Angelfall

aprilie 19, 2015

Cum am mers toată noaptea spre Petroșani, din nou am citit o carte. Waw, bat recorduri după recordurii
în ultimii ani nu prea aveam timp de citit, sau cel puțin așa mă scuzam, acum când merg câte doișpe ore
din colo-n colo, nu mai am scuze.

Mă plictiseam grozav în tren, și cum doream să conserv bateria calculatorului și telefonului, am încărcat
e-readerul bine cu gândul să citesc. Ce aș mai putea face în tren? Dar habar nu aveam ce să citesc, și
răsfoind prin tabletă am dat de Angelfall. Ca și majoritatea cărților YA, pe care le posed, habar nu am de
unde o aveam. Deci cum n-am citit de mult ceva YA și plus carea e în engleză și de astea n-am citit de
ceva timp, am ales-o pe ea.

Ce pot să spun, fiind o carte YA, nu aveam mari așteptării de la ea, e bunișoară o lectură lejeră pentru
tren. A avut universul milă și m-a ferit de triunghiri amoroase și șpășăl protagoniste de cinșpe ani.

Avem însă de a face cu o dragoste interzisă, dintre un înger și o muritoare. *roll eyes* Ce mi-a plăcut e
că nu e propriu dragoste mare pe acolo. Mda Raffe, care e îngerul nostru, ca la carte e salvatorul super
sexy care se poarte indiferent deși nu e... Însă nu asta e problema mea cu cartea asta, o fi fost oboseala
mare sau nu mai știu cea, dar nu am simpatizat cu nici un personaj. Penryn mi s-a părut enervantă și nu
o pot descrie, a făcut o mulțime de alegeri egoisete și greșeli evidente, dar parcă ceva îi lipseşte un miez
aparte, care poate ar fi făcut-o mai umană, Chestia asta cu protecția față de sora mai mică am întâlnit-o
în atâtea cărți că deja mă irită. Totuși ofer credit pentru deteminarea și curajul ei, nu odată după ce am
citi cărți despotice/postapocaliptice, am ajuns la concluzia că cel mai probabil în asemenea scenariu eu
n-aș supravieţui nici o săptămână.

Ceea ce mi-a plăcut e că autoarea nu-și îngrătește personajele într-o zonă de confort, cum fac multe
autoare de gen YA, Susan Ee le expune pericolelor eminete fără să bage pe gât o soluție extraordinară ce
rezolvă în două propoziții întregul discernământ. Ideea unui înger agnostic mi se pare genială, cel puțin
autoarea s-a documentat cu privire la miturile originale legate de îngeri, Plus că cartea vine cu niște
surprize spre final la care nu m-am așteptat.

În concluzie cred că merită cartea asta o mică atenție, e ușurică fără teorii existenţiale în ea, perfect
pentru one-day-book, că da m-am apucat de ea la două noaptea și după pauze scurte de somn când am
ajuns acasă, acum două ore am terminat și ultimele o sută de pagini.

Scriu recenzia în grabă fiindcă trebuie să mai public și aici ceva, plus alt ceva îmi spune că nu o să am
prea mult timp de blog săptămâna asta, sper că mă însel