Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa
fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. Germana actuala foloseste alfabetul latin, la care se
adauga vocalele cu Umlaut (ä, ö, ü) si o variantã a literei 's', care seamãnã cu litera greceascã
“beta” ß. In concluzie in alfabetul german se afla patru litere noi ä, ö, ü, ß ( diacriticele limbii
germane ). Mai jos veti gasi toate literele din alfabetul german impreuna cu pronuntia acestora
Alfabetul German:
{i}; J j {iot} ( in interiorul cuv se pronunta ' i ' ); K k {ka}; L l {el}; M m {em}; N n {en}l
pronunta ' ș ' ); ß {s} ( poti face referire la aceasta litera spunand 'eszett' sau 'scharfes ß' ); T t
{te}; U u {u}; Ü ü {iu}; V v {fau} ( in interiorul cuv se pronunta ' f' ' ); W w {vi}; X x {iks};
In interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor, de aceea am
realizat aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de pronuntie din
- äu se pronunta [oi]
- ei se pronunta [ai]
- eu se pronunta [oi]
1
În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe și ue (excepție !!!: în numele
Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta în pozitie finala [p], [t], [c], [f] → Ex: ab [ap] , Bad
Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei
Litera 'c' apare în cuvintele germane numai împreunã cu 'k', marcand faptul ca vocala
Litera 'h' precedatã de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este
La începutul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta [k] → Ex: Chor,
Charakter,…
Litera 'e' în terminatiile –el, -em, -en se pronunta ca un 'ă' romanesc, atunci cand vorbim foarte
clar. Cand vorbim repede, acest 'ă' se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n],
Foarte multi vorbitori pronunta terminatia '–er' ca un fel de 'ă' romanesc, schitand doar un 'r'
Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana
folosesti genul neutru 'das A', 'das B' .... etc. (Aflati mai multe despre Genul Substantivelor)
2
Numerele
0 - null {nul}; 1 - eins {ainţ}; 2 - zwei {ţvai}; 3 - drei {drai}; 4 - vier {fie}; 5 - fünf {fiunf};
6 - sechs {secs}; 7 - sieben {ziben}; 8 - acht {aht}; 9 - neun {noin}; 10 - zehn {ţen}
Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana;
11 - elf {elf}
12 - zwölf {ţvolf}
13 - dreizehn {draiţen}
14 - vierzehn {firţen}
15 - fünfzehn {fiunfţen}
16 - sechzehn {zehţen}
17 - siebzehn {zibţen}
18 - achtzehn {ahtţen}
19 - neunzehn {noinţen}
20 - zwanzig {ţvanţig}
3
21 - einundzwanzig
22 - zweiundzwanzig
23 - dreiundzwanzig
30 - dreißig
31 - einunddreißig
32 - zweiunddreißig
33 - dreiunddreißig
40 - vierzig
41 - einundvierzig
42 - zweiundvierzig
43 - dreiundvierzig
50 - fünfzig
51 - einundfünfzig
52 - zweiundfünfzig
53 - dreiundfünfzig
60 - sechzig
61 - einundsechzig
70 - siebzig
71 - einundsiebzig
80 - achtzig
81 - einundachtzig
90 - neunzig
91 – einundneunzig
4
100 - hundert
101 - hunderteins
102 - hundertzwei
110 - hundertzehn
131 - hunderteinunddreißig
1000 - tausend
2000 - zweitausend
100.000 - hunderttausend
Observatii:
Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana este ca acestea se
citesc de la sfarsit spre inceput → Ex: 91 se citeste einundneunzig : ein (1) + und (si) +
neunzig (90)
Zecile se formeaza adaugand sufixul '-zig' la unitate (vier+zig), exceptie !!! facand numeralul
20 -zwanzig. Atunci cand pronuntati numerele in germana accentul cade intodeauna pe prima
silaba.
5
Saluturi
in cazul unei convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea data cand ne auzim')
Pa ! = Tschüss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La revedere' in
germana)
6
Bani
Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Münze {di ain oiro ţent miunţe}
- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?
- Ich habe Dollars. Könnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute sagen? = Eu am
- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe
- Nicht so viel. Ich möchte fünf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine
Umtauschgebühr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun
comision de schimb?
- Nein. Möchten Sie große oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?
- Guten Tag! Was kann ich für Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?
- Ich möchte ein Giro-Konto eröffnen. = As dori sa-mi deschid un cont curent.
7
- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie müssen es mit den genauen
Personaldaten ausfüllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis.
Danach sage ich Ihnen wo sie unterschreiben müssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau
un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea
si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.
- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.
8
Cumparaturi
Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')
Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?
Kann ich etwas für Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs?
Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa?
Ich schau nur ein bisschen. {Ih șau nur ain bishen} = Doar ma uit un pic
der Verkäufer / die Verkäuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator / vanzatoare
9
teuer {toier} = scump
die Lebensmittel {di lebens.mitel} 'alimente', construit din doua cuvinte, verbul 'leben' (a
traii) + substantivul 'Mittel' (mijloc, resursa) asadar alimentele sunt pentru oameni mijlocul
nostru de trai. Insa in limba germana poti face referire la 'mancare / alimente' si cu ajutorul
cuvintelor 'Essen / Nahrung / Kost / Speise' dar acestea au sensuri usor diferite si se folosc
das Essen {das esăn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima atat 'mancare'
die Nahrung {di narung} - are sensul de 'nutritie' valabil atat pentru oameni cat si pentru
animale si plante
die Kost {di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata ca si cantitate
si calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de mancare Ex: Krankenkost
die Speise {di șpaize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise {forșpaize} =
aperitiv
tipuri de carne sunt formate deseori din numele animalului + cuvantul in germana pentru
10
das Schweinefleisch {das șvain.flaiș} = carne de porc
die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra
Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Dvs.:
11
'fel de mancare' 'Speise' insa puteti folosi si 'Gericht' {gheriht} - !atentie acest cuvant are
sensul si de tribunal!
Familia
12
der Onkel (der onchel) = unchiul
Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatăr / zi
ist maine mutăr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea ....
Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen
Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister.
(hast du gheșvistăr? - ia, ih habe nur aine șvestăr / ih habe caine gheșvistăr ) = Ai frati? -
Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin niht. ) = Esti
13
Corpul
14
der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der țan) = dinte; der Backenzahn (der bachen.țan)
= masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di țunghe) = limba
die Schulter (di șulter) = umar; die Schulterblatt (di șulter.blat) = omoplat
die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.varțe) = mamelon, sfarc
15
der Schenkel, der Oberschenkel (der șenchel / der ober.șenchel) = coapsa
Exercitiu (Übung) :
Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai
16
die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/ verzi/ maro/ negri/
mici/ mari)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu
muschi)
Timp
Heute ist Mittwoch (hoite ist mit-voh) = Astazi / Azi este miercuri
17
Anotimp = die Jahreszeit (iares.țait)
der FRÜHLING (Friulinc) / das FRÜHJAHR (Friuiar) = Primavara / Inceputul anului ( !!!
Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va primi "der"
Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi intodeauna
"der" in fata.
18
Zilele saptamanii = die Wochentage (Vohentaghe)
Denumirea zilelor saptamanii in germana este intodeauna de genul masculin deci va primi
"der" in fata.
zi = tag {tag}
19
Culori
Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului 'hell-' in fata
Animale
20
Fisch (fiș) = peste
Vreme
Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain șlehtes vetăr nur falșe
21
wolken/ himmel (volkăn/ himăl ) = nor
Das wetter in Deutschland und in anderen Ländern (Das vetăr in Doiciland und in
Es ist komisches wetter (Es ist comișes vetăr) = Este o vreme ciudata.
Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau noros ?
Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !
Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.
In Paris und München schneit es. (In Paris und München șnait es) = In Paris si München
ninge.
Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.
Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist șoon) = Vremea in Atena este
frumoasa.
22
In Nürnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haităr) = In Nürnberg este senin.
Wichtig = important
Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es
schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewölkt = este noros; Es ist sonnig = este
Ora
Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?
Wie spät ist es? (Vi șpet ist es?) = Cat de tarziu este ?
Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute
08:05 => Es ist acht uhr und fünf minuten./ Es ist fünf minuten nach acht./ Es ist kurz
nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.
08:15 => Es ist acht uhr und fünfzehn minuten./ Es ist fünfzehn minuten nach acht./ Es
ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este
cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are
08:30 => Es ist acht uhr und dreißig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci
de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun
und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de
minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
23
08:45 => Es ist acht uhr und fünfundvierzig minuten./ Es ist fünfzehn minuten vor
neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de
minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a
08:55 => Es ist acht uhr und fünfundfünfzig minuten./ Es ist fünf minuten vor neun./ Es
ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./
Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um
Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule am
Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua
1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van ștehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti
duminica?
1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih ștehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma
2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand
muncesti tu?
2.Ich arbeite von acht uhr und fünfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr und dreißig
minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana
la ora16:30.
24
3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de
pranz?
3.Ich mache mittagspause um zwölf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu
4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur șlafăn) = Ma
Tut mir leid für die verspätung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferșpetung, ih ștehe
Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas später. (Oh, es ist șoon drai! Ih kome etvas șpetăr.)
Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.
Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid
= imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; verspätung = intarziere; später = tarziu;
25
Directii
Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba 'unde' si anume 'wo' si 'wohin'.
- 'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc
in directia a ... / catre ... = in Richtung auf ... (in rihtunh auf ...)
26
südwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....
Nürnberg liegt nördlich von München (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nürnberg se
Cunoasteti
Nürnberg ?
Nürnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nürnberg ? Unde se afla
asta ?
Das liegt nördlich von München, nordöstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von
Conversatie
Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?
Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?
Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !
Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?
27
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.
Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.
Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !
Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe Șprahe(n) șprehen zi? / șprihst du?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih șprehe etvas English und ain
Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe Șprahen șpriht man in Doiciland?)
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns șpriht man nur doici.) = La noi se vorbeste
numai germana.
Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterșprahe?) = Care este limba Dvs./
ta materna?
Mein Muttersprache ist rumänisch. (Main muterșprahe ist rumeniș.) = Limba mea materna
este romana.
Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du șon mal in Madrid?) =
Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in
Madrid!
28
Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?
Das ist Convention Center.(Das ist Convențion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.
Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?
Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das
In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?
Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in
Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?
Haben Sie ein tisch frei für drei personen? (Haben zi ein tiș frai fiur drai personen?) =
Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, șade/ Es tut mi laid) =
Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?)
Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte țalen, bite) = As dori sa platesc, va rog.
Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.
Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.
29
Zi de nastere
Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute țum gheburstag} = La Multi Ani
→ varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de limba germana
insa traducerea reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de nastere!
Ich wünsche dir alles Gute! {Ih viunșe dia ales gute} = Iti / Va doresc toate cele bune!
Alles Liebe und Gute für dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele bune pentru tine! /
Alle guten Wünsche zum Geburtstag! {Ale gutăn viunșe țum Gheburstag} = Toate urarile
Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirăn dia ganț herțlih} = Te felicitam din
Zum Geburtstag wünsche ich dir alles Gute! {Țum gheburstag viunșe ih dia ales gute} =
Mögen alle deine Wünsche in Erfüllung gehen! {Miogăn ale taine viunșe in efiulung
Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial.
Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glückwünsche. {Ih zende inen țu
mele calduroase!
Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich! {Țu irem gheburstag gratulirăn
30
wiie inen herțlih} = De ziua dumneavoastra va felicitam din inima / sincer!
Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wünsche! {Ih zende inen aus de fane maine
Ich wünsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viunșe inen țu irem gheburstag
Möge dir das neue Lebensjahr Glück, Gesundheit sowie viele schöne Momente bringen!
{Mioghe dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file șone momente bringhen} = Fie
Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta / alaturi de tine
Cv
31
Vorname {fo.name} = Prenume
- completati aceasta sectiune doar daca este relevant postului pentru care scrieti cv-ul
- este recomandat ca aceste trei categorii sa fie scrise intr-un singur rand
(Punctul dorit)
- sub aceasta categorie trebuie sa scrii in ordine descrescatoare locurile de munca pe care le-ai
avut pana in prezent (incepi cu locul de munca actual sau cu ultimul loc de munca)
32
- este necesar sa scrii perioada in care ai lucrat intr-un anumit loc (anul si luna)
voluntariatele
profesionala
- scrie perioada in care ai urmat fiecare scoala, numele institutiei si daca este necesar in ce
Scriere
organizationale si manageriale
33
Publikationen {publicaționăn} = Publicatii
- la aceasta categorie puteti scrie 'Referenzen auf Anfrage' {referențăn auf anfrage} =
- toate categoriile din cadrul 'Informatii suplimentare' le treceti in cv doar daca sunt relevante
- acesta categorie trebuie introdusa in cv-ul dvs doar daca vi se cere sau doriti sa anexati cv-
ului copii dupa diplome, alte documente relevante sau o scrisoare de intentie
limba germana, nu uitati sa completati doar categoriile relevante experientei dvs cat si a
locului de munca pentru care aplicati. Pentru mai multe informatii referitoare la redactarea
unui CV european in germana puteti vizita site-ul Europass care contine formatul european
34
Meserii
Toate meseriile au atat o forma de masculin 'der' cat si de feminin 'die' (Aflati mai multe
despre Genul substantivului). De cele mai multe ori forma de feminin are terminatia '-in' si
crancăn.șvesta}
35
muncitor in construcții = der Bauarbeiter {de bau.arbaita}
36
programator de calculator = der Programmierer, die Programmiererin {de programira, di
programirin}
37
Gramatica
Substantivul
Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna
de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das Mädchen =
fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama, ein Mädchen
= o fata).
Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau
neutru.
Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de
determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna
N = neutru.
Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu
litere mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand
Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii), abstracte
(care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri), comune (care
denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand
Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume
Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die
Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;
38
Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;
Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua
categorii:
substantive feminine;
substantive masculine;
substantive neutre;
Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul
Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este recomandat sa invatati
Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia
acestuia.
In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann =
omul; der Student = studentul; der Hund = cainele; der Löwe = leul; der Hahn = cocosul; =>
39
Categorii de substantive:
denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht = noaptea;
fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner =
tunetul; der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;
denumirea vanturilor; ex: der Föhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul;
denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul; =>
denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul; =>
denumirea mobilierului;
marcile de automobile;
-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;
-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea;
-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die
40
-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;
-ling : der Frühling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling =
balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina);
-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc.
* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul
neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;
-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material =
materialul;
-är : der Sekretär = secretarul; der Aktionär = actionarul; => exceptie face: das Militär =
militarul;
-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent =
-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;
41
-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;
- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;
In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die
Tochter = fiica; die Löwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange
= sarpele; => exceptie face: das Mädchen = fata; das Weib = feminin;
Categorii de substantive:
90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich =
piersica;
marci de motociclete;
denumiri de rauri;
denumiri de flori;
denumiri de arbori;
42
instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier =
numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fünf;
-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; =>
-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata;
43
-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;
-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul;
-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose
= marinarul, navigatorul;
-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;
In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das
Lamm = mielul.
Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ; ex:
das Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn
= puiul de gaina;
Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul;
das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das
44
Brom = bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die
Bronze = bronzul:
Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel
= al patrulea;
Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul
inalt, ridicat;
Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das
Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;
-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefängnis = inchisoare; => exceptie face: die
-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal =
-sel : das Rätsel = enigma; das Häcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stöpsel = dopul;
45
-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul;
-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;
Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si numeralul. Asta
inseamna ca isi schimba forma in functie de caz, numar si gen. In limba germana substantivul
La cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma il
Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? => Andrei)
Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor? =? fratele lui )
Substantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile : WAS? (Ce?) WEN? (Pe cine?) !!!
Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola)
46
invata el? => pe elevi )
El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.: Andra begegnet
Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter
das Heft.= Ii dau mamei caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft -
Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al, ai, ale
Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.
- terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - ß, -x, -z, -sch, -tsch
-terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en, -tel, -
Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocala sau in -h
Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul.
Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.
47
Declinarea I ( substantive feminine)
In aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular nominativ nu au nici o
terminatie. Puse la plural acestea fie raman fara terminatie fie li se atribuie una din
Singular Plural
G. der Frau = a, al, ai, ale femeii G. der Frauen = a, al, ai, ale femeilor
Substantivele din aceasta categorie primesc terminatiile -n sau -en la toate cazurile.
substantive masculine de genul: der Mensch = omul, der Herr = domnul, der
Nachbar = vecinul
masculinele care se termina in -e, nume de persoane sau de animale: der Grieche =
substantive abstracte care se termina in -e, der Friede = libertate, der Name = nume
cuvinte care provin din greaca sau latina: der Diamant = diamant, der Student =
student
G, D, Akk singular.
Singular Plural
48
G. des Menschen = a, al, ai, ale omului G. der Menschen = a, al, ai, ale oamenilor
Terminatia de Genitiv singular este intodeauna -es sau -s. La Nominativ plural substantivul
va primi terminatia -er, -e sau -s. La Dativ plural este terminatia -n.
Singular Plural
G. des Kindes = a, al, ai, ale copilului G. der Kinder = a, al, ai, ale copiilor
La cazul Genitiv singular substantivul primeste terminatia -s sau -es iar la plural la toate
Singular Plural
G. des Staates = a, al, ai, ale statului G. der Staaten = a, al, ai, ale statelor
49
Categoriile de substantive care apar la singular :
Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la plural
denumesc membrii unei familii => Die Kellers sind heute zu Hause = Kelerii sunt azi acasa
Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o majoritate
=> Wald, Polizei = padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci cand vrem sa le
Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente ( Milch =
lapte, Wasser = apa, Fleisch = carne ), metale ( Silber = argint, Gold = aur ), materiale (
Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze = caldura, Ruhe =
liniste, etc. Acest tip de substantive apar la plural atunci cand denumesc ceva concret si de
Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective => das Blau = albastrul,
Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un proces
=> das Schreiben = scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar sensul este diferit
Sunt folosite la singular si substantive ca Glas = pahar, Tasse = ceasca, Liter = litru,
Kilometer = kilometru, atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de masura => eine
Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural => Ferien =
50
Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular =>
Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural => die U.S.A. ,
Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural => Reptilien = reptile;
Pronumele
Pronumele personal in germana identifica o anumita persoana, fiinta sau obiect si are cate trei
forme atat la singular cat si de plural. Sunt cuvinte scurte usor de memorat care fac referire la
persoana sau oamenii care vorbesc (ich, wir), la persoana sau oamenii cu care se vorbeste
(du, ihr) sau la persoana, oamenii si obiectele despre care se vorbeste (er, sie, es).
Singular:
persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in
limba romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul
neutru
ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El
Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si
pentru cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume
personal.
51
Plural:
ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?
Pronumele personal 'du' este forma de singular si informal de a spune 'tu' in germana.
Aceasta trebuie folosita doar atunci cand vorbesti doar cu o singura persoane care iti este
Pronumele personal 'ihr' este forma plurala si informala de a spune 'voi' in germana, trebuie
sa o folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai multe persoane suficient de apropiate
Pronumele personal 'Sie' este forma de plural dar de aceasta data formal de a spune 'tu' /
'dvs' in limba germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest pronume atunci cand vorbesti cu
cineva necunoscut care are o functie intr-o institutie sau poate este mai in varsta ca si dvs,
precum un functionar la banca, un politist sau un vecin mai in varsta. Nu uita, pronumele
'Sie' ca sa aiba valoare de adresare politicoasa trebuie scris cu majuscula, daca este scris cu
Obs !!! Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du, er/sie/es - wir, ihr,
52
Verbul
Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii.
Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii si neregulate,
Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele care nu
prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta
In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein) sunt
foarte des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti
HABEN = a avea
SEIN = a fi
53
wir sind (vir sind) = noi suntem
conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta
Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN"
54
16. haben (habăn) = a avea
55
41. spielen (șpilen) = a te juca
Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului (forma sub care
gasesti verbul in dictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se adauga
urmatoarele terminatii, in functie de numar si persoana: -e, -st, -t, -en, -t, -en.
Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: wohnen, lesen, sprechen,
du mach+st = tu faci
Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :
56
Infinitiv : machen (mahăn) = a face;
Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a aduce, fragen =
Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne
Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e- de legatura
du arbeit+e+st = tu muncesti;
Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua, heiraten = a se
Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne
Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular:
57
a => ä
au => äu
e => ie, i
o => ö
ü => a
du gibst = tu dai
er / sie / es gibt = el / ea da
In limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat neregulat. Acesta este
"SEIN".
58
Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume : haben, werden si wissen.
SEIN (zain) = a fi
59
wissen (vizen) = a sti
2. Verbele mixte
Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe slabe
Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar
de verb este :
60
Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si schimba forma :
Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi schimba
forma;
Verbele cu particula separabila in germana (trennbare Verben) sunt formate dintr-un prefix
(an) + un verb (rufen) => anrufen = a suna pe cineva . Sub aceasta forma apar la infinitiv
In limba romana verbele cu particula separabila (trennbare Verben) nu exista, ele fiind o
abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag alle Gabeln, Messer, Teller
zusammen mit meiner Großmutter und meinen Geschwistern ab.= Eu spal azi toata
Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb deja conjugat nu se mai desparte
61
abwaschen (ab.vașăn) = a spala
Verbele modale si mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu apar singure, ci
insotite de un verb la infinitiv care exprima ideea principala a propozitiei. Formele verbelor
Sunt sase verbe modale in limba germana: können, müssen, sollen, dürfen, möchten,
vorbeasca germana.
prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa
62
Verbul modal müssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate exprima:
Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul müssen , numai ca sensul este diferit
si exprima:
o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara
permisiunea; => Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru.
intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva?
folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht zu heiß
apa fierbinte.
dorinta; => Ich möchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte.
rugaminte politicoasa: => Möchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati dori
cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu
adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati
doar un moment?
63
Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre radacina
Imperfectul exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo unde mai exista o
legatura cu prezentul.
du machtest = tu faceai
Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular.
64
Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari
vocalice care nu sunt totdeauna previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt aceleasi.
du brachst = tu rupeai
fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen (participiu II) = a se uita la televizor
65
du sahst fern = tu te uitai la televizor
d" ( kommend = care vine; weinend = care plange ) Ex.: Weinende Kinder = copii care
simultana cu actiunea exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o actiune prezenta
La formarea Participiului 2 in germana trebuie tinut seama de tipul verbului - slab, tare cat si
Ex.: Ich höre die singenden vögel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in
Ich hörte die singenden vögel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut )
Ich werde die singenden vögel hören. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor)
Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina rapida.
Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma enerveaza.
66
a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar modificari
Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul II)
sufixul);
Ex.: arbeiten (infinitiv) => ge- + arbeit + -et = gearbeitet (participiul II)
c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" , formeaza participiul II
Verbul auxiliar si participiul II incadreaza propozitia, aceasta structura fiind una specifica
limbii germane.
67
- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in
prezent. => Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. = Am uitat poezia. Nu o
mai stiu.
- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. => Hast du die
- verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich anziehen =
a te imbraca;
- verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a citi;
sehen = a vedea;
- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica inceperea sau
incheierea unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a locui; schlafen = a dormi; leben = a
trai;
- verbele modale;
- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren,
kommen, fliegen;
- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari : einschlafen =
68
separabila.
sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;
69
Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se
Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu auxiliarul "haben" insa in
acest caz indica durata unei actiuni si nu directia. => Er hat drei Stunden geschwommen = El
=> Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.
Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca
Mai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni trecute si se
foloseste in general in scrieri literare. => Er kam zurück, weil er seinen Mantel vergessen
70
ihr hattet gearbeitet = voi munciserati;
sau mai mult ca perfect, forma de infinitiv a verbului este plasata la sfarsitul propozitiei.
Viitorul prezent mai poate fi exprimat si cu ajutorul prezentului, in acest caz se cere folosirea
Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.
71
Viitorul anterior = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + Participiul II al verbului de
Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea va fi plecat ieri
la munte.
numar. Atat persoana 1 singular si plural cat si persoana a a-3-a plural, sunt identice cu cele
de indicativ prezent.
De obicei conjunctivul 1 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este singura
Ex.: Er hat mir gesagt, daß er morgen fahre. = El mi-a spus ca pleaca maine
ich schlafe
du schlafest
72
er / sie / es schlafe
wir schlafen
ihr schlafet
ich hoffe
du hoffest
er / sie / es hoffe
wir hoffen
ihr hoffet
Obs.!!! Verbele la conjunctivul 1 nu primesc umlaut sau nu prezinta schimbari vocalice asa
Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau realiza in
persoana si numar. Formele de imperfect ale verbelor slabe sunt identice cu cele de
conjunctiv.
du hofftest = tu ai spera
73
ihr hofftet = voi ati spera
du schliefest = tu ai dormi
Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la conjunctivul 2 umlaut
Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la conjunctivul
schlafen = a dormi
74
Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in care are
loc o actiune. Cele mai multe adverbe sunt neflexibile, numai cateva pot avea grade de
comparatie.
simple
derivate
compuse
de loc
de timp
de mod
Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea Wo? (Unde?); sau ne pot
arata directia si atunci raspund la intrebarea Wohin? (Incotro?) sau Woher? (De unde?).
Adverbele care ne indica pozitia in spatiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo), oben
(sus), unten (jos), vorn (in fata), hinten (in spate), rechts (la dreapta), links (la stanga),
Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in jos), heraus
Momentul Wann? (Cand?) : jetzt (acum), gerade (tocmai), heute (azi), gestern (ieri),
damals (atunci), dann (atunci), danach (dupa aceea), vorher (mai inainte), inzwischen
(intre timp).
Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem (de atunci),
75
Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o data), zweimal (de
doua ori), manchmal (uneori), oft (deseori), meistens (de cele mai multe ori, deseori),
Wie? (Cum?): gern (cu placere), schnell (repede), langsam (incet), so (asa, astfel),
Adverbele derivate:
Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin derivare.
- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata ordinea:
- sufixul "-wärts" formeaza adverbe de directie: ostwärts (spre est), rückwärts (inapoi);
Adverbele compuse:
Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie. Prepozitiile care
Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfür, worüber, womit;
76
Clasificarea prepozitiilor in germana dupa sens:
Sens local:
Sens temporal:
77
vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana.
Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia unora care
Sens cauzal:
Sens modal:
Nominativ (care arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin; (r)Baum = der
Baum; (s)Kind = das Kind; pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre cazuri va
78
Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:
durch = prin, de; ex: Sie fährt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea merge zilnic
für = pentru; ex: Er kauft für seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen
gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.= Fiul meu
a alergat catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt.
ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma duc.
um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste bunica
mea.
bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der Zug fährt
aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina.
bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.
mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.
nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma duc spre
casa.
von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu.
gegenüber = vizavi; ex: Er wohnt gegenüber der (e)Post. = El locuieste vizavi de posta.
seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.
Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:
hängen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hänge das Bild an die Wand. = Agat
79
imaginea pe perete.
hängen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hängt an der Wand. = Imaginea
atarnata pe perete.
setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. = Asez
copilul pe scaun.
sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul sta pe
scaun.
legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fußboden. = Pun
covorul pe podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fußboden. = Covorul
stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal an die
stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta pe
perete.
Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv, pronume,
Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul, genitivul
Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer cazul
Acuzativ.
Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.
80
an+das = ans; an+dem = am;
durch+das = durchs;
Intrebari
Heißen Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heiße Monica.= Da, ma numesc
Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu locuiesc
in Paris.
Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2. Atentie !!!
Enunturi afirmative:
Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia nr.2,
81
Propozitia imperativa:
Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului sau
verbul la trecut care insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul propozitiei.
Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina.
82