Curs 6: Bazele microbiologice

ale profilaxiei infecţiei.

Bazele microbiologice ale
tratamentului etiologic al
bolilor infecţioase
 Controlul infecţiei
 Prevenirea infecţiei la scară individuală şi colectivă
- ameliorează calitatea vieţii

 Tratamentul etiotrop al bolilor infecţioase

- evită sechelele, cronicizarea, decesul
- vindecarea microbiologică precoce neutralizeaza
pacientul ca sursă de infecţie
 Bazele microbiologice ale
profilaxiei infecţiei
 Prevenim o boala transmisibila daca anulam
cel putin una dintre cele 3 conditii esentiale
pentru aparitia ei
 Bazele microbiologice ale
profilaxiei infecţiei
 Controlul sursei şi a căii de transmitere:
- măsuri nespecifice

 Protecţia gazdei receptive:

- măsuri nespecifice
- măsuri specifice doar în circumstanţe particulare
 Neutralizarea sursei de
infecţie
Diferă în funcţie de:
- natura sursei
- colectivitatea care trebuie protejată

 Izolare

 Carantinare

 Diluare

 Distrugere
 Izolarea
Ansamblul de măsuri prin care supraveghem

 Contactul bolnavului infecţios cu colectivitatea

receptivă

 Neutralizarea secreţiilor, exsudatelor, excretelor

care vehiculează agentul infecţios

 Terapia corectă în bolile grave

 Izolarea
Durata

 Ideal – până la vindecarea microbiologică

 Convalescenţii pot rămâne purtători de agenţi

infecţioşi
 Izolare în spital
 Boli grave sau cu mare risc pentru colectivitate
 Comunicare, în 48 ore de la diagnosticare, autorităţilor sanitare locale

 Infecţii respiratorii: difteria, tuberculoza, scarlatina

 Infecţii intestinale: febrele enterice, poliomielita

 Infecţii cu tansmitere sexuală: infecţia gonococică, sifilis

 Infecţii cu rezervor animal: antrax, bruceloza, leptospiroza

 Alte boli infecţioase: febra galbenă, hepatite virale, lepra,

malarie
 Boli contagioase foarte
grave
 Holera
 Pesta
 Febra galbenă

 Comunicate Ministerului Sănătăţii în termen de o oră

 Carantinarea
 Purtători de germeni patogeni

 Sunt interzise accesul sau activităţile care pot implica

o colectivitate cu risc faţă de un anumit agent
infecţios

 Diferenţială
 Colectivităţi pedatrice
 S. pyogenes,

 bacili difterici,

 bacili dizenterici,

 salmonele
 Unităţi de alimentaţie
publică
 bacili tifici,

 bacili dizenterici,

 vibrioni holerigeni
 Blocuri operatorii

 S. pyogenes

 tulpini agresive de S. aureus

 Diluarea purtătorilor de
germeni patogeni

Infecţii aeropurtate
 reducerea nr persoane în încăperi

Infecţii manupurtate
 Reducerea nr persoane care folosesc aceeaşi instalaţie
tehnico-sanitară
 Distrugerea sursei de agent
infecţios
 Sacrificarea vitelor (tuberculoză, bruceloză)

 Deratizare (leptospiroză)
 Întreruperea căilor de
transmitere
 Întreruperea transmiterii fecal-orale (apă, alimente,
manupurtată)
- Colectarea, evacuarea excretelor
- Controlul apei şi alimentelor

 Întreruperea transmiterii aerogene

 Prevenirea contaminării plăgilor

 Înteruperea transmiterii sexuale

 Întreruperea transmiterii infecţiilor închise

 Protecţia gazdei receptive
- măsuri specifice
Imunizarea artificială activă – vaccinare

Condiţii de eficienţă:
 Capacitatea gazdei de a monta răspuns imun

 Calităţi imunogene ale vaccinului

 Interval suficient pentru elaborarea efectorilor

imunitari
 Tipuri de vaccinuri
 Vii atenuate
– nivel redus stabil al virulenţei
- stimulează eficient imunitatea celulară

 Corpusculare inactivate
- suspensii microbiene omorâte

 Componente microbiene purificate

- anatoxine, polizaharide capsulare
- induc răspuns imun ţintit

 Clonate – biosintetizate de E.coli

 Sintetice – epitopi sintetici ai antigenelor de virulenţă

 Indicaţiile vaccinărilor

 Vaccinări generale
– vizează întreaga populaţie infantilă sau adultă
- program stabilit în funcţie de gravitatea şi prevalenţa
într-o ţară a anumitor infecţii

 Vaccinări selective
- vizează grupe de populaţie cu risc crescut de a
contracta o anumită infecţie

 Vaccinări elective
- vizează pacienţi la care anumite infecţii sunt mai
frecvente/grave decât în populaţia generală
 Imunizarea artificială pasivă

 Anticorpi preformaţi de un organism donator uman sau

animal

Protecţie
 imediată

 la persoanele imunareactive

 limitată prin catabolismul Ig, lipsa memoriei

 Imunizarea artificială pasivă

Indicaţii:

 Pacienţi agamaglobulinemici

 Persoane nevaccinate în condiţii de risc

 Toxiinfecţii sau intoxicaţii grave

 Chimioprofilaxia
 Prevenire infecţie/complicaţii

 Eficienţă imediată, doar pe durata administrării

 Indicaţii:
 Chimioprofilaxia tetanosului la pacienţi cu plăgi
 Stingerea unei izbucniri epidemice în colectivităţi
închise

 Dezavantaje:
 Disbioze
 Amplificarea fondului genic de rezistenţă la antibiotice
 Agenţi terapeutici antimicrobieni folosiţi
în controlul infecţiei

Calităţi pe care trebuie să le îndeplinească:

 Toxicitate selectivă

 Spectru de activitate suficient de larg

 Nu favorizează dezvoltarea rezistenţei secundare

 Realizează concentraţii active în ţesuturi

 Persistă în organism

 Nu determină fenomene de sensibilizare

 Nu interacţionează cu alte medicamente

 Inhibitori ai sintezei peretelui celular

Antibiotice care inhibă sinteza peptidoglicanului

Betalactamice Glicopeptide
vancomincina
peniciline teicoplanina
cefalosporine
carbapeneme
monobactam

Antibiotice care inhibă sinteza acizilor micolici sau arabinogalactanului

Izoniazida Pirazinamida Etambutol
Antibiotice care alterează structura şi funcţiile membranei
celulare
Polimixine

Inhibitori ai sintezei proteice

Aminoglicozide Fenicoli
Tetracicline Macrolide

Inhibitori ai sintezei acizilor nucleici

Chinolone Sulfamide Metronidazol
Rifampicina Cotrimoxazol Nitrofurani
 Rezistenţa bacteriilor la antibiotice

Fenomen natural amplificat prin:

- utilizarea neraţională a antibioticelor - presiunea de
selecţie

- răspândirea clonelor rezistente

 Rezistenţa naturală

• caracter de specie

• defineşte spectrul iniţial / natural de

activitate antibacteriană
 Rezistenţa câştigată

• caracter de tulpină

• defineşte spectrul actual de activitate al unui

antibiotic
 Mecanisme genetice ale rezistentei la
antibiotice

- mutaţie;
- transfer orizontal de gene de rezistenţă
• transducţie;

• conjugare.
Mecanisme biochimice de exprimare a
rezistentei la antibiotice

- modificarea permeabilităţii peretelui celular

- excluderea prin eflux a antibioticului
- modificarea biochimică a ţintei de atac
- substituirea ţintei de atac
- inactivarea enzimatică a antibioticului