„Viata omului +++

şi a culturilor
reprezintă, la +++
drept vorbind, +++
o dezbatere
între regulă şi
exceptie.” C-tin
Noica, Modelul
Cultural European,
Humanitas 1993
mă-nvârt în
gând. renunț la
trup.
îl bag în sac
+++
si îl astup.mic
+++ răzvan dan,2017,
+++ aici.
++++++++++++++++++++++++
++++++++++++++++++++++++
++++++++++++++++++++++++
++++++++++++++++++++++++
++++++++++++++++++++++++
Dupa 2 secole de efort, în anii 90’
antropologii înca nu ajunsesera la a
concluzie asupra termenului de cultura.
Difictutatea întelegerii provine din
multitudinea posibilitatilor în care
acesta este interpretat si folosit. Se
pot supune dezbaterii atâtea variante cât
numarul de raspunsuri la interogatie iar
pentru eseul ce urmeaza le-am ales pe cele
cercetate antropologic în studiul lui
Spencer-Oatey, H. (2012) What is culture?
Warwick University, Coventry, UK.
++++++++++++++++++++++++
++++++++++++++++++++++++
++++++++++++++++++++++++
++++++++++++++++++++++++
++++++++++++++++++++++++
Prima, exemplificată de Matthew Arnolds în Culture and
Anarchi (1867) se referă la caracterul intelectual și artistic al <--
produselor create și se poate incadra în actualitate la cate-
goria „culturii înalte sau elitistă”, ca opus al „culturii populare
sau folclorice”.
Parțial în opoziție cu aceasta, cea de-a doua interpretare
<--
studiată de Edward Tylor în Primitive Culture (1870) se
referă la o calitate avută de toți oamenii din grupurile sociale
ce se găsesc pe treapta evoluției, din sălbaticie spre barba-
rism și către civilizație. Acesta definește cultura ca: un întreg
complex ce include știința, credința, artele, etica și moralitatea,
legea, tradiția și alte capabilități și obiceiuri dobândite de om
ca membru al unei societăți. În contrast cu prima abordare,
teoria lui Tylor susține că toți oameni au cultură și aceasta se
ajustează la parametrii grupului social din care provin.
Această variantă a predominat ca formă finală a noțiunii de
cultură, până când antropologul Franz Boas și grupul său de <--
studenți neagă necesitatea unei încadrări a culturii în „înal-
tă”, „populară” precum și a societăților în „sălbatice”, „bar-
bare” sau „civilizate”. Omul poartă cu el conceptul de cultura
indiferent de grupul social din care face parte.
 Artefacte si Creații Spencer-Oatey,
H. (2012) What
1.Activități vizibile si auditive
Vizibile
is culture?
2.Tipologii
dar de multe
ori de 3.Tehnologii si Stiință
neinteles
4.Artă

amplificare
analiza structurata antropo-
logica a conceptul de cultu-
valori
ra în raport cu grupuri so-
ciale sau organizatii

Luate ca atare Ipoteze si supozitii

Invizibile
Subconstiente
1.Relația cu mediu înconjurător
W a r w i c k
2.Percepția realității
3.Natura firii umane University,
4.Natura activității umane Coventry, UK.
5.Natura relațiilor umane
Când un subiect pășește într-o organizație începe să observe
și să perceapă valorile artefactelor specifice. Aranjarea
spațiului, veșmântul și portul, manierele pe care le folosesc
oamenii în comunicare și abordare, mirosul, zgomotul,
intensitatea emoțională a locului, înregistrări sau arhive,
produse și obiecte, idei filozofice, manifeste personale sau
raportări unitare la timp și la scop devin parte din observația
individuală. Însă aceasta este, de cele mai multe ori, limiată
la întrebările „ce?” și „cum?”, foarte rar reușind să explice și
„de ce?”.
Pentru a aprofunda și mai mult noțiunea de cultură este nevoie
de analiza supozițiilor și atribuirilor universal adevarate care de
cele mai multe ori provin din subconștient dar care determină
cum un grup percepe, simte și gândește; ceea ce este ulterior
atribuit altor valori preluate sau dobândite printr-un mecanism
simplu: valorile decid asupra comportamentului care, reușind
in soluționarea problemelor, stabilește prin capacitatea de
repetitivitate a actului un adevăr universal subconstient. Preluat
și folosit el devine lipsit de interes, în timp ce capată din ce în
mai multă greutate.
 “
Pornirea de a
Se observa in paragrafele găsi un logos
de mai sus un proces în revelator, de
care se pot distinge doua G.H.F. Hegel orice ordin,
categori în multimea
valorilor: e cultura noastră
a
adevarul universal valabil, însăsi, adică
nediscutabil si aplicabil; înradacinat
în subconstientul subiectului
întâia cultură

u n i v e r s a l ă ,
b
valorile discutabile, împrumutate si transmisibilă si
dobândite cu un scop
deschisă”

FENOMENOLOGIA SPIRITULUI
 Vreau sa subliniez prin câteva
exemple ca pentru existenta e nevoie
de consum, act care în brutalitatea
fiintei umane trimite spre ucidere;
iar ce se consuma devine un nou plin
în bagajul propriu de stocare, folosit
ulterioar în procesul de creatie.

Am enumerat aceasta documentare asupra

conceptului de cultura pentru a stabili
o serie de noTiuni Si repere la care
sA îmi alinez cautarea raspunsului din
întrebarea: ce facem cu ce ucidem?
un raspuns necesar, conturat din
nevoia subconstienta de descoperire a
unei noitiuni de adevar în raport cu
observarea unor tipologi si paternuri
gasite în comportamentul de consum.
documentare si ex-
periment person-
al cu obiectul sac
pentru detectarea
caracteristicilor
relatiei dintre
plin si gol,
ca rezultat al
actului de consum
 Am parerea că
nu este nev-
oie să vezi
conținutul
pentru a con-
suma starea
i.
lui.
Subconstien-
Ca urmare a crizei migrației gruparea produce o demonstrație tul îți com-
în care 200 de persoane sunt introduse în saci de morgă și
p l e t e a z ă
așezate pe o plajă din Brighton. Omul, în acest act, se închide
constient într-un lucru conceput pentru stocarea corpului
golul si în-
neînsuflețit cu scopul de a evidenția rezultatele excesului cepe să-ți im-
indiferenței ce duce la crimă. Pentru aceste recipiente
pregneze ul-
starea de plin transmite direct privitorului rezultatul uciderii, terior starea
întrucât pe parcursul istoriei acesta s-a mai întâlnit cu imagini lui. Aluat-
asemanatoare provenite din alte genociduri. ul propriu o
consumă prin
exterioriza-
re în act iar
tu devi mai
nou prin ceea
ce ucizi;
fie gând, fie
stare, fie
 ii.

Observatia se conturează
La scurt timp de la căderea regimului ceaușist, British Pathe
filmează un documentar în Romania. Suntem în 1990 și
în zona de necesitate
naratorul observă cum majoritatea românilor purtau cu ei o a plinului; a dorinței
plasă, de cele mai multe ori goală. Materialul și dimensiunile de umplere si de găsire
erau diferite, la fel și modalitatile de a o căra. în urma căutării si
asteptării.
 https://www.youtube.com/
watch?v=lTCamWpGgnk

iii.

Tot în aceeași perioadă, de cealaltă parte a stratificării sociale,

urmașul dictatorului, Ion Iliescu, începea să puna în practică
medota consumată și dobândită din doctrina stalinist-
comunistă; metodă ce presupunea uciderea (inclusiv la
propriu) a manifestărilor ce periclitau stabilitatea ideologiei;
fie ele de natură democratică.

Dornic în a crea din Romania o structura similara

conceptului propriu, Iliescu crează un moment în

timp pe care ulterior vrea să îl stearga prin

neadevăr; observarea acestui fapt si expunerea

lui în diferite contexte au facut ca încarcătura

emoțională a acelui moment să nu mai poata trece

neindexata într-o cultură post-decembristă

ii ii
ii. iii.

Yoko Ono, în prima expoziție „Instruction Painting” 1961,

În lucrarea Untitled 1969, Jannis Kounellis folosește saci de
face posibilă explorarea invizibilului și a lumii ascunse în
iută pentru a sugera idea de ceva care se poate umple cu
spatele conceptului de timp și spatiu printr-o serie de lucrări
altceva. El umple și așează neregulat câțiva saci desfacuți la
ce se crează în urma unor instrucțiuni, care dupa o vreme și
gură și umpluți cu semințe sau alte mirodenii. „[...] un sac
ale dispar. Painting for the wind este o instalatie cu o carpa
este ceva grandios de matern. Te înconjoară și te protejează,
gaurita si un sac. Cut a hole in a bag filled with seeds of any
oferindu-ți astfel o credibilitate profundă.” (Codognato and
kind and place the bag where there is wind. 1961 summer.
d’ Argenzio 2002, p. 317). Pentru sacii lui Kounellis starea de
Și Ono și Kounellis folosesc starea de plin pentru a evidentia
plin devine un necesar dorit.
consumul ca necesitate a actului de creație, măcar imaginară.
iii
iii.

Instalațiile lui Ibrahim Mahama din saci cusuți sunt rezultatul

investgațiilor dintre raporturile de cerere și ofertă a piețelor
Africane. Artistul, prin instalațiile sale, desimbolizează sacul
de valorile sociale și îi atribuie un nou scop, acela de a inseria
și indexa odata traseul pe care îl parcurg obiectele cât și „Virtutea artei publice
amprenta pe care și-o lasă fiecare căraus asupra lor. este de a exista indiferent
de percepțiile ierarhice
impuse de muzee sau spațiile
de galerie. În văzul
tuturor, lucrările, orfani
ai percepției, confruntă
un public inadecvat către
care pot imprima un sens al
mirări”.
 Actul de consum animalic,
cel dezits de empatie,
simpatie, milă, compasiune
În Primăvară, Vară, Toamnă, Iarnă și Primăvară din Nou, si alte calități umane, este
înterpretând și adaptând artistic concepte fundamentate în constientizat de subiect prin
filozofia Budistă, Kim Ki Duk transmite o necesitate ghidată legarea cu funie de corpul
în scopul conștientizării și reechilibrării că urmare a exceselor acestuia a unei greutăți
provocate de consumul plăcerii.
direct proporțională cu
gravitatea actului. Acesta
este nevoit să o târască
iii până la extenuare sau căință
iiii.
 Într-o noapte am umplut un sac cu paie, l-am
legat cu bandA izoliera neagrA Si l-am aruncat
într-o baltA din faTa casei. L-am observat pânA la
dispariTie. Pe mAsurA ce zilele treceau impresia
devenea din ce in mai proeminentA. Fizic, reacTia
de scufundare era cauzatA de îngreunarea prin
absorbTie de apa a conTinutul din sac. Apa îngreuna
o vorbă românească
îți zice
glumă,
mai
mai
în
în
paiele ce trageau sacul în afara percepTiei umane.
serios ca Dumnezeu
îți dă, da’ nu-ți AcTiunea unei materii asupra alteia, faTA de
bagă în sac!
observator crea starea de dispariTie ceea ce ce
mi-a creat infima posibilitate de a afirma cA între
apariTie Si dispariTie existA minimum un act de
consum. Si atunci cand te intreb: ce faci cu ce
ucizi, îTi recomand subtil sA cauTi în spate, în
ceea ce crezi ca a dispArut sau ca nu existA Si sA
car
aduc
arunc
apuc

umplu
umblu

trag
conduc
Un om cu un sac de ațe. Un om cu un sac pe brațe.
Un om cu un sac într-o barcă. Un om cu un sac în baltă.
Un om cu un sac la masă. Un om cu un sac sub masă.
Un om cu un sac la zid.

Un om cu un sac în spate. Un om cu un sac pe spate.

Un om cu un sac ascuns. Un om cu un sac străpuns.
Un om cu un sac în gând. Un om cu un sac plângând.
Un om cu un sac râzând.

Un om cu un sac în zare. Un om cu un sac dispare.

Un om fără sac apare.
Între mine Si voi s-a creat un noi. Aici, intimitatea gandului devine
asemenea nouA Si-Si reîncepe cAutarea în puritatea Si unicitatea actului.
Certat cu ce iubesc, în contradicTie cu mine Si statornic pe un gând ce devenea
o nouA limitare, am simTit iar cum cel ce îTi descoase angoasa este omul.
În acest proces spaTiul devine un peisaj in care prezenTa ta îSi reîncepe raportarea.

Mi-am adus saci goi. Am strâns Si i-am umplu cu bucATi DIN MATERIE Si stTri. I-am
târât aSa cum suntem târâTi, i-am aruncat aSa cum suntem aruncaTi, i-am agATat
pentru cA vrem sA ne desprindem Si i-am ascuns pentru cA vrem sa fim gAsiTi. I-am
arAtat pentru cA vrem sa fim observaTi, dar pânA sA încep am crezut cA îi pot consuma.
Am vrut sA-i îndes cu tot ce nu avea loc în mine Si am vâzut cA nu am cum sA-i umplu decât cu ce
stA-n mine. I-am pictat Si i-am marcat. Verdele mi-a cerut alb, razele mi-a cerut aur; benzA a fost
Si sus Si dedesupt. Când am crezut cA am terminat am plâns, abia atunci am simTit cA suntem TOTI.

Mi-e dor de ce am lAsat în urmA Si mi-e dor de mine acolo; mA despart

pat, strat, rasă,
masă, lemn, oase,
pământ, gând,
spațiu, viața,
moarte, carte,
faptă, gest, rest,
idee, veghe, stres,
vers, univers,
vrajă, spirit,
critic, rece,
trece.

MIC RAZVAN DAN

2 0 1 7