Vous êtes sur la page 1sur 82

Pronuntia

Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale

acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa

fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. Germana actuala foloseste alfabetul latin, la care se

adauga vocalele cu Umlaut (ä, ö, ü) si o variantã a literei 's', care seamãnã cu litera greceascã

“beta” ß. In concluzie in alfabetul german se afla patru litere noi ä, ö, ü, ß ( diacriticele limbii

germane ). Mai jos veti gasi toate literele din alfabetul german impreuna cu pronuntia acestora

care este scrisa in parantezele de tip acolada.

Alfabetul German:

A a {a} ; Ä ä {e}; B b {be}; C c {ţe}; D d {de}; E e {e}; F f {ef}; G g {ghi}; H h {ha}; I i

{i}; J j {iot} ( in interiorul cuv se pronunta ' i ' ); K k {ka}; L l {el}; M m {em}; N n {en}l

O o {o}; Ö ö {o - lung}; P p {pe}; Q q {ku}; R r {er}; S s {es}; ( la inceputul cuv se

pronunta ' ș ' ); ß {s} ( poti face referire la aceasta litera spunand 'eszett' sau 'scharfes ß' ); T t

{te}; U u {u}; Ü ü {iu}; V v {fau} ( in interiorul cuv se pronunta ' f' ' ); W w {vi}; X x {iks};

Y y {iepsilon} ( in interiorul cuv se pronunta ' iu ' ); Z z {ţet}

In interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor, de aceea am

realizat aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de pronuntie din

limba germana care o sa fie de mare folos pentru incepatori.

Particularitati fonetice ale limbii germane ( phonetische Merkmale) :

- äu se pronunta [oi]

- ei se pronunta [ai]

- ie se pronunta lung [i]

- sch se pronunta [ș]

- eu se pronunta [oi]

1
În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe și ue (excepție !!!: în numele

proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la fel ca si ä respectiv ö si ü.

Vocalele duble se pronunta mai lung: Haar, Aachen, Meer,...

Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta în pozitie finala [p], [t], [c], [f] → Ex: ab [ap] , Bad

[bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .

Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei

premergatoare → Ex: statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...

Litera 'c' apare în cuvintele germane numai împreunã cu 'k', marcand faptul ca vocala

premergatoare se pronuntã scurt → Ex: Sack, Deck, Bock, ....

Litera 'h' precedatã de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este

vorba de o vocala lunga → Ex: Bahn, sehr, Huhn,.....

La începutul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta [k] → Ex: Chor,

Charakter,…

Litera 'e' în terminatiile –el, -em, -en se pronunta ca un 'ă' romanesc, atunci cand vorbim foarte

clar. Cand vorbim repede, acest 'ă' se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n],

[r] → Ex: Mittel, fragen

Litera 'r' se pronunță foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.

Foarte multi vorbitori pronunta terminatia '–er' ca un fel de 'ă' romanesc, schitand doar un 'r'

foarte scurt → Ex: Mutter, Kinder, ....

Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana

folosesti genul neutru 'das A', 'das B' .... etc. (Aflati mai multe despre Genul Substantivelor)

2
Numerele

0 - null {nul}; 1 - eins {ainţ}; 2 - zwei {ţvai}; 3 - drei {drai}; 4 - vier {fie}; 5 - fünf {fiunf};

6 - sechs {secs}; 7 - sieben {ziben}; 8 - acht {aht}; 9 - neun {noin}; 10 - zehn {ţen}

Poezie despre numere in germana:

Eins, zwei, Polizei,

Drei, vier, Grenadier

Fünf, sechs, alte Hex

Sieben, acht, Gute Nacht !

Neun, zehn, schlafen geh'n .

Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana;

Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;

11 - elf {elf}

12 - zwölf {ţvolf}

13 - dreizehn {draiţen}

14 - vierzehn {firţen}

15 - fünfzehn {fiunfţen}

16 - sechzehn {zehţen}

17 - siebzehn {zibţen}

18 - achtzehn {ahtţen}

19 - neunzehn {noinţen}

20 - zwanzig {ţvanţig}

Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele

simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17!

3
21 - einundzwanzig

22 - zweiundzwanzig

23 - dreiundzwanzig

30 - dreißig

31 - einunddreißig

32 - zweiunddreißig

33 - dreiunddreißig

40 - vierzig

41 - einundvierzig

42 - zweiundvierzig

43 - dreiundvierzig

50 - fünfzig

51 - einundfünfzig

52 - zweiundfünfzig

53 - dreiundfünfzig

60 - sechzig

61 - einundsechzig

70 - siebzig

71 - einundsiebzig

80 - achtzig

81 - einundachtzig

90 - neunzig

91 – einundneunzig

4
100 - hundert

101 - hunderteins

102 - hundertzwei

110 - hundertzehn

131 - hunderteinunddreißig

1000 - tausend

2000 - zweitausend

100.000 - hunderttausend

1.000.000 - eine Million

1.500.000 - anderthalb Millionen

2.000.000 - zwei Millionen

1.000.000.000 -eine Milliarde

Observatii:

Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana este ca acestea se

citesc de la sfarsit spre inceput → Ex: 91 se citeste einundneunzig : ein (1) + und (si) +

neunzig (90)

-ig se citeste ca -ih;

Zecile se formeaza adaugand sufixul '-zig' la unitate (vier+zig), exceptie !!! facand numeralul

20 -zwanzig. Atunci cand pronuntati numerele in germana accentul cade intodeauna pe prima

silaba.

5
Saluturi

Buna dimineata! = Guten Morgen ! {gutăn morgăn}

Buna ziua ! = Guten tag ! {gutăn tag}

Buna seara ! = Guten Abend ! {gutăn abănd}

Noapte buna ! = Gute Nacht ! {gută naht}

Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! = Grüß Gott ! {grius got}

Buna ! (informal) = Hi ! {hai}

Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo}

Salutare ! = Grüß dich! {Grius dih}

Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomăn}

La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen}

La revedere ! = Auf Wiederhören ! {Auf viderhiorăn} (Aceasta exprimare se foloseste doar

in cazul unei convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea data cand ne auzim')

Pa ! = Tschüss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La revedere' in

germana)

pe curand = Bis bald {bis bald}

pe mai tarziu = Bis später {bis șpeta}

pana atunci = Bis dann {bis dan}

6
Bani

Moneda = Die Münze {di miunțe}

Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Münze {di ain oiro ţent miunţe}

Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Münze {di ain oiro miunţe}

Bancnota = Die Banknote {di banknote}

Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein {der fiunf oiro şain}

- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?

- Ich möchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.

- Welche Währung möchten Sie? = Ce valuta ati dori ?

- Ich habe Dollars. Könnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute sagen? = Eu am

dolari. Ati putea sa-mi spuneti cursul oficial de astazi?

- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe

panoul de acolo. Aveti multi?

- Nicht so viel. Ich möchte fünf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine

Umtauschgebühr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun

comision de schimb?

- Nein. Möchten Sie große oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?

- Kleines Scheine und Münzen. = Bancnote mici si monezi.

- Hier ist Ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.

- Danke sehr. = Multumesc mult.

- Guten Tag! Was kann ich für Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?

- Ich möchte ein Giro-Konto eröffnen. = As dori sa-mi deschid un cont curent.

- Für wieviel zeit? = Pentru cat timp?

- Nur für fünf Monaten. = Doar pentru 5 luni.

7
- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie müssen es mit den genauen

Personaldaten ausfüllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis.

Danach sage ich Ihnen wo sie unterschreiben müssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau

un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea

si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.

- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.

wechseln, (um)tauschen {vecseln, um.taușăn} = a schimba

die Währung {di verung} = valuta

amtlich {amtlih} = oficial

der Kurs {der curs} = cursul

die Münze {di miunțe} = moneda

die Umtauschgebühr {di umtauș.ghebiur} = taxa de schimb, comision

der Schein / Geldschein {de șain / gheld.șain} = bancnota

eröffnen {e.ofnen} = a deschide

einfach {ainfah} = simplu

überweisen, überwiesen {iubewaizăn / iubewizăn} = a vira, virat

das Formular {das formular} = formular

genau {ghenau} = exact

der Pass {der pas} = pasaport

unterschreiben {untăr.șraibăn} = a semna

ausfüllen {ausfiulăn} = a completa

8
Cumparaturi

Können Sie mir helfen? {chionen zi mia helfen} = Puteti sa ma ajutati?

Ich suche ... {Ih suhe ...} = Eu caut ...

Ich möchte ... {Ih miohte ...} = Eu doresc ...

Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')

Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?

Kann ich etwas für Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs?

Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa?

Das ist zu teuer. {Das ist țu toia} = Este prea scump

Nehmen Sie Kreditkarten? {Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de credit?

Ich schau nur ein bisschen. {Ih șau nur ain bishen} = Doar ma uit un pic

die Einkäufe {di aincoife} = cumparaturi

der Verkäufer / die Verkäuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator / vanzatoare

der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin} = clientul / clienta

das Obergeschoß {das obergheșos} = etaj

die Kasse {di case} = casa de marcat

das Angebot {das anghebot} = oferta

die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazin

die Abteilung {di abtailung} = departament / raion

das Regal {das regal} = raft

der Preis {der prais} = pret

der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi

die Rechnung {di rehnung} = bonul fiscal

die Einkaufstasche {di aincaufs.tașe} = sacosa de cumparaturi

die Tüte {di tiute} = sacosa

9
teuer {toier} = scump

billig {bilig} = ieftin

bequem {becvem} = comod, confortabil

zeigen {țaighen} = a arata ceva cuiva

einpacken {ainpachen} = a impacheta

bezahlen {bețalen} = a plati

nehmen {nemen} = a lua

gefallen {ghefallen} = a place

die Lebensmittel {di lebens.mitel} 'alimente', construit din doua cuvinte, verbul 'leben' (a

traii) + substantivul 'Mittel' (mijloc, resursa) asadar alimentele sunt pentru oameni mijlocul

nostru de trai. Insa in limba germana poti face referire la 'mancare / alimente' si cu ajutorul

cuvintelor 'Essen / Nahrung / Kost / Speise' dar acestea au sensuri usor diferite si se folosc

doar in anumite situatii.

das Essen {das esăn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima atat 'mancare'

cat si procesul de a manca

die Nahrung {di narung} - are sensul de 'nutritie' valabil atat pentru oameni cat si pentru

animale si plante

die Kost {di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata ca si cantitate

si calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de mancare Ex: Krankenkost

{cranchen.cost} = mancare sanatoasa

die Speise {di șpaize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise {forșpaize} =

aperitiv

tipuri de carne sunt formate deseori din numele animalului + cuvantul in germana pentru

carne (Fleisch) sau sunca (Schinken)

10
das Schweinefleisch {das șvain.flaiș} = carne de porc

das Rindfleisch {di rind.flaiș} = carne de vita

das Putenfleisch {di puten.flaiș} = carne de curcan

das Hähnchenfleisch {di henhen.flaiș} = carne de pui

der Schinken {der șinchen} = sunca

der Putenschinken {der puten.șinchen} = sunca de curcan

der Hähnchenschinken {der henchen.șinchen} = sunca de pui

'Lactatele', 'Molkerei' {molcherai} sau 'Milchprodukt' {milh.product}:

der Käse {di cheze} = branza, cascaval

die Milch {di milch} = lapte

das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf

die Sahne / Rahm {di zane / ram} = frisca / smantana dulce

die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra

das Joghurt {das iogurt} = iaurt

die Butter {di butăr} = unt

Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Dvs.:

der Reis {der rais} = orez

die Nudeln {di nudeln} = fideaua

das Ei/ die Eier {das ai / di aia} = ou/ oua

die Leber {di leber} = ficat

die Wurst {di vurst} = carnat

das Würstchen {das viurst.chen} = crenvuste, carnat mic

das Brot {das brot} = paine

das Brötchen {brot.hen} = chifla

die Marmelade / Konfitüre {di marmelade / confiture} = gem

11
'fel de mancare' 'Speise' insa puteti folosi si 'Gericht' {gheriht} - !atentie acest cuvant are

sensul si de tribunal!

das Sandwich {das send.vici} = senviș

die Pizza {di pița} = pizza

der Kartoffelbrei/ kartoffelpüree {der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure de cartofi

der Kartoffelsalat {der cartofel.salat} = salata de cartofi

die Pommes frites {di pomes frites} = cartofi prajiti

das Schintzel {das șnițel} = snitel

die Suppe {di supe} = supa

der Kartoffelgratin {cartofel.gratin} = cartofi gratinati

das Steak {das ștec} = friptura

Familia

die Mutter (di mutăr) = mama

der Vater (der fatăr) = tata

der Bruder (der brudăr) = fratele

die Schwester (di șvestăr) = sora

die Eltern (di eltern) = parintii

die Geschwister (di gheșvistăr) = fratii

die Großmutter (di gros.mutăr) = bunica

der Großvater (der grosfatăr) = bunicul

die Großeltern (di gros.eltern) = bunicii

der Sohn (der son) = fiul

die Tochter (di tohter) = fiica

12
der Onkel (der onchel) = unchiul

die Tante (di tante) = matusa

der Mann (der man) = sotul

die Frau (di frau) = sotia

der Urgroßvater (der urgros.fatăr) = strabunicul

die Urgroßmutter (di urgros.mutăr) = strabunica

das Kind (das chind) = copilul

der Schwager (der șvagher) = cumnatul

die Schwägerin (di șvagherin) = cumnata

der Vetter (der fetăr) = verisor

die Kusine (di cuzine) = verisoara

der Neffe (der nefe) = nepot

die Nichte (di nihte) = nepoata

der Enkel (der enchel) = stranepot

die Enkelin (di enchelin) = stranepoata

der Verwandte (der fervandte) = ruda

Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatăr / zi

ist maine mutăr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea ....

Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen

onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.

Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister.

(hast du gheșvistăr? - ia, ih habe nur aine șvestăr / ih habe caine gheșvistăr ) = Ai frati? -

Da, doar o sora./ Nu am frati.

Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin niht. ) = Esti

casatorit? - Nu, nu sunt.

13
Corpul

Partile capului (Die Kopfteile)

der Kopf (der copf) = capul

der Schädel (der ședăl) = craniu

die Stirn (di știrn) = fruntea

das Haar (das haar) = parul

das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul

die Schläfen (di șlefăn) = tamplele

die Nacken (di nachen) = ceafa

der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca

der Kiefer (der chifer) = maxilar

der Kinn (der chin) = barbie

der Bart (der bart) = barba

der Schnurrbart (șnur.bart) = mustata

das Auge (das aughe) = ochi;

das Augenlied (das aughen.lid) = pleoapa;

die Augenbraue (di augen.braue) = spranceana;

die Pupille (di pupile) = pupilele;

die Wimper (di vimper) = geana;

die Nase (di naze) = nasul;

der Naseflügel (der naze.fliughel) = nari;

das Nasenloch (das nazen.loh) = nara;

das Ohr (das or) = urechea

die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz

14
der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der țan) = dinte; der Backenzahn (der bachen.țan)

= masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di țunghe) = limba

Partile corpului (Körperteile)

der Hals (der hals) = gat

der Rumpf (der rumpf) = trunchi

die Wirbelsäule (di virbel.soile) = coloana vertebrala

das Mark (das mark) = maduva spinarii

die Schulter (di șulter) = umar; die Schulterblatt (di șulter.blat) = omoplat

der Arm (der arm) = brat

der Oberarm (der ober.arm) = brat

der Unterarm (der unter.arm) = antebrat

der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot

die Handfläche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;

der Handrücken (der hand.riuchen) = dosul palmei

der Finger (der fingher) = deget

der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana

der Bauch (der bauh) = burta

die Rippe (di ripe) = coasta

die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.varțe) = mamelon, sfarc

der Rücken (der riuchen) = spate

die Hüfte (di hiufte) = sold

das Becken (das bechen) = bazin

der Hintern (der hinten) = fundul

die Beine (di baine) = picioarele

15
der Schenkel, der Oberschenkel (der șenchel / der ober.șenchel) = coapsa

die Wade (di vade) = pulpa

der Spann (der șpan) = muschi, fibre

das Knie (das cni) = genunchi

das Schienbein (das șin.bain) = tibie

die Ferse (di ferse) = calcai

die Zehe (di țee) = deget de la picior;

der Zehennagel (der țeen.naghel) = unghia de la picior

Organele interne (Innere Organe)

der Magen (der maghen) = stomac

die Leber (di leber) = ficat

die Niere (di nire) = rinichi

die Lunge (di lunghe) = plaman

das Herz (das herț) = inima

die Bauchspeicheldrüse (di bauh.șpaihel.driuse) = pancreas

die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara

die Galle (di gale) = fiere

das Gehirn (ghehirn) = creier

der Nerv (der nerf) = nerv

Exercitiu (Übung) :

Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai

multe adjective. Iata cateva sugestii :

16
die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/ verzi/ maro/ negri/

mici/ mari)

die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)

die Lippen (buzele) - dick/ dünn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)

die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)

Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu

muschi)

Timp

Cuvinte si expresii uzuale despre timp:

jetzt (ieț)= acum

heute (hoite) = azi

morgen (morgăn) = maine

übermorgen (iubămorgăn) = poimaine

gestern (ghestărn)= ieri

vorgestern (forghestărn) = alaltaieri

nächstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator

niemals (nimals) = niciodata

später (șpetăr) = mai tarziu

sofort (zofort) = imediat

täglich (teglih) = zilnic

jeden Tag (jedăn tac) = in fiecare zi

Welcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi?

Heute ist Mittwoch (hoite ist mit-voh) = Astazi / Azi este miercuri

17
Anotimp = die Jahreszeit (iares.țait)

Anotimpuri = die Jahreszeiten (iares.țaităn)

der FRÜHLING (Friulinc) / das FRÜHJAHR (Friuiar) = Primavara / Inceputul anului ( !!!

folosit tot cu sensul de Primavara )

der SOMMER (Somăr) = Vara

der HERBST (Herbst) = Toamna

der WINTER (Vintăr) = Iarna

Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va primi "der"

in fata, exceptie facand doar das Frühjahr.

Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)

der Januar (Ianuar) = Ianuarie

der Februar (Februar) = Februarie

der März (Merț) = Martie

der April (April) = Aprilie

der Mai (Mai) = Mai

der Juni (Iuni) = Iunie

der Juli (Iuli) = Iulie

der August (August) = August

der September (Septembăr) = Septembrie

der Oktober (Oktobăr) = Octombrie

der November (Novembăr) = Noiembrie

der Dezember (Dețembăr) = Decembrie

Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi intodeauna

"der" in fata.

18
Zilele saptamanii = die Wochentage (Vohentaghe)

der Montag (Montac) = Luni

der Dienstag (Dinstac) = Marti

der Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri

der Donnerstag (Donărstac) = Joi

der Freitag (Fraitac) = Vineri

der Samstag (Samstac) = Sambata

der Sonntag (Sontac) = Duminica

Denumirea zilelor saptamanii in germana este intodeauna de genul masculin deci va primi

"der" in fata.

astazi = heute {hoite}

maine = morgen {morgăn}

poimaine = Übermorgen {iubermorgăn}

ieri = gestern {chestărn}

alaltaieri = vorgestern {vorchestărn}

zi = tag {tag}

zi lucratoare = arbeitstag {arbaitț.tag}

saptamana = woche {vohe}

Partile din zi = Tageszeit (taghez.țait)

vormittag; in der morgen (formitac; in der morgăn) = dimineata

mittag (mitac) = pranz

nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza

abend (abănd) = seara

nacht (naht) = noapte

19
Culori

die Farben (di farbăn) = culorile

Farbe (farbe) = culoare

weiß (vais) = alb

grau (grau) = gri

schwarz (șvarț) = negru

braun (braun) = maro

grün (griun) = verde

gelb (ghelb) = galben

orange (oranje) = portocaliu

rot (rot) = rosu

rosa (roza) = roz

blau (blau) = albastru

Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului 'hell-' in fata

culorii dorite hellgelb (hel.ghelb) = galben deschis

Nuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului 'dunkel-' in

fata culorii dorite dunkelrot (dunchel.rot) = rosu inchis

Animale

Tier (tiir) = animal

Katze (cațe) = pisica

Hund (hund) = caine

Bär (ber) = urs

Vogel (foghel) = pasare

Ente (ente) = rata

20
Fisch (fiș) = peste

Kuh (cu) = vaca

Rind (rind) = vita

Schwein (șvain) = porc

Schlange (șlanghe) = sarpe

Pferd (ferd) = cal

Wolf (volf) = lup

Elefant (elefant) = elefant

Löwe (liove) = leu

Vreme

Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain șlehtes vetăr nur falșe

klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite

vremea = das Wetter (das vetăr)

der regen (der regăn) = ploaia

der donner (der doonăr) = tunetul

der blitz (der bliț) = fulger

der hagel (der haghel) = grindina

der schnee (der șnee) = ninsoarea

der frost (der frost) = inghet

der taifun (der taifun) = taifun

windig (vindic) = furtuna

wind (vind) = vant

sonne (sone) = soare

sonnig (soonic) = insorit

21
wolken/ himmel (volkăn/ himăl ) = nor

bewölkt (bevolkt) = innorat, noros

regen (regăn) = ploaie

regnet (recnet) = a ploua

kälte (chelte) = racoare

kalt (kalt) = rece

hitze (hitțe) = caldura

heiß (hais) = fierbinte

heiter (haităr) = senin

Das wetter in Deutschland und in anderen Ländern (Das vetăr in Doiciland und in

anderăn Lendăn)= Vremea in Germania si in alte tari.

Es ist komisches wetter (Es ist comișes vetăr) = Este o vreme ciudata.

Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau noros ?

Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !

Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea

la voi/ dvs in Roma ?

Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !

Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.

Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.

In Paris und München schneit es. (In Paris und München șnait es) = In Paris si München

ninge.

Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.

Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist șoon) = Vremea in Atena este

frumoasa.

22
In Nürnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haităr) = In Nürnberg este senin.

Wichtig = important

Wetterwörter (vetărviortăr)= Cuvinte despre vreme

Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"

Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es

schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewölkt = este noros; Es ist sonnig = este

insorit; Es ist heiß = este cald; Es ist windig = este vant

Ora

Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?

Wie spät ist es? (Vi șpet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute

pentru cititorii acestui site:

08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.

08:05 => Es ist acht uhr und fünf minuten./ Es ist fünf minuten nach acht./ Es ist kurz

nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.

08:15 => Es ist acht uhr und fünfzehn minuten./ Es ist fünfzehn minuten nach acht./ Es

ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este

cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are

corespondent in limba romana)

08:30 => Es ist acht uhr und dreißig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci

de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun

und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de

minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

23
08:45 => Es ist acht uhr und fünfundvierzig minuten./ Es ist fünfzehn minuten vor

neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de

minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a

spune ora nu are corespondent in limba romana)

08:55 => Es ist acht uhr und fünfundfünfzig minuten./ Es ist fünf minuten vor neun./ Es

ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./

Este putin pana la ora noua.

Wichtig = important

Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um

acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40

Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule am

samstag = Eu ma duc la scoala sambata.

Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua

mea de nastere este in iunie.

1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van ștehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti

duminica?

1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih ștehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma

trezesc la ora noua duminica.

2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand

muncesti tu?

2.Ich arbeite von acht uhr und fünfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr und dreißig

minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana

la ora16:30.

24
3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de

pranz?

3.Ich mache mittagspause um zwölf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu

fac pauza de pranz la ora 12:00

4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du șlafăn?) = Cand te duci la culcare?

4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur șlafăn) = Ma

duc la ora 22:00 la culcare.

Tut mir leid für die verspätung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferșpetung, ih ștehe

im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.

Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?

Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas später. (Oh, es ist șoon drai! Ih kome etvas șpetăr.)

= Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.

Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid

= imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; verspätung = intarziere; später = tarziu;

gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.

25
Directii

Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba 'unde' si anume 'wo' si 'wohin'.

- 'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc

ex: Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?)

- 'wohin' este folosit pentru a intreba 'incotro'

ex: Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?)

Vocabular pentru directii:

directii = richtungen (rihtunghen)

dreapta / la dreapta = rechts / nach rechts (rehtț / nah rehtț)

stanga / la stanga = links / nach links (lincs / nah lincs)

in jos, mai departe pe = entlang (entlang)

inapoi = zurück (țuruc)

in directia a ... / catre ... = in Richtung auf ... (in rihtunh auf ...)

tot inainte = geradeaus (gherade.aus)

pana la = bis zum (zur) (bis țum, țua)

Punctele cardinale in germana:

im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....

nördlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....

im Süden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....

südlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....

im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....

westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....

nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de ....

26
südwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....

im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....

östlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....

nordöstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....

südöstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....

Wo liegt Nürnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nürnberg?

Nürnberg liegt nördlich von München (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nürnberg se

afla la nord de München.

Kennst du / Kennen Sie Nürnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti /

Cunoasteti

Nürnberg ?

Nürnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nürnberg ? Unde se afla

asta ?

Das liegt nördlich von München, nordöstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von

Miunhen, nordostlih fon Ștutgart) = Se afla la nord de München, nordest de Stuttgart.

Conversatie

Wie heißen Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?

Wie heißt du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?

Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?

Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?

Ich heiße Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !

Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra !

Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !

Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?

27
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?

Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.

Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?

Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?

Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.

Sprechen Sie deutsch? (Șprehen zi doici?) = Vorbiti germana?

Sprichst du deutsch? (Șprihst du doici?) = Vorbesti germana?

Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !

Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe Șprahe(n) șprehen zi? / șprihst du?

) = Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti?

Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih șprehe etvas English und ain

bishen doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.

Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe Șprahen șpriht man in Doiciland?)

=Ce limbi se vorbesc in Germania?

Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns șpriht man nur doici.) = La noi se vorbeste

numai germana.

Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterșprahe?) = Care este limba Dvs./

ta materna?

Mein Muttersprache ist rumänisch. (Main muterșprahe ist rumeniș.) = Limba mea materna

este romana.

Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du șon mal in Madrid?) =

Ati / Ai fost vreodata in Madrid?

Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.

Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in

Madrid!

28
Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?

Das ist Convention Center.(Das ist Convențion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.

Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?

Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das

C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.

In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?

Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in

Asia. / Singapore este in Asia.

Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:

Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?

Haben Sie ein tisch frei für drei personen? (Haben zi ein tiș frai fiur drai personen?) =

Aveti o masa libera pentru trei persoane?

Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, șade/ Es tut mi laid) =

Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.

Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?)

= Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?

Zahlen, bitte! (țalen, bite) = Nota va rog!

Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte țalen, bite) = As dori sa platesc, va rog.

Zusammen oder getrennt? (țuzamen odă ghetrent?) = Impreuna sau separat?

Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.

Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.

29
Zi de nastere

Urari pentru zi de nastere = Wünsche zum Geburtstag {Viunșe țum gheburstag}

Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute țum gheburstag} = La Multi Ani

→ varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de limba germana

insa traducerea reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de nastere!

Herzlichen Glückwunsch zum Geburtstag! {Herțlihen Gliuc.viunș țum Gheburstag} =

Felicitari pentru ziua ta de nastere!

Ich wünsche dir alles Gute! {Ih viunșe dia ales gute} = Iti / Va doresc toate cele bune!

Alles Liebe und Gute für dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele bune pentru tine! /

Toata iubirea si binele pentru tine!

Alle guten Wünsche zum Geburtstag! {Ale gutăn viunșe țum Gheburstag} = Toate urarile

de bine pentru ziua ta!

Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirăn dia ganț herțlih} = Te felicitam din

inima / sincer / foarte mult!

Zum Geburtstag wünsche ich dir alles Gute! {Țum gheburstag viunșe ih dia ales gute} =

Pentru ziua de nastere va urez toate cele bune!

Mögen alle deine Wünsche in Erfüllung gehen! {Miogăn ale taine viunșe in efiulung

ghe.en} = Fie ca toate dorintele tale sa devina realitate!

Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani" :

Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial.

Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glückwünsche. {Ih zende inen țu

irem gheburstag maine herțlihen gliucviunșe} = Va trimit de ziua dumneavoastra felicitarile

mele calduroase!

Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich! {Țu irem gheburstag gratulirăn

30
wiie inen herțlih} = De ziua dumneavoastra va felicitam din inima / sincer!

Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wünsche! {Ih zende inen aus de fane maine

bestăn viunșe} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine!

Ich wünsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viunșe inen țu irem gheburstag

ales gute} = Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune!

Möge dir das neue Lebensjahr Glück, Gesundheit sowie viele schöne Momente bringen!

{Mioghe dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file șone momente bringhen} = Fie

ca urmatorul an sa-ti aduca noroc, sanatate precum si multe momente frumoase!

Dupa formularea de baza "Ich wünsche dir / Ihnen" poti sa adaugi:

Glück {gliuc} = noroc

Frohsinn {fro.zin} = fericit, bucuros

Freundschaft {friond.șaft} = prietenie

Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta / alaturi de tine

Liebe {libe} = dragoste, iubire

Erfolg {erfolg} = succes

Mut und Kraft {mut und craft} = curaj si putere

Gesundheit {ghesund.hait} = sanatate

Spannende Erlebnisse {Șpanende erlebnise} = experiente interesante

Cv

LEBENSLAUF{lebens.lauf} = Curriculum Vitae

- acesta este titlul cv-ului

ANGABE ZUR PERSON {angabe zu perzon} = Informatii despre persoana

- sub aceasta categorie treci, numele complet, datele de contact

Nachname {nah.name} = Nume

31
Vorname {fo.name} = Prenume

Adresse {adrese} = Adresa

Straße {ștrase} = Strada

Hausnummer {haus.numa} = Numarul locuintei

Postleitzahl {post.lait.țal} scris prescurtat - PLZ = Codul postal

Ort {ort} = Oras, loc

Staat {ștat} = Tara

- este indicat ca indreptul 'Adresse' sa scrieti direct adresa dvs.

Ex: Kalstraße , Hausnummer 102, 9156, Berlin, Deutschland

Telefonnummer / Rufnummer {telefon.numa / ruf.numa} = Numar de telefon

Mobilnummer / Handynummer {mobil.numa / hendi.numa} = Numar de mobil

E-Mail Adresse {email adrese} = Adresa de e-mail

Persönliche Website {perzonlihe uebsaite} = Website personal, blog

- completati aceasta sectiune doar daca este relevant postului pentru care scrieti cv-ul

Geschlecht {gheșleht} = Sexul | Geburtsdatum {gheburtț.datum} = Data nasterii |

Nationalität {Naționalitet} = Nationalitate

Weiblich {vaiblih} = Feminin

Männlich {menlih} = Masculin

- este recomandat ca aceste trei categorii sa fie scrise intr-un singur rand

Ex: Geschlecht: weiblich | Geburtsdatum: 01.04.1973 | Nationalität: rumänisch

ANGESTREBTE STELLE {angheștrebte ștele} = Locul de munca pentru care aplicati

(Punctul dorit)

BERUFSERFAHRUNG {berufs.erfarung} = Experienta profesionala

- sub aceasta categorie trebuie sa scrii in ordine descrescatoare locurile de munca pe care le-ai

avut pana in prezent (incepi cu locul de munca actual sau cu ultimul loc de munca)

32
- este necesar sa scrii perioada in care ai lucrat intr-un anumit loc (anul si luna)

- cu ce te ocupai, cum se numea locul de munca

- date ale agajatorului

- daca nu ai experienta de munca poti trece la aceasta categorie si schimburile de experienta,

voluntariatele

SCHUL- UND BERUFSBILDUNG {șul und berufs.bildung} = Scoala si Formare

profesionala

- incepi cu ultima scoala absolvita

- scrie perioada in care ai urmat fiecare scoala, numele institutiei si daca este necesar in ce

anume te-ai calificat

PERSÖNLICHE FÄHIGKEITEN {perzonlihe feih.gaităn} = Aptitudini

Muttersprache(n) {mutăr.șprahe(n)} = Limba materna / Limbi materne

Andere Sprache(n) {andere șprahe(ăn)} = Alte limba(i)

Fremdsprachen {fremd.șprahăn} = Limbi straine

Verstehen {feșteen} = Intelegere | Sprechen {șprehăn} = Vorbire | Schreiben {șraibăn} =

Scriere

Kommunikative Fähigkeiten {comunicative feihgaităn} = Abilitati de comunicare

Organisations- und Führungstalent {organizațions und fiurungs.talent} = Competente

organizationale si manageriale

Berufliche Fähigkeiten {beruflihe feihgaităn} = Competente profesionale

Computerkenntnisse {compiutăr chentnise} = Cunostinte de utilizare a calculatorului

Sonstige Fähigkeiten {zonstige feihgaităn} = Alte abilitati

Führerschein {fiurașain} = Permis de conducere

ZUSÄTZLICHE INFORMATIONEN {țuzețlihe informaționen} = Informatii suplimentare

33
Publikationen {publicaționăn} = Publicatii

Präsentationen {prezentaționăn} = Prezentari

Projekte {proiecte} = Proiecte

Konferenzen {conferențăn} = Conferinte

Auszeichnungen und Preise {aus.țaihnungăn und praiză} = Premii si distinctii

Mitgliedschaften {mit.glid.șaftăn} = Locurile in care esti membru

Referenzen {referențăn} = Referinte (de la fostii angajatori / profesori)

- la aceasta categorie puteti scrie 'Referenzen auf Anfrage' {referențăn auf anfrage} =

Referintele pot fi date la cerere

- toate categoriile din cadrul 'Informatii suplimentare' le treceti in cv doar daca sunt relevante

locului de munca pentru care aplicati si daca aveti cu adevarat ce sa scrieti

ANLAGEN {anlagăn} = Anexe

- acesta categorie trebuie introdusa in cv-ul dvs doar daca vi se cere sau doriti sa anexati cv-

ului copii dupa diplome, alte documente relevante sau o scrisoare de intentie

- mentioneaza ce anume o sa gaseasca angajatorul in anexa cv-ului

Sper ca acest articol o sa va fie de folos in vederea redactarii primului dumneavoastra CV in

limba germana, nu uitati sa completati doar categoriile relevante experientei dvs cat si a

locului de munca pentru care aplicati. Pentru mai multe informatii referitoare la redactarea

unui CV european in germana puteti vizita site-ul Europass care contine formatul european

aprobat de toate statele europene inclusiv Germania si Austria.

34
Meserii

Toate meseriile au atat o forma de masculin 'der' cat si de feminin 'die' (Aflati mai multe

despre Genul substantivului). De cele mai multe ori forma de feminin are terminatia '-in' si

uneori vocalele a, o, u se transforma in umlaute ä ö ü (diacritice). Acest articol poate fi

considerat ca o continuare pentru Cum sa redactezi un CV .

profesii, ocupatii = Berufe {berufe}

functionar = der Angestellte, die Angestellte {de, di angheștelte}

Profesii care necesita scoli de meserii:

asistent(ă) medical(ă) = der Krankenpfleger, die Krankenschwester {de crancăn.flega, di

crancăn.șvesta}

ajutor in productie (fabrică) = der Produktionshelfer {de producțions.helfa}

brutar(ița) = der Bäcker, die Bäckerin {de beca, di becherin}

bucătar(easă) = der Koch, die Köchin {de coh, di cohin}

casier = der Kassierer {de casiera}

chelner(iță) = der Kellner, die Kellnerin {de chelna, di chelnerin}

coafeză = die Friseurin {di frizurin}

croitor(easă) = der Schneider, die Schneiderin {de șnaida, di șnaidarin}

electrician = der Elektroinstallateur, Elektriker {de electro.instalator, electrica}

femeie de servici = die Putzfrau {di puț.frau}

frizer = der Herrenfriseur {de heren.frizor}

grădinar = der Gärtner, die Gärtnerin {de ghertna, di ghertnerin}

instalator = der Klempner, Installateur {de clempna, instalator}

măcelar(ă) = der Metzger, die Metzgerin {de mețga, di mețgarin}

mecanic auto = der Automechaniker {de auto.mecanica}

35
muncitor in construcții = der Bauarbeiter {de bau.arbaita}

pompier = der Feuerwehrmann {de foia.ver.man}

sofer(iță) = der Fahrer, die Fahrerin {de fara, di fararin}

sofer de camion = der LKW-Fahrer {de el.ca.ve-fara}

sofer de autobuz = der Busfahrer {de bus.fara}

sofer de taxi = der Taxifahrer {de taxi.fara}

tamplar = der Schreiner {de șraina}

vanzător(oare) = der Verkäufer, die Verkäuferin {de fercoifa, di fercoiferin}

zidar = der Maurer {de maura}

zugrav = der Maler, Malermeister {de mala, mala.maista}

Meserii care necesita studii superioare:

angajat(ă) la bancă = der, die Bankangestellte {de, di banc.angheștelte}

avocat = der Rechtsanwalt {de rehț.anvalt}

arhitect(ă) = der Architekt, die Architektin {de arhitect, di arhitectin}

bibliotecar(ă) = der Bibliothekar,die Bibliothekarin {de biblioteca, di bibliotecarin}

contabil(ă) = der, die Buchhalter {de, di buh.halta}

dentist(ă) = der Zahnarzt, die Zahnärztin {de țan.arțt, di țan.erțtin}

doctor(iță) = der Arzt, die Ärztin {de arțt, di erțtin}

inginer = der Ingenieur, die Ingenieurin {de ingenior, di ingeniurin}

judecator = der Richter {de rihta}

jurnalist(ă) = der Journalist, die Journalistin {de jurnalist, di jurnalistin}

polițist(ă) = der Polizist {de polițist}

profesor, profesoară = der Lehrer, die Lehrerin {de lera, di lerărin}

36
programator de calculator = der Programmierer, die Programmiererin {de programira, di

programirin}

secretară = die Sekretärin {di zecreterin}

traducator = der Übersetzer, die Übersetzerin {de uba.zeța, di uba.zețerin}

veterinar = der Tierarzt {de tir.arțt}

Meserii mai speciale:

actor = der Schauspieler {de șau.șpila}

antrenor = der Trainer {de treina}

artist = der Künstler, die Künstlerin {de cunstla, di cunstlarin}

fotograf(ă) = der Fotograf, die Fotografin {de fotograf, di fotografin}

scriitor = der Schriftsteller {de șrift.ștela}

Meserii pentru tineri :)

elev(ă) = der Schüler, die Schülerin {de șula, di șularin}

student(ă) = der Student, die Studentin {de ștudent, di ștudentăn}

37
Gramatica

Substantivul

Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna

de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das Mädchen =

fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama, ein Mädchen

= o fata).

Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau

neutru.

Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de

determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna

cu articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin;

N = neutru.

Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu

majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu

litere mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand

stim cum sa scriem corect )

Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii), abstracte

(care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri), comune (care

denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand

clasei sau categoriei respective)

Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume

= floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina;

Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die

Dummheit = prostia, die Nähe = apropierea, die Musik = muzica;

Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;

38
Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;

Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua

categorii:

Dupa numar substantivele pot fi:

 substantive care au forma de plural si singular;

 substantive care au numai forma de singular;

 substantive care au numai forma de plural;

Dupa gen substantivele pot fi:

 substantive feminine;

 substantive masculine;

 substantive neutre;

Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul

sta in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:

 articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);

 articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);

Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este recomandat sa invatati

substantivele impreuna cu genul acestora.

Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.

Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia

acestuia.

Genul masculin foloseste articolul : DER

1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:

In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann =

omul; der Student = studentul; der Hund = cainele; der Löwe = leul; der Hahn = cocosul; =>

exceptie face: das Sähnchen = baiatul, baietelul etc.

39
Categorii de substantive:

 anotimpurile => exceptie face: das Frühjahr = primavara anului;

 denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht = noaptea;

die Frühe = la inceputul / urile;

 fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner =

tunetul; der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;

 denumirea vanturilor; ex: der Föhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul;

 denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul; =>

exceptie face: die Kreide = creta;

 denumirea muntilor ( nu toti ) ;

 denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul; =>

exceptie face: die Lira = lira

 toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea;

 denumirea mobilierului;

 denumirea instrumentelor de scris

 marcile de automobile;

2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:

 Terminatii pentru substantive de origine germana:

-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;

-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea;

das Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.

-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die

Butter = untul; das Zimmer = camera; etc.

40
-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;

-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;

-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;

-ling : der Frühling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling =

balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina);

-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;

-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc.

* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul

neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;

 Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material =

materialul;

-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;

-än : der Kapitän = capitanul;

-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;

-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;

-är : der Sekretär = secretarul; der Aktionär = actionarul; => exceptie face: das Militär =

militarul;

-bus : der Autobus = autobuzul;

-end : der Dividend = dividentul;

-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent =

brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";

-et : der Planet = planeta;

-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;

41
-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;

-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;

-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;

-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;

-mom : der Agronom = agronomul;

-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;

-soph : der Philosoph = filozoful;

- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;

Genul feminin foloseste articolul : DIE

1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:

In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die

Tochter = fiica; die Löwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange

= sarpele; => exceptie face: das Mädchen = fata; das Weib = feminin;

Categorii de substantive:

 90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich =

piersica;

 denumiri pentru avioane;

 denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;

 marci de motociclete;

 denumiri de rauri;

 denumiri de flori;

 denumiri de arbori;

42
 instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier =

clavierul; das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;

 numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fünf;

2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:

-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; =>

exceptie face: das Auge = ochiul;

 Terminatiile care indica 100% genul feminin:

-schaft : die Freundschaft = prietenia;

-keit : die Sußigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;

-ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;

-ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;

-heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;

-de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;

-ei : die Bücherei = biblioteca;

-in : die Lehrerin = profesoara;

 Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-a : die Kamera = camera;

-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata;

-age : die Garage = garajul;

-aille : die Medaille = medalia;

-äne : die Migräne = migrena;

-enz : die Differenz = diferenta;

43
-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;

-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul;

-ille : die Kamille = musetelul;

-ine : die Kabine = cabina;

-isse : die Kulisse = culise;

-ive : die Alternative = alternativa;

-iz : die Notiz = nota;

-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose

= marinarul, navigatorul;

-is : die Basis = baza; die Dosis = doza;

-ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;

-tät : die Universität = universitatea; die Qualität = calitatea;

-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;

-üre : die Lektüre = lectura; die Broschüre = brosura;

Genul neutru foloseste articolul : DAS

1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:

 In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das

Lamm = mielul.

 Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.

 Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ; ex:

das Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn

= puiul de gaina;

 Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul;

das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das

44
Brom = bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die

Bronze = bronzul:

 Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel

= al patrulea;

 Diminutivele; ex: das Mütterchen = mamica; das Väterchen = taticul;

 Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul

inalt, ridicat;

 Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das

Getreide = cereale; das Geflügel = pasarile, gainile;

 Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;

2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:

 Terminatii pentru substantive de origine germana:

-chen : das Mädchen = fata; das Bündelchen = manunchi, pachetel;

-lein : das Fräulein = fetita;

-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefängnis = inchisoare; => exceptie face: die

Empfängnis = conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;

-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal =

necazul; die Mühsal = dificultate, greutate; etc.

-sel : das Rätsel = enigma; das Häcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stöpsel = dopul;

-tel : das Viertel = cartierul;

-tum : das Altertum = antichitate, vechime;

 Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;

45
-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul;

-id : das Oxid = oxidul;

-in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;

-ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;

-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;

-ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;

-ol : das Karbol = acid carbolic;

-um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;

-ut : das Institut = institutul;

Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si numeralul. Asta

inseamna ca isi schimba forma in functie de caz, numar si gen. In limba germana substantivul

are patru cazuri: Nominativ, Genitiv, Acuzativ si Dativ.

Cazul NOMINATIV - caracteristici

La cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma il

vei gasi in dictionar.

Substantivul in cazul Nominativ raspunde la intrebarea: WER? = Cine?

Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? => Andrei)

Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor? =? fratele lui )

Cazul ACUZATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile : WAS? (Ce?) WEN? (Pe cine?) !!!

Atentie nu face confuzie cu intrebarea Wenn? (Cand?) !!!

Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola)

Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor / studentilor. ( Pe cine

46
invata el? => pe elevi )

Cazul DATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde la

intrebarea WEM? (Cui?)

 El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.: Andra begegnet

seiner Freundin.= Andra s-a intalnit cu prietena sa.

 Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter

das Heft.= Ii dau mamei caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft -

complement direct Acuzativ )

Cazul GENITIV - caracteristici

Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al, ai, ale

cui ? ) si are functia de atribut.

Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.

Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s

- terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - ß, -x, -z, -sch, -tsch

-terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en, -tel, -

el, -er, -ein, -ling

Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocala sau in -h

Substantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul.

Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul.

Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.

47
Declinarea I ( substantive feminine)

In aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular nominativ nu au nici o

terminatie. Puse la plural acestea fie raman fara terminatie fie li se atribuie una din

urmatoarele terminatii: -n, -en, -s, -e

Singular Plural

N. die Frau = femeii N. die Frauen = femeile

G. der Frau = a, al, ai, ale femeii G. der Frauen = a, al, ai, ale femeilor

D. der Frau = femeii N. den Frauen = femeilor

Akk. die Frau = femeia Akk. die Frauen = femeile

Declinarea II / Declinarea slaba ( substantive masculine)

Substantivele din aceasta categorie primesc terminatiile -n sau -en la toate cazurile.

Genul de substantive care se declina astfel sunt:

 substantive masculine de genul: der Mensch = omul, der Herr = domnul, der

Nachbar = vecinul

 masculinele care se termina in -e, nume de persoane sau de animale: der Grieche =

grec, der Hasse = iepure;

 substantive abstracte care se termina in -e, der Friede = libertate, der Name = nume

 cuvinte care provin din greaca sau latina: der Diamant = diamant, der Student =

student

 un singur substantiv neutru are aceasi declinare: das Herz = inima

Obs !!! Terminatia pe care o primesc substantivele la Nominativ plural o sa o primeasca si la

G, D, Akk singular.

Singular Plural

N. der Mensch = omul N. die Menschen = oamenii

48
G. des Menschen = a, al, ai, ale omului G. der Menschen = a, al, ai, ale oamenilor

D. dem Menschen = omului N. den Menschen = oamenilor

Akk. den Menschen = omul Akk. die Menschen = oamenii

Declinarea III / Declinare tare (substantive masculine si neutre)

Terminatia de Genitiv singular este intodeauna -es sau -s. La Nominativ plural substantivul

va primi terminatia -er, -e sau -s. La Dativ plural este terminatia -n.

Singular Plural

N. das Kind = copil N. die Kinder = copii

G. des Kindes = a, al, ai, ale copilului G. der Kinder = a, al, ai, ale copiilor

D. dem Kind = copilului N. den Kindern = copiilor

Akk. das Kind = copilul Akk. die Kinder = copii

Declinarea IV / Declinare Mixta (substantive masculine si neutre)

La cazul Genitiv singular substantivul primeste terminatia -s sau -es iar la plural la toate

cazurile primeste terminatia -en

Singular Plural

N. das Staat = statul N. die Staaten = statele

G. des Staates = a, al, ai, ale statului G. der Staaten = a, al, ai, ale statelor

D. dem Staat = statulului N. den Staaten = statelor

Akk. den Staat = statul Akk. die Staaten = statele

49
Categoriile de substantive care apar la singular :

Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la plural

denumesc membrii unei familii => Die Kellers sind heute zu Hause = Kelerii sunt azi acasa

("Keller" fiind un nume de familie )

Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o majoritate

=> Wald, Polizei = padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci cand vrem sa le

numaram si cand putem sa le deosebim unele de altele.

Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente ( Milch =

lapte, Wasser = apa, Fleisch = carne ), metale ( Silber = argint, Gold = aur ), materiale (

Holz = lemn, Wolle = lana ).

Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze = caldura, Ruhe =

liniste, etc. Acest tip de substantive apar la plural atunci cand denumesc ceva concret si de

regula sunt asociate cu persoane.

Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective => das Blau = albastrul,

das Rot = rosul, das Gute = binele;

Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un proces

=> das Schreiben = scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar sensul este diferit

: die Schreiben = scrierile, operele unui scriitor.

Sunt folosite la singular si substantive ca Glas = pahar, Tasse = ceasca, Liter = litru,

Kilometer = kilometru, atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de masura => eine

Tasse Kaffee = o ceasca de cafea, 5 Liter Milch = 5 litri de lapte.

Categoriile de substantive care apar la plural :

Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural => Ferien =

vacanta, Eltern = parinti, Finanzen = finante, Geschwister = frati, Leute = oameni.

50
Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular =>

Weihnachten = Craciunul, Ostern = Pasti;

Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural => die U.S.A. ,

die Alpen = Alpii, die Karpaten = Carpatii;

Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural => Reptilien = reptile;

Pronumele

Pronumele personal in germana identifica o anumita persoana, fiinta sau obiect si are cate trei

forme atat la singular cat si de plural. Sunt cuvinte scurte usor de memorat care fac referire la

persoana sau oamenii care vorbesc (ich, wir), la persoana sau oamenii cu care se vorbeste

(du, ihr) sau la persoana, oamenii si obiectele despre care se vorbeste (er, sie, es).

Singular:

persoana I : ich (ih) = eu

persoana II: du (du) = tu

persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in

limba romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul

neutru

ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El

(caietul) este albastru.

Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si

pentru cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume

personal.

51
Plural:

persoana I: wir (vir) = noi

persoana II: ihr (ir) = voi

persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs.

*se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala

ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?

Cand si cum folosesti pronumele personale 'du' 'ihr' 'Sie' :

Pronumele personal 'du' este forma de singular si informal de a spune 'tu' in germana.

Aceasta trebuie folosita doar atunci cand vorbesti doar cu o singura persoane care iti este

suficient de apropiata incat sa nu folosesti forma de politete, precum prieteni, membri ai

familiei sau copii.

Pronumele personal 'ihr' este forma plurala si informala de a spune 'voi' in germana, trebuie

sa o folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai multe persoane suficient de apropiate

incat sa poti vorbi informal.

Pronumele personal 'Sie' este forma de plural dar de aceasta data formal de a spune 'tu' /

'dvs' in limba germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest pronume atunci cand vorbesti cu

cineva necunoscut care are o functie intr-o institutie sau poate este mai in varsta ca si dvs,

precum un functionar la banca, un politist sau un vecin mai in varsta. Nu uita, pronumele

'Sie' ca sa aiba valoare de adresare politicoasa trebuie scris cu majuscula, daca este scris cu

litera mica devine 'ea / ei'

Obs !!! Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du, er/sie/es - wir, ihr,

sie/Sie) este la cazul Nominativ.

52
Verbul

Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii.

Verbul este flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga.

Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii si neregulate,

verbe care isi modifica radacina in timpul conjugarii.

Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele care nu

prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta

modificari vocalice pe parcursul conjugarii.

In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein) sunt

foarte des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti

repeta totodata si pronumele personal.

Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"

HABEN = a avea

ich habe (ih habe) = eu am

du hast (du hast) = tu ai

er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are

wir haben (wir haben) = noi avem

ihr habt (ir habt) = voi aveti

sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

SEIN = a fi

ich bin (ih bin) = eu sunt

du bist (du bist) = tu esti

er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este

53
wir sind (vir sind) = noi suntem

ihr seid (ihr said) = voi sunteti

sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti

*nu are corespondent in limba romana

Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la

conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta

inseamna ca-si schimba radacina pe parcursul conjugarii.

Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN"

impreuna cu formele pronumelui personal.

1. anrufen (an.rufăn) = a telefona

2. arbeiten (arbaităn) = a munci

3. backen (bachen) = a coace

4. benutzen (benuțen) = a folosi

5. bleiben (blaibăn) = a ramane

6. brauchen (brauhăn) = a avea nevoie

7. bringen (bringhen) = a aduce

8. denken (denchen) = a gandi

9. essen (esen) = a manca

10. fahren (farăn) = a conduce

11. finden (findăn) = a gasi, a considera

12. fliegen (flighăn) = a zbura

13. fragen (fragăn) = a intreba

14. geben (ghebăn) = a da

15. gehen (gheen) = a se duce

54
16. haben (habăn) = a avea

17. heißen (haisen) = a se numi

18. helfen (helfăn) = a ajuta

19. hören (hoorăn) = a auzi

20. kaufen (caufăn) = a cumpara

21. kennen (chenen) = a cunoaste

22. kommen (comăn) = a veni

23. können (chionăn) = a putea

24. laufen (laufăn) = a merge, a alerga, a functiona

25. leben (lebăn) = a trai

26. leihen (laihen) = a imprumuta

27. lernen (lernen) = a invata

28. lesen (lezen) = a citi

29. lieben (libăn) = a iubi

30. machen (mahăn) = a face

31. möchten (miohtăn) = a dori

32. nehmen (nemăn) = a lua

33. schreiben (șraibăn) = a scrie

34. schlagen (șlaghen) = a lovi

35. schneiden (șnaiden) = a taia

36. schlafen (șlafăn) = a dormi

37. sitzen (sițen) = a sta, a lua loc

38. sehen (zeen) = a vedea

39. sein (zain) = a fi

40. sprechen / reden (șpreheen / redăn) = a vorbi

55
41. spielen (șpilen) = a te juca

42. trinken (trinchen) = a bea

43. vergessen (ferghesăn) = a uita

44. versprechen (ferșprehen) = a promite

45. verstehen (ferșteen) = a intelege

46. waschen (vașăn) = a spala

47. werden (verdăn) = a deveni

48. wissen (vizăn) = a sti

49. wollen (volen) = a vrea

50. wohnen (vonen) = a locui

Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului (forma sub care

gasesti verbul in dictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se adauga

urmatoarele terminatii, in functie de numar si persoana: -e, -st, -t, -en, -t, -en.

Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: wohnen, lesen, sprechen,

haben. Unele verbe se termina in -n, cum este verbul "sein".

EX: machen - verb slab* (inlaturam terminatia de infinitiv "-en" si o inlocuim cu

terminatiile specifice prezentate mai sus):

ich mach+e = eu fac

du mach+st = tu faci

er / sie / es mach+t = el / ea / fac

wir mach+en = noi facem

ihr mach+t = voi faceti

sie / Sie mach+en = ei fac / Dvs. faceti

Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :

56
Infinitiv : machen (mahăn) = a face;

Imperfect : machte (mahte) = faceam;

Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut;

Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a aduce, fragen =

a intreba, gehen = a merge, heißen = a se numi, kaufen = a cumpara, kommen = a veni,

leben = a trai, wohnen = a locui;

Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne

contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e- de legatura

inaintea terminatiilor de persoana si numar: -st, -t.

EX: arbeiten = a munci (arbeit-t-en) - verb slab*;

ich arbeit+e = eu muncesc;

du arbeit+e+st = tu muncesti;

er / sie / es arbeit+e+t = el / ea munceste;

wir arbeit+en = noi muncim;

ihr arbeit+e+t = voi munciti;

sie / Sie arbeit+en = ei muncesc/ Dvs.munciti;

Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua, heiraten = a se

casatori, schneiden = a taia, melden = a anunta, finden = a gasi;

Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne

contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

* Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari.

Verbe care prezinta modificari vocalice.

Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular:

57
a => ä

au => äu

e => ie, i

o => ö

ü => a

EX: geben = a da (geb-en) - verb tare;

ich gebe = eu dau

du gibst = tu dai

er / sie / es gibt = el / ea da

wir geben = noi dam

ihr gebt = voi dati

sie / Sie geben = ei dau / Dvs. dati

Alte verbe care prezinta modificari vocalice si se conjuga la fel :

 backen = a coace (a => ä)

 bergen = a salva (e => i)

 blasen = a sufla (a => ä)

 braten = a praji (a => ä)

 brechen = a rupe (e => i)

 dreschen = a strica, distruge (e => i)

 dürfen = a fi permis (ü => a)

 empfehlen = a recomanda (e => ie)

In limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat neregulat. Acesta este

"SEIN".

58
Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume : haben, werden si wissen.

SEIN (zain) = a fi

ich bin (ih bin) = eu sunt

du bist (du bist) = tu esti

er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este

wir sind (vir sind) = noi suntem

ihr seid (ihr said) = voi sunteti

sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti

haben (habăn) = a avea

ich habe (ih habe) = eu am

du hast (du hast) = tu ai

er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are

wir haben (vir haben) = noi avem

ihr habt (ir habt) = voi aveti

sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

werden (verden) = a deveni

ich werde (ih verde) = eu devin

du wirst (du virst) = tu devii

er / sie / es wird (er/zi/es) vird = el, ea devine

wir werden (vir verden) = noi devenim

ihr werdet (ir verdet) = voi deveniti

sie / Sie werden (zi verden) = ei devin / Dvs. Deveniti

59
wissen (vizen) = a sti

ich weiß (ih vais) = eu stiu

du weißt (du vaist) = tu stii

er / sie / es weiß (er/zi/es vais) = el, ea stie

wir wissen (vir wissen) = noi stim

ihr wißt (ihr vist) = voi stiti

sie / Sie wissen (zi vizen) = ei stiu / Dvs. stiti

2. Verbele mixte

Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe slabe

prezinta anumite schimbari vocalice:

 nennen => nannte (imperfect) => gennant (participiu) = a numi;

 brennen => brannte => gebrannt = a arde;

Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe !!!

Alte verbe asemanatoare sunt :

 bringen => brachte => gebracht = a aduce;

 denken => dachte => gedacht = a gandi;

Unele verbe tari prezinta si schimbari consonantice :

 gehen => ging => gegangen = a merge, a te duce;

 stehen => stand => gestanden = a sta;

Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar

impreuna cu forma de imperfect si participiu. De obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel

de verb este :

60
Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si schimba forma :

machen => machte => gemacht ;

Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi schimba

forma;

Verbele cu particula separabila in germana (trennbare Verben) sunt formate dintr-un prefix

(an) + un verb (rufen) => anrufen = a suna pe cineva . Sub aceasta forma apar la infinitiv

unite intr-un singur cuvant.

In limba romana verbele cu particula separabila (trennbare Verben) nu exista, ele fiind o

caracteristica a limbii germane.

Conjugarea verbelor cu particula separabila la prezent:

La conjugarea verbelor cu particula separabila se desparte prefixul de verb;

 anrufen => Ex: Ich rufe dich morgen an.

Prefixul se pune intodeauna la sfarsitul propozitiei indiferent de lungimea acesteia;

 abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag alle Gabeln, Messer, Teller

zusammen mit meiner Großmutter und meinen Geschwistern ab.= Eu spal azi toata

ziua toate furculitele, cutitele, farfuriile impreuna cu bunia si fratii mei.

Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb deja conjugat nu se mai desparte

si se adauga intodeauna la sfarsitul propozitiei;

 Ex: Ich muss immer abwaschen. = Eu trebuie mereu sa spal.

Obs.!!! Propozitiile ce contin un verb cu particula separabila se construiesc precum ai invatat

in Lectia nr.20 cu simpla adaugare a prefixului la sfarsitul propozitiei.

Ex: anrufen => Rufst du mich heute an? = Ma suni astazi?

61
abwaschen (ab.vașăn) = a spala

ich wasche ab (ih vașe ab) = eu spal

du wäschst ab (du veșst ab) = tu speli

er / sie / es wäscht ab (er/zi/es veșt ab) = el/ea spala

wir waschen ab (wir vașăn ab) = noi spalam

ihr wascht ab (ihr vașt ab) = voi spalati

sie / Sie waschen ab (zi vașăn ab) = ei spala / Dvs. spalati

Conjugarea verbelor cu particula separabila la participiu (trecut):

abwaschen (nominativ) = a spala => abgewaschen (participiu) = spalat

Ex: Meine Mutter hat abgewaschen = Mama mea a spalat.

Verbele modale si mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu apar singure, ci

insotite de un verb la infinitiv care exprima ideea principala a propozitiei. Formele verbelor

modale de singular prezinta aspecte neregulate.

Sunt sase verbe modale in limba germana: können, müssen, sollen, dürfen, möchten,

wollen. + wissen (care nu este verb modal dar se conjuga ca unul)

Verbul modal können (a putea) poate exprima:

 faptul de a fi capabil; => Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil sa

vorbeasca germana.

 prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa

plece la Viena in vara.

 presupunere; => Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.

62
Verbul modal müssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate exprima:

 necesitatea; => Wir müssen umziehen = Trebuie sa ne mutam.

Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul müssen , numai ca sensul este diferit

si exprima:

 o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara

sa fiu obligata) sa gatesc astazi ?

Verbul modal dürfen (a avea voie, a fi permis) poate exprima:

 permisiunea; => Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru.

 interdictie; => Im Zimmer darf man nicht rauchen = In camera nu se fumeaza.

 intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva?

 folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht zu heiß

gewaschen werden. = Acest material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata / cu

apa fierbinte.

Verbul modal möchten (a place ceva, a dori) poate exprima:

 dorinta; => Ich möchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte.

 rugaminte politicoasa: => Möchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati dori

sa o sunati luni pe D-na Keller?

Verbul modal wollen (a vrea) poate exprima:

 dorinta; => Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola.

 cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu

vrea sa se construiasca aici o casa.

 adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati

doar un moment?

63
Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre radacina

verbului si desinentele de numar si persoana.

Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in povestiri.

Imperfectul exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo unde mai exista o

legatura cu prezentul.

machen (infinitiv) machte (imperfect) gemacht (participiu II)

Conjugarea la imperfect a verbului machen:

ich machte = eu faceam

du machtest = tu faceai

er / sie / es machte = el, ea facea

wir machten = noi faceam

ihr machtet = voi faceati

sie / Sie machten = ei faceau / Dvs. faceati

Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular.

Terminatia de persoana si numar "-t" nu se mai adauga. Corect : er, sie, es

machte; Incorect: er, sie, es machtet

Alte verbe care se conjuga la fel sunt:

 bauen (infinitiv) baute (imperfect) = a construi;

 brauchen (infinitiv) brauchte (imperfect) = a avea nevoie;

 decken (infinitiv) deckte (imperfect) = a acoperi;

 fragen (infinitiv) fragte (imperfect) = a intreba;

 lernen (infinitiv) lernte (imperfect) = a invata;

 lachen (infinitiv) lachte (imperfect) = a rade;

 spielen (infinitiv) spielte (imperfect) = a se juca;

64
Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari

vocalice care nu sunt totdeauna previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt aceleasi.

brechen (infinitiv) brach (imperfect) gebrochen (participiu II) = a rupe

Conjugarea la imperfect a verbului tare brechen:

ich brach = eu rupeam

du brachst = tu rupeai

er / sie / es brach = el / ea rupea

wir brachen = noi rupeam

ihr bracht = voi rupeati

sie / Sie brachen = ei rupeau / Dvs. rupeati

Alte verbe tari care se conjuga la fel :

 fangen (infinitiv) fing (imperfect) = a prinde;

 geben (infinitiv) gab (imperfect) = a da;

 fahren (infinitiv) fuhr (imperfect) = a merge (cu masina);

 gehen (infinitiv) ging (imperfect) = a merge (pe jos);

 liegen (infinitiv) lag (imperfect) = a sta intins;

 schlafen (infinitiv) schlief (imperfect) = a dormi;

 laufen (infinitiv) lief (imperfect) = a alerga;

Verbele cu particula separabila:

fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen (participiu II) = a se uita la televizor

Conjugarea la imperfect a verbului cu particula separabila fernsehen:

ich sah fern = eu ma uitam la televizor

65
du sahst fern = tu te uitai la televizor

er / sie / es sah fern = el / ea se uita la televizor

wir sahen fern = noi ne uitam la televizor

ihr saht fern = voi va uitati la televizor

sie / Sie sahen fern = ei se uitau / Dvs. va uitati la televizor

Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga terminatia "-

d" ( kommend = care vine; weinend = care plange ) Ex.: Weinende Kinder = copii care

planginfinitivul verbului) fragen + (terminatia) -d = fragend

Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare, care este

simultana cu actiunea exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o actiune prezenta

decat atunci cand o exprima si verbul predicativ

La formarea Participiului 2 in germana trebuie tinut seama de tipul verbului - slab, tare cat si

de prefixul sau terminatia acestuia.

Ex.: Ich höre die singenden vögel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in

momentul de fata le aud)

Ich hörte die singenden vögel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut )

Ich werde die singenden vögel hören. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor)

Participiul 1 se poate folosi pe langa substantiv, comportandu-se ca un adjectiv:

Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina rapida.

schnell fahrend = conducere rapida

Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma enerveaza.

66
a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar modificari

vocalice in radacina) + -en (terminatia / sufixul)

Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul II)

b) Participiul II verbe slabe = ge- (prefixul) + radacina verbului + -(e)t (terminatia,

sufixul);

Ex: suchen (infinitiv) => ge- + such + -t = gesucht (participiu II)

Sufixul (-et) il primesc verbele care formeaza imperfectul in -ete.

Ex.: arbeiten (infinitiv) => ge- + arbeit + -et = gearbeitet (participiul II)

c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" , formeaza participiul II

fara prefixul ge- dar cu terminatia -t ;

Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II)

d) Toate verbele cu prefixul be- , formeaza participiul II fara prefixul ge-:

Ex.: bekommen (infinitiv) => bekomm + en = bekommen (participiul II) ; besuchen

(infinitiv) => besuch + t = besucht (participiul II)

Perfectul compus in germana se formeaza cu ajutorul auxiliarelor haben" si "sein" conjugate

la timpul prezent la care se adauga participiul II al verbului de conjugat la perfect compus.

Verbul auxiliar si participiul II incadreaza propozitia, aceasta structura fiind una specifica

limbii germane.

Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni.

67
- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in

prezent. => Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. = Am uitat poezia. Nu o

mai stiu.

- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. => Hast du die

Tablette genommen? = Ti-ai luat pastila?

Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:

- verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich anziehen =

a te imbraca;

- verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a citi;

sehen = a vedea;

- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica inceperea sau

incheierea unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a locui; schlafen = a dormi; leben = a

trai;

- verbele modale;

Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:

- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren,

kommen, fliegen;

- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari : einschlafen =

a adormi; aufwachen = a se trezi; sterben = a muri;

- verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni;

- verbul bleiben = a ramane;

In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu particula

68
separabila.

Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:

ich bin gefahren = eu am plecat;

du bist gefahren = tu ai plecat;

er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat;

wir sind gefahren = noi am plecat;

ihr seid gefahren = voi ati plecat;

sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat;

Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen = a te spala" la perfect compus:

ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat;

du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat;

er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;

wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat;

ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat;

sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;

Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen = a intra "

ich bin hereingekommen = eu am intrat;

du hast hereingekommen = tu ai intrat;

er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a intrat;

wir sind hereingekommen = noi am intrat;

ihr seid hereingekommen = voi ati intrat;

sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat / Dvs. ati intrat.

69
Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se

intampla si la perfect compus.

Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu auxiliarul "haben" insa in

acest caz indica durata unei actiuni si nu directia. => Er hat drei Stunden geschwommen = El

a inotat trei ore.

=> Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.

Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca

perfectul compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata si se foloseste in

dialoguri, in viata cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in povestiri, in scrieri literare.

Mai mult ca perfectul se formeaza cu ajutorul verbelor auxiliare "haben" si "sein" la

timpul imperfect la care se adauga participiul II al verbului de conjugat. Verbele care se

construiesc cu "haben" si "sein" ti le-am prezentat in lectia despre formarea perfectului

compus. Acestea sunt valabile si pentru mai mult ca perfectul.

Mai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni trecute si se

foloseste in general in scrieri literare. => Er kam zurück, weil er seinen Mantel vergessen

hatte. = S-a intors, deoarece isi uitase paltonul.

Conjugarea verbului "arbeiten = a munci" la mai mult ca perfect:

ich hatte gearbeitet = eu muncisem;

du hattest gearbeitet = tu muncisei;

er / sie / es hatte gearbeitet = el / ea muncise;

wir hatten gearbeitet = noi munciseram;

70
ihr hattet gearbeitet = voi munciserati;

sie / Sie hatten gearbeitet = ei muncisera / Dvs. munciserati;

Viitorul prezent se formeaza in limba germana cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la

timpul prezent si infinitivul verbului de conjugat care nu se schimba. Ca si la perfect compus

sau mai mult ca perfect, forma de infinitiv a verbului este plasata la sfarsitul propozitiei.

Viitorul prezent = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + infinitivul verbului de

conjugat care nu se schimba

Conjugarea verbului "machen = a face" la viitorul prezent :

ich werde machen = eu voi face;

du wirst machen = tu vei face;

er / sie / es wird machen = el / ea va face;

wir werden machen = noi vom face;

ihr werdet machen = voi veti face;

sie / Sie werden machen = ei vor face / Dvs veti face.

Ex.: Ich werde das Buch lesen = Eu voi citi cartea.

Viitorul prezent mai poate fi exprimat si cu ajutorul prezentului, in acest caz se cere folosirea

adverbelor de timp ca : morgen = maine, übermorgen = poimaine, nächste = urmatorul etc.

Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.

Viitorul anterior se formeaza cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la prezent,

participiul II al verbului de conjugat si auxiliarul "haben" si "sein". Acest timp se foloseste

foarte rar insa nu strica sa-l stiti.

71
Viitorul anterior = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + Participiul II al verbului de

conjugat + auxiliarul "haben" / "sein"

Conjugarea verbului "machen" la viitorul anterior:

ich werde gemacht haben = eu voi fi facut;

du wirst gemacht haben = tu vei fi facut;

er / sie / es wird gemacht haben = el / ea va fi facut;

wir werden gemacht haben = noi vom fi facut;

ihr werdet gemacht haben = voi veti fi facut;

sie werden gemacht haben = ei vor fi facut / Dvs. veti fi facut;

Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea va fi plecat ieri

la munte.

Conjunctivul 1 sau conjunctivul prezent se formeaza de la forma de infinitiv prin inlaturarea

terminatiei "-en" la care se adauga terminatia "-e", respectiv terminatiile de persoana si

numar. Atat persoana 1 singular si plural cat si persoana a a-3-a plural, sunt identice cu cele

de indicativ prezent.

De obicei conjunctivul 1 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este singura

modalitate de a recunoaste vorbirea indirecta.

Ex.: Er hat mir gesagt, daß er morgen fahre. = El mi-a spus ca pleaca maine

In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 1

schlafen ( a dormi ) - verb tare

ich schlafe

du schlafest

72
er / sie / es schlafe

wir schlafen

ihr schlafet

sie / Sie schlafen

hoffen (a spera) - verb slab

ich hoffe

du hoffest

er / sie / es hoffe

wir hoffen

ihr hoffet

sie / Sie hoffen

Obs.!!! Verbele la conjunctivul 1 nu primesc umlaut sau nu prezinta schimbari vocalice asa

cum se intampla la prezent.

Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau realiza in

realitate. El se formeaza de la forma de imperfect a verbului la care se adauga terminatiile de

persoana si numar. Formele de imperfect ale verbelor slabe sunt identice cu cele de

conjunctiv.

In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 2:

hoffen (a spera) - verb slab

ich hoffte = eu as spera

du hofftest = tu ai spera

er / sie / es hoffte = el / ea ar spera

wir hofften = noi am spera

73
ihr hofftet = voi ati spera

sie / Sie hofften = ei ar spera / Dvs. ati spera

schlafen ( a dormi ) - verb tare

ich schliefe = eu as dormi

du schliefest = tu ai dormi

er / sie / es schliefe = el / ea ar dormi

wir schliefen = noi am dormi

ihr schliefet = voi ati dormi

sie / Sie schliefen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi

Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la conjunctivul 2 umlaut

Ex.: (imperfect) er sang = el a cantat; => (conjunctivul 2) er sänge = el ar canta;

Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la conjunctivul

2 insotit de forma de infinitiv a verbului :

schlafen = a dormi

ich würde schlafen = eu as dormi;

du würdest schlafen = tu ai dormi;

er / sie / es würde schlafen = el / ea ar dormi;

wir würden schlafen = noi am dormi;

ihr würdet schlafen = voi ati dormi;

sie / Sie würden schlafen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi;

74
Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in care are

loc o actiune. Cele mai multe adverbe sunt neflexibile, numai cateva pot avea grade de

comparatie.

Dupa structura adverbele pot fi :

 simple

 derivate

 compuse

Dupa sens, adverbele pot fi :

 de loc

 de timp

 de mod

Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea Wo? (Unde?); sau ne pot

arata directia si atunci raspund la intrebarea Wohin? (Incotro?) sau Woher? (De unde?).

Adverbele care ne indica pozitia in spatiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo), oben

(sus), unten (jos), vorn (in fata), hinten (in spate), rechts (la dreapta), links (la stanga),

drinnen (inauntru), draußen (afara) etc.

Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in jos), heraus

(in afara), drüber (deasupra), vorwärts (inainte) etc.

Adverbele de timp pot exprima cand are loc o actiune:

Momentul Wann? (Cand?) : jetzt (acum), gerade (tocmai), heute (azi), gestern (ieri),

damals (atunci), dann (atunci), danach (dupa aceea), vorher (mai inainte), inzwischen

(intre timp).

Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem (de atunci),

bisher (pana acum), weiterhin (mai departe);

75
Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o data), zweimal (de

doua ori), manchmal (uneori), oft (deseori), meistens (de cele mai multe ori, deseori),

immer (intodeauna), nie (niciodata), wieder (iarasi);

Adverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si raspund la intrebarea

Wie? (Cum?): gern (cu placere), schnell (repede), langsam (incet), so (asa, astfel),

irgendwie (cumva), hinterrücks (pe la spate, miseleste), blindlings (orbeste).

Adverbele derivate:

Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin derivare.

- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata ordinea:

erstens, morgens, sonntags.

- sufixul "-wärts" formeaza adverbe de directie: ostwärts (spre est), rückwärts (inapoi);

Adverbele compuse:

Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie. Prepozitiile care

incep cu o vocala primesc un "r" de legatura.

Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfür, worüber, womit;

76
Clasificarea prepozitiilor in germana dupa sens:

Sens local:

an; ex: an der Grenze = la granita.

auf; ex: auf dem Tisch = pe masa.

aus; ex: aus Frankreich = din Franta.

in; ex: in dem Zimmer = in camera.

neben; ex: neben dem Haus = langa casa.

über; ex: über den Wolken = deasupra norilor.

vor; ex: vor dem Haus = in fata casei.

hinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei.

gegenüber; ex: gegenüber dem Haus = vizavi de casa.

entlang (Genitiv); ex: entlang der Flußes = de-a lungul raului.

unter; ex: unter dem Tisch = sub masa.

Sens temporal:

an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi.

in; ex: in den nächsten Tagen = in urmatoarele zile.

seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani.

um; ex: um 12 Uhr = la ora 12.

während (Genitiv); ex: während des Krieges = in timpul razboiului.

zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996.

für; ex: für einige Monaten = pentru cateva luni.

zu; ex: zum Abendessen = la cina.

nach; ex: nach dem Essen = dupa masa.

77
vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana.

bis; ex: bis Morgen = pana maine.

ab; ex: ab Morgen = de maine.

Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia unora care

cer cazul Genitiv.

Sens cauzal:

wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie.

dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau.

aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila.

durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri.

zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.

Sens modal:

ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea.

mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs.

gemäß (Dativ); ex: gemäß den Vorschriften = conform prevederilor.

gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.

Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat la

Nominativ (care arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin; (r)Baum = der

Baum; (s)Kind = das Kind; pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre cazuri va

recomand sa aveti deschisa in paralel si Lectia - Declinarea articolului pe langa substantiv.

Intrebuintarea sau caderea articolului.

78
Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:

durch = prin, de; ex: Sie fährt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea merge zilnic

cu masina prin oras.

für = pentru; ex: Er kauft für seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen

gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.= Fiul meu

a alergat catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt.

ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma duc.

um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste bunica

mea.

bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der Zug fährt

bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.

Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:

aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina.

bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.

mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.

nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma duc spre

casa.

von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu.

zu = la; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru.

gegenüber = vizavi; ex: Er wohnt gegenüber der (e)Post. = El locuieste vizavi de posta.

seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.

Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:

hängen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hänge das Bild an die Wand. = Agat

79
imaginea pe perete.

hängen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hängt an der Wand. = Imaginea

atarnata pe perete.

setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. = Asez

copilul pe scaun.

sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul sta pe

scaun.

legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fußboden. = Pun

covorul pe podea.

liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fußboden. = Covorul

este intinsr pe podea.

stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal an die

Wand. = Pun raftul pe perete.

stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta pe

perete.

Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv, pronume,

adjectiv sau adverb).

Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul, genitivul

sau dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.

Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer cazul

Acuzativ.

Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.

Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul:

in+dem = im; in+das = ins;

80
an+das = ans; an+dem = am;

zu+der = zur; zu+dem = zum;

durch+das = durchs;

Intrebari

Wie heißen Sie? = Cum va numiti?

Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?

Intrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative:

Heißen Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heiße Monica.= Da, ma numesc

Monica./ Nein, ich heiße Maria.

Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu locuiesc

in Paris.

Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2. Atentie !!!

Pozitia nr.2 nu inseamna cuvantul nr.2 din propozitie.

Enunturi afirmative:

Ich heiße Monica. = Ma numesc Monica.

Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.

Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia nr.2,

subiectul trece dupa verb.

Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa.

Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat.

81
Propozitia imperativa:

Komm mit! = Vino cu mine!

Ruf mich an! = Suna-ma!

Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului sau

verbul la trecut care insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul propozitiei.

Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina.

Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.

82

Vous aimerez peut-être aussi