Accentul ortografic si reguli de pronuntie

in limba spaniola
• Toate cuvintele au accent. Unele il au scris, altele nu. Exemple: casa, perro,
mamá, libro, lápiz, librería.
- Toate cuvintele se divid in silabe, dar nu se separa la fel ca si in limba romana.
Mereu incepem cu silabele finale pentru a accentua:
- Ultima silaba se numeste "aguda". Se accentueaza daca se termina in: "n" o "s"
saumé
lla in, cele
comió5 .vocale: a, e, i, o, u. Exemple: canción, papá, compás, tabú, colibrí,
- enultima silaba se numeste "grave" sau "llana". Se acentueazaa daca se termina
in consoanele care nu sunt "n" o "s". Exemple: lápiz, cárcel, árbol, álbum, césar,
- !ntepenultima silaba se numeste "esdr#ula". $ereu se acentueaza. Exemple:
esdú#ula, cómoda.
- %uvintele cu mai mult de & silabe, sobresdr#ulas, se accentuaeza mereu.
Exemple: sólamente, lícitamente.
- ronumele éste, ése, etc., pentru a se distinge de ad#ective.

- Cuál, quién, cú'o, qué, cómo, dónde, cuándo, tánto, cuánto, daca au valoare
afectiva, (interogativa) sau *exclamativa+
- !dverbele sólo si aún cand inseamna toda vía  inca. Exceptii: %uvintele
compuse cu verbe. Exemplu: sabelotodo.

- Exceptii: entru a distruge diftongul si forma alta silaba. Exemple: maíz, día,

-$a ría, ro
%and cío, este de#a accentuat si se adauga un pronume. Exemple: estáte,
verbul
cayóse, métete.
- $onosilabele fui, vio, dio, di, nu se accentueaza, cu exceptia cazului cand pot
fi confundate cu alte cuvinte. Exemple:

sí afirmativ si conditional

dé  verbul dar de prepozitie
sé verbul saber se reflexiv
él  pronomue el articol
tú  pronoure tu posesiv
té planta te reflexiv

- Reguli de pronuntie.

• /. 0a fel ca in limba romana, intr-un cuvant spaniol toate literele se pronunta, cu

exceptia lui "1"
 o Exemplu: 2ora ora - se pronunta 3ora4

. "6" se pronunta "1"

o Exemplu: via#e calatorie - se pronunta 3viahe4

&. "7" se pronunta un "n" imuiat 8 "9" scurt

o Exemplu: maana maine, dimineata - se pronunta maniana

&. "00" se -pronunta

!rgentina un "l"
se pronunta slabslab
";9" 8 "9" scurt in !merica 0atina: $exic, eru,

o Exemplu: llamar a c2ema - se pronunta 3liamar4 3giamar4 in !merica

latina

<. ";E" se pronunta "1E"

o Exemplu: gente lume - se pronunta 3hente4

5. ";9" se pronunta "19"

o Exemplu: gitano tigan - se pronunta 3hitano4

=. "%E" se pronunta "SE"

o
Exemplu: felices fericiti - se pronunta 3felises4
>. "%9" se pronunta "S9"

o Exemplu: felicidad fericire - se pronunta 3felisidad4

?. "@" se pronunta un "S" peltic

o Exemplu: zapato pantof - se pronunta 3sapato4

A. "B" se pronunta "U"

o Exemplu: vergCenza rusine - se pronunta 3verguenza4

/D. "UE" se pronunta "%1E"

o
Exemplu: Fue ce, care - se pronunta 3che4
//. "U9" se pronunta "%19"
 o Exemplu: ui#ote- se pronunta 3chihote4

Genul substantivelor : Part. 

Un substantiv este un cuvant care exprima o persoana, loc, lucru sau idee.

• Persoana : $arius, fata, dentist

!oc : gradina, universitate, Genezuela
!ucru : carte, masina, rosie
dee : libertate, prietenie, inteligenta

9n Spaniola, substantivele sunt ori masculine ori feminine

$asculine Heminine
el chico la chica
baiatul fata
el "ardín la universidad
gradina universitatea
el libro la revista
cartea revista
el miedo la libertad
frica libertatea

Urmatorele substantive indica fiinte vii

el gato la gata
motanul pisica
el perro la perra
cainele cateaua
el chico la chica
baiatul fata
el abuelo la abuela
bunicul bunica

3Test4 - %um sunt aceste substantive)

• el gato
el perro
 el c2ico
el abuelo

Sugestie : uitate la inceputul si sfarsitul fiecarei linii

3Test4 - %um sunt aceste substantive)

• la gata
la perra
la
la c2ica
abuela

Sugestie : uitate la inceputul si sfarsitul fiecarei linii

"El" si "la" sunt articole 2otarate. entru cei care stiu engleza, "t2e" in limba engleza

• el c2ico baiatul
la c2ica fata

• el perro cainele
la gata pisica

- %e parere aveti despre ultima litera a acestor substantive)

$asculine Heminine
gato gata
perro perra
c2ico c2ica
abuelo abuela

- Substantivele care se termina in -o sunt de obicei masculine. Substantivele care se

termina in -a sunt de obicei feminine.
Exista insa si exceptii, dar le veti invata curand.

- Ie multe ori, daca in romana cuvantul este la un gen, nu inseamna ca si in spaniola este
la acelasi gen.

Exemplu :

• el vestido masc.  imbracaminte fem.

• el arc2ivo masc.  ar2iva fem.
 • la pluma fem.  stilou neutru

• %and inveti un cuvant nou trebuie sa stii si articolul care-l insoteste. Sunt mai
multe motive petru asta :
• entru a sti genul substantivului, deoarece nu toate cuvintele terminate in -o sunt
masculine si cele terminate in -a sunt feminine.
• $ulte cuvinte se termnina in litere diferite de -o si -a

Genul substantivelor: Part. 

Substantivele masculine care se termina intr-o consoana adesea au un corespondent
feminin care se termina in -a

• el profesor - profesorul
la profesora - profesoara

el doctor - doctorul
la doctora - doctorita

el seor - domnul
la seora - doamna

Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma pentru masculin si

feminin. !cestor cuvinte le indica genul, articolul "el" sau "la"
• el estudiante - studentul
la estudiante - studenta

el pianista - pianistul
la pianista - pianista

el artista - artistul
la artista - artista

Substantivele care se termina in -siJn, -ciJn, -dad, -tad, -tud, -umbreK sunt feminine.

• la televisiJn - televiziunea
la decisiJn - decizia
la conversaciJn - conversatia
la 2abitaciJn - locuinta asezarea
la ciudad - orasul
la universidad - universitatea
 la dificultad - dificultatea
la libertad - libertatea
la actitud - atitudinea
la gratitud - recunostinta
la certidumbre - certitudinea
la muc2edumbre- multimea a!lomeratia

Unele substantive care se termina in -a sunt masculine

el problema
el problema
telegrama -- tele!rama
•

el programa - pro!ramul
el mapa - "arta
el sistema - sistemul
el poema - poemul poezia
el dLa - ziua
el tema - tema subiectul
el clima - clima
el idioma - limba #vorbita$
el sofM - canapeaua
el planeta - planeta

$ulte substantive care se termina in -ma sunt masculine.

el tele!rama
el telegrama
programa -- pro!ramul
•

el problema - problema
el sistema - sistemul
el poema - poemul poezia
el idioma - limba #vorbita$
el clima - clima
el tema - tema subiectul

#bservatie: %ateva cuvinte care se termina in -ma sunt feminine, exemple: la cama si la
pluma

Unele substantive care se termina in -a sunt exceptii si trebuie memorate.

• el dLa - ziua
el mapa - "ara
el planeta - planeta
el sofM - canapeaua
- %ateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine.

• la mano - mana bratul

la radio - radioul

- Unele substantive au doua genuri, fiecare gen corespunde altui sens.

• el frente - frontul #la razboi$

la frente - fruntea

el guLa - !"idul persoana !"id

la guLa - cartea !"id

el policLa - politistul
la policLa - politia

el orden - ordinea
la orden - ordinul

8 Necapitularea regulilor invatate in lectiile / si .

• - Substantivele se impart in masculine si feminine.

• - $a#oritatea substantivelor care se termina in -o sunt masculine.
• - $a#oritatea substantivelor care se termina in -a sunt feminine.
•
-corespondent
Substantivelefeminin
masculine
carecare se termina
se termina in -a.intr-o consoana adesea au un
• - Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma pentru masculin
si feminin. !cestor cuvinte le indica genul articolul "el" sau "la".
• - Substantivele care se termina in -siJn, -ciJn, -dad, -tad, -tud, -umbreK sunt
feminine.
• - $ulte substantive care se termina in -ma sunt masculine.
• - %ateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine.
• - Unele substantive au doua genuri, fiecare gen corespunde altui sens.

!cum stiti ma#oritate regulilor care determina genul substantivelor. $ai sunt cateva
lucruri de stiut, dar ele vor fi acoperite mai tarziu. Ou uitati, ori de cate ori invatati un
substantiv, invata-l complet cu articolul el, la. !rticolul definit este subiectul unei
urmatoare lectii.

$umerele cardinale
9nvatati numerele /-/D :
 • /. uno
. dos
&. tres
<. cuatro
5. cinco
=. seis
>. siete
?. oc2o
A. nueve
/D. diez

Oumarul "uno" sc2imba forma "uno" in "un" inainte unui substantiv masculin.

• un libro
o carte

un perro
un caine

un hombre
un om

Oumarul "uno" sc2imba forma "uno" in "una" inainte unui substantiv feminin.

•
una pluma
un stilou

una gata
o pisica

una chica
o fata

%and numaram in general unu, doi, trei ... se foloseste "uno" dar cand numaram cu
caracter special o pisica, un caine, se foloseste "un" sau "una."

• un libro
o carte

una pluma
un stilou
 uno% dos% tres
unu, doi, ,trei

Pluralul substantivelor
Iaca un substantiv se termina intr-o vocala, formeaza pluralul prin adaugarea lui -s.

• libro: libros
libro 8 s

pluma: plumas
pluma 8 s

c2ico: chicos
c2ico 8 s

seora: se&oras
seora 8 s

Si articolele definite el, la i-si sc2imba forma la plura. Gor deveni "los" si "las."
!rticolul definit va fi explicat mai mult in urmatoarea lectie.

• el libro: los libros

la pluma: las plumas

el c2ico: los chicos

la seora: las se&oras

Iaca un substantiv se termina intr-o consoana, formeaza pluralul prin adaugarea lui -es.

• el borrador: los borradores

borrador 8 es

la universidad: las universidades

universidad 8 es

el profesor: los profesores

profesor 8 es
la ciudad: las ciudades
ciudad 8 es
Iaca un substantiv se termina in -iJn, adauga -es si pierde accentul scris.

• el aviJn: los aviones

la conversaciJn: las conversaciones

la secciJn: las secciones

la televisiJn: las televisiones

#bservatie: oate va intrebati de ce "aviJn" nu este feminin. Pbservati ca nu este

clasificat de regula care spune ca substantivele terminate in -ci'n si si'n sunt feminine.

Iaca un substantiv se termina in -z, adauga -es si sc2imba z cu c.

• el lMpiz: los l(pices

la voz: las voces

el tapiz: los tapices

la actriz: las actrices

%and pluralul se refera la doua sau mai multe substantive de genuri diferite, se foloseste
pluralul masculinului.

•  perros 8 = perras  ? perros nu perras

/ gato 8 ? gatas  A gatos nu gat as

%ateva substantive sunt "substantive compuse", adica, sunt formate prin combinarea a
doua cuvinte in unu. Exemple: abre 8 latas  abrelatas Q desc2ide 8 conserve 
desc2izator de conserve. !ceste substantive compuse sunt mereu masculine si formeaza
pluralul prin sc2imbarea lui "el" in "los."

• el abrelatas
los abrelatas

el paraguas
los paraguas
8 Sa revedem regulile pentru formarea pluralului substantivelor.

• - Iaca un substantiv se termina intr-o vocala, formeaza pluralul prin adaugarea lui
-s.
• - Iaca un substantiv se termina intr-o consoana, formeaza pluralul prin adaugarea
lui -es.
• - Iaca un substantiv se termina in -z, adauga -es si sc2imba z cu c.
• - Iaca un substantiv se termina in -iJn, adauga -es si pierde accentul scris.
• - Substantivele compuse sunt mereu masculine si formeaza pluralul prin
sc2imbarea lui "el" in "los".

Articolele definite si nedefinite: Part. 

Iiferenta dintre articolele definite si cele nedefinite poate fi observata in exemplul de mai
#os :

• Ia-mi ciocolata Riss.

Ia-mi o ciocolata, te rog.

9maginativa ca sunt mai multe ciocolate pe o farfurie.

•
rima propozitie vorbeste de o anumita ciocolata sau definita:
Ia-mi ciocolata Riss.
• ! doua propozitie vorbeste de oricare din acele ciocolate sau nedefinite:
Ia-mi o ciocolata, te rog.

Iiferenta dintre articolul definit si cel nedefinit este diferenta dintre a vorbi despre o
anumita ciocolata sau oricare dintre ele.

• ciocolata
o ciocolata

9n limba spaniola articolul definit are < forme, depinzand daca substantivul este la
feminin sau masculin, la plural sau singular.

• el gato
motanul
 los gatos
motanii sau pisicile in general

la gata
pisica

las gatas
pisicile femelele

#bservatie: luralul masculin definit si nedefinitlos, unos este deasemenea folosit

pentrudeamotani
grup indica un grup
sa la un de maiformat
grup multedin
sexe. !stfel,
motani "los gatos" poate sa se refere la un
si pisici.

%ele patru forme ale articolului definit sunt :

• el
masculin singular

la
feminin singular

los
masculin plural

las
feminin plural

9n spaniol articolul nedefinit are < forme, depinzand daca substantivul este la feminin sau
masculin, la plural sau singular

• un gato
un motan

unos gatos
niste motani sau in general niste pisici

una gata
o pisica

unas gatas
niste pisici dar numai femele
#bservatie: Ou uitati, pluralul masculin definit si nedefinit los, unos este deasemenea
folosit pentru a indica un grup de mai multe sexe. !stfel, "unos gatos" poate sa se refere
la un grup de motani sa la un grup format din motani si pisici.

%ele patru forme ale articolului nedefinit sunt :

• un
masculin singular

una
feminin singular

unos
masculin plural

unas
feminin plural

!ici sunt articolele definite si nedefinite, impreuna :

• el%un
masculin singular

la% una
feminin singular
los% unos
masculin plural

las% unas
feminin plural

Hiecare din ele are un sens diferit :

• el gato
motanul

los gatos
motanii sau pisicile in general

la gata
pisica
 las gatas
pisicile femelele

un gato
un motan

unos gatos
niste motani sau in general niste pisici

una gata
o pisica
unas gatas
niste pisici dar numai femele

Un si una poate insemna de asemenea si numeralul "unu" sau "una".

• un coche
o masina

una temporada
un anotimp

una silla
un scaun

)orma verbului *+a,*

Gerbul "2a'" se foloseste atat pentru singular cat si pentru plural, are intelesu de :

• exista, se afla, sunt

Exemple :

• +a, muchos libros en la biblioteca.

Sunt multe carti in biblioteca.

+a, un libro encima de la mesa.

Este se afla o carte pe masa.

$ai multe exemple :

 • +a, dos ba&os en mi casa.
Exista sunt doua bai in casa mea.

+a, siete océanos en el mundo.

Sunt > oceane in lume.

+a, un libro , una pluma en la mesa.

Este o carte si un stilou pe masa.

Exemple cu verbul "2a'" in interogatie :

• +a, un hotel en el centro
Este un 2otel in centru)

+a, algunos libros por a/uí

Exista este vreo carte pe aici)

$ai multe exemple :

• +a, muchos estudiantes en la clase

Sunt multi studenti in clasa)

+a, cuatro sillas en el cuarto

Sunt patru scaune in camera)

+a, una chica o dos

Este o fata sau doua)

Horma verbului "2a'" poate fi folosita pentru a raspunde la intrebari.

• +a, un hotel en el centro

E vreun 2otel in centru)

0í. 0í ha,.
Ia. Ia este.

+a, algunos libros por a/uí

Sunt ceva carti pe aici)

$o. $o ha,.
Ou. Ou sunt.
Pronumele personal
%uvintele eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele, sunt pronume. $ai #os este lista pronumelor
personale in limba spaniola:

• ,o
Eu

tú
Tu
usted
Iumneata, Iumneavoastra singular

él
El

ella
Ea

nosotros
Ooi

vosotros
Goi

ustedes
Iumneavoastra plural

ellos
Ei

ellas
Ele
• -----------------------
• usted - este pronumele de politete
Iumneata

tú - familiar
tu
• ustedes - pronume de politete pentru persoana a -a plural
Iumneavoastra

vosotros
voi - familiar
Horma vosotros este folosita numai in Spania, in !merica 0atina "ustedes" este folosit in
ambele situatii: de politete si familial

• %and vorbesti cu un grup de copii

in Spania: vosotros

%and vorbesti cu un grup de copii

in !merica 0atina: ustedes

%and vorbesti
in Spania: cu un grup de straini
ustedes

%and vorbesti cu un grup de straini

in !merica 0atina: ustedes

#bservatie : usted poate fi abreviat 1d. sau 2d. K ustedes poate fi abreviat 1ds. sau 2ds.

• nosotros
Ooi masculin sau genuri combinate
nosotras
noi numai feminin

!ceiasi idee si pentru persoana a treia plural

•
ellos
ei masculin sau genuri combinate

ellas
ele numai feminin

0a fel si pentru vosotros:

• vosotros
voi familiar masculin sau genuri combinate

vosotras
voi familiar numai feminin
• %and se vorbeste cu un grup, se foloseste persoana a doua plural:

ustedes
vosotros
vosotras
 %and se vorbeste despre un grup, se foloseste persoana a treia plural:

ellos
ellas

8 Necapitulare

0ingular

• ,o - Eu
tú - Tu familiar
él - El
ella - Ea
usted - Tu, Iumneata formal

Plural

• nosotros
Ooi masculin sau genuri combinate
nosotras - Ooi feminin
vosotros - Goi masculin sau genuri combinate
vosotras - Goi feminin
ellos - Ei masculin sau genuri combinate
ellas - Ele feminin
ustedes - Iumneavoastra formal in Spania, formal si familiar in !merica 0atina

2erbe Regulate : Part. 

Toate verbele spaniole sunt "regulate" sau "neregulate". 9n aceasta lectie ne vom uita la
trei verbe complet regulate :

• hablar a vorbi
comer a manca
vivir a trai

Pbservati ultimele doua litere ale fiecarui verb.

• 2ablar a vorbi
com
vivireraatrai
manca
Sunt trei categorii de verbe :

• verbele -ar, Ie con#ugarea 9 precum 2ablar

verbele -er, Ie con#ugarea a 99-a precum comer
verbele -ir, Ie con#ugarea a 999-a precum vivir

Toate cele trei categorii sunt la infinitiv. 9nfinitivul este baza verbelor, ec2ivalentul in
romana: a vorbi, a manca, a trai, etc. 9n spaniola toate verbele la infinitiv se termina in
-ar, -er, sau -ir.

• verbul -ar
2ablar a vorbi

verbul -er
comer a manca

verbul -ir
vivir a trai
• %and se vorbeste cu un grup, se foloseste persoana a doua plural:

ustedes
vosotros
vosotras

%and se vorbeste despre un grup, se foloseste persoana a treia plural:

ellos
ellas

!mintiti-va ce inseamna a con#uga verbele :

• a vorbi

Eu vorbesc
Tu vorbesti
El verbeste
Ea vorbeste
Ooi vorbim
Goi vorbiti
Ei
Elevorbesc
vorbesc
9n ceasta lectie vom invata sa con#ugam modelele noastre de verbe pentru persoana 9 si a
99-a formal singular si plural.

,o hablo ,o como ,o vivo

Eu vorbesc Eu mananc Eu traiesc

usted habla usted come usted vive

Iumneata vorbesti Iumneata mananci Iumneata traiesti

nosotros3as hablamos nosotros3as comemos nosotros3as vivimos

Ooi vorbim Ooi mancam Ooi traim

ustedes hablan ustedes comen ustedes viven

Iumneavoastra vorbiti Iumneavoastra mancati Iumneavoastra traiti

riviti la forma "'o".

• ,o hablo
,o como
,o vivo

Iaca subiectul este "Eu" 'o, con#ugare se face eliminand ultimele doua litere si
adaugand -o.

• 'o 2ablo 4hablar - ar 5 o 6 hablo7

'o como 4comer - er 5 o 6 como7
'o vivo 4vivir - ir 5 o 6 vivo7

riviti forma "usted".

• usted habla
usted come
usted vive

Iaca subiectul este "Iumneata" usted, con#ugare se face eliminand ultimele doua litere
si adaugand -a sau -e. Iaca verbul se termina in -ar, adaugati -a, daca verbul se termina in
-er sau -ir, adaugati -e.

• usted 2abla 4hablar - ar 5 a 6 habla7

usted come 4comer - er 5 e 6 come7
usted vive 4vivir - ir 5 e 6 vive7
riviti forma nosotrosQas.

• nosotros3as hablamos
nosotros3as comemos
nosotros3as vivimos

Iaca subiectul este "Ooi" nosotrosQas, %on#ugarea se face eliminand ultimele doua
litere si adaugand -amos, -emos, sau -imos. Pbservati ca sfarsitul infinitivului determina
ce folosim:
adauga verbele in -ar adauga -amos, verbele in -er adauga -emos, verbele in -ir
-imos.

• nosotrosQas 2ablamos
4hablar - ar 5 amos 6 hablamos7

nosotrosQas comemos
4comer - er 5 emos 6 comemos7

nosotrosQas vivimos
4vivir - ir 5 imos 6 vivimos7

Pbservati forma "ustedes".

• ustedes hablan
ustedes comen
ustedes viven

Iaca subiectul este "Iumneavoastra" ustedes, con#ugare se face eliminand ultimele

doua litere si adaugand -an sau -en. Iaca verbul se termina in -ar, adaugati -an, daca
verbul se termina in -er sau -ir, adaugati -en.

• ustedes 2ablan
4hablar - ar 5 an 6 hablan7

ustedes comen
4comer - er 5 en 6 comen7

ustedes viven
4vivir - ir 5 en 6 viven7

Timpul prezent indicativ in spaniola inseamna :

 • 8o hablo inglés:
Eu vorbesc engleza.

8o como pan:
Eu mananc paine.

8o vivo en Romania:
Eu traiesc in Nomania.

Este indicat
mai #os : sa repetati regulile de con#ugare, citind cu atentie inca o data exemplele de

Repetare -- Presentul ndicativ

hablar 4a vorbi7 comer 4a manca7 vivir 4a trai7

2ablo como vivo
2abla come vive
2ablamos comemos vivimos
2ablan comen viven

2erbe regulate: Part. 

Netineti, toate verbele spaniole sunt ori "regulate" ori "neregulate". 9n aceasta lectie vom
continua cu cele trei modele de verbe, care sunt complet regulate :

• hablar
a vorbi

comer
a manca

vivir
a trai

Ie asemenea, retineti, sunt trei categorii de verbe:

• verbele -ar precum 2ablar

verbele -er precum comer
verbele -ir precum vivir
!ducetiva aminte, atunci cand con#ugati un verb, modificati infinitivul in functie de
subiectul propozitiei.

• a vorbi

Eu vorbesc
Tu vorbesti
El verbeste
Ea vorbeste
Ooi vorbim
Goi vorbiti
Ei vorbesc
Ele vorbesc

9n aceasta lectie vom invata sa con#ugam verbele regulate pentru urmatoarele forme: Tu,
El, Ea, Goi, Ei, Ele.

+ablar

• tú hablas
tu vorbesti

él habla
el vorbeste

ella habla
ea vorbeste

vosotros3as habl(is
voi vorbiti

ellos hablan
ei vorbesc

ellas hablan
ele vorbesc

9omer

• tú comes
tu mananci
él come
el mananca
 ella come
ea mananca

vosotros3as coméis
voi mancati

ellos comen
ei mananca

ellasmananca
ele comen

2ivir

• tú vives
tu traiesti

él vive
el traieste

ella vive
ea traieste

vosotros3as vivís
voi traiti

ellos viven
ei traiesc

ellas viven
ele traiesc

riviti modelul pentru forma "Tu".

• tú hablas
tú comes
tú vives

Iaca subiectul este "Tu" t, con#ugare se face eliminand ultimele doua litere si
adaugand -as adaugati
in -er sau -ir, sau -es. Iaca
-es. verbul se termina in -ar, adaugati -as, daca verbul se termina
 • t 2ablas 4hablar - ar 5 as 6 hablas7
t comes 4comer - er 5 es 6 comes7
t vives 4vivir - ir 5 es 6 vives7

riviti modelul pentru forma "El".

• él habla
él come
él vive

Iaca subiectul este "el" l, con#ugare se face eliminand ultimele doua litere si adaugand
-a sau -e. Iaca verbul se termina in -ar, adaugati -a, daca verbul se termina in -er sau -ir,
adaugati -e.

• l 2abla 4hablar - ar 5 a 6 habla7

l come 4comer - er 5 e 6 come7
l vive 4vivir - ir 5 e 6 vive7

riviti modelul pentru forma "Ea".

• ella 2abla
ella come
ella vive

Iaca subiectul este "ea" ella, con#ugare se face exact ca la "El" l, eliminand ultimele
doua litere si adaugand -a sau -e. Iaca verbul se termina in -ar, adaugati -a, daca verbul
se termina in -er sau -ir, adaugati -e.

• ella 2abla 4hablar - ar 5 a 6 habla7

ella come 4comer - er 5 e 6 come7
ella vive 4vivir - ir 5 e 6 vive7

#bservatie : !cum puteti observa ca la con#ugarea pentru lQella este la fel ca si pentru
usted usted 2abla, usted come, usted vive

riviti modelul pentru forma vosotrosQas.

•
vosotros3as habl(is
vosotros3as coméis
vosotros3as vivís
Iaca subiectul este "Goi" vosotrosQas, %on#ugarea se face eliminand ultimele doua
litere si adaugand -Mis, -is sau -Ls. Pbservati ca sfarsitul infinitivului determina ce
folosim: verbele in -ar adauga -Mis, verbele in -er adauga -is, verbele in -ir adauga -Ls.

• votrosQas 2ablMis 4hablar - ar 5 (is 6 habl(is7

vosotrosQas comis 4comer - er 5 éis 6 coméis7
vosotrosQas vivLs 4vivir - ir 5 ís 6 vivís7

#bservatie : Netineti, formele vosotros si vosotras sunt folosite numai in Spania. 9n

!merica 0atina, ustedes este folosit pentru ambele forme: familiar si formal.

riviti modelul pentru forma ellos.

• ellos hablan
ellos comen
ellos viven

Iaca subiectul este "ei" ellos, con#ugare se face eliminand ultimele doua litere si
adaugand -an sau -en. Iaca verbul se termina in -ar, adaugati -an, daca verbul se termina
in -er sau -ir, adaugati -en.

• ellos 2ablan 4hablar - ar 5 an 6 hablan7

ellos comen 4comer - er 5 en 6 comen7
ellos viven 4vivir - ir 5 en 6 viven7

riviti modelul pentru forma ellas.

• ellas hablan
ellas comen
ellas viven

Iaca subiectul este "ele" ellas, con#ugare se face in acelasi mod ca si pentru forma
masculina, eliminand ultimele doua litere si adaugand -an sau -en. Iaca verbul se termina
in -ar, adaugati -an, daca verbul se termina in -er sau -ir, adaugati -en.

• ellas 2ablan 4hablar - ar 5 an 6 hablan7

ellas comen 4comer - er 5 en 6 comen7
ellas viven 4vivir - ir 5 en 6 viven7

#bservatie : !cum puteti observa ca la con#ugarea pentru ellosQellas este la fel ca si

pentru ustedes ustedes 2ablan, ustedes comen, ustedes viven.
9n loc de pronume pot fi folosite persoane sau nume: los profesores 2ablan profesorii
vorbesc, $arta come, $arius vive.

entru a reusi in invatarea limbii spaniole, trebuie sa invatati verbele. %el mai bun mod
este prin repetarea con#ugarilor si exersarea lor cu alte verbe asemanatoare: nadar a
inota, esconder a ascunde, escribir a scrie.

Repetare :

hablar 4a vorbi7 comer 4a manca7 vivir 4a trai7

2ablo como vivo
2ablas comes vives
2abla come vive
2ablamos comemos vivimos
2ablMis comis vivLs
2ablan comen viven

2erbe regulate : Part 

9ata lista completa a pronumelui personal : Gerbe regulate :
•

0ingular Plural

'o nosotrosQas
t vosotrosQas
usted ustedes
l ellos
ella ellas

entru a con#uga verbele -ar verbe de con#ugarea 9, eliminati sfarsitul si adaugati :

• -o
-as
-a
-amos
-Mis
-an
entru a con#uga verbele -er verbe de con#ugarea 99, eliminati sfarsitul si adaugati :

• -o
-es
-e
-emos
-is
-en

entru a con#uga verbele -ir verbe de con#ugarea 999, eliminati sfarsitul si adaugati :

• -o
-es
-e
-imos
-Ls
-en

$emorati con#ugarea celor trei tipuri de verbe :

• hablar
comer
vivir

'o hablo
t hablas
l, ella, Ud. habla
nosotrosQas hablamos
vosotrosQas habl(is
ellos, ellas, Uds. hablan

'o como
t comes
l, ella, Ud. come
nosotrosQas comemos
vosotrosQas coméis
ellos, ellas, Uds. comen

'o vivo
t vives
l, ella, Ud. vive
nosotrosQas vivimos
 vosotrosQas vivís
ellos, ellas, Uds. viven

#bservatie: Horma verbului este aceeasi pentru l, ella si Ud. de asemenea si pentru
ellos, ellas si Uds.

9n Spaniola pronumele personal nu este cerut mereu, asta deoarece sfarsitul verbului
poate indica cine executa actiunea.

•
+ablo espa&ol.
Eu vorbesc "o" nu este necesar.
spaniola.
• 9omemos carne. "Oosotros" nu este necesar.
Ooi mancam carne.
• 2ives en é;ico. "T" nu este necesar.
Tu traiesti in $exic.

ronumele este adesea folosit pentru clarificare. Ie exemplu, forma verbului 2abla este
ambigua.

• Ud. 2abla
l 2abla
ella 2abla

ronumele este adesea folosit pentru a accentua ideea.

• <lla 2abla espaol ' ,o 2ablo rumano.

<a vorbeste spaniola si eu vorbesc romana.

!lt exemplu cu folosirea subiectului pentru intarire.

• 8o como pan ' tú comes arroz.

Ou exista ambiguitate, dar pronumele intareste contraxtul.

• <u mananc paine si tu mananci orez.

Este posibil sa folositi doua verbe intr-o propozitie. 9n acest caz, primul verb este
con#ugat iar al doilea ramane la infinitiv.
 • $ecesito hablar con Alfredo.
Trebuie sa vorbesc cu !lfredo.
necesitar, 2ablar

Oecesito 8 2ablar 8 con !lfredo.

!lt exemplu cu doua verbe folosite impreuna:

• =eseas vivir en <spa&a.

Grei sa traiesti
desear, vivir in Spania.

Ieseas 8 vivir 8 en Espaa.

Repetare

/. ha,

exista, se afla, sunt

. Presentul ndicativ

hablar 4a vorbi7 comer 4a manca7 vivir 4a trai7

2ablo
2ablas como
comes vivo
vives
2abla come vive

2ablamos comemos vivimos

2ablMis comis vivLs
2ablan comen viven

9ata o lista cu unele din cele mai comune verbe regulate :

2erbele -ar

al/uilar entrar 4en7 necesitar

a inc2iria a intra in a avea nevoie
amar enviar olvidar
 iubi
a trimite
a uita
a
andar escuchar pagar
a merge pe #os a asculta a plati
a,udar esperar practicar
a a#uta a spera, a astepta a practica
bailar estudiar preguntar
a dansa a studia a intreba
buscar firmar preparar
a cauta a semna a pregati
caminar ganar regresar
a merge pe #os a castiga a se intoarce
cantar gastar saludar
a canta a c2eltui a saluta
tocar
cocinar hablar
a atinge, a canta la un
a gati a vorbi
instrument
comprar lavar tomar
a cumpara a spala a lua, a bea
contestar llegar traba"ar
a raspunde a sosi a munci
de"ar llevar via"ar
a lasa a purta, a duce a calatori
desear mandar visitar
a dori a trimite, a ordona a vizita
ense&ar mirar
a invata pe cineva a privi

verbe -er

aprender creer poseer

a invata a crede a poseda
beber deber prometer
a bea a trebui a promite
comer esconder romper
a manca a ascunde a rupe, a strica
 comprender leer temer
a intelege a citi a se teme
correr meter en vender
a alerga a baga in a vinde

verbe -ir

abrir descubrir permitir

a desc2ide a descoperi a permite
admitir discutir recibir
a admite a discuta a primi
asistir a escribir subir
a insoti la a scrie a urca
cubrir e;istir sufrir
a acoperi a exista a suferi
decidir omitir unir
a decide a omite a uni
describir partir vivir
a descrie a imparti a trai

Ad"ective : Part. 
Ie cele mai multe ori ad#ectivele sunt folosite pentru a descrie un substantiv, de exemplu,
un ad#ectiv poate descrie culoarea unui obiect.

• stiloul albastru
stiloul rosu

9n spaniola, ma#oritate ad#ectivelor isi sc2imba forma in functie de genul si numarul

substantivului.

• el c2ico alto
baiatul inalt
los c2icos altos
baietii inalti
la c2ica alta
fata inalta
 las c2icas altas
fetele inalte

$ulte ad#ective se termina in -o. !ceste ad#ective au < forme, cate una pentru masculin si
feminin, pentru singular si plural. Urmatorul ad#ectiv inseamna "inalt":

• alto
alta
altos
altas

Netineti, forma ad#ectivului depinde de genul si numarul substantivului.

• libro ro"o
carte rosie

pluma ro"a
stilou rosu

libros ro"os
carti rosii

plumas ro"as
stilouri rosii

Pbservati sfarsitul fiecarui ad#ectiv de mai #os :

• libro ro#o
pluma ro#a
libros ro#os
plumas ro#as

Ie asemenea, si ad#ectivele care se termina in -e sc2imba forma pentru singular si plural.

entru plural adauga -s.

• la c2ica inteligente
las c2icas inteligentes

$a#oritatea ad#ectivelor care se termina in -e pastreaza aceeasi forma si pentru masculin

si pentru feminin.
 • la c2ica inteligente
el c2ico inteligente

las c2icas inteligentes

los c2icos inteligentes

Similar, cele mai multe ad#ective care se termina intr-o consoana sc2imba forma pentru
singular si plural, dar nu si pentru masculin sau feminin. entru forma de plural adauga
-es.

• la c2ica popular
el c2ico popular

las c2icas populares

los c2icos populares

8 Necapitulare :

• - !d#ectivele care se termina in -o au patru forme: alto, alta, altos, altas

• - !d#ectivele care se termina in -e au doua forme: inteligente, inteligentes
• - $a#oritatea ad#ectivelor care se termina intr-o consoana au doua forme: popular,
populares formeaza pluralul adaugand -es

Ad"ective : Part. 
$ulte ad#ective de nationalitate se termina in -o. !ceste ad#ective urmeaza aceleasi reguli
ca si alte ad#ective teminate in -o. !dica, au patru forme.

• el muc2ac2o mexicano
la muc2ac2a mexicana

los muc2ac2os mexicanos

las muc2ac2as mexicanas

Ie asemenea, multe ad#ective de nationalitate se termina intr-o consoana. !ceste

ad#ective nu urmeaza aceleasi reguli ca si alte ad#ective teminate intr-o consoana. !cestea
au o forma feminina terminata in -a.
• el muc2ac2o espaol
la muc2ac2a espaola
 los muc2ac2os espaoles
las muc2ac2as espaolas

Exista o alta grupa de ad#ective care nu urmeaza regulile normale. !d#ectivele terminate
in -or, -Mn, -Jn, sau -Ln deasemenea au o forma feminina distincta.

• el c2ico 2ablador
la c2ica 2abladora

los c2icos 2abladores

las c2icas 2abladoras

el 2ombre traba#ador
la mu#er traba#adora

los 2ombres traba#adores

las mu#eres traba#adoras

#bservatie: !d#ectivele terminate in "-erior" nu au o forma feminina.

!d#ectivele care sunt descriptive, de obicei urmeaza dupa substantivul pe care-l descriu.

• el c2ico alto
la
losc2ica
librosalta
peFueos
las plumas ro#as

!d#ectives de cantitate aproape mereu stau inaintea substantivului. !stfel de ad#ective

spun cat de mult sau cat de multi.

• pocos libros
muc2a energLa
muc2o traba#o
pocas casas

%ateodata, un ad#ectiv descriptiv poate precede substantivul. Iaca ad#ectivul este

descriptiv, dar vorbeste de o calitate inerenta si naturala, ad#ectivul sta inaintea
substantivului.
• la blanca nieve
zapada alba zapada este inerent alba
 los altos picos
piscurile inalte piscurile sunt inerent inalte

Sa recapitulam ultimele doua lectii :

• !d#ectivele care se termina in -o au patru forme

o alto
alta
altos
altas

• !d#ectivele de nationalitate care se termina in -o nu sunt diferite fata de alte

ad#ective terminate in -o, au de asemenea < forme
o guatemalteco
guatemalteca
guatemaltecos
guatemaltecas

!d#ectivele terminate in -e au doua forme

o inteligente
inteligentes

• $a#oritatea ad#ectivelor terminate intr-o consoana au doua forme

o popular
populares

• !d#ectivele de nationalitate terminate intr-o consoana au patru forme

o espaol
espaola
espaoles
espaolas
 • !d#ectivele care se termina in -or, -Mn, -Jn, sau -Ln au patru forme
o 2ablador
2abladora
2abladores
2abladoras

• !d#ectivele care sunt descriptive, de obicei urmeaza dupa substantivul pe care-l

descriu.
o casa blanca
c2ica alta

• Iaca ad#ectivul este descriptiv, dar vorbeste de o calitate inerenta si naturala,

ad#ectivul sta inaintea substantivului
o la blanca nieve
los altos picos

• !d#ectives de cantitate aproape mereu stau inaintea substantivului.

o pocos libros
muc2os libros

>ilele saptamanii
9n limba spaniola zilele saptamanii se numesc :

• lunes
0uni

martes
$arti

miércoles
$iercuri

"ueves
 6oi

viernes
Gineri

s(bado
Sambata

domingo
Iuminica

Pbservati ca zilele saptamanii nu incep cu litera mare

• lunes
martes
mircoles
#ueves
viernes
sMbado
domingo

Toate zilele saptamanii sunt de gen masculin.

• el lunes
el martes
el mircoles
el #ueves
el viernes
el sMbado
el domingo

Exemple de propozitii in care se folosesc zilele saptamanii :

• $o traba"o el lunes.
Ou lucrez luni

$o traba"o los martes.

Ou lucrez in zilele de marti.

?engo clase el miércoles.

!m clasa ora miercuri.
 +a, muchas cosas viernes.
Sunt multe lucruri in zilele de vineri.

@ilele saptamanii care se termina in -s nu sc2imba forma pentru plural. Oumai articolul.

• el lunes
los lunes

el martes
los martes
el mircoles
los mircoles

el #ueves
los #ueves

el viernes
los viernes

el sMbado
los sMbados

el domingo
los domingos

entru a exprima ziua, se foloseste verbul ser  a fi. %urand veti invata mai mult despre
acest verb.

• @ué día es ho,

%e zi este azi)

+o, es lunes.
!zi e luni.

a&ana es martes.
$aine e marti.

Pbservati ca urmtoarele actiuni nu au loc in prezent, mai degraba in viitorul apropiat. 9n

spaniola, ca si in limba romana, indicativul prezent este uneori folosit pentru a exprima
viitorul apropiat.
 • 0alimos el lunes.
9esim luni.

a&ana es domingo.
$aine e duminica.

----------------------

• 0alimos el lunes.
Gom iesi luni

a&ana es domingo.
$aine va fi duminica

$umerele cardinale: -BC

!ici sunt numerele de la // la D :

• //.once
/. doce
/&. trece
/<. catorce
/5. Fuince
/=. diecisis
/>. diecisiete
/?. diecinueve
/A. diecioc2o
D. veinte

!ici sunt numerele de la / la &D :

• /.veintiuno
. veintidJs
&. veintitrs
<. veinticuatro
5. veinticinco
=. veintisis
>. veintisiete
?. veintioc2o
A. veintinueve
&D. treinta
Pbservati cum numerele /=-/A si /-A sunt formate prin alaturare. !dica, saisprezece
este o impreunare a cuvintelor "zece si sase", douazeci este alcatuit din cuvintele "doi si
zece", etc.

• dieciséis
diez ' sis

diecisiete
diez ' siete

dieciocho
diez ' oc2o

diecinueve
diez ' nueve

veintiuno
veinte ' uno

veintid's
veinte ' dos

veintitrés
veinte ' tres

veinticuatro
veinte ' cuatro, etc.

0er si <star: Part. 

%arti intregi au fost scrise despre cele doua importante verbe spaniole: ser si estar, care
inseamna a fi. !cesta va fi subiectul pentru cateva din urmatoarele noastre lectii. %urand
veti intelege foarte bine folosirea acestor doua verbe.
Ser si estar inseamna "a fi". 9ata in romana con#ugarea completa:

• a fi

Eu sunt
Tu esti
El Qea este
Ooi suntem
Goi sunteti
Ei Qele sunt
Pbservati ca aceste doua propozitii pot avea sensuri diferite in romana.

• arul este verde.

9nsemnand ca nu e copt.

arul este verde.

9nsemnand ca are culoarea verde.

9n primul caz, exemplu nostru vorbeste de conditia marului. $arul este verde
fiindca inca nu este copt. Iar daca conditia marului se sc2imba, adica, cand este
copt,
9n nu va mai
al doilea caz, fiexemplul
verde. nostru vorbeste de o caracteristica esentiala a marului.
$arul are culoarea verde. !cesta ramanand verde si dupa ce se va coace.

9n romana, verbul "a fi" poate fi folosit pentru a spune cum este ceva conditia si ce este
esenta.

• 9um este marul)

Este necopt.

9e culoare are marul)

Este verde.

9n spaniola, se foloseste un verb diferit pentru a exprima "a fi", depinzand daca vorbitorul
incearca sa adresezea o conditie sau o calitate esentiala.
• !a manzana est( verde.
$arul este verde. necopt conditie

!a manzana es verde.
$arul este verde. esenta

Pbservati cum ad#ectivul "verde" i-si sc2imba intelesul, depinzand daca este folosit ser
sau estar.

• !a manzana est( verde.

conditie: necopt

!a manzana es verde.
caracteristica esentiala: culoarea verde
entru a adresa o conditie, se foloseste estar. Estar este un verb neregulat. El nu urmeaza
regulile standard de con#ugare pentru verbele regulate -ar. Ie aceea trebuie memorat.

• esto'
estMs
estM
estamos
estMis
estMn

entru a adresa o calitate esentiala, se foloseste ser. Ser de asemenea este un verb
neregulat si trebuie memorat.

• ser

so'
eres
es
somos
sois
son

Iaca vorbiti despre ce este ceva o calitate generala, folositi serK daca vorbiti despre
cum este ceva o conditie care poate fi usor sc2imbata, folositi estar.

• %e fel este ea)

Ea este tacuta.
Se foloseste ser:
<lla es callada.

%um este ea acuma)

Este tacuta. !cuma tace.
Holositi estar:
<lla est( callada.

8 Sa recapitulam cele doua verbe importante, ser si estar :

ser 4a fi7 estar 4a fi7

so' esto'
eres estMs
 es estM
somos estamos
sois estMis
son estMn

0er si <star: Part. 

9n lectia precedenta a-ti invatat diferenta fundamentala dintre ser si estar. 9n ractica, ser si
estar nu sunt mereu folosite cu ad#ective, nu este usor pentru cei care nu sunt nativi
vorbitori de limba
concrete pentru spaniola
a decide Ieeste
cand aceea este ser
folosit extrem de folositor
si cand sa invatati
estar. !ceasta lectieunele reguli
examineaza
cateva folosiri obisnuite ale verbului ser.

Ser este folosit pentru a exprima ora, ziua si data.

• (u 2ora es)

%e ora este)

0on las tres.

E ora trei.

(u dLa es 2o')

%e zi este azi)

1o' lunes.
!zi eesluni.

(u fec2a es 2o')

%e data e azi)

<s el cinco de ma'o.

E cinci $ai.

Ser este folosit pentru a exprima locul de srcine.

• (Ie dJnde eres t)

Ie unde esti tu)

0o, de %olombia.
Sunt din %olumbia.

Ser este folosit pentru a exprima o ocupatie.

 • (%uMl es tu traba#o)
%u ce te ocupi)

0o, entrenador
Sunt antrenor.

Ser este folosit pentru a exprima nationalitatea

• (<s ella puertorriFuea)

Este ea uerto Nicana)
Oo, es guatemalteca.
Ou, este din ;uatemala.

Ser este folosit pentru a exprima religia sau apartenenta politica.

• (0on los ;arcLa bautistas)

Sunt ;arcienii baptisti)

Oo, son catJlicos.

Ou, sunt catolici.

(<s el gobierno socialista)

Este guvernul socialist)

Oo, es comunista.
Ou, este comunist.

Ser este folosit pentru a exprima din ce material e facut.

• (Ie Fu material es la mesa)

Iin ce material este masa)

<s de madera.
E din lemn.

Ser este folosit pentru a exprima posesia.

•
(Ie Fuin es la pluma)
!l cui este stiloul)
 <s de Emilio.
E al lui Emilio.

Ser este folosit pentru a exprima relatia de rudenie dintre o persoana si alta.

• (uin es Nogelio)
%ine este Noger)

<s el esposo de $arta.

E sotul lui $arta.

Ser este folosit cu expresii sigure, impersonale.

• <s importante practicar cada dLa.

Este important sa practici in fiecare zi.

<s necesario 2ablar muc2o.

E necesar sa vorbesti mult.

Ser este folosit pentru a spune unde un eveniment are loc.

• 0a pelLcula es en el cine.
Hilmul este la cinema.

0a fiesta es en el club HantMstico.

etrecerea este in clubul Hantastic.

Ser este folosit cu ad#ective pentru a exprima calitati inerente sau esentiale.

• $iguel es un 2ombre sincero.

$iguel este un om sincer.

Tambin es guapo.
Ie asemenea, este frumos.

8 Sa recapitulam cand ser este folosit :

/. pentru a exprima ora, ziua si data

. locul de origine
&. ocupatia
<. nationalitatea
 5. religia sau apartenenta politica
=. pentru a exprima materialul de constructie
>. posesia
?. pentru a exprima relatia de rudenie dintre o persoana si alta
A. este folosit cu expresii sigure, impersonale
/D. pentru a spune unde un eveniment are loc
//. pentru a exprima calit ati inerente sau esentiale

0er si <star: Part. 

9n ultimele doua lectii ati invatat diferentele fundamentale dintre ser si estar - esenta sau
conditie si unele din cele mai obisnuite folosiri ale verbului ser. 9n aceasta lectie vom
examina verbul estar.

Estar este folosit pentru a exprima locatia geografica sau fizica.

• (IJnde est(s)
Unde esti)

<sto, en el cuarto.
Sunt in camera.

(IJnde est( $xico)

Unde este $exic)

%2ile est( en !mrica del Sur.

%2ile e in !merica de Sud.

#bservatie: P exceptie la aceasta regula este ca ser se foloseste pentru a spune unde un
eveniment are loc . 0a fiesta es en mi casa.

Estar este folosit cu ad#ective pentru a exprima o stare sau o conditie.

• (%Jmo est( la sopa)

%um e supa)

0a sopa est( frLa.

Supa e rece.

(%Jmo est(s
%um esti) t)te simti)
%um
 <sto, mu' bien, gracias.
Sunt foarte bine, multumesc.

Estar este folosit cu multe expresii idiomatice. !ici sunt doar cateva.

• estar de acuerdo
a fi de acord

estar de pie
a sta in picioare
estar en camino
a fi pe drum

estar en las nubes

a fi cu capul in nori

Estar este folosit cu timpul progresiv. Geti invata mai tarziu mai multe despre aceasta. Ga
prezint doua exemple deoarece este o importanta folosire a verbului estar.

• (u est(s comiendo)

%e maninci) acum, in momentul de fata

<sto, comiendo arroz ' fri#oles.

$ananc orez si fasole. acum, in momentul de fata

8 Sa recapitulam folosirea verbului estar :

/. locatie geografica sau fizica

. stare sau conditie
&. multe expresii diomatice
<. timpul progresiv

0er si <star: Part. 2

9n ultimele trei lectii ati invatat diferentele fundamentale dintre ser si estar - esenta sau
conditie - si cele mai obisnnuite situatii in care se folosesc fiecare. !ceasta lectie prezinta
cele doua verbe "fata-n fata", cu deosebiri si contraste.
%and verbul "a fi" este urmat de un substantiv, verbul ser este mereu folosit. 9n acest caz,
ar putea fi de a#utor sa ganditi verbul ca fiind un ec2ivalent al semnului "egal", precum
ab. !cest tip de propozitie mereu se refera la caracteristici esentiale.

• 9on este doctor.

9on  doctor.

6uan es mdico.

%and verbul
referim "a fi" este urmat
la o caracteristica de un ad#ectiv,
esentiala, verbul
se foloseste ser. folosit
%and ne depinde
referimdelasens. %and
o stare saune
conditie, se foloseste estar

• !a sopa est( fría.

Supa este rece.

!os elefantes son grandes.

Elefantii sunt mari.

#bservatie : Este de asemenea corect a spune "0a sopa estM excelente". !ceasta poate
indica ca in aceasta ocazie particulara supa este excelenta

%and verbul "a fi" este urmat de un ad#ectiv, verbul poate sc2imba sensul ad#ectivului.

•
<l profesoreste
rofesorul est(plictisit.
aburrido.

<l profesor es aburrido.

rofesorul este plictisitor.

Haceti distinctie intre srcine, locatie si "a avea loc". entru a descrie srcinea, sau unde
ceva este format, se foloseste ser. entru a descrie locatia sau unde ceva se afla in
momentul de fata, se foloseste estar. entru a spune unde un eveniment are loc, se
foloseste ser.

• Susana es de Espaa.
Susana est( en Genezuela.
El libro es en la casa de Susana

8 Sa recapitulam :

/. %and un substantiv urmeaza dupa ver b, se foloseste ser

 . %and un ad#ectiv urmeaza verbul, decidem intre "esenta" si "conditie"
&. entru a spune srcinea, unde ceva este format, se foloseste ser
<. entru a spune unde ceva se afla in momentul de fata, se folosesta estar
5. entru a spune unde un e veniment are loc, se foloseste ser

$egatia
Ie#a ati invatat cum sa faceti afirmatii simple.

Ellaes2abla
l ingls.
profesor.

entru a face o propozitie negativa, puneti cuvantul "no" inaintea verbului.

• Ella no habla ingls.

l no es profesor.

%and raspunsul la o propozitie este negativ, cuvantul "no" apare de doua ori, ca si in
romana.

• (1abla Ud. espaol)

Oo, no 2ablo espaol.

( EstM ;erardo en la clase)

Oo, ;erardo no estM en la clase.

Studiati, invatati, urmatoarea lista de cuvinte afirmative si antonimul lor :

• algo ceva
nada nimic

alguien cineva
nadie nimeni

algún 4-o% -a% -os% -as7 vreun, vreuna, vreunii, vreunele

ningún 4-o% -a% -os% -as7 niciunul, niciuna, niciunii, niciunele

siempre mereu
nunca niciodata "am(s niciodata, vreodata
también de asemenea
tampoco nici, nici nu
 o . . . o sau . . . sau
ni . . . ni nici . . . nici

%uvintele negative pot fi folosite singure, precedand verbul.

• $adie 2abla.
l nunca come.
!lfredo tampoco baila.

%uvintele negative pot de asemenea fi folosite cu "no".

• $o 2abla nadie.
l no come nunca.
!lfredo no baila tampoco.

%ateodata, pot fi intalnite trei cuvinte negative in aceeasi propozitie.

• $o compro nada nunca.

l no compra nada tampoco.

Hoarte rar, pot fi intalnite c2iar patru cuvinte negative.

• o no veo nunca a nadie tampoco.

• Romana
$aria nu are nevoie de nimic.
$1 $aria nu are nevoie de nimic.

0panish
$arLa no necesita nada.
$#? $arLa no necesita algo.

!lguno si ninguno pierd -o inaintea unui substantiv singular masculin.

• (Tienes algn libro)

Oo, no tengo ningn libro.

Oinguno-a este in general folosit cu forma de singular.

 • (Tienes algunas revistas)
Oo, no tengo ninguna.

(Tienes algunos libros)

Oo, no tengo ninguno.

luralul lui ninguno-a este folosit numai cand substantivul este numai la plural.

• Oo 2a' ningunas ti#eras en la ca#a.

Ou sunt foarfece in cutie.

nterogatia 4ntrebari7
9n Spaniola sunt mai multe moduri de a pune o intrebare. Pbservati ca o propozitie
interogativa incepe cu semnul intrebarii scris invers.

• ($arLa 2abla espaol)

(1abla $arLa espaol)
(1abla espaol $arLa)

Urmatoarele intrebari inseamna acelasi lucru :

• $arLa vorbeste spaniola)

($arLa 2abla espaol)

(1abla $arLa espaol)
(1abla espaol $arLa)

Naspunsuri possibile ar putea fi :

• SL, $arLa 2abla espaol.

Oo, $arLa no 2abla espaol.

!lt mod de a forma o intrebare este de a adauga o scurta intrebare la sfarsitul propozitiei.

• $arLa 2abla espaol, (no)

$arLa 2abla espaol, (verdad)

!dica :
• $aria vorbeste spaniola, nu-i asa)
%uvinte comune pentru a introduce o intrebare sunt :

• (!dJnde)
(IJnde)
(Ie dJnde)
(%Jmo)
(%uMl -es)
(%uMndo)
(%uMnto -a)
(%uMntos -as)
(u)
(Ie Fu)
(uin -es)
(! Fuin -es)
(%on Fuin -es)
(Ie Fuin -es)
(or Fu)
(ara Fu)

#bservatie : Hiecare are un accent

!lte exemple. Pbservati ca in spaniola formarea unei propozitii interogative este

asemanatoare limbii romane.

• (u estudia ilar)

(%uMndo comen
(IJnde estM ustedes)
mi coc2e)
(%uMnto cuesta la corbata)

(IJnde) inseamna "Unde)" (!dJnde) inseamna "9ncotro, unde)" !stfel, dJnde intreaba
pentru o locatie, in timp ce adJnde intreaba pentru o destinatie.

• ='nde est( la biblioteca

Unde este biblioteca)

Ad'nde va Raúl
Unde se duce Naul)
0iteral: 9ncotro merge Naul)

(Ie dJnde) inseamna "Ie unde)"

• =e d'nde es Gerardo
Ie unde e ;erardo)
(%Jmo) inseamna "%um)"

• 9'mo est( la pelicula

%um este filmul)

(%uMl) si (%uMles) inseamna "%are)" si "%are) pentru plural"

• 9u(l es tu nombre
%are este numele tau)
9u(les son tus libros favoritos
%are sunt cartile tale favorite)

(%uMndo) inseamna "%and)"

• 9u(ndo van a ir ustedes

Iumneavoastra cand veti merge)

(%uMnto-a) inseamna "%at), %ata)"

• 9u(nto tiempo dura la pelicula

%at timp dureaza filmul)

(%uMntos-as) inseamna "%ati), %ate)"

• 9u(ntas chicas ha, en la clase

%ate fete sunt in clasa)

(u) inseamna "%e)"

• @ué es la libertad
%e este libertatea)

@ué estudias
%e studiezi)

(Ie Fu) inseamna "Iin ce)" or "Iespre ce)"

 • =e /ué material es la pluma
Iin ce material este stiloul)

=e /ué hablan ustedes

Iespre ce vorbiti dumneavoastra)

(uin-es) inseamna "%ine)"

• @uién es Gregorio
%ine e ;regorio)
@uiénes son esos chicos
%ine sunt acei baieti)

(! Fuin-es) inseamna "e cine), %ui)"

• A /uién buscas
e cine cauti)

A /uiénes vas a dar tantos libros

%ui vei da atatea carti)

(%on Fuin-es) inseamna "%u cine)"

• 9on /uién hablo

%u cine vorbesc)

9on /uiénes estudia ario

%u cine studiaza $ario)

(Ie Fuin-es) inseamna "!l Qa cui)"

• =e /uién es a/uel sombrero

! cui e acea palarie)

=e /uiénes son estas monedas

!le cui sunt monezile astea)

(or Fu) inseamna "Ie ce)"

 • Por /ué estudias espa&ol
Ie ce studiezi spaniola)

Naspuns posibil:

Por/ue es un re/uisito.
Ieoarece e necesar.

(ara Fu) inseamna "entru ce)"

• Para /ué estudias espa&ol

entru ce studiezi spaniola)

Naspuns posibil:

Para ser profesor de espa&ol.

entru a fi profesor de spaniola.

A"ective posesive
!d#ectivele posesive sunt folosite pentru a arata proprietatea posesia.

• mi libro
cartea mea

tu pluma
stiloul tau

$ai #os sunt cinci ad#ective posesive.

• mi
tu
su
nuestro
vuestro

Trei ad#ective posesive mi, tu, su au numai doua forme, singular si plural.

• mi
mis
tu
tus
 su
sus

!d#ectivele posesive se acorda in functie de substantiv, cu lucrul determinat si nu cu

posesorul.

• mi libro
cartea mea

mis libros
cartile mele

tu pluma
stiloul tau

tus plumas
stilourile tale

$i, tu si su nu au forma masculina si feminina, se modifica numai in functie de numarul

substantivului.

• mi amigo
mi amiga

tus 2ermanos
tus 2ermanas

su libro
sus plumas

i inseamna "al meu, a mea" K tu inseamna "al tau, a ta"

• i casa es tu casa.
%asa mea e casa ta.

0u, ca si tu, poate insemna si "al tau, a ta" 9n cazul asta diferenta dintre tu si su este ca
su se foloseste cu caracter de politete, adica al dumneavoastra, a dumneavoastra.

• i casa es tu casa.
vorbind cu cineva cu care te adresezi cu "t"
 i casa es su casa.
vorbind cu cineva cu care te adresezi cu "usted"

#bservatie: %ele doua cuvinte "tu" si "t" se pronunta la fel. T cu accent este
pronume personal si inseamna "tu" familial. Tu fara accent este ad#ectiv posesiv si
inseamna "al tau, a ta".

0u are patru forme: al lui, a ei, a lorK si formal: al tau.

•
aría buscacaietul
$aria cauta su cuaderno.
ei.

Duan busca su cuaderno.

6uan isi cauta caietul.

<llos buscan su cuaderno.

Ei isi cauta caietul lor.

0u madre busca su cuaderno.

ama dumneavoastra cauta caietul dv..

Iaca intelesul lui su nu este clar din contextul propozitiei, se foloseste prepozitia de.

• aría busca el cuaderno de él.

$aria cauta caietul lui.
<l hombre busca las llaves de ella.
Pmul cauta c2eile ei.

aría busca el cuaderno de Duan.

$arLa cauta caietul lui 6uan.

<l hombre busca las llaves de 0amanta.

Pmul cauta c2eile lui Samanta.

Ioua ad#ective posesive nuestro si vuestro au patru forme.

• nuestro
nuestra
nuestros
nuestras

vuestro
 vuestra
vuestros
vuestras

Ouestro inseamna "al nostru, a noastra"

• nuestro hermano
fratele nostru

nuestra hermana
sora noastra

nuestros hermanos
fratii nostrii

nuestras hermanas
surorile noastre

Guestro inseamna "al vostru, a voastra". %a si vosotros, vuestro este folosit numai in
Spania.

• vuestro libro
cartea voastra

vuestra pluma
stiloul vostru

vuestros libros
cartile voastre

vuestras plumas
stilourile voastre

9ata toate ad#ectivele posesive cand se adauga s, este varianta pentru plural :

• mi4s7
al meu, a mea ai mei, ale mele

tu4s7
al tau, a ta ai tai, ale tale
su4s7
a Qal lui, a Qale ei, a Qal dumneavoastra, a Qal lor ai Qale lui, ai Qale ei, ai Qale
 dumneavoastra, ai Qale lor

nuestro4-a% -os% -as7

a noastra, al nostru ai nostri, ale noastre

vuestro4-a% -os% -as7

a Qal vostru ai Qale voastre

Ie obicei aceste ad#ective posesive nu se folosesc cu articole de imbracaminte sau parti

ale corpului,
articolul decat atunci cand vrem sa accentuam acest lucru, in rest se foloseste
definit.

• e gusta el vestido nuevo.

9mi place noua mea imbracaminte

e duele el brazo.
$a doare bratul

2erbele neregulate: *?ener* si *2enir*

"Tener" si "venir" sunt verbe neregulate, din cauza asta , trebuie sa memorati con#ugarea
lor. Ga prezint aceste verbe impreuna fiindca sunt similare in modul de con#ugare:

• tener
a avea
venir
a veni

tengo Q vengo
tienes Q vienes
tiene Q viene
tenemos Q venimos
tenis Q venLs
tienen Q vienen

8 Sa le recapitulam:

• tener 4a avea7
venir 4a veni7
tengo Q vengo
tienes Q vienes
 tiene Q viene
tenemos Q venimos
tenis Q venLs
tienen Q vienen

*?ener /ue% +a, /ue*

?ener /ue 5 infinitiv este un mod de a exprima obligatia de a face ceva. !ceasta
expresie poate fi tradusa prin "a trebui". Tener se con#uga in functie de subiect.

• ?engo /ue comer las verduras.

Trebuie sa mananc legumele.

Engel tiene /ue leer el peri'dico.

Vngel trebuie sa citeasca ziarul.

<llos tienen /ue comprar una revista.

Ei trebuie sa cumpere o revista.

+a, /ue 5 infinitiv este folosit sa exprime ideea ca "cineva trebuie sa faca ceva", "e
necesar sa faca ceva". Este mai mult o expresie generala, iar forma verbului 2a' ramane
aceeasi.

• +a, /ue tomar un ta;i.

E necesar sa ei un taxi.
+a, /ue estudiar mucho.
Trebuie e necesar sa studiezi mult.

Exemplele de mai #os prezinta diferentele dintre cele doua expresii:

$arLa tiene un examen el lunes. Ella tiene

Fue estudiar.
aría are un e;amen luni. <a trebuie
sa invete mult.

Oo es fMcil aprender el espaol. 1a' Fue

 practicar muc2o.
$u <;presii cu *?ener*
Expresiile idiomatice nu pot fi imediat intelese analizand literar intelesul cuvintelor, de
aceea trebuie memorate. %ateva exemple de expresii idiomatice in romana:

• a ploua cu galeata
a fi la patru ace
a adormi bustean

Spaniola are de asemenea multe expresii idiomatice. Iesi traducerea lor literara poate
suna straniu pentru vorbitorii romani, ele suna perfect natural pentru vorbitori nativi de
limba spaniola. 9ata un exemplu:

• diom: 1ace muc2o frLo

!iteral: Hace mult frig

ntelesul adevarat: Este foarte frig

Sunt multe astfel de expresii care folosesc verbul tener. !cesta exprima varsta :

•
diom: tener WWWWW aos
ntelesul normal: a avea WWWWW ani

$ai multe expresii, pentru senzatii fizice, care folosesc verbul tener :

• tener frío
a-ti fi frig

tener calor
a-ti fi cald

tener hambre
a-ti fi foame

tener sed
a-ti fi sete

tener sue&o
 a-ti fi somn

tener dolor de...

a te durea ...

!lte de expresii cu tener:

• tener prisa
a se grabi

tener miedo a
a se teme de ceva

tener miedo de
a se teme de a face ceva

tener celos
a fi gelos

tener confianza
a avea incredere

tener cuidado
a avea gri#a

tener vergFenza
a-ti fi rusine

$ai multe expresii cu tener:

• tener raz'n
a avea dreptate

tener é;ito
a avea succes

tener la culpa
a fi vinovat

tener suerte
a fi norocos
tener lugar
a avea loc
 tener ganas de
a avea c2ef de

tener en cuenta
a fi de acord

%and folositi aceste expresii, con#ugati verbul tener acordand-ul cu subiectul.

•
o tengo cinco
T tienes aos.
oc2o aos.
ablo tiene dos aos.

Pbservati ca expresiile combina verbul tener cu un substantiv:

el
ao los
celos
elfrLo laconfianza
elcalor elcuidado
la2ambre lavergCenza
la
sed la
razJn
elsueo elxito
eldolor laculpa
laprisa lasuerte
elmiedo ellugar

Ieoarece expresiile cu tener folosesc substantive, ele sunt modificate cu ad#ective, nu cu

adverbe.

• Tengo frLo.
Tengo mucho frLo. nu mu'

8 Nepetati cele mai comune zece expresii folosite:

• tener WWWWW aos

tener calor
tener frLo
 tener 2ambre
tener sed
tener prisa
tener miedo de WWWWW
tener miedo a WWWWW
tener razJn
tener suerte

• e usor sa inveti spaniola. Trebuie e necesar sa practici mult.

<;presii pentru vreme

9n Spaniola sunt multe expresii care folosesc verbul 2acer literal "a face", si este folosit
pentru a descrie vremea.

• @ué tiempo hace

%um e timpul vremea)

+ace frío.
Este frig.

+ace calor.
Este cald.

+ace viento.
Este vant.
+ace sol.
Este soare.

+ace buen tiempo.

E vremea buna.

+ace mal tiempo.

E vreme rea.

+ace fresco.
E racoare

%a si la folosirea lui tener, si aceste expresii idiomatice cu 2acer contin substantive.

• el frLo
el calor
el viento
 el sol
el tiempo

Ieoarece expresiile folosesc substantive, ele sunt modificate cu ad#ective, nu cu adverbe.

• 1ace frLo.
1ace mucho frLo. nu mu'

Exista de asemenea expresii pentru vreme care folosesc verbul 2a':

• +a, niebla.
E ceata. E negura.

+a, neblina.
E ceata

+a, sol.
E soare

+a, luna.
E 0una. sau ! iesit 0una

+a, rel(mpagos.
Hulgera.

+a, humedad.
Este umezeala. E umed.

+a, nubes.
Este inorat.

+a, lluvias torrenciales.

loua torential.

+a, un vendaval.
E furtuna

+a, granizo.
E grindina.

+a, lloviznas.
Xurniteaza. loua marunt
!lte expresii pentru vreme folosesc verbul estar impreuna cu un ad#ectiv:

• <st( oscuro.
E intuneric.

<st( nublado.
E inorat.

<st( lloviendo.
loua.

!lte expresii de vreme folosesc doar un ad#ectiv:

• !lueve.
loua
Ie la verbul llover a ploua

$ieva.
Oinge
Ie la verbul nevar a ninge

?ruena.
Tuna.
Ie la verbul tronar a tuna

!lovizna.
Xurniteaza. loua marunt
Ie la verbul lloviznar a burnita

9ata cateva moduri comune pentru a intreba cum e vremea:

• (u tiempo 2ace)

(u clima 2ace)
(%Jmo estM el clima en ...)
(%Jmo estM el tiempo)
(%Jmo estM el clima 2o')

8 Necapitularea celor mai folosite expresii pentru vreme:

•
(u tiempo 2ace)
1ace frLo.
1ace calor.
1ace viento.
 1a' niebla.
1a' granizo.
1a' relMmpagos.
0lovizna.
Oieva.
0lueve.

Personalul *a*
Pbiectul direct
urmatoarele este un substantiv
propozitii, sau pronume
obiectul direct este scriscare primeste actiune verbului. 9n
subliniat.

• $iYe loveste mingea.

;eorge o c2eama pe $aria

9n Spaniola cand obiectul direct este o persoana, acesta este precedat de prepozitia a.

• 9orect
6orge llama a $arLa.
6orge o c2eama pe $arLa.

ncorect
6orge llama $arLa.

Iin perspectiva vorbitorului de romana, in unele cazuri, personalul "a" poate aparea ca un
cuvant in plus. Iin perspectiva vorbitorului de spaniola, acesta este necesar si ne
folosirea lui este o eroare serioasa.

• 9orect
6orge llama a $arLa.

ncorect
6orge llama $arLa.

ersonalul "a" este de asemenea folosit daca obiectul direct este un animal domestic, in
special un animal de casa.

• !a mu"er acaricia a su perro. acariciar

Hemeia mangaie cainele ei.
<l perro persigue a la gata. perseguir
%ainele fugareste pisica.
ersonalul "a" nu este folosit daca obiectul direct nu este o persoana sau un animal
domestic.

• 9orect
Xebo la lec2e. beber
Xeau lapte.

ncorect
Xebo a la lec2e.

ersonalul "a" nu este folosit dupa verbul tener sau verbul 2a', indiferent daca obiectul
direct este o persoana.

• 9orect
Tengo dos 2ermanos. tener
!m doi frati.

ncorect
Tengo a dos 2ermanos.

9orect
1a' cinco c2icas.
Sunt cinci fete.

ncorrect
1a' a cinco c2icas.

Iaca obiectul direct este o persoana nedefinita, personalul "a" nu se foloseste. Nezultatul
este ca persoana devine "nepersonalizata".

• $ecesito médico.
!m nevoie de orice doctor. sau
!m nevoie de asistenta medicala.

$ecesito "ardinero.
!m nevoie de orice gradinar. sau
!m nevoie de cineva care sa-mi ingri#easca gradina.

1niri de cuvinte
%and a sau de precede articolul definit el, cele doua cuvinte se unesc devenind un singur
cuvant.
 • a 8 el  al
de 8 el  del

! 8 el sunt mereu unite.

• ncorect:
(0levas a el 2ermano de Nal)

9orect:
(0levas al 2ermano de Nal)

Ie 8 el sunt mereu unite.

• ncorect:
(El libro es de el profesor)

9orect:
(El libro es del profesor)

Ie 8 la, de 8 las, de 8 los, a 8 la, a 8 las, si a 8 los nu sunt niciodata unite.

• (0levas al 2ermano de Nal)

9l ei pe fratele lui Naul)

Oo, llevo a las 2ermanas de ilar.

Ou, le iau pe surorile lui ilar.

(El libro es del profesor)

Este cartea profesoruli)

Oo, el libro es de la profesora.

Ou, este cartea profesoarei.

Ou uitati diferenta dintre el si l. ronumele l are accent si inseamna "el". !rticolul
definite el nu are accent.

• el libro Q cartea
l come Q el mananca

Oumai articolul definit el este restrans. ronumele l nu este.

 • !a 9asa lanca es la casa del presidente.
%asa !lba este casa presedintelui.

<s la casa de él.

Este casa lui.

A él no le gusta fumar.
0ui nu-i place sa fumeze.

2erbele care
Iupa cum stiti, sunt schimba
trei tipuri o:ue
de verbe la infinitiv: -ar, -er, -ir. 9nfinitivele sunt alcatuite
din doua parti: sfarsitul si baza. 9n urmatoarele exemple, baza este scrisa subliniat si
sfarsitul ingrosat

• 2ablar
comer
vivir

0a verbele regulate, baza ramane nesc2imbata si sfarsitul se sc2imba in functie de

con#ugare.

2ablo como vivo

2ablas comes vives
2abla come vive

2ablamos comemos vivimos

2abl(is coméis vivís
2ablan comen viven

0a unele verbe se sc2imba si baza cand le con#ugam. 0a timpul prezent sunt trei grupuri
de astfel de verbe:

• o:ue
e:ie
e:i

0a prima grupa de verbe care-si sc2imba baza, litera o din baza se sc2imba in ue, la toate
persoanele cu exceptia lui nosotros si vosotros.
 • contar

cuento
cuentas
cuenta

contamos
contMis
cuentan

9ata alt verb care sc2imba o:ue. %omparati cu verbul regular comer. Pbservati ca sfarsitul
este acelasi.

• mover o:ue
comer verb regular -er

muevo
como

mueves
comes

mueve
come

mov emos
comemos

movéis
coméis

mueven
comen

9ata alt verb care scimba o:ue. Pbservati ca la nosotros si vosotros baza nu se sc2imba.

• dormir o:ue

duermo
duermes
duerme
dormimos
 dormLs
duermen

P lista cu cele mai comune verbe care sc2imba o:ue.

almorzar morir
a lua pranzul a muri
aprobar mostrar
a aproba a arata
colgar mover
a agata de ceva a muta
contar probar
a povesti, a numara a proba, a testa
costar recordar
a costa a-si aminti
devolver resolver
a inapoia un obiect a rezolva
volver
rogar
a se intoarce de
a ruga
undeva
dormir sonar
a dormi a suna
encontrar so&ar 4con7
a gasi a visa pe
envolver
tostar
a invalui, a
a pra#i
impac2eta
morder volar
a musca a zbura

Sa recapitulam modul de con#ugare al unui verb care sc2imba o:ue:

• dormir

duermo
duermes
duerme
 dormimos
dormLs
duermen

9ncercati si cu verbele de mai #os:

almorzar, contar, costar, volver, recordar, volar

2erbe care schimba e:ie

Iupa
din cumparti:
doua stiti,sfarsitul
sunt treisitipuri
baza.de9nverbe la infinitiv:
urmatoarele -ar, -er,
exemple, baza-ir.este
9nfinitivele sunt alcatuite
scrisa subliniat si
sfarsitul ingrosat.

• ar
comer
vivir

0a verbele regulate, baza ramane nesc2imbata si sfarsitul se sc2imba in functie de

con#ugare.

2ablo como vivo

2ablas comes vives
2abla come vive
2ablamos comemos vivimos
2abl(is coméis vivís
2ablan comen viven

0a unele verbe se sc2imba si baza cand le con#ugam. 0a timpul prezent sunt trei grupuri
de astfel de verbe:

• o:ue
e:ie
e:i

0a a doua grupa de verbe care sc2imba baza, litera e din baza se sc2imba in ie, la toate
persoanele, cu exceptia lui nosotros si vosotros.
• cerrar
 cierro
cierras
cierra

cerramos
cerrMis
cierran

9ata alt verb care sc2imba e:ie. %omparati cu verbul regular comer. Pbservati ca sfarsitul
este acelasi.
• entender e:ie
comer verb regulat -er

entiendo
como

entiendes
comes

entiende
come

entendemos
comemos
entendéis
coméis

entienden
comen

9ata alt verb care scimba e:ie. Pbservati ca la nosotros si vosotros baza nu se sc2imba.

• mentir e:ie

miento
mientes
miente

mentimos
mentLs
mienten
P lista cu cele mai comune verbe care sc2imba e:ie.

acertar encender
a g2ici, a avea dreptate a aprinde, a da foc
advertir entender
a avertiza, a preveni a intelege
cerrar fregar
a inc2ide a freca
comenzar hervir
a incepe a fierbe
confesar mentir
a marturisi a minti
consentir negar
a rasfata a nega
convertir pensar 4en7
a transforma a se gandi la
defender perder
a apara a pierde
empezar preferir
a incepe a prefera

8 Sa recapitulam modul de con#ugare al unui verb care sc2imba e:ie:

• cerrar

cierro
cierras
cierra
cerramos
cerrMis
cierran

9ncercati si cu verbele de mai #os:

comenzar, empezar, entender, pensar, perder, preferir

2erbe care schimba e:i

Iupa cum stiti, sunt trei tipuri de verbe la infinitiv: -ar, -er, -ir. 9nfinitivele sunt alcatuite
din doua parti: sfarsitul si baza. 9n urmatoarele exemple, baza este scrisa subliniat si
sfarsitul ingrosat.

• 2ablar
comer
vivir

0a verbele regulate, baza ramane nesc2imbata si sfarsitul se sc2imba in functie de

con#ugare.
•

2ablo como vivo

2ablas comes vives
2abla come vive

2ablamos comemos vivimos

2abl(is coméis vivís
2ablan comen viven

0a unele verbe se sc2imba si baza cand le con#ugam. 0a timpul prezent sunt trei grupuri
de astfel de verbe:

o:ue
e:ie
e:i

0a a treia grupa de verbe care sc2imba baza, litera e din baza se sc2imba in i, la toate
persoanele, cu exceptia lui nosotros si vosotros.

• repetir

repito
repites
repite

repetimos
repetLs
repiten
9ata alt verb care sc2imba e:i. %omparati cu verbul regular comer. Pbservati ca sfarsitul
este acelasi.

• competir e:i
vivir verb regulat -ir

compito
vivo

compit
viv es es

compite
vive

competimos
vivimos

competís
vivís

compiten
viven

9ata alt verb care scimba e:i. Pbservati ca la nosotros si vosotros baza nu se sc2imba.
• pedir e:i

pido
pides
pide

pedimos
pedLs
piden

P lista cu cele mai comune verbe care sc2imba e:i.

bendecir impedir
a binecuvanta a impedica
 colegir maldecir
a deduce a blestema
competir medir
a concura a masura
conseguir pedir
a obtine, a lua a cere
corregir perseguir
a corecta a persecuta, a urmari

decir reír
a spune a rade
despedir repetir
a-si lua ramas bun, a concedia a repeta
elegir seguir
a alege a urmari, a continua
freír servir
a pra#i a servi, a fi de folos
gemir sonreír
a geme a zambi

8 Sa recapitulam modul de con#ugare al unui verb care sc2imba e:i :

repetir
repito
repites
repite
repetimos
repetLs
repiten

9ncercati si cu verbele de mai #os

decir, despedir, medir, pedir, servir

2erbele neregulate : <star% r% =ar

Ie#a stiti cum se con#uga verbul estar.

esto'
estMs
estM
estamos
 estMis
estMn

Pbservati ca ir si dar urmeaza acelasi model ca si estarK ele sunt neregulate la persoana
intai singular 'o.

estar4afi7 ir4amerge7 dar4ada7

esto' vo' do'

estMs vas das
estM va da

estamos vamos damos

estMis vais dais
estMn van dan

<;emple:

• o esto' en mi cuarto.
Eu sunt in camera mea%

• T vas a la escuela.
&u mer!i la scoala%

• Ella da las frutas.

Ea da fructele%

Ieoarece aceste verbe sunt neregulate, con#ugarea lor trebuie memorata.

entru o siguranta mai buna, este bine sa notati undeva toate verbele care au o con#ugare
neregulata si sa faceti exercitii si propozitii cu ele, iar din cand in cand sa le repetati pana
sunteti siguri ca le cunoasteti foarte bine.
-----------------
8 Sa recapitulam con#ugarea verbelor estar, ir si dar :

• estar% ir% dar

esto' - vo' - do'

estMs - vas - das
estM - va -- vamos
estamos da - damos
estMis - vais - dais
estMn - van - dan
r a 5 infinitiv
9n Spaniola multe expresii folosite sunt formate din combinatii de doua cuvinte. 9n acest
caz, primul verb se con#uga in timp ce al doilea ramane la forma de infinitiv.

• ir, via#ar

o vo, a via#ar a Espaa.

Eu voi calatori in Spania.

acabar, comer

T acabas de comer.
Tu tocmai ai terminat de mancat.

poder, nadar

6uan puede nadar.

6uan poate sa inoate.

volver, leer

$arLa vuelve a leer el libro.

$arLa citeste iar cartea.

P astfel de expresie combina verbul ir con#ugat cu un infinitiv. repozitia "a" este

mereu folosita. Horma este:

• ir a 5 infinitive 6 a avea de gand sa faca ceva in viitorK a face ceva in viitor

2o, a llevar a mi hermana a su casa.

Am sa o duc 4am de gand sa o duc7 pe sora mea la casa ei.

2as a invitar a muc2as muc2ac2as.

2ei invita multe fete.

%ristina va a conversar con mi mamM.

%2ristina va vorbi cu mama.

Eduardo va a leer el libro.

Eduard va citi cartea.

!mintiti-va cum se con#uga verbul ir:

 • vo,
vas
va

vamos
vais
van

9ata cateva cuvinte si expresii folositoare pentru a preciza exact cand veti vrea sa faceti
ceva.
• ho,
azi

ma&ana
maine

m(s tarde
mai tarziu

esta tarde
in dupa-amiaza asta

la semana /ue viene

saptamana viitoare

el mes /ue viene

luna care vine

el a&o /ue viene

anul care vine

esta noche
diseara

ma&ana por la ma&ana

maine dimineata

ma&ana por la tarde

maine dupa amiaza

ma&ana por la noche

maine seara
Sa recapitulam expresia "ir a 8 infinitive":

• r a 5 infinitive

! avea de gand sa faca ceva in viitor, a face ceva in viitor

vo', vas, va, vamos, vais, van

Acabar de 5 infinitiv
9n Spaniola
caz, multeseexpresii
primul verb con#ugafolosite
in timpsunt
ce alformate din combinatii
doilea ramane la formadededoua cuvinte. 9n acest
infinitiv.

• ir, via#ar

o vo, a via#ar a Espaa.

Eu voi calatori in Spania.

acabar, comer

T acabas de comer.
Tu tocmai ai terminat de mancat.

poder, nadar

6uan puede nadar.

6uan poate sa inoate.
volver, leer

$arLa vuelve a leer el libro.

$arLa citeste iar cartea.

P astfel de expresie combina verbul acabar con#ugat cu un infinitiv. repozitia "de" este
mereu folosita. Horma este :

acabar de 5 infinitive 6 e;prima terminarea unei actiuni in trecutul cel mai recent

• Acabo de llevar a mi 2ermana a su casa.

?ocmai am dus-o pe sora mea la casa ei.

Acabas
?ocmai de invitar multe
ai invitat a muc2as
fete.muc2ac2as.

%ristina acaba de conversar con mi mamM.

 %2ristina tocmai a terminat de vorbit cu mama.

Oosotros acabamos de leer el libro.

Ooi tocmai am terminat de citit cartea.

Gosotros acab(is de escribir unas cartas.

Goi tocmai a-ti terminat de scris niste scrisori.

Ellos acaban de nadar en el mar.

Ei tocmai au inotat in mare.

8 Sa recapitulam expresia "acabar de 8 infinitiv" :

• Acabar de 5 infinitiv

Exprima terminarea unei actiuni in trecutul cel mai recent

acabo, acabas, acaba, acabamos, acabMis, acaban

2olver a 5 infinitiv
9n Spaniola multe expresii folosite sunt formate din combinatii de doua cuvinte. 9n acest
caz, primul verb se con#uga in timp ce al doilea ramane la forma de infinitiv.

• ir, via#ar

o vo, a via#ar a Espaa.

Eu voi calatori in Spania.

acabar, comer

T acabas de comer.
Tu tocmai ai terminat de mancat.

poder, nadar

6uan puede nadar.

6uan poate sa inoate.

volver, leer

$arLa
$arLa vuelve a leer
citeste iar el libro.
cartea.
P astfel de expresie combina verbul volver con#ugat cu un infinitiv. repozitia "a" este
mereu folosita. Horma este:

volver a 5 infinitive 6 a face ceva din nou

• 2uelvo a leer el libro.

%itesc iar cartea.

9ristina vuelve a conversar con mi mam(.

%2ristina vorbeste iar cu mama.

Ou uitati, volver este un verb care sc2imba o:ue.

• vuelvo
vuelves
vuelve

volvemos
volvéis

vuelven

8 Sa recapitulam expresia "volver a 8 infinitiv":

•
2olver a 5 infinitiv
! face ceva din nou
vuelvo, vuelves, vuelve, volvemos, volvis, vuelven

$umerele ordinare
9ata primele zece numere ordinare:

primero se;to
primul al saselea
segundo séptimo
al doilea al saptelea
tercero octavo
al treilea al optulea
 cuarto noveno
al patrulea al noualea
/uinto décimo
al cincilea al zecelea

%a multe alte ad#ective, numerele ordinale au o forma masculina si una feminina, ca si in

limba romana primul, prima, al doilea, a doua

primero sexto
primera sexta
segundo sptimo
segunda sptima
tercero octavo
tercera octava
cuarto noveno
cuarta novena
Fuinto dcimo
Fuinta dcima

Ie asemenea, au singular si plural.

primero sexto
primeros sextos
segundo sptimo
segundos sptimos
tercero octavo
terceros octavos
cuarto noveno
cuartos novenos
Fuinto dcimo
Fuintos dcimos

Ieci, numerele ordinare au patru forme, ca si alte ad#ective care se termina in -o.
 • primero
primeros
primera
primeras

rimero si tercero arunca -o inaintea unui substantiv la singular

• el primer dLa
el tercer ao

Oumerele ordinare de obicei preced substantivul. Iar, daca substantivul la care se refera
este regalitate, papa, sau o strada, numerele ordinare vin dupa substantiv.

• 9arlos @uinto
"uinto" vine dupa "%arlos" regalitate

el /uinto libro
"Fuinto" este inaintea lui "libro"

la 9alle 0e;ta
"sexta" vine dupa "calle" - strada

la se;ta pluma
"sexta" este inainte de "pluma"

!unile% Anotimpurile% =ata zilei

$ai #os sunt numele lunilor anului. %a si zilele saptamani, acestea se scriu cu litere mici.

enero "ulio
ianuarie iulie
febrero agosto
februarie august
marzo septiembre
martie septembrie

abril
aprilie octubre
octombrie
ma,o noviembre
 mai noiembrie
"unio diciembre
iunie decembrie

• Gamos a $xico en enero.

Gom merge in $exic in ianuarie.

0as clases empiezan en el mes de septiembre.

%lasele incep in luna septembrie.

9ata numele celor patru anotimpuri.

• 0as estaciones del ao

la primavera
primavara

el verano
vara

el oto&o
toamna

el invierno
iarna

• <n América del $orte% la primavera empieza en marzo.

9n !merica de Oord primavara incepe in martie.

<n América del 0ur% la primavera empieza en septiembre.

9n !merica de Sud, primavara incepe in septembrie.

9ata cum puteti intreba data zilei.

• (%uMl es la fec2a de 2o')

(! cuMntos estamos 2o')
(u dLa es 2o')
(! cuMntos estamos)

Iaca va referiti la prima zi a lunii, folositi expresia "el primer dLa" sa simplu "el
primero."
 • (u dLa es 2o')

1o' es lunes, el primer dLa de ma'o.

1o' es lunes, el primero de ma'o.

!zi este luni, / $ai.

entru celelalte zile ale lunii se foloseste numarul cardinal.

•
(%uMl
1o' esesmartes,
la fec2a
el de 2o')
veinticinco de marzo. !zi e marti, 5 martie

(! cuMntos estamos 2o')

Estamos al domingo, el tres de #unio. E duminica, trei iunie

%a si in romana, in spaniola, pentru exprimarea datei complete se scrie ziua 8 luna 8

anul.

• el HI de febrero de IIJ
A februarie /AA=

HI.H.IJ
A.99.A=

9omparatia de inegalitate
!ceasta comparatie apare cand doua lucruri nu sunt egale.

• Ooi nu avem aceeasi inaltime.

Tu esti mai inalt decat mine.

%ele doua lucruri nu costa la fel.

%amera este mai scumpa decat televizorul.

9n Spaniola inegalitatea se exprima folosind una din urmatoarele forme :

• m(s 4menos7 5 ad"ectiv 5 /ue

m(s 4menos7 5 adverb 5 /ue
m(s 4menos7 5 substantiv 5 /ue

9ata cateva exemple :

 • ?ú eres m(s alto /ue ,o.
Tu esti mai inalt decat mine.

'nica habla m(s lentamente /ue 9armen.

$onica vorbeste mai lent decat %armen.

?engo menos libros /ue Arsenio.

!m mai putine carti decat !rsenio.

Iaca comparativul este urmat de un numar, se foloseste de in loc de /ue.

• 1a' menos de veinte alumnos en la clase.
Sunt mai putin de douazeci de elevi in clasa

l tiene mMs de noventa aos.

El are mai mult de nouazeci de ani.

Iaca propozitia este negativa, /ue este folosit c2iar daca comparativul este un numar.

• Tengo mMs de cinco dJlares.

!m mai mult de 5 de dolari.

dar

Outengo
$o mMsmult
am mai /uedecinco dJlares.
5 dolari.

1a' mMs de veinte estudiantes en la clase.

Sunt mai multi de douazeci de studenti in clasa.

dar

$o 2a' mMs /ue veinte estudiantes en la clase.

Ou sunt mai multi de douazeci de studenti in clasa.

9omparatia de egalitate
!ceasta comparatie apare cand doua lucruri sunt egale.

•
Ooi
Hata doi
esteavem
la felaceeasi inaltime.
de inalta ca si baiatul.
entru a forma comparatia de egalitate folosind ad#ective sau adverbe, folositi urmatoarea
forma:

• tan 5 ad"ectiv 4adverb7 5 como

El libro es tan bueno como la pelLcula.

%artea este la fel de buna ca si filmul.

El c2ico es tan alto como la c2ica.

Xaiatul este la fel de inalt ca si fata.

entru a forma comparatia de egalitate folosind substantive, folositi urmatoarea forma:

• tanto4-a%-os%-as7 5 substantiv 5 como

6uan tiene tanto dinero como $arLa.

la fel de multi bani ca si

l tiene tanta paciencia como ella.

la fel de multa rabdare ca si

Tiene tantos libros como ella.

la fel de multe carti ca si

Tiene tantas plumas como ella.

la fel de multe stilouri ca si

Horma lui tanto se acorda in gen si numar cu substantivul.

• tanto dinero
tanta paciencia
tantos libros
tantas plumas

%and actiunea nu lucrul este comparata, si nu exista ad#ectiv, folositi urmatoarea
formula:

• verb 5 tanto 5 como

Sus estudiantes aprenden tanto como mis estudiantes.

invata la fel de mult ca

Nosario cocina tanto como 6osefina.

 gateste la fel ca si

0as naran#as cuestan tanto como las manzanas.

costa la fel ca

%and actiunea nu lucrul este comparata, si e;ista ad#ectiv, folositi urmatoarea formula:

• verb 5 tan 5 ad"ectiv 4forma masculina7 5 como

!FuL se traba"a
se lucreaza la feltan
de duro
greu ca si a2L.
como

El nio "uega tan poco como la nia.

se #oaca la fel de putin ca si

Ellos duermen tan poco como ella.

dorm la fel de putin ca

0uperlative
Sunt doua tipuri de superlative: relative si absolute.

• Relative: ;eorge este cel mai destept baiat din clasa.

Absolute: ;eorge e foarte destept.

Superlativele relative descriu un substantiv in contextul unui grup larg.

• ;eorge este cel mai destept baiat din clasa.

$aria e cea mai tanara fata din camera.

Superlativele absolute nu descriu un substantiv in contextul unui grup larg.

• ;eorge e foarte destept.

%artea este e;trem de scumpa.

9n Spaniola, construirea superlativelor relative este similara cu comparatia

• articol definit 5 substantiv 5 m(s 4menos7 5 ad"ectiv 5 de

9ata cateva exemple de superlative

• 6uan es el chico m(s inteligente de la clase.

6o2n este cel mai destept baiat din clasa.

Xill ;ates es el hombre m(s rico de los EEUU.

Xill ;ates este cel mai bogat om din U.S.

%a si in romana, substantivul poate fi omis.

• aría es la chica m(s delgada de la clase.
$ar' este cea mai slaba subtire fata din clasa.

aría es la m(s delgada de la clase.

$ar' este cea mai slaba subtire din clasa.

Superlativul absolut pentru ad#ective are trei forme.

• mu' 8 ad#ectiv
sumamente 8 ad#ectiv aceasta forma este folosita mai mult de cei din inalta
societate
ad#ectiv 8 Lsimo -a, -os, -as

Urmatoarele traduceri sunt intrucatva arbitrare. Hiecare superlativ este putin mai puternic
decat precedentul.

• mu, guapo
foarte frumos

sumamente guapo
extrem de frumos

guapísimo
nemaipomenit de frumos. %el mai frumos

Pronumele personal si ca obiect al

prepozitiei
ronumele este un cuvant care este folosit in locul unui nume de persoana sau lucru.
 • Iavid - el, lui
!na - ea, ei
!na si Iavid - ei, lor
etc.

Ie#a ati invatat un set de pronume, pronumele personal.

• 'o
t
l, ella, usted
nosotrosQas
vosotrosQas
ellos, ellas, ustedes

%a si numele de persoane sau obiecte, pronumele personal subiectiv este pronumele

folosit pentru subiectul propozitiei.

• Iavid come muc2o.

l come muc2o.

Iavid ' !na 2ablan espaol.

Ellos 2ablan espaol.

%and pronumele are rol de obiect al propozitiei, se foloseste alt set de pronume.

Pronumele personal Pronumele obiectiv

'o mL
t ti
l l
ella ella
usted usted

nosotrosQas nosotrosQas
vosotrosQas vosotrosQas
ellosQas ellosQas
ustedes ustedes

#bservatie: Oumai mL si ti sunt diferite de pronumele subiectiv.

Se foloseste acest al doilea set de pronume pentru a inlocui substantivul care vine imediat
dupa o prepozitie.

• =avid habla de mí.

Iavid vorbeste de mine.

+ablo con ellos.

Gorbesc cu ei.

Pablo compr' un anillo para ella.

ablo a cumparat un inel pentru ea.

Pri de cate ori mí urmeaza prepozitia con, cele doua cuvinte se combina pentru a forma
conmigo 4cu mine7.

• (or Fu no vienes conmigo)

Ie ce nu vii cu mine)

Pri de cate ori ti urmeaza prepozitia con, cele doua cuvinte se combina pentru a forma
contigo 4cu tine7.

• Oo vo' contigo, vo' con ellos.

Ou merg cu tine, merg cu ei.

%and vrei sa spui "cu el, cu ea, cu tine, cu ei, cu dumneavoastra", sunt doua posibilitati.
Iaca pronumele se refera la subiectul propozitiei, se foloseste consigo. Iaca pronumele
nu se refera la subiectul propozitiei, se foloseste con 5 pronumele apropiat.

• Pronumele se refera la subiect

El ea stilourile cu el.
l llevJ las plumas consigo.

Ie ce nu ei o carte cu tine)
(or Fu no lleva un libro consigo)

Pronumele nu se refera la subiectul propozitiei

Ei traiesc cu el.
Ellos viven con él.
Ou vreau sa vorbesc cu dumneata.
Oo Fuiero 2ablar con usted.
Exista sase prepozitii speciale care sunt urmate de pronumele subiectiv in loc de
pronumele obiectiv.

entre e;cepto
intre cu exceptia, afara de
incluso menos
inclusiv mai putin, cu exceptia
según salvo
comform, dupa in afara de

<;ample:

• <ntre tú , ,o% esta comida es 2orrible.

Todos beben agua, incluso ,o.
0egún tú% la c2ica es bonita.

Pronumele direct: Part. 

Pbiectul care primeste actiunea verbului se numeste obiectul direct PI.

Xill lovesteprimeste
"$ingea" .
mingeaactiunea verbului "a lovi".

Suzana citeste cartea.

"%artea" primeste actiunea verbului "a citi".

Pbiectul direct poate fi si o persoana

• Suzana il loveste pe ill. PIXill

Pbiectul direct raspunde la intrebarea ce" sau "pe cine" cu privire la ce face subiectul
propozitiei

• Xilln loveste mingea.

Xill
Xill loveste
loveste ce
mingea.

Suzana il loveste pe Xill.

 Suzana loveste pe cine
Suzana il loveste pe ill.

!desea trebuie inlocuit numele obiectului direct cu un pronume.

• <;amplu 

aul aduce flori. El ia florile acasa si le da sotiei sale.

<;amplu H
aul aduce flori. El le ia acasa si le da sotiei sale.

%and pronumele inlocueste numele obiectului direct, se foloseste urmatoarele pronume:

• me -'o
te -t
lo% la -l, ella, usted

nos -nosostros
os -vosotros
los% las -ellos, ellas, ustedes

9n propozitia afirmativa cu un verb, pronumele direct este imediat inaintea verbului

con#ugat.

• Tengo  !m
Tengo la pluma.  !m stiloul
!a tengo.  9l am.

ronumele 4la7 este imediat inaintea verebului 4tengo7.

Pbservati ca daca subiectul propozitiei se sc2imba, aceasta nu afecteaza pronumele

obiectiv direct.

• Pablo la tiene.

ablo tiene  aul are

ablo tiene la pluma.  aul are stiloul.
ablo la tiene.  aul il are.

si
 aría la tiene.

$arLa tiene  $aria are

$arLa tiene la pluma.  $aria are stiloul.
$arLa la tiene.  $aria il are.

Iar daca obiectul propozitiei i-si sc2imba genul, se sc2imba de asemenea si pronumele.

•
Pablo lo tiene.
ablo tiene  aul are
ablo tiene el libro.  aul are cartea.
ablo lo tiene.  aul o are.

dar

Pablo la tiene.

ablo tiene  aul are

ablo tiene la pluma.  aul are stiloul.
ablo la tiene.  aul il are.

0a fel, daca obiectul propozitiei i-si sc2imba numarul, se sc2imba de asemenea si

pronumele. Ieci acesta se acorda in numar si gen cu obiectul propozitiei.
• Pablo lo tiene.

ablo tiene  aul are

ablo tiene el libro.  aul are cartea.
ablo lo tiene.  aul o are.

dar

aría los tiene.

$arLa tiene  $aria are

$arLa tiene los libros.  $aria are cartile.
$arLa los tiene.  $aria le are.

%and incercati sa traduceti din romana in spaniola, de multe ori merge foarte bine:
 • aul mananca supa.
aul  ablo
aul mananca  ablo come
aul mananca supa  ablo come la sopa
aul o mananca  ablo la come.

entru a exersa, incercati sa vedeti fiecare linie ca pe o singura fraza si traduceti-o :

• la como
lo
la como
leo
lo leo
la veo
lo veo
la tengo
lo tengo
la compro
lo compro

--------------------------

• la como
P mananc IP feminin - la sopa, la comida, etc.

lo como IP masculin - el pollo, el arroz, etc.

9l mananc

la leo
P citesc

lo leo
9l citesc

la veo
P vad

lo veo
9l vad

la tengo
P am
lo tengo
9l am
 la compro
P cumpar

lo compro
9l cumpar

Iar in multe alte cazuri, genul in spaniola nu se potriveste cu genul cuvantului tradus in
romana. 9n exemplele anterioare este evident ca subiectul propozitiei este "Eu" deoarece
verbele sunt pentru
unui cuvant con#ugate la formasubiectului.
clarificarea "'o". %u alte forme de multe
Traducerea ori este
in romana necesara
se face adaugarea
in functie de
genul obiectului direct in romana cand acesta se cunoaste, nu de pronume in spaniola.

• Pablo la come. la comida

ablo o mananca. mancarea

aría lo tiene. el libro

$arLa o are. cartea

<l chico la compra. la pluma

Xaiatul il cumpara. stiloul

!a chica lo ve. el edificio

Hata o vede. cladirea

1stedes lo leen.ilelcititi.
Iumneavoastra periJdico
ziarul

!cum cateva exemple la plural.

• ablo come dos sMndZic2es.

!os come. sau Pablo los come.

$arLa tiene tres libros.

!os tiene. sau aría los tiene.

El c2ico compra dos revistas.

!as compra. sau <l chico las compra.

0a c2ica ve dos coc2es.

!os ve. sau !a chica los ve.
Ella compra dos televisiones.
!as compra. sau <lla las compra.
 Tenemos dos mesas.
!as tenemos. sau $osotros las tenemos.

!cum cateva exemple unde obiectul direct este o persoana.

• Te cunosc.
?e conozco.

Ea
<llail lo
iubeste.
ama.

Ea ma iubeste.
<lla me ama.

ablo o vede.
Pablo la ve.

Ei ne suna.
<llos nos llaman.

9i sunam.
!os llamamos.

entru a invata cat mai bine folosirea acestui pronume, trebuie sa practicati mult.

Pronumele direct: Part. 

Netineti + %uvantul care primeste actiunea verbului se numeste complement direct %I.

• Xill loveste mingea.

"$ingea" primeste actiunea verbului "a lovi".

Suzana citeste cartea.

"%artea" primeste actiunea verbului "a citi"

%omplementul direct poate fi si o persoana.

• Suzana il loveste pe ill. %IXill

%omplementul direct raspunde la intrebarea ce" sau "pe cine" cu privire la ce face
subiectul propozitiei
 • Xill loveste mingea.
Xill loveste ce
Xill loveste mingea.

Suzana il loveste pe Xill.

Suzana loveste pe cine
Suzana il loveste pe ill.

!desea trebuie inlocuit numele complementului direct cu un pronume

• <;amplu 

aul aduce flori. El ia florile acasa si le da sotiei sale.

<;amplu H

aul aduce flori. El le ia acasa si le da sotiei sale.

%and pronumele inlocueste numele complementului direct, se foloseste urmatoarele

pronume:

• me -'o
te -t
lo% la -l, ella, usted

nos -nosostros
os -vosotros
los% las -ellos, ellas, ustedes

9n propozitiile negative, pronumele este pus intre cuvantul negativ si verbul con#ugat.

• Propozitie afirmativa

%umpar cartile.
%ompro los libros.
0os compro. 0e cumpar.

Propozitie negativa

Ou cumpar cartile.
Oo compro los libros.
Oo los compro. Ou le cumpar.
%omparati urmatoarele propozitii afirmative cu ec2ivalentul lor negativ.

• 0os compras.
Oo los compras.

;uadalupe siempre lo estudia.

;uadalupe nunca lo estudia.

Ellos nos conocen.

Ellos no nos conocen.

Netineti+ Ou incercati sa traduceti cuvant cu cuvant, ganditi-va la intelesul frazei. Ie

exemplu: "Oo los compras" se traduce "Ou ii cumpar, dar "Oo me gustan los libros. Oo
los compro" se traduce "Ou i-mi plac cartile. Ou le cumpar.

Pronumele direct: Part. 

Netineti + Pbiectul care primeste actiunea verbului se numeste obiectul direct PI.

• Xill loveste mingea.

"$ingea" primeste actiunea verbului "a lovi".

Suzana citeste cartea.

"%artea" primeste actiunea verbului "a citi".

Pbiectul direct poate fi si o persoana.

• Suzana il loveste pe ill. PIXill

Pbiectul direct raspunde la intrebarea ce" sau "pe cine" cu privire la ce face subiectul
propozitiei

• Xill loveste mingea.

Xill loveste ce
Xill loveste mingea.

Suzana il loveste pe Xill.

Suzana loveste pe cine
Suzana il loveste pe ill.

!desea trebuie inlocuit numele obiectului direct cu un pronume.

 • <;amplu 

aul aduce flori. El ia florile acasa si le da sotiei sale.

<;amplu H

aul aduce flori. El le ia acasa si le da sotiei sale.

%and pronumele inlocueste numele obiectului direct, se foloseste urmatoarele pronume:

• me -'o
te -t
lo% la -l, ella, usted

nos -nosostros
os -vosotros
los% las -ellos, ellas, ustedes

%and o propozitie are doua verbe, primul verb se con#uga iar al doilea ramane la infinitiv.

• poder
a putea

pagar
a plati
Puedo pagar diez pesos.
ot sa platesc /D pesos.

preferir
a prefera

hablar
a vorbi

<lena prefiere hablar espa&ol. Elena prefera sa vorbeasca spaniola.

9n propozitiile cu doua verbe, sunt doua posibilitati privitoare la plasamentul pronumelui.

•
/. us imediat inaintea verbului con#ugat
. !tasarea lipirea direct la verbul in infinitiv
9ata cateva exemple cu pronumele pus inaintea verbului con#ugat:

• !o /uiero ver.
Greau sa-l vad.

!o debemos regalar.
Trebuie sa-l daruim.

aría nos debe visitar.

$aria trebuie sa ne viziteze.

Duan lo necesita lavar.

6uan trebuie sa-l spele.

9ata aceleasi exemple, dar cu pronumele atasat de verbul in infinitiv:

• @uiero verlo.
Greau sa-l vad.

=ebemos regalarlo.
Trebuie sa-l daruim.

aría debe visitarnos.

$aria trebuie sa ne viziteze.

Duan necesita
6uan trebuie sa-llavarlo.
spele.

9ata cele doua metode una langa alta. Oici una din ele nu este "mai buna" decat cealalta.

• !o /uiero ver.
@uiero verlo.
Greau sa-l vad.

!o debemos regalar.
=ebemos regalarlo.
Trebuie sa-l daruim.

aría nos debe visitar.

aría debe visitarnos.
$aria trebuie sa ne viziteze.
Duan lo necesita lavar.
 Duan necesita lavarlo.
6uan trebuie sa-l spele.

!ceeasi regula se aplica pentru propozitiile interogative si negative.

• !o debemos regalar

=ebemos regalarlo
Trebuie sa-l daruim)

Duan
Duan no
no lo necesita
necesita lavar.
lavarlo.
6uan nu trebuie sa-l spele.

Pronumele indirect : Part. 

ronumele indirect 9 raspunde la intrebarea cui.

• <l da cartea lu aría.

PIcartea

%ui da cartea)
0u $arLa.

9$arLa
<a
%uiimi da flori.
da flori)
$ie.

9imi

entru ca o propozitie sa aiba obiect indirect, de cele mai multe ori ea trebuie sa aiba
obiect direct. Pbservati ce fel ar fi propozitia fara obiectul direct.

• El ii da $ariei . . .
cartea, stiloul, creionul, etc.

El imi cumpara . . .
flori, ciocolata, etc.

%ateodata obiectul direct este subanteles.

 • ama imi scrie in fiecare saptamana.
PIscrisoare subanteles
9imi
$ama imi scrie o scrisoare in fiecare saptamana.

<a i-a spus.

PIo subanteles
9lui, ei
Era i-a sus-o.

entru a inlocui obiectul indirect se folosesc urmatoarele pronume :

• me imi
te iti
le ii

nos ne
os va
les le

9n propozitia afirmativa cu un verb, pronumele indirect este imediat inaintea verbului

con#ugat.

• Duan me compra un regalo.

6uan imi cumpara un cadou.
Duan te compra un regalo.
6uan iti cumpara un cadou

Duan le compra un regalo.

6uan ii cumpara un cadou.

Duan nos compra un regalo.

6uan ne cumpara un cadou.

Duan os compra un regalo.

6uan va cumpara un cadou.

Duan les compra un regalo.

6uan le cumpara un cadou.

Sa extragem fraza cu pronumele indirect :

 • me compra
imi cumpara

te compra
iti cumpara

le compra
ii cumpara

nos compra
ne cumpara
os compra
va cumpara

les compra
le cumpara

%2iar daca subiectul frazei se sc2imba, pronumele ramane nesc2imbat.

• me compra
imi cumpara el, ea

me compran
imi cumpara ei, ele

me compras
imi cumperi tu

ronumele le si les prezinta o problema speciala deoarece formeaza neclaritati.

• le
pentru el
pentru ea
pentru dumneata

les
pentru ei, ele
pentru dumneavoastra

Urmatoarele propozitii, desi gramatical sunt corecte, ele sunt neclare:

 • Ella le escribe una carta.
Ella les escribe una carta.

9n afara contextului, nu este clar cui scrie.

• <lla le escribe una carta.

Ea ii scrie. lui
Ea ii scrie. ei
Ea va scrie dumneavoastra.

<llaleles
Ea escribe
scrie una carta.
o scrisoare. lor
Ea va scrie o scrisoare. dumneavoastra

!stfel, pentru a evita ambiguitatile, se foloseste o fraza prepozitionala.

• Ella le escribe a 6uan una carta.

Ella le escribe a su 2ermana una carta.
Ella le escribe a usted una carta.

Ella les escribe a sus padres una carta.

Ella les escribe a ustedes una carta.

%ateodata, o fraza prepozitionala este adaugata nu din cauza neclaritatii, ci pentru

intarire.
• Duan me da a mí el dinero.
6uan imi da mie banii
9ntareste faptul ca imi da mie banii, nu alt cuiva

Duan te da a ti el dinero.
6uan iti da tie banii.

Ou exista ambiguitate in urmatoarea propozitie.

• Duan me da el dinero.
6uan imi da banii.

!ici adaugarea unei fraze propozitionale se face doar pentru a intari ideea.
• Duan me da a mí el dinero.
6uan imi da mie banii.
Pronumele indirect : Part. 
Sa incepem cu o recapitulare a lectiei precedente.
ronumele indirect 9 raspunde la intrebarea cui.

• El da cartea lu arta.
PIcartea

%ui da cartea)
0u $arta.
9$arta

<a imi da flori.

%ui da flori)
$ie.

9imi

entru ca o propozitie sa aiba obiect indirect, de cele mai multe ori ea trebuie sa aiba
obiect direct. Pbservati ce fel ar fi propozitia fara obiectul direct.

• El ii da $ariei ...
cartea, stiloul, creionul, etc.

El imi cumpara . . .
flori, ciocolata, etc.

%ateodata obiectul direct este subanteles.

• ama imi scrie in fiecare saptamana.

PIscrisoare subanteles
9imi
$ama imi scrie o scrisoare in fiecare saptamana.

<a i-a spus.

PIo subanteles
9lui, ei
Era i-a sus-o.

entru a inlocui obiectul indirect se folosesc urmatoarele pronume:

 • me imi
te iti
le ii

nos ne
os va
les le

9n propozitia negativa cu un verb, pronumele indirect sta intre cuvantul negativ si verbul
con#ugat.
• Kl no me compra nada.
El nu-mi cumpara nimic.

<lla no te trae el desa,uno.

Ea nu-ti aduce micul de#un.

$o le mando a él la cuenta.
Ou-i trimit lui nota de plata.

<llos no nos compran ningún regalo.

Ei nu ne cumpara nici un cadou.

%omparati propozitiile afirmative cu ec2ivalentul negativ.

• l me compra algo.
l no me compra nada.

Ella te trae el desa'uno.

Ella no te trae el desa'uno.

!e mando a él la cuenta.
$o le mando a él la cuenta.

Ellos nos compran regalos.

Ellos no nos compran ningn regalo.

ronumele le si les prezinta o problema speciala deoarece formeaza neclaritati.

•
le
pentru el
pentru ea
pentru dumneata
 les
pentru ei, ele
pentru dumneavoastra

Urmatoarele propozitii, desi gramatical sunt corecte, ele sunt neclare:

• Ella le escribe una carta.

Ella les escribe una carta.

9n afara contextului, nu este clar cui scrie.

• <lla le escribe una carta.

Ea ii scrie. lui
Ea ii scrie. ei
Ea va scrie dumneavoastra.

<lla les escribe una carta.

Ea le scrie o scrisoare. lor
Ea va scrie o scrisoare. dumneavoastra

!stfel, pentru a evita ambiguitatile, se foloseste o fraza prepozitionala

• Ella le escribe a 6uan una carta.

Ella le escribe a su 2ermana una carta.
Ella le escribe a usted una carta.
Ella les escribe a sus padres una carta.
Ella les escribe a ustedes una carta.

%ateodata, o fraza prepozitionala este adaugata nu din cauza neclaritatii, ci pentru

intarire.

• Duan me da a mí el manzana.
6uan imi da mie marul
9ntareste faptul ca imi da mie marul, nu alt cuiva

Duan te da a ti el manzana.
6uan iti da tie marul.

Ou exista ambiguitate in urmatoarea propozitie.

 • Duan me da el manzana.
6uan imi da marul.

!ici adaugarea unei fraze propozitionale se face doar pentru a intari ideea.

• Duan me da a mí el manzana.
6uan imi da mie marul.

Pronumele indirect : Part. 

Netineti + ronumele indirect 9 raspunde la intrebarea cui.
ronumele indirect 9 raspunde la intrebarea cui.

• <l da caietul lu 0uzana.

IPcaietul

%ui da caietul)
0u Suzana.

9Suzana
• <a i-mi da flori.
%ui da flori)
$ie.

9i-mi

entru a inlocui obiectul indirect se folosesc urmatoarele pronume:

• me i-mi
te i-ti
le ii

nos ne
os va
les le

9n propozitia afirmativa cu un verb, pronumele indirect este imediat inaintea verbului

con#ugat.

•
Duan me compra
6uan i-mi cumparaun
un regalo.
cadou.
 Duan nos compra un regalo.
6uan ne cumpara un cadou.

%and o propozitie are doua verbe, primul verb se con#uga iar al doilea ramane la infinitiv.

• poder
a putea

pagar
a plati
Puedo pagar diez pesos.
ot sa platesc /D pesos.

preferir
a prefera

hablar
a vorbi

<lena prefiere hablar espa&ol. Elena prefera sa vorbeasca spaniola.

9n propozitiile cu doua verbe, sunt doua posibilitati privitoare la plasamentul pronumelui.

•
/.
. us imediat
!tasarea inaintea
lipirea verbului
direct con#ugat
la verbul in infinitiv

9ata cateva exemple cu pronumele pus inaintea verbului con#ugat :

• e necesitas dar un regalo.

Esti nevoit sa-mi dai un cadou.

?e necesito comprar un sombrero.

Sunt nevoit sa-ti cumpar o palarie.

Duan nos debe prestar el dinero.

6uan trebuie sa ne imprumute banii.

0uzana le /uiere al/uilar a Duan el apartamento.

Suzana vrea sa-i inc2irieze apartamentul lui 6uan.

9ata aceleasi exemple, dar cu pronumele atasat de verbul in infinitiv:

 • $ecesitas darme un regalo.
Esti nevoit sa-mi dai un cadou.

$ecesito comprarte un sombrero.

Sunt nevoit sa-ti cumpar o palarie.

Duan debe prestarnos el dinero.

6uan trebuie sa ne imprumute banii.

0uzana /uiere al/uilarle a Duan el apartamento.

Suzana vrea sa-i inc2irieze apartamentul lui 6uan.

9ata cele doua metode una langa alta. Oici una din ele nu este "mai buna" decat cealalta.

• e necesitas dar un regalo.

$ecesitas darme un regalo.
Esti nevoit sa-mi dai un cadou.

?e necesito comprar un sombrero.

$ecesito comprarte un sombrero.
Sunt nevoit sa-ti cumpar o palarie.

Duan nos debe prestar el dinero.

Duan debe prestarnos el dinero.
6uan trebuie sa ne imprumute banii.

0uzana le /uiere al/uilar a Duan el apartamento.

0uzana /uiere al/uilarle a Duan el apartamento.
Suzana vrea sa-i inc2irieze apartamentul lui 6uan.

%and cititi sau auziti propozitii ca acestea, trebuie sa invatati sa recunoasteti intregul grup
de cuvinte, decat sa analizati fiecare cuvant independent.

• $e necesitas dar un regalo.

e necesitas dar  Esti nevoit sa-mi dai

Oecesitas darme un regalo.

$ecesitas darme  Esti nevoit sa-mi dai

Te necesito comprar un sombrero.

?e necesito comprar  Sunt nevoit sa-ti cumpar
Oecesito comprarte un sombrero.
$ecesito comprarte  Sunt nevoit sa-ti cumpar
Geti putea recunoaste bine aceste grupuri facand cat mai multe propozitii pentru a exersa.

Ga trebui sa puteti recunoaste repede un verb con#ugat si un infinitiv. Trebuie sa

recunoasteti automat "necesito comprar" ca "trebuie sa cumpar"
Iaca veti putea face asta, mai este doar un mic pas sa recunoasteti "te necesito comprar"
ca "Sunt nevoit sa-ti cumpar". Ie aici, pasul final e: "Te necesito comprar un sombrero."

Pronumele indirect si direct% folosite

impreuna
$ai #os sunt pronumele direct si indirect impreuna :

Pronumele direct Pronumele indirect <chivalentul persoanei

me me 'o
te te t
lo,
la le l,
ella,
usted
nos nos nosotros
os os vosotros
los,las les ellos,ellas,ustedes

%and
se aveti
scrie ambele pronume in aceeasi propozitie direct si indirect, pronumele indirect
primul.

• Ellos me los dan.

Ei mi-le dau.
9 pronoun: me
PI pronoun: los

Ella te la vende.
Ea ti-l vinde.
9 pronoun: te
PI pronoun: la

Pri de cate ori ambele pronume incep cu litera "l", primul pronume se sc2imba cu "se".

le
le lo
la  se
se la
lo
le los  se los
le las  se las
 les lo  se lo
les la  se la
les los  se los
les las  se las

$otivul sc2imbarii "le lo" in "se lo" tine de pronuntie. 9ncercati sa spuneti repede "les
las" si apoi "se las". Geti observa ca este mai usor si simplu de pronuntat "se las)"

9n propozitiile negative, cuvantul negativ vine direct inaintea primului pronume.

• $o se lo tengo.
Ou il am. pe al lui
sau politicos Ou ti-l am.

$unca se los compro.

Oiciodata nu i-le cumpar.

Ieoarece pronumele "se" poate avea atat de multe intelesuri, adesea e bine sa-l clarificati
folosind o fraza prepozitionala.

• Kl se lo dice.
!mbigu. El i-o spune cui).

Kl se lo dice a Duan.
El i-o spune lui 6uan
Kl se lo dice a aría.
El i-o spune lui $aria

Kl se lo dice a ella.
El i-o spune ei

9n propozitiile cu doua verbe, exista doua posibilitati pentru a pune cele doua pronumele.
9mediat inaintea verbului con#ugat, sau atasate de verbul in infinitiv.

• Ea trebuie sa mi-o explice.

<lla me lo debe e;plicar.
<lla debe e;plic(rmelo.

Greau sa ti-o spun.

?e lo /uiero decir.
@uiero decírtelo.
 Trebuie sa le-o trimiti lor.
0e la necesitas enviar a ellos.
$ecesitas envi(rsela a ellos.

Pbservati ca atunci cand atasati pronumele la verbul in infinitiv, un accent trebuie

adaugat la ultima silaba a verbului.

9n cazul propozitiei negative, cand pronumele sunt atasate la infinitiv, cuvantul negativ
este pus direct inaintea verbului con#ugat.

• Ella debe explicMrmelo.

<lla no debe e;plic(rmelo.

uiero decLrtelo.
$o /uiero decírtelo.

Oecesitas enviMrsela a ellos.

$o necesitas envi(rsela a ellos.

9n cazul propozitiei negative, cand pronumele sunt inaintea verbului con#ugat, cuvantul
negativ este pus direct inaintea pronumelor.

• Ella me lo debe explicar.

<lla no me lo debe e;plicar.

Te lo Fuiero decir.
$o te lo /uiero decir.

Se la necesitas enviar a ellos.

$o se la necesitas enviar a ellos.

2erbe precum Gustar

Holosirea verbului "gustar" necesita folosirea pronumelui indirect.

• e gusta el cuarto.
9-mi place camera.

$os gustan las flores.

Oe plac florile.
Gerbul gustar se foloseste intr-un mod putin deosebit de alte verbe. Sa studiem urmatorul
exemplu:

• $e gustan los libros.

?raducere: 9-mi plac cartile

Pbservati, "gustar" este con#ugat "gustan" nu "gusto." P gresala comuna este sa spuneti
"$e gusto los libros". Este incorect deoarece subiectul propozitiei este "los libros", c2iar
daca este la sfarsitul propozitiei, iar verbul con#ugat se acorda cu subiectul.
• $e gustan los libros. 9-mi plac cartile.

Pbservati ca, con#ugarea lui gustar se sc2imba in "gusta" cand subiectul propozitiei este
la singular.

• $e gusta el libro. 9-mi place cartea.

%um subiectul propozitiei poate fi doar la singular sau plural, singurele forme care vor fi
folosite sunt "gusta" si "gustan", indiferent de pronumele indirect care va fi folosit.

• e gusta el libro.
9-mi place cartea.

?e gusta el libro.
9-ti place cartea.

$os gusta el libro.

Oe place cartea.

e gustan los libros.

9-mi plac cartile.

?e gustan los libros.

9-ti plac cartile.

$os gustan los libros.

Oe plac cartile.

Tineti minte, gustar devine gusta sau gustan, in functie de subiect, daca este la singular
sau plural si nu are nici o legatura cu ce fel de pronume indirect va fi folosit.
 • 0ubiectul este la singular - folositi gusta

$e gusta el libro.
Te gusta el libro.

0ubiectul este la plural - folositi gustan

$e gustan los libros.

Te gustan los libros.
•

Oosgustas
Te gustamos ... incorectL
... incorectL

!desea este folosit gustas, cand se face referire la cineva, la persoana a doua singular.

• e gustas 4tú7.
9mi placi. 'mi place de tine.
• !e gustas 4tú7.
9i placi. (ui )ei ii place de tine.

9ata cateva exemple cu folosirea corecta a verbului gustar.

0ingular Plural

$egustalacasa. $egustanlascasas.
Tegustaelcuarto. Tegustanloscuartos.
0egustalasilla. 0egustanlassillas.
Oos gusta el 2otel. Oos gustan los 2oteles.
Psgustalacomida. Psgustanlascomidas.
0esgustaelrelo#. 0esgustanlosrelo#es.

Sa ne uitam la urmatorul exemplu:

• 0e gusta la silla.

Este imposibil de precizat exact ce vrea sa spuna:

 • /. 0ui 9-i place scaunul.
. Ei 9-i place scaunul.
&. Iumneavoastra Ga place scaunul..

entru a clarifica, deseori propozitia va incepe cu o fraza prepozitionala care precizeaza

la cine se refera pronumele indirect.

• A él le gusta la silla.
!ui i-i place scaunul.

A Duan le gusta la silla.

!ui Duan i-i place scaunul.

A ella le gusta la silla.

<i i-i place scaunul.

A aría le gusta la silla.

!u aria i-i place scaunul.

A usted le gusta la silla.

=umneavoastra va place scaunul.

!stfel, prin adaugarea unei fraze prepozitionale, dispare neclaritatea.

Ie asemenea, puteti adauga o fraza prepozitionala pentru intarire, c2iar daca nu exista
neclaritate.

• /. ! 6uan le gusta el caf.

0ui 6uan i-i place cafeaua.

. ! mL me gusta el t.
$ie i-mi place ceaiul.

9n primul exemplu "a 6uan" clarifica neclaritatea pronumelui "le." 9n al doilea exemplu
nu exista ambiguitate. "$e gusta el t" poate insemna doar "9-mi place ceaiul". 9n acest
caz, "a mL" adauga intarire, atrage atentia la faptul ca ceaiul este ceea ce i-mi place in
contrast cu ce ii place lui 6uan.

!lt mod de a privi:

• 0ui 6o2n ii place cafeaua. $ie i-mi place ceaiul.

! 6uan le gusta el caf. ! mL me gusta el t.
!cum ca stiti cum se foloseste corect verbul gustar, iata o lista cu alte verbe care se
folosesc in acelasi mod:

aburrir fascinar
a plictisi a fascina
bastar importar
a fi suficient a a#unge a conta

caer bien 4mal7 interesar

a veni binerau, a placea nu placea a interesa
dar asco molestar
a scarbi, a da scarba a deran#a
disgustar parecer
a nu placea ceva a parea
doler 4o:ue7 picar
a durea a intepa
encantar /uedar
a placea mult a ramane, a sta
faltar volver 4o:ue7 loco
a-ti lipsi ceva a inebuni

entru a exersa, faceti propozitii cu urmatoarele 5 verbe:

• gustar
faltar
molestar
parecer
disgustar

!cestea se folosesc ca si "gustar":

A ario le gusta el cuo.
A ario le gustan los libros.

?impul present
Exprima o actiune care se desfasoara in momentul vorbirii

• Eu studiez. in momentul de fata.

entru a forma timpul prezent in spaniola, se combina con#ugarea verbului "estar" cu
gerunziu.

• <sto, hablando.
Gorbesc.in momentul de fata

Duan est( comiendo.

6uan mananca

aría est( escribiendo una carta.

$aria scrie o scrisoare.

!stfel, trebuie sa cunoasteti con#ugarea verbului estar si cum se formeaza gerunziul. Ie#a
stiti con#ugarea verbului:

• estar

esto'
estMs
estM
estamos
estMis
estMn

entru a forma gerunziul

locul terminatiei "-ar". pentru verbele regulate de con#ugarea 9 -ar, se adauga -ando in

• 2ablar: hablando
2ablar - ar 8 ando

traba#ar: traba"ando
traba#ar - ar 8 ando

estudiar: estudiando
estudiar - ar 8 ando

entru a forma gerunziul pentru verbele regulate de con#ugarea a 99-a si a 999-a -er si -ir,
se adauga -iendo in locul terminatiei "-er sau -ir".

•
comer: comiendo
comer - er 8 iendo

2acer: haciendo
 2acer - er 8 iendo

vivir: viviendo
vivir - ir 8 iendo

escribir: escribiendo
escribir - ir 8 iendo

entru a forma gerunziul verbelor de con#ugarea a 999-a -ir care sc2imba e:ie, e:i sau
o:ue, se sc2imba e:i sau o:u si se adauga -iendo in locul terminatiei -ir.
• servir: sirviendo
pedir: pidiendo
decir: diciendo

dormir: durmiendo
morir: muriendo
poder: pudiendo

Iaca inaintea lui [er si [ir se afla o vocala, -i de la [iendo devine [', astfel se va adauga
['endo :

• caer: ca,endo
creer: cre,endo
2uir: hu,endo
ir: ,endo
influir: influ,endo
oLr: o,endo
traer: tra,endo
leer: le,endo
• seguir: siguiendo exceptie

Urmatoarele exemple ilustreaza regulile de formare a gerunziului.

• 2ablar: hablando -ar

comer: comiendo -er
vivir: viviendo -ir
decir: diciendo e:i
dormir: durmiendo o:u
leer: le,endo i:'
seguir: siguiendo i:'
8 Sa recapitulam :
Timpul prezent se formeaza prin con#ugarea verbului estar la care se adauga gerunziu.
estar 5 gerunziu

• 6uan est( comiendo pan.

6uan mananca paine. in mementul de fata

$arLa ' %armen est(n hablando con nosotros.

$aria si %armen vorbesc cu noi. in mementul de fata

!stfel, prin adaugarea unei fraze prepozitionale, dispare neclaritatea.

!cest timp se foloseste numai pentru a exprima actiuni care se desfasoara "in momentul
vorbirii". Oiciodata nu se foloseste pentru actiuni din viitor, cum ar fi de exemplu "0a
vara merg in spania".

2erbe cu prima persoana neregulata

Urmatoarele verbe au forma neregulata pentru con#ugarea la prima persoana singular:

• caber a se potrivi la ceva, a incapea

,o /uepo

caer a cadea
,o caigo
conducir a conduce
,o conduzco

conocer a cunoaste
,o conozco

escoger a alege
,o esco"o

dirigir a indrepta spre ceva

,o diri"o

2acer a face
,o hago

poner a pune
,o pongo
 saber a sti
,o sé

salir a iesi
,o salgo

seguir a urma
,o sigo

traer a aduce
,o traigo
valer a valora
,o valgo

ver a vedea
,o veo

<;emple:

• o salgo del cuarto. - Eu ies din camera

• o s espaol. - Eu stiu spaniola%

entru a memora lista de deasupra, ar trebui sa va familiarizati cu urmatoarele trei reguli :

/. entru verbele care se t ermina in -cer si -cir, sc2imba c in zc pentru forma 'o:
conocer a cunoaste
,o conozco

conducir a conduce
,o conduzco

crecer a creste
,o crezco

traducir a traduce
,o traduzco

establecer a stabili, a infiinta

,o establezco

producir a produce
,o produzco
 . entru verbele care se t ermina in -ger si -gir, sc2imba g in " pentru forma 'o:

escoger a alege
,o esco"o

dirigir a indrepta spre ceva

,o diri"o

emerger a aparea, a se ivi

,o emer"o

fingir a pretinde, a simula

,o fin"o
&. entru verbele care se termina in -guir, sc2imba gu in g pentru forma 'o:

seguir a urma
,o sigo

conseguir a obtine
,o consigo

distinguir a distinge
,o distingo

<ste foarte important sa invatati aceste verbe si reguli. rin folosirea lor mai des, acest
lucru va deveni usor.

0aber vs 9onocer 3 Pedir vs Preguntar

9n spaniola exista, ca si in romana, doua verbe pentru a exprima ideea de "a sti, a
cunoaste". !ceste doua verbe sunt saber si conocer. !legerea verbului depinde de
contextul in care e folosit. !cestea nu se inlocuiesc intre ele. Ie obicei, cand in romana
se foloseste "a sti", in spaniola se foloseste "saber", iar cand vrem sa spunem "a
cunoaste", se foloseste "conocer".

entru a exprima cunoasterea sau ignoranta unui fapt sau informatii despre ceva, se
foloseste saber.

• Duan sabe donde est( aría.

6uan stie unde este $aria.

8o no sé tu número de teléfono.
Eu nu stiu numarul tau de telefon.
entru a spune ca ceva nu este cunoscut un loc, o persoana, un obiect, se foloseste
conocer.

• Duan no conoce a aría.

6uan nu o cunoaste pe $aria.

Alberto , Alfredo conocen adrid.

!lberto si !lfredo cunosc $adridul.

entru a exprima
foloseste saber. cunoasterea sau ignoranta unui subiect sau a unei discipline, se

• Duan no sabe nada de inglés.

6uan nu stie deloc engeza.

Kl sabe matem(ticas.
El stie matematica.

Duan conoce la literatura espa&ola.

6uan cunoaste literatura spaniola.

entru a exprima cunoasterea sau ignoranta unei indemanari sau cum sa faci ceva, se
foloseste saber 8 infinitiv.

•
aría sabesaconducir.
$aria stie conduca.

$o sé nadar mu, bien.

Ou stiu sa inot foarte bine.

!lte exemple :

• aría sabe conducir.

$aria stie sa conduca.

$o sé nadar mu, bien.

Ou stiu sa inot foarte binel.

!proape aceeasi situatie o avem si cu pedir si preguntar . %are inseamna "a cere, a
intreba". Iar aici regulile sunt mai clare:
pedir
pentru: a cere ceva un obiect, un serviciu sau favor, a ruga ceva
 • Pido m(s carne.
%er Ioresc mai multa carne.

Pedimos ahora.
%erem acuma.

preguntar
pentru: a intreba, a cere o informatie

• Pregunto /ué hora es.

9ntreb ce ora este.
Preguntamos a /ué hora sirven la cena.
9ntrebam la ce ora servesc cina.

$umerele cardinale: B-CCC

$ai intai sa revedem numerele cardinale /-&D:

• /. uno
. dos
&. tres
<. cuatro
5. cinco
=. seis
>. siete
?. oc2o
A. nueve
/D. diez
//. once
/. doce
/&. trece
/<. catorce
/5. Fuince
/=. diecisis
/>. diecisiete
/?. diecioc2o
/A. diecinueve
D. veinte
/. veintiuno
. veintidJs
&.
<. veintitrs
veinticuatro
5. veinticinco
=. veintisis
 >. veintisiete
?. veintioc2o
A. veintinueve
&D. treinta

Urmatorul pas e sa invatam sa numaram din /D in /D pana la /DD:

• /D. diez
D. veinte
&D.
<D. treinta
cuarenta
5D. cincuenta
=D. sesenta
>D. setenta
?D. oc2enta
AD. noventa
/DD. cien

!cum, observati cat de usor e sa formam celelalte numere:

• &/.treinta ' uno

&. treinta ' dos
&&. treinta ' tres
&<. treinta ' cuatro
&5.
&=. treinta
treinta '' cinco
seis
&>. treinta ' siete
&?. treinta ' oc2o
&A. treinta ' nueve
<D. cuarenta
</. cuarenta ' uno
<. cuarenta ' dos
etc.

!cest model continua pana la /DD:

• 5&. cincuenta ' tres

5<. cincuenta ' cuatro
=5. sesenta ' cinco
==. sesenta ' seis
>?. setenta ' oc2o
??. oc2enta ' oc2o
 AA. noventa ' nueve
etc.

Ie la /D/-/AA, se foloseste "ciento":

• ciento uno
ciento dos
ciento tres
ciento sesenta ' uno
ciento
etc. sesenta ' dos

Pbservati ca "'" se foloseste numai intre &/-AA si /&/-/AA, &/-AA, &&/-&AA, etc. si nu
este folosit pentru a separa sutele de zeci.

• 9orect:
ciento oc2enta ' nueve

ncorect:
ciento ' oc2enta ' nueve

entru a a#unge la /DDD, aplicati ceea ce a-ti invatat pana acum. entru inceput, invatati
sa numarati din /DD in /DD pana la /DDD:

• /DD. cien
DD. doscientos
&DD. trescientos
<DD. cuatrocientos
5DD. /uinientos
=DD. seiscientos
>DD. setecientos
?DD. oc2ocientos
ADD. novecientos
/DDD. mil

!cum alte exemple:

• /<. ciento cuarenta ' dos

&>5. trescientos setenta ' cinco
=/. seiscientos doce
AD>. novecientos siete
AAA. novecientos noventa ' nueve
!mintitiva din lectiile anterioare, pentru numarul unu exista o forma masculina si una
feminina, ca si-n romana unu, una:

• un libro
o carte

una pluma
un stilou

0a fel si pentru numerele DD, &DD, <DD, etc.

• doscientos libros
doscientas plumas

cuatrocientos seores
cuatrocientas seoras

%and folosim exact numarul /DD si numarul e folosit cu un substantiv, se foloseste forma
prescurtata "cien".

• cien dJlares
cien gatas
cien perros
cien pesetas

Si in final, in spaniola ca si in romana punctul este folosit pentru a indica miile si
virgula pentru a indica decimalele.

Romana 0paniola
/.5<&,=> /.5<&,=>

<;primarea timpului
entru a exprima timpul zilei se foloseste verbul ser. Se foloseste es cand ne referim "la
ora unu" si son pentru celelalte ore.

• <s la una.
E ora unu.
 0on las dos.
E ora doua.

Este folosit articolul feminin la, las deoarece se refera la cuvantul "la 2ora."

• <s la una.
E ora unu.

0on las dos.

E ora doua.

$inutele pot fi adaugate folosind cuvantul , si.

• <s la una , cinco.

E unu si cinci.

0on las tres , doce.

E trei si / minute.

$inutele pot fi scazute folosind cuvantul menos mai putin.

• <s la una menos cinco.

E una fara cinci.

0on las tres menos doce.

E trei fara / minute.

Ie asemenea puteti folosi cuvntul media #umatate si cuarto sfert.

• <s la una , media.

E unu #umate.

0on las dos , cuarto.

E doua si un sfert.

0on las tres menos cuarto.

E trei fara un sfert.

entru a spune ceva care are legatura cu timpul, se foloseste formula a 5 la4s7 5 ora.
 • !a fiesta empieza a las nueve.
etrecerea incepe la noua.

<l banco abre a las ocho , media.

Xanca se desc2ide la ? si #umate.

entru a face diferenta intre dimineata, dupa-amiaza si seara, se folosesc expresiile de la

ma&ana, de la tarde si de la noche.

•
0on
E oralas dos de la tarde.
 dupa-amiaza.

0on las dos de la ma&ana.

E doua dimineata.

0on las diez de la noche.

E zece seara.

%and ora exacta nu e specificata, se folosesc expresiile por la ma&ana% por la tarde% por
la noche.

• 0iempre leo el peri'dico por las ma&anas.

$ereu citesc ziarul dimineata.

9ata un numar de expresii a#utatoare :

• por la ma&ana
dimineata cand ora nu e specificata

de la ma&ana
dimineata cand ora e specificata

por la tarde
dupa-amiaza cand ora nu e specificata

de la tarde
dupa amiaza cand ora e specificata

por la noche
seara, noaptea cand ora nu e specificata
de la noche
seara, noaptea cand ora e specificata
ma&ana
maine, dimineata

ma&ana por la ma&ana

maine dimineata

pasado ma&ana
poimaine

a,er
ieri

anoche
aseara

la noche anterior% anteanoche

alaltaieri seara

el lunes /ue viene

lunea urmatoare

la semana /ue viene

saptamana care vine

el a&o /ue viene

anul care vine
el lunes pasado
lunea trecuta

la semana pasada
saptamana trecuta

el a&o pasado
aul trecut

al mediodía
amiaza

a la medianoche
miezul noptii

alrededor de
in #ur de
 de día
de zi

durante el día
in timpul zilei

a tiempo
la timp

en punto
exact, fix
tarde
tarziu

temprano
devreme

Por si Para
or si para au multe intelesuri, si de multe ori sunt confundate deoarece fiecare inseamna
"pentru".

• Gracias por la informaci'n.

$ultumesc pentru informatie.

<ste regalo es para Duan.

%adoul acesta e pentru 6uan.

entru a invata sa folositi corect por si para, trebuie sa faceti doua lucruri:

/. Sa invatati regulile dupa care se folosesc por si par a.

. Sa memorati propozitiile prezentate ca model.

or are multe folosiri si este cel mai dificil dintre cele doua.

• Regula: pentru a exprima recunostinta sau scuza

odel: ;racias por la a'uda.
$ultumesc pentru a#utor.

Regula: pentru inmultire si impartire

odel: Ios por dos son cuatro.
Ioi ori doi face patru.
Regula: pentru viteza, frecventa si proportie
odel: Go' al restaurante cinco veces por semana.
$erg la restaurant de cinci ori pe saptamana.

Regula: insemnand "prin", "de-a lungul", "prin zona"

odel: !ndamos por el parFue.
$ergem prin parc.

Regula: cand vorbim despre sc2imb, incluzand vanzari

El mi-al
odel: datme
/Ddio diezpedJlares
dolari carte.por el libro.

Regula: cand inseamna "in favoarea", "in folosul"

odel: Oo vot por nadie.
Ou am votat pentru nimeni.

Regula: pentru a exprima o lungime de timp

odel: o estudi por dos 2oras.
Eu am studiat  ore.

Regula: pentru a exprima un timp general sau nedeterminat, insemnandan "in

timpul"
odel: Se puede ver las estrellas por la noc2e.
Se pot vedea stelele in timpul noptii.

odel: in legatura
Regula:refiero cu transportul
via#ar si comunicarea
por tren ' 2ablar por telfono.
refer sa calatoresc cu trenul si sa vorbesc la telefon.

Regula: 9n caz de gresala de indentitate, sau "a fi luat drept..."

odel: $e tienen por loco.
$a iau drept nebun.

Regula: pentru a arata motivul unei actiuni cu: a merge, a veni, a trece, a trimite,
a intoarce, a intreba
odel: aso por ti a las oc2o.
Trec pe la tine la ora ?.

Regula: cand e urmat de un infinitiv, pentru a exprima o actiune care a ramas sa

fie completata, se foloseste por 8 infinitiv
odel: 0a cena estM por cocinar.

%ina se pregateste.
Regula: pentru a exprima cauza sau motiv
odel: El 2ombre muriJ por falta de agua.
 Pmul a murit din lipsa de apa

Regula: "estar por" inseamna a fi dispus sa

odel: Esto' por tomar caf.
Sunt dispus sa beau cafea.

Regula: in constructii pasive

odel: El libro fue escrito por Pctavio az.
%artea a fost scrisa de Pctavio az.

or apare de asemenea in multe expresii idiomatice:

por adelantado por lo visto

in avans aparent
por ahora por medio de
deocamdata prin, cu a#utorul
por allí por lo menos
pe acolo, pe la voi cel putin
por amor de =ios por lo tanto
pentru Iumnezeu Ieci, rin urmare
por a/uí por mi parte
pe aici din partea mea
por casualidad por ningún lado
din coincidenta nicaieri
por ciento por otra parte
procent, procenta# pe de alta parte
por cierto palabra por palabra
desigur cuvant cu cuvant
por completo por primera vez
complet pentru prima data
por dentro por separado
inauntru, pe inauntru luat in parte, separat
por desgracia por supuesto
din nefericire desigur
por e"emplo por suerte
de esemplu din fericire
 por eso por todas partes
de aceea, pentru aia peste tot
por favor por todos lados
te rog peste tot, in toate partile
por fin por último
in sfarsit in inc2eiere, in final
por lo general
in general

ara, in contrast, are relativ mai putine utilizari.

• Regula: pentru a indica destinatia

odel: El 2ombre saliJ para $adrid.
Pmul a iesit sa mearga in $adrid.

Regula: pentru a arata scopul unui lucru

odel: El vaso es para agua.
a2arul e pentru apa.

Regula: cand inseamna "cu intentia de" sau "cu scopul de"
odel: ara 2acer una paella, primero dore las carnes.
entru a face o paella, mai intai sa pregatesti carnea.

Regula: pentru a indica ceva pentru un scop

%adoul Este
odel: regalo
acesta es para
e pentru ti.
tine.

Regula: pentru a indica un termen final sau un timp specificat

odel: Oecesito el vestido para el lunes.
!m nevoie de imbracaminte pentru luni.

Regula: pentru a exprima un contraxt cu ceea ce e de asteptat

odel: ara un nio lee mu' bien.
entru un copil, citeste foarte bine.

Regula: "estar para" esprima o actiune care curand va fi completa, terminata.

9nseamna: "a fi gata sa", "a fi pe punctul sa"
odel: El tren estM para salir.
Trenul e gata sa plece.

Este foarte important sa invatati sa folositi corect aceste doua prepozitii,deoarece, daca le
incurcati una cu cealalta, puteti spune ceva complet diferit de ceea ce a-ti vrut. Gedeti
exemplele de mai #os:
 • Duan compr' el regalo para aría.
6uan cumpara cadoul pentru $aria.
il cumpara pentru a il darui

Duan compr' el regalo por aría.

6uan cumpara cadoul pentru $aria.
il cumpara in locul ei, deoarece ea nu a putut

or si para pot de asemenea fi folosite in intrebari. "(or Fu)" inseamna "Ie ce) din ce
motiv" in timp ce "(ara Fu)" inseamna "entru ce) cu ce scop."
• Por /ué estudias espa&ol
Ie ce studiezi spaniola)

Naspuns posibil:

Por/ue es un re/uisito.
Ieoarece este o cerinta.

Para /ué estudias espa&ol

entru ce studiezi spaniola)

Naspuns posibil:

Para
entruser
a fiprofesor
profesorde
deespa&ol.
spaniola.

9omparative neregulate
Sa revedem doua exemple dintr-o lectie anterioara despre comparative si superlative

• ?ú eres m(s alto /ue ,o.

Tu esti mai inalt decat mine.

Duan es el chico m(s inteligente de la clase.

6uan e baiatul cel mai inteligent din clasa.

Urmatoarele ad#ective au forme neregulate pentru comparativ si superlativ:

• Ad"ectiv: bueno bun

9omparativ: me#or mai bun
0uperlativ: elQla me#or cel mai bun Qcea mai buna
 Ad"ectiv: malo rau
9omparativ: peor mai rau
0uperlativ: elQla peor cel mai rau Qcea mai rea

Pbservati ca m(s si menos nu sunt folosite cu comparativele neregulate.

• 9orect:
Este libro es bueno, pero ese libro es me"or.

ncorect:
Este libro es bueno, pero ese libro es m(s bueno.

9orect:
Esta pelLcula es mala, pero esa pelLcula es peor.

ncorect:
Esta pelLcula es mala, pero esa pelLcula es m(s mala.

%u superlativele neregulate, este folosit articolul definit.

• Este libro es bueno.

%artea aceasta e buna.

Ese libro
%artea es me#or.
aceea e mai buna.

!Fuel libro es el me#or.

!cea carte e cea mai buna.

9ata inca doua ad#ective care au forme neregulate pentru comparativ si superlativ:

• Ad"ectiv: grande mare

9omparativ: ma'or mai mareK mai in varsta
0uperlativ: elQla ma'or cel mai mare Qcea mai mareK cel mai in varsta Qcea mai in
varsta

Ad"ectiv: peFueo mic

9omparativ: menor mai micK mai tanar
0uperlativ: elQla menor cel mai mic Qcea mai micaK cel mai tanar Qcea mai tanara
Pbservati, cand ne referim la marime, grande si peFueo urmeaza regulile normale pentru
formele de comparativ si superlativ. !dica, nu folosesc formele neregulate menor si
ma,or

• <sta casa es grande.

%asa aceasta e mare.

<sa casa es m(s grande.

%asa aceea e mai mare.

A/uella
%asa casa
aceea esmai
e ce la m(s grande.
mare.

%and ne referim la varsta, folosim formele neregulate ma,or si menor.

• Duan es menor /ue aría.

6uan e mai tanar decat $aria.

aría es la ma,or de la familia.

$aria e cea mai mare in varsta din familie.

%and ne referim la "conceptele" de "mai mic" sau "mai mare", se folosesc formele
neregulate ma,or si menor.

•
<l
!paagua es demare
are mai ma,or importancia
importanta decat /ue la comida.
mancarea.

!a comida es de menor importancia /ue el agua.

$ancarea e mai putin importanta decat apa.

%uvintele "oven si vie"o nu sunt folosite pentru comparatii de varsta.

• <l ni&o es "oven.

%opilul e tanar.

<l abuelo es vie"o.

Xunicul e batran.

=emonstrative
9n aceasta lectie veti invata despre demonstrative. !cestea sunt de doua feluri:
demonstrative ad#ectivale si demonstrative pronominale. rimul pas e sa intelegeti aceste
doua teme, revazand diferenta dintre "ad#ective" si "pronume".

• ad"ectiv
descrie un substantiv

pronume
inlocuieste un substantiv

9n urmatoarele exemple, cuvintele scrise ingrosat sunt ad#ective si descriu substantivul

"carte".

• Ia-mi cartea rosie.

Ia-mi cartea mare.
Ia-mi acea carte.
Ia-mi aceasta carte.

Pbservati ca ad#ectivele raspund la intrebarea "care" in legatura cu substantivul. %are

carte) %artea rosie% %artea mare% %artea aceea. %artea aceasta.

9n urmatoarele exemple, cuvintele scrise ingrosat sunt pronume.

• $aria e urmatoareaK da-i ei mingea.

!cel este al meu
%arteacreion estee aalmeaK
aceasta vostruK
aceea e a voastra. .
acesta

Pbservati ca pronumele inlocuieste un substantiv. "ei" inlocuieste "$aria" - "acesta"

inlocuieste "creion" - "aceea" inlocuieste "cartea"

Iupa cum ati vazut, cuvintele "acesta" si "aceea" pot avea functia si de ad#ectiv si de
pronume.

• Aceasta carte e a mea. ad#ectiv

Aceasta e a mea. pronume

Acea carte e a voastra.ad#ectiv

Aceea e a voastra. pronume

9n spaniola, singura deosebire dintre pronumele demonstrativ si ad#ectivul demonstrativ e

ca pronumele demonstrativ are un accent.
 • $arcu citeste aceasta carte. ad#ectiv
$arco lee este libro.

$arcu citeste asta. pronume

$arco lee éste.

Acea statue e greceasca.

<sa estatua es griega.

Aceea e #apons.
Ksa es #aponeza.

Spaniola are trei cuvinte care in romana sunt numai doua. 9n romana spunem "acesta" sau
"acela", in functie de locul unde se afla obiectul. 9n spaniola de asemenea spunem
"acesta" si "acela", dar exista si alt cuvant separat, care inseamna "acela" sau "acela de
acolo" si se refera la un obiect mult mai indepartat in timp sau spatiu.

• este
acesta

ese
acela

a/uel
acela, acela de acolo

Ou uitati, singura deosebire dintre pronumele demonstrativ si ad#ectivul demonstrativ e

ca pronumele demonstrativ are un accent.

• acesta
este ad#ectiv
ste pronume

acela
ese ad#ectiv
se pronume

acela
aFuel ad#ectiv
aFul pronume
Ie asemenea, nu uitati ca ad#ectivele au patru forme: masculin singular, masculin plural,
feminin singular, feminin plural. Ie exemplu, ad#ectivul "scund" are patru forme: ba#o,
ba#os, ba#a, ba#as.

• el c2ico ba"o
los c2icos ba"os

la c2ica ba"a
las c2icas ba"as

!stfel, si ad#ectivele demonstrative au patru forme:

• este libro aceasta carte

estos libros aceste carti
esta pluma acest stilou
estas plumas aceste stilouri

ese libro acea carte

esos libros acele carti
esa pluma acel stilou
esas plumas acele stilouri

a/uel libro acea carte mai indepartata

a/uellos libros acele carti mai indepartate
a/uella pluma acel stilou mai indepartat
a/uellas plumas acele stilouri mai indepartate

9ata pronumele demonstrative corespunzatoare:

• éste acesta - masculin

éstos acestia - masculin
ésta aceasta - feminin
éstas acestea - feminin

ése acela - masculin

ésos aceia - masculin
ésa acea- feminin
ésas acelea - feminin

a/uél acela - masc.

a/uéllos aceia- fem.
a/uélla acea - masc.
a/uéllas acelea - fem.
Ie asemenea, fiecare pronume demonstrativ are o forma neutra. !cestea nu se sc2imba
in functie de gen sau numar, nu au accent, si se folosesc cand ne referim la o idee
abstracta sau la un obiect necunoscut.

• esto acest lucru

eso acel lucru
a/uello acel lucru mai indepartata in timp sau spatiu

<;presii de timp cu +acer

Gerbul hacer poate fi folosit in multe moduri pentru a indica lungimea timpului si a
actiuni care are loc. 9n primul mod folositi urmatoarea formula:

• +ace 8 timp 8 /ue 8 timpul prezent al verbului

+ace un a&o /ue estudio espa&ol.

Ie un an studiez spaniola.

+ace dos a&os /ue ellas estudian inglés.

Ie doi ani ele invata engleza.

entru a face acest tip de expresie negativa, doar adaugati cuvantul no inaintea verbului,
la fel ca in urmatoarea formula:

•
+ace 8 timp 8 /ue 8 no 8 timpul prezrnt al verbului
+ace un a&o /ue no estudio espa&ol.
Ie un an nu studiez spaniola.

+ace dos a&os /ue ellas no estudian inglés.

Ie doi ani ele nu invata engleza.

!lt mod de a folosi verbul 2acer pentru a exprima de cat timp ceva are loc, este si
urmatoarresa formula:

• Timpul prezrnt al verbului 8 desde hace 8 timp

<studio espa&ol desde hace un a&o.

Studiez spaniola de un an.

<llas estudian inglés desde hace dos a&os.

Ele invata spaniola de doi ani.
entru a face acest tip de expresie negativa, doar adaugati cuvantul no inaintea verbului,
la fel ca in urmatoarea formula:

• $o 8 timpul prezrnt al verbului 8 desde hace 8 timp

$o estudio espa&ol desde hace un a&o.

Ou studiez spaniola de un an.

<llas no estudian inglés desde hace dos a&os.

Ele nu invata spaniola de doi ani.

Ieci, cand trebuie sa folosim verbul 2acer pentru a exprima durata de timp si actiunea
care are loc, esxista doua moduri pentru a spune acelasi lucru:

• 0tudiez spaniola de un an.

1ace un ao Fue estudio espaol.
Estudio espaol desde 2ace un ao.

Ad"ectivul si pronumele
Gom incepe aceasta lectie cu o revedere a diferentei dintre un ad#ectiv si un pronume.

• ad"ectiv
descrie un substantiv

pronoun
inlocuieste un substantiv

9n lectiile trecute a-ti invatat ad#ectivul posesiv, acesta este:

• mi4s7
al meu, a mea
cartea mea
stilourile mele

tu4s7
al tau, a ta
cartea ta
stilourile tale

su4s7
al lui, a ei, a dumneavoastra
cartea lui
 stilourile lor

nuestro4-a% -os% -as7

al nostru, a noastra
cartea noastra
stilourile noastre

vuestro4-a% -os% -as7

al vostru, a voastra
cartea voastra
stilourile voastre

ronumele posesiv e similar cu ad#ectivul posesiv, dar este folosit normal cu articolul
definit.

• al meu% a mea% ai mei% ale mele

el mLo Q la mLa
los mLos Q las mLas

al tau% a ta% ai tai% ale tale

el tu'o Q la tu'a
los tu'os Q las tu'as

al lui% a ei% ai lui% ale ei% al dumitale% ...

el su'o Q la su'a
los su'os Q las su'as
al nostru% a noastra% ai nostri% ale noastre
el nuestro Q la nuestra
los nuestros Q las nuestras

al vostru% a voastra% ai vostri% ale voastre

el vuestro Q la vuestra
los vuestros Q las vuestras

al lor% a lor% ai lor% ale lor% a dumneavoastra% ...

el su'o Q la su'a
los su'os Q las su'as

entru a inrtelege mai bine cum se folosesc, sa traducem cateva propozitii:

• i libro es grande.
%artea mea este mare.
 <l tu,o es pe/ue&o.
! ta e mica. se refera la carte

?u carro es verde.
$asina ta e verde.

<l mío es ro"o.

! mea e rosie.

9n propozitiile
cunoastem binedesimai sus sepronumele
folosim presupune"t".
ca am vorbit
\Iaar dacacuvorbim
un prieten sau cucaruia
cu cineva cinevanepe care
adresam cu "usted", forma de exprimare ar trebui sa fie ca in exemplele de mai #os:

• i libro es grande.
%artea mea este mare

<l su,o es pe/ue&o.

! dumneavoastra e mica.

0u carro es verde.
$asina dumneavoastra e verde.

<l mío es ro"o.

! mea e rosie

!rticolul definit este de obicei omis cand pronumele posesiv urmeaza dupa verbul ser:

• <l carro grande es mío.

$asina mare e a mea.

<l carro pe/ue&o es su,o.

$asina mica e a ei.

Pbservati urmatoarea ambiguitate:

• <l carro grande es su,o.

$asina mare e a lui.

<l carro grande es su,o.

$asina mare e a ei.

<l su,o% la su,a% los su,os% las su,as pot fi clarificate astfel:
 • <l carro grande es su,o.
$asina mare e a lui Qei. neclar

<l carro grande es de él.

$asina mare e a lui. clarificat

!a casa pe/ue&a es su,a.

%asa mica e a lui Qei. neclar

!a casa pe/ue&a es de ella.

%asa mica e a ei. clarificat
!os carros grandes son su,os.
$asinile mari sunt ale lui Qei. neclar

!os carros grandes son de ellas.

$asinile mari sunt ale ei. clarificat

!as casas pe/ue&as son su,as.

%asele mici sunt ale ei Qlui. neclar

!as casas pe/ue&as son de ellos.

%asele mici sunt ale ei. clarificat

2erbele refle;ive: Part. 

Un verb e reflexiv cand actiunea verbului ramane asupra subiectului.

• <u m-am spalat singur.

subiect: Eu
verb: a se spala
obiect: singur

Iaca subiectul si obiectul nu sunt la fel, verbul nu e reflexiv.

<u spal masina.

subiect: Eu
verb: a spala
obiect: masina

9ata cateva verbe reflexive in limba romana, acestea sunt usor de recunoscut, de
exemplu: a se spala, a se imbraca, a se tunde, a se cobora, a-si intinde bratul, etc.

9n spaniola, cand un verb e reflexiv, infinitivul se termina in "se."

 • lavar
a spala ne-reflexiv

lavarse
a se spala reflexiv

rascar
a scarpina ne-reflexiv

rascarse
a se scarpina reflexiv

9ata un verb reflexiv pe care l-ati folosit de cand a-ti inceput acest studiu.

• llamarse a se numi

9'mo se llama usted

%um va c2eama)

e llamo Duan.
$a numesc 6uan.

%and a-ti invatat sa con#ugati verbele regulate, a trebuit sa invatati un set de pronume,
adica "pronumele personale".

• lavar

,o lavo
tú lavas
él% ella% usted lava
nosotros3as lavamos
vosotros3as lavMis
ellos% ellas% ustedes lavan

entru a invata sa con#ugati verbele reflexive, trebuie sa invatati "pronumele reflexive".

!cestea stau inaintea verbului in timp ce sfarsitul "se" este aruncat si verbul se con#uga
normal.

• lavarse

'o me lavo
Eu ma spal
 t te lavas
Tu te speli

l se lava
El se spala

ella se lava
ea se spala

usted se lava
dumneata te speli
nosotros nos lavamos
noi ne spalam

nosotras nos lavamos

noi ne spalam feminin

vosotros os lavMis
voi va spalati

vosotras os lavMis
voi va spalati feminin

ustedes se lavan
dumneavoastra va spalati

ellos se lavan
ei se spala

ellas se lavan
ele se spala

Ieci pronumele reflexive sunt:

• me
te
se
nos
os
se

ronumele reflexiv arata ca actiunea verbului ramane cu subiectul.

 • Duan se lava la cara.
6uan se spala pe fata. reflexiv

Duan lava su carro. ne-reflexiv

6uan i-si spala masina.

#bservatie: %and ne referim la parti ale corpului, folosim articolul definit, astfel "la
cara" nu "su cara."

Pbservati ca aproape
verbului ramane toate verbele pot fi reflexive. Un verb este reflexiv cand actiunea
cu subiectul.

• a spala cainele ne-reflexiv

a se spala pe fata reflexiv

a ridica cartea ne-reflexiv

a-ti ridica bratul reflexiv

a pune copilul in pat ne-reflexiv

a se pune in pat reflexiv

a scula pe cineva ne-reflexiv

a se scula reflexiv

...si asa mai departe

8 Sa recapitulam con#ugarea unui verb reflexiv:

• lavarse a se spala

'o me lavo
t te lavas
l se lava
ella se lava
usted se lava
nosotros nos lavamos
nosotras nos lavamos
vosotros os lavMis
vosotras os lavMis
ustedes se lavan
ellos se lavan
ellas se lavan
2erbele refle;ive: Part. 
9n lectia precedenta a-ti invatat ca un verb e reflexiv cand actiunea verbului ramane
asupra subiectului.

• <u m-am spalat singur.

subiect: Eu
verb: a se spala
obiect: singur

Iaca subiectul si obiectul nu sunt la fel, verbul nu e reflexiv.

<u spal masina.

subiect: Eu
verb: a spala
obiect: masina

Ie asemenea a-ti invatat ca in spaniola, cand un verb e reflexiv, infinitivul se termina in

"se."

• lavar
a spala ne-reflexiv

lavarse
a se spala reflexiv
rascar
a scarpina ne-reflexiv

rascarse
a se scarpina reflexiv

Si pronumele reflexive care se folosesc

• me
te
se
nos
os
se

!-ti invatat sa con#ugati verbele reflexive:

 • lavarse

'o me lavo
Eu ma spal

t te lavas
Tu te speli

l se lava
El se spala

ella se lava
ea se spala

usted se lava
dumneata te speli

nosotros nos lavamos

noi ne spalam

nosotras nos lavamos

noi ne spalam feminin

vosotros os lavMis
voi va spalati

vosotras
voi os lavMis
va spalati feminin

ustedes se lavan
dumneavoastra va spalati

ellos se lavan
ei se spala

ellas se lavan
ele se spala

9n alta lecti precedenta a-ti invatat ca in propozitiile cu doua verbe, sunt doua posibilitati
privitoare la plasamentul pronumelui.

/.
. us imediat
!tasarea inaintea
lipirea verbului
direct con#ugat
la verbul in infinitiv
• Greau sa-l vad. Fuerer, ver
!o /uiero ver.
 @uiero verlo.

!o debemos comprar.
=ebemos comprarlo.
Trebuie sa-l cumparam.

=enisa nos debe visitar.

=enisa debe visitarnos.
Ienisa trebuie sa ne viziteze.

lo necesita
Andi necesita lavar.
lavarlo.
!ndi trebuie sa-l spele.

0a fel se intampla si cu verbele reflexive. Iaca propozitia are doua verbe, sunt doua
posibilitati privitoare la plasamentul pronumelui.

• /. us imediat inaintea verbului con#ugat

. !tasarea lipirea direct la verbul in infinitiv
• Greau sa ma vad.
e /uiero ver.
@uiero verme.

!ndi trebuie sa-si spele parul.

Andi se necesita lavar el pelo.
Andi necesita lavarse el pelo.
!cum Ienisa poate sa se spele pe fata.
Ahora =enisa se puede lavar la cara.
Ahora =enisa puede lavarse la cara.

Tocmai m-am culcat.

Acabo de acostarme.
e acabo de acostar.

referam sa ne spalam cu sampon sapun parfumat.

Preferimos lavarnos con "ab'n perfumado.
$os preferimos lavar con "ab'n perfumado.

Pri de cate ori un verb urmeaza direct o prepozitie, el ramane la forma de infinitiv. entru
verbele relexive,
urmatoarele sfarsitul "se" se sc2imba in acord cu subiectul. Pbservati diferentele in
propozitii.
 • !ntes de dormirme, ,o cuento burros.

!ntes de dormirte, tú cuentas burros.

!ntes de dormirse, la chica cuenta burros.

!ntes de dormirnos, nosotros contamos burros.

!ntes de dormiros, vosotros contMis burros.

!ntes de dormirse, los chicos cuentan burros.

9n spaniola, constructiile intranzitive folosesc frecvent forma reflexiva.

• Soarele usuca 2aina. transitiv

<l sol sec' la ropa.

1aina se usuca la soare. intranzitiv

!a ropa se sec' al sol.

Uneori costructiile reflexive sunt folosite pentru a intari cine executa actiunea propozitiei.

• Tortul) =enisa a mancat-o.

!a torta =enisa se la comi'.

entru unele verbe, intelesul se sc2imba in forma reflexiva.

• aburrir - a plictisi
aburrirse - a se plictisi

acordar - a fi de acord
acordarse de - a-si aminti de

acostar - a culca
acostarse - a se culca

casar - a casatori
casarse con - a se casatori cu

despedir - a concedia
despedirse de - a-si aminti de

dormir - a dormi
 dormirse - a adormi

ir - a merge
irse - a pleca

morir - a muri  brusc, in urma unui accident, razboi, etc.

morirse - a muri din cauze naturale, sau figurativ

negar - a nega
negarse a - a refuza

parecer - a parea
parecerse a - a semana cu

poner - a pune
ponerse - a se pune

probar - a proba, a incerca

probarse - a se proba, a se demonstra

Fuitar - a indeparta, a da la o parte

Fuitarse - a-si scoate 2aina

%ateva verbe sunt mereu folosite ca reflexive.

arrepentirse
atreverse a - e:ie - a regreta, a se cai
a indrazni
darse cuenta de - a-si da seama
#actarse de - a se lauda
Fue#arse de - a se plange de
suicidarse - a se sinucide

Articolul definit: Part. 

Ie#a sunteti obi#nuiti cu articolul definit:

• el
la
los
las

robabil sunteti obi#nuiti cu folosirea normala a acestuia.

 • <l c2ico es alto.
!a c2ica es guapa.
!os 2ombres comen muc2o.
!as mu#eres c2arlan.

9n aceasta lectie veti invata alte cateva reguli care va vor a#uta sa folositi corect articolul
definit. Ie exemplu, daca substantivul feminin singular incepe cu a sau ha foloseste
forma de masculin a articolului.

el agua
el 2ac2a
el 2ambre
el Mguila

!ceasta regula se aplica numai la singular, la plural se foloseste forma feminina a

articolului.

• el agua
las aguas

el 2ac2a
las 2ac2as

el 2ambre
las 2ambres
el Mguila
las Mguilas

#bservatie: $otivul pentru folosirea articolului definit la masculin cu forma singulara a

substantivului feminin e ca atunci cand prima silba este un a accentuat sau ha, articolul la
tinde sa fie pronuntat impreuna cu prima silaba. !cest lucru nu se intampla cu articolul
las

!rticolul definit e folosit cu unele tari si orase si nu e folosit cu altele. 9ata cateva
exemple cu care e folosit:

• la !rgentina
el Xrasil
el %anadM
el Ecuador
la Hlorida
la 1abana
 la 9ndia
el 6apJn
el aragua'
el er
El Salvador
el Urugua'

Ou exista o regula, pur si simplu trebuie sa le memorati.

!rticolul definit este mereu folosit cu nume geografice compuse.

• la !mrica %entral
la !mrica del Sur
los Estados Unidos
la ;ran Xretaa

!rticolul definit este folosit cand vorbim despre o persoana, dar nu e folosit cand vorbim
direct cu o persona.

• <l seor ;Jmez es profesor.

Seor ;Jmez, (es usted profesor)

!a seorita estM mu' bonita.

*Seorita+ Usted estM mu' bonita esta noc2e.

!rticolul definit este folosit cand verbul reflexiv e urmat de parti ale corpului,
imbracaminte sau alte lucruri perseonale.

• $arLa se lava la cara.

l se pone el tra#e.

?recutul nedefinit vs. mperfect : Part. 

Spaniola are doua timpuri trecute: perfect si imperfect. %ele mai multe verbe pot fi puse
in oricare, depinzand de ceea ce vrem sa spunem. 9n aceasta lectie veti invata sa con#ugati
verbele regulate de con#ugarea 9 -ar la trecutul nedefinit si imperfect. Ie asemenea veti
invata diferentele de baza dintre aceste timpuri.

entru a con#uga verbele regulate de con#ugarea 9 -ar la trecutul nedefinit, eliminati

terminatia -ar si adaugati una din urmatoarele in functie de persoana:
 • é
aste
'
amos
asteis
aron

entru a con#uga verbele regulate de con#ugarea 9 -ar la trecutul imperfect, eliminati

terminatia -ar si adaugati una din urmatoarele in functie de persoana:

• aba
abas
aba
(bamos
abais
aban

%omparati verbul hablar con#ugat la timpul trecut perfect si imperfect. 0e veti

recunoaste si invata memorand felul in care se traduc

Perfect mperfect

2abl - am vorbit 2ablaba - vorbeam

2ablaste - ai vorbit 2ablabas - vorbeai
2ablJ - a vorbit 2ablaba - vorbea
2ablamos - am vorbit
2ablMbamos - vorbeam noi
noi
2ablasteis - a-ti vorbit 2ablabais - vorbeati
2ablaron - au vorbit 2ablaban - vorbeau

Gorbind in general, timpul trecut perfect e folosit pentru actiuni care au avut loc in trecut
si care au fost terminate.

• 6uan habl' dos 2oras.

6uan a vorbit doua ore.

actiunea a avut loc in trecut si s-a terminat

Este important sa stiti ca inceputul si sfarsitul actiunii nu trebuie neaparat sa fie clare.
 • 6uan habl' con la estudiante.

6uan a vorbit cu studenta.

in trecut, nu stim cand

Gorbind in general, timpul trecut imperfect e folosit pentru actiuni din trecut si care au
fost terminate in timpul la care ne referim.

• 0as c2icas hablaban en ingls.

Hetele vorbeau in engleza.

in acel timp vorbeau, actiunea nu era terminata

!cum stiti diferentele de baza dintre cele doua timpuri:

• Trecutul perfect exprima actiuni care a avut loc in trecut si care s-au terminat am
mancat, ai vorbit, ai mers, au cantat, etc..

Trecutul imperfect exprima actiuni din trecut care atunci nu s-au terminat, fiind in
desfasurare in timpul la care ne referim mancam, vorbeai, mergeai, cantau, etc.

8 Sa recapitulam modul de con#ugare al verbelor regulate de con#ugarea 9, la trecutul

nedefinit si imperfect

• Perfect: verbe regulate de con"ugarea  4-ar7

-
-aste
-J

-amos
-asteis
-aron

2abl, 2ablaste, 2ablJ, 2ablamos, 2ablasteis, 2ablaron

mperfect: verbe regulate de con"ugarea  4-ar7

-aba
-abas
-aba

-Mbamos
 -abais
-aban

2ablaba, 2ablabas, 2ablaba, 2ablMbamos, 2ablabais, 2ablaban

?recutul nedefinit Part. 

9n lectia trecuta a-ti invatat ca timpul trecut perfect e folosit pentru a exprima actiuni care
au avut loc in trecut si care s-au terminat. Ie asemenea a-ti invatat cum sa con#ugati la
acest timp
con#uga verbele regulate
si celelalte de con#ugarea
doua tipuri 9 -ar. 9ndeaceasta
de verbe regulate: lectiea v2eti
con#ugarea invata
99-a er cum se a
si con#ugarea
999-a ir.

Sa recapitulam. entru a con#uga verbele regulate de con#ugarea 9 -ar la trecutul

nedefinit, eliminati terminatia -ar si adaugati una din urmatoarele in functie de
persoana:

• é
aste
'
amos
asteis
aron

entru a con#uga verbele regulate de con#ugarea a 99-a -er si a 999-a ir la trecutul
nedefinit, eliminati terminatiile -er si -ir si adaugati una din urmatoarele in functie de
persoana:

• í
iste
i'
imos
isteis
ieron

$ai #os aveti cele trei tipuri de con#ugari, impreuna:

hablar comer vivir

 2abl comL vivL
2ablaste comiste viviste
2ablJ comiJ viviJ
2ablamos comimos vivimos
2ablasteis comisteis vivisteis
2ablaron comieron vivieron

#bservatie: forma nosotros pentru verbele terminate in -ar si -ir este aceeasi pentru
trecutul nedefinit si timpul prezent.

Trecutul nedefinit e folosit pentru actiuni care pot fi vazute ca un singur eveniment.

• <lla camin' por el par/ue.

Ea a mers prin parc.

<llos llegaron a las nueve.

Ei au a#uns la ora noua.

Trecutul nedefinit e folosit pentru actiuni care au fost repetate de un numar de ori,
specificat, sau care s-au intamplat intr-o perioada de timp specificata.

• A,er escribí dos cartas.

9eri am scris doua scrisori.

2ivimos allí por ocho a&os.

!m trait acolo opt ani.

Trecutul nedefinit e folosit pentru actiuni care fac parte dintr-un lant de evenimente.

• <lla se levant'% se visti'% , sali' de la casa.

Ea s-a sculat, s-a imbracat si a iesit din casa.

Trecutul nedefinit e folosit pentru a specifcica sfarsitul sau inceputul unui eveniment.

• <mpez' a pintar a las siete de la ma&ana.

! inceput sa picteze la sapte dimineata.

8 Sa recapitulam regula de baza si con#ugarea verbelor regulate la trecutul nedefinit:

 • ?impul trecut perfect e folosit pentru a e;prima actiuni care au avut loc in
trecut si care s-au terminat.
• ?recutul nedefinit: verbe regulate de con"ugarea a -a 4-er7

-L
-iste
-iJ

-imos
-isteis
ieron
comL, comiste, comiJ, comimos, comisteis, comieron

?recutul nedefinit: verbe regulate de con"ugarea a -a 4-ir7

-L
-iste
-iJ

-imos
-isteis
ieron

vivL, viviste, viviJ, vivimos, vivisteis, vivieron

mperfectul : Part. 
9ntr-o lectie trecuta a-ti invatat ca timpul trecut imperfect e folosit pentru a exprima
actiuni din trecut care nu au fost terminate in timpul la care ne referim, fiind in
desfasurare in perioada la care ne referim. Ie asemenea a-ti invatat cum sa con#ugati
verbele regulate de con#ugarea 9 la imperfect. 9n aceaste lectie veti invata cum sa
con#ugati si celelalte doua tipuri de verbe regulate: de con#ugarea a 99-a -er si de
con#ugarea a 999-a -ir.

Sa recapitulam. entru a con#uga verbele regulate de con#ugarea 9 -ar la trecutul

imperfect, eliminati terminatia -ar si adaugati una din urmatoarele in functie de
persoana:

• aba
abas
aba
(bamos
 abais
aban

entru a con#uga verbele regulate de con#ugarea a 99-a -er si a 999-a -ir la trecutul
imperfect, eliminati terminatia -ar si adaugati una din urmatoarele in functie de
persoana:

• ía
ías
ía
íamos
íais
ían

$ai #os sunt cele trei tipuri de con#ugari, impreuna:

hablar comer vivir

2ablaba comLa vivLa

2ablabas comLas vivLas
2ablaba comLa vivLa
2ablMbamos comLamos vivLamos
2ablabais
2ablaban comLais
comLan vivLais
vivLan

9mperfectul este folosit pentru actiuni care de obicei erau repetate.

• Almorz(bamos "untos todos los días.

0uam pranzul impreuna in fiecare zi.

!as se&oras siempre charlaban por las ma&anas.

Ioamnele mereu palavrageau dimineata.

9mperfectul este folosit pentru a exprima actiuni care se intamplau in timpul altor
evenimente.

• 8o leía cuando entr' mi pap(.

Eu citeam cand a intrat tata. observati ca "entrar" este la trecutul nedefinit

9mperfectul este folosit pentru a spune timpul sau varsta.

 • <ran las siete de la noche.
Era sapte seara.

!a ni&a tenía cinco a&os.

Hetita avea cinci ani.

8 Sa recapitulam regula de baza si con#ugarea verbelor regulate la trecutul imperfect:

• Trecut imperfect e folosit pentru a exprima actiuni din trecut care nu au fost
terminate
referim in timpul la care ne referim, fiind in desfasurare in perioada la care ne
• mperfect : verbe regulate de con"ugare a -a 4-er7

-La
-Las
-La

-Lamos
-Lais
-Lan

comLa, comLas, comLa, comLamos, comLais, comLan,

mperfect : verbe regulate de con"ugare a -a 4-ir7

-La
-Las
-La

-Lamos
-Lais
-Lan

vivLa, vivLas, vivLa, vivLamos, vivLais, vivLan,

?recutul nedefinit : Part. 

9n aceasta lectie veti invata sa con#ugati patru verbe importante, la trecutul nedefinit.

!cestea sunt neregulateK trebuie sa le memorati:

ser ir
 fui fui
fuiste fuiste
fue fue
fuimos fuimos
fuisteis fuisteis
fueron fueron
dar hacer

di
diste 2ice
2iciste
dio 2izo
dimos 2icimos
disteis 2icisteis
dieron 2icieron

#bservatie: Ou este o gresalaK intradevar ser si ir au aceeasi con#ugare la trecutul

nedefinit+

8 Sa recapitulam con#ugarea celor < verbe

• ?recutul nedefinit: ser% ir

fui
fuiste
fue

fuimos
fuisteis
fueron
• ?recutul nedefinit : dar si hacer
•

di 2ice
diste 2iciste
dio 2izo

dimos 2icimos
disteis 2icisteis
dieron 2icieron

mperfectul : Part. 
Netineti, utilizarea imperfectului implica faptul ca actiunea din trecut nu era terminata in
timpul la care ne referim.

Exista numai trei verbe neregulate la imperfect. Trebuie doar sa le memorati.

ser ir ver

era
eras iba
ibas veLa
veLas
era iba veLa
ramos Lbamos veLamos
erais ibais veLais
eran iban veLan

8 Sa le recapitulam :

• mperfect : ser% ir% ver

•

era iba veLa

eras ibas veLas
era iba veLa

ramos
erais Lbamos
ibais veLamos
veLais
eran iban veLan

?recutul perfect vs mperfect: Part 

Unele cuvinte si fraze indica o perioada de timp specificata si astfel sunt un indiciu
pentru folosirea trecutului perfect.

• a,er
ieri

antea,er
alaltaieri

anoche
aseara

desde el primer momento

 din primul moment

durante dos siglos

timp de doua secole

el otro día
cealalta zi

en ese momento
in acel moment

entonces
atunci

esta ma&ana
in aceasta dimineata

esta tarde
in aceasta dupa-miaza

la semana pasada
saptamana trecuta

el mes pasado
luna trecuta

el a&otrecut
anul pasado

hace dos días% a&os

acum doua zile, ani

a,er por la ma&ana

ieri dimineata

a,er por la tarde

ieri dupa-amiaza

!lte cuvinte si fraze indica repetativitatea, perioade de timp vagi sau ne specifice,
indicand astfel folosirea imperfectului.

aadesea
menudo

a veces
cateodata

cada día
in fiecare zi

cada semana
in fiecare saptamana

cada mes
in fiecare luna

cada a&o
in fiecare an

con frecuencia
frecvent

de vez en cuando
din cand in cand

en a/uella época
in acea epoca

frecuentemente
frecvent

generalmente
in general

muchas veces
de multe ori

mucho
mult

nunca
niciodata

por un rato
pentru un timp scurt

siempre

mereu
tantas veces
de atatea ori
 todas las semanas
in fiecare saptamana

todos los días

in fiecare zi

todo el tiempo
tot timpul

varias
de maiveces
multe ori

Unele din acestea sunt mai evidente decat altele. $etoda cea mai sigura pentru a le invata
e sa practicati, practicati, practicati

Gorbind de practica, una din cea mai buna metoda e sa repetati. Sa repetam :

<;presii care indica folosirea trecutului perfect

a,er la semana pasada

ieri saptamana trecuta
anoche el mes pasado
aseara luna trecuta
el otro día el a&o pasado
in cealalta zi anul trecut
entonces hace dos días% a&os
atunci acum doua zile, ani
esta ma&ana a,er por la ma&ana
in dimineata asta ieri dimineata

<;presii care indica folosireaf imperfectului

a menudo generalmente
adesea in general
a veces muchas veces
cateodata de mlulte ori
cada día siempre
 infiecarezi mereu
cada a&o todo el tiempo
in fiecare an tot timpul
de vez en cuando varias veces
din cand in cand de mai multe ori

?recutul nedefinit: Part. 

Gebele de con#ugarea a 9 si a 99-a -ar si -er care isi sc2imba baza la prezent nu o
schimba si la trecutul nedefinit. Se con#uga ca si celelalte verbe regulate.
•

Prezent ?recutul nedefinit

entender entender
entiendo entendL
entiendes entendiste
entiende entendiJ
entendemos entendimos
entendis entendisteis
entienden entendieron
Prezent ?recutul nedefinit

cerrar cerrar
cierro cerr
cierras cerraste
cierra cerrJ
cerramos cerramos
cerrMis cerrasteis
cierran cerraron

Gebele de con#ugarea a 999-a -ir care i-si sc2imba baza la prezent o sc2imba si la
trecutul nedefinit, dar intr-un mod diferit. Ele sc2imba e:i si o:u la persoana a 999-a
singular si plural. Studiati exemplele de mai #os.

Prezent ?recutul nedefinit

preferir preferir
prefiero preferL
prefieres preferiste
prefiere prefiriJ
preferimos preferimos
 preferLs preferisteis
prefieren prefirieron

Prezent ?recutul nedefinit

dormir dormir
duermo dormL
duermes dormiste
duerme durmiJ
dormimos dormimos
dormLs
duermen dormisteis
durmieron

mperfectul : Part. 

entru a intelege mai bine imperfectul fata de trecutul nedefinit, studiati frazele de mai
#os:

• 9n timpul zilei am lucrat la agentie. trecutul nedefinit

9n timpul zilei lucram la agentie. imperfect

Am vizitat-o pe bunica in fiecare zi. trecutul nedefinit

# vizitam pe bunica in fiecare zi. imperfect

Hraze care folosesc imperfectul :

• Ram'n tenía miedo de hablar en público.
0ui NamJn ii era frica sa vorbeasca in public.

8o creía /ue Duan podía hacerlo.

Eu credeam ca 6uan putea sa o faca.

e gustaba el coche.
9-mi placea masina.

9mperfect este folosit si pentru a descrie cum sau ce lucru ne placea. Holositi imperfectul
cand descrieti caracteristicile unei persoane, lucru sau conditie.

• <ra un muchacho mu, inteligente.

Era un baiat foarte inteligent.
<ra una se&orita mu, guapa.
Era o domnisoara foarte frumoasa.
 !as ventanas estaban abiertas.
Herestrele erau desc2ise.

!a casa era blanca.

%asa era alba.

?recutul nedefinit : Part. 2

entru a pastra
nedefinit. sunetul fac
Urmatoarele infinitivului,
sc2imbariun numar
numai la de verbe
forma ,oisi
: sc2imba ortografia la trecutul

• Gerbele care se termina in -gar sc2imba g cu gu

Gerbele care se termina in -car sc2imba c cu /u
Gerbele care se termina in -zar sc2imba z cu c

9ata trei exemple:

• ,o "ugué #ugar
,o bus/ué buscar
,o almorcé almorzar

$ai #os aveti cateva verbe care isi sc2imba ortografia la persoana 9 de la trecutul
nedefinit:
•

-gar -car -zar

cegar aparcar almorzar

colgar buscar autorizar
#ugar clarificar cazar
llegar clasificar comenzar
pagar destacar cruzar
plegar empacar empezar
regar #ustificar forzar
rogar practicar organizar
tragar sacar simbolizar
vagar tocar tropezarse

entru verbele care se termina in -aer, -eer, -oLr, si -oer, forma l,QellaQusted foloseste
sfarsitul ,o in loc de iJ si a treia persoana plural foloseste sfarsitul ,eron in loc de
ieron. Hormele ramase au un accent pe litera i.
 • creer

creí
creíste
cre,'
creímos
creísteis
cre,eron

!lte verbe ca si creer:

• caer
leer
oLr
poseer
proveer
roer

Exceptii de la aceasta regula sunt:

• traer
atraer
distraer

Gerbele care se termina in -uir se sc2imba in acelasi mod, dar accentul pe litera i ramane
numai la forma "'o".
• huir

2uí
2uiste
2u,'
2uimos
2uisteis
2u,eron

!lte verbe ca si 2uir sunt:

• construir
contribuir
destruir
fluir
incluir
influir
<;emple:

• o construL una casa. - Eu am construit o casa%

• T incluiste dos palabras. - &u ai inclus doua cuvinte%
• El t flu'J. - Ceaiul a curs%

8 Sa recapitulam con#ugarile invatate in aceasta lectie:

• ?recutul nedefinit : creer, caer, leer, oLr

•
creL
creLste
cre'J
creLmos
creLsteis
cre'eron
• ?recutul nedefinit : huir, construir, contribuir, incluir
• 2uL
2uiste
2u'J
2uimos
2uisteis
2u'eron

?recutul nedefinit
Urmatoarele verbe sunt : Part.
neregulate la trecutul imperfect2
si trebuie memorate:

decir traer ver

di#e tra#e vi
di#iste tra#iste viste
di#o tra#o vio
di#imos tra#imos vimos
di#isteis tra#isteis visteis
di#eron tra#eron vieron

!a fel ca si traer% sunt:

atraer
detraer
distraer
extraer
 maltraer
retraer
sustraer

Gerbele care se teremina in -ucir sunt neregulate si se con#uga asa:

• producir

produ"e
produ
produ"iste
"o
produ"imos
produ"isteis
produ"eron

Alte verbe in aceasta categorie sunt:

• aducir
conducir
coproducir
deducir
inducir
introducir
reducir
traducir

?recutul nedefinit : Part. 2

$ai multe verbe care sunt neregulate la trecutul imperfect urmeaza un model specific. 9n
timp ce i-si sc2imba baza, toate au urmatoarele terminatii:

• -e
-iste
-o
-imos
-isteis
-ieron

9ata verbele, alaturi de baza lor corespunzatoare, sc2imbata:

nfinitiv aza schimbata

 andar anduv-
estar estuv-
tener tuv-
caber cup-
2aber 2ub-
poder pud-
poner pus-
saber sup-
2acer 2ic-
Fuerer
venir Fuis-
vin-

Ioua exemple dupa cum se aplica aceast model:

estar estuv- saber sup-

estuve supe
estuviste supiste
estuvo supo
estuvimos supimos
estuvisteis supisteis
estuvieron supieron

invatat, ca se P
#bservatie: exceptie
sc2imba ineste a treia
"z" si persoana
formeaza singular de la verbul 2acer. Iupa cum ati
"2izo."

8 Sa recapitulam ce am invatat in aceasta lectie

verbe cu un model de con"ugare neregulata la trecutul imperfect : andar, estar, tener,
caber, 2aber, poder, poner, saber, 2acer, Fuerer, venir

nfinitiv azaschimbata ?ereminatiile

andar anduv- -e
estar estuv- -iste
tener tuv- -o
caber cup- -imos
2aber
poder 2ub-
pud- -isteis
-ieron
poner pus-
saber sup-
 2acer 2ic-
Fuerer Fuis-
venir vin-

?recutul nedefinit vs mperfect : Part 

Ie#a a-ti invatat ca trecutul nedefinit si imperfectul se folosesc in situatii diferite.
Trecutul nedefinit se foloseste cu situatii din trecut care sunt complete terminate in
timpul la care ne referim, iar imperfectul prezinta actiuni din trecut care nu sunt terminate
sunt in curs de desfasurare in timpul la care ne referim.
• <studié dos 2oras.

Am studiad doua ore.

actiune completa

o estudiaba antes de los examenes.

Eu invatam inaintea examenelor.

actiunea nu are nici inceput nici sfarsit

9ata si mai multe exemple:

conocer

• 9onocí a 6uan 2ace cinco aos.

!-am cunoscut pe 6uan acum 5 ani.

trecutul nedefinit

En aFuella poca conocíamos mu' bien la ciudad.

9n acel timp cunosteam foarte bine orasul.

imperfect

/uerer

• $arLa /uiso comprar la casa.

$aria a vrut sa cumpere casa.

trecutul nedefinit
6uan /uería comprar la casa.
 6uan vroia sa cumpere casa.
imperfect

no /uerer

• $arLa no /uiso comprar la casa.

$aria nu a vrut sa cumpere casa.

trecutul nedefinit

6uan no /uería comprar la casa.

6uan nu vroia sa cumpere casa.
imperfect

saber

• $arLa lo supo a'er.

$aria l-a stiut ieri.

trecutul nedefinit

6uan sabía Fue $arLa venLa.

6uan stia ca $aria venea.

imperfect

poder

• $arLa pudo levantar la mesa.

$aria a putut sa ridice masa.

trecutul nedefinit

6uan podía participar en la manifestaciJn.

6uan putea sa participe la manifestatie.

imperfect

tener

• $arLa tuvo una carta de su mamM.

$aria a avut o scrisoare de la mama ei.

trecutul nedefinit
 6uan tenía un coc2e nuevo.

6uan avea o masina noua.

imperfect

?recutul nedefinit si mperfect:

Recapitulare
Trecutul
9ata nedefinit
cele trei tipuri side9mperfect: Necapitulare
verbe regulate, con#ugate la trecutul nedefinit:

hablar comer vivir

2abl comL vivL

2ablaste comiste viviste
2ablJ comiJ viviJ
2ablamos comimos vivimos
2ablasteis comisteis vivisteis
2ablaron comieron vivieron

#bservatie: forma nosotros pentru verbele terminate in -ar si -ir este aceeasi pentru
trecutul nedefinit si timpul prezent: hablamos% vivimos.

9ata cele trei verbe regulate la imperfect:

hablar comer vivir

2ablaba comLa vivLa

2ablabas comLas vivLas
2ablaba comLa vivLa
2ablMbamos comLamos vivLamos
2ablabais comLais vivLais
2ablaban comLan vivLan

Gorbind in general, timpul trecut perfect e folosit pentru actiuni care au avut loc in trecut
si care
fost au fost terminate,
terminate pede
sunt in curs cand imperfectul
desfasurare in etimpul
folositlapentru
care neactiuni din trecut care nu au
referim.
 • Iavid habl' dos 2oras.

Iavid a vorbit doua ore.

actiunea a avut loc in trecut si s-a terminat

entru verbele care se termina in -aer, -eer, -oLr, si -oer, forma l,QellaQusted foloseste
sfarsitul ,o in loc de iJ si a treia persoana plural foloseste sfarsitul ,eron in loc de
ieron. Hormele ramase au un accent pe litera i.

• creer

creí
creíste
cre,'
creímos
creísteis
cre,eron
• 0as profesoras hablaban en espaol.

Hetele vorbeau in spaniola.

in acel timp vorbeau, actiunea nu era terminata

Ser, ir, dar si 2acer sunt neregulate la trecutul nedefinit:

ser ir

fui fui
fuiste fuiste
fue fue
fuimos fuimos
fuisteis fuisteis
fueron fueron

dar hacer

di 2ice
diste 2iciste
dio 2izo
dimos 2icimos
disteis
dieron 2icisteis
2icieron

#bservatie: Este corectK intradevar ser si ir au aceeasi con#ugare la trecutul nedefinit+

Exista numai trei verbe neregulate la imperfect:

ser ir ver

era iba veLa

eras ibas veLas
era iba veLa
ramos
erais Lbamos
ibais veLamos
veLais
eran iban veLan

Unele cuvinte si fraze indica o perioada de timp specificata si astfel sunt un indiciu
pentru folosirea trecutului imperfect.

• a,er
ieri

antea,er
alaltaieri

anoche
aseara

desde el primer
din primul momento
moment

durante dos siglos

timp de doua secole

el otro día
cealalta zi

en ese momento
in acel moment

entonces
atunci

esta ma&ana
in aceasta dimineata
esta tarde
in aceasta dupa-miaza
 la semana pasada
saptamana trecuta

el mes pasado
luna trecuta

el a&o pasado
anul trecut

hace dos
acum días%
doua zile,a&os
ani

a,er por la ma&ana

ieri dimineata

a,er por la tarde

ieri dupa-amiaza

!lte cuvinte si fraze indica repetativitatea, perioade de timp vagi sau ne specifice,
indicand astfel folosirea imperfectului.

• a menudo
adesea

acateodata
veces

cada día
in fiecare zi

cada semana
in fiecare saptamana

cada mes
in fiecare luna

cada a&o
in fiecare an

con frecuencia
frecvent
de vez en cuando
din cand in cand
 en a/uella época
in acea epoca

frecuentemente
frecvent

generalmente
in general

muchas
de multeveces
ori

mucho
mult

nunca
niciodata

por un rato
pentru un timp scurt

siempre
mereu

tantas veces
de atatea ori
todas las semanas
in fiecare saptamana

todos los días

in fiecare zi

todo el tiempo
tot timpul

varias veces
de mai multe ori

Gebele de con#ugarea a 9 si a 99-a -ar si -er care isi sc2imba baza la prezent nu o
schimba si la trecutul nedefinit. Se con#uga ca si celelalte verbe regulate.
•
 Prezent ?recutul nedefinit

cerrar cerrar
cierro cerr
cierras cerraste
cierra cerrJ
cerramos cerramos
cerrMis cerrasteis
cierran cerraron

Gebele
trecutulde con#ugarea
nedefinit, dar aintr-un
999-a -ir
modcare i-si sc2imba
diferit. bazae:i
Ele sc2imba la prezent
si o:u laopersoana
sc2imba asi999-a
la
singular si plural. Studiati exemplele de mai #os.

Prezent ?recutul nedefinit

preferir preferir
prefiero preferL
prefieres preferiste
prefiere prefiriJ
preferimos preferimos
preferLs preferisteis
prefieren prefirieron

Prezent ?recutul nedefinit

dormir dormir
duermo dormL
duermes dormiste
duerme durmiJ
dormimos dormimos
dormLs dormisteis
duermen durmieron

entru a pastra sunetul infinitivului, un numar de verbe i-si sc2imba ortografia la trecutul
nedefinit. Urmatoarele fac sc2imbari numai la forma ,o:
Gerbele care se termina in -gar sc2imba g cu gu
Gerbele care se termina in -car sc2imba c cu /u
Gerbele care se termina in -zar sc2imba z cu c
Gerbele care se termina in - aer% -eer% -oír% -oer, si uir sc2imba i' cu ,o si ieron cu ,eron

9ata inca trei verbe care sunt neregulate la trecutul nedefinit:

 •

decir traer ver

di#e tra#e vi
di#iste tra#iste viste
di#o tra#o vio
di#imos tra#imos vimos
di#isteis tra#isteis visteis
di#eron tra#eron vieron

Gerbele care se termina in -ucir sunt neregulate si se con#uga astfel:

• producir

produ"e
produ"iste
produ"o
produ"imos
produ"isteis
produ"eron

$ai multe verbe care sunt neregulate la trecutul imperfect urmeaza un model aparte. 9n
timp ce i-si sc2imba baza, toate au urmatoarele terminatii:

•
-e
-iste
-o
-imos
-isteis
-ieron

9ata verbele, alaturi de baza lor corespunzatoare, sc2imbata:

nfinitiv aza schimbata

andar anduv-
estar estuv-
tener tuv-
caber cup-
2aber 2ub-
poder pud-
 poner pus-
saber sup-
2acer 2ic-
Fuerer Fuis-
venir vin-

%ateva exemple cu trecutul nedefinit si imperfect, alaturate:

conocer

•
9onocí a Iavid 2ace cuatro aos.
!-am cunoscut pe Iavid acum patru ani.
trecutul nedefinit

En aFuella poca conocíamos mu' bien el pueblo.

9n acel timp cunosteam foarte bine satul.

imperfect

/uerer

• $arLa /uiso comprar la casa.

$aria a vrut sa cumpere casa.

trecutul nedefinit

Iavid /uería comprar la casa.

Iavid vroia sa cumpere casa.

imperfect

no /uerer

• $arLa no /uiso comprar la casa.

$aria nu a vrut sa cumpere casa.

trecutul nedefinit

Iavid no /uería comprar la casa.

Iavid nu vroia sa cumpere casa.

imperfect
saber
 • $arLa lo supo a'er.

$aria l-a stiut ieri.

trecutul nedefinit

Iavid sabía Fue $arLa venLa.

Iavid stia ca $aria venea.

imperfect

poder
• $arLa pudo levantar la mesa.

$aria a putut sa ridice masa.

trecutul nedefinit

Iavid podía participar en la manifestaciJn.

Iavid putea sa participe la manifestatie.

imperfect

tener

• $arLa tuvo una carta de su mamM.

$aria a avut
trecutul o scrisoare de la mama ei.
nedefinit

Iavid tenía un coc2e nuevo.

Iavid avea o masina noua.

imperfect

*+ace ...* adica *acum ...*

9ntr-o lectie trecuta a-ti invatat sa folositi verbul hacer cu timpul prezent al unui verb
pentru a indica durata de timp si actiunea care are loc:

• +ace 8 timp 8 /ue 8 timpul prezent al verbului

+ace
Ie unun
an a&o /uespaniola.
studiez estudio espa&ol.
%and verbul este la trecut, se transmite un alt inteles:

• +ace 8 timp 8 /ue 8 trecutul nedefinit al verbului

+ace un a&o /ue estudié espa&ol.

!m studiat spaniola acum un an.

Exista si alt mod pentru a transmite aceeasi idee:

•
Trecutul nedefinit al verbului 8 hace 8 timp
<studié espa&ol hace un a&o.
!m studiat spaniola acum un an

Pbservati diferentele si asemanarile:

• +ace un a&o /ue estudio espa&ol.

Ie un an studiez spaniola.

+ace un a&o /ue estudié espa&ol.

!m studiat spaniola acum un an.

<studié espa&ol hace un a&o.

!m studiat spaniola acum un an.

)ormarea adverbelor
!dverbele sunt cuvinte care descriu sau modifica verbe, ad#ective sau alte adverbe.

• <l alearga repede.

"repede" descrie cum "alearga"

<a vorbeste mai rar decat el.

"rar" descrie cum "vorbeste"
"mai" modifica "rar"

%ele mai multe adverbe spaniole sunt formate prin adaugarea lui -mente la forma
feminina singular a ad#ectivului.

Ad"ectiv )orm.)eminina Adverb

 claro clara claramente
constante constante constantemente
difLcil difLcil difLcilmente

#bservatie: %and un ad#ectiv are un accent scris, adverbul il pastreaza.

!lt mod de a forma adverbul este folosirea prepozitiei con 8 forma de singular a
substantivului.

• cuidadoso gri#uliu
cuidadosamente sau con cuidado

perfecto perfect
perfectamente sau con perfecci'n

carioso afectiv
cari&osamente sau con cari&o

Unele adverbe nu urmeaza nici un model si cel mai simplu e sa le memorati. 9ata o lista
cu unele din acestea:

• bastante
destul, destul de

demasiado
prea mult

mal
rau

mucho
mult

mu,
foarte

nunca
niciodata

peor
mai rau

poco
 putin

siempre
mereu

%and doua adverbe modifica acelasi verb, numai al doilea foloseste terminatia -mente.
Pbservati ca primul adverb este la forma feminina singular a ad#ectivului.

• Duan traba"a lenta , cuidadosamente.

6uan munceste incet si cu gri#a.
<l chico le habla clara , cortésmente.
Xaiatul ii vorbeste clar si politicos.

<l autor escribi' r(pida , f(cilmente.

!utorul a scris repede si usor.

0ub"unctivul : Part. 
Tema sub#unctivului este destul de dificila, mai dificil decat e necesar. Sa incercam sa ne
apropiem incet de acesta parte importanta din limba spaniola.

Sub#unctivul nu este un timp, mai degraba un mod. ?impul se refera cand actiunea are
loc trecut,
$odul prezent,este
sub#unctiv viitor,
foarteinmult
timpfolosit
ce modul reflecta
in limba cum simte vorbitorul actiunea.
spaniola.

!ti studiat modul indicativ. !cesta este folosit pentru a exprima informatii efective,
sigure si obiective.

• 1sted va al Perú en diciembre.

Iumneata mergi in eru in decembrie.

ropozitia de deasupra relateaza simplu faptul ca dumneata mergi in eru in decembrie,

astfel este folosit modul indicativ.

Sa sc2imbam putin exemplul anterior:

•
$o dudo /ue usted va al Perú en diciembre.
Ou me indoiesc ca dumneata mergi in eru in Iecembrie.
9n aceasta propozitie "no dudo" introduce calitatea de siguranta, -- vorbitorul nu are nici
o indoiala, astfel modul indicativ este folosit in a doua clauza 4va7 la fel ca si in prima
4no dudo7.

Sa facem o alta mica sc2imbare:

• =udo /ue usted va,a al Perú endiciembre.

$a indoiesc ca dumneata mergi in eru in decembrie.

9n propozitia de deasupra, clauza "dudo" introduce o cantitate de nesiguranta, --

vorbitorul are indoiala, astfel, aici modul sub#unctiv este folosit in a doua parte 4va,a7.

$odul sub"unctiv este folosit pentru a exprima orice cu exceptia sigurantei si

obiectivitatii: lucruri precum indoiala, nesiguranta, subiectivitatea, etc.

• 8o dudo /ue usted va,a al Perú en diciembre.

$a indoiesc ca dumneata mergi in eru in Iecembrie.

%um propozitia de deasupra nu exprima o certitudine, sub#unctivul 4va,a7 este cerut in a

doua parte a propozitiei.

Iiferenta dintre indicativ si sub#unctiv este diferenta dintre certitudineQobiectivitate

indicativ si posibilitateQsubiectivitate sub#unctiv.

• ndicativ

Duan se duce la magazin.

!ceasta propozitie exprima starea de siguranta, un fapt obiectiv ca 6uan se duce
la magazin.

0tiu ca Duan se duce la magazin.

%lauza "stiu" spune ca vorbitorul stie ca e o certitudine, obiectiva, ca 6uan se
duce la magazin.

$u e nici o indoiala ca Duan se duce la magazin.

%lauza "nu e nici o indoiala" spune ca vorbitorul stie ca e o certitudine, obiectiva,
ca 6uan se duce la magazin.

0ub"unctive

2reau ca Duan sa se duca la magazin.

 %lauza "vreau" spune ca vorbitorul simte ca nu e ceva sigur, daca 6uan se duce la
magazin.

0per ca Duan sa se duca la magazin.

%lauza "Sper" spune ca vorbitorul simte ca nu e ceva sigur, daca 6uan se duce la
magazin.

<ste posibil ca Duan sa se duca la magazin.

%lauza "este posibil" spune ca vorbitorul simte ca nu e ceva sigur, daca 6uan se
duce la magazin.

< bine ca Duan sa se duca la magazin.

%lauza "e bine" spune ca vorbitorul exprima o opinie subiectiva.

< important ca Duan sa se duca la magazin.

%lauza "e important" spune ca vorbitorul exprima o opinie subiectiva.

Ieoarece sunt unele nesigurante sau subiectivitati care sa ceara folosirea sub#unctivului,
de obicei le veti vedea in propozitii care contin o clauza principala care introduce o
calitate de nesiguranta sau subectivitate.

• 0per ca ea sa vina.
sper  clauza principala

0tiu ca ea o sa vina.
Stiu  clauza principala
0imt ca ea o sa vina.
Simt  clauza principala.

Toate exemplele de deasupra au o clauza principala, dar numai prima si a treia introduce
un element de nesiguranta si subiectivitate.

9n invatarea sub#unctivului este foarte a#utator daca mai intai puteti recunoaste aceste
clauze. Urmatoarea lista contine clauzele cele mai comune asociate cu folosirea
sub#unctivului:

• a menos /ue ...

ce putin daca ...

antes
inainte4de7
ca .../ue ...

con tal 4de7 /ue ...

doar ca sa ...

cuando ...
cand ...

conviene /ue ...

e convenabil ca ...

despues 4de7 /ue ...

dupa ...

dudar /ue ...

a se indoi ca ...

en caso de /ue ...

in caz ca ...

en cuanto ...
in cat priveste ..., de indata ce ...

es aconse"able /ue ...

e recomandabil ca ...

es bueno /ue ...

e bine ca ...

eesdificil
difícil.../ue ...

es dudoso /ue ...

e indoielnic ...

es f(cil /ue ...

e usor ...

es fant(stico /ue ...

e fantastic ...

es importante /ue ...

e important ...

es imposible /ue ...

e imposibil ...
es improbable /ue ...
e improbabil ...
es incierto /ue ...
e incert ...

es increíble /ue ...

e incredibil ...

es 4una7 l(stima /ue ...

e pacat ...

eesrau
malo
... /ue ...

es me"or /ue ...

e mai bine ...

es menester /ue ...

e nevoie ...

es necesario /ue ...

e necesar ...

esperar /ue ...

a spera ...

es posible /ue ...

e posibil ...
es preciso /ue ...
e pretios necesar ...

es preferible /ue ...

e preferabil ...

es probable /ue ...

e probabil ...

es raro /ue ...

e ciudat rar ...

es ridículo /ue ...

e ridicol ...

estar contento /ue

a fi fericit ca ...
es terrible /ue ...
e teribil %! ...

hasta /ue ...

pana ...

insistir en /ue ...

a insista ...

mandar /ue ...

a trimite ordona ...
m(s vale /ue ...
e mai bine mai valoros ...

mientras /ue ...

in timp ce ...

negar /ue ...

a nega ca ...

no creer /ue ...

a nu crede ca ...

no es cierto /ue ...

nu e sigur ca ...

no estar convencido de /ue ...

a nu fi convins ca ...

no estar seguro de /ue ...

a nu fi sigur ca ...

no es verdad /ue ...

a nu fi adevarat ca ...

no imaginarse /ue ...

a nu-si imagina ca ...

no parecer /ue ...

a nu parea ca ...

anonupensar /ue......
gandi ca

no suponer /ue ...

a nu presupune ca ...

o"al( /ue ...

sper ca ...

para /ue ...

pentru ce ca ..., ca sa ...

pedir /ue ...

a cere a ruga ...

preferir /ue ...

a prefera ...

prohibir /ue ...

a interzice ...

puede ser /ue ...

poate fi ca ...

/uerer /ue ...

a vrea sa ...

recomendar /ue ...

a recomanda ...

arogar
ruga /ue
... ...

sentir /ue ...

a regreta simti ...

sin /ue ...

fara ...

sugerir /ue ...

a sugera ...

tan pronto como ...

tot atat de curand repede ...

temer /ue ...

a se teme ca ...
tener miedo de /ue ...
a-i fi frica ca... , a se teme ...
Iupa cum a-ti vazut, lista e destul de lunga si nici macar nu e o lista comleta. $ai sunt
inca multe expresii care cer folosirea sub#unctivului. 9n loc sa incercati sa memorati o
lista atat de lunga, mai bine va familiarizati cu o lista mai scurta cu expresii cu care nu se
foloseste sub#unctivul.

• creer /ue ...

a crede ca ...

no dudar /ue ...

a nu se indoi ca ...
es cierto /ue ...
e sigur ca ...

es claro /ue ...

e clar ca ...

es evidente /ue ...

e evident ca ...

es obvio /ue ...

e clar evident ...

estar seguro /ue ...

a fi sigur ca ...

es verdad /ue ...

e adevarat ca ...

no cabe duda /ue ...

nu e nici o indoiala ca ...

no es dudoso /ue ...

nu e indoielnic ca ...

no ha, duda /ue ...

nu e nici o indoiala ca ...

!cestea expresima o cantitate de siguranta, ele nu necesita folosirea sub#unctivului.

Iaca intalniti
principala o propozitie
introduce cu o sau
siguranta clauza principala, urmata
obiectivitate de ovaa doua
propozitia folosiclauza,
modulsiindicativ
clauza in
a doua clauza, cat timp propozitia va preciza ceva sigur.
Iaca intalniti o propozitie cu o clauza principala urmata de o a doua clauza, si clauza
principala nu introduce siguranta sau obiectivitate, propozitia va folosi modul
sub"unctiv in a doua clauza, cat timp propozitia nu va preciza ceva sigur.

8 Sa recapitulam :

• odul ndicativ
certitudine si obiectivitate

odul 0ub"unctiv
incertitudine si subiectivitate

0ub"unctivul : Part. 
9n art. 9 a-ti invatat ca modul sub#unctiv este folosit ori de cate ori vorbitorul simte
indoiala sau incertitudine despre actiunea propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o
opinie subiectiva.
9n aceasta lectie veti invata cum se con#uga sub#unctivul la timpul prezent.

entru cele mai multe verbe, sub#unctivul prezent se formeaza urmand acesti trei pasi:

/. 9ncepeti cu forma ,o a indicativului prezent.

. !poi eliminati terminatia -o.

&. Si in final, adaugati urmatoarele terminatii:

• verbe de con"ugarea  4-ar7:

-e, -es, -e, -emos, -is, -en

verbe de con"ugarea a -a si a -a 4-er si -ir7:

-a, -as, -a, -amos, -Mis, -an

Gerbe regulate de con#ugarea 9, ca si hablar 'o 2ablo.

• hablo - o  2abl

2abl 8 e  hable
2abl 8 es  hables
2abl 8 e  hable
2abl 8 emos  hablemos
 2abl 8 is  habléis
2abl 8 en  hablen

Gerbe regulate de con#ugarea a 99-a, ca si comer 'o como.

• como - o  com

com 8 a  coma
com 8 as  comas
com
com 8
8 aamos
 coma
 comamos
com 8 Mis  com(is
com 8 an  coman

Gerbe regulate de con#ugarea a 999-a, ca si vivir 'o vivo.

• vivo - o  viv

viv 8 a  viva
viv 8 as  vivas
viv 8 a  viva
viv 8 amos  vivamos
viv 8 Mis  viv(is
viv 8 an  vivan

$odelul functioneaza si cu verbe care au forma "'o" neregulata la prezentul indicativ.

Studiati urmatoarele exemple:

conocer 'o conozco

conozc 8 o  conozco

• conozc 8 a  conozca
conozc 8 as  conozcas
conozc 8 a  conozca
conozc 8 amos  conozcamos
conozc 8 Mis  conozc(is
conozc 8 an  conozcan

tener 'o tengo

tengo - o  teng
• teng 8 a  tenga
teng 8 as  tengas
 teng 8 a  tenga
teng 8 amos  tengamos
teng 8 Mis  teng(is
teng 8 an  tengan

salir 'o salgo

salgo - o  salg

• salg 8 a  salga
salg 8 as  salgas
salg 8
salg 8 amos
a  salga
 salgamos
salg 8 Mis  salg(is
salg 8 an  salgan

entru verbele terminatte in -ar si -er si care au baza scimbatoare o:ue e:i, e:ie, metoda
se aplica la fel folosind forma "'o" a indicativului prezent, cu exceptia ca verbele nu i-si
sc2imba baza la formele nosotros si vosotros. Studiati exemplele de mai #os:

pensar 'o pienso

pienso - o  piens

• piens 8 e  piense
piens 8 es  pienses
piens 8 e  piense

pens 8
pens 8 emos  pensemos
is  penséis
piens 8 en  piensen

perder 'o pierdo

pierdo - o  pierd

• pierd 8 a  pierda
pierd 8 as  pierdas
pierd 8 a  pierda
perd 8 amos  perdamos
perd 8 Mis  perd(is
pierd 8 an  pierdan

contar 'o cuento

cuento - o  cuent

• cuent 8 e  cuente
cuent 8 es  cuentes
cuent 8 e  cuente
 cont 8 emos  contemos
cont 8 is  contéis
cuent 8 en  cuenten

volver 'o vuelvo

vuelvo - o  vuelv

• vuelv 8 a  vuelva
vuelv 8 as  vuelvas
vuelv 8 a  vuelva

volv 8 Mis
volv 8 amos  volvamos
 volv(is
vuelv 8 an  vuelvan

entru verbele terminate in -ir si care i-si sc2imba baza, formula se aplica la fel, cu
exceptia ca baza se sc2imba la formele nosotros si vosotros urmand urmatoarele reguli:
verbele care sc2imba o:ue sc2imba o cu u, verbele care sc2imba e:ie vor sc2imba e cu i,
iar cele care sc2imba e:i vor sc2imba e cu i. Studiati urmatoarele exemple:

dormir 'o duermo

duermo - o  duerm

• duerm 8 a  duerma
duerm 8 as  duermas
duerm 8 a  duerma

durm 8
durm 8 amos  durmamos
Mis  durm(is
duerm 8 an  duerman

sentir 'o siento

siento - o  sient

• sient 8 a  sienta
sient 8 as  sientas
sient 8 a  sienta
sint 8 amos  sintamos
sint 8 Mis  sint(is
sient 8 an  sientan

pedir 'o pido

pido - o  pid

• pid 8 a  pida
pid 8 as  pidas
pid 8 a  pida
 pid 8 amos  pidamos
pid 8 Mis  pid(is
pid 8 an  pidan

$ai sunt doar cateva reguli pentru con#ugarea verbelor la sub#unctivul prezent. !cestea
vor fi acoperite in urmatoarele lectii.

8 Sa recapitulam ce am invatat in aceasta lectie:

•
0ub"unctivul prezent - hablar
2able
2ables
2able
2ablemos
2ablis
2ablen
• 0ub"unctivul prezent- comer

coma
comas
coma
comamos
comMis
coman
• 0ub"unctivul prezent- vivir

viva
vivas
viva
vivamos
vivMis
vivan
• 0ub"unctivul prezent - verbe cu persoana  neregulata la indicativul prezent

conocer - conozca, conozcas, conozca, conozcamos, conozcMis, conozcan

tener - tenga, tengas, tenga, tengamos, tengMis, tengan

salir - salga, salgas, salga, salgamos, salgMis, salgan

0ub"unctivul prezent - verbele terminate in -ar si -er si care i-si schimba baza :
 • pensar

piense
pienses
piense
pensemos
pensis
piensen

0ub"unctivul prezent - verbele terminate in -ir si care i-si schimba baza

• dormir - durmamos

sentir - sintamos

pedir - pidamos

0ub"unctivul : Part. 

9n art. 9 a-ti invatat ca modul sub#unctiv este folosit ori de cate ori vorbitorul simte
indoiala sau incertitudine despre actiunea propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o
opinie subiectiva.

9n art. 99, a-ti invatat regulile de baza pentru con#ugarea verbelor regulate si a celor cu
baza sc2imbatoare o:ue, e:ie, e:i.
!-ti invatat ca verbele terminate in -ar adauga terminatiile:

• -e% -es% -e% -emos% -éis% -en

si cele terminate in -er si -ir iau terminatiile:

• -a% -as% -a% -amos% -(is% -an

9n aceasta lectie veti invata cum sa con#ugati verbele la sub#unctivul prezent care se
sc2imba ortografic.
Sc2imbarile ortografice se fac numai dintr-un singur motiv. Iaca nu am face aceste
sc2imbari si am aplica regulile de baza pe care le stim, am pierde sunetul infinitivului.
!ceste sc2imbari ortografice asigura ca rostirea propriu-zisa reflecta felul in care de fapt
aceste cuvinte sunt pronuntate.
9ata regulile pentru sc2imbarile ortografice in sub#unctivul prezent:
entru verberbele care se termina in -zar, z se sc2imba cu c cand dupa acesta vine litera
e.

empezar e:ie

• empiece
empieces
empiece
empecemos
empecis
empiecen

entru verberbele care se termina in -ger sau -gir, g se sc2imba cu " cand dupa acesta
vine litera a.

escoger

• esco"a
esco"as
esco"a
esco"amos
esco"Mis
esco"an

elegir e:i

• eli"a
eli"as
eli"a
eli"amos
eli"Mis
eli"an

entru verberbele care se termina in -guir, gu se sc2imba in g cand vine inaintea literei a.

seguir e:i

• siga
sigas
si
siggaamos
sigMis
sigan
entru verberbele care se termina in -car, c se sc2imba in /u cand vine inaintea literei e.

buscar

• bus/ue
bus/ues
bus/ue
bus/uemos
bus/uis
bus/uen

entru verberbele care se termina in -gar, g se sc2imba in gu cand vine inaintea lui e.

pagar

• pague
pagues
pague
paguemos
paguis
paguen

entru verberbele care se termina in uir, adauga litera , inainte de litera a.

huir

• 2u,a
2u,as
2u,a
2u,amos
2u,Mis
2u,an

$ai e doar o singura estimare pentru con#ugarea verbelor la sub#unctivul prezent. P vom
acoperi in urmatoarea lectie.

8 Sa recapitulam sc2imbarile ortografice invatate in aceasta lectie:

-zar: z se schimba in c inaintea lui e

sub#unctivul prezent

empezar 4e:ie7
 • empiece
empieces
empiece
empecemos
empecis
empiecen

-ger sau -gir : g se schimba in " inaintea lui a

sub#unctivul prezent

escoger
• esco#a
esco#as
esco#a
esco#amos
esco#Mis
esco#an

-guir : gu se schimba in g inaintea lui a

sub#unctivul prezent

seguir 4e:i7

• siga
sigas
siga
sigamos
sigMis
sigan

-car: c se schimba in /u inaintea lui e

-gar g se schimba in gu inaintea lui e
sub#unctivul prezent

buscar 3 pagar

• busFue Q pague
busFues Q pagues
busFue Q pague
busFuemos Q paguemos
busFuis paguis
busFuen Q paguen
-uir : adauga , inaintea lui a
sub#unctivul prezent
huir

• 2u'a
2u'as
2u'a
2u'amos
2u'Mis
2u'an

0ub"unctivul : Part. 2
9n art. 9 a-ti invatat ca modul sub#unctiv este folosit ori de cate ori vorbitorul simte
indoiala sau incertitudine despre actiunea propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o
opinie subiectiva.
9n art. 99, a-ti invatat regulile de baza pentru con#ugarea verbelor regulate si a celor cu
baza sc2imbatoare o:ue, e:ie, e:i.

!-ti invatat ca verbele terminate in -ar adauga terminatiile:

• -e% -es% -e% -emos% -éis% -en

si cele terminate in -er si -ir iau terminatiile:

• -a% -as% -a% -amos% -(is% -an

9n art. 999, a-ti invatat cum sa con#ugati verbele care i-si sc2imba ortografia la
sub#unctivul prezent.

9n aceasta lectie ve-ti invata verbele care sunt neregulate la sub#unctivul prezent. Gestea
buna e ca sunt doar sase verbe, iar vestea proasta e ca trebuie sa le memorati. Iar cu
putina exersare va fi usor.

9ata cele sase verbe neregulate la sub#unctivul prezent:

dar - a da

• d
des
d
demos
deis
den
estar - a fi

• est
ests
est
estemos
estis
estn

haber - a exista

• 2a'a
2a'as
2a'a
2a'amos
2a'Mis
2a'an

ir - a merge

• va'a
va'as
va'a
va'amos
va'Mis
va'an

saber - a sti

• sepa
sepas
sepa
sepamos
sepMis
sepan

ser - a fi

• sea
seas
sea
seamos
seMis
sean
0ub"unctivul : Part. 2
9n art. 9 a-ti invatat ca modul sub#unctiv este folosit ori de cate ori vorbitorul simte
indoiala sau incertitudine despre actiunea propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o
opinie subiectiva.
9n artile 99 - 9G, a-ti invatat regulile de con#ugare a verbelor la sub#unctivul prezent.

9n aceasta lectie veti exersa una din multele moduri in care sub#unctivul e folosit : sa
exprime dorinta.
9ata o lista cu cele mai comune expresii care introduc un aspect de dorinta propozitiei, si
de aceea cer folosirea sub#unctivului.

• esperar /ue
a spera ca ...

insistir en /ue ...

a insista sa ...

mandar /ue ...

a ordona sa ...

preferir /ue ...

a prefera ...

prohibir /ue ...

a interzice sa ...

/uerer /ue ...

a vrea ...

es aconse"able /ue ...

e recomandabil ca ...

es necesario /ue ...

e necesar ca ...

pedir /ue ...

a cere sa ...

recomendar /ue ...

a recomanda ...

rogar /ue ...

 a ruga ...

sugerir /ue ...

a sugera ca ...

Netineti, exista de asemeni espresii care cer folosirea indicativului, deoarece introduc o
cantitate de siguranta si obiectivitate. 9ata o lista partiala a acestor expresii. Iesi le-am
mentionat intr-o lectie precedenta, e bine sa le exersati+

•
creer
a crede/ue ...
ca ...

no dudar /ue ...

a nu se indoi ca ...

estar seguro /ue ...

a fi sigur ca ...

no es dudoso /ue ...

nu e indoielnic ca ...

no ha, duda /ue ...

nu exista indoiala ca ...

0ub"unctivul : Part. 2
9n art. 9 a-ti invatat ca modul sub#unctiv este folosit ori de cate ori vorbitorul simte
indoiala sau incertitudine despre actiunea propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o
opinie subiectiva.
9n artile 99 - 9G, a-ti invatat regulile de con#ugare a verbelor la sub#unctivul prezent.

9n aceasta lectie veti exersa alt mod in care sub#unctivul e folosit: sa exprime ignoranta
sau indoiala.

9ata o lista cu cele mai comune expresii care introduc un aspect de ignoranta sau indoiala
propozitiei, si de aceea cer folosirea sub#unctivului.

• dudar /ue ...

a se indoi ca ...

es dudoso /ue ...

e indoielnic ca ...
es improbable /ue ...
e improbabil ca ...

es incierto /ue ...

e incert ca ...

es posible /ue ...

e posibil ca ...

no creer /ue ...

a nu crede ca ...
no es cierto /ue ...
nu e sigur ca ...

no estar convencido de /ue ...

a nu fi convins ca ...

no estar seguro de /ue ...

a nu fi sigur ca ...

no parecer /ue ...

a nu parea ca ...

no pensar /ue ...

a nu gandi ca ...

no suponer /ue ...

a nu presupune ca ...

puede ser /ue ...

poate ca ...

negar /ue ...

a nega ca ...

no es verdad /ue ...

a nu fi adevarat ca ...

no es cierto /ue ...

nu e sigur ca ...

anonu-si
imaginarse
imagina /ue
ca ......
 temer /ue ...
a se teme ca ...

Netineti, exista de asemeni espresii care cer folosirea indicativului, deoarece introduc o
cantitate de siguranta si obiectivitate. 9ata o lista partiala a acestor expresii. Iesi le-am
mentionat intr-o lectie precedenta, e bine sa le exersati+

• creer /ue ...

a crede ca ...

no dudar /ue ...

a nu se indoi ca ...

estar seguro /ue ...

a fi sigur ca ...

no negar /ue ...

a nu nega ca ...

es verdad /ue ...

e adevarat ca ...

0ub"unctivul : Part. 2

9n prima sau
indoiala parte ati invatat ca
incertitudine modul
despre sub#unctiv
actiunea este folosit
propozitiei, sau ori devorbitorul
cand cate ori vorbitorul
exprima osimte
opinie subiectiva.
9n partile 99 - 9G, ati invatat regulile de con#ugare a verbelor la sub#unctivul prezent.

9n aceasta lectie puteti exersa alt mod in care sub#unctivul e folosit : dupa anumite
expresii impersonale.

99n continuare studiati o lista cu cele mai comune expresii impersonale care cer folosirea
sub#unctivului. Geti observa ca unele din acestea le intalniti si in alte lectii despre
sub#unctiv.

• conviene /ue ...

e convenabil ca ...

es aconse"able /ue
e recomandabil ca ......

es bueno /ue ...

e bine ca ...

es difícil /ue ...

e dificil ca ...

es dudoso /ue ...

e indoielnic ca ...

es f(cil /ue ...

e usor ca ...

es fant(stico /ue ...

e fantastic ca ...

es importante /ue ...

e important ca ...

es imposible /ue ...

e imposibil ca ...

es improbable /ue ...

e improbabil ca ...

es incierto /ue ...

e incert ca ...

eesincredibil
increíbleca
/ue
... ...

es 4una7 l(stima /ue ...

e pacat ca ...

es malo /ue ...

e rau ca ...

es me"or /ue ...

e mai bine ca ...

es menester /ue ...

e nevoie ca ...

es necesario /ue ...

e necesar ca ...
es posible /ue ...
e posibil ca ...
 es preciso /ue ...
e pretios necesar ca ...

es preferible /ue ...

e preferabil ca ...

es probable /ue ...

e probabil ca ...

eesciudat
raro /ue
rar...ca ...

es ridículo /ue ...

e ridicol ca ...

es terrible /ue ...

e teribil ca ...

m(s vale /ue ...

e mai bine mai valoros ca ...

o"al( /ue ...

sper ca ...

puede ser /ue ...

poate ca ...

Netineti, exista si espresii care cer folosirea indicativului, deoarece introduc o cantitate de
siguranta si obiectivitate. 9ata o lista partiala a acestor expresii. Iesi au fost mentionate
intr-o lectie anterioara, e bine sa le exersati+

• es evidente /ue ...

e evident ca ...

es obvio /ue ...

e evident clar ca ...

es verdad /ue ...

e adevarat ca ...

no
nu eesindoielnic
dudoso /ue ...
ca ...
 no ha, duda /ue ...
nu exista indoiala ca ...

0ub"unctivul : Part. 2

9n art. 9 a-ti invatat ca modul sub#unctiv este folosit ori de cate ori vorbitorul simte
indoiala sau incertitudine despre actiunea propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o
opinie
9n subiectiva.
artile 99 - 9G, a-ti invatat regulile de con#ugare a verbelor la sub#unctivul prezent.

9n aceasta lectie veti exersa alt mod in care sub#unctivul e folosit: cu actiuni care nu sunt
inca complete.

9ata o lista cu cele mai comune expresii care indica ca actiunea nu a fost inca terminata.

• a menos /ue ...

cel putin daca ..., numai daca ...

antes 4de7 /ue ...

inainte de a ...

con tal 4de7 /ue ...

ca sa ..., pentru ca ...
cuando ...
cand ...

después 4de7 /ue ...

dupa ...

en caso de /ue ...

in caz ca ...

en cuanto ...
de indata ce ...

hasta /ue ...

pana ...

mientras /ue ...

in timp ce...
 para /ue ...
pentru ca ...

sin /ue ...

fara ...

tan pronto como ...

de indata ce ...

mportantL <;presiile de mai sus nu cer mereu sub"unctivul. $umai cand acestea
indica ca e;presia care urmeaza nu a fost inca terminata.

Netineti, exista de asemeni espresii care cer folosirea indicativului, deoarece introduc o
cantitate de siguranta si obiectivitate. 9ata o lista partiala a acestor expresii. Iesi le-am
mentionat si repetat in mai multe lectii, e bine sa le exersati+

• es cierto /ue ...

e sigur ca ...

es claro /ue ...

e clar ca ...

es evidente /ue ...

e evident ca ...

es obvio /ue
e evident ... ca ...
clar

es verdad /ue ...

e adevarat ca ...

Pronumele relativ : /ue

Urmatoarele lectii vor acoperi subiectul numit "pronumele relative". Iupa cum stiti,
pronumele se refera la un substantiv. ronumele "relative" sunt numite "relative"
deoarece aceste relateaza face referinta la substantive care au fost afirmate inainte

Un mod de a vedea pronumele relative e sa observati ca ele combina doua propozitii care
impart un substantiv comun. 9n urmatoarele exemple, substantivul comun e "lapte",
"lec2e"
• ='nde est( la leche
Unde e laptele)
 9ompraste leche.
!i cumparat lapte.

='nde est( la leche /ue compraste

Unde e laptele pe care l-ai cumparat)

!lt mod de a vedea pronumele relative este sa recunoasteti ca ele sunt folosite sa
introduca o clauza care modifica substantivul. 9n urmatorul exemplu clauza "!m terminat
noaptea trecuta" modifica substantivul "carte".
• ?erminé el libro anoche.
!m terminat cartea aseara.

<l libro es mu, e;tenso.

%artea e foarte lunga.

<l libro /ue terminé anoche es mu, e;tenso.

%artea pe care am terminat-o aseara e foarte lunga.

%el mai comun pronume relativ, si folosit in exemplele precedente, este "Fue". oate fi
folosit pentru ambele persoane si numere singular si plural. 9n acest caz "ue" este
ec2ivalntul in romana a lui "care, pe care".

•
<l hombre
Xarbatul /ue
care essarac
este pobre...... persoana, masculin, singular

!os libros /ue son e;tensos ... lucruri, plural

%artile care sunt lungi ...

!a se&orita /ue conocí ... persoana, feminin, singular

Iomnisoara pe care am cunoscut-o ...

!a carta /ue leiste ... lucru, singular, feminin

Scrisoarea pe care a-i citit-o ...

Sa vedem si alte doua exemple.

• !a casa /ue compramos es nueva.

%asa pe care am cumparat-o e noua.
<l programa /ue miraba era c'mico.
rogramul pe care-l vedeam era comic.
Pronumele relativ : /uien
%ontinund cu tema "pronumele relativ", nu uitati ca pronumele sunt cuvinte care se refera
la un substantiv.

ronumele relativ "Fuien" se refera numai la persoane si are forma de plural "Fuienes".
Ou exita distinctie intre masculin si feminin.

•
i primo%meu,
Gerisorul /uien es este
care pintor% viene
pictor, a visitarme
vine ho, azi.
sa ma viziteze día.

!a chica% con /uien fui al cine% es mi amiga.

Hata cu care am fost la film e prietena mea.

@uien estudia bastante% gana buenas notas.

%ine studiaza destul castiga note bune.

%and pronumele relativ se refera la o persoana si este intr-o pozitie de obiect direct, poate
fi folosite oricare: "Fue" sau "Fuien". !mbele sunt corecte. Pbservati ca "personalul a"
este folosit cu "Fuien", dar nu si cu "Fue".

• !a se&orita /ue conocí anoche es la hermana de Pablo.

!a se&orita a /uien conocí anoche es la hermana de Pablo.

Iomnisoara pe care am cunoscut-o aseara e sora lui aul.

%and pronumele relativ vine dupa o prepozitie si se refera la o persoana, trebuie folosit
"Fuien". Se foloseste "Fue", daca urmeaza dupa o propozitie, numai in cazul in care se
refera la lucruri.

• !os chicos% con /uienes fuimos a la pla,a% son nuestros amigos.

Xaietii cu care am fost la pla#a sunt prietenii nostri.

<l cuento en /ue pienso es e;tenso% no es corto.

ovestea la care ma gandesc e lunga, nu e scurta.

!lte doua exemple, cu folosirea lui "Fuien".

• <lla es la se&orita en /uien esto, pensando.
Ea e domnisoara la care ma gandesc.
 i padre es la persona a /uien envío la carta.
Tatal meu e persoana caruia i-i trimit scrisoarea.

Pronumele relative: el /ue% la /ue% los

/ue% las /ue - si lo /ue
ronumele relativ "el Fue" si formele sale se refera si la lucruri si la persoane. Este
diferitla de
Fue, "Fue",
Fue, observati
los Fue, ca sunt patru forme: masculin si feminin, singular si pluralK el
las Fue.

• i tía% la /ue es profesora% viene a visitarme ho, día.

$atusa mea, cea care e profesoara, vine sa ma viziteze azi.

!as mesas% las /ue son de pl(stico% son baratas.

$esele, cele care sunt de plastic, sunt ieftine.

i tío% el /ue es ta;ista% llegar( pronto.

Unc2iul meu, cel care e taximetrist, va a#unge curand.

is pantalones% los /ue son vie"os% son mu, c'modos.

antalonii mei, cei care sunt vec2i, sunt foarte comozi.

!lt set de pronume relative care pot fi folosite in loc de el Fue, la Fue, los Fue, si las Fue:
• el cual
la cual
los cuales
las cuales

!cestea nu sunt des folosite in conversatia de zi cu zi, in general sunt rezervate pentru
spaniola scrisa sau oratoriu formal.

%and pronumele relativ se refera la o idee abstracta, folositi "lo Fue".

• !o /ue /uieres no e;iste.

%eea ce vrei nu exista.

$o
Ou comprendo
inteleg ce se lo /ue ocurre.
intampla.
Ad"ectivele relative : cu,o% cu,a% cu,os%
cu,as
!d#ectivele relative "cu'o" si formele sale se traduc in romana prin "al carui" a carei,
al caror, a carora. Pbservati ca are patru forme: singular si plural, masculin si feminin:
cu'o, cu'a, cu'os, cu'as.

• !a ni&a% cu,o hermano es deportista% es mu, simp(tica.

Hata, a carui frate e sportiv, e foarte simpatica.
<l hombre% cu,a madre vi en el par/ue% escribi' su biografía.
Xarbatul, a carui mama am vazut-o in parc, a scris biografia ei.

<l coche% cu,os faros no funcionan% es un peligro.

$asina, a carei faruri nu functioneaza, e un pericol.

Pedro% cu,as hermanas son guapas% es mi amigo.

edro, al carui surori sunt frumoase, e prietenul meu.

Pbservati ca in spaniola ad#ectivul se acorda in gen si numar cu lucrul care reprezinta

proprietatea, nu cu proprietarul:

• 0a nia, cu,o hermano es deportista, es mu' simpMtica.

El 2ombre, cu,a madre vi en el parFue, escribiJ su biografLa.

El coc2e, cu,os faros no funcionan, es un peligro.

edro, cu,as hermanas son guapas, es mi amigo.

Pronumele si ad"ectivul relativ :

Recapitulare
Ultimele lectii au acoperit subiectul "pronumele si ad#ectivul relativ".
%el mai comun pronume relativ e "Fue". oate fi folosit pentru ambele persoane si
numere singular si plural. 9n acest caz "ue" este ec2ivalentul in romana a lui "care, pe
care"

• <l hombre /ue es pobre ... persoana, masculin, singular

Xarbatul care este sarac ...
 !os libros /ue son e;tensos ... lucruri, plural
%artile care sunt lungi ...

!a se&orita /ue conocí ... persoana, feminin, singular

Iomnisoara pe care am cunoscut-o ...

!a carta /ue leiste ... lucru, singular, feminin

Scrisoarea pe care a-i citit-o ...

ronumele relativ "Fuien"

Ou exita distinctie se referasinumai
intre masculin la persoane si are forma de plural "Fuienes".
feminin.

• i tío% /uien es profesor% viene a visitarme ho, día.

Unc2iul meu, care este profesor, vine sa ma viziteze azi.

!a chica% con /uien fui al cine% es mi novia.

Hata cu care am fost la film e iubita mea.

%and pronumele relativ se refera la o persoana si este intr-o pozitie de obiect direct, poate
fi folosite oricare: "Fue" sau "Fuien". !mbele sunt corecte. Pbservati ca "personalul a"
este folosit cu "Fuien", dar nu si cu "Fue".

• !a se&orita /ue conocí anoche es la hermana de Ra/uel.

!a se&orita a /uien conocí anoche es la hermana de Ra/uel.

Iomnisoara pe care am cunoscut-o aseara e sora lui NaFuel.

%and pronumele relativ vine dupa o prepozitie si se refera la o persoana, trebuie folosit
"Fuien". Se foloseste "Fue", daca urmeaza dupa o propozitie, numai in cazul in care se
refera la lucruri.

• !os chicos% con /uienes fuimos a la pla,a% son nuestros amigos.

Xaietii cu care am fost la pla#a sunt prietenii nostri.

<l libro en /ue pienso es e;tenso% no es corto.

%artea la care ma gandesc e lunga, nu e scurta.

ronumele relativ "el Fue" si formele sale se refera si la lucruri si la persoane. Este
diferit de "Fue", observati ca sunt patru forme: masculin si feminin, singular si pluralK el
Fue, la Fue, los Fue, las Fue.
 • i tía% la /ue es profesora% viene a visitarme ho, día.
$atusa mea, cea care e profesoara, vine sa ma viziteze azi.

!as mesas% las /ue son de pl(stico% son baratas.

$esele, cele care sunt din plastic, sunt ieftine.

i tío% el /ue es ta;ista% llegar( pronto.

Unc2iul meu, cel care e taximetrist, va a#unge curand.

is pantalones% los /ue son vie"os% son mu, c'modos.

antalonii mei, cei care sunt vec2i, sunt foarte comozi.

!lt set de pronume relative pot fi folosite in loc de el Fue, la Fue, los Fue, si las Fue:

• el cual
la cual
los cuales
las cuales

!cestea nu sunt des folosite in conversatia de zi cu zi, in general sunt rezervate pentru
spaniola scrisa sau oratoriu formal.

%and pronumele relativ se refera la o idee abstracta, folositi "lo Fue".

•
!o /ue
%eea ce /uieres no e;iste.
vrei nu exista.

$o comprendo lo /ue ocurre.

Ou inteleg ce se intampla.

!d#ectivele relative "cu'o" si formele sale se traduc in romana prin "al carui" a carei,
al caror, a carora. Pbservati ca are patru forme: singular si plural, masculin si feminin:
cu'o, cu'a, cu'os, cu'as.

• !a ni&a% cu,o hermano es deportista% es mu, simp(tica.

Hata, a carui frate e sportiv, e foarte simpatica.

<l hombre% cu,a madre vi en el par/ue% escribi' su biografía.

Xarbatul, al carui mama am vazut-o in parc, a scris biografia ei.

<l coche% cu,os faros no funcionan% es un peligro.

$asina, a carei faruri nu functioneaza, e un pericol.
 Pedro% cu,as hermanas son guapas% es mi amigo.
edro, al carui surori sunt frumoase, e prietenul meu.

Pbservati ca in spaniola ad#ectivul se acorda in gen si numar cu lucrul care reprezinta

proprietatea, nu cu proprietarul:

• 0a nia, cu,o hermano es deportista, es mu' simpMtica.

El 2ombre, cu,a madre vi en el parFue, escribiJ su biografLa.

El coc2e, cu,os faros no funcionan, es un peligro.

edro, cu,as hermanas son guapas, es mi amigo.

9omenzi formale
%omenzile sunt folosite cand ordonam, sau spunem cuiva sa faca ceva. !ceasta, de cele
mai multe ori face referire la forma de "imperativ" a verbului.

• 9ompre 1d. el anillo.

%umpara dumneata inelul.

+aga 1d. la tarea.

Ha dumneata tema.

9ompren 1ds. los cuadernos.

%umparati dumneavoastra caietele.

+agan 1ds. el traba"o.

Haceti dumneavoastra treaba

Stiti de#a ca in spaniola exista stiliul formal si familiar Ud. Q t. Ieosebirile se aplica si
comenzilor.

• 9ompre 1d. el anillo.

%umpara dumneata inelul. formal

9ompra 4tú7 los dulces.

%umpara tu dulciurile. familiar

Gorbirea informala, sau familiara, e folosita cu prietenii, colaboratorii, sau cand ne

adresam unui copil. Gorbirea formala este in general folosita pentru a fi politicosi, pentru
a exprima respect. %omenzile formale fac deseori referire la comenzi politicoase.
%omenzile formale sunt formate in acelasi mod ca si sub#unctivul prezent:

/. 9ncepeti cu forma ,o a indicativului prezent.

. !poi eliminati terminatia -o.

&. Si in final, adaugati urmatoarele terminatii:

• verbele terminate in -ar:

-e pentru Ud., -en pentru Uds.
verbele terminate in -er si -ir:
-a for Ud., -an for Uds.

Urmatoarele exemple de comenzi formale folosesc aceste trei verbe regulate: 2ablar,
comer, si escribir.

• +able 1d. m(s lentamente.

+ablen 1ds. m(s lentamente.
Gorbiti mai incet.

9oma 1d. la cena.

9oman 1ds. la cena.
$ancati cina.

<scriba 1d. la carta.

<scriban 1ds. la carta.
Scrieti scrisoarea.

Netineti, daca prima persoana singular 'o este neregulata, iregularitatea ramane si se
aplica aceeasi formula.

• ?engan 1ds. un buen via"e. 'o tengo

Sa aveti o calatorie placuta.

?raiga 1d. las frutas. 'o traigo

!duceti dumneavoastra fructele.

2enga 1d. conmigo. 'o vengo

Gino dumneata cu mine.

0a fel se aplica si verbelor cu baza sc2imbatoare o:ue, e:ie, e:i.

 • 9uente 1d. las frutas. 'o cuento
Oumara dumneata fructele.

2uelvan 1ds. pronto. 'o vuelvo

9ntorcetiva repede.

Pida perd'n. 'o pido

%ere iertare.

%a si in sub#unctivul prezent, urmatoarele verbe sunt neregulate:

• dar
dé 1d.
den 1ds.

estar
esté 1d.
estén 1ds.

ir
va,a 1d.
va,an 1ds.

ser
sea 1d.
sean 1ds.
saber
sepa 1d.
sepan 1ds.

Pbservati, comenzile afirmative si negative folosesc aceeasi forma a verbului.

• +able 1d.
Gorbeste dumneata.

$o hable 1d.
Ou vorbi dumneata.

9oma 1d.
$ananca dumneata.
$o coma 1d.
Ou manca dumneata.
 <scriba 1d.
Scrie dumneata.

$o escriba 1d.
Ou scrie dumneata.

Ie asemenea, observati ca pronumele Ud. si Uds. pot e necesar sa fie folosite, si nu e

necesar sa fi folosite. Holosirea lor adauga un grad ridicat de formalitate sau politete.

• +able.
Gorbeste.

+able 1d.
Gorbeste dumneata. mai respectos

9oma.
$ananca.

9oma 1d.
$ananca dumneata. mai respectos

9omenzile informale 4tú7

9n lectia precedenta
ordonam, sau spunema-ticuiva
invatat despre
sa faca comenzile
ceva. !ceasta,formale, care multe
de cele mai sunt folosite
ori facecand
referinta la
forma de "imperativ" a verbului.

• 9ompre 1d. el anillo.

%umpara dumneata inelul.

+aga 1d. la tarea.

Ha dumneata tema.

9ompren 1ds. los libros.

%umparati dumneavoastra cartile.

+agan 1ds. el traba"o.

Haceti dumneavoastra treaba.

Stiti de#a ca in spaniola exista stiliul formal si familiar Ud. Q t. Ieosebirile se aplica si
comenzilor.
 • 9ompre 1d. el anillo.
%umpara dumneata inelul. formal

9ompra 4tú7 los dulces.

%umpara tu dulciurile. familiar

Gorbirea informala, sau familiara, e folosita cu prietenii, colaboratorii, sau cand ne

adresam unui copil. Gorbirea formala este in general folosita pentru a fi politicosi, pentru
a exprima respect. %omenzile formale fac deseori referire la comenzi politicoase.

%omenzile afirmative informale t sunt formate in acelasi mod ca si indicativul prezent
Ud. persoana a 999-a singular:

• 4hablar - ar 5 a 6 habla7
4comer - er 5 e 6 come7
4escribir - ir 5 e 6 escribe7

Netineti ca aceste comenzi nu se aplica cu forma Usted+

Urmatoarele exemple folosesc cele trei verbe regulate: 2ablar, comer, si escribir.

• +abla 4tú7 m(s lentamente.

Gorbeste tu mai incet.

9ome 4tú7tu
$ananca la cena.
cina.

<scribe 4tú7 la carta.

Scrie tu scrisoarea.

Pbservati ca forma negativa a comenzilor informale foloseste forma t a sub#unctivului

prezent.

• $o cuentes el dinero.
Ou numara banii.

$o hables m(s lentamente.

Ou vorbi mai incet.

%omparati comenzile afirmative informale t cu cele negative informale t:

 • 9uenta el dinero.
Oumara banii.

$o cuentes el dinero.
Ou numara banii.

+abla m(s lentamente.

Gorbeste mai incet.

$o hables m(s lentamente.

Ou vorbi mai incet.

9omenzile neregulate 4tú7

Urmatoarele opt verbe au forma neregulata a comenzilor familiare la afirmativ:

decir
di
- salir
sal
-
hacer
haz
- ser
sé-
ve-ir tener
ten
-
poner
pon
- venir
ven
-

Pbservati ca aceste neregularitati apartin numai comenzilor afirmative la forma t. %a si

celelalte verbe, forma negativa a comenzilor familiare, foloseste forma "t" de la
sub#unctivul prezent.

• =i la verdad. 4tú7
$o digas mentiras. 4tú7

+az tu traba"o. 4tú7

$o hagas eso. 4tú7

9onditionalul
rezentul conditionalului se formeaza prin adaugarea sufixelor -ía% -ías% -ía% -íamos% -íais%
-ían la infinitivul verbului.

AAR 0<R <0?AR 2<R 2<0?R0<

 amaría sería estaría vería me vestiría
amarías serías estarías verías te vestirías
amaría sería estaría vería se vestiría
amaríamos seríamos estaríamos veríamos nos vestiríamos
amaríais seríais estaríais veríais os vestiríais
amarían serían estarían verían se vestirían

Gerbele neregulate la viitor au aceleasi neregularitati si la conditionalul prezent fiind

formate prin acelasi criteriu de adaugare a sufixelor la infinitivul verbului si nu la tema
lui ca ]n ma#oritatea cazurilor.

=<9R +A<R +A9<R P#=<R P#$<R

diría habría +aría podría podría
dirías habrías harías podrías podrías
diría habría haría podría podría
diríamos habríamos haríamos podríamos podríamos
diríais habríais haríais podríais podríais
dirían habrían harían podrían podrían

@1<R<R 0A<R 0A!R ?<$<R 2A!<R

/uerría sabría saldría tendría valdría
/uerrías sabrías saldrías tendrías valdrías
/uerría sabría saldría tendría valdría
/uerríamos sabríamos saldríamos tendríamos valdríamos
/uerríais sabríais saldríais tendríais valdríais
/uerrían sabrían saldrían tendrían valdrían

)olosirea conditionalului prezent

%onditionalul prezent se foloseste pentru:

/. exprimarea prezentului conditional precum si ]n limba rom^na.

• Te propondrLa otra cosa - Ti-asi propune altceva.

. expresii politicoase, dorinte, cereri

• IesearLa 2ablar con el seor HernMndez. - !si vrea sa vorbesc cu domnul

HernMndez..
 ($e 2arLa el favor de decirme cuMndo volverM) - $i-ar putea spune c^nd se va
]ntoarce)

&. exprimarea unei nesigurante din prezent sau trecut

• SerLan las oc2o ' media. - Pr fi fost opt #umate

<. exprimarea predicatului propozitiei secundare ]n cazul ]n care e vorba de o actiune care
urmeaza sa fie realizata, daca verbul propozitiei principale e la unul din timpurile trecute.

$e di#o Fue volverLa maana. - $i-a zis ca se va ]ntoarce m^ine.

Mentiune : Conditionalul spaniol poate avea si rol de trecut% *+,uién lo diría-. poate
/nsemna 0Cine ar zice-. si /n acelasi timp 0Cine ar fi zis-.% 1e asemenea se foloseste
cand e ceva inc"ipuit

• ! cada rato pensarLa en lo Fue va a pasar ' no pudiera cambiar nada.  Ie m-as
gandi in fiecare moment la ce se va intampla si nu a-si putea scimba nimic

)olosirea Pronumelui ndirect la 9omenzi

%u toate comenzile afirmative, pronumele indirect este atasat direct la sfarsitul formei de
imperativ a verbului.

• 9ompre 1d. el anillo.

%umparati dv. inelul.
9'mprelo 1d.
%umparati-l dv..
• ?raiga 1d. las frutas.
!duceti dv. fructele.

?r(igalas 1d.
!duceti-le dv..

Iaca ambele pronume, direct si indirect, sunt atasate, pronumele indirect vine dupa
pronumelui direct.

• 9'mprelo 1d.
%umpara-l dumneat.

9'mpremelo 1d.
%umparatimi-l dv..
 • ?r(igalas 1d.
!duceti-le dv.

?r(igaselas 1d.
!ducetii-le dv..

Oota: Ie cele mai multe ori se foloseste un accent scris. Iaca comanda are mai mult de
o silaba, se cere adaugarea accentului scris cand unul sau mai multe pronume sunt
adaugate.

%omanda: compre doua silabe

• c'mprelos
c'mpremelos

Iaca comanda are o silaba, accentul scris este necesar numai cand sunt adaugate doua
pronume.

%omanda: haz o silaba

• hazlo un pronume, nu se cere accent

h(zmelo doua pronume, se pune accent

!ceste reguli de accentuare se aplica tuturor formelor imperative afirmative.

• +(gamelo 1d.
+(zmelo.

+(galo 1d.
+azlo.

0a comenzile negative pronumele indirect este inaintea formei de imperativ a verbului.

• $o compre 1d. el anillo.

Ou cumpara inelul. dv.

$o lo compre.
Ou-l cumparati. dumneata
• $o traiga 1d. las frutas.
Ou aduceti fructele.
 $o las traiga.
Ou le aduceti.

Iaca ambele pronume, direct si indirect, sunt atasate, pronumele indirect vine dupa
pronumelui direct

• $o me lo compre.
Ou mi-l cumparati.
• $o se las traiga.
Ou i-le duceti.

Netineti: ori de cate ori ambele pronume incep cu litera "l" sc2imba primul pronume
pronumele direct in "se."

• le lo  se lo
le la  se la
le los  se los
le las  se las
les lo  se lo
les la  se la
les los  se los
les las  se las

!ocul pronumelui in comenzi

%omenzi afirmative: pronumele este atasat la verb
%omenzi negative: pronumele precede verbul

• ?r(igaselas.
$o se las traiga.

Recapitulare 9omenzi
%omenzile sunt folosite cand ordonam sau spunem cuiva sa faca ceva. !ceasta, de cele
mai multe ori face referire la forma de "imperativ" a verbului. %a si in romana, in
spaniola se folosesc doua forme de comenzi: formal si informal.

%omenzile formale de politete, atat cele afirmative cat si cele negative folosesc verbul
la sub#unctiv:
 • hablar
2able Ud.
no 2ablen Uds.

comer
no coma Ud.
coman Uds.

decir
diga Ud.
no digan Uds.

%a si sub#unctivul prezent, urmatoarele verbe sunt neregulate:

• dar dé% den

estar esté% estén

ir va,a% va,an

ser sea% sean

saber sepa% sepan

%omenzile afirmative informale familiare, t, folosesc forma de prezent Ud. a

indicativului:

• 9uenta tus regalos.

Oumara-ti cadourile.

+abla m(s lentamente.

Gorbeste mai rar.

%omenzile negative informale t folosesc sub#unctivul prezent.

• $o cuentes tus regalos.

Ou iti numara cadorile.

$o hables m(s lentamente.

Ou vorbi mai rar.

Urmatoarele opt verbe au forma neregulata pentru comenzile familiare la afirmativ:

 •

decir
di
- salir
sal
-
hacer
haz
- ser
sé-
ve-ir tener
ten
-
poner
pon
- venir
ven
-

0a toate comenzile afirmative, pronumele este atasat direct la sfarsitul verbului.

• 9ompre 1d. el libro.

%umparati dv. cartea.

9'mprelo 1d.
%umpara-l dumneata.

Iaca ambele pronume, direct si indirect, sunt atasate, pronumele indirect vine dupa
pronumelui direct

• Iaca ambele pronume, direct si indirect, sunt atasate, pronumele indirect vine
dupa pronumelui direct

Oota: Ie cele mai multe ori se foloseste un accent scris. Iaca comanda are mai mult de
o silaba, se cere adaugarea accentului scris cand unul sau mai multe pronume sunt
adaugate.

%omanda: compre doua silabe.

• c'mprelos
c'mpremelos

Iaca comanda are o silaba, accentul scris este necesar numai cand sunt adaugate doua
pronume.

%omanda: haz o silaba.

• hazlo un pronume, nu se cere accent

h(zmelo doua pronume, se pune accent

0a comenzile negative pronumele indirect este inaintea formei de imperativ a verbului.

 • $o compre 1d. el libro.
Ou cumpara cartea. dv.

$o lo compre.
Ou-l cumparati. dumneata

Iaca ambele pronume, direct si indirect, sunt atasate, pronumele indirect vine dupa
pronumelui direct.

•
$o
Ou me
mi-llocumparati.
compre.

9omenzile informale 4vosotros7

Netineti ca formele "vosotros" ale verbelor sunt in special folosite in Spania si mai putin
in tarile din !merica 0atina. %omenzile "vosotros" afirmative se formeaza forte simplu:
inlocuind "r-ul" final cu "d."

• 9omprad 4vosotros7 el anillo.

%umparati voi inelul.

<scribid 4vosotros7 la tarea.

Scrieti voi tema.

9omprad
%umparati 4vosotros7 las frutas.
voi fructele.

9omed 4vosotros7 la comida.

$ancati voi mancarea.

%a si la comenzile negative "t", comenzile vosotros negative folosesc corespondentul

sub#unctivului prezent.

• $o compréis 4vosotros7 el anillo.

Ou cumparati voi inelul.

$o escrib(is 4vosotros7 la tarea.

Ou scrieti voi tema.

$o compréis 4vosotros7
Ou cumparati las frutas.
voi fructele.
 $o com(is 4vosotros7 la comida.
Ou mancati voi mancarea.

Netineti, expresia formala este folosita in general pentru a fi politicos sau pentru a
exprima respectul. Gorbirea informala sau familiara este folosita intre prieteni,
colaboratori sau cand ne adresam unui copil.

%and folosim comenzile "vossotros", normal nu mentionam si pronumele vosotros,

vosotras.

• 9omprad el anillo.
%umparati inelul.

$o escrib(is la tarea.
Ou scrieti tema.

$o compréis las frutas.

Ou cumparati fructele.

9omed la comida.
$ancati mancarea.

0a comenzile afirmative ale verbelor reflexive, "d-ul" final este anulat si adaugam
pronumele "os."

• 0entad 5 os 6 0entaos.
0uati loc. !sezati-va

Singura exceptie este verbul "irse" care pastreaza "d-ul" final.

• MdosL
lecati+

Gerbele terminate in "-ir" cer folosirea accentului.

• 2estid 5 os 6 2estíos.
9mbracati-va.

8 Necapitulare
9omenzile nformale 4vosotros7 4mperativ7
!firmativ: Sc2imba "r-ul" final al verbului la infinitiv cu "d"
Oegativ: Holoseste sub#unctivul prezent vosotros

• +ablad.
Gorbiti.

$o habléis.
Ou vorbiti.

9omed.
$ancati.
$o com(is.
Ou mancati.

<scribid.
Scrieti.

$o escrib(is.
Ou scrieti.

9omenzile nosotros
%omenzile nosotros se folosesc cand este inclus si vorbitorul si sunt folosite pentru a
exprima ideea "2ai sa 8 verb." entru a forma aceasta comanda folosim forma nosotros a
sub#unctivului prezent.
• 9omamos allí.
1ai sa mancam acolo.

9ontemos las cartas.

1ai sa numaram scrisorile.

entru comenzile negative punem cuvantul no inaintea aceluias verb sub#unctivul

present.

• $o comamos allí.
Sa nu mancam acolo.

$o contemos las cartas.

Sa nu numaram scrisorile.
Singura exceptie este verbul irse, care foloseste indicativul prezent, numai pentru
comanda afirmativa.

• 2amos ahora.
1ai sa mergem acuma.

dar

$o va,amos a la tienda.
Sa nu mergem la magazin.

%a si la alte comenzi, accentul scris este deseori cerut cand adaugam pronumele. 0a
comenzile afirmative, "s-ul" final al verbului este anulat inainte de a adauga pronumele
"nos" sau "se."

• 0entemos 5 nos 6 0entémonos.

Sa ne asezam.

<scribamos 5 se 5 la 6 <scrib(mosela.
1ai sa i-o scriem.

Iar nu la comenzile negative.

• $o nos sentemos.
Sa nu ne asezam.

$o se la escribamos.
Sa nu i-o scriem.

Pbservati ca "Gamos a 8 infinitiv" poate fi folosit si pentru a spune "1ai sa ...". Pbservati
doua moduri diferite pentru a spune acelasi lucru.

• Duguemos "untos.
1ai sa ne #ucam impreuna.

2amos a "ugar "untos.

1ai sa ne #ucam impreuna.

8 Necapitulare

9omenzile $osotros 4hai sa ...7. )oloseste sub"unctivul prezent 4cu e;ceptia li *ir*7
 • 9omamos allí.
$o comamos allí.

2amos ahora.
$o va,amos ahora.

9omenzile indirecte
%and comenzile sunt date pentru persoana a 999-a, se folosesc comenzile indirecte.
Hormula este "/ue 5 sub"unctivul prezent".
• @ue entre arta.
Sa intre $arta.

@ue vengan a las siete.

Sa vina ei, ele la sapte.

%omenzile indirecte sunt de asemenea folosite pentru a transmite o speranta sau o

dorinta.

• @ue lo hagas tú.

Sa o faci tu.

@ue te va,a bien.

Sa-ti mearga bine. sau Oumai bine+

Urmatoarele exemple includ pronume si comenzi negative.

• @ue ellos entren ahora.

Sa intre ei acum.

@ue no entren ellos ahora.

Sa nu intre ei acum.

@ue se ponga aria el vestido azul.

Sa isi puna $aria roc2ia albastra.

@ue no se ponga aria el vestido blanco.

Sa nu isi puna $aria roc2ia alba.
8 Necapitulare

9omenzile indirecte. 0e foloseste */ue 5 sub"unctivul prezent*

• @ue entre =avid.

Sa intre Iavid.

uevina
0a vengan a las siete.
4ei% 2iitorul - 2erbul la viitor
?impul viitor se foloseste pentru a spune, a indica, o actiune care va avea loc in viitor.

Exemplu:

• Eu voi merge la munte in vacanta.

0una viitoare vei primi costumul.

9n limba spaniola, forma de viitor pentru verbele regulate se formeaza adaugand

urmatoarele terminatii -é, -(s, -(, -emos, -éis, -(n la forma de infinitiv a verbului.

• Exemplu cu hablar - a vorbi

2ablar
2ablarMs
2ablarM
2ablaremos
2ablaris
2ablarMn

Exista doisprezece verbe care sunt neregulate la timpul viitor. Terminatia este regulata
conform regulei de mai sus, dar isi sc2imba baza.
$ai #os puteti vedea aceste verbe, cu forma bazei pentru viitor. Terminatiile fiind
aceleasi, este prezentata con#ugarea completa doar pentru verbul "poner", pentru restul
fiind prezentata doar forma pentru persoana 9 singular 'o. 9mportant este sa cunoasteti
baza de viitor pe care o ia verbul.

•
poner - a pune
'o pondr - eu voi pune
t pondrMs - tu vei pune
 l Qella pondrM - el )ea va pune
nosotros pondremos - noi vom pune
vosotror pondris - voi veti pune
ellos Qellas pondrMn - ei )ele vor pune
•

• caber - a se potrivi a incapea

'o cabr
•

• decir - a spune
'o dir
•

• haber - a exista
'o 2abr
•

• salir - a iesi
'o sald
•

• hacer - a face
'o 2ar
•

• poder - a putea
'o podr
•

• tener - a avea
'o tendr
•

/uerer
'o - a vrea a iubi
Fuerr
•

• valer - a valora
'o vald
•

• saber - a sti
'o sabr
•

• venir - a veni
'o vendr

Gerbele compuse, bazate pe verbele neregulate, mostenesc aceeasi iregularitate.

9ata cateva exemple:

des/uerer - a nedori a neiubi

'o desFuerr
•
 • resaber - a sti foarte bine
'o resabr
•

• anteponer - a pune inainte

'o antepondr
•

• mantener - a mentine
'o mantendr
•

• prevaler - a prevala a predomina

'o prevald

9n spaniola, aceasta forma de viitor este de asemenea folosita pentru a exprima mirarea
sau probabilitatea in situatia prezenta.
9ata doua exemple:

• @uién ser( ella

2are cine este ea- Cine ar putea fi ea-
•

• <star( hablando con la maestra.

3robabil vorbeste cu profesoara%

entru actiuni care vor avea loc in viitorul apropiat, specificat, se foloseste de obicei
timpul prezent.
Exemple:
• <sta noche vo, al teatro.
1eseara mer! la teatru%

- entru viitorul mai indepartat, se foloseste forma de viitor.

• <l a&o /ue viene iré a Dap'n.

4nul care vine voi mer!e in 5aponia%

Participiu trecut
9n limba spaniola, participiul trecut se formeaza inlaturand terminatiile  -ar, -er, -ir de la
verbul in infinitiv si adaugand in locul lor " -ado" pentru verbele terminate in 6ar si "-
ido" pentru verbele terminate in 6er sau 6ir.

• hablar
2abl 8 ado  2ablado vorbit
 • comer
com 8 ido  comido mancat
• vivir
viv 8 ido  vivido trait

Exista si verbe cu participiu trecut neregulat. Horma lor de participiu trecut trebuie
memorata pentru fiecare in parte.

• abrir a desc"ide - abierto desc"is

• cubrir a acoperi - cubierto acoperit
• decir a spune - dicho spus
• escribir a scrie - escrito scris
• freír a pra7i - frito pra7it
• hacer a face - hecho facut
• morir a muri - muerto mort
• poner a pune - puesto pus
• resolver a rezolva - resuelto rezolvat
• romper a rupe - roto rupt
• ver a vedea - visto vazut
• volver a 8se9 intoarce - vuelto intors

entru verbele "-er" si "-ir", daca baza se termina intr-o vocala se va adauga " -ído" í cu
accent.
Exemple

• creer - creLdo crezut

leer - leLdo citit
oLr - oLdo auzit

Gerbele compuse bazate pe forma neregulata mostenesc aceeasi iregularitate.

Exemple:

• componer - compuesto compus

describir - descrito descris
devolver - devuelto returnat

articipiul trecut poate fi folosit si ca ad#ectiv.

%a si alte ad#ective, se acorda in gen si numar cu substantivul determinat.
Exemple:

• !a ventana est( cerrada.

ereastra este inc"isa%
• !as ventanas est(n cerradas.
erestrele sunt inc"ise%
•

• <l aeropuerto est( abierto.

4eroportul este desc"is%
•

!os aeropuertos
4eroporturile suntest(n abiertos.
desc"ise%

articipiul trecut poate fi combinat cu verbul " ser" a fi si se foloseste astfel in exprimari
pasive.
!ceasta constructie se foloseste cand actiunea este descrisa si introduce autorul actiunii
cu "por".

Exemple:

• <l techo fue construida por los carpinteros .

4coperisul a fost construita de dul!"eri%
•

• !a escuela es abierta todos los días por el due&o.

;coala este desc"isa in fiecare zi de director%

articipiul trecut se foloseste si pentru formarea trecutului perfect si a viitorului perfect,

timpuri pe care le veti invata in lectiile urmatoare.

?recutul perfect
?recutul perfect se formeaza folosind verbul auxiliar "2aber" con#ugat la prezent
impreuna cu participiu trecut al verbului principal.
+aber se con#uga la prezent in felul urmator:

• he
has
ha
hemos
habéis
han
articipiul trecut se formeaza inlaturand terminatiile -ar, -er, -ir de la verbul in infinitiv
si adaugand in locul lor " -ado" pentru verbele terminate in 6ar si "-ido" pentru verbele
terminate in 6er sau 6ir, unele participii trecute sunt neregulate. entru invatarea
participiului trecut, studiati lectia precedenta.
Urmatoarele exemple prezinta verbul "comer" a manca la trecutul perfect, pentru toate
persoanele:

'o +e comido. #eu$ 4m mancat%

comido. -- #tu$ 4i mancat%
•

t +as
l Qella +a comido. - #el )ea$ 4 mancat%
nosotros +emos comido. - #noi$ 4m mancat%
vosotros +abéis comido. - #voi$ 4ti mancat%
ellos Qellas +an comido. - #ei )ele$ 4u mancat%

0a trecutul perfect, participiul trecut ramane nesc2imbat pentru toate persoanele, numarul
si genurile.
9ata cateva exemple:

• 1e pagado la cuenta. - 4m platit nota de plata%

$ario 2a pagado las cuentas. - Mario a platit notele de plata%
Elena ' $ario 2an pagado la cuenta. - Elena si Mario au platit nota de plata%

Pbservati in exemplele de mai sus ca participiul trecut "pagado" a ramas nesc2imbat, dar
s-a modificat verbul auxiliar, acesta se con#uga in functie de subiect si nu se acorda cu
obiectul determinat.
Ie exemplu, in propozitia:

• $ario ha pagado las cuentas.

- s-a folosit verbul auxiliar "2a" in acord cu subiectul "$ario" persoana 9 singular, nu in
acord cu "las cuentas".
9ata un alt exemplu:

• ablo ' Elena han via#ado a 6apJn

- aici s-a folosit verbul auxiliar "2an" deoarece subiectul propozitiei este "ablo ' Elena".
Trecutul perfect este adesea folosit cu actiuni care au avut loc in trecut si pot continua si
in prezent.
9ata doua exemple:

• +e estado cuatros semanas en ?íbet.

!m stat patru saptamani in Tibet. dar sederea in &ibet poate nu s6a terminat cu
sensul <;unt de = saptamani in &ibet<
•

arioaha
$ario sido
fost mi amigo
prietenul meupor veinte a&os.
de douazeci de ani.  si continua sa fie

Trecutul perfect este adesea folosit cu adverbul ",a".

Exemple:

• 8a han comido.
4u mancat de7a%
•

• arco ,a ha leído la carta.

Marcu a citit de7a scrisoarea%

Gerbul
entru aauxiliar si participiul
face propozitia trecutsenuadauga
negativa, sunt niciodata
cuvantulseparati.
" no" inaintea verbului auxiliar
"2aber" con#ugat.
Exemple:

• 'o $o he escrito. - #eu$ >u am scris%

t $o has escrito. - #tu$ >u ai scris%
l Qella $o ha escrito. - #el )ea$ >u a scris%
nosotros $o hemos escrito. - #noi$ >u am scris%
vosotros $o habéis escrito. - #voi$ >u ati scris%
ellos Qellas $o han escrito. - #ei )ele$ >u au scris%

%and se foloseste pronumele indirect, acesta este scris imediat inaintea verbului auxiliar
retineti - verbul auxiliar si participiul trecut nu se separa.
Exemple:
 • ario le ha dado muchos libros a su amigo.
Mario i6a dat multe carti prietnului sau%

- entru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no" inaintea pronumelui indirect
aici "le".

• ario no le ha dado muchos libros a su amigo.

Mario nu i6a dat multe carti prietenului sau%

%u verbele in
%omparati reflexive, pronumele
urmatoarele reflexiv
exemple este scris
cum difera imediat
verbul inaintea
reflexiv verbului
la prezent si laauxiliar.
trecutul
perfect:

• prezent Me cepillo los dientes.

Ma spal pe dinti%
•

• trecutul perfect Me he cepillado los dientes.

M6am spalat pe dinti%

- entru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no" inaintea pronumelui reflexiv
aici "me".

• $o me he cepillado los dientes.

>u m6am spalat pe dinti%

Si la trecutul perfect interogatia se formeaza adaugand semnul intrebarii " ...", dupa
cum puteti vedea in exemplele de mai #os.

• +an salido ,a los chicos

4u iesit de7a baietii-
•

• +as comido los hongos alguna vez

4i mancat ciuperci vreodata-

9ata aceleasi propozitie la interogatia negativa.

• $o han salido ,a los chicos

>u au iesit de7a baietii-
 •

• $o has comido los hongos ninguna vez

>u ai mancat ciuperci niciodata-

Pluscuamperfectul trecut
Pluscuamperfectul trecut sau mai mult ca perfectul se foloseste pentru exprimarea
unei actiuni din trecut care s-a petrecut inaintea altei actiuni din trecut.
Exemple:

• %and am a#uns, el de#a plecase.

• Terminase cartea inainte de cina.

9n spaniola, pluscuamperfectul trecut se formeaza cu imperfectul con#ugat al verbul

auxiliar "2aber" impreuna cu participiu trecut al verbului principal.
+aber se con#uga la imperfect in felul urmator:

• había
habías
había
habíamos
habíais
habíaan

articipiul trecut se formeaza inlaturand terminatiile -ar, -er, -ir de la verbul in infinitiv
si adaugand in locul lor " -ado" pentru verbele terminate in 6ar si "-ido" pentru verbele
terminate in 6er sau 6ir, unele participii trecute sunt neregulate. entru invatarea
participiului trecut, studiati lectia articipiu trecut.
articipiul trecut ramane nesc2imbat pentru toate persoanele, numarul si genurile.

9ata cateva exemple cu verbul "traba#ar" a lucra a munci la pluscuamperfectul trecut:

• 'o +abía traba"ado. - #eu$ (ucrasem%

•

•
t +abías
l Qella traba"ado.
+abía - #tu$- #el
traba"ado.
(ucrasesi%
)ea$ (ucrase%
• nosotros +abíamos traba"ado. - #noi$ (ucrasem%
• vosotros +abíais traba"ado. - #voi$ (ucrasesi%
 • ellos Qellas +abían traba"ado. - #ei )ele$ (ucrase% #(ucrasera$

0a pluscuamperfectul trecut, participiul trecut ramane nesc2imbat pentru toate

persoanele, numarul si genurile.
9ata cateva exemple:

• 8o había abierto las ventanas. - Eu desc"isesem ferestrele%

?ú habías abierto la ventana &u desc"isesesi ferestrele%
arta , Pablo habían abierto- la ventana . - Marta si 3aul desc"isera fereastra%

Pbservati in exemplele de mai sus ca participiul trecut "abierto" a ramas nesc2imbat, dar
s-a modificat verbul auxiliar, acesta se con#uga in functie de subiect si nu se acorda cu
obiectul determinat.
Ie exemplu, in propozitia:

• =avid había abierto las ventanas.

- s-a folosit verbul auxiliar "2abLa" in acord cu subiectul "Iavid" persoana 9 singular, nu
in acord cu "las ventanas".
9ata un alt exemplu:

• =avid , aría habían via"ado a Dap'n.

- aici s-a folosit verbul auxiliar "2abLan" deoarece subiectul propozitiei este "Iavid '
$arLa".

luscuamperfectul trecut este folosit pentru a exprima actiuni din trecut care s-au finalizat
inaintea altor actiuni din trecut care pot fi specificate direct sau nespecificate fiind
subantelese.
9ata cateva exemple:

• 9uando llegaron los padres% los ni&os ,a habían comido.

%and au sosit parintii, copii de#a mancase. este specificat momentul din trecut
<lle!aron< inaintea caruia a avut loc actiunea <"abían comido< 
•

• arco había cerrado la ventana antes de salir.

$arcu inc2isese fereastra inainte sa iasa. este specificat momentul din trecut
<antes de salir< inaintea caruia a avut loc actiunea <"abía cerrado<
•
 • arco había cerrado la ventana.
$arcu inc2isese fereastra. nu mai este specificat momentul din trecut inaintea
caruia a avut loc actiunea <"abía cerrado< dar da ideea ca inc"isese de7a .

Gerbul auxiliar si participiul trecut nu sunt niciodata separati.

entru a face propozitia negativa, se adauga cuvantul " no" inaintea verbului auxiliar
"2aber" con#ugat.
Exemple:

• 'o $o había escrito. - #eu$ >u scrisesem%

t $o habías escrito. - #tu$ >u scrisesesi%
l Qella $o había escrito. - #el )ea$ >u scrisese%
nosotros $o habíamos escrito. - #noi$ >u scrisesem%
vosotros $o habíais escrito. - #voi$ >u scrisesesi%
ellos Qellas $o habían escrito. - #ei )ele$ >u scrisese%

%and se foloseste pronumele indirect, acesta este scris imediat inaintea verbului auxiliar
retineti - verbul auxiliar si participiul trecut nu se separa.
Exemple:

•
ario le había dado muchos libros a su amigo.
Mario ii daduse multe carti prietenului sau%

- entru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no" inaintea pronumelui indirect
aici "le".

• ario no le había dado muchos libros a su amigo.

Mario nu ii daduse multe carti prietenului sau%

%u verbele reflexive, pronumele reflexiv este scris imediat inaintea verbului auxiliar.
%omparati in urmatoarele exemple cum difera verbul reflexiv la prezent si la
pluscuamperfectul trecut:

•
prezent Me cepillo los dientes.
Ma spal pe dinti%
•
 • pluscuamperfectul trecut Me había cepillado los dientes.
Ma spalasem pe dinti%

- entru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no" inaintea pronumelui reflexiv
aici "me".

• $o me había cepillado los dientes.

>u ma spalasem pe dinti%

Si la pluscuamperfectul
dupa cum puteti vedea intrecut interogatia
exemplele de maise #os.
formeaza adaugand semnul intrebarii " ...",

• +abían llegado ,a las chicas

;osise de7a fetele-
•

• +abías comido ,a la manzana

Mancasesi de7a marul-

9ata aceleasi propozitie la interogatia negativa.

• $o habían llegado ,a las chicas

>u sosise de7a fetele-
• $o habías comido ,a la manzana
>u mancasesi de7a marul-

2iitorul perfect - 2erbul la viitor perfect

2iitorul perfect se foloseste pentru a exprima faptul ca o actiune se va fi petrecut de#a
pana la un anumit moment din viitor. Este indicat mentionare momentului.

Exemple:

• Asi fi cheltuit toti banii pana la toamna.

%at ar fi stat daca venea poimaine.

Giitorul perfect se formeaza combinand verbul auxiliar haber con#ugat la viitor si

participiul trecut al verbului principal.
 • %on#ugarea verbului haber la viitor

2abr
2abrMs
2abrM
2abremos
2abris
2abrMn

articipiul
si adaugandtrecut se formeaza
in locul lor " -ado"inlaturand terminatiile
pentru verbele -ar,in-er6ar
terminate , -ir
 si de la "verbul
"-ido in verbele
pentru infinitiv
terminate in 6er sau 6ir, unele participii trecute sunt neregulate. entru invatarea
participiului trecut, studiati lectia articipiu trecut.
0a viitorul perfect, participiul trecut ramane nesc2imbat pentru toate persoanele, numarul
si genurile.
9ata cateva exemple:

• 'o +abré escrito la novela antes del a&o nuevo.

#eu$ 4si fi scris romanul inainte de anul nou%
•

• t +abr(s comprado una casa en un a&o

#tu$ 4i fi cumparat o casa intr6un an-
•

l )ea$
#el Qella4r+abr( pagado
fi platit todas lasinainte
toate datoriile deudasdeantes del tres de noviembre.
trei noiembrie%
•

• nosotros +abremos vuelto de <spa&a para el doce de agosto.

#noi$ >e6am fi intors din ;pania pe doisprezece au!ust%
•

• vosotros Para cuando Ale; llegue% vosotros ,a habréis salido.

#voi$ 3ana cand o sa a7un!a 4lex voi de7a ati fi iesit%
•

• ellos Qellas Para cuando Ana vuelva% ellos ,a habr(n comido.

#ei )ele$ 3ana cand o sa se intoarca 4na ei de7a au mancat%

Gerbul auxiliar si participiul trecut nu sunt niciodata separati.

entru a face propozitia negativa, se adauga cuvantul " no" inaintea formei con#ugate a
verbului auxiliar "2aber".
Exemple:
 • 'o $o habré comido.
#eu$ >u asi fi mancat%
•

• t $o habr(s leído la novela.

#tu$ >u ai fi citit romanul%
•

• l Qella $o habr( escrito la tarea.

#el )ea$ >u ar fi scris tema%
•

• nosotros $o +abremos aprendido nada.

•
#noi$ >u am fi invatat nimic%
• vosotros $o habréis dormido.
#voi$ >u ati fi dormit%
•

• ellos $o habr(n llegado.

#ei )ele$ >u ar fi sosit%

%and se foloseste pronumele indirect, acesta este scris imediat inaintea verbului auxiliar
retineti - verbul auxiliar si participiul trecut nu se separa.
Exemple:

• Pablo le habr( dado un regalo a su esposa.

3aul i6ar fi dat un cadou sotiei lui%
•

- entru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no" inaintea pronumelui indirect
aici "le".

• Pablo no le habr( dado un regalo a su esposa.

3aul nu i6ar fi dat un cadou sotiei lui%

%u verbele reflexive, pronumele reflexiv este scris imediat inaintea verbului auxiliar.
Pbservati in urmatoarele exemple cum difera pozitia pronumelui reflexiv in verbul la
prezent si la viitorul perfect:

•
prezent Me lavo las manos.
Ma spal pe maini%
•
 • viitorul perfect Me habré lavado las manos.
M6asi fi spalat pe maini%
•

- entru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no" inaintea pronumelui reflexiv
aici "me".

• $o Me habré lavado las manos.

>u m6asi fi spalat pe maini%

Si la viitorul perfect interogatia se formeaza adaugand semnul intrebarii " ...", dupa cum
puteti vedea in exemplele de mai #os.

• +abr(n llegado ,a las chicas

4r fi sosit de7a fetele-
•

• +abr(s comido ,a

4i fi mancat de7a-

9ata aceleasi propozitie la interogatia negativa.

•
$oarhabr(n
>u fi sosit llegado ,a las chicas
de7a fetele-
•

• $o habr(s comido ,a

>u ai fi mancat de7a-