Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
1888.
culese din gura poporului
IOÂN PQPU-RETEGANUL.
P a r t e a XX.
EDITURA
Librăriei NICOLAE I. CIUBCU, Braşov.
1888.
Tipariul tipografiei A. Mnreşianu in Braşov.
Crăiasa Zinelor.
Bag semă lumea asta n'a fost nici odată fără
împeraţî; aşa a rânduit D-deu ca unii 6menî să fie
maî mari, alţii maî mici, iar ceî maî mici să se su
pună şi să asculte de ceî maî marî. Apoi, precum
bine sciţî D-v6stră: câte ţerî, atâţia împeraţî, aşa
era din betrânî, totă ţera îşî avea împeratul şi
tot satul popa şi mergeau lucrurile strună de oble;
astădî, firesce, nu maî pote fi lumea ş'a vi
clenit şi omenii au serăcit; la un împeratîîtrebuesc
maî multe ţerî şi la un popă maî multe sate, şi tot
nu-î maî vede omul sătuî.
Dar, dice â era într'o ţeră departe, departe şi
c
.•.•.«-s.. JJJL^.,,
Vizor, craiul şerpilor.
A fost odată, ca nicî odată.
Au. fost odată trei pecurarî la o stână.
Intr'o seră, mulgend oile la strungă, audiră la
o depărtare o strigătură puternică. Toţi se cutremu
rară. Păcurarul cel mai tiner, numit Petru dise:
— Eii mă duc într'acolo să văd ce p6te să fie.
— Ba tu nu te duce; maî bine şedî aicî locu
s e r
lui, căci cine scie ce va fi acolo, — 4 i ă cei doî.
— Ba mă duc.
— Bine, bine, — răspunseră iar ceilalţi; — deca
'ţî se va întâmpla ceva, tu vel vede.
— Eu voi vede.
Atunci 'şl luă ciomagul cel mare, cojocul în
spate şi plecă într'acolo, unde au4ise strigarea.
u u n
Iată într'o vale vă"4 şarpe uriaş de mare,
cu un cerb în gură, pe care nu-1 putea înghiţi din
pricina cârnelor celor mari, cu care era împodobit
cerbul. Se aflau amendoî în aşa stare, încât nicî
cerbul nu se putea mişca, nicî şerpele.
Cum se apropia Petru, cerbul 4ise:
— Haid, fi bun, păcurarule, omora şerpele acesta,
care vrea se me mănânce şi-mî scapă vieţa, că d6r
şi eii 'ţi-oî fi bun de ceva.
9 e :
Şerpele 4 i
— Haid, pecurarule, fă bine taie c6rnele cerbu
lui, ca să-1 pot înghiţi, că-'ţî voi da tot ceea ce
ceri tu.
s e :
Petru să cugetă şi în urmă 4 i
— Maî bine voi ajuta şerpeluî să înghită cerbul,
- 42 -
s'a maî fost sculat încă, 1-a sculat el, i-a dat pânea
şii-aaretat vravul de grâu în şură şi stogurile nesparte.
— Bine, Petre, — îî răspunse „Domnul" — eştî
copil harnic, pentru eştî vrednic de ore-ceva.
Bn strigă servitorii mei să vină.
e c e
Petru îî chemă şi veniră vre-o 4 servitori,
nesciind ce poruncă nouă au să capete.
—- Petru acesta e om vrednic,— începu „Domnul".
— E vrednic, Măria Ta, căcî am vă4ut ce-a lucrat.
— Ascultaţi! e om vrednic şi pentru lucrul ce-a
făcut astă-nopte, să-î daţi doue-4ecî şi cinci de nuele.
Eată aici, să văd!
Miraţi de asta straşnică poruncă, nu sciati ce să
facă, ci se uitaţi unul la altul. Maî tare se mira în
să Petru, căcî el avea să primeseă aceea răsplată.
Ve4end servitorii, că „Domnul" nu-şî schimbă
gândul, n'avură ce face, ci puseră pe laviţă pe
Petru, iar unu cu o nuea, de care era plină curtea,
îî dete luî Petru dou§4ecî şi cinci.
— Aceste fură bune pe nimica, — gândi Petru
sculându-să de pe laviţă.
— Acum voî căraţi-vă afară la lucru vostru! —
4ise „Domnul" cătră servitori.
După-ce plecară servitorii, „Domnul" 4ise cătră
Petru:
— Petre, aş maî ave un pic de lucru cu tine.
— Poruncesce, Măria Ta.
— A ş maî ave lipsă să-mî maî ajuţîlaunlucru.
— Bucuros, Măria T a ; eu slugă plecată voî
ajuta cât voî pute.
s e
— Ve4î tu codrul acela ? — 4 i arătându-î o
pădure mare.
— Ved, Măria Ta.
— Pană mâne dimineţă acel codru să fie tăiat, lem
nele puse t6te grămadă, rădăcinile sc6se, pământul să fie
arat, plantat cu viţa de vie, dar' aşa că mâne dimineţă,să-
'mî aduci struguri pe un tăier să mănânc,—m'aî înţeles ?
4*
- 52 -
— Ce aî cu el?
— M'a trimes Măria Sa, Domnul cel tîner, să-î
aduc cor6na.
— Te du pe aici încolo, căcî tocmai acum bea
apă dintr'un isvor, vedi-1 colo?
— Ved.
Se duse Petru, şi când fu înaintea luî, îî să
rută mâna şi-î spuse din ce pricină a venit.
— I-o dau dar' — <\ise — şi-aşa numaî asta
am adus'o dela el, i-o dau ca să melimpedesc şi de asta.
picând aceste, luă corona de pe cap şi-o puse
în manile luî Petru.
Apoî iar dise:
— Acum spune-mî, Petre, ce-ai vedut aici în
lumea nâstră?
— O, Măria Ta, că multe am vedut.
C e?
—
— Antâî am vedut un om acoperit cu nouedect
şi nouă de ţolurî, t6te nouă de nouţe şi totuşi înghe
ţa de frig.
— Scil, Petre, ce însemneză acesta?
— Ba nu sciu.
— Ascultă dar' să-ţî spun. Fiecare om pană
trăesce pe pământul vostru pecătuesce, iar cândpe-
cătuesce, calcă legea iul D-4eii. Păcatul p6te fi mal
uşor sau. maî greu, după-cum e şi fapta. D-4eii nu
lasă nicî un păcat nepedepsit, numaî atuncî, când
omul cunoscându-şî greşala S£l« Set'ntorce cu inimă
curată. Apoî unele păcate sunt mari, pentru-că le
vedem şi noî mari. Dar' maî sunt unele pecate, carî
noue nu ni se par mari şi tot sunt mari, Omul a-
cela, pe care 1-aî vă4ut întâia oră, pentru aceea
tremură de frig sub nouă4ecî şi noue de ţolurî, tote
noue de nouţe, căcî el, când a fost pe pământ, nu
le-a dat nicî un vestmînt săracilor de pomană. El
n'a făcut ceea ce a trebuit să facă şi pentru aceea
se pedepsesce. Asta nu să vede aşa păcat mare dar'
ir
- 61 -
CUPRINSUL.
Pagina
•Crăiasa Zinelor . 3
Cel doi copil cu perul de aur 22
Vizor, craiul şerpilor 41
Tămâia dracului 64
Doftorul Toderaş • . . . . 70
EDITURA
LIBRĂRIEI NICOLAE I. CIURCU, BRAŞOV.
POVEŞTI ARDELENESC!
c u l e s e din gura poporului
de
Abecedar sau ânteia carte de cetire pentru copiiî şi copilele din anul I.
de şcolă; întocmit de maî mnlţî prietini aî şcoleî, legat în piele 25 cr.,
cartonat . . . . . . . —.20
Călătoria luT Stanley prin Africa centrală, povestită pentru tinerime. Trad. de
A. Bârsean, prof. . . . . . . —.65
Dariu I. Elemente de Fisică pentru şcolele poporale. Cu maî multe figuri
intercalate îu tecst. Preţul leg. . . , . . —.30
— Geografia patriei şi Elemente de Geografia universală pentru şcolele
poporale române. Cu 12 figuri intercalate în tecst împreună cu mapa
Ungariei. Preţul legat 30 cr., broş. . . . . —.25
— Gramatica limbeî românesc!, (Sintaxă — Etimologia — Fonetică — Stil)
pentru şcolele primare. Cursul I. (Anul 3-lea), leg. . . —.20
— Istoria patriei şi Elemente din Istoria universală, tractată dupămetodul
biografic în doue cursuri concentrice pentru şcolele poporale române.
Cu portretele maî multor regenţi si bărbaţi "aleşi. Preţul legat 25 cr.
broş. . . . . . . —.20
llasievicî Ipol. prof. Curs metodic de Istoria naturală pentru şcolele primare —.30
Popea I. Reiigiunea creştină, cuprindând înveţăturî despre credinţa şi faptele
bune, pentru şcolele primare'. Ediţiun'ea IV. , . . —.20
Răsunetul, Culegere de cântece naţionale pentru usul tinerime! de ambe-
sexe. Ediţiunea II. leg. 32 cr., broş. . . . —.25
Istoria/ prea frumosului Arghir şi a prea frumosei Elena cea măestră şi cu perul
de aur . . . . . . . —.15
Istoria minunatului Piticot de un cot eu barbă cu tot . . . —.10
Miresa mormântului şeii logodiţii fără voie. Novelă. Trad. de N. C. . —.15
Treî Muieri: Anecdotă poporală de Nicolae Trîmbiţoniu . . —.10
. a
Din stabilimentul tipografic A. Mureşianti, Braşov.