediul natural
CESI CUM? • lnterven~e conslruita a priori de catre - intervenjla ooncertala, in ecl1lpa de parteneri infonnali
experti externl - alternative multiple de Inte(Ven~e
• - construlrea impreuna a InlervenlJei in partenerlal
CINE? · experli sau coordonare de ell tre experji pe rltru - echlpe de part.enen In Implementarea
lmplementarea ~I evaluerea intervenjlel ~i evaluaraa IntervenVei in abordarea parteneriala ortentata spre reztlienta, ttnta tnterventiet se muta de la vulnerabilitatea constatata in srtuatia-problema la fortele prezente,la capacttatea de rezillenta a copilului ~i a sistemului sau familial. Evaluarea prealabila a capacttatn de reziltenta este deci necesara. Nu se mat rncearca remedierea problemei, ct ere area sperantet, mdlferent de sttuatie, !?i prevenirea dtftcultattlor de adaptare ale copilului. Interventia nu trebuie dec! sa se faca numai cand se constata 0 cnza, ct trebute sa fie preventtva sau foarte precoee. Abordarea ecosistemtca aduce cu sine 0 evolutie a conceptiei asupra lngrijirtlor care nu trebuie sa fie restranse la

mediu specializat (de exemplu, Centre de protectie a copilului), ct trebuie sa se desfasoare in mediul natural, in comunttatea de vtata a persoanelor - cauza, Interventia se numeste parteneriala pentru ca nu este construita . exterior de catre experti, ci este stabilitain concertare de catre drverst etort tmplteati ~t de catre familie. Este foarte important ca tnterventta sa aleasa dintre toate alternatrvele posibile ~i sa tncluda mal multe moduri e abordare a problemet. Interventta preventtva trebuie sa fie, de asemenea, realizata in parteneriat. Construirea Interventiei in parteneriat tine cont mai intai de nevoile exprimate de persoanele pentru care se construieste - erventia, Plecand de lanevoile Individulul. ale familiei sale. este evident

- mterventia are mat multe sanse de a fi eficace.

, .

104 copnul maJtratat. EvaJuare prevenlre, Interventle.

Fantuzzo $icolab. (1997) subliniazanecesitateadeadezvoltacercetarea asupra strategiilor de tnterventie in favoareacopiilorvulnerabili. in concluzia la capitolullor, autorii mentioneaza ca pentru cercetatori este esential sa puna in practica astfel de modele care sa respecte rtguroasele metode stltntiflce de rnasurare. Totusi, lucrul in parteneriat, orientat cam rezilienta ~i care tine cant de reahtanle si de resursele mediilor. constitute a provocare, in special pentru realtzarea unor programe de prevenire adaptate ftecarui context socio-cultural.

In perspectivarealizarii preverrirti infavoarea copiilor cu rise , pare potrtvtt sa -se doreasca dezvoltarea factortlor de protectie inclividualii f?i de mediu care ar putea sa Ie permtta acestora sa se adapteze rnai btne. Dezvoltarea factorilor de protectie va putea sa franeze evolutia unor probleme de comportament f?i/ sau de dezvoltare infata unei situatn de rise. Pana acurn, studiile refentoare lafaetorii de protectte se lirniteaza numai laidentificarea acestora(Kimchi si Schaffner, 1990; Hauser sicolab., 1985; Rutter. 1987' Mantzicopoulos si Moriss 1994). Asadar, in viitor, este necesar sa se elaboreze programe de prevenire care sa se bazeze pe dezvoltarea faetorilor de protectie in functie de diferitele medii de viata ale copilu1ui.

2. Programe de prevenire a maltratirii

Exista un vast evantai de programe de prevenire a maltratartt, Nu vorn etta decat cateva exemple, astfel meat sailustramtn mod concret prevenirea pnmara ~i secundara, Programele de prevenire pnmara se adreseaza intregii populattt st vizeaza sensibilizarea copiilor ~i familiilor la rtscurile de maltratare.

2.1 Programe de prevenlre primari

Ftgurand in repertoriul programelor st actreitattlor de prevenire a abuzului ~i negJijarti din Monteregie" (Guay. Brousseau, Stewart. Hamel f?i Hemond, 1998), activttatea numtta Peiitprudentpartout(<<M:icutul prudent pretutmdenf») se adreseaza copiilor de la grupele pregatitoare (adtca, in Quebec. celor de cinct ani) ~i celor din prtmele trei clase primare. Materialul acestei actrvttatt afost dtstrtbuit in toate gradmttele din Quebec. Activitatea Petit prudent: parloutvizeaz8. prevenirea violentei fizice f?i sexuale. favortzarea identtficfuii sttuatltlor de violenta sau de exploatare !?i. in fine. deptstarea victimelor abuzurilor ftzice ~i sexuale. Actrvttatea se poate dcsfasura fie lntr-o sedtnta de doua ore, fie in doua sedmte de cate a ora f?1 mcepe pnn proiectarea unui fiJm (<<Eu vorbesc despre asta», despre abuzul tlzic st «Eu spun NU», despre abuzul sexual) urrnata, de 0 etapa de animare, de co-

_..____ ---------- __ ~-=_~~~==~·rtrrtr~'F·P"F'P"I"M'y'~tnTI'H.ttIU..l:U.HJLI:I:I:ttI:U:J:ttrUUltl'UIIIIIUlt ... ......" ......... __ fII'I

Copllul maltratat. Evaluare, preveni,e, Intervell1ie. 105 mentarii :?i de reflecne, in fine. notiunile prezentate sunt reluate cu a.jutonil a doua cih1i (care poarta aceleasi trtlu ca !?i materialele audio-vtzuale).

Adaptatla programul american ChildAssault Prevention Prqject (PrOiectul de prevenire a abuzului coptlulut], conceput in 1978 de grupul Women against rape (Fe melle impotrtva violului) din Columbus (Ohio), programul ESPACE extstafn Quebec din 1985 ~ este foarte difuzat in to ate gradinttele l?i scohle pnmare. Acest program se adreseaza prescolartlorsi scolarflor din clasele primate, ca si adulttlor de lange: ei (partntt st personal din scoll), Sunt ofeIite trei tipuIi de ateltere, animate de persoane special formate:

• un atelier de 2h 1/2, cu dot antmatori.care se adreseaza personalului scolar ~i din gradintte. Accentul se pune pe prevenire, pe identificarea sltuatnlor posibile st pe tnterventia in sttuatii de criza;

• un atelier de trei ore. cu dol anima tori care se adreseaza partntflor. Se pune accentul pe prevenirea situatiflor de abuz l?i pe tmportanta unei bune comumcari cu copUul;

• un atelier cu tret antmatort, pentru copii, care are loc intotdeauna dupa celelalte doua, Pentru coplii din gradtmta sau din clasele pregatttoare, ateherul se desfasoarape durata a trei zile consecutive, ttmp de 30 minute pe zi, Pentru elevtt din clasele primare, dureaza o ora ~ un sfert. Reallzat in grup (<<grup-clasa»). aeest atelier se refera la drepturile eopilului ~i la strategiile concrete de prevenire. de exemplu. tebniclle de autoaparare. Atelierul se realtzeaza prin dtscutn de grup, prtn puneri in situaue (cu marionete, pentru cei mat mici, si joeurt de rol, pentru eei mal marl).

Pentru prevenirea abuzului cormse impotrtva copnlor, programul ESPACE prevede sase obiective, precum l?i modalitatile de realizare a acestora:

. scaderea vulnerabilitattt copiilor (prin informare referitoare la drepturile pe care le au, prin invatarea de strategn care sa Ie permita sa faca fata abuzurtlor, incurajand mtrajutorarea mtre copn, tdentiflcand adulttt responsabili care li pot ajuta);

2. coplli vor lrrvata in mod concret cum sa se apere verbal st flzic ~i cum sa povesteasca faptele (prln intermediul pieselor de teatru. copiii sunt invitati sa participe activ la atelier ~i sa invete tehnici de autoaparare):

3. dtntsttreai adultilorfrnpltcati (parintt. profesort, personal administratlv,

ersonal de servieiu, profestonistt din mediul scolar sau din gradinita,.l, ofermdu-le 0 descrtere detaliata a atelierului copiilor inatnte ca acesta sa afba loc, folosind 0 abordare l?i unlimbaj simplu pentru a discuta problema abuzului ~i raspunzand la intrebarile lor;

4. sensibilizarea adultilorin legatura cu responsabtlttatile lor, tnformanu-i despre abuz ~i prevernrea acestuia, prezentandu-le actrvttatfle de preventre pentru scoala ~i pentru acasa, definind rolul fiecaruta in preventre:

-----~-~ ....-.-,- ~- •• - _ 1 ••••• ~;~.~" 1 •• 11" •• 1 1I'., ....

106 Copllul maJtratat. Evaluare, prevenlre, Intervell1Je.

5. abllitarea adultilor sa recunoasca sttuatn de abuz (identlficarea unui copil abuzat, ghid de mterventie in sttuatn de criza, tnformatn prlvind semnalarea unui caz centrului de protectie a copilului);

6. ofenrea de ajutor copiilorvictime ale abuzului. Animatorii sunt atenti la semnele de anxietate ale copiilor in timpul atelierului !?i Ie of era acestora posibilitatea de a sta de vorba impreuna, singuri, dupa atelier. in acest moment. daca este necesar, vor orienta coptlul catre spectalistt care vor continua sa -1 ajute. IntalniIile indlviduale copil-antmator fac posibll schimbul de idei in legatura cu situatnle tratte sau despre care copn au auztt vorbindu-se. expertmentarea unet soluttt pentru problemele care apart punerea in practtca a tehnicilor Irrvatate in timpul atelierului ~i alegerea persoanelor car-ora Ii se poate cere ajutor. in timpul atelierului, coplilor 11 se of era 0 Iista de persoane resursa ale comunitatn.

o evaluare a efica.c:itatn acestui program a fost rea lizata de Hebert. Lavoie, Piche ~i Poitras (1999) in randul a 133 copii (64ill primul an ~i 69 in eel de-al trellea). Un chestionar de cunostinte u 11 Intrebart afost completat de catre fLecare copil (de exernplu, intrebarea 8: «Chiar ~i cineva pe care n tubestt te poate atmge intr-un fel care nu te face sa te stmti blne-: raspunsurt posfblle: Da. Nu; Nu~tiul. Apoi. s-a incercat masurarea abilttatilor preventive. Cinei scurte punert in sttuaue au fost prezentate succesiv pe video unut mie grup de copii (patru srtuatn abuzive sau potential abuzive ~i una neabuztval. Dupa fiecare punere in sttuatie, ftecare copil a mers la un operator de cercetare care i-a eerut sa raspunda la doua intrebari: ce arface infata unei astfe1 de srtuatn (raspuns asteptatrnfuncne de categoriile de abtlttati preventive predate In timpul atelierului) ~i daca este yorba despre o situatte potential abuziva. Evident operatorn au pus intrebart supllmentare atunei cand coplli au dat raspunsurt ambtgue. lnregistrate ~i dupa aceea retranscrise, raspunsurtle copiilor au fast apoi codificaie in raspunsurt grestte, raspunsurt potrivite sau raspunsun ambigue, Masuratonle au fost completate cu 1111 chestionar scurt de evaluare a sattsfacuet coptilor fata de atelierul la care au participat. Pentru a cunoaste caracteristicile soctodemografice ale parttctpanttlor, ca st reactnle observate de parintt la copti fata de program. (comportamente pozitive ~l negative),li s-a adresat un ehestlonar ~i partntilor,

Rezultatele obttnute de Hebert ~icolab. arata ca, fata de copiii din grupul martor. coptii din grupul exprlmental obtm scoruri mairidicate la rnasurarea cunosttntelor ~ a abflitattlor preventive. in urma partictparn la atelier, Elevii spun ca au aprectat atelierul de prevenire, ca au invatat multe lucrurt ~i ca arvrea sa continue. Interventta favonzeaza in 2/3 din cazun dialogul dintre copii ~ parlntil lor. in plus, jumatate din partntt noteaza 0 crestere a eomportamentelor pozltlve la coplli lor.

Copllul maltratat. Evaluare, prevenlre interventte.

.107

Asadar, programul de prevemre ESPACE pare aft eflcace pentru cresterea nivelului de cunostmte !?i al abflrtatllor elevllor din clasele prtmare de a face fata unet srtuatit de abuz.

Pentru a raspunde intrebartlor tinerilor mire 5 f?i 20 de ani, pentru a-t mforma !?i a-t asculta atunei cand tratesc a sttuatte diftclla, in 1991, a fost creatain Quebec 0 linie teleforncagratutta: Tel-Jeunes (Guay $icolab., 1998). Aceasta linie gratutta st conftdenuala functtoneaza 24 ore din 24, tar procedura respecta intotdeauna aceleast etap . Cand suna un tanar, este intamptnat, se identifica problema se sugereaza piste de rezolvare, se face ortentarea catre un adult de incredere sau catre 0 res ursa specializata corespunzatoare st, in sfarsit, se trage 0 concluzle, tar eopilul este Invitat sa mai sune. in eazurlle mai dificile. exista posibilitatea eontinuarti discutnlortelefontce eu aceeast persoana, in ritmul de un te1efon pe saptamana. Echipa este compusa din difertti profesiontsti remunerati st angajatt cu norma intreaga (educatori speciahzati, psihologt, lucratori socialt, sexologil eu expertenta.in.Iucrul cu tinerii. Acesti profesiontsti beneflciaza de 0 formare continua. Numarul de apeluri este foarte rtdicat (102.000 apelurt in 1994- 1995), tar prmctpalele subtecte abordate sunt problemele legate de 0 relatte amoroasa, sexualitate. relatitle partntt - copii, relatnle ell prtetenii, ideile de suicid, problemele legate de consumul de drogurt. de alcool sau de rnedtcamente, abuzurile (80/0 dlntre tineri sum pentru a vorbi despre abuzu.ri fizice sau sexuale).

Adresandu-se in mod special tlnerilor de 14 ani, programul oferit de organtsmul Mouvemeni de Sensibilisation pourune ErifWlCeMeilleure - SEM ffi!?carea de Sensibilizare pentru 0 Copflarte mai BUlla) se desfasoara la nivelul scolilor secundare din Quebec. in timpul unei singure intalnirt Audet, 1993). In cadrulfntalnirn, se preztnta organismul, se discuta despre c buzurile la care pot fi supusl copill, precum ~i statistieile ~i resursele extstente. Obiectivul final al intal.niri1 este de a-t face constientt pe tinert e propriile comportamente ~1 de importanta de a actiona, astfel incat violenta sa inceteze. In general. tinern regreta ca nu exista decat 0 smgura tntalnire.

Realizat in 1984 de Oficiul National al Filmului Canadian ~i de Green Thwnb Theater. materialul video «Mon corps c'est mon corps» (Corpul meu te al meu) este, in prezent, cunoscut in intreaga lume. Acesta afost, mtr-adevar, primulmatertalrealizat pentru a evoca abuzunle sexuale eomise Impotrtva copiilor ~i pentru a-t mvata pe acestta sa vegheze la propria lor 'guranta. Partea care se adreseaza panntilor st profesorilor (27 minute) refera la abuzul sexual (natura, consecmte etc.) st of era sugestti de mterventie in cazul unui copil abuzat. Cele tret P8:rti ale materialului care e adreseaza copiilor (43 minute) evoca serta de attngen (atingert poztttve,

108 Copllul maltratat. Evaluare, prevenlre, Interven~le. atmgert echtvocest atingert fortate sau de exploatare) ceea ce se resimte, ce trebuie fiicut in prezenta unui potential abuzator. In urma vfzionarn acestui material. se organizeaza 0 dtscutie pIin care se verifica daca mesajele tmportante au fost irrtelese bine de catre copii (in acest scop, un gbid de animare este ofent invatatorulutl, Pentru copii se organizeaza doua intalnirl succesive de cate 0 ora.

Elaborata pentru tinerii adoleseentt (12- 14 ani) din Quebec. trusa de prevenire Ctiere Julie (Draga Julie) include 0 diaporama ~ un chestlonar (Guay stcolab .• 1998). Pentruprezentareaacestuiprogram. este neeesara o intalnire de 0 ora~i un sfert.Aceasta incepe prtntr-o expunere de 20 minute despre fncest (expunere care poate fi facuta de 0 persoana care a trait 0 sttuatte de incest), dupa care este prezentata diaporarna -Draga.Julie, imi este foarte greu Sa-\} vorbese despre marele meu secret», diaporama care vorbeste despre 0 situ ape de incest tata-Inca (13 minute). Adolescentu eompleteaza apot un chestionar in care l!?i exprtma impresille ~i sentimentele. intalnirea se incheie cu discutti.

Documentul difuzat pe internet de catre Mlnisterul francez al SolidaritA1;ii. al Sanatiitii !?i al Protectiel soctale, de Secretariatul de Stat pentru famllie (www.prevention.ch/lesabussexuels.html. consultat pe 14 noiembrie 2000) se adreseaza tuturor famtlnlor care au copii mici. Acest document de prevenire afost conceput st elaborai in colaborare cu ziarulAstrapi. Materialul pennite partntilor sa dispuna de elementele necesare abordarii temei abuzului sexual Impreuna eu copilullor. Sunt prezentate Inclusiv mijloace de protectie, La sfarsitulmatertalulut, se gaseste un test pe care copflul il poate face pentru a -st lua «permisul de prudent-a).

Programul de preventre CARE (Child Abuse Research and Education) include sedmte de infonnare !?i de sensibilizare despre abuzul sexual, care se adreseaza prescolarflor :?i copiilor din scoala prtmara din Quebec (Quay $'icolab .• 1998l. Trusaconttne 0 carte pentru copii, manonete, 12 eartonase cu mesaje care sa starneasca Interesul !?i dorinta de a comunica. afi~e iii cartonase ell teme de dtscutii, Acestprogram s-adovedtt foarte eficace. S-a observat 0 crestere a nivelului de cunostinte ale copiilor ~i a abtlitattlor acestora de a preveni abuzurtle sexuale. Eficacitatea decurge, lara indoiala, din faptul ca programul este esalonat timp de trei-sase saptamam. in rttm de trei intalniri de cite 15 minute pe sapta.mana.

Elaborata de un cornitet de pUotaj format din profestontstt competenti, caseta Forwn despre prevenirea aqresiunilot sexuale (Asociatia interprofesionaIa specializata in prevenirea abuzurilor sexuale, AISPAS. 1997) are urmatoarele obiective:

Copllul maJtratat" Evaloare, prevealre, Imerven1.e. 109

• cresterea stimei de sine la copilul de 6 - 12 ani, recunoasterea valent sale personale, Inltierea in prtvinta drepturilor st obhgatnlor personale; • eopilul va tnvata sa evalueze sttuatitle potential periculoase lmtr-o mastna, intr-un pare, in baie.Ia pisc:in8.etc.) st vaincerca sa-ststabileasca reguli de autoprotectte;

• deculpabilizara copilului ~i incurajarea exprtmarn, atunci cand devine el insuet 0 victtma;

• identificareapersoanelor resursa (dinjurullui sau dintre profesiorusu) pentru a pune capat abuzului st a gasi sprijtnst protectte,

Prtn conceptia sa dmannca Isuccestunea de secvente ale unor sttuatn care se pot intalnt, intretaiate st intartte eu elipwi muzicale ~i cu intervale de dtscuttel ~i prm asocierea casetelor video ~i a benz1lor desenate. Acest program de prevenire permtte animarea dezbaterilor sensibilizand copiii la problema agresiunllor sexuale !?i dezvoltarea unui spirit critic in cautarea solutnlor,

2.2 Programe de prevenire secundari

Osofsky ~i Dewana Thompson (2000) arnintesc ca tnterventnlepreventtve sunt benefice pentru copii ~i pentru famlliile lor prtn impactul rmedtat f?i prtn conseclntele pe termen lung (reducerea posfbtlttatn de aparttie a tulburfuilor de comportament, reducereartscurtlor de maltratare ~1 delinc-

rental. Garbarino ~i Ganzel (2000) tmpartasesc aceeast opinie st subltniaza ca cercetatorn, politicienii ~i clinicienii trebuie sa raspunda provocarn de a refuza sa se lase prada disperartt in fata ccnspiratttlor ecologice ale caror vtcttme sunt uni1 coptl care provin dinmedtl curisc social rtdicat, Programele de prevenire secundara care se adreseaza populatitlor eu rise reprezmta

bariera m fata acestui rise social.

Programul Jeunes meres - Tinere marne (Quay ~i colab., 1998) a fost e borat in Quebec de catre Centrul Local de Servicii Cormmttare din Sorel. pul acestui program este limitareaizoIarii in care traiesc tmerele marne Cll varsta mai midi de 21 de ani), astfel rncat sa se reduca riscul de abuz

. de neglijenta fata de copiii lor. Prin intermediul unor intalniri de grup al unut servtctu de supraveghere in tlmpul acestor mtalntrt, se doreste a unet retele de sustmere f?i a unui loc de dtscutie pentru aeeste tinere

.......... ~e.

in eeea ee prtveste preventrea neglijentei la familiile din medille socioomtce ~i culturale defavor1zate se poate cttaPrqjetrepit(<<Pruiectu1 riigaz»). a fost realizat in Quebec, pentru a lntart competentele parentaIe ~i a --.. ........... ua riscul de maltratare (Guay ~icol.ab., 1998). Adresandu-se parmtflor rtse de negltjenta ~i copiilor acestora de 2-5 ani, acest proiect include

110 Copilul maltratat. Evaluare, prevenlre, lnterve",le. intalntrt intre partntt ~i un lucrator comunnar pentru a discuta despre nevofleparmttlor, despre cornpetentele parentale, despre disciplma, precurn ~1 intalniri eu educatoarele din gradi.nite pentru a discuta despre nevoile ~i comportamentul copiilor. De asernenea, proiectul mai include si un program de sttmulare timp de doua zile pe saptamana pentru copill din gradinita. in prezenta pannttlor, In fine. mai sunt orgamzate ~i intaIniri ale tattler eu lucratorul comunttar pentru a diseuta despre relatiile tata -copil.

Modelul eco-behaviortst propus de Lutzker. Bigelow. Doctor. Gershater t?i Green ia in consideratie relatia pannte-copii in contextul ecologtet soctofamfltale pentru a dezvolta 0 mterventie behavtortsta eflcace, De exemplu, siguranta in casa poate face obtectul unut program de prevenire individualizata adaptat unei familf cu rise de neglijenta. Prm acest program. partntn sunt invatatl sa identlfice E?i sa elimine sursele de pericol existente in Iocutnta, Autorii evalueaza numarul de pertcole potentiale in difentele camere pe care le frecventeaza copilul (salon. bucatarte, baie st dormttorl cu ajutorul unei versiuni revizuite a "Inventaruhn pentru Preventrea accidentelordomestice" (HomeAccidents Preventionlnventory-Revfsed. Tertmger ~i colab., 1984). Sunt trecute in revtsta diferttele surse de pedcol: de electrocutare, de sufocare, de otravtre etc, Antrenamentul incepe eu camera eea mai pertculoasa st implica stabllirea unor conserrme, utilizarea «modelmguluf" », a practicti, oferirea de feed-back ~i chiar folosirea de casete video.

Pentru familiile care au nevoie de a invaia cum sa menuna curatenta este nevote de 0 evaluare: fiecare camera este tmpartita in parti cotate in functie de numarul de articole de spalat,

Pentru a 11 eflctent, lID program de preventre a maltratartt trebuie sa fie ecosistemic ~i sa se adreseze in acelasi timp copillor ~i adultilor din jurul acestora: parmtt, personalul din scoala sau din gnidinita. 0 informare de calitate privind rnaltratarea trebuie sa puna in evtdenta trnportanta CODsectntelor aeesteia pentru copil. Modul de gasire a solutnlor se Invata in cursul programului. Copilul trebuie sa invete sa recunoasca situattile de abuz potential, sa-~i respecte proprtile sentimente. sa se apere ~i sa vorbeasca despre sttuatnle-problema persoanelor fiabtle din jurul sau ~i profesromsttlor disponJbiJi. Lucrul pe pertoada tndelungata ~i revenirea permanenta la conceptele evocate sunt foarte importante penlru copiii eel mai mid. Urmartrea copillor tdentificatnn momentul apUcfuii programulul ca fnnd susceptibili de a trill 0 situatte de maltratare trebuie sa se faca intotdeauna; pe plan etic, aceasta este 0 obligatre.

Unele caracteristiei ale programelor de prevenire existente ar putea fi tmbunatatite pentru a obtme 0 rna! buna reziltenta din partea copillor. De exemplu. constru:irea preven1rti ill partenertat de catre tott actorii imphcatt st stahllirea unui parteneriat pentru reallzarea acesteta ar permite, lara

Copllul maltratat. Evaluare, prevenlre, interven~ie. 111 mdotala, sa se stabtleasca 0 retea mai eficace in jurul copiilor. Moo multo ar trebui sa se urmareasca dezvoltarea unor factori de protectle pentru a perrnite copillor safle mereu In.masura sa faca fata rtscului ~i sa se adapteze moo bine.

2.3 Programe de prevenire terfiara: familia de &prijin

Exemplulmterventtei Famiiiade spryin(Jourdan-Ionescu !?i Desaulniers, 1999) din Programul de Ajutor Personal. Familial $i Corrumttnr (pAPFC. Palacio-Quintin. Ethier. Jourdan-Ionescu st Lacharite, 1995) - realizat de diferite Centre pentru Tinert, din Quebec - va face postbila ilustrarea prevenlrli tertiare care raspunde crttertllor abord8.rii in parteneriat orientata catre reziltenta.

intr-un mod mal mult sau mai putinformal, toata lumea are nevoie de sprijin in momente dificile. de ptlda in cazul unui divort sau al unei bali grave. Cobb (1976) defmeste spnjtnul social cafaptuI de a percepe cactneva are grija de noi ~1 ca ne rubeste, ne respecta, ne valorizeaza f?i ca apartmem unei retele de comunicare ~i de obltgatn comune. Termenul de sprijin se refera atat la sprijin afectiv. cat ~i la sprijin concreto fmanciar sau social (Sand, 1987) pe care il putem obttne frecventand 0 persoana sau un grup f?i care ne protejeaza de efectele daunatoare ale unor evenimente stresante (Sandler, Wolchick, MacKinnon, Ayers ~i Roosa. 1997).

S-a demonstrat di reteaua de spIijIn social at adultulnt constituie un factor de protectiefoarte eficace infata sttuatnlor stresante (Cohen ~i McKay, 1984; Saranson !1i colab .. 1987). La copilul prescolar ~ la adolescent, se stie doar ca un sprijin socialredus se asociazacu probleme de comportament "Kashani $i colab .. 1994; Sandler. 1980), cu probleme psihiatrice (Rhodes . i Jason. 1990) sau eu aparttia unor sttuatii de maltratare (palacio-Quintin ~i colab .• 1995). Rezultatele lui Palacio-Quintin. Jourdan -Ionescu ~i Martineau (in curs de aparttie) arata cii parmtti copillor prescolarl care solicrta servicii sociale au 0 retea de sprljin social mai slaba decat partntn care nu solicita astfel de servicil.

Numeroase studii au aratat atat la coptl, cat ~i la adulti, ca extstenta unor probleme psihologice este asoctata cu perceptia unei slabe sustmeri

Barrera. 1981; Benson stDeeter, 1992; Greenberg, Siegelf?iLeitch. 1983; Kaplan, Robbins ~i Martin, 1983; Palacio-Quintin $i colab .. in curs de aparitie; Singer ~i Powers, 1993). Sprijinul social joaca un rol important rn starea de sanatare fizidi ~i psiho logica, actionand ca W1 «tampon» in

ttuatnle de stres (Hobfoll, Banerjee ~1 Britton 1994) ~i avand un efect direct asupra bunastarti prtn dezvoltarea sentimentului de apartenenta ~i a sttmet de sine (Sarafino, 1994; Taylor. 1995).

112

Copllul maltratat. Evaluare, prevenire, interventIe.

Pe baza Iucrarflor lui Cohen st Mcltay (1984) sau ale lui Schaefer, Coyne 1?i Lazarus (1981). Sarafino distinge ctnct tipuri de sprtjin: sprijinul afectiv (expresie a ernpatiel, a Interesului fata de 0 persoana), sprijinul fide consideraiie» (care, prin aprecierea pozttiva mamfestata fata de 0 persoana, da sentimentul competentei ~i valorizeazal, sprijinul tangibil sau instrumental (asistenta dlrecta), sprtjin pe planul informatiei Isfaturi, sugestii, feedback) f?i sustmerea de catre retea care procura un sentiment. de apartenentala un grup de persoane carefmpartasesc aceleasi interese 1?iactivitati sociale. In functie de ctrcurnstante st de moment. unindivid va avea nevoie de unul sau altul din tipurile de sustinere enumerate mai sus.

Schimbartle socto-culturale au dus La erodarea sprijinului natural (din cauza dtstanteifata de familia de ortgme, a micsorarn dimensiuniifamiliei, a mutanlor legate de dtvorturi maifrecvente etc.) eare trebuie sa fie inlocuit de un sprijin organtzat, Prill adeziunea noastra la conceptta ecoststemica a tntervennet. ni se pare Logic sa ajutamintreagafamilie urmartnd maimulte obiective care vor 11 realizate cu ajutorul echipei de mterventte. Pentru a raspunde acestei conceptn de tnterventie. am elaborat Prograrrwl de qju.tor Personal. Familial.$i Comunitarcare se adreseaza familiilor care if;;1 neglijeaz3. coplli prescolart (palacio-Quintin, Ethier Jourdan-Ionescu ~i Lacharite. 1991). Pentru familiile care maltrateaza, acest programimplica partlciparea la activitiiti de grup (pentru parmtt - grupurt de terapie ~i grupurl de abilita-p_ parentale; pentru copm mict - ateliere de stimulare), 0 urmanre reahzata de catre un profesiontst responsabil ~i. in fine. cuplarea cu 0 famtlie de sp rij in ,

Interventnle de sprijin individualizate, realizate de neprofesrontstt au fost inrttate spre sfarsitul antler 1970-1980 (Weissbourd, 1994). 'in special pentru famlliile monoparentale constttuite din tmere marne eu rise de mal1ratare. De atunci, pentru a desemna persoanele care of era lU1 sprijin neprofestonal se folosesc mal multe expresn: actori comunrtart mama vtzttatoare, ajutor natural partnti de ajutor, paraprofestontsti, parinti voluntari.

Toate aceste denumiri desemneaza 0 aceeasi functie f?i anume, wpfuinti voluntari care au fost pregatttt sa of ere mamelor sprijin afecttv ~i ajutor» (Lines, 1987). In pnmele Iucrart publicatepe aceasta tema, folosirea partntilor neprofestontstt este justiflcata, in special, prin mtentia de a se realiza economn, inlocuind profestonistncu paraprofestontstn (Miller $icolab., 1985:

Ltnes, 1987; Durand $icolab'J 1989).Acestaspectparecuatatrnaiiroportant cu cat, nu de purine art, echipa de profestomstt nu are suficient personal sau timp care sa fie consacrat clientllor (Withey $icolab .• 1980) iarvizitele la domiciliu iau mult timp.

Copllul maltratat. Evaluare, prevenlre, Interventie.

Mai mult, cele cateva cercetari care evalueaza programele In care sunt tmpltcatt partntl voluntart au aratat ca acest tip de interventle este eficace st perrmte, mat ales. 0 reducere a numarulut sau a Intensttattt abuzurilor (Lines. 1987; Barth. 1989) st face sa apara un sentiment de sattsfactre la mamele care au prtmit spIijin (Barth. 1989; Durand ~i colab .• 1989). in fine, semai constata 0 Imbunatatire a mteractiunn mama - copil (Durand ~i colab .• 1989) ~i a functlonarii ca piirinte (Withey $i colab., 1980).

Totust, dupa parerea no astra acest tip de interventte are doua limite. in pr1mul rand. se cere neprofesiontstflor sa substituie profestorustn pentru a sprijini familiile, msa tara a integra intotdeauna acttuntle pe care Ie intreprmd Intr-un plan de tnterventie ~i uneori, chiar lara 0 supervizare a acestora. jn al dotlearand, este vorba mai ales de faptul ca pentru a ajuta mamele in dificultate, sunt soltcttate femei benevole care nu au a formare spectala,

Am adoptat conceptul de -farmlie de sprljln» (ifamille sounens) pentru a exprtma rolul cuplului ~i uneort st pe eel al copilului, axat pe sprljinul acordat dezvoltarn abilitattlor parentale !?i unbunatattrtt calitattt vtettt famthet-tmta" (Jourdan-Ionescu si Desaulnier, in curs de elaborare). Figwn 1 tlustreazatmportanta celor doi termeni ai expresiei «famille de sprijin».

Figura 1

Conceprul de .familie de sprijln·

olera sprljln prin unul saUl~ altul din membn! sal (repartizarea sarcinllor) 1n func~e de nevol

ea famille neproleslonista. dar fermata ~i supervizala

reprezintti un rnedel de Id entifi care pe ntru famllJa ~nta

Vorbtm, mal Intai, de 0 familie pentru ca familiile care neglijeaza nu au avut unmadel potrivit eli care sa se ideniifice. Membrii acestorfamilli provin adesea din familii dtsfuncttonale ~i au tratt sau au fost adesea marten, in timpul copilanei.Ja sttuatn de maltratare sau au facut abiectul unui plasament intr-o familie de prtmire (ceea ce reprezinta 380/0 dintre familiile care au participat la prograrnul nostru; Palacio-Quintin. Paquet $i colab .• 1995). Toate acestea explica tncompetentele lor parentale ~i dtficultatile

114 Copllul maltratat .. Evaluate, prevenlre, Intervenl.e. de a realiza. schimbart laaeest nivel. Este deci important ca membrnfamihet tintii sa poata vedea cum traieste a familie adevarata !?i sa profite de existents unui model de identiflcare ell a mama adevarata, ell un adevarat tata, eu adevarati partenert de viai,a sau cu copii adevarati etc.

Alegerea termenului de familie de sprijin se referala acest model de familie completa, care functtoneaza in cotidian ~i pe termen lung (partntt; din familiile de sprijinnu se despart ~j nu se gandesc nictodata sa-!?i plaseze copllul, chtar daca sttuatta este uneort dific:Ua).

Vorbim defamilie pentru ca dtferttti membri aifamiliei de spriJin trebuie sase adapteze ~ sanu se gaseascaizolatiin noullorrol. 0 astfel de aventura iropUca totalitateafamiliei prin importanta pe care 0 capata ajutorul acordat in anumtte perioade. De exemplu, sprijinul partenerului sau Inlocuirea de catre acesta in pertoadele de tensrune ii permite celuilalt sa-st recapete fortele pentru a eontinuamai btne ~i a putea sa ofere fam:ili.ilor care neg1ijeaza o relatte durabtla care sa raspunda nevoilor acestora.

Vorbim de sprfjin pentru ca rolul pe care trebuie sa-l joace aeeste familii este unul de sustmere, Famlliile de sprijin sunt constituite din neprofestonistt st, in aceasta calitate. famillile ttnta Ie vor acorda mat usor mcredere. Parintn din familia de sprijin nu sunt profestontstt, dar sunt formati ~i supervfzatt. Ei urmeaza un program de formare lnamte de a intra in functnme, precum s10 fonnare continua. intalnirile dintre toate familiile de sprijill organtzate in vederea unei forman continue. le permit acestar familii sa se poata identifica cu grupul famili:ilor de sprijin ~i sa simta ea nu sunt smgurele care se confrunta ell diflcultattin timpul tnterventiet pe langa famtllile tmta.

,

Persoanele implicate in calitate de familie de sprijin trebuie sa fie femet $1 barbatt voluntarl care au 0 expertenta reustta in educarea copillor lor (Carrol ~i Reich 1978). ceea ce Ii face mai sensibili la cermtele rolului de parmte, De asemenea, nu trebuie sa aiba prea multe probleme personale (Durand ~i colnb .• 1989). Withey $i colab. (1980) mentioneaza ea este important sa se recruteze persoane mai in V8rstii decat parmtn tmta, care sa-st poata asuma mai bine rolul de consilier. Din contra. 0 diferenta preamare de varsta rtsca sa duca la aparttia unor limite in actrvttattle la care pot participa impreuna.

Persoanele care doresc sa se constituie in familie de sprijin trebute sa vrea sa of ere ajutor, sa stie sa asculte, sa stie Sa se poarte in societate. sa fie disponibUe in timpul serii fill la sfarsit de saptamana, daca este nevoie. Mottvatia in susttnerea unei familii pe termen lung este foarte tmportanta.

Copllul maltratat.; Evaluare, prevenire, Intervenlle. us Este necesar, totodata, ca membrii famillei de spIijin sa. alba bune capacitati de comunicare ~i sa dovedeasca deschidere de spirit, respectfata de diferente lj)i dtscretie,

Existenta unui euplu constltuie un model de identificare sl face postbila sustmerea rectproca. Daca este postbil, este bine sa se recruteze famtltl de sprijin care provin dintr -un mediu soda-economic lj)i cultural apropiat de famillile care trebuie ajutate, pentru a mtelege mai btne obtceturile culturale din mediul de viata a1 aeestora.

Tipul de pre venire prezentat aict constitute 0 alternattva la plasarea copilului, masura care este adeseaaleasa din cauzafaptului caprofestontstn care mtervtn sunt «depfu;;it;i» de sarcmile pe care le au ~i nu pot fl prezenti in vtata cotidianA afarmlnlor ttnta asa cum ar don. Folosind strategiafamlliei de sprijtn, profestontstn sttu ca. familia tinta este urmartta indeaprnape, lara msa ca ei sa renunte la responsabilitatea pe eare 0 au fata de eazurile respective. Familia de sprijin nu urmareste sa inlocutasca cu un cost mat redus mterventnle profesiontstilor, Este vorba de 0 strategie complementara care penlite prelungtrea mtervenuei realizate de profeaiontstt. in ealitate de ajutoare naturale. membriifamiliei de sprijin pot ofert sfaturt, susttnere ~i aeompaniere in viata cotidiana, in special, deoareee et se gasesc in afara ctrcuttelor obisnutte detnterventie (centre de protectie a copilului justitre, centre de servtcn soeiale).

Rolul profestontstului care raspunde de familia tinta ramane esenttal, pen1ru ca el este eel care ortenteaza acttuntle familiei de sprijin in functie de obiectivele urmart.te, care pune eu regulantate mtrebart despre evolutia aeestor acttunt ale familiei de sprijtn, care serveste de resursa in cazurile problematlce (o semnalare, de exemplu) ~i care permite accesulla 0 tnformatte mat veehe. EI continua sa joace rolul de "tam», ~i asigura respectarea

egii.

Familia de sprlJin trebuie sa dezvolte 0 relatie de acompaniere durabila fiabila cu familia tmta, Ea va «materna» familia care are nevoie de ajutor.

Pentru aeeasta, va gasi ttmp sa faca cunostmta st sa se faca acceptata de to11 membrii acesteta din urma, Apoi:

• ofera sprtjin emotional, It asculta pe membrnfamiltet tmta eu mtelegere t;;i fara sa Ii judece, Este acolo pentru areduce impactul sttuatnlor diftcile, pentru a incuraja prln atitudinea sa empatica:

• rnantfesta constderatie pentru fiecare membru al familiei tmta. Recunoaste valoarea ftecaruia ~i ii restitute, in mod repetat, 0 imagine valorizata, subliniind cahtattle ~i reusitele. Aceasta duce Ia apantta unui sentiment de competentast la cresterearespectulut de sine atatla panntt, cat ~i la copn;

116

Copilul mllitratat. Eva.uare, pr.venire,intel've~le.

• of era sprijin mstrumental. Acest spIijin pare pIimordial, la Inceput, deoarece dificultiitlle fam.illilor care neglijeaza legate deeducana copillor ~1 de organizarea concreta a vietti cotidiene sunt numeroase. Pot fi idei legate de planificarea meselor ~i de echiIibrarea ahmentattei intre lnceputul ~i sfarsttul Iunit (in functte de momentul in care intra bani in casal, de sfaturt practice referttoare la adaptarea vestimentattei copilului la temperatura sau de ajutor pentru curatenie:

• of era sprtjin in legatura cu folosirea corespunzatoare a resurselor, Familia de sprij:in arata famillei tmta cum sa rezolve problemelecunoscand mal bine resurscle din jur ~i plamficand nevolle de-alungul anotimpurilor (de exemplu, preganrea valizei pentru plecarea in tabara sau cumparanmle necesare pentru inceperea scoln):

• of era cornpame pentru petrecerea unor acnvttati agreabile. In functie de nevoile st tnteresele farniliei tmta, pot fi organtzate activitatl pentru eopii (iel?iri in pare). eu marnele (ief?irlla 0 cafea) sau chiar pentru toata familia (iel?iri la tarba-verde sau la ceea ce in Quebec se numeste -cabana de zahar» 1). lmpartastrea acestor momente agreabile intarel?1.e sentimentul comuniunii de mterese :;;i apropie familia tmta de familia de sprijtn, prtn realizarea unor acttvitatt curente !?i normale pentru 0 famille.

in timpul formam inttiale, eu 0 durata de doua me, familiile de sprtjin sunt informate ca trebuie sa se angajeze sa stabileasca 0 relatte pozrttva durabtla cu 0 familie tintii (relatte pe care aceasta din urma rru a Clll10Scut -0 nictodata). Aceasta se reahzeaza prtn mtermediul diferttelor sarcini prezentate in tabeiul S.

ImpJantarea paraprofesiontstflor trebute sa se bazeze pe lucrul in echipa .. care sa ia in constderatte fenomenul de contratransfer (pus in evtdenta de Musick [$i Stott. 2000) pe care 11 tratesc persoanele implicate In programele de tnterventie precoce in famtlit, Pentru ca acttunea preventiva a familiei de sprljin sa fie eficace ~i durabtla.este esential ca acestea sa benefleieze de 0 supervizare regulata din partea unui psiholog clinician eu expertenta care este in masura sa ortenteze aceasta famille. Supervizarea se face frecvent st.Ia nevote, intotdeauna este po sibil sa se faca apella supervizor. De obtcel, supervizarea se realtzeaza prtntr-o mtalntre de aproximativ 0 ora la doua saptamam pentru fiecare famille tmta. La ineeput, pana cand familia de sprijin if?i insuseste ceea ce i s-a spus sa fuca I?i se stmte In siguranta in prtvinta roluhit pe care il are 1a aceste mtalniri se adauga f;ii discutil telefonice frecvente. Cu trecerea timpului. dtscuttt telefonice pot:fi necesare numai in pertoadele in care familiile ttnta tratesc srtuatir de cnza.

Supervizarea este centrata pe orientarea mterventnlor catre obiectivele stabilite ill echipa cltnica I?i clartficarea sttuatnlor diftcile. Un bilant continuu

Copilul maJtratat. Evaluare, preyen"re, amerventle.

Tabel3 SarcinfleJamiliei de sprfjin

1. Sa vtztteze familia tmta cu regularltate la domJciliul acesteia (eel putm de doua ort pe saptamana la mceput, jar apoi eel puttn 0 jumatate de zi pe sapta.mana). La v:lzite se adauga contacte telefonice.

2. Sa fie dlsponfbfla in asafeltncat sa raspunda in once momentla chemarea familiel tmta pentru a neutraltza astfel sttuatnle de rise.

3. Sa stabtleasca relattt bune eu familia tmta mcepand prin a pune accentul pe problemele eu care se confrunta mama sau tatal st mai puttn pe copil. Sa of ere sprijin afeetiv pannttlor,

4. Sa constltuJe un model !iii sa dernonstreze parmtilor dmfamtlta-ttnta cum sa.-:?i exerseze functttle de mama 5,1 tam.

5. SalnVete familia ttnta Sa rezolve cateva probleme alevtetn cotidiene 5,i sas,i tmbunatateasca astfel calitatea vtettt,

6. Sa ajute familia tmta sa invete sa foloseasca resursele comurntare (de exemplu, magaztnele eu hatne de mana a doua, asoctatnle care distribute hrana).

7. sa favortzeze apJicarea 5,1 mtegrarea notlor cunostmte Insuslte in acttvttattle degrup.

8. Sa tinii unjurnal in care sa faca btlantul actrunflor realizate (numarul de apelurt telefoniee pe saptama:na, numarul f?1 durata tntalmrilor pe saptiimana, sarcini efectuate unpreuna, caracteristici :?i evenimente speciale observate infamtlta tmta, ambtanta, dtflcultatfle ~ reusttele famillei tmta etc.). Acest jurnal constitute baza superv1zfuii.

9. Sa participe la tntalnmle regulate de supervizare pentru a face btlantul pentrufiecare famille tmta ~isa controleze atltudinlle contra-transferenttale puseinjoc.

10. Sa se intalneasca de eel putln tret ort pe an eu celela1te familii de sprijin pentru a face schimb de ideiin legatura cudfflcultatlle I?i satisfactnle traite in timpul exercitarii acestet functn.

actrvttatn famillet de sprljin este necesar pentru a verifica adeevarea la bieetivele fixate.

Evident, este vorba ~ de valonzarea familiei de sprijin f?i de sustmerea motivarea acesteta in pertoadele «red ... de resptngere la inccput, in mentele de ertza sau in pertoadele de -platous, perioade in care la orizont se profileaza nici un progres vizibil. Aceastamunca de valorizarepermite istrarea unor famllii de sprtjin din ce in ce mal potrivite rolului, care nu

t motivate de salarlul redus pe care n prtmesc (f?i care poate constitut 3J' un supfunent pentru familiile ell nivel socio-economic mediu red us) care, altiel, ar putea sa demistoneze la prima dificultate lntalnrta.

Supervizorul trebuie sa fie un clinician ell expertenta care face supervizan regularttate, Sunt necesare expertenta de lucru cufamflnle defavortzate oasterea problematicii soctale, Simtul responsabtlrtatn t?i 0 buna

1,17

Familia de sprtjin observanumeroase schirnbart concrete la incheierea Interventtet: altmentatie mai buna, ritm de via1ii st, in special, de somn mai

118 Copllul mattratat. Evaluare, pre venire, Interventle. capacitate de adaptare ii vorpermite sa controleze srtuatta, Acest supervizor trebuie sa fie capabil sa Inteleaga caracterul distinct al acestui tip de tnterventie fata de mtervenua clastca l?i sa acompanieze familia de sprijin in functte de tlpu de mterventie ales de echipa clinica, dar tlnand cont de specificitatea fiecarel famfln de sprijm. Pentru a-st rnsusi acest lucru, supervizorul poate beneficia de 0 formare specifica.

Profesiomstul care raspunde de 0 familie tinta nu poate asigura roluI de supervtzor al familiei de sprijin. 0 astfel de sttuatre ar da nastere, intr -adevar, la un conflict de roluri: eel de responsabillegal cu sehimbarea unei familii carina ii poate Iua copilul, daca acesta este in pertcol, ~i eel de supervtzor al familiei de sprtjln care trebuie sa afba timp sa stabileasca 0 relatie de sprijin reala f?i durabfla ell 0 familie care are nevoie de ajutor (~ dect tara sa urmareasca eu once pret un rezultat imediat). EI trebute sa pastreze responsabilitatea fata de caz, impreuna cu puterea care decurge de atet.

Familia de sprijin nu lucreaza smgura, ci in colaborare eu profestontstn care intervin ~ poate chtar participa uneori la intaln:irile clmtce de orientare a tnterventiet pentru 0 familie tmta. Aceastii colaborare este primordial a pentru a merge in acelast sens l?i pentru a evita trtangularea", De asemenea, aceasta colaborare ii permite famillei de sprijin sa mteleaga ca nu este raspunzatoare de caz, cicaeste 0 resursa complementara pentru mterventte.

La inceput, mtalnmle dintre familiile de sprijin ~i farniliile tmta au loe la domiciliul eelor din urma sau, in anumrte cazurt, la familia de sprijin. Apoi, in functte de nevoile familiei tmta, intalnirile pot avea loe la restaurant. la magazm, la spital etc. Acttvttatile pe care le realizeaza impreuna sunt diverse st adaptate soltcttartlorflecaret familii tinta: fae piata, cumpara hame, se joaca ell copiii invata sa gateasca sau sa faca curatente, raman acasa 1?i vorbesc despre problemele familiale etc. Iesirtle 1a restaurant. 1a bowling. plimbarfle, vizionarea unor spectacole. iestrtle Ia tarba verde sau la cabana de zahar au ca scop, mai ales, sa ajute familille ttnta sa tratasca momente agreabile in campania persoanelor in care au incredere.

Prin exemplele din vtata lor de familie prtn modul in care l1?i rezolva problemele Iadesea, prtntr-o discutie intre son sau cerandu-le copillor sa se gandeasca ~i ajutandu-I sa gaseasca 0 solutte) mamele din familiile de sprtjin of era un model de identlficare familial care pentru familia ttnta Ilustreazafunctionarea -normala» a uneifamilii (crizele, momentele dificile existii st aiel, dar pot fi depastte, mai ales cautand impreuna solutifle).

Copllul maltratata EYaluare, preyenlre, Inlaryenlle. 119 regulat, igiena mat buna, haine mal potrtvite. tnteres mai mare fata de copii f?i de studnle acestora, atitudine mai constanta a pannulor fata de disciplina copnlor, Impartastrea unor momente agreabile cu copill etc.

Interventta preventtva de tipul -farnilie de sprijtn» (mat putm costisiloare decat plasarea copiilor in alte familii ~j mai profltabila pe termen lung) se caractertzeaza prin dtsponibflttate st realizarea cottdtana de actrvttati. in schtmb, este 0 interventte pe termen lung. lntr-adevar, a trebun ca unele familii de sprtjin sa-st continue actiunea ~i dupa eei doi ani at programului nostru de Interventte.

Este interesant safacem 0 paralela.intre cele ctnci functn de sprtjin social asa cum sunt. ele definite de Sara:Bno (1994) sau de Wolchik sicolab. (1989) f?i rolurile famlliilor de sprijin. in relatia eu familia tmta, familia de sprijin trebuie sa joace cinei TolOO care se actualizeaza prin tnterrnediul urmatoarelor sarcini reeurente:

• reahzeaza impreuna eu familia tmta acttvttatt agreabile sau obHgatorti (merg la cumparaturi sau lao eafea, 0 msoteste la doctor.Ia dentist sau la scoala pentru a se Intalnt eu profesorii etc.):

• il da sfaturi pentru realizarea sarcmtlor eotidiene f?i pentru planifiearea actrvttattlor, Ii ofera un model de comportamente adaptate (de rezolvare a problemelor sau de coping'3) ~i de relatie poztttva pe termen lung;

• 0 aJuta safoloseasca mat btne servtcille existente in comunitate (seJVictl de sanatate, servtcti soctale, servicu ofertte de diverse asoctatil etc.) ~i sa dezvoUe 0 retea sociala adaptata;

• face vizite la domiciliu f?i telefoneaza eu regularitate familiet tmta ~i deci dezvoltii 0 relatte de mcredere care ii permtte sa it of ere spnjtn afectiv pentru a 0 ajuta sa depaseasca dtftcultattle mtalntte zUnic;

• valortzeaza rezultatele obtmute din exercttarea rolurilor sale (cel de partnte care are 0 relatie reu~tta cu coprn, de sot care se adapteaza pentru a crea 0 buna ambtanta famtltala, de adult care are un loc in soctetate).

Cu condrtia sa se tnsereze intotdeauna tntr-un plan de mterventte ~i sa faca obiectul unei supervizart, tnterventia preventtva de tip -farrnlie de sprtjln- ar putea sa fie dezvoltata. ~1 pentru alte familii care au nevoie de ajutor: famllii care au un copil cu handicap (Jourdan-Ionescu, 1997), farnilii al carer copil este gray bolnav (cancer. fibroza chistica, SIDAetc.). familli ai caror copn au dificultati scolare, farmln ai carer copii prezmta tulburart de comportament etc.

Este nevoie sa retmem cafamtlia ttnta trebuie intotdeauna sa doreasca sa se angajeze intr-o tnterventie care consta m «construirea unei Iegaturt aturales cu familia de sprtjin. Prin aceasta interven1;.ie 1ndividualizata famtlta de sprtjin nu se substitute unei tnterventtl profesionale f?i met nu

120

Copilul maltratat.Evaluaro, prevenire, interventie.

«face in locul» familiei ttnta (nu devine ocfuja pentru aceasta famille). ci o ajuta sa-:~:i msuseasca comportamente pozrttve, lata de ce supervtzarea constitute un fundament esential aI acestut tip de tnterventie,

Rolulfamiliei de sprljin se alamrarecomandanlor pe care Werner (2000)

Ie face in vederea dezvoltiirii reztlientei:

• abordarea indivlduaIizata pentru araspWldediferentelorindividuale referitoare la nevoia de ajutor:

• selectarea populatttlorttnta pIioritare (eopii ai unor pannti toxicomani sau eu tulburart mintale, copii care au avut probleme Ia nastere, copn at unor marne adolescente sau celibatare, rara ststem de supraveghere stabil, copn at enngrantilor sau ai persoanelor lara domtctlm):

• evaIuarea. inaintea interventtet, a factorilor de rise ~i afactorilor de protectie extstenti (competente, sprijin informal dtspombil):

• implicarea adultilor disponibill din anturaj (burnet educatori) pentru a oferi sprtjin partntflor care nu sunt disponibili, malnte de a face apel la lege sau la 0 familie de plasament:

• necesitatea de agasi pentru fiecare copil 0 persoana care 88.-1 accepte necondttionat, un adult care are rolul de a reduce s1:resul sttuatnlor neplacute ~i de a-t ofert copllului provo can care sa-i sporeasca competentele ~i mcrederea In sine. Aceste provocart sunt mal eficace daca au Ioeintr-un mediu previzibilcare sa tncluda afectnme, un cadru de viata f?i limite definite.

Apltcarea tehntctt de rezolvare a problemelor sugerata de Spertsen (1993) 10 - CCUCCDC - reluata in tabelui 4 permite vizUalizarea aportului mterventie de tip «familie de spnjm» ca model de preventreecologica axat pe rezlltenta ~i realizat in partenerlat. Dezvoltarea factorllor de protectie permite reortentarea tratectortei copifior f?i a parmttlor In fata sttuatnlor de rise.

Aceasta prezentare detaltata a strategtei de mterventie preventrva de tip «familte de sprijfn» face posfbila flustrarea unui model de prevenire terttara, lntr-adevar, coneeptul de famllie de sprtjin se bazeaza pe abordarea psihopatologiei din perspectiva dezvoltarii ecologtce, considerand ca toate aspectele dezvoltarii unut copil eu rise trebuie sa fie sustmute pe termen lung tmand cont de diferttele medii de viat.a ale acestuia. Familia de sprijin acttoneaza intr -un context de parteneriat eu familia in dificultate, sub supervJzarea unUi cltnietan cu expertentasi se conformeaza recomandartlor ecbipel cltmce. Ctrculatia tnformatiet intre ansamblul partenertlor este fundamentals, in caz contrar apar conllictele legate de triangulare mtre persoane. Exi8ta 0 construire in parteneriat a tnterventiel, deoarece, dupa stabilireaimpreuna a obiectivului pnorrtar; diferttele persoane care mtervtn

CopllUI maltratat. EvaJuare, prevenlre, lntervelltle.

Tabelul.4

Aportwile interuenfiei de tip 1ami1ie de sprjjim

121

iNTHEBNU RASPUNSURI ELEMENTE CONCRETE
Cine este vlzat? Copllul C\J rise ~l famnia aceslula. Familia de spdlln 11$19 prelenta penlrU parin~ 51 penlru copiil famillllor
~nta,
Famina de spriDn furnlzeaza Informalll releritoare Ia nevolle copiilor,
pentru ca eI sa se dszvoltu armonles, Ia ce fnseamrm un oomportament
de maitratare, la lmporta[lta de a WI fntr-un climru famm~ ferld ~ cu
regu!l stabile. In plus, prin prazenla sa IinlsUtoare, aceasta reduce
Ce? Obiec!ul interven~ei aste dezvoltarea riscurile de recurenja. a abuzului sau a neglijel1\ei.
rezUienjel copilul ul ~ a familial in fa:Ia Faclem de protecjle care vor fi dezvoltali sunt
(Pentru a face risculul de recuren~ a mallralarii ~I a • Cfe!?t6f8a abltlta~lor de rezolvare a problemejor, a abllltaVJor socIale ~I
oe1) consed nlelor mallralAIU Ie. care a lost a stlmel de sine Ia fiecare membru allamiliel;
supus copitul. ~ 0 mal buna structurare educativfi. mal multe Interac)iuni pozillve Inlre
diferipi membri alfamlJle!, un climal lamllial mal caldlHos, mal muUa
sus~nere afecliva olerita copnlor;
• 0 fetea social! mal potrf'llta pentru fiecare membnJ al familiel. un adult
semnlficaliv, flabil pentru copii, ajutor oletlt plrirqilor Ie nil/ellil me<liulul.
Unde? Medllli natural In !oale locurile de viall ale unel familil: aCBSa, la bAcAnie, la ~DoaIA, la
medlc, inparc, inlT·un restaurant etc.
CAnd? in fiecare zt Familia de spl'ijfn este loane disponlbna, a~a cum asle 0 mama pentru
copllul ef. Atune! cand are 0 nevole, lamilia ~nta. S9 !ndreapta. spre
familia de spri~n,
Canael, familia de sprilin oferi sus~nere:
• afectiva (a5CUliand problemele, incurajandu·[ pe ffeca.re membIIJ aI
famlliel ~ vad~ plr1Jle pozltive);
-Instrumental!! (InsoUnd flecare membru al famille! Unm in demersurile
Construlrea sf evaluarea In parteneri at pe care Ie face . convoca ri Ia ~coale., demersuri ad m i nistrative.
co echipa c!lrncA. programflrl pentnJ consulla~l medica Ie ete.);
Dezlfoltarea unei nol legaturi esen~a1e - penlru 0 mal buna utillzare a resurselor comunitars (de exemplu,
Cum? pentru iamlliile izolate din llunct de pentru eumpflrarea de ilnbrA.caminte la mana a doua necesara cop lIar la
vaders social. Ioceperea ~IIQ.
Formarea ~i supervi2area lammel de Familia de sprijin constilufe un model de ldentiHcare penlrU Hecare
spripn. membru al famlll9! (tata • mam:i • copH).
Familia de spoilin esle fermata la fnoepul ~i In mod continuu in tfmpul
inlerven~eL Ell asle 1n mod regula! supervizam, pentru a oleri aeasteia
un loe in care ~ disco!e daspre eeea ea traie~te in rolul de familie de
spnjln.
Intervenpa famine! de sprijln vlzeaza remedlerea una! re1ele sodale
Dece? Pentru a rernedia condililte reduse 1ii lnadeevale, de;z:o-rganlzaree famllialA, npsa unul mode! pozitiv
defavorabile ale famllntor eu rise. pentn.! oopU, 'ipsa disponiblltta~i eclonlor Intervenjlel care ~I asuma mal
ales un rol de aul.orllB.te care sanDIIoneaza elc.
ln mod obi9nult, sa recomandl remuneraraa Iamlliel de sprlJ1n, ea ~i
Cestui aoesluJ tip de prevenlre este cAnd coplltJll·ar fi plasat din cauza unar rele tra1amenis.ln lac sa se
CAt? mai pLJ1in rldlcal decal coslul soda! al CfeeZ8 0 famille de plasamenl care nu va pune decal un ~pansamenb,
recurenlei maHtataril ~I al efectelor pentru lin limp, pe 0 parte a sis!emului bolnav, famHia de spnjin
aeasteia esupra copillor:. consliMie un alutor co1idian, pe termen lung, pelitnl un intreg slstem in
dlflcuttate. mcearca Sa participe in moduri difertte, la realizarea acestui oblectrv unindu -st fortele.

Rolul familiei de sprtjin este de a consolida factorii de protecne at flecarut membru al familiei tmtapentru ale reda speranta, Pentru aceasta, familia e sprijin dispune de o marja de libertate. Prevenind diflcultattle de adaptare

122 Copilul maltratat. EvaJuara, pravanlra, Imaryentie. ale coptllor !?i reducand posibilitatea de aparttie a aetelor de abuz ~i neglijenta familia de sprtjin contribute la cresterea calitatn vietn familiei trnta.

5. Simulare.

Pentru pannttt din familiile tinta, conseclntele acestui tip de pre venire tertiara sunt: sentimentul de control asupra educatiet proprillor cepit, insustrea unut rol valortzant de partnte, redueerea crizelorfamiliale, folosirea unor strategii mai bune de rezolvare a problemelor, aparttia momentelor de complicitate ell coplli ~i imbunatatlrea cahtaut vietn familiale.

Pentru copiii din familnle tinta, prezenta famlliei de sprtjin Ie permite satraiasca intr- un medtu familial mai sanatos, sa mvete sa impart:.a~asca momente agreabile cu panntn, sa capete sttma de sine, sa-!?i msuseasca strategii moo bune de adaptare, sa dezvolte 0 relatie buna cuscoala f1i sa alba 0 functtonare tndrvtduala ~i soctala mat buna, Aceasta strategte de tnterventre preventrva precoce ofera asadar membnlorfamilnlor tmt.a 0 mat buna tntegrare sociala !?i de. nastere sperantet.

Note explicative

1. Deflnltte data de lnstltutul pentru Sanatate ~Handicapur1, eonsultatin20 1anuarte 1998 www.peds.umn.edu/Centers/ihd/New/20Images/ResilienceDefined.html.

2. De ex:emplu, in Quebec. se constderaca pentru un pre scol ar prezenta a eel puttn doi copn de 13 ani f?i mal puttn - care nu apartin fratriei lui - eonstltuie un factor de protectie, deoarece copflul poate realiza.actMtatl impreunacu et, se pot arnuza impreuna sau poate prlm1 ajutor din partea lor.

3. Clasele pregatrtoare bleep in Quebec 1a cmci ani. In aeest context. copill ai carer partnti lucreaza pot frecventa 0 gradinita 'in care realfzeaza in grupun mtct actlvitati care corespund eel or din pnmele clase pregantoare din Europa.

4. in Quebec. a fost conceput un ansamblu de 15 repertortt pentru a descrte programele ljii actrvttatile de prevenire a abuzulUi f?i neglijentei in ftecare regtune din Quebec. Subventionate de Div1z1a de prevenire a vtolentel familJale din Canada. aeeste repertorll au fost elaborate plecand de la lnformatnle culese de la responsabilit orgamsmelor comunttare, de laresponsabJlii cu reallzareasau implementarea activitatilor sau de la cercetatont tmplicatt in evaluarea protectelor de prevenlre, Fleeare repertorlu conttne ftse descriptive de acttvitatt f?i programe de preventre a abuzului =?i negujentet care sunt ofertte mtr-o regiune din Quebec. Aceste repertorti sunt foarte usor de folostt datorita celor trer mdexun: unul pe terltorlul deservit, altul pe perloada de dezvoltare analizata (sarcina, pertoada postnatala. prescolara, scoala prtmara sau secundaral, al tretlea pe tlpurt de activita1;1. Ne vorn referi aid numai la eel din Monteregte.

6. Expresia lfamilie t:IntaJ a fost aleasa pentru a reprezenta familiile care au nevoie de ajutor din cauza di:fi ultatflor grave semnalate in legatura cu unul din copiii lor. Adesea, difieulta:t:Ue farnfltllor eu care am lucrat sunt multiple: probleme socio-economice. problemelegate denormele educative (absentetnadecvate sau dtscordante intre pannti),

_ _ _-_ .. _._-----------_'

Copilul maltratat. Evaluate, prevenlre, Intervenlle. 123 retard in dezvoltarea copiilor. dificultatt scolare (de la tulburari de adapt.are sau de mvatare panala tulburan de comportament), relatie conjugala confltctuala, retea soctala extrem de redusa etc.

7. Acttvttate tradtttonals.la sfarsitul.ternn.Iegata de recoltarea sevet artartlor pentru a pregatt stropul de artar ~ diferrte alte preparate culinare. Este 0 ocaziepentru a reuni familia !?1 prleten11 in Jurul unei mese.

8. Trtangularea se refera aiclla coalttta a doua persoane impotriva celei de-a treta, De exemplu, Benoit, Malarewtcz. Beaujean, Colas ~i Kannas (1988) arata caininstitutffie psihiatrice sau medico-sociale, trlanguIarea este foarte frecventa,

9. !leoping" este ansamblul eforturtlorcegnitrve lilt comportamentale destinate stapfmirti. reducern sau tolerarii extgentelor interne sau externe care amenmta sau depasesc resursele unui individ.

10. Este vorba despre Intrebartle care trebuie puse pentru a rezolva 0 problema: cine? ce? unde? cand? cum? de ce? cat?

CAPITOLUL 5 INTERVENTIA

- ,

Ana MUNTEAN

1. SPECIFICUL INTERVENTIEI iN CAZUL COPILUWI MALTRATAT

1. Specifieul interventiei in cazul copilului maltratat

«Ceea ce a aparut de multa vreme nu poate disparea brusc ... Interventta tmphcasa cunosti cat mat multeposibile solutti pentru a 0 alege pe ceamai pertmenta in sttuatta data,» (Ionescu 1999).

Interventia eftctenta in cazul copilului vtcttma a abuzuIuj sau a neglijc1rii necesrta timp, resurse wnane $i maieriale, pentru a putea raspunde atat nevoilor care qenereaza situattatn care copilul este maltratat. cat f?i consecinielor care apart la nivelul tuturor celortmphcatt, ~i care se reflecta dramatic ill procesul de dezvoltare a copilului.

Practtcienn, cercetatorn, oamenii Iegn, politicienii sunt de acord ca tnterventia trebuie sa se faca in numele ~1 pentru inieresul. suprem al copllului. Interesul superior al copilului este 0 sintagma acceptata $i utilizata adesea Inarnte de a fi pe

deplin mteleasa. Ea este conttnuta ~i promulgata pnn documente f?i reglementan internationaie. in numele ei sunt formulate legile privind drepturtle copilului.

intr -0 abordare globala, interesul supremal copilului presupune satts-

~ ___. facerea nevoilor impuse de 0 dezvol-

2. Situatia in Romania

3. TIpuri de intervenlie

4. Etapele interven\iei - semnalare. evaluare iniliala, interventie, evaluare

I

5. Tehnici de interventie cu

,

copilul

6. Planul de interventie

7. Intervenientul, echipa, institutii1e implicate

8, Parintii

9, E,ecul inintervenlie

10. Concluzii ~j perspective

12& Copllul maltratat. Evall1are, prevenire, Interventle. tare normala, Drepturtle copilului repreztnta nevoile lui pentru 0 dezvoltare optnna, recunoscute st rtdtcate la rang de lege care creeaza obligatn egale pentru tott eei care se tmphca in viata copilului.

Nevoile copilului sunt cunoscute mal intai de catre cercetatort ~ speclaltsti, aduse la cunostmta practtctentlor st impuse prin legit in gestul suprem a1 ortcarut stat ~i a1 Iurn1i intregt de a-si proteja noile generatn.

Formularea aeestor nevai staresurselor necesare satisfaeerii lor aimpus familiain atentta specialtstllor, in ult1mii 40 de ani. Familia este identificatii ca fund eel mai propice mediu de dezvoltare a copflului. Familia a deventt model de dezvoltare a sistemului de protectte sociala pentru eei fara familie.

Uneort, apare 0 oarecare Iettsizare a notrunn de familie. in realitate, nu intotdeauna tntalmrn familii foarte bune ~i p8rin"\i foarte bum. Dovada 0 constrtute frecventa cazurilor de maltratare a copllului atat infamilie. cat ~i in tnstttuttile construite pe baza modelului famthet.

Diverse team prlvind familia ~i functionareael' au condus laformularea unor paradtgme ee potfi utile spectaltstilor ecbipeimultidiscipllnare chemate sa intervtna in sttuatit de abuz ~i neglijare a copilului. Prin confnmtarea lor, poate fi negociata stra egia eea mai adecvata unei sttuattt date.

Abuzul ~i neglijarea eopilului tmplica mediul de uiatd a1 eopilului luat in totalitate. In anumite situatti de exceptie, in cazul copiilor abandonatt sau orfani familia este Inlocutta eu serviCii dezvoltate de sistemul de pro tectie a coptlului tar functnle parintelut revin personalu1ui care ingrljeste copUul.

La VQrsta prescolarii ~i ~colnrii, mediuI de viatd al copilului se liirge~te. incluzdnd sistemul educational. Aceasta inseamnd noi posibilitiiti de dezvoUare a copihil.ui, dar $i posibiliuiiea aporiiiei unor noi relapi abuziue inire copiL $i educatarii lui.

Abuzul ~i neglijarea copilului.repreztnta asadar un proces interactional $i multifactorial (Killen, 1993). Interventnle se vor axa pe mteractiunea multiplilor factori idennflcatt de Intervenientt ca partictpand la producerea ~i menunerea sttuatiilor de maltratare a copilului. De aceea, 0 strategie eclecticdraspunde eel rnai bine intereselor copilului victima a abuzulUi sau neglijfuii ~i aflat in procesul de reabllitare.

Dupa toate aeestea, ne putem intreba: existi: un specific al interuen_tiei in cazul copilului maiiraiai?

a) Ca raspuns, rezumand cele de mai sus, am putea spune ea abuzul ~i neglijarea copUului afecteaza. uneort trernediabil, dezvoltarea copilului, indepartandu-I de ceea ee repreztnta potentialul sau mnascut.Intr-o stare de boala extsta 0 reversibilitate a rauhn prtn insanatostre, care nu compromtte dezvoltarea potenttalului mnascut alindividului. Desigur, in bolile croniee potftmgustate posfbilttatile de actnme f?i mamfestare aleinclividului. Cornpetentele lui insa nu vor fi afectate, chtar daca perforrnantele in unele sttuatn vor avea de suferit. in caz de handicap. individul traieste lntr-o

Copllul maltrataL Evalu.re, prevenlre, Intervenlle.

127

condttte egala pentru toata vtata dar, intr-un medru benefic, ll?i poate dezvolta performantele f?i in unele circumstante, chiar i~i poate depast competentele.

b) Abuzul ~i neglijarea copllului se vor constttut ca un decltn existential al individului atat sub aspectul competentelor, cat ~i al performantelor individului. Acest.risc major face ca tnterventnle sa fie stringent necesare, dar ~i extrem de diftcile .. Dificultatea tnterventtet nu tine doar de multltudtnea factorllor implicatl, ci ~ de 1mplicarea subtecttva a intervenienlulUi care, mai mult decat In alte tipuri de Interventie, if?i poate pierde controlul ~ poate compromtte astfel demersurile ~i rezultatele tnterventiet. Acest specific impune, 0 data in plus. nevora echipei de Interventte f?i a supervizartl mtervententulut.

c) Un aIt specific al domeniului eonsta in «descopenrea» lui. relativ recenta in intreaga lume, ca 0 treztre a unei umanttatt preocupate sa-~i protejeze viitoruL in Romania. acest aspect cronologic a1 abordarn profesionale este inca ~i mai accentuat, mceputurfle plasandu -se foarte recent. abia prtn 1995.

Intelegerea maltratarii copllului s-a schimbat in timp. odata cu dezvoltarea psihologiei developmentale care areliefat nevoile ~i ab1lltatne copllului ntru 0 dezvoltare normala, Interventnle au evoluatm funene de mtelegerea fenomenului.

d) Daca in cazul unei boli sau al unui handicap. exista anurntte dtsfunctn al carer purtator este subiectul, in cazul copilului abuzat sau neglijat disfunctia se plaseazain relatta dtntre copil ~i adultul care il ingrije~te. Cauza Ituattet a caret vtctrma este copllul se afla in afara subiectulul.

e) De aiei se naste un alt specific al situattet: abordarea abuzului f?i glljarti copilului are 0 componenta jurtdica, adesea obligatorie, deoareee

omenul semnlflca 0 incaIcare a drepturilor copilului. Perspectiva jurtdica - e obligatorie atat pentru protectta copilulut, cat ~i pentru pedepsirea esorului. Mai recent. aceasta dimensiune este extmsa, prtn stlpularea ,ugatlvi.tatti reabllitarti agresorului.

Prin acest capitol ne propunem sa venim in sprtjinul practicienilor emati sa tntervtna in dificilele situatn de abuz ~i neglijare a copilului. arece di:ficulta:~.ile pot vern fte din ceea ce se constituie ca bariere mte- are ale practlcianuhri, fie din absenta unor cunostmte specifice In acest mentu, capitolul de fata va aduce in fata citito:rului cateva informatil de

- prtvind abordarea sttuatttlor de abuz ~i neglljare a copilului.

om prezenta tipuri marl de tnterventie, etapele care se cer parcurse -0 interventte. cateva tehnici de mterventie, Inststand asupra cornu-

-m terapeutice cu copUul victtma, precum I?i planul ~i echtpa de inter-

. e ca doua ipostaze necesare ale tnterventtel.

tru identtflcarea a ceea ce amnumit mai sus barterele mtertoare ale nientului, vom discuta aspecte care tin de abilrtatile :;;1 atitudJnUe

128

CopUul maltratat. EYaivare, preYenlre, IntarveD1le.

adecvate pentru 0 tnterventte eficientii.

Vom deschide, de asemenea, 0 perspective mai larga decat aeeea de «simpli agresori» asupra parmtilor sau a educatorilor violentt ell capill.

Ca 0 sumare acelor dow nevoi amintitemai sus, carom dorim sale venim inintampinare prin acest capitol. vomprezentariscul eseculul mtnterventte.

Concluziile se vor constitui. de asemenea, ca perspectiva ~i imbold la reflectie ~i actlune pentru prevenirea maltratarn copilului.

2. SIlUATIA iN ROMANIA

Prtvitor la modul in care se tntervme in Romania, pe langa numarul insuficient al servtcttlor spectaltzate f?i a1 specialrstilor forman pentru interventle, constatam 0 mare eterogenitate in abordarea fenomerrulut de maltratare a copilului. Exphcatia aeestet start de fapt tine de 0 realitate cunoscuta: atat oportunttattle de formare ale spectaltstflor, cat f?i tnitlerea serviciilor existente la noi s-au facutin general cu sprtjinul f?i sub auspiciile unor orgamzatn din strainatatevcu formatort adusi din difertte tart. apartmand d:ifeIitelor scoli st actrvand la randul lor in diferite tipurl de servieii.

Exista 0 remarcabtlavanetate a denumirii selViciilor: Cen1ru de consiliere pentru eopil st familie. Servlctu de consiliere ID.aIIL8. -copil, Servictu pentru copilul in difieultate, Centru de preventre ::;;i tnterventie in maltratarea copilului etc.

Celemai cunoscute serv:icii create pen1ru aintenreniin sttuatn de maltratare a copilului aparttn orgamzatnlor: Funda.tialnternafionald _pentru Coptl. {Ji Familie (FICF), Sinergii. Salvati Copiii st Artemis.

Cenirui de consiliere $i terapie pentru copiL $i.familie. al FICF, ereat in anu12000. aettveaza eu un personal specializat. in cadrul programului de ~Formare de resurse umane pentru crearea unor centre pilot de prevenire a maltraiiirti !,ii lngrijire a copii1nr maLtratatv pe care aceeasl Fundatie il desfasoara cu sprljinul UniuniiEuropene, in cadrul programulut Leonardo da Vinci. Centrul functtoneaza eu 0 eclnpa multtdtsctplmara cornplexa.

SeIVieiul creat de organtzatia Artemis,la Cluj. are ca obiectiv Interventia in cazul tinerelor abuzate sexual. Dispune de 0 echtpa rnulttdtscfpltnara de tnterventie ~i If?i propunea initial sa functioneze cu 0 perrnanenta care sa asigure preluarea unor urgente,

Or anizatla Salv· ai: . Co ill c t i diver . e al . ~-;:;-l:~ cine' c tr

g., .. _.., _p a rea m erse orru;;e e \-CU.U:, . 1 en e

care desfasoara actrvttatt de prevenire st mterventte in sttuatttle de abuz ~i neglijare a copnlor, -Centrele de conslliere i~i propun sa functioneze ca semen publtce pentru coptii care au suferlt 0 forma de abuz sau neglijare s1 care au nevoie de recuperare p .. sihomedtcala si soctala, tratament s1

. ..

interventie, precum ~i prevernrea transmiterii tntergeneratn a compor-

Copllul maltratat. Evaluare, preYenlre, loterven,I.. 121 tamentului abuziv» (paunescu. 1999). Primul eentru pilot, organizat in Bucuresti, in 1998. avea «un cabinet de consultatn medico-psihologiee eli dotare necesara pentru tnvesttgatit de specialitate st 0 camera de terapie pentru copil, amenajatii. special spre a aplica metodele terapeutice specifice recuperartn, Ecbipa de mtervenue este alcatuita din 4 psihologi, un medic neuro-psihiatru, un aststent social ~i un jurist care «au beneflctat de un curs de pregame in Suedia cu specialistt in domeniul tratarnentului st al reabilitarti copilului abuzat, neghjat.» (Paunescu, 1999)

Sinergii are in functrune doua centre de preuenire $i tnteruentie in cazuri de ma1:tratare a copiilor. Centrele functtoneaza In Ttmtsoara ~i Bucurestt. Centrul -Codin» din Ttmtsoara, tnittat in 1998. i~l propune:

• prevenirea primara, secundara ~i terttara a maltratarn copilului;

• Interventia in familie - asupra copilului vtcuma;

- asupra partntelui agresor:

- asupra celorlalti membrii ai farmltet:

• sensibilizarea comunrtatn (Anciu 2000).

Sub aspectul prevenirn, Sineryiimai desfasoara acttvttatt de «preoenire ptimara: in scoii, in prtmul rand. sensibilizdnd copiii asupra dreptwilor lor $i asupra metodelor de apiirare fmpotriva agresiunilor de otice Iet: de asemenea. au loc discuiii cugrupwi de pdrinti si cu.ptofesotti: Toate discuiiile sunt fnsot;ite de materiale scnse.» (Anctu. 2000)

Exista preocupari preventive la toate nivelurile de abordare a mal1ratarii copilului: ItpreveniTea secundard $l terpara se face in paralel cu fnteruenjia inJamiliile care suntin wmiirirea (eviaenia) noastrd.

Inieroeniia infamilie esteunade tipglobaL dupamodeiul terapieisistemice familiale, axdndu-sepeunalizabnnzacponaldarelafiilordincadruljamiliei.» (Anciu, 2000)

Toate Dtrectiile .Judetene de Protectie a Drepturilor Copiilor au departamente speciale care se ocupa de problematic a copilului ~i a familiei in dificultate ~i dect, implicit. de sttuatnle de maltratare a copilului. Strategia uvernamentala de dezvoltare a protecttet copllului.Iansatala flnele anuhn _999. de catre Agen(::ia Nationala de Protectte a Drepturilor Copilului, are sectiune speciala care i~i propune prevenirea ahandonulut, a abuzului

.: neglij8.rii copilului. Exista deci premise pentru accentuarea rolului ~i a.actrvttattt acestor departamente speciale din cadrul Dtrectnlor J udetene - e Proteetie a Drepturilor Copilului. Din nefertcire, aceste scrvtcn speciale

- u dispun, mgeneral, de un personal format, spectalizat, pentrutnterventte.

portunttatile de formare la Divel national. in acest domenlu, fUnd inca estul de aleatorii, tara standarde ~i recunoastert oftctale, st venind mai , es din sectorul neguvernamental", Dtrectnle dispun de servlcii create prtn

glementartle in vtgoare, dar mterventnle risca adesea sa esueze, Apare astfel 0 sttuatte destul de frustranta din punct de vedere al satiscern nevollor de tnterventte, Orasele mart ale tfuii dispun de 1-2 centre speciaJitate ~i chiar de trei centre, in Bucuresti. Tot in orasele resedinta

130 Copllvl maJtratat. Eyaluar_, pr_yenlre, Intetyelllie. de judet funcuoneaza st servictile speciale ale Directnlor de Protectte a Copilului. in zona rurala insa nu exista inca met un fel de servictu ~i nici macar 0 sensibilizare a personalului din prtmarn pentru a cunoaste ~i a referi cazurile.

in acest sens, tnvestigatia efectuata in acest an, de catre Inspectoratul Teritortal pentru Persoanele eu Handicap din judetul Timis, la ntvelul primarnlor judetulut, teritoriu in care prin mass-media locale. s-a facut o intensa popularizare cu seop preventiv a subiectului arata 0 foarte slaba cunoastere ~i atentie pentru aeest domeniu. Analiza datelor colectate conduce la concluzta ca extsta 0 acuta ~neuoie defortnare a personaluiui detindnd oficial responsabiliiaieo: impliciirii[ ... 1. concomitent eLL neuoia unei campanii de sensibilizare a fntregii comunitaii: Un factor agravant al sittLapei este absenta unor siructuri locale care sa. reprezinie seruiciile publice specializate de la niveljudetean.JI (Muntean. Jurchescu, 2000)

Studiul remarcafaptul ca Kfnfre aciiunile iiureprinse la nivel de capitalii dejude; $1 cele din mediul rural, apare un hiatus careface ca doar inir-o rndsurd mica priInii:ri.O.e sa resimtii neuoia unei colaborWi eLL aceste seruicii: (doar in propottie de 17% primdriile turale considerii cd acestor seroieii le revine responsabilitatea unor actfunj) in uedereaabordiuii cazwilor de obuz st neglyare .• (Muntean, Jurchescu, 2000)

Eterogenttatea intaln1ta In Romania, in abordarea sttuatnlor de abuz ~i neglijare a copilului, se datoreaza in principal tnfluentelorformatonlor care apartmand unet scoh, difuzeaza 0 anumrta viziune. Este in general o sttuatie apriortca sinu una datorata alegerii dm larga paleta a posibilitatilor de abordare profesionala dezvoltate pe plan international. Din acest motiv eterogenttatea intalntta poate aparea ca 0 Iimrtare a comprehensiunii fenomenului si a metodelor de tnterventie, Consectnta este crestereariscului

, • I' I

de esec in Interventie, coneomitent cu asumarea unei realrtati inconfor-

tabile: in unele situattt, nemterventta poate fi 0 alegere mai putm rtscanta pentru beneficiari, in prtmul rand pentru copil. decat 0 tnterventie neadecvata.

3. TIPURI DE INTERVENfIE

Maltratarea reprezinta a dtsfunctie a relatiet dintre copil ~i adultul in puterea canna se afla copilul. Daca aceasta putere este utilizatii pentru a face ran copilului, daca adultul nu i~i asuma responsabilitatea ingrijirli copilului, copilul apare ca vtcttma in relatta cu adultul.

Consecintele maltratarii ating toate Iaturfle bio-pstho-socto-culturale ale funtelor umane implicate ~i reprezinta in acelasi timp un fenomen de incalcare a drepturilor copilului.

Interventta va trebui sa tmteasca toate aspectele extstentiale ale copilului vtcttrmzat: btologice, psthologtce, soctale ~i culturale st, in acelast timp, sa

Copllul maltratat. Evaluare, prevenlre, Interventle. 131 alba un aspect corectrv pentru agresor ~ de reabtlttare pentru familia sau mstttutia care a constttutt mediul de producere a situatiei maltratanle.

Maltratarea unui copil este Insa in relatie eu intreaga comunttate care favonzeaza sau tolereaza producerea fenomenului, :?i se rasfrange in spatiul cultural al acesteia.

Tipurile de mterventie se ref era la nivelurile soeiale dtfertte pe care le ttnteste f;ii le Impllca, Exista tret tipurimari de mterventte din a carorvanata combtnatte poate rezulta succesul (Killen,1993):

• modelullucrului pe caz (unitatea de interoenpe este coptlul-vtcttma, adultul-agresor ~i familia sau tnstrtutia care constituie mediul maltratant) ;

• modelul tnterventlei sociale in rete a;

• modelul campaniilor de sensibilizare la ntvel comunttar ~i politic.

Cand se adopta modelul _lucrului pe caz, Interventta trebuie sa pIece de la inieleqerea srtuatiet de maltratare a copilului ca situatte de trauma. Aceasta tmpune recunoasterea !?i abordarea consecmtelor spectfice traumei, dar ~i a strategillor de ajustare la relatia traumatizanta dezvoltate de copil prlncomportamente compensatorii care, asa cum arata Killen (199B). pot fi de tipu1:

• comportam.ente de supra-adaptare: super-copti (cei eu perfomante comportamentale apreciate de catre adultn din jur), copii gdjulii cu parinttt (sttuatie in care asistam la inversarea rolurilor), copii pterdutlapatici (cumlntil:

• comportamente disturbante: agresive. dtstructtve, clovnerit, hiperchinetism.

Copilul abuzat sau neglijat dezvolta un smdrorn comportamental user de recunoscut, dar dificil de abordat terapeutic deoarece «cu sindromul ne obtsnuim sa corrvietuin». (Ioneseu, 1999)

Cu prtvire la consectntele maltratarn Main E?i Goldwyn au aratat ca TIU experientele coptlartet dectd dezvoltarea ~i functionarea noastra ca adult. cicapacitatea noastrd de afacefaJ;ii aces tor experiente (Killen, 1995). Aceasta capacitate de a depasl eu 0 oarecare usurmta 0 srtuatte care, in cazul unui alt copil are consecmte grave, este denumrta rezilientii Copilul rezilient raspunde sttuatnlor de disconfort mai degraba prtnrnecantsme de adaptare dedit prin mecanisme defensive. Acest lucru creioneaza obiectivul interventnlor f?i in acelasi tirop sugereaza modalitatea cea mat eftcienta, directa, de evaluare a succesului mterventtei. Altruismul, snntul umorului amanarea reactnlor imediate st planificarea, prevederea disconfortuhn, sunt reactii de adaptare (co' care fae suportabila suferinta. Existii dovezi care sustm Importanta cahtatn umane a celor dinjurul copilului in sprtjinirea sau diminuarea reztltentetlui. intr-o tnterventie ststermca, rezfltenta copUului este abordata in relatie eu reztltenta familiei sau a mediului de

Astfel il vorn ajuta sa faca Iata expertentelor traumatizante evttand dezvoltarea unui sindrom de adaptare penculos.

in demersurile facute pentru mtelegerea sttuatiet de maltratare in care se atla un copil, nu trebuie sa uitam ca in anurmte perioade ale dezvol1Arii sale normale. copilul poate deveni dificil. facand sa creasca riscul de maltratare, de catre pfu1nte sau educator.

Daca educatia in familie Inarrneaza copilul cu un tipar de relationare cu ceilalti, mal ales cu eei apropiati. educatia in afara familiei, in primul rand in scoala, creeaza tiparele largt de relattonare in comunitate.

Intr-o comumtate toleranta fata de vtolenta, maltratarea eopilului in scopul educant ~i a1 soctalizaril lui poate contmua st in afara familiei, in celelalte medii sociale In care copUul este mtegrat pe traiectorta fireasca a dezvoltarti lui ca mernbru al soctetatn. Ne vorn refert in prtmul rand la $coald $i servicii medicale.

Astfel, educatorii din sisterrwlde lnvtq:Qmdntpot reitera trauma produsa copilului de cafre primullui medru de vtata, familia sau instrtutta in care creste, Prin rutina de pedagogie scolara, lntre coptl st adult este tnstaurata o comunicare verticala, bazata pe 0 autorttate necontestata, ascultare ~i respect.

in virtutea acestei ierarhii general acceptate, traditionale, greutatea cuvtnte1or, capacitatealor de a traumatiza, nu este recunoscuta. Educaiorii considera ca a utiliza un ltrnbaj cu expresii verbale mai dure este mal putin traumatizant pentru copil decat bataiafuica. Dar durerea psthica a copilului nu trebuie uitata, cact a nu lua In seama durerea poate fi 0 condutta terapeutica pertculoasa, care sa determine neglijarea cauzelorunor anomalii prm anibilarea simptomului care este durerea, (Tomkiewicz. 1998)

Comportamentele abuzrve, agresrve, au 0 evolutte in sptrala, care adeseort, face ca victima sa se transforme In agresor, intr-o alta relatie, perpetuand astfel ciclul abuziv ~i extmzandu-l in celelalte medii sociale in care functioneaza fosta victlma, Existiiin sistemul educational, f?I fenomenul este in crestere, sttuatn in care educatorul este abuzai de catre copii.

132 Copllill mliitratat. Evailiale, prevelllr., Intervel11le. vtata a copUului l?i chiar cu cea a cornunitatn care alcatuieste contextul socio-cultural al vietn copilului. Numeroase tehnici de mterventte iau nastere, inacord cu principiile de mal sus, precum si curesursele disponibile in mterventie.

in intentta de a sprijini ~ proteja copilul vtcttma, mterventta va prevedea o serte de masurttmttte spre a schimba mediul generator st tolerant al maltratarn (familie. tnstttutie, ccmunrtate, societatel. Cand Insa nu este postblla sch1mbarea externa a sttuatiet copilului maltratat (in societatt abuzive ~i neglijante, in tnstttuttt, zone de razbof) interventia trebuie sa se concentreze pe ajutorul oferit coptlului, bazandu-se pe:

• tmportanta calitatu Interacttunilor sociale (relatnlorl de care are parte;

• tmportanta tntelegern ~i a participarti adultului la sufermta copilului.

Copilul maltratat. Evaluare, prevenlre, interventle. 133 in tntervcntttle necesare in aceste srtuatn, evaluarea va trebui sa evidentteze aspectele de malirotareanteriDardaCDpiiloragresorl., infamil1e stintnstttutn (scoala, spital, mstrtuttt de protectte sociala) mcluzand acele forme de maltratare verbala al carer efect este adesea negIijat.

Sttuathle mentlonate impuntnterventn ample atat eli agresorul (copilul), cat ~i eu vtctima agresiunii, educatorul. Incidentul violent trebuie V3zUt ca un moment de acutizare a unei situattt crontce neglijate.

Interventla in aceste cazuri este dtfictla. de durata, dar absolut necesara, Ea trebuie exttnsa, sub aspeciul tnitiern unor acttunt educative. lanivelul intregn mstttutn unde a aparut incidentul, eu scopul prevenirii reapantiet fenomenului.

Studiile au demonstrat ca scohle care nu cultiva competttia, ci colaborarea ~i soltdarftatea, au 0 scadere sernnlflcattva a incidentet conflictelor ~i a agresiunilor intre copn, a delincventet ~i abandonului scolar, concomitent cu 0 pastrare a nivelului ridicat al performantelor academice,

Prevenirea abuzului sau a neglijarti copUului devine 0 preocupare care atmge toate servtcnle in care se ofera ingrijirt copilului.

In ceea ce prtveste ingrtjirile medicale care se acorda copilului bolnav, aeestea sunt adeseori 0 combtnatie perversa de tntentn bune ~i actruni maltratante, care tin de cultura tnsututtet. Astfel, pracuctle de injectare acopiilor care necestta tratamentla anumite are dinnoapte. tara a-t avertiza despre ceea ce urmeazasa Ii se faca, legarea de pat a copiilor care necestta perfuzn pentru a eftclennza actul medical separarea copilului de mama tmediat dupa nastere, sunt ru.tini care tin de cultura tnsututiei st asupra carora ntmeni nu -st mai pune sernne de intrebare ~i nu nuanteaza potenttalul maltratant al sttuatiet ~1 posibilitatea ca acest aspect sa diminueze efectul terapeuttc,

In cazul modelului de interoentie sociald ih retea, interventiile trebuie sa urmareasca, cu multa creattvttate, sistematic,' initierea 5i functionarea \

. . .

retelelnr sociale tn j1.UUl celor implicap. ih situafii de maltratare a copilului ~i

fn primul rdnd al copiluIui victimiL Expertenta unor prolecte a demonstrat eftctenta, costurile miei ~i rezultatele remarcabile ale aces tor tipuri de tnterventie.

Retelele se aleatutesc din serviciile E?i profestonistn tmpdcatnn mterventte, dar st din persoane extertoare sistemulUi de servicii. Aceste persoane pot apartme familia extinse sau potfi voluntart care se Impltca pentru sprijinirea copflului, familiei, Instttuttei, Uneort. acestt voluntari, pe langa dtsponibtlitatea de a se tmplica, au !?i 0 expertenta proprte eu situatii de maltratare, ceea ce le da 0 experttza tncontestabtla.

British New Pin este un protect bazat pe retea !?i grup de sprijin alcatutt din mamele abuztve, care sunt motivate sa~l?i schlmbe deprtnderile de a tnteractiona cu copill. Ele i~i of em spnjtn st ajutor una alteta, devenmd mai

)

134

CopUul maltratat" Evaluare, prevenire, Interyentie.

motivate st mai apte de a schimba tlparele de relationare abuztva, (Killen, 1993).

1 Retelele $igrupurile de suport social au un efect educatrvst terapeuti.c mcontestabtl, care, in anumite sttuatti, poate fi mat adecvat decat 0 anumitii [ forma de terapte, dar intotdeauna poate eompleta cu sueces 0 forma de terapie indfvtduala,

Daca terapeutul nu urmareste abordarea pannttlor prtn.retea, munea terapeutica ell aceste famlln poate face sa creasca dependenta lor de terapeut, tar aeesta se vagasi ln sttuatia de aft umca «retea soctala afarmltet-, facand astfel sa sporeasca starea de izolare ~i rieputtnta a farnillei (Killen. 1993) .

Grupurtle pot juca un importantrol preventiv in eazul famflnlor tinere. in Seanclinavia. grupurile de sprijin eu rol preventiv s-au dezvoltat in jurul cltnictlor pentru copii st parintt, uneori in cooperare eu serviciile locale de protectte a copilulut (Killen, 1993) .

Acest mod de functtonare inlesneste mitierea grupwilor de rejIectie comunitard. Anahzand cazurfle aparute in comunitate nevoile f?i resursele dtspontbile, barterele care apar in mterventti, spectalistn care alcatuiesc aceste grupurt au urmatoarele roluri:

• identificarea f?i Imtterea vertgilor absente din reteaua serviciilor de tnterventte:

• planificarea unei politici de imbogatire a resurselor existente la nive1ul comunttatn;

• chestlonarea permanenta a efictentei cadrului legislativ existent.

Campaniile de sensibilizare la ntvel comurutar ~i politic mfluenteaza contextul socio-cultural al mterventttlor. Functionarea retelelor este conditionata de niuelul. de educaiie a comwTitiqii. Educatta determina sensibilitatea ~i disponibilitatea comunttatn de a ajuta. Voluntariatul, indiferent de tipul de protect de tnterventie in care este indus. este facilitat de schtmbarea reprezentartt comune asupra fenomenului, in sensu! de a nu tolera producerea lui ~i de a avea deschtderea necesara implicfuii reparatorn in situatn abuzive.

Deoarece izvorul abuzului f?i al neglijarti. in familie ~i in celelalte medii sociale care au responsabilitatea ingrijirti ~i a acoropanierii copilului in procesul de socializare. sta ill mare masura, in reprezentiirile sociale cu ptiuire la relapa adult-copil, educatta intregii comunttatt reduce tnctdenta maltratarn. S-a dovedit ca largile campanii de sensibilizare a comunttatn au ca efect 0 reducere semnfftcatrva a cazurtlor, in special a abuzului ~1 negJijarti ftz1ce.

Interventia cducanva extmsa poate fi transformata intr-o campanie de advocacy pentru prevenirea abuzului ~i a neglijarti copilului. Obiectivele unei astfel de campantl, care poatefi desfasurata lanivel national sau.local, pot fi in acelasi timp:

Copllul maltratat. EYaluare, preyenlre, lnteryentJe.

• sensibilizarea comunitatn:

• multiplicarea servieiilor de caritate;

• crearea, functtonarea retelelor sociale de sprijin;

• aparitta voluntarilor (din familia largita sau din comunitate);

• initiative in domemul legtslattv;

• aparttta unor proiecte de tipul big sister. big brother sau a proiectelor de Interventie comunitara de tlpul celor din Quebec.

135

lntr-o tnterventte bme planificata cele trei tipuri mai sus mentionate, tmplicand dtferttele nrvelun ale sistemului social in care apare situatia maltratanta, se vorimbina f?i completa reciproc. «0 interoenfie eficace, ceniraiii pe consolidarea supotiului social de retea. necesttd implicarea proJesiDni$ti1orfn vederea soiuiiotuiiii problemelDr $iasprfjiniriicucompetenta afamiliilot» (Killen. 1993)

4. ETAPELE INTERVEN lEI - semnalare,

,

evaluare initiali, interveR1ie, evatuare

Nu exista retete de tnterventie aplicabile in once situatie, in mod stereotip st conducand faragres spre succes, De la 0 sttuatie 1a alta. tnterventia trebuie sa varieze sub aspectul metodelor al strategiet generale cu obiectivele ei de durata ~i chiar al profestornsttlor chemati sa alcatuiasca echipa de Interventie. in aceasta prezentare ne vom referi Ia aspectele generale ale tnterventnlor, dand, de asemenea, informatn sumare legate de evantaiul de posfbtlttati din care pot fl alese metodele de lucru pentru un caz concret, atunci cand se alcatuteste planul de mterventie.

Primul pas in mterventte este momentul semnaliirii, care poate avea loc in modalitati varia e, de la un caz la altul.

Cunoasterearnotivattei explicite ~i implicite a persoanei care semnaleaza cazul este esentiala, eel care semnaleazacomunicatmplictt despre reteaua soctala care exista in jurul sttuatiet de maltratare, despre modul de functtonare flIi motrvatta acestei retele. De aceea, este importanta identificarea celui care semnaleaza cazul de maltratare.

Modalitatea de semnalare este, de asemenea, tmportanta pentru ca tncumba un grad dtfertt de angajare, fata de sttuatie, al celui care face cunoscut cazul copilului maltratat.. De la un telefon, la insottrea copilului intr-un serviciu medical, exista 0 larga varietate de procedee de dezvalutre a situatiet abuzive.

Serviciul unde se face semnalarea reprezmta un aspect important in tntervcntie, deoarece se constitute ca inip.ator al echipei: de ifltervenpe ~i al retelei de servicn flIi agentn care vor fi implicate.

intocmind planul de mtervenne, echipa va face ~i evaluarea ~ Prima mtrebare la care trebuie sa gaseasc.a raspuns echipa este: ce s-a petrecut

(ICea mai eficace inieroeniie infamiliile cu rise de abuz este, mai inainte de once, sa se asiqure nevoile de bazd pentru hrarui$i adapost, locuri de munca$i stabilitatefin.anciard a acestorfamilii. Difertte tart din Europa au

e .... ' ... • .. ut acest deziderat' - .' d 'd;-f'."";+ Vi I···· '. ;~ - - ),lrt:l"·m,~

r. I,.l..UL,.I .. , . .., . , ,In gra e !.le, ue. ne e nu au TeU$u mea. l.l.~en.

1993), In 1998, in Revista -Copnt de azi sunt panntii de marne», Rodica Tokay, dtrector al Direetiel de Protectie a Drepturilor Copilului a judetului Arad, spunea: «Cum pot sa siau de uorba cuJamiliile abuziue. ell copiii. Inr, ednd eu~tiu cd adeseori ace$ti parinti nu au ce pune copiilor pe masd. tar eu nu pot sa-iqjut?l»

Acelasi punet de vedere este lmpartru;Jit st de altt spectahsti 'in domeniul abuzului f?i neglijam copilului, care constdera caa vorbidespre acest subiect intr-o tara ca Romania. unde problema saracier este acuta !?i departe de rezolvare, constitute inca un lux (Gabel, 1996]. AceastA optme, plasand punctul de Interes pentru protectta copilului in aspectul economic al vietti de zi cu zi a copilului. rtsca sa favorizeze perpetuarea practicilor abuzive in relatta adult -copfl, pnn scaderea atentiei societath fata de aceste aspecte.

Drept cauze individuale, impunand 0 evaluare in vederea stabilirti planuluide mterventte, putem considerafactort care, dupa Lynch (1995). tin de un copil special st de un parinte special.

136 Copilul. mattratat. Evaluare, prevenire, interventie. $i gravitatea pericolului in care se ajld copilul ~ nu dne a comis fapta. Prima intrebare care se pune, ca ~i prima masura care se ia, au ca scop asigurarea secwitd:l;ii copilulu.i

Daca sttuatta prezmta un grad mare de perteol pentru vtata copilului .. este necesara omasuratmedtata de protectie acoptlulut, care sepoate realiza prinintemare de urgentala un spital, deexemplu. ceea ce nu va da de bamnt parintflor ~i va prevent dezvoltarea unet atitudini defensive din partea lor ..

in acest caz, evaluarea stmvestigarea sttuatiei va continua dupa ce s-a Iuat masura de siguranta pentru copil.. Nu putem rtsca sa lasam copilul sa.astepte in situatta abuzrva panala incheierea evaluarti inl(iale a situattet ill care se afla,

Evaluarea va trebut, mtr-un al doilea moment. sa reltefeze cauzele maltratarii copilului. Stabilirea cauzelor este esenttala pentru mterventie, Cauzele pot fi atat de natura socio-econom.icd cat f?i individuald. Cauzele economice (saracta) nu actloneaza direct, ci prin corolarele sale:

• nivel scazut de educatle:

• nivel crescut de stres;

• tnabtlttatt de comunicare. negocire ~i rezolvare a confltctelor:

• consurn de drogun.

Discutarea ~i alcatui.rea...J,L.~ de fnteruenp.eneceslta un moment de intalntre a intregn eehipe ~i un bilani al evaluartftmttale. Acest moment de inceput va insemna ~i 0 distrtbutre a rolurilor ~i responsabflltatflor, ca ~i de stabihre a rnodului de lucru al echipet,

Copllul maltratat. Evaluare, preventre, Interventie. 137

Obiectivele planului de interventie vor fi diseutate ~i eu beneficiarii: copilul ~i familia.

lni.etventig,__va Insemna implementarea planulul prtntr-o jonctiune de rolurt ~i filosofii ale membr1lor ecbipe1 multidisctpIinare de lnterventte. Astfel mterventia va capata 0 latura jurtdica ~i de protectie soctala, 0 latura terapeuttca medicala, psthologtca, educattva ~1 de asistare soctala, Toate aeeste fatete ale mterventiei vor fl armonizate prtntr-o continua eomunicare a membrflor echipei de tnterventie in spiritul unui respect profesional mutual' in beneficiul copfiului vtctirna a maltratarti, al famlliei/ Instituttet ~i al intregii. comunttatt.

Extsta ~i 0 evaluare continuii a sttuattet care se face prin mregtstrarea rezultatelor Interventnlor ~rraportarea lor la objective. Fiecare intalntre a echipei de lucru este ~j 0 oeazie de reevaluare a sttuatiet st a procesului reparator, de reajustare a demersurtlor, Elementele luate in evaluare sunt: starea psihica, soctala tstorta personala a partntilor,

Un aspect important este urmanrea de durata a startt :fizice ~i a dezvoltarli copilului. Ani la rand, copilul trebuie evaluat ell regularitate de catre medic, la inceput mat mtens ~i apoi mat rar ~i mai puttn tntens. (Bentovim in Lee. 1994) Medicul ~i psihologul vor ramane responsabili de evaluarea progreselor ftzice ~i psihice ale coptilor In tirnp, pentru a vedea daca nu sunt urme de vatarnart ale creterului sau senzortale mai greu de sestzat.

5 .. TEHNICI DE INTERVENTIE CU COPILUL

Au existat, in clinicaabuzului ~ianeglijarti copUului, diverse orientiiri eu privire la ttnta prtncipala a Interventlet. Unele plasau in centrul tnterventnlor pdrintii. neglijand, in oarecare masura, copilul. Dar. tndiferent de tipul Interventtflor, s-a demonstrat statistic (Killen. 1993) ca:

• doar 400/0 dtntre pannti il?i schimba definitiv comportamentul abuziv; • 200/0 dintre partntt pastreaza un comportarnent abuziv, in cluda tnterventnlor, lar copilul nu se mal poate mtoarce acasa;

• un procent de 400/0 ~t schnnba doar partial comportarnentul fata de copil. incetand sa n mai abuzeze fizic f?t sa n neghjeze, dar contmuand maltratarea emotionala.

Aceste observatn raportate la obhgatia tntervenienttlor de a apara in eresul coptlului au condus la plasarea copilului in centrul tntervennei, a unitate prtncipala a interventtet.

in spirttul acestet viziuni au fast dezvoltate tebnici de mterventie adaptate pilulut, menite sa -1 sprijine in situatta dificila in care se afia ~1. in acelasi ::np 8a-1 redea capacttatea, energia necesara unei dezvoltiiri nonnale.

138

CopJlul maltratat. EvalulD'a, prevenlre, Interventle.

Comunicarea terapeutici

Copilul victlrna a abuzului ~i neglijarti are nevoie de ajutor pentru a face fata,haosului interior ~i perceptiet dureroase pe care 0 are asuprarealttatil.

Inruct lID caz; scoatereadinmediul abuziv ~ piasarea copiluluiin1r-un loc stgur, nupoate m.semna sf~itu1. interoenf;iei. ci doar inceputul unui proces de reabilitare complex, dificil. de durata, great eu evolutte smuoasa. in cazurile in care separarea copilului de familie. prtn plasarea lui in afara c8minului panntesc, este obligatorte pentru securttatea copilului,. profesionistul va avea de Iacut 0 serioasa munca de:

• pregatire a separarti:

• asistenta a doliului dupa separare;

• construire a atasamentului copflului in noul mediu de viata

Copiii maltratan i~i investesc energia vttala pentru a se adapta senzattei de tnconststenta ~i haos interior. pentru a intelege ce se petrece ~i a gasi modalttatile ce1emai bune de protectte fata de realitatea care le este tmpusa st in ultima instanta p. entru a supravietui.

, , ,

Comunicarea d.espre petceptiile !li seniimertiele lor legate de reaIitatea in care triiiesc este SCQPul terapeuiic oltniensenieniului; in strddaniile lui de a vindeca suferin(ele psihice ale coptiux:

Killen (1993) vorbeste in acest sens despre comunicarea terapeuticii ell coptlul, in acest proees, terapeutul are doua scopUri majore: sa-l faca pe copil sa-~i inteleaga sttuattasi tr8.irile ~i sa-l convmga ca el, terapeutul, este gata sa-stasume consectntele acestei mtelegert ~i safaca rncereart de a schimba sttuatia in care se a.f1a copilul; eu aIte cuvinte. ca este aliatul lui care nu i1 va trada,

Sentimentele dureroase *1 confuze ale copilulut, conflictele in care se sirnte prtns Intre a se apara ~i a-st apara partntit care-l maltrateaza, amestecul de ura ::;;i dragoste pe eare it traieste, spaima, furta durerea ~i nestgurantanecestta cuvmte pe care copilulnu este, eel mai adesea, capabil sa le gaseasca.

Este rolul lntervenientului sa.gaseasca euvintele potrtvite trairilor eopilului. Aceasta presupune 0 tntensa empatie eu starea eopilului. Ia.ra - tr bart .. .... ~ ... ~~ rttic , . edi 1 d ·.1 rum - +;:;,~ late in III e an, eomenu::uu cnce sau precespre ue . e ffiLa.J.up· ... II·

fiecare copil este 0 poveste care trebuie spusa-, spunea Winicott.

Ajutandu-l pe copil sa dea nume haosului emotional pe care il traieste, n ajutam sa-st elibereze 0 parte din energta pe care 0 utthzeaza pentru a face fata sttuattet. Aceasta energie va putea fi. folositA pentru 0 dezvoltare si 0 adaptare mat buna,

Statura moo mica. subpcnderalttatea precum ~i pseudolrrtarzterea rntntala a copiilor care cresc in centrele de plasament. •. confirmate statistic. pot fi puse in legatura. eu orientarea energiilor vitale ale acestor copii. Indiferent de tipul de tnterventle, care se constnuie ca un pretext a1 comu-

Copilul malbatat. Evaluare, prevenlre, Interven,le. 139 ntcaru: doar comumcarea terapeutica apare ea fiind salvatoare. Energille de dezvoltare ale acestor copii sunt absorbite de haosul declansat de momentul pterdern tntttale a parmtelul, al doJiului neprelucrat, Ia care se adauga formele de abuz !?i negJijare care se intalnesc in tnstrtutttle pentru copii.

Nwnai 0 comunicare empatica ~i stncera cu eopiii victlme poate Ii terapeutica.

Con(:inutul comuniciirii terapeutice trebuie sa se ref ere la realitatea In care traieste copilul. Mesajul transmts copilului trebuie sa fie acela ca. el are dreptulla 0 vtata sigura ~i ca va ft ajutat.

Reducand sufennta $,i haosul copilulut, eomuniearea terapeutica il ajutii. sa eomunice despre sine st despre pannttt lui. despre relatia lor ~i ii face viata mai predicttbtla.

Teoria traumei a dezvaluit faptul ca buna functionare a cre1erului are nevoie de continui:ta.te, predictibilitaie $i emopi poziiiue (Speckhard, 1999). Capacitatea de a antlcipa este importanta in adaptarea la situatte,

Copiii maltratatl au 0 capacitate de anticipare scazuta datortta con- f centrarn lor permanente pe dmprevtzfbtlul previzibih canna trebuie sa-t facafata (Killen. 1998). Sttuatta impredietibilA in care tratesc Ie dtmmueaza I capacttatea de anticipare. Interventnle care VOT alcatut strategia reparatorte cu copilul vtcttma trebuie Sa urrnareasca tntroducerea elem.entelnr de predtctiaibtateii: vtata eopilului. Aceasta predictlbilitate trebuie sa se refere la aspecte placute cum ar fi: mtalntrt In anunnte zile,la anumite date, ore, cu 0 figura de atasamen a copilului din afara familiei. Aceste evenimente dortte siasteptate de catre copil vor deveni puncie de reperinhaosul dureros at vtetn lor.

impreuna eu copilul, intervenientul va explora aspectele reahtatn gasmd exphcattt pentru ceea ce Ilmspalmanta pe copil ~i pregatmdu -1 astfel pentru evenimentele stresante.

Poate ca intervenientul nu poate reduce durerea copilului dar impartasindu -i-o, va reduce panica ce 0 msoteste, cact copilul va intelege ca exista cineva care mtelege, c3ruia Ii pasa st care va face ceva pentru schimbarea sttuattet,

Intervenientul vine eu tnformatn simple, dar esenttale pentru eopilul marcat de trauma traJta.

Un scop al acestet comuntcan terapeutice este reducerea sentimentului de vtnovatie a copilului; vmovatla pentru cele trarte (em-a batut, rn-a pedepsit, pentru ea am fost rau») dar ~i pentru dezvalutrea unor fapte care-t invinovatesc panntele, sttuatie care naste in copil teama fata de consecmte ~1. in acelast timp, sentimentul tradaru. Oricat de rea ar fi situatta pe care o trateste, copilul are tendlnta de a fi loial partntelut,

140 Copilul maltratat. Evaluare, preYeDire, interyeDtie.

Modalitatea prin care se poate realiza comunicarea terapeutica cu copili pune la incercare creativitatea !?i capacitatea empattca a tntervenientului.

Copilul nu poate eonversa prea mult raspunzand a intrebartle noastre (Killen, 1998). Deer, dtalogul poate rarnane 0 asteptare neimplinita pentru terapeutulcare gande!:?te eomunicarea ell copilul maltrata in sensu! clasic, verbal. «Lucrez cu copiii punandu-le la dispozttte marionete, creioane $i hartie, plastilina, personaje din plastic, cuburt care vor juca rolul unui suport material pentru ca ei sa-st exprime sentimentele sf conflictele Intertoare.» (Robert-Ouvray, 2000)

Uneori, comuntcarea terapeunca se poate realiza pnn pouestiriin care mtervementul reahzeaza analogii eu sttuatia In care se afla eopilul, foarte clare pentru aeesta. Unui eopil coplestt de doliul pierderii partntflor, asa cum sunt tott copiii abandonati, i se poate spune 0 poveste cu animalele lui favorite sau 0 poveste despre un all copil. Este important ca in aceste povestirt sa se numeascci sentimentele generate de situatte, la tott eei tmplicatt in sttuatte, !?i sa se descrie expresille neverbale ale emotnlor, Numirea sentirnentelor le legrtimeaza tmpltctt $1 le reduce povara pentru eel care Ie traieste in tama, asa cumfac coptti abuzatt. Pe de alta parte. numirea lor trebuie dublata de explica1;ii pentru a ajuta oopilnl sa mteleaga cauzele mai ample ale srtuatiet dureroase in care este prins l!?i in care el se simte uitat de toata lumea, «Te-a.durut: cand. tala te-a bdtutjard nici un mow ... TtL aifost cuminte de-obia. ai C1.$teptat sa vind acasd. dar el a venit beat $i te-a lovit $i tu nu ai putut deem sa IT ur~ti atun.ci. .. Aifi vrut sUfi mare st saflhatisa-ldoardG.$acumtedureape tine ... Dar dejaptiliubesti: Cl$acwn $i el te tubeste ... Poate cd in ziLLa aceea tata era supiutu. cd nu poate sd-ti deatntcearfiun.d:sCi:-p.dea. .. Poateca$ielajostunbciiatcatit1ecareasujerit pentru cd f1. biitea tata ... $i acwn nu prea stie cwn so. se poarte cu tine ... mai, ales cdnd este supdrnz, ,.11, Comunicarea trebute sa umanizeze sufertnta' prm explicatn rationale sl sa legttimeze sentimentele vinovate. Vindeearea poate veni doar spWl.Ondceea ee este de nespus ~ ceea ce blocheaza scurgerea timpului dezvoitarii Intr-un prezent continuu ~i amenmtator, caruta eopUulface permanent eforturi pentru a-t face fata, pentru a supravietut,

Cand se spune povestea, vocea ~i mimica celui care 0 spune sunt elemente importante prm care se pot reda trairfle. in aceasta modalitate de comunicare terapeunca se impletesc elemente de sofrornzare a copilului de irnblanztre a durerit I?i haosului carora Ie este prada,

.. L •••• i.'.i'iiiiT1TT11..1_ ... __ ~~~ __

Uneori, abtlitattle verbale ale copilului il fac sa beneflcieze mai putm de povestirt. in aceste cazurt,Jocwi1e ClL pcipl.L$Ue, mmiDnetele sau cu.juciirii miniab.Jralereprezentand animale, personaje umane, obiecte din casa, casa din care copilul poate construi un habitat pot provoca mai mult copilul spre a-si extertoriza trairtle, Modul in care Ie manipuleaza devtne povestea pe care copilul 0 spune, pe care a trateste, in acest caz, invelisul cuvintelor

Copilul maltratat. Evaluare, preveD.re, interven~le. 141 va trebui sa vtna din partea terapeutului care va acompania eu blandete ~ recepttvrtate reactttle copiluhn, jocul eopilului.

Desenulramane intotdeauna un mod de a descne povestea care nu poate fi spusa in cuvtnte .. Culorile, hartia cretan pot provoca pe copll sa Ie utilizeze. Copilul reda ceea ce stie ~i il preocupa, Povestea lui apare clarin desen pentru eel care este pregatit sa 0 crteasca,

Teoria traumei pledeaza pentru utilizarea desenulut m comunlcarea eu subieetul traumatizat. Cele mai dureroase amintiri sunt pastrate vtzualizat, sub forma de imagini. tar subieetul este incapabil sa Ie puna in euvinte !?i incapabil sa le preluereze :?i sa le depaseasca.

Desenul poate fi utilizat pentru eomunicarea terapeunca sub forma:

• testelor protective ere ion- hartte, mat usor de descifrat;

• desenului spontan. copilul fund doar invitat sa deseneze ceea ce doreste.

In al doilea caz, deseifrarea mesajului presupune 0 experienta a terapeutului eu aceasta forma de exprtmare a eopilului.

Modelqjulin lut, plastiJina, coca de Iaina !?i apa, este 0 modalitate in care copilul i~i poate spune povestea atat prm ftgurtnele modelate cat ~i prm euvintele, expresille verbale care acompaniaza actlvitatea de modelaj a eopilului. Figurtnele tridimensionale create pot debloca ~i facilita comunicarea verbala a copiluLui despre cele petrecute st despre tratrtle lui.

T~ mici seenete care POUl lasate in seama copnlor pentru a da viata personajelor, pot constrtut 0 'buna tehmca de eliberare de catharsis al tenstunflor, dar ~j de clarificare a proprtet start de confuzie !?i durere a copilului carejoaca, dll viata unui anumtt persona], intr-o anumrta sttuatie. Coptlul i~i joaca de fapt propria expertenta eu mteleeurfle ~i tralrfle ei.

Dansul este 0 modalitate de exprimare a trairtlor ~i deci, de abordare terapeunca a coptlului vtcnma. Dansul, ca ~i desenul sau modelajul, este o modalitate de comunicare care-l face pe coptl sa se stmta in stguranta, dtzolvandu-t anxietatea. Absorbit de dans. copilul i~i poate expune toate sentimentele :?i if?i poate lasa libere resentlmentele.

Spre deosebtre de actrvttatile ludiee expuse mat sus, cu ex:traordinare valente de comunicare terapeutica, atunci cand.sunt dezvoltate in intalnirea Indtviduala cu terapeutul, dansul este 0 metoda de lucru ntmertta pentru grupuri de copii victime.

Muzica §i da~ul au darul de a instala starea de curgere despre care Csikszentm1hayli (Mayhew 1997) spunea ca este 0 stare de grape in care individul se dezvolta st se simte tiber creator. mspirat. Aceste capacitati sunt diminuate Ia copflul victima care, asa cum spunea Killen (1993), nu-st mai foloseste energtlle pentru a se dezvolta, ci pentru a supravietut realttattt traumatizante.

142

Copllul maltratat. Eyaluare, prayenlre, interYen,le.

lntr -0 faza moo avansata a terapiei, experienta eopilului trebuie generalizuta, cu scopul de a-t diminua sentimentul de expertenta de nedepastt, care-l face sa dtfere de cetlalti copii.

Comunicarea trebuie sa fie directii, simp~ sincerd. caldd. Mesajele care se transmit copUului vtctima sunt aceleasi ea f,)l in cazul adultului, in procesul de consiliere:

• copilul nu este smgur eu drama lui;

• celalalt este prezent, dispus sa il asculte st gata sa il ajute;

• celalalt este 0 prezenta secur:izanta, acum st aict, dar st de acuminainte;

, ..

• celalalt este gata sa il sprijlne;

• ceIalalt are incredere inel, in capacttatile lUi de a depast sttuatia difiei1a.

Existain eultura.noastra tendmtade a saruta ~ imbrati!?a excesrv copnl, ca mod de exprimare a afectamtt, compasiunii f?t sohdarttatii ell ei. Aceasta conduita nu este adecvata in procesul de reabllitare, maiales la ineeputul mtalntrtlor terapeutului eu copilul.

Copilul are adeseori gesturt de aparare in fata acestor efuznmt. Expertenta lui in proximitatea stransa a adultului nu este securtzanta, tar apropierea terapeutului de copilul vtcnma, destm sp1rttul traditiet, va starm in copil atitudini l?i gesturi defensrvesi 0 anxietate care nu vor facilita comunicarea, ct se VOT constitui drept predict.

Pe parcursul int:alnirtl.or terapeutice cu coptlul, acesta poate dezvolta start de panica ce rettereaza trauma traita Panica poate fi msottta de plans, ttpete, ~tatiemotrica. In aceste momente. apropterea flzica a terapeutuhn, 1mbra:t:i~ea ~i retinerea copilului pentru a-t stopa agttana motnca ar putea fi conduite terapeutlce adecvate.

in dozW'ea proximitiifii cu copilul, terapeutul trebuie sa tina seama de faptul ca simpla lui prezenta fizica Influenteaza copilul si ca in functie de starea acestuia, prezentafiztea trebuie sa sefaea stmttta mal puterntc, mteractiunea sa fie moo provocatoare sau mai retmuta.

A nu fi 0 prezenta tntruztva pentru copil. pentru a nu-l sperta, dar in acelast timp a nu -l lasa sa se simta smgur, constituie elemente importante ale nuantarii prezentei terapeutului. Ca terapeut, trebute sa fij pregant, receptrv, flexibil pentru realizarea acestui echilibru delicat, necesar in relationarea eu copilul maltratat.

Indiferent de tehnica de tnterventte, relationarea adultului cu copflul va trebui sa pastreze aceste nuante. -Orice mterventie care nu se bazeaza pe acest gen de comurucare terapeutica ell eopilul nu numai ca nu va fi eficienta, dar vafi adesea perceputa de catre copil ca 0 altasttuatie abuztva la care este supus.» (Killen. 1993)

Copllul ;maltratal_. Ev-alua_re,prevenlre, 'nterventla.

Moda1ititi de interventie in.cazul copiilo.r abuzati ,i neglij..,

.143

N - 0 - - e studn . -. . - tr ue din - . t 0- • - a- ta sam· .,- - till . - - . .. ~atat ca in

UIDer as _ UJ.l. lllSP a _ _ _ e na _ , .en ill, au ar _ _ _. _

cazul coptilor abuzati sau negllja'ti.existenta uneifiguride refenntii. de atasament, in afara famillei sau a lnstttuttei in care erau victlme, putea fi salvatoare, ajutandu-I sa faca fatarnai bine sttuatiet maltratante i'i sa dezvolte mal putine reactli defensive.

1· t

Pe aceste observatit se bazeaza protectele de tipul«Big Brother» care au

o larga raspandtre in eazul eopiilor ell rise de abuz,

Un asemenea protect desfasurat pe pertoada unui an in Belgrad, cu student! de Ia stlinte sociale !l?i copii dintr-o casa de copll, a dat rezultate pozitive, peste asteptanle organizatorilor, asa cum rejateaza Prof. Ivan Vidanovici de la Catedra de Aststenta Sociala a Untverattatti din Belgrad (1997),

Pentru eopili din centrele de plasament, ca ~i pentru copili din familiile monoparentale ~i deci eu rise crescut de abuz, acest gen de mterventte este usor de orgamzat, tar eosturile sunt foarte rmct,

Pregattrea jefratflor mat marl» voluntart, referitor Ia speciflcul acestorcopn .. fonnalizarea intalnirilor ell supervizorti. sunt past necesart inconstruirea

tui: tt .. d mte .. ti· .'. aces ..p e . erven. e.

Ceea ce se ofera in aceste mterventn de-unula unu», ca 51 in cazul retelelor

. ..

sociaIe st agrupurilor de sprijin. este suportulsoctaL. Copilul vtctrma se sirnte

acceptat asa cumeste, incurajat sa -~i manifeste dortntele, trairile in situatii cotidiene.

Btserica poate juca un rol activ in oferla de suport social.

Un gen de mtervenne mai punn utilizata. cucopiii suntgrupurilede sprjjin.

Copii avand acelasi tip de expertenta, eomuntcand trairtle 8,1 felul in care au depasit momentele dificile. resursele de sprijin la care au apelat 8,1 dispon1bilitatea acestora, pot fi de maxima utilitate in Iucrul eu un anurnit caz atat sub forma unor grupuri de sprfjin. cdt $I. al consiruirii ea retea in ultlmul tlmp. s-au constituit eu succes astfel de grupuri ~i retele in cazul copillor abuzatt sexual ~i provenmd din familli eu un mare grad de vtolenta stalcoohsmffdllen, 1993). Organfzarea unor activitii1;i de ttmp lfber cuaceste grupurt desprijin, avand valente educative. potenteaza efectul dereabilltare a copilului vtettma prtn parttciparea Ia grupurile de sprijin.

Grupurile de sprijin pot completa mterventia dtrecta a terapeutului cu copilul. Grupul dizolvd sentimentul de izoiare 8,1 de tratre a unei expertente care-l Indeparteaza de cetlalti copii de varsta lui.

6. PLANULDE INTERVENTIE

Pentru asigurarea securttatn copilului prima intrebare care se pune 8,1 prima masura care se Ia, dupa semnalarea cazului, este: -Poaie nimdne copilul: in continuare acasd/in insti1ufie?-

144 Copllul maltratat. Evaluare, prevenlre, Interventle.

Urrneaza alte intrebart pe care se construieste planul de Interventie:

• sunt necesare masun imediate sau acestea pot fi temporizate?

• sunt necesare rnasurt jurtdice?

• in ce masura tnterventia se poate asigura pe baza de vcluntariat st in ce masura trebuie sa fie Implicati spectalistn?

• care sunt persoanele, spectahstn, servtcnle chemate sa se implice?

• ce responsabilrtatt vor avea fiecare dintre factoIii de Interventie?

• care este ordinea cronologica a actiunilor care alcatutesc tnterventia?

• cine ar mat trebui, pe langa copil. sa devtna tmta intervennet?

Toate aceste intrebart !?i raspunsun Inerente tnterventiet tn cazul copilului maltratat pledeaza pentru necesitatea unui plan de interoen(ie Acesta se intocmeste pe baza unei evaluari complete a tuturor factorilor tmplteatt, a nevoilor siresurselorexistenie. Planulva concerta toate efortunle, Intr-o logtca tinttta pentru reabilitarea copilului st schimbarea mediului de viata maltratant in unul favorabil cresterti st educarti copilului.

Planul de tnterventte stabtleste obiectivele de mterventie. Acestea sunt de doua tipuri: pe 0 durata mai scurta st pe 0 durata moo Iunga de tlmp. Utillzarea unui plan de tnterventte prezmta pentru echipa de tnterventte numeroase avantaje:

• armonizeaza tnterventiile venrte din dlfertte servicii, eu diferiti profestontstt f?i eventual eu voluntarll necesari .

• da posibilitatea evaluarn eflctentet tnterventnlor;

• ajuta la stabillrea unut eehilibru in fteeare moment intre nevoi t?i resurse;

• pastreaza clare obiectivele in cadrul fiecarei acttuni cu victtma:

• da coerenta actrumlor, mentmand permanent filosofia tnterventiei in atentta echipei de tnterventte,

Planul de mterventte se construteste pentru cele trei nivelurl ale

mterventtet (Killen. 1998):

a) nivelul inter-institutional ~i muliidisciplinar;

b) ntveluL reiele: sociale:

c) nivelul individual care presupune procese educatlonale, terapeutice f?i de constltere, concentrate pe unltatea de mterventie (partnte, educator, copll, mteracttunea partnte-copil sau educator-copil, familia sau tnstttuttal.

a) La nivelul institufiilorimpl1cate. pLanul va preciza responsabilrtatile in fie care din pastt consntuenti ai planului general de mterventte. De exemplu, daca se constderaca este nevoie de scoa1erea temporara a copflulul din famtlte iar copilul necestta ingrijiri medicale, atunci tnternarea lui intr-un spital de pediatrie este un pas necesar al tnterventiet. in acest moment, planul va tine seama de urmatoarele momente care setmpun din perspecttva medtcala:

Copllul maltratat. Evaluare, prevenlre, Interventje. 145

• admiterea copilului la spital pentru diagnosticare;

• separarea copilului de parmtt ~i protejarea lui;

• plantflcarea unei Intoarcert securtzante acasa (terapia agresorului ~i a famtliel):

• reinsertia progrestva a copilului in medtul familiei sau in instttutie. Continuarea Interventtet medicale depinde de armontzareatnter-mstt-

tutionala pe care 0 face planul.

b) La ni.velulreteleisocia1e, planul vaidentifica ~i acorda responsabflitattle corespunzatoare unor persoane din mecUul de vtata al copilului sau unor voluntart aprectati de catre ecbipa de tnterventie ca fiind potrtvtti spre a se implica Intr-un anumrt fel cu actorii sttuatiet de ma1tratare a copilului. Urmarmd sa construiasca reteaua de sprijin in jurul copilului -vtcttma, a pfuinteluij educatorului-agresor. al famillet/tnstituttet, planul va identifica resursele wnane disponibile, va fixa responsabilrtatile st cronologia interventtet, Construirea retelet socta1e in jurul cazului, presupune tmpltcarea nu doar a servtcnlor ;;1 a profestontstflor, ci ~i a unor persoane din afara ststemuhn inter-institutional implicat. Interventtfle la ntvelulretelet sociale vor beneficia de 0 evaluare continua realtzata prin supervizarea st mregistrarearezultatelor de catre un specialist, membru. al ecbipei de interventie. Planul de tnterventie il desemneaza pe membrul echipet de tnterventte care va prelua aceasta responsabilitate.

c) La niveL individuaL Interventia terapeutica are ca seop restaurarea relatiilor umane prin recunoasterea ~i acceptarea persoanei considerate ca un inireq. in aceasta munca se naste 0 relatie mutuala, de respect si tandrete, intre terapeut ~i beneficiar. Terapeutul nu i~i propune sa rezolve problemele pacientului sau, ci s8.-1 acompanteze in dezvalutrea proprtet sufertnte ~i in procesul de ellberare de aceasta sufertnta, Scopul terapeutului este de a-l sprijini pe beneficiar pentru a capata un plus de maturitate st a face as1fel fata, Intr-unmod m.ai adecvat. problemelor pe care Ie intampin3. (Robert-Ouvray 2000). Aceste constderatn generale sunt valabile mdiferent daca subiectul eu care Iucreaza terapeutul este copilul victima, parmtele sau educatorul agresor sau famflta/tnstitutta in care se produce abuzul sau neglijarea copilului,luate ca unttatt de tnterventie. Ceea ce va diferl sunt tehnlclle de interventte,

Planul de mterventie, bazat pe evaluarea sttuattei, va flxa tipul de tnterventle eel mat ntmertt pentrufiecare actor impIicatin maltratarea copilului.

in masura in care se vor considera necesare actrunt educative. acestea pot fi adresate WlW individ, grup sau intregii comunrtati, PlanuJ va fixa st metodele educative adecvate, tehnicile de intervenue vtzand educatta.

Daca evaluarea va evidentta.nevota unor restructurari ale personalttattt celor tmpltcatl, a abordarti structurilor psihice profunde, planul de inter-

Cunoasterea a cat mai mul or tipuri de proiecte de interventte ::;;i a rezultatelor obtinute poate inspira dezvoltarea retelet de servicti comunttare ~i poate conduce laformarea abilltatilor adecvaie de tntervenue ale speclalistflor, lata de ce ne propunem sa exemphfseam prin tipurile de servicii care s-au dezvoltat in diverse tart ale lunni, sub forma unor proiecte pilot avand la bazafilosofu distincte cu prtvire la producerea fenomenului de maltrata.re a copllului. Aceste proiecte au adus in momentul evaluarti un plus de mformatn privind cauze1e si mecarusmele de functionare ale situatiei abuzive.

Piatra de temelie a tnterventiei in toate aceste proiecte pilot 0 constitute planul de tnterventie care-at construieste spectftcttatea din nevoile $f. resursele identjficate in cadrui viziunii pe care se bazeaza,

146 Copllul maltratat. Evaluare, prevenlre, Intervent1e. ventre va fum psihoterapeutn ~i serviciile specializate care trebuie sa fie implicate.

Profestontstt pregatiti in acest seop vor putea raspunde nevoii de consthere .. Cu prtvire la pozttta tntervententulut in eazul consilierti, Davis (1993) face urmatoarele precizari:

• sa respecte libertatea individulUi de a-si alege solutia care i se pare potrtvtta;

• sa faciliteze procesul de luare a deciztet de catre tndtvtdul beneficiar:

• sa mcurajeze eftcacttatea individului:

• sa il sprtjine in explorarea atenta a sttuattef /problernet:

• sa cada de acord ~i eventual sa negocleze scopurile eu beneficiarul;

• sa furmzeze Informatiile relevante intr-un mod clar ~i eficient. Asadar, in constliere. specialistul desfasoara 0 tehnica maieutica de

soluttonare a problemei. Dar resursele, calea, aparttn beneficiarului care este ajutat doar sale constiennzeze pe deplin st sale urmareasea 'in practlca,

Proi ectu I din Denver

Proiectul a plecat de la observatta facuta de Steele ~i Pollock (l970) Jones fill Jones (1993) privind tncidenta mare a nevrozelor, a tulburarilor caracteriale ~i a unui grad de depresie mai erescut la panntti agrestvi.

Factorn cheie pe care Ii identificam in sttuatta abuziva sunt:

• lipsa unei conduite maierne corecte de ingrtjire a copilului;

• mversarea rolurilor (partntu asteapta din partea copillor sa -si rezolve singurt problemele afective ~i chiar sa-st ajute parinut in rezolvarea problemelor lor emottonale):

• existenta unor modele parentale abuztve in copllarta parmtflor.

Steele ~i Pollock au subliniat rolul factorului cultural care face ca in soctetati difertte acelasi eveniment sa fie prrvtt in moduri clifertte.

In viziunea celor din Denver, esenualul mterventiet consta in corectarea experientei educative a partntilor, Fanntii sunt educatt sa-f?i identlfice nevo-