ARDEALUL

---
STUDIU ISTORIC -

DE

1-0AIST SLAFIC1

BUCU RESCT
TIPOGRAFIA SI FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCU
11,LEVAI11,1"1-, ELISAIRIFITA,

1893

www.dacoromanica.ro
ABDEALUL

www.dacoromanica.ro
ARDEALUL
STUDIU ISTORIC

DE

IOAN SLAFIC1

---°';'''"---

BUCURESCI
TIPOGRAFIA GI FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCU
111, But uvArtut r. ELliAIIL IVA, 111.

1893

www.dacoromanica.ro
 SA NE ADUCEM AMINTE

DE

GRIGORIE T. BRAT1ANU

www.dacoromanica.ro
 De cati-va ani incoace cercurile politice din
Europa urmgresc miscarea nationalg a Romanilor
din terile coroanei ungare cii atentiune din ce
in ce mai binevoitoare. Aceasta fgrg indoialg
fiind-cg faptele ajunse la cunostinta generalrt atI
intgrit tot mai mult convingerea, cii e mare ne-
dreptatea ce li se face Romani lor ingegatul un-
gar, si popoarele europene nu pot sg rZimaie no-
pgsgtoare, cand o mare nedreptate se face in
mijlocul lor.
Mai stint ins6 la mijloc i interese de o na-
turn mai positivi, i miscarea romang e urmg-
rag cu. atentiune si pentra-cil ea stiti in leggturg
cii mthile cestiuni europene.
Gonflictul dintre Romani si Maghiari s'a pro-
this mai ales din causa, crt marele Principat al
Ardealului a fost desfiintat filra de invoirea Ro-
manilor, care constituiesc trei pritrimi din po-
poratiunea totalil a tern'.
Aceastg cestiune de autonomie provincialg nu

www.dacoromanica.ro
 8

are, in sine, de cat 0importantil localä ; con-

flictul dintre Ronnin i Maghiar ctig im-
porta*, generalii numai prin aeeea. c el sill-
beste monarchia Austro-Ungara".
Ardealul, o tarrt muntoasa", se affi la hotarele
orientale ale monarchiel §i a fost considerat in
toate timpurile drept o forta'reatA naturalrt in
lunga linie de ap6rare a Carpatilor. E peste pu-
tinta, ca cine-va si inainteze c'o armatrt pc langli,
Ardeal fiirrt ea srt se fi asigurat mai nainte, ca
nu va fi apucat din aceastil formidabilit fortareatii
pe la spate.
Prin aceastil positiune a Inf. Ardealul devine
anurue astti-11 una din terile asupra ciirora se
indrepteazA-privirile taturora, i Romanii au de-
teptat prin luptele lor atentiunea generalii mai
ales pentru-ca' el singuri pot sa" inchida ott sil
deschiditi portile Ardealului.
Dacrt clan in timpul celor din urmil done se-
cole, de cand a fost recucerit de Habsburg.,
Ardealul a remas mereil o tarit nebrtgatrt in
seaitA, astA-qi tot): oamenil deprinsi a judeca in
cuno§tinta' de causrt vor primi cu multamire o
scurtii i con§tiincioasti dare de seamil despre
trecutul acestel framoase tea i despre natura
adeveratrt a conflictulur dintre Romani 8i Ma-
ghiari.

www.dacoromanica.ro
 I.

Sta'rile topografice i etnografice

La muntele Petros (1063) 1), care se ridicil do-
astipra trecetorit de labloni(a, in preajma crtreia
insvorësc riurile Tisa, Prutul §i Bistrila 2);
CarpatiI se despart in done' grape bine deose-
bite, cea apusoanii, care se intinde de la Tisa
panil in March si pnii in Dana're, si cea resA-
riteana, care cuprinde toate ridiclurile de pe
teritoriul marginit de Tisa, Nistru si Dun'are.
Acest teritoriil al Carpatilor resAriteni for-
meazil, In basinul Dunraii, un sistem orografic
§i hidrografic de sine stiltiltor, care se coboarii
din Petrosul spre mirt4A-cji, piina' In Duni Ire, de
uncle terenul iar so ridicA apoi spre culmilo
Balcanilor. Ape le de pe acest teritoriti se- varsii
dar toate in Duni Ire ; exceptiune fac numai eke-
va riuri mid, care se varsil in Nistrul isvorit
din grupa apuseanil a Carpatilor.
1) Inà1imi1e sunt notate dupa hart?. statului major
austriac ed 1879. 7
2) Cerna Bistryca, care se varsa pc langa ora,u1
galitian Stanislawow in Nistru

www.dacoromanica.ro
 10

Ardealul e centrul acestat sistem orografic

hidrografie, o tarrt cuprinsa intre tret siruff de
munti, care formeazii un triunghiti en laturi
aproape egalc. Basa acestut triunghill sunt asa.
numitit Alpi transilvani, linia meridionalg, care
se incepe ca Rate:caul (1310) din Transilvania
si merge aproape paralel cu Dunarea panii in
Penteleul (937) din Romania, in dreptul orasului.
Foesani. Linia aceasta e cea mai Ina1t i mat
massivii in intreaga grupil orientald a Carpatilor.
Vêrful triunghiului se afid spre miaqii-noapte
in Ineul (1203), care so ridia. de-asupra trec4-
torit de hi Bersa, unde isvoresc riurile Viseu,
un afluent al TiseT, si Bktrqa, un afluent al
Siretialoi, amêndoue afara (Ie Ardeal. Linia a
pusearni se intinde dar din Lieu panii In Rii--
tezat, iar cea restiriteana din Then pani in Pen
teleu 1).
Intinderea teritoriulni cuprins intre aceste
trei Iini e de vre-o 50.000 km. 2).
1). Raportul comisiunil militare insarcinate cu stu-
diarea terenulul mai nainte de a fi fost ocupata Buco-
vina. Eud Hurmuzachi. Documerte etc. vol. VII p. 400.
2). Cifra exacta nu se r oate stabili, de oare-ce actua-
lele hotare politice ale Ardealului tree in unele lo-
curl peste cele trel linil ale Carpatilor. Dupa datele
biuroului statistic din Budapesta Ardealul are o intin-
dere de 954.85 mile austriace, iar cu aa numitele partf
adnexe 1016 mil. austr. adeca aproape 56,000 km.

www.dacoromanica.ro
 11

Acest teritoriu se desparte in dime basinufft

until apusean i mai mare si altul fatititean,
iar desprirtirea apelor se face in linia, cai e por-
neste, despre miadti-qi, din Cindrel (1185), undo
isvoreste cibinul, i trece pesto Sibiiti i prin
muntelo Bakosi (926) spre isvoarele Muresului
si ale Oltului, atingdnd linia 16siiriteani in Nagy
Hagymas (945).
Ape le din basinul rësrtritean so varsrt toate
in Oltul, care iese prin linia meridionalA spre
Duntire ; iar apele basinului apusean se varg
toate prin linia apuseanii in Tisza.
Basinul apusean se subdivide insii i el in
valea Huresulut si in valea Somesulni, cate
sant despartite printr'un ir do IniItimi. care
porneste din Moho. (961), undo isvoreste Arie-
sul, §i trece poste Turda spre hvorit (1071) din
grupa Calimanilor.
Cea mai lesnicioasii trecere din basinul re"sii-
ritean spre cel apusean e pe la Sibiiti, iar din
valea Muresului in valea Somesulut pc la Tar&
Centrul topografic al Ardealului se Mtn ded.
in valea Murestina, spre linia apuseanii, la mij-
loc intro Sibiiii i 'Pardo, in Alba-Iulia, uncle a
si fast timp indelungat capitala terit.
De oare-co basinul apusean Inc1ini spre Tisa,
Ardealul e maT accesibil dospro sesul Ungariei,
unde muntii nu stint nici atiit de inalti, nicT

www.dacoromanica.ro
 12

atilt de massivi ca'n cele-l'atte done uniT i ast-

fel si trecetorile sunt mai numeroase §i mat
largt.
Cea maT large din trectitorile acesto e cea de
la Za»ht pe valea Muresului, drept spre centrul
topografic al terii. Pe aia Mire in Ardent si
cel maT sena drum spre Orient, care trece poste
Sibiiil ci iese din Ardeal prin Nalea Ottu
la Tarim Ilqn. lb aceea pe aia s'a construit
vi prima linie ferate, care pune Ardealul in co-
municatiune en Apusul. In timpul luptelor en
Tureif trecetoarea aceasta era aperate din cas--
telele de In Lipova, Soimo §i Deva.
Tot spre valea Muresului se deschide intrare
mai spre reserit, In Porile de Fer, iar mai spre
ktpu,s la Vulcan, in dreptul Abradalui. Trece-
toarea de la PortilP de Fer, pe valea rIuluT
Bistra (Barzava, afluent al Timisului), a fost drumul
Romani lor, de oare-ce iesea la Sarmiseghetuza, ca-
pitala Dacia, care so afla sub Retozatu. AstliAT
inse ea o, intocmai ea con de In Vulcan, de MI-
portante secundalt
MaT importante sunt alto done treceton, care
ies in valea Somesu tiff, una despre Oradea-Mare
po Crisul Negru pe la Clucea, iar atta po Some,
la deal spre //e. Prin treatoarea de la Ciucea,
numite si a MestTdai, intre linia ferate, care
Btrabate prin Ardeal spre Orient.

www.dacoromanica.ro
 13

Despre meada-di, de la Dunrirea de jos, numA

pe Jiu la deal, prin strimtoarea Vuleanutui, so
deschide drum spre basinul apasean al Ardea-
lului ; drumul acesta e inse atat de anevoios,
in cat abia acqm se lucreaza spm a-I afca prac-
ticabil i pentru care. Cele-l-alte treciaori din
linia meridionalii daii, in tocmal Ca Me din li-
nm orientalii, in basinul orient:d al Ardealului.
Exceptiune face una singurg, care din multe
puncte de vedeie e con mai importantii dintre
toate trecritorile din Carpatii orientali. 1)
Venind despre miadil-noapte, numai prin valea
rIuiui Molchiva, un afluent al SiretiuRu, so des-,
chide drum spre Ardeal
Din sus de orasul Cdmpu-lung, imde Moldova
coteste spre rësrit. drumul se abate spre mia-
-di, in valea pirIului Plana, §i treee pe sub
culmea Mestecanesti (679) la 1-acebeni, In valea
Bistritef.. La Jacobeni se desehid done" dramuri,
unul pe Bistrita la deal spre trecAtoarea de la
Borsa, care dii in valea Tisei, iar altul pe Bis-
trita la vale, care la Vatra Dornii se abate pe
Dorna la deal, treee pe sub M«gara Calului
(649) in valea Bargdului, care so vars6 in So-
mes.. Din drumul ce merge spre Borsa se abate,
in sfirsit, la Bretila, Tin alt drum, care trece pe
sub Verful 0»?ului Ia Rodna in valea Somesulut
1. Raportul comisiunii militarc citat mai sus.

www.dacoromanica.ro
 14

La villal despre meadii noapte al trianghiulta, In

preajma Ineului, avem dar trei trecAtori, una
c ea de la Borsa, spre sesul Ungariel, ear done,
c ea de la Rodna i cea de pe Befrgati, spre ba-
sinul apusean al Ardealulai. La lacobeni inse
toate trei aceste treciitori devin mut singuril. Col
mai scurt si astii-(J1 cel mai practicabil e dru-
mul, care trece pe Bifrgiiu spre Bistrita, de undo
trecerea e lesnicToasi spre valea Mar6selui. Ast-
fel la Alba Ia lia e panctal, in care se intilnesc
toate drumurile : eel de la Zam cu eel de pe
Beirgriu, cel de la 'Ruda cu cel de la Sibiit, eel
cel de la Valcanul de hingA Abrud cu cel de
la Vulcanul de pe. Jiu i cu cel de la Purti le
de Fer.
In urma acestei configuratiuni topografice Ar-
dealul a fost in timpul migratiunii popoarelor
ad'apostul firesc al color mnvini pe teritorul Car-
patilor 1).
Tocmai de aceea Julia Cesar a croft planul
de a cuceri aceastii reduth trianghiularA, pentru-
ca din ea sit opreascA pe batbari in inaintarea
lor spre Duniire. Acestia aveaii spre miadd qi trel
drumnri : fie de a lungal rinrilor Siretia si Pruf,
fio prin trecrit)rile de la Iacobeni, fie prin tie-
catoarea de la Iablonita : ori-si-care din aceste
1. lulius Jung. Zur Geschichte der Passe Siebenbur-
gens. Innsbruck 1892.

www.dacoromanica.ro
 15

trei drumurY Par fi apucat, ei nrt se piteail a-

propia de Dunire, friI ca sI le remilie legiu-
nile romane in d)s.
Dupii ce Traian a executat (106 d. Chr.) prin
cucerirea Daciel pianul croit,de Iuliu Gesar, Dacit,
care n'ail voit sti se supunti stApithirif romane,
s'ati retras spre isvoarele riurilor S mies, BIir-
giiu, Bistrita si Moldova, uncle plistrat timp
indelungat neatirnarea. Romanii niei cii aveaii
interes sa"-i supruirt: e a ocupat mat ales ba-
sinul apusean, care e mm roditor si foarte bogat
in minerale. i treclitorile din linia apuseanrt, ea
ad aibA drumul deschis de la Tisa si de la Du-
nArea de mijloc. .11 basinul rosaritean e aveail
nurnal" interesul de a stilpithi drumul de la Si-
bat i treciitoarea da la Turnu Rosu, prin care
Trojan a si asternut un drum, ale crtruia urme
s'aii piibtrat destul de bine plea in qina do
astA41.
Timp do vre-o sutl cinci-leci de ani Ro-
mann: art oprit din Dacia pe popoarole barbare
la poalele despre mea0-noapte ale Carpatilor ;
sliLbit inse in urmil prin desorganisatiune in-
ternii, el ail piistrat, ce-si drept, stiipiinirea in
lliuntrul redutei carpatine, dar n'ati mai fost in
stare su apere i h )tarele de la Dunrtre.
In acela-s1 timp, crind Francii, Burgunqii si
Alemanii. ati trecut Rinul, un alt popor de vitii

www.dacoromanica.ro
 16

germanii, Yisigotil, s'ail coborit pe Sirctiu i pe

Prut la vale, a5 trecut Duntirea si ail prildat
timp mai indelungat lloesia ; si acelail Aure-
lian, care le-a dat Francilor locuri de asedare
pe ripa stêng5 a Rinului, le-a cedat Visigotilor
Dacia cucerit5 de Traian.
In anal 270 d. Chr. dar, dup5 aproape 170
do ani, legiunile rornane, diregutorii romani si a
parte din colonistii romani se retrag din Dacia,
cum vre-o sut5 patru-deci de ani in urm5 s'a5
retras din Britania.
De aici inainte, timp de vre-o miie_ de ani,
cat s'a urmat pe teritoriul Carpatilor migratiu-
nea popoarelor, etnogratia Transilvaniei ne este
foarte putin cunoscutii. tim numai,, cit prin
trecutorile de la Iacobeni i pe la Iablonita s'ail
coborit spre merujii-(11 cetele de lluni, de Os-
trogoti, de Svevi, Alan]. i Vandali, din care
o parte a intrat in Italia sub conducerea lui
Radagais, ear alta sub conducerea lui Athaulf ;
tot pe acolo s'ail coborit Gepidii, o parte din
Slavi i o parte din Avon. Alte popoare ait
fost aruncate din valea Siretiului off. do la Du-
nrire in basinul r6s5ritean al Ardealului. Ast-fel
o parte din Visigott cautil, dup5 infrangerea
suferitii in luptA cu Hunii, adapost in Ardeal ;
o parte din Slavii co se coboris6r5 pe Sireti5
remane in vilile Carpatilor.

www.dacoromanica.ro
 17

Pe la sfir0ta1 secolului IX. Naghiarii eraii

asedati la cursul de sus al riurilor Prut si
Nistru. El art fost inse alungati de crttr6 Po-
lovti satl Pacinati. Partea cea mare alor a tre-
cat condusrt de Arpad, pe la Iablonita, in valea
Tisei, ear alta mai mica' a cilutat adripost in
vaile din linia resuiriteanii, stridAtiind i I. par-
tea de sus a basinnlui resrtritean 1)
Pacinatii feram aici timp do vre-o sun' de
ani, apoi stint alungati do Curnani i se risipesc
peste linia orientalrt §i pe drumul Sibiiului spre
rneadi.di.
Cumanii stilpilnesc timp do vre-o done sute
de mil sosul de la poalele resthiteno ale Car-
patilor si fac, intocmat ca mai nainte Pacinatii,
dose riivrtliri do pradA in Ungaria, totdeauna

1) Aceasta dupa Notarul anonim al Regelui Bele,

cel mai vechid chronicar al Ungariel, care a trait in
a doua jurndtate a secolulni XII. Desi insd spusele a-
nonimului" se concorda cu stirile date de contimporani,
Ioannes de Turocz, un cronicar posterior, sustine ca
Maghiaril ati intrat prin trecatorile de la Iacobeni ci
aü trecut prin Ardal, unde insa n'au stat de cat E.a.
odihneasca. -- Rerum Hungaricarum Scriptores Varii
etc. Francforti. 600, loan de Turocz, Chronica Hun-
garorum". Pars H. Cap. II si III. pag. 30-31.
Istoriografia rnoderna admite parerea Anonimului",
care e potrivita i cu desfasurarea terenului. Ast-fel §i
Iul. lung in scrierea citata mai sus, pag 24.
2

www.dacoromanica.ro
 18

peste Ardeal. Dramal lor de predirectinne

era prin trecatorile de la Iacobeni si de aici
pe la. Ciacea spre sesal de Ia Tisa. Dese erart
inse i nviiliriIe prin trecatorile basinuluT resii-
ritean si de aief pc drum" Sibiiului spre
Zam 1).
In anal 1223 Canianii safer, la Ca lea, o grea
infrangere in luptii cu oardele Djinghiscanului
Temurdsi, ear in anal 1.239, cand oardele Olia-
nulul Bata pornesc spre Apus, Cuthan, Regele
Cumanilor, trece en vre-o 40,000 familil in
yalea Tisa, uncle Regele Ungariei, Bela nr, II
dg loc de ase(jare. Ce`i-rattl Cumani se risipese
dispar incetal en incetul din istorie.
In anal 1241, in sfirsit, Mongolii ngvillesc
prin toate trecritorile din linia orientalg i stril-
bat Ardealul atilt deire Rodna, cat i pe dru-
.mul Sibiialul, tree apol postiind peste lingaria
pang la marea adriaticg si pang la liotarele Ger-
maniel 2).
Cit retragerea Mongolilor (1243) se' sfirseste
1) Bonfiniu dice intre altele : per portas et Clm:stra,
quae Meses apellant, Hungariam invadunt . Antonii
Bonfininii Historia Panonica etc. Coloniae Agripinae,
1690, Dec. Lib. 111. pag. 144..
2) Rerum Hungaricarum Scriptores Varii etc. Franc- -
forti, 1600. Epistola magistri Rogerii in miserabile
Carmen etc , isvor contimporan consultat de chronicarii
posteriori.

www.dacoromanica.ro
 19

aid pe teritoriul Carpatilor lunga epoca a mi-

gratiunii. Mull incii aa maT avut sa se lupte
popoarele din Carpatl, en Tatarif si cu Tarsal,
dar luptele de stirpire erail acum sfirsite.
Abia de aici Inainte day poate sa fie yorba
despre o lamurire a situatiunit etnografice din
Ardeal.
Informatiunile, pe care le avem din timpurile
de mai nainte, sunt putine. tiin numai, care
anume popare aa trecut prin Ardeal, dar nu
putem ti, cafe dintre ele, uncle i in ce pro-
portiuni aa lasat romasite aicl.
Despre rem4itele coloniilor romane i despre
ale GO lor nu se face ilia o amintire in monu7
mentele scrise ce. s'au Ostrat din primele secole
ale migyatiunii. Din nomenclatura mai veche, ba
chiar din cea actuala resultIl, cil nil fosf odatd,
mai ales in basinul rusiiritean si pe drnmul Si-
biiului atilt Pacinati, cat si Cumani, i ca timp
indelungat in basinul apusean a fost o insem-
nata poporatinno slavona : aceste elemente at
disparut inse fara ca sa se poata sti, dacii ele
nil fost asimilate, stirpite ori alungate 1).
1) Chronicaril Ungariel fac totl aminlire despre lupta,
pe care a avut-o primul Rege al Ungariel, la anu11003,
cu Ccan sail Kean, capetenia Slavonilor din partile arde-
lene. Mai tardiu ins& nu se face amintire de Sla-
vonl de cat prin .nordul Ardealului. Ear acestia sunt
venitl mal tardia, cu Teodor Koriatovicl.

www.dacoromanica.ro
 20

Astri-Ji poporatiunea teritorialuf Carpatilor

sunt Romitini, printre care in liiuntrul Ardea-
uha mai sant risipiti in grape mai: midi off
mai marl Se (MaghiarY cu dialect dcosehit),
Maghiari i Sag.
Totalul R imânilor ase(Jati pe teritoriul Car-
patilor, intre Tia. DunAre si Nistra, e de peste
n0u.6 milioane de suflete, dintre care vre-o trei
mitioane in monarchia Austro-Lingariei., iar vre-o
1.300,000 in liiantral Articulator.
Dapr], ,numoriitoarea oficialii Monti la 1870
erail in Ardeal en total 2,11,5,0'24 suflete ; din-
tre care 654.233 ortodox]. orientall, 598,916
greco-catolicT, 298,765 calvinisti, 269,450 ro-
mano-catolia, 53.806 unitarY, 210,270 LateranY,
si 24,095 Israelitl, iar restul vre-o 5000 Ar-
men): i alte confesium. 1).
OrtodocsI i grec-)-catolicl aunt in Ardeal
narnal Boman]] si patinl Tigam; romano-cato-
ha, calvinist] si unitart sunt NaglriariT, S.Ocui(,
putini Tigani si uniT dintre strIinit risipiti: maT
ales prin orase; Luterant stint Sasii, ciite-va
sate bulgiiresti acum romanisate i cate-va sate

1) A magyar Korona orsz6gaiban az 1870 ev elején

v6grehajtott NdpszEimhilds ercdmimyci. Pest. 1881.C.
2. pag 60. Luam de bash aceasta num6ratoare mat
veche atat pentru-ca nu c actuala, cat pentru-ca in
L

ea .nrJealul c infatiat dupa vechea 11-n1)M-tire.

www.dacoromanica.ro
 21

secuiesti. Trecênd dar cu vederea micile deose-

biri, &ail la 1870 in Ardeal cam 1.250.000
.Romdni,622,000 fajhiar (cu Secuii), i vre-o
210,000 Sag.
Dup5, vechea impArtire a Ardealului Secuil
aveaii aonc, Sasii judefe (numite i scaune),
ear restul OM era impartit in Comitate §i in
patru /inuturi, dintre care doue, cel de la Bra-
sov si cel de la Bistrita, erati silsold.
In scaunele s6cuiesti era o poporatiune de
427,612 suflete, din care numai 64,426 Roninl
In judetele sisestl si in celo doue tinuturl
sgsesti era o poporatiune de 381,573 suflete, din
care 169,573 Romani.
Remane deci pentru restul Ardealula, has:-
nul apusean i valea Oltulul la Turnu-Rosu, o
poporatiune de paste 1,30.5,000 suflete, din care
peste 1,015.000 Romani.
Trei-dea do erase mai mid i mai marl ale
Ardealului aveati inse o pop] glum do 209,246
suflete, dintre care numai 58,311 Romiln=i.
Scaunele secuesti se OW in partea de sus a
basinului r6siiritean, pe la isvoarcle lturesului
si ale Oltulul : aid dar Socui i. sunt masse com-
-pacte, printre care sunt putini Romani%
Judetele i cole dou6 tinuturi siisesti se aflil in
fata trecetorilor de la BArgAu. i Rodna (Bistrita),
pe drumul de la Bistrita spre valea Mur'esulul

www.dacoromanica.ro
 22

(Reghin), la incrucisaroa drumulta ce vine despre

Portilo de Fer ea cel co vine de la Sibiitl (Oriis-
tia si ebis) si de aicl: inainte tot drumul Si-
biiului pauil la intilnirea linieT rgsiritene cii
cea meridional6 : aici Romitnif stint majoritatea
poporatiunii afara" de orase.
Comitatele sunt toate in basinul apusean :
aici dar Romnii sunt masse compacte intocmai
ca'n doug tinuturi, in al Nriseudului din fata
trecotoril de la Rodna si in al RiOrasului din
fata trocetorii de la Turnu-Rosa.
Maghiarii, vre-o 309,000 suflete, mare parte
poporatiune de orase, sunt risipiti de a lungul
Iiniei apuseno, prin fata trecaorilor de la Zam,
Ciucea si Dese mai aleS pe termurii riurilor
Mur i .ornes.
AfarA de Ardeal, in cele dece Comitate, care
se intind de-alungul liniei apusene si in fata
granitei de la Caransebes, era la 1870, afarii de
orase, o poporatiune de 2,156,041 suflote, din
care 1,505,620 Romani' (ort)docsi si greco-ca-
tolici).
Incepend (loci de la Rodna de-alungul intregei
luni apusene i mai departe de-alungul liniei
meridionale Românii stint in -ambele pitrti masse
compacte : restul poporatiunii romithe e risipit
in Ardent spre linia rgsiiriteanii, ear afaril de
Ardeal pe §es.

www.dacoromanica.ro
 23

Ni se pune actim intrebarea : cand anume 8i

cum a venit fieste-care din aceste patru natio-
nalitati in Ardeal ?
Capitala Ardealului, Alba-Julia, e numita de
Romani si asta-cli Belgradz, ceea co ne face
sil presupunem, c orasul acesta a fost odata
slavonesc.
Cand aceasta ?
lute() incheere a Capitolului din Alba-Iulia,
filcuta in anul 1231 asupra unei mosil din valea
Oltuluf, se ()ice : eadem terra a tempore hu-
man= memoriam transeunte per majores, avos,
atavosque ipsius Thrulh filii Choru possessa, et
a temporibus jam, quibus ipsa terra Blacorum,
terra Bulgarorum extitisse fertur» 1).
Cand pamôntul, lie care Romanul Thrulh ii
stapania din buni si strabuni, a putut sa fie
sub stapanirea Bulgarilor ?
Dupa-ce Carol cel Mare alunga pe Avail.' din
valea Dunrtrii; popoarele slave, care fusesera
tributare ale Avarilor, incep sa se organiseze,
eara Bulgarii, care nu le tusesera tributari, se
ridica incetul cm incetul, primesd legea cresti-
neascii si se fac una cu supusii lor slavi. Toe-
mai in timpul, cand Maghiarii se coboara in
valea Tisei, Simeon (888-927), Tarul Bulgariei,
1) Nicolae Densusianu. Documente priv. la Istoria
Rorranilor. Bugureti. vol. I. pag. 120.

www.dacoromanica.ro
 24

e unul din eel' maT puternici monarch)." in Eu-

ropa. Numai acesta putea sA fie timpul, clind
striplinirea bulgar4 se intindea pesto linia meri-
nalri si peste Portile de Fer, ea maT MORS cea
turceascii, si in Ardeal 1).
In acela$T tirnp Germania $i Italia se a-Hari in
stare de decadentii. Maghiarir, care au avut lupte
en Tarul Simeon, ail fost dar impini spro Apus,
peste Duntire, de la Buda inainte spre lacul
Balaton $i spre riul Luta. AieT, in Panonia,
so intindeaii corturile lor ; de aici faceail Mira.
lirile de pradii in Germania si in Italia ; aim a

1) I3onfiniu, &cad. I. Lib. X., dice cd I3ulgaril std-

paniad ultra citraque Istrum" ; ear Ccan, pe care Fa
invins primul Rege al Ungariei in Ardeal, era duce
Wyo.. Bonfinid sustine cu toate aceste, ca Anonimul-,
ca Romtmii, pe care ii nume,,,te Dad, ba in cdte-N a
rdnduri chiar Chunid, ocupad locurile, la care ii gd-
sim si astd-di. Cele mai noue cercetdri ale d-lui B.
Petriceic-Hasdad, expuse in Strat i Sul st, «t, etc "
(Bucuresti 1892) verified aceste pdreri ale lui Bonfiniu :
Populatiunea :lavoneascd trecca in timpul venirii AI a-
ghiarilor peste Dundre pdná spre linia rneridionold,
dar nu si peste linia aceasta. Ccan putea dar sa flu
unul dintre fostii vasall ai imperdtiel bulgAresti des-
fiintate de Svietoslav, Jar supuc;ii lui crab Romani.
Ast-fel tot Bonfiniu ne mai spune in Decad. II. Lib. I.
pag. 119), cd Regele Stefan I. a that trupul resyriiti-
torului Cupa in patru si a trimis una din aseste pdrti
la Mba-Julia ,ad dewrrendos Dacw.am animos-.

www.dacoromanica.ro
 25

fost, la Alba-Regara, resedinta primilor Regi at

Ungariei ; aicl s'a petrecut inceputul vietil lor
europene.
Dupa-ce Othon cel Mare pane cap6t niivilli-
Tibor de priidare i reinfiinteaza imp6rAia apu-
seanü, Maghiarii se intore ear spre Resarit.
Acesti e timpul, ciind Suietoslav (945 97:.;)
nepotal mT Runic, alungry pe Pacinatl in vuilo
Carpatilor, trece Dimarea i desfiinteazq impc-
rAtia balgariti. El sufere in urtml o grea infran-
gore in lupta en BizantiniT i moare, cand t.e
retrage spre Rasia, in luptiti cu Pacinatit ; sta-
piinirea bizantinii insii nu. se intinde de aid'
inainte decat pnit in Duniire. Ast fel popoarele
de pe tdrmul stiing al Dun'ariI rennin desorga-
nisate i strimtorate intre Pacinati si MagInari.
Ntunat acesta poate siI fie timpul, cAnd Ma-
ghiariT, ne maT putônd prada pe popoarele apu-
sene, al inceput si pra(le pe cele de la R6siirit.
El 41 intind acum corturile i intre DumIre si
Tisa ; peste Tisa inse i peste Mare's nu tree
&cat ca prAdiltorT 1).

1) pupa I3onfiniu, Dec. 1. Lib IX. pag. 103. mancaa

chiar i came de orn. Chronicarii sunt de acord, cd
pana la acest timp Ardc.alul era o Ord neatirnatd. --
Anonimul, vorbind de invingerea luijula, 4ice tempore
cuius Stephanus subiugavit sibi terram Utransilvanam'.
Bela .kirdly nevtelen iegyziijenek kOnyve a magyarok

www.dacoromanica.ro
 96

Primul liege al UngarieT, 1efau cel Sfint

(1000-1038), poarti in anti- 1002 si 1003
r ,sboirt en Voivodii Ardealului, _Ghiula saii
Jula (Gyula ), care nit vrea si. I fie vasal,
nie srt se lepede de >ilegea verhee i s recu-
noascrt saprematia Pape. Aliat al NT Jula e
Cean, (WO piirerea unora Chan al PacinOlor
sttimtorati de Cnmani, ear dnp'a altora Duce al
Bulgarilor si al Slavilor.
Dupii acest 1Jula s'a numit .Belgradule
Gyula,Fehórydr In limba maghiarii, i > Alba-
Julae" in cea latinit
Urmeazrt apoi lungul sir do lupte cu Cumanii
si en Maghiarif, care so intelnesc totdeauna pe
§esul de la Tisa, dupii-ce CnmaniT art strrtb'dtut
prin Ardeal.
In urma acestor lupte loctuile mai largi din
drumul Cumanilor, precum i esul de la Tisa
pAni in Me done grupe ale Carpatilor sunt
amintite merert ea t terra vaila et inhabitatav.
Ca sil populeze aceste locuri, lbgiT Ungariei
wine ale fel de fel de colonisti.
Cel ditnteirt sunt remiisitele Pacinatilor, care
se risipesc dealungul podgoriilor ; apoi in aniT
1122 1125 trece o insemnatii ceatil de Cu-
viselt dolgairol, de Fej6rpataky LászlO. Budapest, 1892
11 b. i 12 a. Tot ast-fel lionfiniu Dec. I. Lib. X.,
ear ThOroczy in Pars. II. XXX.

www.dacoromanica.ro
 27

mara in yalea Tisel si se asea0 pe termul drept

al acestui rat
Regele Ge:a II. (1141-1161), in sfirsit, inceper
srt aduca colonistf din Germania, undo p.oporatiu-
nea se sporise in timpul acesta. Timp de peste o
sutrt de anl, Oral duprt interregn, colonistii ger-
manY yin merert si se aseadil in linia de la
Waitzen peste S opus spre Capvia, ear de aid.
inainte peste Satvnar §i Baia-mare spre Oradea-
Hare, a leoil in fata treciltorilor de la lablonita
§i ReJw.
In Ardeal colonistil" germanY, mai ales Fla-
man(f, numitt atuncl llospites, ear mai tarditi
Sasi, s'ati asedat pretutindenea in dramal Cu-
manilor si anume in fata trecaorilor de la Rod-
ian si Beirgau §i de aici inainte ptinii la Reghin
in Yalea Mar'esulta, in fata _tre6itorilor spre se-
sta 'rise, la Dec.', Cluj, Turda, in yalea Mu-
resului din .sus de. Alba-It:ilia, la rinfi, ear din
jos la OreVia i ,Sebi, de aici inainte, in sfir-
sit, tot drumul Sibiiultif poste Mrclias §i Sighi-
ioara plat in valea Oltulta.
In anal 1211 Regele Audreiu IT. &iraieste
Cavalerilor Teuton]. ( Cruciferis de Hospitali
- itincte Marie) -1) -tara Biirsei. (terrain Borzam,
1. Theiner, monumenta hist. Hung. I. 94. Tejer,
III. 1. 106. DC:n5usianu, Docum. priv. la Ist. Rom. Vol.
I. pg. 56.

www.dacoromanica.ro
 28

licet devastatam et inhabitatam), adecA bucata de

loc, care be atia la intillnirea liniei resilritene
cu cea meridionalg.
Doi anf in urmil, la 1213, existil §i in Ma-
ramures, adecii in fata treectoria de la Bursa,
till Itagistru. al Cavalerilor Teuton]. (Paulus Ma-
gister domus Fratrum de MAramorusio) 1)
La inceputul secolului XIII. SaF;ii, care ince-
puseril sil vina' in anul 1113, ocupau dar toate lo-
curile mai largi din dramul Cumanilor.
Cavateri1 Teutoni au trecut apoi din tara Bii-
ei atilt peste linia orientalli i nil infiintat iii
cumania o Episcopie, despre care so face amin-
tire in anul 1217 2), cilt i peste linia meridi-
onala, in 'plea TranSalpinu, pe care Papa Ho-
noriu III. o considera ca feud al Sfintalui
Scaun 3 .
Regele Andreiti II. II alungii in urnth. pe Ca-
valerli Teutoni, dar Sasii remiln §i se atlii atilt
inainte de navillirea Mongolilor, cat si durt nil-
%Urea aceasta la locurile, uncle be asedaserii.
Chiar la sfiritul acestuT secol, in anul 1291,
Regele Andreiu III. confirm privilegiile oraelor
säsesti, incepnd de la Dee§i, 4) Cluj §i Duda.
1) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 60.
2) Do:urn. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 60.
3) Docum. priv. la 1st. Rom. Vol. I. pg. 91.
4) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 506 i 520.

www.dacoromanica.ro
 29

Scuil dnp4" piirerea celor maI multi istorio-

gait, intre care $i Michail Horvath, 1) sant ur-
ma$ii Maghiarilor alungati la sfirsital secolulal
IX. peste linia orientahl. Piirerea aceasta e ca
ateit mai acceptabilli, ea cat sunt urme de po-
poratiane maghiarii i peste Carpati, in valea
Siretialui 2). Nat hi niivillirea Mongolilor Secuii
all femas la isvoa-ele Mure$ului $i la ale Oltu
$i abia du0 pustiirea mongolii, in timpul de la
1257 pInii la 1272. o parte dintr'ksit a trecut
pe termaral drept al Mar 6$alui i s'a asedat la,
beanie re'amse goale in valea Arie$alm 3).
Tot in timpul acesta, in anal 1279, Regele
Ladis lau IV, dispane, ca Cumanii trecuti pe tim-
pul hit Bela IV, in Ungaria sri se a$eqe fie
intre Daniire $i Tisa, fie po rial Cris (Kriss),
fie intre Mures $i Cris, fie intro Mures i Ti-
mi (Tiaras), trade le drtraieste pranenturile Ca-
stelelor resale (terras castrorum Udvarnicoram
1) Michael Horvath. Geschichte der Ungarn. Pesth,
1851. I. Bnd. pg. 7.
2) Iu bus Iung. Zur Geschichte der Passe Siebenbtir
gens. Insbruck, 1892. pg. 25. Cronicaril mai vechh
intre care Bonfiniu (Dec. I, Lib. I.) Istavanffi (Lib. IV,
pg. 35), P. Ranzani (pg. 208 209) II considera
ca urmasl al Hunilor saü Sch4i1or. Nu se stie, cand
anume ai fost ei supusi de Regele Ungariel : I. Jung,
dS cu socoteala, ca abia in secolul XII.
3) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. r g. 280.

www.dacoromanica.ro
 ao

regalium) i alte prunênturi conditionale, precum

§i piimênturile nobililor si ale iobagilor de castre,
care ati r6mas pustii din timpul Tiitarilor (Va-
cuas teri.as nobilium et Iobbagionum castri, tales
quae a tempora Tartaroram vacuae perstiterunt 1).
Bi aici dar, pe sesul ce se intinde de a lun-
gul 1inie apusene, locurile erati puistil, inse
nu cu desilvirsire, de oare-ce Regele adangii,
.crt, Cumanit ati str triliascA in . bane relatiatu
eu ?I obili si cu iobagii
_
cc mai reman in mij-
locul lor J.
itemâne acorn intrebarea : ce fel de onmeni
locuinti Ia mijloc intre Scui, Sasi i aceste pus-
tiuri dtiruite Cumanilor ?
Erati remAsitele Romanilor, retrase, ea Baseir din
1) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol I. pg. 426..
2) Tot ast-fel i aiurea, unde vorba e de nterra vasta
e inhabitata", se constata mai tardia o poporatiune
cleposedata. Chiar in secolu 1XVI1I. se luau pamenturile
de la Romani, ca sa fie date colonistilor germani." Eist
auch wahr, dice Imp6ratul Iosif II., dasz, utn andern.
Ansiedlern Plaz zu machen, ihnen ihre besten Griinde
6ind abgenornmen, die DOrfer tibersezt, und so mehrere
Bedrtickungen, wo sie doch die Altesten Einwohner
des Landes sind, zugeffigt werden." 51 daca asemenea
despuieri se faceaa in timpul Mariei Tereziei, poate ori
si cine sa-si inchipueasca, ce fel eraii procedarile ina-
inte de navalirea Mongolilor. Sunt putine diplomele de
deposedare, care s'ati pastrat ; aceste inse ne fac sa
tragem conclusiune pentru intreaga colonisare.

www.dacoromanica.ro
 31

Pirinei, spre isvoarele riurilor, in vaile adapos-

tite; pe culmile largl ale muntilor, pretutindenea,
uncle adi RomaniI sunt masse compacte.
Maghiafi nu eraii pe timpul acela in Ardeal.
In .anul 1246, trel ani dripa retragerea Non-
golilor, Regeie 136 la IV. seoate de sub autoritatea
Voivodula din Ardeal pe toti eel ce se voi aseda
pe moiile Episcopulni de Alba-Inlia (a iuditio
woyuode pro teMpore constituti, comitum papo-
chialium, nec non et omninm aliorum indicum pe-
nitus sunt exemti), fiind-cil diecesa a reams atilt
de pustie, in cat chiar si in Alba-Iulia sant nu-
mai putini oameni (sua dioecesis hostili perse-
cucione Thartarorum ad tantam inhabitantium
devenit raritatem, quod a tempore persecueionis
ad sua tempera nulli vel pauci in Alba 1).
Care va sa died locuitorii din drumul Mon-
golilor n'aa fugit, ca sa se ascunda in munti, de
unde s'ar fi inters in timp do trei ani, ei all perit
in luptil cu navalitorii on all fost dusi in robie.
Ni se pun (loci dou6 intrebari : ce all fost
acestl. earneni periti in lupta en navalitorii ? si
ce fel de elemente all venit fie atunci, fio maT
tardia in locul for ?
Regele numeste in diploma sa, afara de Alba-
Iulia, (Iierina, i »Byolocol > din comitatul ,,Do-
bica" (adi romaneste Dobica, ear ungureste Do
1) Docum. priv. la 1st. Rom. Vol. I. pg. 280.

www.dacoromanica.ro
 32

boka),Golou' (adi roroaneste Geltiu, ear un-

gdreste Gyaltd din comitatul Culusienoi" (a(),1
romaneste Clusiu, ear ungureste Kolozs), Zitac"
§i Tusnad' din comitatul Zonuc".
D ipk" numerRoarea de la 1870 in comitatui
Albei erail 205,287 suflete, din care 18,798
romano-catolid, Calvinisti si unitari, dee/ Ma-
ghian si SCcui. In orasul Alba Julia mnsi erail
pentru o poporatiune de 7,935 suflete 3099 Ma-
ghiari si poste 1200 Ovrei.
In comitatul Clujulut eraii 160,690 suflete,
dintre care 38,2,14 Maghiata. In cercul Geiu-
hu insii sunt la o poporatiune do 18,645 su-
flete peste 5500 Maghiari concentrati mai ales
in Gem.
In comitatul Dobicii erail 109_,925 suflete, din-
tre care numaY 13,062 Maghiari.
In comitatul Solnoculta, care cade dincolo de
linia apuseana", erail la 1870 en totul 107,852
suflete, dintro care 32,318 Maghiari. Th'skiadul
are poporatiune maghiarrt, ear in Zn1iii sunt
pentru o poporatiune do 5,787 suflete nu mai
putin de cat 5,42/ Maghiari.
Comitatele, despre care vorbeste Regele Bela
1.V., art (loci astrt-di o poporatiune romaneascrt;
localitAile, pe care el le-a scos de sub autori-
tatea Voivodulul, aii inso proportiune maghiarit
E evident, oil vechii prunateni nu sunt Ma-

www.dacoromanica.ro
 33

ghiarii do prin erase, ci Rol-au-Ai din vaile ada-

postite.
Erail, prectun vom vede ma Orditi, in Un-
garia nobil maghiari, care in fel de fel de chi-
purl cilstigaserrt mosii in Ardeal, dar popora-
funea maghiarA, si ast4"-di puting, a venit in
Ardeal mai thrcliii si a ocupat parte mosiile
Episcopiel. de Alba-Iulia, parte orasele sUsesti
din basinul apusean, care ast4di aproape toato
stint maghiare.
Nu stim ded, care era situatiunea etnografica
a Ardealulta in anul 1002, ci-Ind Voivodul Iula
a lost inlocuit cu un vasal al Regeltif Ungariel:
e inse mai presus de off-si-ce indoialrt, c ina-
into de 1143 n'ail fost Sas): in Ardeal, chi inainte
de pustiirea Hongolilor S6cui ail fost numac la
isvoarele Oltulni si ale lIure'sului, i cI in anal
1291 nu eraii MaghiarI in Ardeal.
In anul acesta Andreiu III, cel din urmA
Rege din familia arpadimi, a tinut la Alba-Iulia
adunare numal cu nobill Sa0, Sëcui, i Ronzdni,
(nos universis nobilibus Saxonibus, Syculis, et
Olachis in partibus Trynsylvanis apud Albam
lido pro reformacione status eorandem congre-
gacionem cum iistem facissemus) 1).

1) Dênsusianu. Docum. priv. la Istoria Rorn. Vol. I,

pug. 510.
3

www.dacoromanica.ro
 34

Nu gin Transilvaniav ci in e part lb u 8 Tran-

sylvanis» dice Regele Andrelil IlL
&cal, cand se ivesc in istorie, nu stint su-
pusil" Voivodulia, ci oil un comite s6cuesc, care
era si el, ca Voivodul, vasal at Regelui.
SasiT nn sant nici et stipusi ai Voivodului :
ei nil un comite siisesc, deasemenea vasal al
Regelia. 1).
Romilnii din fata tredtorii de la Turna-Rosu
avaIl un ban al Fligiirasului, deasemenea vasal
al Regele.
Romcinii aseqati ca coloniT militare pe la
castelele regale email exeniti, ca coloniile de pe
mosiilo Episcopului, i atirnail numal" de ape-
teniile lor, care se numiail cli-enez 2).
Din diplomele de exemptiune resitltri, crt auto-
ritatea Voivodului Ardealulm se intindea numai
asupra basinului apusean i peste linia apuscanA
asupra comitatelor Solnoe, Crncn.u., Bihar §i Zu-
rand.
Ye valea Urisului Repede era un Voivod cu
resedinta la Being, (lwan Wayw cda de Bu-
lenus) 3), pe valea Crisulta. Alb un alt Voivod
en resedinta la Hodis (llodus) 4); ear de la Mu-
1) La inceput aveau mai multi comiti provinciali.
2) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 522, 553
666, 669.
3) Docum. priv. la 1st. Rom. Vol. I, pg. 304.
4) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 596.

www.dacoromanica.ro
 35

res inainte erail Kone:atele» de la eastelele

regale Lipova, Faget, Lugoj §i Caransebe$, in
amintirea ciirora Romanii din aceste
die si astAdi primarulta comunal < chinez».
Aceste erati < partes Transylvanicae> , uncle
Regele Ungariel avea o multime de vasati. ci
aT Carora nobili se adunaii la Alba-Inlia, in
vreme ce nohilii vngari, se adunaii la Alba
RegalA 4).
Ear intro nobilit ce se adunan la Alba-Irma
nu email i Maghiari, de oare-ce Maghiarii se
aflau pe timpul acesta dincolo do teritoriul, pe
care Regele Ladislau JV. II pusese la disposi-
tiunea Cumanilor.
Astfel au remas lucrurile Our] pe timpul lup-
telor cu Turcii, si Regele Matein Corvin dice
inteun (lOeret de la 1164 : .Regnum nostrum
Sclauoniae et partes Tran,silvaniae in om-
nibus antigwis bonis, libertatibus, consuetudi-
nibus et inribus conserveturb.
Ear partes, Transilvaniae este teriterint, pe
care adt Rornanii stint masse compacte, carti
chiar dupii statistica oficialil maghiarii in timpul del
la 1880 pana la 1890 s'au spor,t en '2(16,10fA
suflete.

1) Docum. priv. la 61. Rom. Vol. I, pg. 333 (CCXLV).

www.dacoromanica.ro
 11

Positiunea Ardealulul
Positiunea Ardealulai fata cu terile de dim-
pregiurul mT e doternunaf de firea locului.
Incunjurat din toate prti1e de munti i mai
accesibildespre linia apuseanii, el a fost tot-
deauna o taril deosebita, dar atirnRoare de
stripanitorii mai puternici aT esului de la Tisa.
Cucerit poate sti fie si despre cele-Palte doue
uniT si mai ales despre Iacobeni. dar stiipaniT
luI art fost totdeauna numaY aceia, care ,aveail
in fata lor treciitorile largi din linia apu-
seana.
Cel maT vechiti cronicar al Ungarid, «Ano-
nymus Belae Regis notarius», pe care I admite
si Michail Horvath, cel mai en. autoritate dintre
istoriografil maghiari 1), ne spune, c in timpul,
cand Maghiarii au sosit in valea DungriT Ar-
denial era locuit de Romani. Maghiarii ail in-
1) Michael Horvath. Geschichte d Ungarn. Baud. I.
pag- 9-

www.dacoromanica.ro
 38

trat despre treciltoarea de la Ciucea i s'au rS-

boit in fata acestet trecatofi cu Voivodul Gc Hui).
Fie ori nu adeverat ceea ce spuno « Anoni-
?nub>, e lucru neindoios, ea de la 1003 inainte
Regele Ungariei avea <in partibus Transyl-
vanis» mai multi vasall, dintre care cel mai
puternic a fost Voivochil do la Alba-Julia.
Nu stint, daed vasalii acostia au avut ori nu
vre-odatil dreptul de mostenire. Chiar daciti l'ar
fi avut, oi l'aa perdat in timpul luptplor cu
Cumanji, de eare-ce noi stim in Ardeal numai
Voivoqi instituiti de liege. Anume in secolul
XIII. in mai multe rônduri Voivod al Ardealu-
lui era eel mai mare dintre feciorii Regelni,
adecii mostenitorul Tronului, care se numia 1i
<junior Rex > 2), ceea ce se concordA cu Ore-
1) Anonimur* nu afirrna Ca Tuhutuna, capetenia Ma-
ghiarilor porniti cu voia jul Arpad spre Ardeal, a cu-
cerit 'tam aceasta. Din contra, el dice, ca dupa moartea
lui Geliu Romanii sua propria voluntate dextrana
(l«ntes, dominum sibi elegerant Tuhutum patrem
Horce (27 12 a).
Nepoata lui Horca e muma lui Stefan I. i sora lui
Jula. Ast-fel Regele Ungariel ia Ardealul, intocmal ca
Croatia si Slavonia, cu drept de mostenire, si decretul
mai sus citat al Rege'ul Matehl Corvin e dovada ne-
indoiasa, ca pana la sfirsitul secolulLi XV. intre Un-
garia i Ardeal nu era, in adevilir, decat un fel de
uniune personnia.
2) Documente privitoaie la Istoria Rom. Vol. I.
pag. 333.

www.dacoromanica.ro
 39

rile tnturor Cronicarilor despre treccrea Ardea-

lolui sub Rego le Ungaria.
Voivodul Ardealului era dea mai( mull rival
decat vasal al Rego Id.
De aceea, cand familia arpadian'a se stinge
(1301), Voivodul Ardealulta, Ladislaü Apor, se
declara singur strtpan in partile ardelene, ia in
posesinne domeniile regale, nesocoteste exem-
tiunile regale si se declarrt el insu-si comite
atat al Sácuilor, cat si al Sasilor. Voind Papa
se ridice in tronul regal po Carol Robert de
Anjou, Voivodul Ardealului se pune in fruntea
opositiuna, care respinge amestecul Papa, pune
mana pe Coroana Ungarid si nu vrea sii-1 re-
cunoasca, pe Carol Robert de Rege.
Abia in anul 4310, dupii-ce Carol Robert a fost
incoronat, ear legatul papal a excomunicat pe
toti ceT ce nu-1 vor recanoaste de Rege legi-
tim ,Voivodul Apor recunoaste si el pe nod
Rego. 1)
In tiinpul domnieT celor doi Regi din familia
de Anjou regatul e puternic, dar dupla' moartea
lul Ludovic (1382) ear se iveste in fruntea
opositiunii Voivodui Ardealulia, ..tefan Apor,

1) Documente privitoare la Istoria Românilor, Vol. I.

pag. 572.

www.dacoromanica.ro
 40

nepotul luT Ladislail sati Laczko si de aceea

nurnit mai ales Laczkovici,1)
Pe cOnd crestinii de la Besitirit se luptail
contra Turcilor, Laczkovici cti-tiuta legiiturY cu.
Sultanul Baiazid I. i e stiut i lucru admis si
de MMiail HorvAth, c in nenorocita luptil de
la Nicopoli (1396) Laczkovid a trildat causa
cresting. < Stefan Laczkfi sail Laczkovid a fost
una din cansele de ciipetenie ale infritingeril
de la Niectipoli, dice istoriograful maghiar,
cci el a fost primul, care prin esemplul, po
care l'a dat, a fOcut ca aripa dreaptiti, pe care o
comanda, srti iee fuga mai nainte chiar (1e a fi
intrat in lupt'A > 2).
Ancii mum, dupii infrangerea de la Nicopoli,
etia in Hngaria un partid puternic, care l'a
chemat pe Baiazid Ilderim s apere patria"
contra Apusultiii.
Dupil lupta de la Nicopoli terilb crestine de
la gurile DtitiniiriT nitmai asa ar fi putut se-el

1) Familia Apor era inruditd cu familia regald din

Serbia, i Laczkovici va sä dicd fiiul lui Laczko pc
serbeste.
2) Michael Hovdth. Geschichte de Ungarn. I. Band,
pag. 249.
Horvath se rademd fCrà indoiald mai ales pc Bon-
finiu [Dec. III. Lib. II], care era contimporan cu con-
timporani de al lui Laczkovici

www.dacoromanica.ro
 41

-pAstreze neatirnarea, dacri ele ar fi avut in Ar-

deal un radem sigar ; toemai aid lose Tamil a-
veati aIiaT, precum s'a ve'(at mai tiirditi, foarte

drept, un Rennin din Ardeal, loan Cor-

vin de Huniad, 1) i-a tinut pe Tura. timp -de

4) De si contimporanil totl ii socotec pe loan Cor-

yin Roman, si atat loan Corvin, cat si tliul séa Mateia.
Regele Ungaria, tineaa mult la originea lor romand,
uniI dintre istoriografil moderni ar voi sd puna la in-
doiald romanitatea acestor dol oameni, fara indoiald cele
mai stralucite iviri in viata Ungariel. Bonfiniu, om de casd
al Regelui Mateia Corvin, care si-a dedicat scrierea ml
Vladislau, urmasul lui Mateia, vorbind despre Mateia,
dice in Decad II. L. IX. pog. 371 : Ioannes Corvinus
fuit Budi, Valachi filius, in paterno pago natus, quem
nostra cooque tempestate, Corvinuni dicunt, imperan-
te Sigismundo. .. Mater _veil) Elisabetha. Silagia, vi-
rago semper habita, is veluti saepius a parentibus ac-
ceperat, quum adoleN isset, se Romana gcnte natum af-
firmabat... Ear in decada III. L. IV. (pag. 304), vorbind
despre Ioan Corvin, Bonfiniu (lice : Ille enim Valacho
patre, matre vero Graeca natus, industria et virtute
supra omnium opinionen, suum genus illustravit : pa-
rentibus nequaquam obscuris editum tradidere. Pater
nanque inter Valachos, qui petarum Dacorumque loca
nunc incolunt, et a Romanis superfuise colonis, veluti
linguae similitudo testatur, sane creduntur, plurimum,
apud earn gentem potuisse." Tot Bonfiniu ne spune, ca
loan Corvin a tinut sá petreaca In tineretele sale, in
Italia, patria strdburilor si, i a stat timp de doI ani

www.dacoromanica.ro
 42

vre-o tret--qecl de ani La Dunrtre, ear fiiul a

cestuia, Hatein Coevin, ridicat in tronal Unga
rieT, nu numai apilrii tara si tine nobilimea Ir
feel, ci creazrt tot-odat i cea mai strill icitä
epoca in viata UngarieT.
DupA moartea lut Mateiu inse (1490) Voivo-
dat Ardealuld ear se ridicrt in fruntea nobilimit
rcsvraitoare i Ardealal devine punctul de con-
centrare al taturor color ce se luptii contra Re-
g'luT.
In annl 1392 Sultanul Suleiman II (I) n'ar
fi cutezat si inainteze spre central Ungariei,
dadi el s'ar fi temut, ci o armattil iesitrt dirt
Ardeal pe la Portilo de For si pe in Zam ar
apace din dos. Voivodul Ardealului,
putO srt-1
Ioan Zapolea, ni iea inso parte la lupta de la,
Moh(ics. 1).

la Milan. Dar cea mai buna dovada despre romanitatea

Corvinilor sunt marile lor destoinicii §i in deosebi se-
tea de cultura si iubirea lu *Oak, a lui Masten'. Fa-
milia Corvinilor s'a stins cu Joan, fiiul ;Mei"' nelegitimat
al lui Matei0 si mort la anul 1502. In virsta de 35 ani,
lasand in urma sa dol copii, care mor Ii el putin In
urma. Antonii Boufinii Historia Panonica etc. Coloniae
Agripinae. 1690.
1 Joan Zapolea, de origine Tilovac, inrudit cu familia
regal& din Po Ionia, e fiiul Palatinului Stefau Zlpolea,
pe care contimporanil II banuesc de a ti otravit pc Re-
gele Matei0.

www.dacoromanica.ro
 43

Murind Regele Ludovic II. in lupta aceasta.

cumnatul sed Ferdinand do Habsburg ridicd in
virtutea tractatului do aliantd familiard incheiat
la_ 1315 pretensitmi. asupra coroanet Ungare, i
o parte din nobilitne 11 i proclamd Rege ; Ioan
Zapolea inse, sprijinit de o altd parte a nobili-
mit, se proclamii el insu-si rege i primeste in
anul 1529 din mitinile Sultanulni Goroana, ca
vasal al PorUl.
De Mel inainte regatul ungar ni maT exist&
In anul 1538 so inchce ; ce-i drept, la Oradea
Mare un tractat, in virtatea cdruia Ferdinand I.
intrrt dupd moartea Jul Zapoloea in toate drop-
Write Regilor de mai nainte, dar nobilimea ma-
ghiard nu tine seamd do acest tractat si urmeazd
aliiturea cu Tamil lupta contra Casei de Austria.
Voivodul Ardealulni r6mane dar vasal al PortiT,
ear Ferdinand si urmasil Rif plrttesc, ca RegI aT
lingaria, tribut pentru mica parte din nordul
muntos, pe care o stryttnesc. Restul Ungariel e
imprvtit in pasalicuri.
La sfirsitul acestui secol Ardealul devine ina
odatrt control luptelor de apdrare fatrt cu
Fiind persocutatl in Ardeal, Romanif, mai ales
dupd pustiirea mongold, ad iesit prin linia de la
Resdrit i prin cea de la Mia0-di spre Nistra
si spro Dundre, uncle ancd Ia inceputul secoluluT

www.dacoromanica.ro
 44

XIII, existaii mai multe voivodate 1). Cand Tur-

d]: se ivesc la Dunare, Romanii ace§Lia stint
grupati in dou6 state, Moldova in dreptul liniei
re'sariteane i Muntenia in dreptul celei de la
Meada-di. Ne Osind cuvenitul reazam in Ardeal,
-t6rile aceste nil fost nevoite sll recunoasca su-
prematia Portii. Ele inse i-an impus Portii prin
lupte grele niste tractate, prin care li se asigura
o poitinne favorabila fatil cu hnperiul otoman.
Sultanul confirma pe domnii terilor i lua tribut
de la dnii, dar nu avea nici un amestec in afa-
,cerile interne ale terilor, nu puteail sa se stabi-
leaser] MITT, niel sll se ridice giamii muhame-
dane pe trmul sting al Dunarh.
Dupli-ce atat Voivodul Ardealulul, cat i Cha-
nul Litarilor devenisera vasali aI Portii. ear la
Timisoara si la Buda erail pasalicurl turoesti,
Moldova si Muntenia numaI prin lupte grele pu-
sl-m 1)istreze positiunea favorablia.
-tear]
Ajunsi odatii staphni la Buda, Tureii nu pa-
-teau lasa in dosul lor cloud tri bogate si a-
proape neatirnate. In contra tractatelor dar el
ocupaseril cele mai importante puncte din linia
Dunarh, mai antaid Chilia, apoi Braila si Giur-
giul, si tot mai malt se sporiail in Muntenia si
1) Cele mai noui cercetarl asupra acestor Voivodate
aunt resumate de d-1 B. P. 1-15jdeti in Istoria criticA a
Romanilor V. I. Ed. II. 1874.

www.dacoromanica.ro
 45

In Moldova Turcir, care veneail sub deosebitEr

pretexte i remiineaii aici in contra tractatelor.
Earg Voivodii eraii prea slabi, ca sa" impun'a Portil
respectarea invoielilor sfintite prin usul secular.
Tin anul 1593 se urc'd in scatmul Muntenia
Mihaiii. numit in urma" Viteazul, un om cu ye-
dert largi si tot odatrt de o rarrt putere de
voinp. El intelege, c tara 1u numar din Ar-
deal poate sa" fie apërat i ci Turcisi numai
strimtorari din toate pArtile vor renunta la On-
dul de a preface terile ronuine in pasalicurt
El se pune deo): in legiltura cu Bulgari i eu
SêrbiI, cu Tatarii i cii Cazacii, cu Aron, Voi-
vodul Moldovii, i cu Sigismund Brithory, Voi-
vodul ArdeahuhuT. Planul luT e, ca toti cu totif
si loveasca. pe Turd in unire cu Imperatul Ro-
man, atundi Rudolf II.
In anul 1594 Aron inchee cut Rudolf II. tin
tractat, prin care se declarrt vasal al Imperatultii.
In acela-si timp Mihaiti porneste lupta contra
Turcilor, i atat in Moldova, cat si in Muntenia
Turcii sunt invitati si pruilseascil tam si mu-
celuriti dupil-ce nu vor s plece. La 7 Octom-
vrie Imperatul Rudolf II. invitu pe statele Un-
gariel siri se punii in intelegere cu Voivodul din
din Ardeal, cu cel din Moldova si cu eel din
Muntenia, ca srt porneascii lapta pentru desro
birea patriei.

www.dacoromanica.ro
 46

Nobilimea maghiara Inse nu vrea si intre in

lupta, i Sigisimmd Báthory pune conditiuni
grele pentru participarea liii la resboiii. 4) Ear
cat pentru Voivodil din terile de poste Carpati,
el core, ca densii si se desfaca de Imperatul §i
sa se declare vasali ai lui.
Ast-fel se iveste anteia oarri idea uniriT aces-
tor trei ten pentru o lupta comuna.
Pmecupat numal" de scopul cel mare si re-
cunoscend, c lupta nu se poate sustine farrt
Ardeal, Mihain incheie la 20 Maiii 1595 trac-
tatul, prin care se declara vasal al Voivodului
din Ardeal. 2)
Ear Aron, care incheiase tractatul cu Rudolf
II. e resturnat de Sigismund Bathory si Inlo-
cuit cu Stefan Resvan, care se declara si el
vasal al Voivodulul din Ardeal.
Imperatul Rudolf al II. de aseruenea primeste
conditiunile liii Sigismund Bitthory, care de
Riei inainte se intituleaza ,Dei gratia Regno-
rum Transilvaniae, Moldaviae, Valachiae Trans-
alpinao et Sacri Romani Imperii Princeps,
Partium Regni Hungariae Dominus et Siculorum
Conies etc. 3).
1) Eudoxie Hurmuzachi, Docum. priv. la Ist. Roman.
voI. III. pag. 179-206.
2. Eudoxie Hurmuzachi. Docum privitoare la Ist.
Rom. Vol. III. pg 209.
3 Docum. priv. la 1st. Rom. Apend. Vol. III. pg. 477.

www.dacoromanica.ro
 47

Nobilimea maghiarci tot nu vrea sil iea parte

la luptrt, ei unelteste In intelegere en eaneela-
rul PolonieI Ian Zamoiseky ; doi ant in urma
dar Sigismund Bathory abdica mai antain, con-
form fractatulta, in favorul Imperatulut, apot
contra tractatulut in favorul unnI ver al sea,
Cardinalul Andrei u Thithory, care se uneste en
Turcil. In acelasi timp cancelarul PolonieI intra
cu oaste in Moldova si restoarna pe ,tefan
Resvan, ridicand in scaun pe Ieremie Mos
care (le asemenea se uneste cu Turcii.
Mihaiti se pune acum in intelegere en Imperatul
Rudolf II, cat si cu Chanul Tatarilor, se deelara
vasal al Imperatului si mijloceste intrarea in
alianta a Tatarilor. 1) El face in acelas1 timp incer-
earl sti castige i pe Andreiu Báthory, ear duprt-ce,
aceste incercurI reman zadarnice, intra en oaste
in Ardeal i alungrt dupa o stralucita vietorie,
repurtata la 28 Octomyrie 1.399 hingrt Sibiitl, pe
Andreiu Bathory. El ins6 declarti prin o solie tri-
misti la Praga, ci n'a cucerit Ardealul pentru sine,
ci pentru Imperial no»?an, i cere sa se trimitrt in
Ardeal comisari imperatestI, ca sa le predea tara.
Mihaia-Voda n'a fost dar nici o data Voivod
al Am dealulu i, ci nuinaf loctiitor al ImperatuluI
Roman (nu al Begelui Ungarie0.
1) Eudoxie Hurmuzachi, Docum. priv. la Ist. Rom
Vol. III. pg. 289-294.

www.dacoromanica.ro
 48

Scopul lui chiar de dinsul In mai: multe rin-

dun clar expus a fost, ca in timpul luptelor sd
dispuMi de cele treli ten i de trecrttorile din
linia apuseana.
Puind deci in rênduialii treburile Ardealulta,
el trece cu oaste in Moldova, ca s r6,stoarne
pe Ieremie Movi1 i s ridice in scaun pe
Stefan, feciorul lui Petru-Vodrt, care atanci
era pribeag la Innsbruck I). II si alunga" pe
Ieremie-Vodrt i e primit de Moldovent cu in-
sufletire.
Pe -eitind ins6 el petrecea in Moldova, nobili-
mea maghiarrt se organiseazrt, se pune in leg-
turrt cu Turcil i en cancelarul Poloniei, ba
castigrt In partea ci chiar f i pe generalul Basta,
un condottiere italian, care fusese trimis de
Imperatul in Ardeal, ca sa-'1 dee 10. Mihait-
Vodi ajutor. In acelasi timp nobilimea trage In
partea el i o parte din mercenara hef
Cazaci, S6cut. si Maghiari, care nu-si primiserá
de mult lefurile.
Intorandu-se dar in Ardeal, Mihaiti sufere
in valea Mufesului, la ilirislijil, o infrAngere
si so retrage in Muntenia ; aicT ins6, in fata
trecrttorii de la Buza, sufere o nott'd infrangere
in luptri en Cancehtrul Poloniel, cu Sigismund
1) Eud. Hurmuzachi, Docum priv. la Ist. Rom. Vol.
IV. pag. 48,

www.dacoromanica.ro
 49

Báthory si ea leremie Movila. In acela-si timp

trecaserrt i Turcii Duniirea. MiIiaii scaprt ca
toate aceste de a lungal liniei do la meaqii41
si de a lungul celei do la apus pana la Oradea-
Mare, de ande se duce apoi la Praga, ca s se
puna in intetegere directa cu Imperatul. In
urma acestei intelegeri se intoarce cu bani la
Oradea-Mare, adLulti oaste nouti si mai bate
odatii, in unire cu Basta, pe Sigismund Báthory
in fata trecetorit de la Ciucea (Goroshiu); cate-va
(Jibe In urma inse el e asasinat la Turda, cand
trecea In valea Muresului, ca sd reinceap4
executarea planulul, pe care-1 croise cu atata
pricepere.
Ast-fel, prin moartea lui, s'a zialgruicit pi
lupta contra Turcilor. Tamil n'aii mat cutezat,
ce-I drept, sa se stabileasa pe Ormul sting al
Dunarii, nicT n'aii maT incercat sit prefacg to"-
file romane in pasalicuri; dar Imperial Roman
a perdut ear A.gdealul, i Voivocjii Ardealului
nu mai renuntiti la planul de a uni, ca vasalt
ai Portii, cele trot teri sub stäpanirea lor.
Gavriil B(ttory se intituleazrt aransylvaniae,
Valachiae Princeps, partimn Regni Hungariae
Dominus et Siculorum Comes etc., 1), ear ur-
masul acestuia, Gavriil Beth len, ia chiar titlul
1) Eud. Hurmuzachi, Docum. priv. la Ist. Rom. Vol.
IV. pag. 321.
4

www.dacoromanica.ro
 50

de Rege, i panii la sfiritul secolului XVII.

Ardealul rCmano punctul do coneentrare al das-
numilor intorni aT Casa do Austria.
Dupiti-ce Turcil sunt ahingati din Buda si
Printul Eagen de Savoia inainteazii, spre Resrait,
nobilimea maghiaril simte, c nu. mai poate con-
tinua lupi,a. Inca in anal 1691 Emeric Tököly,
tel din urmii Voivod instituit de Poartii, perde
speranta do a mai putó cuceri Ardealul ; statele
Ardealulni isT declarä supunorea i ImOrattil
Leopold I., luand titlul de Marc Principe al
Transilvanici, dii Ora o njuil constitutiune.
In tractatul de la Carlovet (um) renunt:i
apoi i Poarta la: orili-co drept asupra Ardea-
luluT.
Inainte de incheorea tractatului, la 11 Julie
1699, Guborniul Ardealului spune inteun rapert
adresat Imperatului, O.' in urma indelungatolor
pustiiri facute de Cwuri(resculati maghiari), de
Mari, de Turci i de Marlalott:1 (marodours)
tara e depopulatii, (1e oare-ce vi x. ullum in co-
mitatu Hunyad ot Zaraud imo usque ad Album
Juliam securum esse posse sicnt olim in lInn-
garia circa Confinia Presidiis et levi cam equi-
tutu instructa, tamon nec Domi, nec foris in via,
agro vet vineis ullus securus erat> .1).
1) Eud. Hurmuzachi Docum, priv. la Ist. Rom. Vol.
V. Pg 538.

www.dacoromanica.ro
 51

Va lea .1IurOsu1ul: dar despre trecctorile de la

nun, -Vulcan si Portile de Fer pang spre Alba-
Julia era pustiitg ca mai nainte vrale de a lun-
gul hotarului despre pas dicurile turcesti. Mar
populate nu puteari sil fie Mei cele-ralte pgrti,
pe undo troceali Tuna i TitariT, nici va-
lea Somesului, unde s'ad purtat luptele intre
Regi i Voivo.
Dar Guvernul nia spune, cg acum, dupg-ce
farcil ag lost alungati de pe sesul de la Tisa,
posesorii din «C mitatu Bihar et Zarand et «His
Terris» proteg pe rustici > din lrtuntrul triunghiu- '-
id, care so muta pe raosiile lor, do oare-ce
< quas terras desolat«s non nisi per aliarum po-
pulosarum Terrarum desolationem possunt et
volunt Incolis replerev .
Erau deci intguntrul triunghiului mai multi
oamenT de cat impregiur al IA de oare-ce in tamp l
stripaniril turcesti poporatiunca se retrAsese in
munti, ear sestab rrungsese atat de pustiii, in
cat si astg-0 mosia de pe sesul de la Tisa se
nameste Pula.
Ilabsburgii aii luat dem Ardealul cn dreptul
liberatorului in posesiune i Fail gLit isto-
nit, in mare parte pustiii.
TocmaI de aceea acum se schimbg positiunea
Ardealului.
in virtutea constitutiunil date de Leopold I.

www.dacoromanica.ro
 52

Ardealul raitine intre vechile lul hotare o tarrt

deosebitg, ale direia afacerl stint conduse de un
Gubernia instituit de Imp6ratul si commis din
12 membri ea un G avernator in frunte ; el are
un comandant militar deosebit, si in urma." se in-
stitue, dupil cererea statelor, in Mena o canee-
larie auliea Tran$ilvana.
Aceasta Transilvanie sapata de sub stripanirea
turceasca' nu are nici o legattuiti organicii cu
Ungaria, ei face parte, ii toemat ea Uagaria,
din marea Imperiltie apuseanit
Asa r6milne Ardealul piIn in Vele noastre.
In pragmatica sanctiune Carol VI. se leagii in
numele séil i al urmasilor ssel, crt Ardealul nu
are nic`f odat sil fie impreunat cu Yre-o alta
tara. Dapi- ce Napoleon I. desfiinteaz6 sfinta
Impi:jrhlie Roma, Ardealul face parte din marea
Impriie Austriacrt.
De la anul 1700 positiunea Ardealului fata'
cu terde de dimpregiurul ha trece cn toate aceste
prin o mare schimbare.
Inca in anul 1090, fiind vorba do conditill
nile de pace, so face din partea Polonia con-
statarea, ca attlt Polonia, cat i Ungaria stint
merea amenintate , eatii vreme vre-o pat te
din teritoriul Carpatilor rèmane sub stiipii-
nirea turceascii. (»Manente tributaria Turcis
Transylvania, Moldavia et Valachia, haerebit

www.dacoromanica.ro
 53

tam Hungarico quarn Polono lateri laetalis

arundo. Proinde aequam PacPm maiestas Regia
illam solum esse censet, quae Transylvaniam,
ntramq no Valachiam, Bessarabiam Colligatorum
relinq tat possessioni, 1).
(2onsiliul de resboiil din Viena iiu impiirte-
seste aceste vederi.
Chiar acum, in timpul negotierilor de la
Carlovet, Cabinetul din Viena nu mai socotea
pe Tara drept un dusman primejdios, ci era
ingrijat de cresterea puteril Taralui, care se
daclarase cap al bisericii i intrase in resboiti
ca ocrotitor al crestinilor de nit oriental. Pentru
Curtea din Viena dar frontul nu mai era in-
dmptat, en pentru Regele Poloniei, spre meadq-
oi, ci spre meadil-noapte, si politica orientalrt a
cabinetulta din Viena porneste de aici inainte
din convingerea, eti menirea istoricrt a Habsbur-
gilor e s'a" opreascii pe Rusi in inaintarea lor
spre meadrt-di.
Curtea din Viena nu tine decI sti stryfineascii
trile române, ci numal sa" le predomineze din
Ardeal, asigurându-sl ,la hotarele oriental() po-
sitiuni, din care poate ori-si-cand sti le o7
cupe.
tn paeea de la Pasarov(it (1718) Austria as-
1) Eud. Ilurmuzachi. Docum. priv. la 1st. Rom. Vol.
VI. pag. 324.

www.dacoromanica.ro
 54

tiga nu numai fostul pasalic al Timisoril, ci

tot odata si Romania mica, adeca bucata de
parnênt, care so intinde intre linia meridionala,
Dimare si Olt ; are dar deschis drumul spre
Dunare, i Imperatul Carol VI. asteine prin
trecatoarea de la Turin' Rosa via Carolina< ,
paralel ca r6masite1e drumului durat de Tra-
ian.
Doue-deci de ani iii urma, in pa-ea de la
BeloTad Romania mica trece, ce-t drept, ear
sub stipanirea Porp, dar nici Rusia na inain-
teaza spre teritoriul Carpatilor 1).
In acela-si: timp insd Rusia inainteaza spre
Cadrilaterul Boemiet
CurOnd dupa pacea de la Carlovi5t, in timpul
r6sboiulul de succesiune la tronul Spaniel, Ta-
rul Petra profita de ocasiune ea sa-si intinda
stapanirea spre marea Baltica. Porneste deci in
unire cut Regele Poloniel rësboiul contra Sve-
diel. De aici inainte Polonia nu maT e in ade-
ver o tard neatirnata, do oare-ce Rusii giisesc
fel de fel de pretexte spre a o ocupa. In eapi-
talatiunea de la Prut (1711) 'rand Petru trebue
sa primeasea si conditiunea, ch-0 va retrage
trupele din Polonia i fin va maT ocupa aceastii
tara. Hotare e PolonieT erail cu toate aceste
1) Eud. Hurmuzachi. Docum. priv. la Ist. Rom. Vol.
VI. pag. 551.

www.dacoromanica.ro
 55

deschise i de aici inainte pentra ostirea ru-

seasea, de oare-ce era in Po Ionia un partid
rusesc, care se rild6ma pe ostirea aceasta in
lupta lui contra patrio(ilorc
Silineie cabinetulta din Viena de a consolida
statul polonez a11 r6mas zadarnice.
In timpul r6sboiuliff de sapte anT Rusia avea
manii libera in Po Ionia, ear dupa incheerea
Oaf de la Hubertsbarg, Imperateasa Ecate-
rina IL, tiind pe Aaustria istovita, se prega-
teste sit poarte oa singura un noti r6sboia cu.
Turcii.
De si ri.isboiul a isbucnit abia in amd 1768,
el a fost declarat Inca in aunt 1763, cand 'fa-
rina a ridicat in Tronul Poloniei po favoritul
eT Poniatovsky i trupelo rusesti ail intrat,
contra capitulatiunli de la Prut, in Po Ionia, ea
sa apere libertatile nobiiiiniT poloneze.
In anul 1769 Eeaterina II. adreseaza popoa-
relor crestine din Orient b proclamatiune, care
se incer 0 eu vorbele : <Facciamo noto a tutti
popoli della Na:ione Illirica di confessione or-
todossa., 1), Prin aceasta se pune dar in con-
fiict en Maria Terezia, care era si ea ocrotitoarea
Natiunii Mirice 2) incq do la 1695.
1). Eud. Hurm. Docum. priv. la 1st. Rom. vol. VII
pag. 63.
2). Eud Hurm. Docum. priv. la 1st. Rom. vol. V
pag. 440.

www.dacoromanica.ro
 56

In acela-si timp ostirile rusesti tree Nistrui

si orupil Moldova si Muntenia, iesturnand. pe
Domnii instituiti de Poartii. Metropolitii, Epis-
copil, preotimea ordoxil si mare parte din boierii
terilor ii primesc pe liberalori cu bratele des-
chise si trimit o mare deputatiune la 'Farina, ca
so faca declaratiuni de supunere i sil jure cre-
dinta. Ast-fel terile stint organisate ca provincii
rusestI.
singurrt privire asupra teritoriului Carpa-
tilor e destuli,pentru ca ori-oi-cine sa inte-
leaA a Austria nu putea sit se invoiascil en
aceasta ocupatiune.
In anul 1770 dar comandantul militar al Ar-
(lealulut mutA, in urma ordinului prima din
A iena, pe toatii linia do la résArit pajurile im-
peratesti, care marcaii hotarele, mai nainte spre
alea Siretiului 1). In acela-s): timp se fee con-
centrM de trupe spre hotarele orientale si Ca-
binetul din Viena oferrt celai din Petersburg
bunele sale servicii, dandu-I tot-odatii, se into-
leagii, cil Curtea din Viena nit se poato invoi
ca Rusia sit ocupe Moldova si Muntenia.
De oare-ce Ecaterina 11. nu 0 dispusil a primi
mijlocirea cabinetultif din Viena si se pane in
cea .ce priveste Moldova si Muntenia in posi-
1). Eud. Hurmuzachi, Docum. priv. la 1st. Rom. vol.
VII, pag. 78.

www.dacoromanica.ro
 57

tiunea de cuceritorl Curtea din Viena inchee Ia

6 Julie 1771 un tractat subsidial ea Poarta 1),
care se obligil a-1" retrocecla Romania mict i
a--1" plati 10 milioane de piastri drept subsidiu
pentru pregiitiri de resboiti contra Rusiei.
Primind stire despre acest tractat, alt-fel se-
cret, Frederic cel Mare intervine, ea srt impe-
dece isbacnirea r6sboiulul" intre Rusia si Austria,
si face propunerea, ca Rusia si ren ante ht Mol-
dova si Muntenia, ear Austria sit se invoiascri,
ca regatul Po lonia si fie impArtit, pentru-ca
Rusia sii iee din el o parte drept compensa-
tiune. Ast-fel se ia Inca' in anu11772 intelegere
pentru prima impiirtire a Polonia, in care Aus-
tria cilstigii, drept teren de retragere, o parte
din sesta ce se intinde la poalele despre Miadrt-
noapte ale Carpatilor, adecrt GaNia.
In urma acesta Invoieli Ecaterina 11. renunta
la Moldova si Muntenia i primeste mijlocirea
Austria, dar negotierile, care se incep in anul
1772 la Focsani, rennin zadarnice, i pacea se
inchee in 1774 la Cuciuc-Cainardji hill de mij-
locitorl: Curtea din Viena tiage inse imediat,
incii in anul 1772, consequentele invoielii fa -
...to.
De oare-ce comunicatiunea intre ('ralitia ei
1). Hammer Ios. v. Gesch. des Osm. Feic les." Bnd.
VIII, pag 567-570.

www.dacoromanica.ro
 58

Ardeal nu e Cu putintii de cat ca mare incon-

giur, fie prin trecatoarea de la Iablonita in valea
Tise i apoi pe omes la deal, fie, un drum
mai scurt, prin Moldova si apoi prin trecii-
torile de la Iacobeni, tot atund, cand s'a ho-
tarit impartirea Poloniei, Rusia s'a invoit ca
Austria sa,' ocupe, cand sa vor retrage trupele
rusesti, si apoi sil piistreze dupii o invoiala ce
va face cu Poarta, din partea do nerd a Moldovii
atilt, cat 1.1 este de neaparata trobuinta pentru
un Irum in Ardeal i pentru apararea ha. In
anul 1772 generalul austriac Br. Enzenberg face
harta teritoriului ce urrneaza: sa fie ocupat ; a-
aid urmator se mcep negotierile en Poarta ;
dupa incheerea pacil generalul rusese Romi.n-
zow cedeazii genoralului austriac Br. Barco troi
judete din Moldova. Poarta confirma apoi si
ea prin conventiunea incheiata la 7 Nair' 177.1
atilt cedarea facuta, cat i nouele granite marcate
in anul 4770 prin inaintarea piijuril or impsoratesti.
1st-fel Austria ajunge in stapanirea tuturor
tr6catorilor din linia resariteana si in deosebi a
celor de ht Iacobeni, prin care a patruns in
anul 1819 partea cea mare a Cazacimil: spre
sesul de la filagos.
Ear Ardealul de aid inainte, chiar mai
mult ea in timpul stepanirii romane, e tibia de
aparare a vtíiI Dunarii in spro moada-noapte.

www.dacoromanica.ro
 ilL

Positiunea Românilor
Positiunea Romanilor in Ardeal a fost deter-
minatti in toate timpurile de puterea, pe care
ei ad putut s'o destdsure in lupUl cu nobilimea
Maghiard.
Maghiarii, cand s'aii ivit in valea Dundrii,
nu and, ea Slavii, un element de mimed si de
organisatiunrs, ci intoemai ca Avaril, Pacinatil
si Cumanii cete de oameni deprinsi a triii din
pradd. Erad dar toti armati, toti luptiitori si
adunati mai mult off mai putin la un loc; ast-
fel tineati in continua spaimii pe vecinii lor,
popoare mu ncitoare, care trdiad risipiti prin
sate si orase.
Strimtorati in mind atilt de imp6riltia apu-
seand, cat si de cea bizantinii, care in timpul
lui Vasilie II. Bulgaroctonul ear devenise pu-
ternied, Maghiarlf se mai astêmperd, §i primese
formele de organisatiune sociald ale popoarelor,

www.dacoromanica.ro
 60

pe care le gilsiseril in valea Duniirii, mai ales

Slavi. De aceea organisatiunea, pe care i-a dat-o
Stefan cel stint noalui regat, nu e feudalii iii
sensul german al curêntului.
Stefan cel Stint era, ce-i drept, crisAtorit cu o
bavaresrt, recunoscuse suprematia Papei si area
intre sfetnicil sei multi apuseni, era deci im-
pins spre organisatiunea, pe care i-o deduse Ca-
rol eel Mare imperritiei apusene ; el inso era
nevoit sit tinit seamrt si de obiceiurile prima-
ti1101, precum si de ale Magbiarilor.
Ast-fel giisim in puterea armatil a regatului
(1one elemente deosebite: Maghiaril const.tuesc pi
mai departe o armat'al nationald, de care Regele
nu putea sit dispunil dup6 buna lui chibzuinta.
si membril acestei armate stint nobilil Mughiari,
care ies din tart numal dacii vreau i numai
&di Regele ii soldeazri, 1) «qui sponte voluerunt
proficisci ; vel pro pecunia nostra..
Pe langA aceastA armatit nationalrt existA deci
alta regala, care se compune din mercenari si
din contingentul coloniilor privilegiate, cum ail
fost Sagi, Germanii de la poalele Carpatihir,
Pacinath, Cumanii i, in genere, toff eel ce pri-
mean donatiunl de la Rege. In schimbul acestor
donatiuni ei eraii datori sit apere tara i sIt dee
un anumit contingent pentru armata regalii. Tot
1) Docum. priv. la Ist. Rom Vol. I. pg. 334.

www.dacoromanica.ro
 61

ast-fel era i coloniilc nnlitare asedate pe la.

castelele regale, ded prin fata treciltmilor, prin
drumul 'Mari lor si al Cumanilor, in genere pc;
la hotare,asa numitii dvornici i lobagi regall.
Toti acestia erail oatnenT liberi, de o potrivä cu
nobiliI maghiarY, dar flu erail nobilf magbiarl. si
nu luati, de exemplu, parte la adunarea, pc care
Regele o tinea in Ungaria, de obicaiii la 'Alba-
Regalti.
E decil mai presus de toatii indoiala, c SasiT
din Ardeal toti eraii oament Berl de o potrivii
ea nobiliT Maghiari.
Oamenit liberi, tot cn Saii, erati si Secuil. 1)
Liberi, ca Sasii i Scuii, erail i dvorniell
si lobagiT regal): de pe la nunfeloasele castele
regale. 2)
Cum s'ar pató oare dovedi, cii singuri Ro-;
!MIMI de sub autoritatea Yoivodului nu email
oamedi liberi, când Regelo Andreiti III. spun&
respicat, cii el tinea la Alba-lulia adunare cu.
nobili Sasl, Soma. si Romni ?
1) In privinta aseasta istoriografii i chronicaril toti
sunt de acord. I3onfiniii dice desPre Sécui : adhuc ser-
vItutis ignari sunt, nullaque regi stipendia nunc pendunt".
Deci pana la sfirsitul secolului XV. Secuil nici macar
tribut nu plateail, ci dedeail nurnal contingent pentru
armata regala.
2) Documentele privitoare la drepturile asestora'sunt
cu deosebire nuinCtroase.

www.dacoromanica.ro
 62

Organisatiunea Ardealulai era facia): dupa

nationalitati, si nu era nicI un Se'cui sub au-
toritatea Yoivodului, nici un Roman sub auto-
ritatea comitelui s'ecuiesc chiar i dac'ar fi fost
deci Romani in conditiuni de servilitate, el nu
puteail sa fie de cat servil Voivodului ori ai no-
bililor romani, de care vorbeste regele. E destul
Insi sil tiin, ea Romanii se aflaii toti prin trecatori
ei cii rêndurile lor s'ati rarit in lupta cu Ca-
manif, pentru-ca, sa fim convinsi, ea si dênsiI
(trail totl liheri aparatori al t6rii, ca Sasii si

Din diplornele de exemtiune si din privilegiile

acordate Sasilor resulti in mod neindoios, cii
p:41e < transilvinene) nu erati sub regimul le-
gilor ungare. Sasii i Secuii avean dreptul lor ;
dvornicil i iobagii regall romani aveau ,ius
olachale,, ear ace:t cius oladtale» nu s'a putut
desvolta de cat si J autoritatea voivodulul.
Nu stim deci c va fi fost la anul .100J, dar
e mai presus de on-si-ce indoialii, di in anal
4201 erau in Ardeal trei natiuni egal indrep-
tatite; fie-ste-care cu propria ei organisare.
Mai erau pe timpul acesta in Ardeal si nobili
maghiari, acestia insa nu faceau parte din sta-
tele Ardealului. Chiar dintru inceput nobilii
erau supusi directi al Regelul. In ibulla de atm>
se hotireste apoi larnurit, cii comitele suprem

www.dacoromanica.ro
 63

na are nici o antoritate asupra nohililor si a-

supra barrurilor acestora. Nobili maghiari, care
aveau bunuri in Ardeal, nu saiteail nici el sub
autoritatea Voivodului, a Comitelui secuiesc on
a celui silsesc, nii luau parte la adunarea din
Alba-Ialia, ci la cea din Alba-Regalii, nu erau
justitiabili dupe legile Ardealului, ci dupil cele
ungare, 1) erau stretini, in piirtile ctransilvii-
nene>.
Din aceastil positi tine a nobilimii maghiare an
resultat cele mai marl din nenorocirile, prin
care a trecut Ardealul in timpul celor din urmil
vase sute de am.
RegiT Ungariei an sustinut si organisat statul
in lupt en nobilimea maghiarti si ajutatl de
cele-lalte popoare din regatul Ion.
Primul secol, panii la r6sboaiele cruciate, RegiT
se luptil Cu sustiitori pgnismuluT. Adunarea
de la Piacenza, ca srt-I adimeneasch" pe Maghiari,
eferii, comanda expediOuniT cruciate Regelta Un-
gariei Ladislau eel Sfint.
Dup'd-ce Ladislau m9are, fiiul seri, Coloman,
refusq aceastil mare onoare, i, in vreme-ce cres-
tinil apuseni pornesc spre sfintele locuri, Ma-
ghiaril se resboiesc ca sil supunii Croatia, Sla-
vonia si Dalmatia. Da aceea Cruciatil, trecOn(l
1) Aceasta, precum se va vedd mai jos, chiar i dupa
anul 1600.

www.dacoromanica.ro
 64

prin Ungaria, intra in conflict cu Maghiarii si

mare parte dintr'ensif pere in lupta ea acestia,
In secolul XII., cand Romanil scad in lupta
c t Cumanii, Regil Ungaria sunt nevoi ti. sa
populeze locarile pustiite cu fel de fel do co-
lonist)", fiind-ca nobilimea maghiaril se luptrt nu-
mat ca sii frangrt puterea regala i ca sli ra-
peascrt bunurile altora.
La inceputul secolulta XIII., calla Regelo
Andreiii U. face in sfirsit o expeditiune craciatrt,
nobilimea profitrt de nenorecirile acesta expedi-
tiuni, ca srt obtie »bul(a de aurg, prin care i se
acorda nobiliniiT dreptul de a se rescula, daca
nu e multumIta, si de absenta Regelui, ca sa-s1
insuseasca bunurile regale.
CIii Ungaria, dice Michail Horvath I),
(omitif supremi si aIT nobill puternici luasera
in stapanire banarile castelelor regale si asupreart
nobilimea inferioarro). (Prin instrainarea bu-
nurilor supusiT castelelor i posesora vasalatelor
regale se imputinasera atilt de mult, incat el
(Regele) nu mai putea srt adune armata dostul
de mare. Ca sa se ajute dar in strimtorarea
momentana, el a ingramadit greself peste gre-
serf : a cautat sii induplece prin noue donatituff
din bunurile regale si din ale castelelor, ciao
1) Mich. llorvAth. Geschichte der Ungarn. I. Band,
pag. 115.

www.dacoromanica.ro
 65

mai r6m1seserri, pe nobilii putemici, ca srL adune

armatii >.
Bela, feciorul Rego 1.4 veclend jaful acesta,
cere intervenirea Papei, §i in urma acestei in-
tervenirl." Regele emito mai multe rescripte, prin
care dispune, < ea bunurilo luate cu puterea do
la castele di fie inapoiate si jud?ditori. numiti
ammo pentru fieste-care tinut sIl reintegreze pe
supusii de la castele i pe nobilimea inferioaril
in dropturile i 1iberti1e bor.
Poate eri-ei-cine s4-ei inchipuiascii, care a
fost soarta nobililor romfinf din prirtile < transit-
vane, si a dvornicilor si iobagilor regall, pentru
care nu intervenea nief feciorul Regelui, nici
mai ales Papa, care toemai pe timpul acesta
pusose la cale prigonirea sismaticilor.
Inca in anul 1002 emit, precum stim, in Ar-
deal oameni, care n'ail voit sit recunoasdi su-
prematia Papei.
Oamenif acestia n'art fost nict Sasi, nici SC-
cui, fiind-ca si unii, i alp se tineaii mai tardiii do
Episcopia romano-catolicA intlintatiti de Stefan
eel Sfint In Alba Iulia.
Vre-o cinci-ded do anf in urmii, ciind Hil-
debrand produce (1054) ruptura intro biserica
apuseanii i cea rilsruiteanti, Regele Ungariet
se declarit vasal al Papesf, de la care primal
Rege Ungar a primit coroana apostolicd. Ro-
5

www.dacoromanica.ro
 66

manii stiiruie en toate aceste in legea lor cea

.veche .
Contlictul nu devine en toate aceste acut
decat pe la sfirsitul secolului XII., cand In-
nocentin III., a-tot-puternicul Pap, 10 pune de
gand sI imprenne pe toti crestinii sub povii-
tuirea sa.
In timpal, cand Frederic Barbarossa se pre-
gliteste pentru expeditinnea crnciatrt, doi Ro-
mani din Balcani, Petra si Asan, se rescoala
contraImpèratului Bizantin i inflinteazil impe-
rAtia bulgarii-romana". Dupsal moartea acestora
fratele lor mai mic, Ioanitiu, remane el singur
in fruntea noului stat.
In anul 1199 Papa Innocentin III. il adre-
seazii acestui Ioanitiu o scrisoare, in care IT
()ice nobili Urbis Romae prosapia progenitores
tui originem traxerint, et tu ab eis et sanginnis
gencrositatem contraxeris* ; 1) ii incubi dar sii
reintre in biserica roman4-cato1icii.
Ioanitiu care se afla in luptI en bizantinii,
primeste unirea cu biserica romanii, si Papa ii
trimite apol o coroang, regalui, ca odinioarii, pri-
mula Regele al Ungariei. Putin in =A' inse
Orueiatil desfiinteaz Irnpëriitia bizantinit si
Ioanitiu intrii in conflict en primal Impe'rat la-
1) Theinner. Vetera monmenta Slavorum meridio-
nalium I. pg. 11.

www.dacoromanica.ro
 67

tin, Balduin de Flandra, pe care-I bate apol la

Adrianopol si-1 face rob al seh (1205).
In urma acestuT conflict Ioanitin ear se des-
face de biserica romana-catolicil, si do aid Ina-
inte Regii Ungarid, ca cel mai apropiati Reg)."
catolid, sunt invitati moral de scaunul papal
sg, porneascrt resboiil contra Bulgaro-Romilnilor
$i sii alunge din Ungaria si din Ardeal pe sir-
mat lei.
Acosta e timpul cand Regele Andreiii 11. dil-
rueste Cavalerilor Teutoni 0211) Tara Blirsei
ii Maramuresul, ca de aici sit apere hotarele
sit facil propagandfl catolicrt peste linia orientalii
peste cea meridionaltt
In anal 1213 Magistrul din Maramures al
Cavalerilor adevereste, cii surorile Anca i Sara
all dilruit unei biserici niste mosil pentrut odihna
sufleteascrt a Piirintilor sa, care trecuserrt in
biserica romano-catolic5. AicT dar propaganda
nu se fAcea Mil de succes.
In anal 1217 se face prima data' amintire
despre episcopia Cumanilor, care existiti pat in
4iva do astrt-dt 1). Aid dar Cavalerii trecuserrt
poste linia orientali.
In anul 1223 Papa Honoritt III. scoate de
sub autoritatea Episcopului de Alba-Iulia attlt
1). Numitd mai tamp a MilcovuluT, cu re§..dinla la
Back'', adi la Ia0.

www.dacoromanica.ro
 68

Tara Barsei, cat si Tara Transalpini (Terram

Borze, et ultra montes nivizun propter paganorum
insultus vastam vsque ad proxima tempora), de-
claiand, ca ele start sub autoritatea imediata a
scaunului Papal. 1). Cavalerii trecuserii dee): si
peste linia meridionalii.
In anul 1228 Episcopul Teodoric al Cumaniei
le scrie Secuilor, csa in biserica lui Christos pot
si stee impreuna. Seca, Cumuli si Romani
(Siculum, cum Cornano, et Vlachoque). 2)
Dupii- monumentele pristrate panii in qilele
noastre romano-catolicii din Maramur4 se tineail
de Episcopia din Alba-Iulia, NA din Tara Barsei
avend un protopop, care era su pus direct al
scaunului papal, ear pentru eel din Tara Trans-
alpinti s'a infiintat o Episcopie la Arges.
In acela-si timp se urma propaganda en mult
zel in Banatul Severinului, langti Duniire (terra
Ceurin), si in anul 4237 Papa Urigorie IX. au-
toriseaz 6. pe eiilugthii predicatori de aici sii ab-
solveze in casuri mai putin grave si sii sfln-
easc odiijdi i eimitiruri, de oare -ce stint
putini episcopi in acele Orti (in eisdem par-
tib us, in quibis episcporiim copiam non habetis3).

1). Theiner. Monum. hist. Hung. I. pig. 43.

2). Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 108.
3) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 153.

www.dacoromanica.ro
 69

Pretutindenea dar impregiurul Ardealului se

fgcea o zeloasg propagandg catolicg.
Cu atilt mai zewasti era propaganda inlguntrul
Ardeal ul ti T.
In anul 1231, mai nainte de a lua coroana
regalii, B61a IV. face in fata legatului papal ju-
r6ment, cii va extermina din Orile ce Regele
Ungariel stripaneste ori va stgpâth pe t )ti folOi
erestini (falsos Christianos) i va aduce pe toti
la supunere fatil cu scaunul papal. 1)
hi acest jurrunânt Iliac de aici inainte toti
principii mostenitori aT Ungariei, i mereil vin
legati papali in Ungaria, ca, sii conducg din apro-
piere prigonirile contra <sizmaticilor,. In a.1299,
in sfirsit, Papa Bonifaciu VIII. dispune sit so
instituiascg inehisitiunea §i sg se procedeze cu
pedepse aspre contra «sizmaticilor, din t'erile co-
roanei ungare 2)
Fi cine erati cf ali cre§tini ?> eine ;;ionsati,2 ?
In anal 1234 Papa Grigorie IX. II scrie lui
Bela IV., cii in Episcopia Cumanilor sunt niste
popoare numite Valachl (quidam populi, qui Wa-
lati vocantur), care de si se socotese crestini,
nu prirnesc sfintele taine de la Episcopul Cu ma-
nilor, ci de la niste faisi Episcopi grecesti, (pseu-
doepiscopis Grecorum). Stgruie deci sii li se dee
1) Docum priv. la 1st. Rom. Vol. I. pg.-128.
2) Docum priv la Ist. Rom. Vol. I. pg. 545.

www.dacoromanica.ro
 70

acestora un Episcop eatolic de neamul lor (catho-

ileum eis episcoptun jill nationi conformem I).
De aceastii, prigonire religionarg a profitat no-
bilimea maghiariti, ca sit adune in mithile ei mo-
siile din Ardeal, fie ele regale, fie ale catolicilor,
fie ale nobililor csizmaticb.
Dupii pustiirile facute de CumanI si do Mon-
golf, nobilii Maghiari so ivesc in Ardeal ca niste
marodeuri, care jifuesc pe coT dthttl in lupta'
despoaie pe urmasii lor de drepturile i de
avutal lor.
In Ardeal dar maI virtos ca'n Ungaria dvor-
nicir si iobagir regall devin servi al" nobililor
Maghiari si nobilimea inferioar e asupritii
de yeneticI. Earti aici: nu inter vine nici. feciorul
Regelui, nici Papa, care cere stirpirea sizmati-
ccilor» : tolerat e numai acela, care rccunoaste
suprematia Papei; cel-laiff rëmfin despuiatl, oi
Regele confirma' prin diplome de donatiune jaful
facut In majorem dei gloriam.D
In anal 1267 Regele Bela IV. si flint sac,
Stefan, Ducele Transilvaniei, se leag;i, ce-i drept,
c'a nu vor mai face donatiunI din averile celor
muriti fara de descendenti directi (si aliquem
de Nobilibus sine herede mori contigerit, posses-
siones eius non distrahantur, mdli conferantur,
1) Docum priv la Ist. Rom. Vol I. pg. 132.
2) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 334.

www.dacoromanica.ro
 71

nulli perpetuentur) 2); acest angajament e luat

inse nurnai fatrt ett nobilil din Ungaria, care
ia parte la adunarea din Alba-Regalii. In Ar-
deal donatiunile de felul acesta se fa -. mai de-
parte.
Ca ilustratiune, un singur cas, col mai con-
cludent dintre toate. Duprt pustiirea mongolii lo-
curile de la 13tirgiiii i Rodna art fost luate in
sttiplinire de Stefan, Voivodul Ardealului, care
le-a diiruit in urmii until Comite Hams. 1).
In anul 1317 doue" familii nobilitare maghiare,
Beth len i Apa fy, se invoesc intre d6nse1e pen-
tru impartirea stiIpInirii acelor locuri. Martori
:,unt locuitorii din acele pruli, Sag si Ilo»zetni;
judecAtorii ins6 stint Comitele Ikiodi, Comitele
Szentgiorgi, Comitele Kereszturi, doui Comiti
Czereny, Comitele Czalakhy, ear notar un De-
vetseri, adecti tot)" Haghiari 2).
Aceastit in nordul Transilvaniei; poate Ori-pi
cine srt-si inehipuiascrt, cum se petreceail lucru-
rile mai aproape de sesul Ungariel.
Nu dar prin muncrt stliruitoare, nicT cu anna
in mitnii, ci prin siluire i viclesug &art intro-
dus nobilil maghiari In Ardeal, uncle el la sfir-

1) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 319-321.

2) Dcraim. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 577.

www.dacoromanica.ro
 72

situl secolului XIII. stapaniaii multe mosii si

ecupail cele mai insemnate functiuni 1).
La inccputul secolului XIV., cand Carol Re-
b,rt de Anjou ocapii tronul, eraii dee)." in Ardeal
de doue foluri de nobill: cci ardeleni Sasi,
Secui si Romani, si cei ungari Magbiari, care
nu aveaii nic o positiune in organisatianea
Ardealului, nil atirnail nici do Voivod, nici do
vre-unul din col' doi Comiti nationali.
Acasa la dasii, in Ungaria, el aveaii dreptul
de administratiune si de jurisdictiune pe mosiile
lor; aici inse, in Ardeal, ci stapaniaii mosiT,
care steteaii sub autoritatea Voivodului ori sub
a Regelui. Trebuia deci sti so produca cat mai
curênd un conflict intro Voivod i acesti vene-
tici, care nu atirnaii de densul.
Incii in anul 1289 Regele Ladislaii IV. acorda
Episcopilor din Alba-Iulia dreptul do a judeca
pe iobagii de pe moiiIe lor.
1) Aceasta se urmeaza si In timpul luptelor cu Turcil
pana la urcarca in scaun alui Mateiu Corvin. Ast-fel
Guvernatorul Mihail Sziiagyi, unchiul lul Mateiil Cor-
vin, Inca in anul 1458 (Liber Decretorum pag. 49) emite
un decret, prin care dispune, ca nobilii sa libereze
juxta antiquala consuctudinem hujus regni" atilt ave-
rile ocupatc, cat si mai ales iobagil, pe care li tin fara
drept. Ear Match"' Corvin el Insu-si, land frênele gu-
vernului, invita pe toti nobilii sa depuna diregatoriile
usurpate i starue in mai multe renduri asupra drep-
tului de libera migratiune al Tobagilor.

www.dacoromanica.ro
 73

Nobilii maghiari stdruie sit li se acorde si lor

acest drept.
In anal 1342, anal mortii lul Carol Robert
Toma, Voivodul Ardealului, tine adunare, inse
na cu nobilil Sasi, Seca): si Romani, ilia' nu la
Alba-Iulia, ci cu ,Universitas nobilium partiR
Transylvaniae" la Turda. Aceasta nu e aria-
narca, pe care o tinea Regele la Alba-Ialia cu
uobilii din pgrtile Ardelene, ci o intrunire par-
ticulara, a veneticilor (advenae), care vreati sa-st
regulze positiunea in Ardeal.
In aceasta" adunare se hotareste, ci nobilii an
dreptal de a judeca pe Iobagii lor, ear in Schimb
II recunosc Voivodului dreptul de a-I judeca
pe dênsii 1).
E evident, at aici nu poate sit fie vorba nici
de nobilii sasi off de secui, care n'au stat nici
dap, anal 1312 sub autoritatea Yoivodului, nici
de eel romani, care fusesera si mai nainte ju-
decati de Voivod, ci numai de veneticii, care
renanta: la privilegiul ce li se acordase in «bulk
de, atm>, pentru-ca sil c4tige si in Ardeal dreptul
de a judeca pe iobagii bor.
De aid inainte dar nobilimea ungar'd are po-
sitiane in viata publicrt a Ardealului si se in-
cope o ne mai pornenita exploatare a locuitorilor
de mai nainte i mai ales a Romanilor.
1) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pag. 673.

www.dacoromanica.ro
 74

Aceia, care mai mult au suferit in urma nil-

viilirilor, n'au fost nicT Srlcuii, care se aflart in
cea mai dosnicil parte a Ardealului, nici Sasii,
care au venit spre sfirsitul niiviilirilor, ci Ro-
mann:, care se aflau pretutindenea in drumul
Cumanilor, al Pacinatilor si al Maghiarilor. Era
dee): scAdut numerul Romanilor risipiT pe o
mare intindere.
Dupii-ce an inceput prigonirile religionare,
Romana s'au concentrat incetul cu incetul a-
farii de Ardeal, mai inteiti de a lungul iiniei
meridionale, uncle anal la sfirsitul secolului XIII.
se consolidase un stat roman, apoi, iesind pc
la Iacobeni, de a lungul liniei resaritene. Astfel
cati-va anf duprt adunarea de la Tarda o foarte
ingmna0 parte din Romani): do la nord Yes pe
la Iacobeni sub conducerea lul Drago, Voivodul
Haramur6sului, si ear alti cati-va an): Ifi urmil
o mai insemnatil parte iese pe acela-si drum,
sub conducerea Voivodului Bogdan Intemeerea sta-
tulul Moldova poate s fie consideratii ea efect
imediat al hotliririlor de la 'Ruda.
In urrna acestor emigktri reactiunea nationalrt
romanA era peste putintii, de oare-ce Romanii
erah putini i risipii. Chiar trel: sute de aril in
urmiti Voivodal MoidoviT, Vasilie Lupu, ()ice in-
Wiz) scrisoare adresahti marolui Vizir : «in Tran-
silvania plusquam tertia est pars Valachorum,

www.dacoromanica.ro
 75

quibus promissa libertate, eos contra Haugaros,.

sine mora incitabo, ac sic domi fori:pc bet-
lum habeban1.»1) EarI Yasilie-Yodil era interesat
sil exagereze numtirul Romani lor. Dacrt dar pe
la anul 1640 .Romanii erail abia a treia parte din
poporatiunea Ardealului, in secolul XIV". numai
putini Romani puteaii srt fie in Ardeal.
Romanii insil nu erati singuril, pe care it
despuiati nobilii maghiari. Secuii erati i el asu
priti, eara Sash.' ail perdut incetul ea incetul
toate orasele lor din basinul apusean.
Tocmai in timpul, cand Turcii se ivesc Ia
Dun5re, Ardealul era deci agitat de nernulturniri
ast fel incapabil de actiune. Ast-fel nobilimea
nu mai strt pc ganduri, ci se aduna impregiurul
Jul Laczkovici, care se pane in legalurti cu
Turcii, fiind-c5 numai sub protecOunea Sulta
nului se putea continua exploatarea neomenoasa.
ase-spre-(Jece ani inainte de caderea Con
stantinopului se produce in Ardeal o ri.iscoah4
despre care Michail Horvath (I. Band. pg. 276)
ne spune urmrttoarele :
cln curend apoi Sigismund a fost inveselit de
.stirea plitcutrt, crt Ioan de Huniad a invins pe
Sultanul Amurad, care navalise in Serbia, langli
Belgrad intr'o bardie sangeroasa, in care ail ca-
1) Eud. Hurmuzachi Docum, priv. la NI Rom. Vol, IV..
Part. I. pg. 669

www.dacoromanica.ro
 76

dut vr'o 40 mil de Turd, i l'a alungat din pro-

vincie. Acesta a fost primul triumf mrtret al
eroulni glorios, pe care Dumnedeil l'a dtiruit in
milostivirea hiT patrid, ca si o anere contra si5l-
haticelor horde osmane, pe care fanatismul. roli-
gios le mina spre cuceriri.
Peste putin s'art ivit ins evenimente foarte
nepliicute, care art turburat aceastrt bucurie a
Regela acum lietran si bolnrivicios. Din causa
incassrifil afarA din cale aspre a duijdiilor da-
torite D;Tnnnilor de parnênt i incii mai mult
din causa opririT liberci migrdri teranii din Ar-
leal s'art resculat in vara anului 4437 si an
prrtdat averile nobilirniT. Nicolae Csak, Voivodul
Ardealului, a tinut pentru indhusirea rëscoalei
o adunare en nobilinwa maghiard, en Secuii
cu Sa0i, a improunat cote trel natinni In o
unhine §i a atacat apol en armata unita pe
resculati. Bitlia sangeroasa n'a fost inse de-
cisivi. i s'a frtcut o invoTealA, in virtutea ci-
reia teranil depun armele numai en conditiunea,
crt fonciera se va incassa de aid inainte cu
dreptate i nurnaT in proportiune cu intinderea
pAmôntului i cut multimea vitelor crescute pe
el, Ca Oranul nu va fi silit la robotrt de cat
trei dile pe s'eptemanti i cit sub nici un pre-
.13xt nu va fi oprit in libera lta migratiune.v
Pe cand dar Ioan Corvin se lupta la Duniire

www.dacoromanica.ro
 77

c mtra Turcilor, nobilimea din Ardeal face en

Sasil i cu Secuii unitmea celor trel natiuni,
ca sa tina pe Romani in robie.
Nobilimea a calcat inse invoiala facutli in
anul 1437. Ori-si-cat de aspre ar fi fost con-
diiumie primite de iobagi, dreptul de litera
migratiune era un fel de supapa de siguran,
de oare-ce aceia, care nit mai puteaa s suporte
jugul, parasiail mosia i Ora. Nobilimea nu-i
hisa dar sa piece. In acela-si timp o ins6mnatii
parte din poporatiunea maghiara de pe sesul de
la Tisa se retrage din fata Turcilor in Ardeal
si-I scoate pc Sasi din orasele mai apropiate de
linia apuseana, ear Secuii cad si ei in mare
parte sub stapanirea nobilimit maghiare, care
tot mai mult se sporia in Ardeal. Dar nesa-
tioasa nobilime nu se multumea nici en atilt.
De aceea Ardealul era mereil agitat. Regele
Mateia Corvin i-a tinut, cat a trait el, in frill
pe nobill; dar dupa moartea lui asupririle au
devenit cu atilt mai nemiloase.
In anul 1513 i se face Regelui Vlaflislau
propunPrea sa porneasca o cruciatii contra Tur-
cilor.
(Cu ochii tintiti Ia parnênt, dice Mihail
Horvath (I. p. 439), si in tacere a ascultat
Vladislau discursul mult promitator. Nu ast-fe1
Magnatii, a carora cea mai mare parte, cmo/ip-

www.dacoromanica.ro
 78

ita de egoism, privea taia drept o prada pen-

trir sine ;> 4) el all prima propunerea Cardi-
malului ci aprobrtri sgomotoase. Erail cii toate
aceste ci-va, care in aceasta epoch' de turbu-
rrta aveati o privire clarti asupra stiirilor com-
plicate ale natiunii, nu voiail srt so lase a fi
amtigiti de sperante deserte i ati luat pe fatrt
positiune contra publiariT bulei de indulgentrt.
Unul dintre acestia, Vistiernicul Stefan Telegdy,
-a infiltisat en vioiciune starea de asuprire
de miserie, in care se Oa' terlinimea de la moar-
tea lui Mateirt, si pericolul, pe care poate sii-1
aiba inarmarea unei asemenea clase adenc ne-
multumite si cilleate la pument in asemenea im-
pregiurrta, pentra Stat si mai' ales pentru nsa-
pritorii ei, pentru nobilime, citci s'ar indrepta
.cu armele luate contra Turcilor asupra acesteia.
El a props deci, ea dacrt e vorba sit fie cillcat
armistitiul (ineheiat cu. Turd% sli se adune bani
pentru indulgente i sit se soldeze din aceste
armatil de mercenario>
Prevederile ml Telegdy s'ad adeverit: in a-
nti!. 1514 cetele de asupriti, adunate odatii
inarmate, se re-scoalA sub conducerea until Secui,
1). Nic. lstuanffii Regni Hungarici Historia. Colon.
Agr, 1685. Lib V pag. 42-43. Senatorum magna pars,
qui otio et avoritia corrupti regmon, pi.nectoe loco Im-
Lebant."

www.dacoromanica.ro
 79

Dozsa, §i nobilimea Maghiar5, in loc de 4 pleca

contra Turcilor, se luptil, ca sll perpetueze asu-
prirea muncitorilor. 1).
Rescoala aceasta a fost inbusitil de acela-st
loan Zopolea, care n'a luat parte la lupta de
la Mohacs si care s'a declarat In urmrt vasal
al SultanulaT, ear dupg suprimarea re5scoalei o
dietii tinut4 la Buda primeste proectul do codice
elaborat de Stefan Verboczy, Codex Tripar-
titum, care (Pars III. Tit. 25. § 2) dispune cii
muncitoril agricoll perd dreptul de liberrt mi-
gratiune si le reman Domnilor de prtmônt su-
pusi pe yecie mera et perpetva rusticitale.
In timpul strytiniril Turcestf soarta Romilnilor
s'a mai iniisprit. Duph' legile create in anul
1376 Romanii stint declaraff de strilini in Tran-
silvania, care «tolerantur pro tempore usque
ad beneplacitum Principum et Regnicolarum,
1). Precum se vede din spusele lui Bonfiniu, a'e lui
P. Ranzani (Epitome rerum Hungaricarum pag. 209) si
ale altor contimporani, Scuii si-ail pastrat drepturile
pana dupl moartea luI Medi! Corvin. In tirnpul dam-
nieI lui Vladislau Inse nobilimea incepe usurparile si
in S'ocuime, ast-fel anca in primii anl aI secolului XVI.
Sécuii sunt merefi frèmentatl si se rescoala in mai
multe radurl. Nu e dovedit, dar c probabil, cä re's-
coala condusd de Gheorghe Dozsa era de mai nainte
pregátia si câ RomAnil au luat parte nuinal In urind
la ea.

www.dacoromanica.ro
 80

nici ci, nici pm:10 lor nu pot srt fie de eta

plugari, prtstori on salahori. 1).
Ast-fel, profitlind de nenorocirile patriei si de
slithiciuniJc Regilor, nobilimea maghiara" s'a Mout
stgpfinti in Ardeal, declarand do striiini in tara
aceasta pe Românii, care atilta timp numat ei
singuri afi apNrat-o de ruivalitori.".
Dar avut-aii i SaiT, i Secttii cuvinte de a
se plânge de uniunea incheiatrt la anal 1437.
Secuii ai-an perdut comitele i organisatiunea
si multi dintre dansil art ajuns, ca Romilnii, in
stare de iobrigie, ear Sasii aii perdut mare parte
din privilegiile lor, mare parte din pa"m6ntu1
lor i eraii din ce in ce mai strimtorati. De
aceea in lupta dintre Principil uniti cu Turd].
Imp6ratu1 Roman atilt Sasii, Ct i leuii
eraii imperiali. Ca sti-i tinti deci pe acestia in
freii, multi)." dintro Principii Ardealului Ii
aveati resedinta mai ales la Sibiiti, in mijlocul
Sasilor apropierea Skuilor.
Arechil primênteni nu scapti inse de sub asu-

1). Approbatae Constitutiones. Pars. I. Tit. 2 art. 1

2. Textul in Approbatae et compilatae constitutiones
este : Licet Natio Valachica inter Status Transilvaniae
non sit recepta, eorum tamen Religio atque toleratur
usque ad beneplacitum Principum et Regnicolarum.
Breviarium Iuris Trantilvanici etc. Ed. II de Ios. Carol
Eder 1822.

www.dacoromanica.ro
 81

prirea nobi1imi maghiare de cat dupii-ce TurciT,

ocrotitora acestei nobilim, sunt alungati poste
DulAre i poste Carpati.

IV

Luptele pentru revindicare

Luptele pentru revindicare ale Romani lor din
Ardeal se iucep pe timpul, cand Mihaiu-Vo&ti
se ive0e Ca hctiitor al ImpratuluI Roman la
Alba-Iulia.
In cluda tuturor prigonirilor, care in timpul
Regilor din Casa de Anjou erati chiar mai as-
pre de cat mai nainte, Romanii n'au voit si
recunoasca suprematia Pape)." si an prIstrat in
hisericile lor rital oriental i limba slavonii 1),
1) Din aceasta unil trag conclusiunea, cä si Roma-
nil afi primit botezul de la Apostolil slavi Ciril si
Metodiu, pe la 860 880, ccea cc nu e probabil, de
oare-ce Wit Visigotif, cat si Ostrogotii i Vandalii aCt
primit crestinismul pe cand se aflad pc teritoriul Car-
patilor, si nu e cu putinta ca Romanil din Carpati sa
fi fost pagani in timpul, cand vecinil lor barbari crafi
crestini. Alt-fel adl cestiunea poate sa fie consideratã
ca resolvata In acest sens.
6

www.dacoromanica.ro
 82

pe care o primisera pe timpul stapAnirii bul-

(rare
Dupri-ce PrincipiI Ardealului intrii in lupta
cu Casa de Austria, SasiT primese invitturile
liii Luther, nobilii maghiari i, in genere, Ma-
ghiarii pe ale lut Calvin si numai SiScuiT ratan
catol
Sasil incep (led sit facii printre Romani pro-
paganda' luteranii, ear Principit IT siluiese pe
Romani: sit primeascrt calvinimiul. Ast-fel, ca
mijloc}le propaganda, se tipilrese in curimd dupa
votarea Aprobatelor primelo cii ri romanesti, Bi-
blia, Psalmii, in genere, crtrtile bisericesti. Ro-
manii primese bncuros aceste clirti i introduc
limba romaneasM in bisericile lor, dar pastreaza
ritul oriental si leiItniiIe ea metropolia din Llr-
goviste, numitii a Ungro-Flarhici.
Ast-fel chiar Iti timpul celei mat grebe asu-
priri se intemeiazil in Ardeal literatura romanii,
pe care Românii din Moldova si Muntenia o
primesc abia pe la 1640, desi Aiwa in timpul
lut Mihaiii-Viteacul cronicarit incepuse'rrt oi et
sit scrie romaneste i Mihaiü scria si el roma-
neste en litere chirilice i asistase in Alba-Iulht
la liturghia romaneascii.
In scurtal timp, pe care l'a petrecut in Ardeal,
MihaiII n'a fiicut nimic, ca sit usureze soarta
Romanilor. Ear aceasta cu intentiune. Avênd

www.dacoromanica.ro
 83

sii se lupte CU nobilimea maghiarri, el era sigur

de Romitni si de SasT, dar nu totodatil si de
`S6cui. Do aceea inteo scrisoare adresatii in anul
1000 Archiducelui Mateiti el strtraie sh" li se a-
sigureze SZicuilor vechea lor libertate si s4" li se
trimitrt armele promise, de oare-co e trebuintil
de cooperarea lor (Quando quidem Sea Caesarea
Regiaque Maiestas Siculos antiqua eorunt liber-
talc donavit, quorum opera in felicibus belli
progressibus Somme necessaria est 0.
Dupa moartea Jul Mihaiu Rominii sent on
factor, care nu mai poate srt fie ignorat.
In anal 4602 Episcopul de Alba-lulia, Dimi-
trio Napragy. descrie (intr'on report adresat Im-
peratolui starea Ardealolui 2).
Dupii acest ra port Ardealul se imOrtia in
trei oiuni Sa0, Semi i Unguri. Ear intre
acestia suet risipitl in toatA provincia Romsniu.
(Inter hos disparsi sent per totam Provinciam
Valachij.)
1. Sa,iI aveau in timpul acesta sapte erase
mai ingmnate (Civitatos praecipuas liberas) si
sapte scaune co. 93 sate. Mai era, afarrt de a-

1) Eud. Hurmuzachi. Docum. privitoare la Ist. Rom.

Vol. IV. pag. 15.
2) Eud. Hurmuzachi. Docum privitoare la Ist. Rom.
Vol. IV. pag. 282-289.

www.dacoromanica.ro
 84

aceasta, Uoiversitatea.seiseased, care avea in opt pa-

rochil peste 230 sate.
Intro orasele srisesti nu mai sunt numerate
Dees, Sec, Turda, dar e numerat Ancil Clujul,
care adi e maghiar.
«Sunt, dice Episcopul, intro acesti Sasi multe
sate amestecate, Castele, Carii nobilitare, care
nu se socotesc la aceste scaune (plurimi immixti
pagi, Castella, Curiae nobilium, qui ad istas
Sedes non numerantur).
Ace-stia sunt Maghiaril veniti in timpul lupte-
Ion cu Luca.
Intro numeroasele sarcini ce li se impun Sasilor
e i datoria de a tine in timp de pace pe Principe
si pe curtea lui peste iarnA pe mâncat i pe
bent (Tempore pacis Saxones tenentur Principem
cum tota Aula.gratis aicre, solent enim Prin-
cipes, presertim biemali tempore, se ad Saxo-
nes recipere et isthic ubique splendide nonarijs
exceptis, convivari, et ita aliquot menses sine
expensis producere».
Acesti principi deprinsi a petrece iarna bend
$i manciind in socoteala altora, care muucesc7
sunt prototipul nobilului maghiar.
2. Secuil, care odinioani toti all fost nobili
liberi (olim omnes nobiles et liberi etiam peco-
rum pastores), acum ajunseseril s fie despuiati
de drepturile lor i aserviti, ca Romitnii (omni-

www.dacoromanica.ro
 85

bus libertatibus et immunitatibus privati in or-

dinem redacti, in perpetuanique rusticitalern di -
ieeti nobilibus Transilvaniae et Principi stint
subieetj).
Na era ded nwi patria, nici natiunea, nici
religiunea, pentru care lupta nobilimea maghiarrt
niviiiitt in Ardeal : aliatit de la 1437 ail avut
acealf soartii ca Romitnii ; desi erart de vitil
maghiarrt si de lege romano-catolicrt, el art fost
despuiati prin fraudii i violenVt.
Miliaiii-Yoda, mit in puterea cuvêntului, a sti-
ruit sl li se redea acestor oarnenT, lui strilini de
neam si de lege, vechile drepturY si libertrtti,
pentru-ca ei s se lupte cu toatii inima pentra
causa crestinii : Napragy, Episcopal lor, care nu era
om, ci nobil maghiar, roagrt pe Imp6ratu1 sildl tie in
robie (Non est in antiqua libertate per suam
Maiestatem... retinenda, sed in ordinem potius
redigenda in servitutem).
3. Maghiraif emit risipitl in toatii tara (sparsi
per totem Provinciam), aveaii noue comitate si
tritintt oi acum dupii legile regatuldi ungar (no-
biles horum comitatum utuntur legibus et im-
munitatibus Regni Hungariae, mutatis nonnullis
post defeetionem a Corona Hungariae).
Stritini erail dem in tarii, dup legi striline
triatI si risipiti erau ca toti exploatatorit.
4. «llomiiniT stint risipiti in toatil provincia,

www.dacoromanica.ro
 86

dice Episeopul,locuiesc mai: ales in piirtile mun-

toase (montosa presertim inhabitant loca), sunt
supusi parte Principilor, parte nobililor. El%
unt folositori, tiind-crt sant bun): pentru toate-
serviciile (Utiles stint, nam ad omnia servitia
coguntur).
Pentru el Episcopul nu cere nimic, ci se milt.-
gineste a-I incredinta pe Imperatul, eii din causa
limbei straine en anevoia se pot converti la ca-
tolicism.
Dupii aceastil descriere hotarele Ardealula
sunt tot cele din timpul, cand nu erati inert Ma-
ghiari in Ardeal. Ast-fel districtele Fagara, Lu-
goj i Caransebq se tineail de Ardeal i erart
ale Principelui. De la Lugoj inainte hntarul tre-
cea prin castelele Lipova, &imos,Vilagosvar, lneu,
(Genii), Oradea-mare 0 Bust. Comitatele Solnoc,
Crasna, Zarand, precurn si Chioara, Beimul §i
Baia mare fficeaii parte din Ardeal. Tot teri-
terul, unde adi Românit sunt in masse compacte,
se tinea de Ardeal.
tncit fi ind Principe Sigismund Báthory, Mi-
haiii-Vodii a Nail sit se zideascg in apropierea
orasului Alba-Iulia o manitstiie, ca'reia i s'aii drt-
ruit pilmantuff. In acela-si timp Sigismund Bat-
hory a diruit lui Mihaiti-Vodil Curia Bolia ctt
cele ce se tineaii de dense, iar ILA tefan-Vodii
din Moldova mai multe domena.

www.dacoromanica.ro
 87

Venind apol Mihaiii-Voda in Ardeal, a facut

boierilor sci multe donatiuni.
Episcopul staruie ca Impëratul sil revoace
aceste donatiuni si ca calugarit romani sii fie
alungatl din manastirea zidita de Mihaid-Voda.
Imperatul perde inso Ardealu I, i Principit
sunt accia, care implinesc dorintelo
exprimate de Episcopul Napragy. E1 inse tre-
bue sil ie seama de Romani.
Dorind sa c4tige in partea sa pe preotit re-
maul', Gavril Bathory, acela-st care se subscrie
Craiul , emite la 9 Iunie 1609 o diploma, prin
care, drept dovada de mare gratie critiascii, dis-
pune ca preo!ii Romdailor, desi iobagi, slobo-
dewie sã aiba a schimba local eel deinteiu an-
tle:1 va pldcca lai sa aleaga loc de popie., 1)
Acesta e primul drept, pe care-1 castiga Roma-
: libera migratiune pentru preotii, care re-
man alt-fel tot iobagi, off-0 unde s'ar duce.
De oare-ce nobilimea nu respecteaza nici drep-
tul acesta, Principele G. Ritkóczy II. republica
in anul 1653 diploma de la 1609, inse tot
in zadar.
Soarta Romanilor nu se schimbil de cat dupa
ce Imperatul infra' definitiv in stiipanirea Ar-
dealulut.

1) G. Sincai. Hronica Romanilor. Toni II. pg. 319-320.

www.dacoromanica.ro
 88

De oare-ce manosul ses de la Tisa si de la

Dunqre era in mare parte pustiti, timp de vre-o
sutii de an): nna din preoeupiirile de ciipetenie
ale curtii din Viena a fost s populeze acest .

ses, ceea ce nu era cu putin0 de cat creand

conditiuni bane pentru muncitorii agricoli si
si pentra eel industriari.
In acela-si timp curtea din Viena era inte-
resata sii cgstige simpatiile popoarelor orientale,
care erau accesibile pentru Rusia.
In anul 1690 dar Leopold I. emite, dup:i in-
tervenirea Episcopului sèrbesc din Ineu, o di-
ploma adresatii Archiepiscopului sôrbesc Arsenie
Cernovici, prin care acorda Natjunii Illirice §i
bisericii (1e nit oriental tin intreg sir de privi-
legit. Ear LNaliunca lllirica in sensul acelei di-
plome este «Comnmnitas ejusdem Graeci Ritus
et Nationi Rascianorum per Graeciam, Maga-
riam, Basciant, Herzegovinarn, Dalmatia»z, Pod-
goriam, Ierwpoliam, caeteraque annexa Loca».1)
Ancii dupii ciiderea Constantinopoluldi o In-
seninatt parte din poportil serbesc a treent sub
comlucerea lul Brancovici Dunarea i s'a ase-
dat mai ales pe valea Murdsultif 'Ana in Tran-
silvania si de a lnngul hotarelor Transilvaniei,
do la Lipova inainte spre Oradea-Mare (Podgo-
1) E. Hurmuzachi. Docum. priv. la 1st. Rom. Vol. V.
pag. 353.

www.dacoromanica.ro
 89

ria, Ionopolia, caeteraque Loca). Acum treco ta

Orile recucerito de Habsburgi o alta parte din
poporul serbesc sub conducerea Archiepiscopulat
Cernovici, care-si pane in urmA resedinta lii
Carlovet si so declarrt Patriarch.
La 4 Martie 1695 Impëratul Leopold I. emito
deci o noug diplomrt, prin care confirmrt si pre-
ciseazrt privilegiile o datrt acordate. 1)
In virtutea acestei diplome Archiepiscopul
Cernovici are sapte sufragani : 1 «Carlostadion-
sis,, 2, cSzegediensis,. 3. Nochacsiensis,
4. Budensis et Albae-Regalis , 5, Versa-
ziensis, 6. « Toniosvariensis-leiwpolitanns > §i
4 Faradiensis et Agriensis .

Cei din urma dot aveail in linia Lugoj

Ineu (leno-polia) Oradea-mare ( Varadiensis )
Romani in discesele lor. Acesa. Romani, la in-
ceput foarte putini, saIi bucurat i el de ocro-
tirea datrt bisericiI orientalo.
Nu s'a bucurat inso marea multime a Roma-
nilor din Ardeal.
Tocmai do aceea nobilimea strtrue, ca Tran-
silvania srt f6miiie in limitele ci vecki. Ear in
tractatul de la Car1ov4, Art. 2. so dice : Tran-
silvanicie antiqui limites,, < vero intra praedic-
to3 limites sita stint loca nempe Caransibes,
1) E. Hurmuzachi. Docum. priv. la 1st. Rom. Vol. V.
pag. 440.

www.dacoromanica.ro
 90

Lugas. Lippa». 1) Ear de aid inainte hota-

rele stint aretate in diploma de la 1605 : prin
Inca spre Oradea-mare, deci tot cote de la.
1300 si de la 1602, piing la care Romanii
aa fost si sunt masse compacte.
Lucia firesc ar fi lost, ea acestia sii fie scosi
de sub autoritatea metropolitului Ungro-Ylachiei
trecuti sub a Patriarchulul din Car1ov6t.
Diva incheerea 061 de la Cat lovb1 inse a
urmat re'sboiul pentru succesiune la tronul Spa-
ilia, -in timpul crtruia nobilimea maghiarg s'a
rèsculat sub conducerea tnT Francisc Ritl:óczy.
llaclidea in Ungaria in mare parte pustie Curtea
din Yiena putea s dispung duprt buna el chib-
zainti, in Ardeal, undo se concentrase nobili-
mea, ea trebuia sg ting seamg de pretontiu-
nile acesteia. Ast-fel Imp6ratul Leopold 1. a fost
silit de impregiurgri sit admitii valoarea legalit
a a Aprobateor Copstittgiuith, pin care Roma-
nif i biserica orientalrt eraii in lipsg de ori-si-ce
dropt, i sg despartg Ardealul in toate privin-

1) E. Hurmuzachi, Docum. priv. la 1st. Roman. Vol.

V. Ap. 330. Dupa o diploma de la 1655 a lui Gheor-
ghe Ralcoczy II (pastrata in archiva AcademieI Ro-
mane) Achatiu Barcsay era Comes Comitatns Hunya-
diensis, Districtuumque C«renscbesinesis et Lugosensis.
Banns supremus" aded Caransebevl i Lugojul
erail banate ce se Iineaii de Ardeal".

www.dacoromanica.ro
 91

tele de Ungaria, uncle soarta iobagilor era mat

uuratI i biserica orientalii avea o posiciune
a,iguratA.
Ca sil desfadi pe acesti Romani de metropolia
-Ungro- nlachiei, sa-T scoata de sub inriurirea Ta-
iuunT-Papi i sg-i poati ajuta in mrirginile
cd probatelor ConstituOuni,, abinetul din Viena,
trimite in Ardeal misionari IesnitY, care4 in-
deamuii pe Romani sii recunoasca, Ostrand rital
oriental, suprematia Pape, aci se vor bucura
de drepturile acordate prin Ap roba lac Cousti
11(1 iones biseriei romano-catolice.
Partea cea cu desiivirsire mare a preetilor,
care erail iobagi, cu episcopul Teo fil in fruntel.
e accesibira pentru aceastA propaganda.
Dupa' instructiunile, pe care le prhnise in
anul 1692, cu ocasiunea c nfirmArii sale in
scaun, de la guvernatorul Gheorghe Banffy, E--
piscopul Teolil nu era, in adever, de cat seful
misiunii calviniste in mijlocal Romanilor. EI
trebuia sii primeascri cathichismul cal vinebe §i
sa' factL pe MOT sit-1 primeascA (p. 2), tiebuia sti
nu se abatil de la usurile ca1vinesa (p. 3), era
dator s cearil aprobarea superintendentul u calvi-
nese, care se numia qHungarorum et Valachorum
Episcopus. (p. 11) atat pentru convocarea, cat
si pentru hothrlrule sinodulul, ba dupa punt, 19,
al instructiunit era supus in intreaga conducere

www.dacoromanica.ro
 92

a bisericii supravegherii si vistatianil canonice a

uperintendentalui, a praeseripto Eppo. or-
thodoxo Transyvaniae dependeat > 1)
Unirea cu biserica papalil, in forma ino-
fonsivii, in care se propunea, era decT o scapate
tie sub tirrtnia calvinistilor si in acelasI timp
.,;ingura cale de scripare de sub jugul impus de
eAprobatae Constitutiones,.
In anal 1697 Episcopal Teofil convoacrt, de
astii-datai 1 iirii de aprobarea superintendentulai
ealvinese-, un sinod la Alba-lalia, i preoti-
mea adunatii in acest sinod recanoaste pe Pon-
tificele Roman drept cap vHat al intrega bi-
serid crestine (totius Ecelesiae Christi) si admite
purgatorial, camineclitura in o singurI formrt si
purcederea Duhului: Sfint si de la Fiial, cere
ins de la Impératul tra asiguriiri : 1) c pre-
otiT de nit grecesc se vor bucura (1e acelea-sl
ilrepturY ea si preotl din tarii 2), ert ace:0a
preoff vor fi dot*" si vor avO case parochiale 3),
ert eT vor atirna numai de Episcopal lor.
Nobilimea face dar toate opintirile, ea srt zil-
arniceasc 5. unirea, in arma ciIreia preotiT ro-
mant devin oamenT liberi.
Murind Teofil inert' in acel an, Calvinistii pun
ba cale inlocuirea Iva ea Atanasie, un adept al
1) Nic. Nilles. Symbolae. Oeniponte, 1885. Vol. I. pg.
153-160.

www.dacoromanica.ro
 93

lor, care in urma intervenirit lor e ridicat de me-

tropolitul Ungro-Vlachia la treapta archiereiascii,
LEI s'aft inselat inse, de oare-ce Atanasie, o-
dupfindu-s'i scaunul, convoacil in anul '1698 un
noir sinod, care primeste definitiv unirea. In
actul subscris la 7 Octomvrie 1698 1) preotimea
declarii inse, cii prime§te numai suprema(ia Pa-
per, ear cele-lalte trei puncte le admite fiirq ca
sii, le primeascii., si nu adrnite pia o schimbare
in ritul in organisarea bigericit
.5ri

La 16 Fevruarie 4699 subscrie apoi §i Im-

peratul Leopold I. diploma, prin care acorda
bisericit greco-eatolice §i preotilor el aceleall
dreptnri, pe care le avea biserica romano-ea(o-
lied en preotif el' 2).
In acela-§1 an ins6 nobilimea, adunatil in
theta', hotiirqte, crt preotir românT, trecônd ht
vre-una din bisericilf, ciirora li se acordrt drop-
tuft: in Approbatae, se bucurii numal" de din-
turile biseicif, in care tree, (mar numai pentru
averile bisericeOT (crfre nu exist* sunt s3utitt
de dijmii §i de cele-lalte prestatiuni ; ear preotil,
care remiin greco-orienlali, stint tot TobagY ca
mai nainte.

1) Nic. Nillcs. Symbolae. Vol. I. pg. 206-210, undcn

actul unirii e reprodus in fassimilc.
2) Eud. Hurmuzachi. Docum. priv. la Ist. Rom. Vol,
V. pag. 549-541.

www.dacoromanica.ro
 94

Astfel, strimtorati intre Imperatnl i nobilime,

intra Romanii in secolul XVIII.
Sunt mai presus de toata inchipuirea neno-
rocirile ce din actu I de la 7 Octombrie 1698 au
resultat pentru Ardeal si pentru Romani. in
deosebl.
Nobilimea, dovada i hotiIrIrile luate la 8
Septemvrie 1699, tinea sri..zkliirniceawa diploma
de la 16 Fevruarie ori, cel putin, Sri reducii
efectele el la lin minimum potrivit cu interesele
el particulare. Romanil all avut deci sa sustina
cu nobilimea o grea lupta, in care putin ajntor
an primit de la curtea din Yiena, care a avut in
secolul XVIII. nu mai putin de cat none resboaie
marl si astfel era meren nevoita sll intro in
voile nobilimil maghiare, accesibila pentru on-
si-ce dusman al Casei Domnitoare.
Romanii era.] insi> in acela-si timp desbinat]
Intro dênsii.
Actul de la 7 Octomvrie 1698 nu era sincer.
Preothnea adunata atunci la Alba-lulia si-a
filcut reservele in coca ce priveste piistrarea
traditiunilor bisericesti panri in cele mai mici
amenunte, fiiud-cti stia cii massele poporului
roman resping off-si-ce schimbare in viata lor
religioasil. Ear Iesuitii s'an multiunit deocamdatl
si cu simpla recunoastere a suprematiel papale,
fiind-cii sperm], cii incetul en incetul Romani].

www.dacoromanica.ro
 95

vor primi i ritul apusean, si organisatiunea ro-

mano-catolicit
lJn popor, care a fost despuiat prin siluire si
viclesug de toate drepturile ml, nu mqi poate
,3rt fie inselat. Romanii h ti siniit dem, ea vorba

e sa fie despuiati incetul eu incetul si de- tra-

ditinnile lor biserieesti ; ei an r6spins dar unirea
§i au alungat pe preotii, care o primiserti. Astfel
eel mat multi dintre dasji reman faril de preoti.
Spre a I sili sa primeascil unirca, guvernul le
impune siti intretie pe preotii greco-catolici, de
la care ei nu vor siti primeascii sacramantele, si
inta'reste eordonul militar de pe la granite, ea
sit nu poatii intra in Ardeal preoti greco-orien-
tall nici de la SiTbi, nici de peste Carpati.
Partea en desevirsire mare a Romanilor a res-
pins en toate aceste unirea, a sangerat prin
treatori, ea sail* adueit preoti, care siti-i botezo
copiii, i 0-a ingropat mortif mai bacitros ne-
prohoditi de eat ca sit primeasea' saeramente de
la preoti
Actul de la 1698 si diploma de la 16 Feyrna-
Tie 1699 sunt cn toate aceste ineeputul unet
poce noub in -viata Romanilor.
Romanii sunt, ee-T drept, tot iobagi legatl de
pitimkt i toleratl numal in tara lor ; dar eT ai
preoti, pe care nu mai poate niinera st-i Puna' la
anuncit Onieil si sa.-1" trateze ea pe niste slop,

www.dacoromanica.ro
 96

au biserici, ctrora li se da inzestrare, ad o E-

piscopie, ctreia Imperatul II face donatiuni, ad
un Episcop, care o Consilier impe"riitesc si so-
cotit in r6ndul mai marilor rii. In acelasi timp
biserica romano-catolied, ajunst la putere, ml
mai permite ca cop." romtni st fie, ca pen'acum,
opriti, dacii vor sit invete la scolile catolice. Bo
preocupati de propagarea-catolicismului,
aleg pe eel mai destepti dintre tinerii romani
trimit st fact studii pc la seminarele ca-
tolice din tart si 'din striiinatate, la Ariena, la
colegiul de Propaganda Fide din Boma. Din rini-
duffle acestor tineri au iesit apol, ce-I drept,
nu propagatori aT catolicismului, dar cei dainttiu
mari luptatori national): i propagatori A Jon-
stiintei de latinitate.
Until dintre acesti tineri, loan Mien, o ridi-
cat la anul 1730 in summit Episcopesc, atunci
la Ffigtras. El ia nomele Inoeentiii Klein si ob
tine de Ia Imperatul Carol VI o insihnnatt do-
natiune, pentru-ca sil intemeeze o mantstire si
un seminar la Blasid, unde-si mutt resedinta.
In anul 1738 preotimea subscrie apoi 25,000
florini pentru ridicarea zidirilor, i ast-fel se
infiinteazd incetul cu incetul un liceil, o scoalt
pedagogict i un seminar teologic, primul si pen-
fru timp de aproape o sotii de ani singurul
focar de culturt nationalt romAneascii.

www.dacoromanica.ro
 97

Intrand apoi in luptb: cu nobilimea, Inocentiu

Klein stariiie s'd li se faca dreptate Romanilor,
atilt celor unitY, cat si celor ce respingeaii uni-
rea. Timpul nu-I era ins e. priincios, de oare-ce,
inurind Carol VI., fiia-sa Maria Terezia se afla
in mare strimtorare si Curtea din Viena ear era
nevoita; sa' intre in voile nobilimil: maghiare. In
acela-si timp Inocentiu Klein tinea mai presus
de toate s'a castige iubirea Romanilor, si din
iubire si incredere care densul o foarte insem-
natN parte din Romani', poste 600 parochil, ati
prima unirea, flind-ca' el le daduse Romanilor
asigurarea, cA nici odat a. biserica greco-catolia
nu va p'artisi ritul, limba, organisatiunea. TocmaY
prirlaceasta ins e. el s'a pus in conflict cu Iesui-
til'. El obtine de la Maria Terezia in anul 4742
presentarea unui proect de lege, prin care i se
acorat bisericii greco-catolice acelea-si drepturi
ca celei romano-catolice ; ve'dênd inse opositiu-
pea nobilimii, Curtea sacrifica" pe Inocentiu Klein,
care se retrage apoil se expatriaza si moare in
exil la Roma.
Dar directiunea datA de densul re'mane, si inert
pe la sfirsitul resboiuliii de sapte ani influinta
nobilima maghiare scade.
Indatg-ce privirile Cabinetului din Viena se
indreptaserii spre nord, trebuiaii neaptirat sl se
ia mesurY pentru asigurarea hotarelor din Ar-
7

www.dacoromanica.ro
 98

deal. Erail prea marl interesele, care cereati, ea

Curtea din Viena s aib simpatiile popoarelor
orientale, pentru-ca de friea Maghiarilor Imp6-
raeasa sit mai permita' prig mirea neomenoasa a
Romanilor de nit oriental.
Romanil ail venit in Carpatl ca ap'artitori de bo-
tare qi timp de o miie de ani el ati sangerat in
treciitorile Carpatilor, unde sunt adunatl i acurn
in masse compacte : inimile lor erati deci cea
mai sigarii apiirare si de aici inainte atat fata
cii dusmanal de la Nord, cat si fata" cu nobilimea
magliiarrt, care a pactat cu totl dusmanil patriet
In anul 1758 Cancelarul Kaunitz dil, prin ur-
mare, in consiliul de stat o opiniune separatit,
iar in motivarea acestel opiniuni el staraie stí
se punk" capat prigoniril i s li se dee Roma-
nilor greco-orientali din Ardeal un Episeop ex-
emt, care 0," le sfinteasca preotl.
cCele cate-va milioane de greci-neunitl, care
triiiesc sub prea inaita shipanire a Majestiitil
Voastre,ri (lice el in motivare Irnpertitesel,:
ail, dupii a mea neinsemnattí parere, sa' fie pri-
vitl ca o cotnoar i un adeverat giuvaier (Klei-
nod) al mAritei Case Domnitoare, de la care sta-
tul va trage in viitor foloase si mai marl de cat
pang acum, mime dad', in cele bisericesti si in
cele civile vor fi apitrati co hotarirea cave-
nal do toate asupririle, nedreptatile §i plange-

www.dacoromanica.ro
 99

rile legilime i vor fi condusl ast-fel, cum dap'

regulele de precautiune trebue sti fie tratat un
popor aspru i re'sboinic. 1)
In urma stgruintelor de felul acesta se trimit
in Ardeal Comisart care constatg, ca in ciuda
tuturor siluirilor si in ciuda activitgta mT Ino-
centiu Klein, marea majoritate a Romani lor, peste
128,000 familiT, resping si acum unirea. In anul
1762 Impkilteasa insgrcineazg deci pe Episcopul
sêrbesc din Buda, Dionisie Novacovici, srt ad-
ministreze, pe langa Episcopia sa, i diecesa ro-
mang greco-orientalg ce so infiinteazg pentru
Ardeal, cu resedinta la Sibiti.
Ast-fel duprt o resistentg de. 62 anY Rornanil
neinduplecati iar pot sg fag, prooti si bisericl
in legea cea veche, ear eel: uniT ca biserica ro-
mano-catolica nu se mai tem de aid. inainte,
ca. vor fi clespuiati; de ritul si de traditiunile lor
si despratiti ast-fel de fratii lor.
In acela-si timp, mare lueru ! urmasil le-
gionarilor lul Traian, dupg sute de anY, ear ajung
sg pue mana pe arme si sg fie organisati in cete de
luptiitori pentru aplirarea trecgtorilor din Carpatt
Ca aceasta se incepe, in ajunul recolutiliniT
franceze, viata moderng a Romanilor.

1) Eud. Hurmuzachi. Docum. priv. la Tst. Rom. Vol.

VII. pag. 20.

www.dacoromanica.ro
 V

Redqteptarea nationalá
Ioan Zapolea, declarându-se vasal al Portii, a
luat in st5.panirea sa nii numaI castelele si do-
meniile regale, ci totodata" i teritoriile mare
parte alodiale, care in timpul Regilor din Casa
arpadian'a erau exemte §i nu fuseserA anca' u-
surpate de alti nobill. maghiari. El s'a frtcut
spa comite skuiesc, ca s dispunii de terito-
riile gecuilor, i nobilii au primit Calvinismul,
ca s poata" lua averile bisericil romano-catolice.
El stepania deci, afarh" de p4'mentul s'gsesc nu-
mit, a fundul regiu» qi afará de mosiile usurpate
de nobilirnea maghiarii, tot Ardealul.
Ca si adune Maghiari in Ardeal i ca s'a-s1
castige partisanl, atilt Zapolea, cat si urmasil
Jul fac din aceste intinse teritoril alodiale multe
donatiuni ; ba, precurn se vede din raportul E-
piscopului Napragy, S.iiT, desi IT ospelau pe
principi, n'au fost cratatl nici el, si se fAcmerA
multe donatiuni si in fundul rogiu.
www.dacoromanica.ro
 102

Ca toate aceste la sfirsitul secolului XVII.,

and Leopold I. a luat in stepanirea sa A rdea-
lul, o foarte insemnata parte din tart]; erau do-
menii ale fostilor Principi, care acum devin do-
menii ale Coroanei sau erariale.
Iobagii din Ardeal erau dar i ei de doue
feluri : pareieulari sau ai nobililor i erariali
sau aT Imp6ratu1ui.
Dintru inceput, cata, vreme Curtea din Viena
era nevoita srt intre in voile nobilimii, iobagii
erariall erau tratati cu acea-si asprime ca cei
particulari, dupa Approbatae Constitutiones. In-
data ins& ce Romitnii primesc unirea i mai ales
in timpul lui Inocentiu Klein, biserica greco-
catolica e inzestratA din domeniile erariale si
soarta fobagilor erariali, care primesc unirea, se
mai usureaza.
Acesta e cel mai de capetenie dintre cuvin-
tele, pentru care nobilirnea combatea unuia. Ea
nu se temea, ce-i drept, ci iobagil ei vor trece
pe domeniile erariale, fiind-ca iobagil n'aveau
dreptul de liberu migtatiu.ne, dar exenaplul dat
de Imperatul era, din al ei punct de vedere, rI
ni primejdios.
Dupii incheerea pticii de la Hubertsburg, dind
in Polonia situatiunea era din ce in ce mai In-
curcata i Rusia se pregateste srt porneasca rb-s-
boirt contra Turciei, Curtea din Viena se hota-

www.dacoromanica.ro
 103

reste sa' declare pe iobagil erariali camera' liberi

si stiipani al primktului, pe care se aft', cum
au fost mai nainte de invasiunea maghiarli, ear
in schimb s'a le cearil, corn li s'a cerut odi-
nioarii, sit stee mere u armati pentru aprirarea

Se iau ded mesuri, ca srt se facil coneripfiu-

iea poporatiunil do pe dome niile erariale, pen-
tru ca sit se organiseze apoi in companli, bata-
lioane i regimenfe de granicerY atat Romanii,
cat i Secuil.
0 fioroasrt insufletire cuprinde massele, care
duprt sute de an): de asuprire neornenoasii se v'ed
ajunse ear la libertatea de odinioarii, i 'V oinicii
aleargA din toate prirtile la coin isiunile Insiirci-
nate si facil conscriptiunea i cer arme.
Nici in aceastit cliprt de avênt Romanii nu-Vi
perd ins() bunul cumprit : mai nainte de a primi
libertatea si armele, eT cer sit li se dea asigu-
gurare, cit ofirerii tor vor ft luo dintre Ro-
lntini1) §i ert nu vor mai ft sthi sä primeascd
tolirea.
Ast-fel Romanii din fata treckorilor de la
Rodna i BargRi adreseazrt Episcopulul Dionisie
o petitiune, in care die :
NoT ne prripadim (verkammern) trupeste ii
1) Eud. Hurmuzachi. Fragmente zur Geschichte der
Rum. II. band pag. 174.

www.dacoromanica.ro
 104

sufleteste, murim WA de spovedanie si flird de

cumineatura ca vitele si suntem deopotriva cu
turma de oi. WA de *tor. DacA Tut, mArite
Domnule, nu te vel: indura de nol" si nu ne vel"
&lace ajutor si mangliere, nu ne mai intoarc3m
la casele noastre, uncle ne asteapt g. temnitit i
pedeapsl, ci pribegirn in alto WI, uncle putem
s'a" tr5iin linistitY dupil legea noastrA ; ca'ci sun-
tem tare hotaritY s'a perim mai bucuros de cat
BA primiln uniunea. Daca' e dar cn putinta, tri-
mite-tre" un preot neunit, ca sii nu ne priipidim
en totii. ,
Inteo altrt petitiune, adresath' presedintelui
Staturilor, el' c,lic :
eNur din indertitnicie (Starrsinn), nici din as-
pru spirit de particularism ref us4m nth' acum
serviciul militar, ci num"' din consideratiune
clitr6 religiunea noastrii, pe care n'am schimbat-o
nici odatii si niel oclata nicl" intr'un chip n'o
vom schimba. Vom presta servicil" intocuroa ca
sty:11)unit noTtri, vom pliiti birth.'" si dAjdil",
insé nurnai pastrandu-ne religiunea si daca ni
se vor incriviinta noii preoti. neunitiz 1).
In fata acesta hottirirl" neinduplecate Curtea
din Viena nu mai sta'ruie asupra unirii si ad-
mite pentra trupele de griinicieri orgAnisarea
1) Eud. Hurmuzachi. Fragmente etc. II. Band. pag.
180-181.

www.dacoromanica.ro
 105

-dapd nationalitati, cum a fost mat nainte de

invasiunea maghiard.
La Niisèud, pe domeniile erariale din distric-
tul FilgArasulni, din muntil Sibiiului si din valea
Hategului, precum si la Caransebes si Lugoj se
organiseaza" batalioane de grdniceri romani, ear
Ia isvoarele Oltului paafa spre Tara Barsei ba-
talioane de grdniceri semi, §i ast-fel se exe-
cuti si in cea ce privete pe o insemnatil
parte din Romani planul eroit de Mihaift Vi-
teazul.
In timpul acestor operatiuni de «mili(arisareD
Impe'ratul Iosif IL ca'letereste in Ungaria (1768)
si apoi in Ardeal i rémane incantat de pope-
ratiunea romarni, dar cu atilt mai indignat de
purtarea neornenoasA a nobilimii si a diregao-
rilor faii ea iobtigimea, indignatiune, cAreia It
a, in cei mai aspri termini expresiune in in-
structiunile date Comisarilor trirniT in Ungaria
dupa publicarea patentei de to1erantd1). El sta-
ruie tot odatg, ca locurile inc deserte de pe
sesul de la Tisa, Mufes si Timis sii nu fie po-
pulate, ca pinbi acum, cu colonisti germani, ci fie
cu Sôrbi din provinciile tur(esti, fie cu Romani
adusi. din Moldova si Muntenia.
«Pe and dar iobagii erariali reintraii in drep-
1) Eud. Hurmuzachi. Documente etc. Vol. VII. pag.
442-444.

www.dacoromanica.ro
 106

turile lor de oameni liberi, ear Emigratil din

Moldova si din Muntenia treceati prin Ardeal
spre sesurile manoase, iobagii de pe mosiile no-
billlor erati ingramaditi pe pamêntul in mare
parte stomp si toemai de aceea pusi la munca
grea i necurmatti.
Dupa incheeroa r6sboiului de sapte ani, dupA
ce Bucovina si Galatia fusesera adnexate si mai
ales dupa co de a lungul liniei r6saritene si de
a lungul celei de la meada-di se formase dh
iobagiti eliberati un cordon militar, nobilimea
maghiarrt nu mai indraznea sa se avate la opo-
itiune fata cu mesurile luate de guvernul im-
peratesc ; ea inse FT varsa veninul asupra ioba-
gilor sei, asupra carora avea in virtutea Apro-
batelor o putere nelimitata. Ast-fel conflictele
dintre iobagi i nobilt erati din ce in co mai
dese, i padurile erau pline de iobagi fugari,
care traiati viatil haid iceasca, fiind-ca cea mai
groaznica moarte Ii astepta, daca email prinst.
In anul 1783 Imperatul Iosif II numeste, in
sfirsit, pentru Diecesa romana greco-orientala a
Arclealului, care pana acum fusese administrata
numai in mod provisorh, nil Episcop definitiv.
Era insii prea tardia, de oare-ce acum conflictul
dintre Romani si Nobill blase un caracter so-
cial, si in anul 1784, cilnd primal Episcop al
Sibialui, SrbuI Ghedon Nikiticz, soseste in Ar-

www.dacoromanica.ro
 107

deal, ea stissi ocape scannul, isbneneste prima

r6scoala nationalti a Românilor din Ardeal.
Romani:I sunt un neam de oameni inzestratl
cu man aptitudini resboinice ; tocmai de aeeea
lose el: sunt chibzuitY, rtibdatoei i cu deosebire
iubitori de ordine i ast-fel oameni vrednici de
ineredere oarbA. In genere, dice Iosif U. in
instructiunile- citato mai sus, nalinnra aceasta
line, ea p1dngeii1 ci sa fie asoultate ;i ea sa.
cony ingem prin eurinte temeiniee pre eel mai
b6trAn1 dintre den,o, in care el se raOmiti cu
:tot-ad incroderea, apoi pntem sli facem orT-0-
cc en dôniT. (kann man Altos mit ihnen rich ton).
Aceste le-a stint Caneoland Kaunitz, le-a stint
Imperatul Iosif II ; n'a voit lose sa' lo stie no-
bilimea maghiaril, care sate de aril' do a rên ml
a trilit en Românii. Pontru dônsa Romanit erati
numal nie oamnrii folositori; fiind-cti stiati sii
munceascrt. De oare ce RomâniT. condusl de be-
trflnii lor, in timpul cAt ati tinut luptele Cii
Turcii, ad rabda' i ati asteptat, n'ati intrat in
leglturA cu nici until din ditsmanil patriei, n'ati
profitat de nici o situaOune grea pentra patrie,
el pentra nobilimea maghiara erau un foam do
oamoni nemernici, care poate sti fie tratat en cea
mai mare asprime.
A-um; in sfirsit, ati trobuit sti-s1 schimbe
nobilimea parerea.

www.dacoromanica.ro
 108

E in natura lucrurilor, c4. aptitudinile fesboi-

nice nil ajuns la cea mai mare desvoltare in
itcea parte a poporului roman, care a avut sa"
-sustimi cele mai multe i mai grele lupte cu
ndedlitorii. Acestia sunt asa numitif MofiD, care
ocup a. treatorile de la Zam, Abrud §i Cittcea,
.oameni de o extraordinara vigoare trupeascU si
sufleteascii.
0 insemnatA parte din acesti Noti eraii io-
bag. erariali ânc nemilitarisati, i nobilimea
face"toate opintirile, ca eT sii ilia nu fie mili-
tarisati. Moth' inse aleargil la comisiunea de eon-
scriptiune i cer sii fie trecuti in liste. In ace-
la-si timp se pun in miscare massele iobagilor
de pe moii1e nobilitare, ear de prin Oduri ies
la iveara fagarii urrngriti de domnii de prtment.
De oare-ce autorihitile publice nu tin seamil
.de cererile acestora, ci vreaii sit innabuse miq-
carea cu foga, doi terani, Iloria §i CloFa, §i
un preot Cri,sanu, se pun in fruntea masselor
agitate si timp de cate-va luni de dile so face
o pustiire si o versare de sange, a ciireia amin-
tire umple i asta-df inimile de ingrozire.
Considerand aceastrt r6scoalrt drept o conse-
quentil fireascri a asupriril neornenoase, Impe-
ratul di comandantului militar din Transilvania
ordinul crute pe resculati, limiteaza drep-
turile nobilirniT fa0 cu iobagii lor si le acora

www.dacoromanica.ro
 109

si iobagilor din Ardeal dreptel de liberA mi-

gvatinne. Castigand apol acest drept, re'sculatii
se risipesc.
De oare-ce Imperatul Iosif II. n'a Inbuit res-
coala aceasta prin vérsare de sange, nobilimea
maghiarii Ii acusa i unil dintre istoriografii ma-
ghiari Ii acus i asta-41 de a fi fost autor in-
telectual al intregel miscari. Nu poate ins6
fie nimic mai absurd de cat o asemenea acusa-
tiune. In tirnpul cand in Franta se clocea re-
volutiunea cea mare, ear Rusia se pregatea pen-
tru un noil rdsboiti contra Turciei, Curtea din
Viena nu numal era interesata ca Ardealul sro
fie linistit, dar era totodatri din noil nevoita si
intre in voile nobilimil maghiare.
Ast-fel Impe'ratul Iosif II, chiar el, a trebuit
sa le aduciti nobililor maghiari o jertv i sa.
consimta ca eel trel capi aT miciiril, Horia, Closca
Crisanu, sit fie executati.
El sunt socotiti de Romani in rindul marilor
martirl nationall, de oare-ce in nrma r6scoalei
conduse de dônsii s'ail abrogat de fapt I Appro-
batac Constitutionesp, §i ast-fel prin foscoala ro-
mama de la 1784 iobrigimea a recastigat ce?a, ce
perduse in urma rescoalei pornite la 1514 de
Secui sub conducerea hiT Dozsa.
Isbucnind putin in urma atat fesboiul cu
Tamil, cat si revolutiunea franceza, nobilimea

www.dacoromanica.ro
 110

maghiara profitA ear de stritntortirile Dinastiel"

amenintil mereii, ea s stoarcii concesiuni.
In acela-si finip inse clasa cultii romanii, care
se produseso in timpul celor din urmii doceniT,
.desi inch' de tot mica, vedênd hotilrirea popo-
rului, se irnb'arbiiteazii i, in frunte cii Epis-
copii loan Bob (greco-catolic) si Gherasim Adamo-
viei (greco-oriental) presentena, consequenta fi-
reascii a misciirii de la 1784, o petitiune, prin
care cer, ca Romi Ina din Ardeal s fie reinte-
grati in drepturite lor si recunoscuti drept a
patra natiune, egal indreptatitirt cu Maghiarii,
Sasil i Secuii 1).

1) Cu aceastA petitiune, cunoscutà sub numele Sup-

plex Libalus", se incepe o faqb noud in istoriografia
privitoare la Romfini. Nimeni nu pusese mai nainte
la IndoialA originea romanicA a RomAnilor nimeni nu
facuse incercarea de a dovedi, cA Rom Anil nu sunt
urma§ii Dacilor §i ai legion3rilor romani i cei mai
vechi plme.nteni in Ardeal. La inceputul secol\dui XVI.,
dupb-ce codicele lui Verboczy fusese pus in aplicare, §i
In ajunul crehrii Aprobatelor", avênd nobilimea ne-
voie de titluri pentru asuprirea Romanilor, un chroni-
-car al Ungariei, Antonius Veravtius, a dis, ce-i drept,
vorbind despre RomAni: nulla illis libertas, nulla no-
bilitas, nullum proprium jus etc.' El insb na facut
Incercarea de ail' dovedi ceea ce dicea, fiind cb se stia,
cä el nu are dreptate si tot mai crab in Ardeal nobili
romtini, dintre care multi ab fost asi,nilai cu nobilimea
20zgara prin diplome de ale Regilor ori ale Princirilor.

www.dacoromanica.ro
 111

Nobilirnea respinge corerea aceasta, dar adu-

.andu-s1 aminte de cele petrecute la 4784, vo-
teazA in theta de la 1791 a lege (Art. 60), in
Tirtutea areia religiunea greco-arientala n'are
sh' mai fie consideratii ea toleratA numai, ea
.duprt cApprobatae Constitutiones., ci ca egal
indreptiititrt cu cele-l-alte.
vorbA, spre a zildrirnici efectele practice
Traditiunea vechelor drepturi i libertati s'a pastrat la
Romani intoemal ca la Secul, si In timpul Impérdlesei
Maria Theresia nu se indoia nimeni despre drepturile
ele revindicare ale Romani lor.
Ast-fel i militarisarea" iobagilor erariali era con-
sideratd atilt de Curtea din Viena, cat si de Romani ei
170-0 drept o restituire a drepturilor de odinioard.
qi daca ast-fel era, nu mai incapea indoiala, ca mai
curend ori mai tardid va trebui sa li se fad i celor-
l'alti iobagi dreptatea ce li se facuse celor erariall.
Nobilimea Ii da prin urrnare silinta de a dovedi, ca
Romanil nu sunt urmasil colonistilor romani, cd sunt
veniti mai tardiii in lard' i ca Teoc, avut nici odata
drepturi in Ardeal. Ast-fel se Incepe o zeloasa lucrare
literati asupra Romani lor. Lucrarea aseasta I incen
Maghiarii el insi-si ; de oare-ce inse interesul era de a
cofivinge pe cci ce nu cunosteafi din destul istoria Ar-
dealului i mal ales pe Germanii, care aveag glas ho-
taritor la Curtea Imperatului Iosif II., campania pentru
aseasta falsificare a istoriel a fost purtatd, in afara,
prin Sasil, care erail si el interesati in causa si aveafi
oameni mai capabili de cat Maghiaril.
Inca in anul 1781 un judecdtor, Franz Iosef Sulzer,

www.dacoromanica.ro
 112

ale acestei marl revindiari, nobilimea Maghiarg

profita" de rèsboaiele cu Franta i face ca dupa
moartea lui Gherasim AdamovicT (1796) Cartea
din Viena sil lase Episcopia Sibiiulal vacantii.
Abia dup a. pacea de la Viena, in anal 1810,
,scannul de 14 ani vacant e ocupat de Iowa.
Moga, primul Roman in acest seaun.
Duprt c5derea Jul Napoleon Bonaparte, curtea
din Viena intfa in curentul reactionar representat
public& la Viena sub titlul Geschichte des Transalpi-
nischen Dacians", o lucrare in trei volume i pune
(Band II. I Absch. §. 104-114) la indoiala originea
romanica a Romanilor. Trel ani iu urma, un erudit
sas, Ios. Carol Eder, public& la Cluj si la Sibiia, cu
anotatiuni si cu observatiuni lucrarea lui Martin de
Felmér Primae Lineae Historiae Transilvan". Nota
cea mai caracteristica a acestei lucrari este, ca autorul
vorbeste (§. 120-125) despre Gyula Daciae Praefeetus",
desi trebuia neaparat sa sue, ca Jula n'a fost prae-
fectus", ci Domnitor independent, si n'a stapanit Dacia,
ci nu mai o mica parte din actualul Ardeal. In fata
incercarilor de felul acesta, care eraa foarte numéroase,
Romanii resuma in Suppleax Lthellas" toate doveclile
atunci cunoscute despre vcchile lor drepturi in Ar-
deal.
Tot in anul acela Eder publica dar .De initiis iu-
ribusque primaevis Saxonum Transsilvanorum Co-
mentatio" (Viena, 1792), si )expune doveclile, din care
resulta, ca In fundul regiu" numal Sasii aa drepturi.
In ace'a-si timp publica in limba maghiara o scriere
populara, pe care la 1796 o reediteaza in limba ger-

www.dacoromanica.ro
 113

de Metternich, si nobilimea maghiarri poate si

dee frail liber pornirilor e.
Tocmai acesta e Ina) i timpul, in care se
desteapta' constiinta nationala a popoarelor din
Austria.
In deosebi Romtinii se sporesc in proportiuni
in adeck nimitoare, primesc cu aviditate cul-
tura apuseana si se organiseazaI.
Profitand de dreptul de migratiune 1iberl, io-
bAgimea nu mai re'rnfine ingrtimgditrt in ygile
mana sub titlul : Erste Anleitung zur Kenntnisz von
SiebenbUrgen". La pg. 47 a acestei cArti Eder afinna,
ca dupa-ce Imp6ratul Aurelian a retras legiunile din
Dada, n'ail ramas In Ardeal de cat putine elemente
romane, care nu puteaü sa constitue un popor, si ca
massele romane sunt venite cu mult mai targia de cat
Sasii In Ardeal.
Rornind din aceasta idee emisa de Eder, sustiitorii
causel nobilitare, ajutati i de unii dintre scrietoril
slavi, carora le venea bine sa socoteasca pe Romani
Intre popoarele de origine slavoneasca, aü produs o
intreaga literatura pentru falsificarea ce'or mai neindo-
ioase fapte istorice. Ca sa o poata face aceasta, ei au
trebuit sa inlatureze pe vechii chronicari, Intre care
mai ales Anonimul" i Bonfiniu, i sa r6stalmaceasca
documentele pastrate pana in dilele noastre. Intreaga
aceasta lucrare e resumata in Romänische Stmeitn",
scriere ublicata de Robert _Rosier In anul 1871 (Leip-
zig, Dunker und Humblot). Parerea, acum invechita,
a 11.11 Rbsler este, ca poporul roman nu s'a produs In
Carpatl, ci In Balcani, si a trecut apoi Dunarea cam
8

www.dacoromanica.ro
 114

strirate, ci se risipeste mai ales spre sesurile

ma'noase, uncle i conditiunile sunt mai priin-
eioase pentru muneitorii agricolV. Ast-fel, ajun-
gind la o mai bunA stare economieg, Românii
nu numai oeupi un teritoria mai Intins, ei de-
yin tot-odatii mai compacti.
In acela-si timp regimentele romfinesti so
disting pe cilmpu rile de resboiii, Românii efis-
tiga reputatiunea de eel' mai disciplinaT i mai
siguri sold* aI Monarehiei si multi dintre
prin secolele XII si XIII. (pg. 139). De oare-ce din
timpul ndvalirilor facute de Pacinati si de Cumani nu
s'aii pdstrat stiri privitoare la Ardeal, scrierea lul
Bösler a produs chiar i asupra Romanilor o irnpre-
siune atat de adancd, in cat ei n'ad mai stdruit de cat
cu oare-care reserva asupra acestui timp. In anul 1880
inse un slavist, Io3. La . Pie. publica Abstammung
der Rumanen" (Leipzig. Dunker und Humblot), in care
frange toad argumentatiunea lui Riisler in ceea-ce
priveste originea balcanied a Romanilor din Carpati
si lamureste positirea Kenezatelor romanesti, Anul
urmator apare apoi in Innsbruck o alta scriere insem-
natd, Die Romanischen Landschaften des Roemischen
Reiches", de Dr. ful. Jung, si in anul 1887 Römer si Ro-
manen in den Donaullindern" de acela-si autor, a ade-
vdratä cdmoara de dovedi pentru sustinerea drepturilar
de revindicare ale Romanilor. E de sine inteles, cd
aceasti silinta de a falsifica istoria a avut pentru isto-
rie folosul, pe care alchimia l'a avut pentru chimie,
fiind-ca a s-os la iveala multe fapte istorice, care alt-
fel ar fi rdmas, pont; necunoscute.

www.dacoromanica.ro
 115

densii inainteaza in rangurile armatei. Ast-fel,

umbhind prin Off straine i comparându-se in-
pe sine cu aliT, eT se intaresc in constiinta
marilor lor destoinicii nationale.
Aventul cultural, in sfirsit, desteptat odata In
timpul lui Inocentiu Klein, ereste spre sfirsitul
secolului trecut i cuprinde cercuri din ce in
ce ma largi. colile secundare, mai ales cele
germane, se umplu incetul cu incetul de tineri
românl, si clasa culta romana, care la 1791 era
de tot mica, se sporeste-din an in an si se conso-
lideaza sub conducerea barbatilor formati la
Viena si la Roma. In ultimul deceniu al son-
lului trecut si in primul decenia al secolului:
actual, ded in timpul revolutiunil franceze,
se intemeiaza la B1aiii, dupa modele ger-
mane si italiene, literatura didactica ronnina, se
fac primele studii asupra 1atinitItiT Umbel' ro-
mane si primele incercari de a inlocui literele
chirilice cu cele latine. Petru afaior scrie is-
toria colonisriT romane in Dacia, ear G. $,incai
aduna la Roma si Ia Viena un vast material
docutuentar pentru istoria Romfinilor. Pentru
propagarea culturif ast-fel adoptate se infiinteaza
apoll an en an scat', care sunt din ce in ce
mai pline. Ast-fel clasa culta româng devine in
curend destul de nurneroasa, pentru en srt poata
sustine o miscare politica si literar, i in anu

www.dacoromanica.ro
 116

4838 so inflinteaz'a o foaie po1itic, Gazeta Iran-

silvanicifi iuna literarrt Foaia pentru minter
inimã 0, literature.
Si aceas01 societate culti romailai era fgril in-
doial cea mai clernocratica" si mai nationalli Iii
Europa, tot oameni iesiti din massele poporului
si legati prin sange si prin interese de pop) .
0 insemnatii parte din acesti oameni cut cul-
tura' apuseanrt trece apoi Carpatil, in Moldova
si Mu-ntenia, ea sl propage i acolo spiritul na-
tional si tendentelo dernocratice, comtiinta lati-
nialtil i inclinarea spre cultura apuseanA. Sunt
intemeetorii primelor scoli romanesti in aceste
t6r1 bisantinisate, prima invetiitori aT tinerilor,
care siail urrnat apoi studiile in terile apusene,
mai ales in Franta.
Ear nobilimea magbiarA nu putea sli mai ira-
buse acest avent de deteptare nationalii ; de
aceea ura ei intreagii s'a ilvlreptat contra aces-
toT clase culte, comprise mai ales din preoti si
invetrttori, care se bucurau de increderea oarba'
a poporului. In acela-si timp ins6 ura nobilimiT
se indrepta i asupra «Camarileb din Viena,
care favorisa pe Romani in silintele lor de des-
\ oltare culturalA.
In ajunul revolutiunil de la 1848 nobilimea
rnaghiaril ajunge, in sfirsit, la convingerea, et
nu va mai putó sg-1 tinti pe iobagii sprijiniti der

www.dacoromanica.ro
 117

Curtea impeeiteascg in starea de Oa acum.

Ea face dar o opintire desadgjduitg, ea sti mar-
gineasea drepturie Coroanei in ceea ce priveste
afacerile interne ale terilor ce art stat oclinioara"
sub Coroana lingariei. Ca tot-deauna, ea se a-
1iaz i acurn cu dusmanii Casei de Austria, si
fiind-ca acestia erel de astA-datA sustiitori al
principiilor demoeratice, nobilii maghiari, eel' mai
. reactionari dintre toti nobilii din Europa, se
ivesc fiir de sfiaiii, in primal plan al misdirii
democratice. In anal 1848 dieta decreteazA des-
nintarea iobiIgieT i proclanili principiile de eget-
litate, dreptate §i frogietate; in acela-si timp ins6
creaz 0 lege electoralii, in urma ctireia tot no-
bilirnea remilne sthpitina situatiunil si a budge-
talui, mai ales a budgetului.
Na inse si in Ardeal, uncle in practica con-
stitutionalii, conducerea afcerilor trebuia nea-
perat sa" treacA la Romani.
De aceea de odatil cu principiile de egalitate,
dreptate i friitietate se deereteazi i desfiintarea
marelui Principat al Transilvaniel, adecrt conto-
pirea epeirtilor transilaineneD in Ungaria, de
care in toate timpurile ail fost despa'rtite.
Romfinii ridica' intr'o mare adunare tinutri
(3/15 Maiii 1848) la Blasiti protest s'erbaloresc
contra tuturor actelor sevirsite de guvernul re-
volutionar i hotiir6sc s iee armele pentru api5-

www.dacoromanica.ro
 118

rarea Tronului si a patriel i pentru sustinerea

legalitltil.
Ast-fel in revolutiunea de la 1848-49 Ro-
raima' s'aii luptat alaturea Cu trupele impera-
testi, sub conducerea mai multor «Tribuni,,, din-
tre care cel mai ingmnat o conduckorul cMo-
ploy», tinkul advocat Avram lancu, i ear s'art
repetat scenele fioroase de la 1784.
In timpul acestel revolutiuni se ivesc Cazacii
prima data in Ardeal, intrand pe drumul tuturor
navalitoriler, parte prin tara Barsei, parte pe la
I acobeni.
Consequentele capitulatiunii de la Vilagos art
fost pentru Romani cele mai binecuvintate, si
in timp de un patrar de secol, pita la 1875,
Romanii nil facut progrese culturale in adev'er
uimitoare.
Ce-I drept, diva inabusirea rescoalei maghiare
ased5minte1e constitutionale art fast inlaturate,
dar pentru Romanii atht de asupriti mai nainte
absolutistnul monarchiei austriace a fast un timp
de libera desvoltare, i condusi de Episcopii
in urma de Mitropolita Andreiu .'aguna (greco-
oriental) si Alexandru Prca- (greco-ca-
tolic) Romitnii au castigat positiuni, pe care abia
asta-di stia su le pretuiasca.
Curtea din Viena, care ttnca in secolul XVIII,
declarase pe iobagil ei oameni liberi, se bucura,

www.dacoromanica.ro
 119

cg poate acurn sg vteargii pretutindenea iologgia

vi a facut irnproprietgrirea potrivit cu interesele
economice i eulturale ale muneitorilor agricoli.
Ast-fel Românii eãtigá independenta econornica
pi dreptul de a agonisi prin munca lor avert.
Ardealul, devi nu in vechele hit hotare, remane
cum a fost tot-deauna, o targ deosebitg, in care
RomaniT au de aici inainte acelea-vi drepturi ca
Sava i Secuil uniti cu Maghiarii.
Toff Românii din tgrile coroanei ungare sunt
impreunati in doue Metropolii nationale auto-
nome, cea greco-orientalá a Sibiialui cu dot su-
fragant (Arad vi Caranvebev) i cea greco-cato-
licg a Blaviului cn trei sufragani (Gherla, Ora-
dea-mare vi Lugoviu). Li se dati apoi acestor
biserici din partea statului subventiuni pentru
scopuri culturale, i guvernul favoriseazg ori-vi
ce mivcare pornitu ea scopul de a aduna fon-
dant vi a crea avedenninte culturale nationale.Ast-fel
se Infiinteaz inert cinci seminare preotevti, vase
vcolf pedagogice, trei licee, un gimnasiu i vre-o
dou6 mil de volt primare si se organiseazg doug
reuniuni pentru propagarea culturii in poporul
românesc, una in Ardeal i alta afarg de Ar-
deal.
Romanii, avênd qualificatiunea cuvenitg, nu
mai sunt excluvi de la dire ggtorit, ci sunt, din
contra, preferiti, fiind-ca cunosc tara, poporul,

www.dacoromanica.ro
 120

limba si obiceiurile. Din an in an creste dar

nurn6rul Romanilor en qualificatiune clistigata la
universiti germane, mai ales la Viena i Lipsca.
Ast-fel se produce o viu miscare literafg ro-
mân i nivelul vietii nationale rornane se
ridicrt.
Dupil fesboiul de la 1859 monarchia primeste
o organisatiune constitutionara intemeiatI pe
principiul egalei indreptlitiri a popoarelor, ei
Românii sunt pe din destul pregraiti, ca sA se
organiseze el insi-si pe sine pretatindenea, uncle
constituesc majoritatea poporatiunii.
In deosebi in Ardeal Romanii an, potrivit cu
num6rul lor, votal hotaritor in dietA, si vice-
guvernatorul nu mai e un nobil maghiar, ci un
Roman ridicat la rangul de baron. De asemenea
intocmai precum Sasil se folosesc in viata pu-
Mier de limba gormang, ear Skuii i Maghiarii
de cea maghiara, Romitnil ail dreptul de a cere
ca judeciitorii i diregalorii din tinuturile lor
a1 comuniee cu densii in limba romanh'.
Ast-fel dupri suto de aril' dreptut public al
.Ardealului e pus ear pe basele de egala indrep-
tatire, pe care s'a desvoltat pima' la invasiunea
maghiara.
Nobilimea rnaghiarii insé, deprins4 a triii din
roadele muncii sevirsite de altil, nu putea se
suporte concurenta liberA en iobagii el' de mai

www.dacoromanica.ro
 121

nainte, care erail deprinsi srt munceasca si siti se

infreneze ei insi-si pe sine. Ca sal tie concu-
renta in viata economicii, ea ar fi trebuit sit
munceaseg i s5-si nr5rgineasca" cheltuolile dupil
veniturile el ; lenes5 ins i risipitoare, ea nu-si
mai putea 'Astra averile, si din ji in qi se sporea5
curiile nobilitare scoase in vêmjare i cump6-
rate de fostii iobagi, care le impiirtiaii intre
densii. Ca sil poata" tine concurenta in viata pa-
blicA, ea ar fl trebuit sg-si castige qualificatiu-
nea cuvenit i sal invete limba poporului ro-
manesc, pe care avea sa-1 administreze ; nobilul
maghiar inse consider5 f unctiunile put:15(T drept
un apanaj al clasel nobilitare; pentru el diploma
nobilitarii face de prisos ori-si-ce qualificatiune
scuteste de ori-si ce ostenealg. Urmarea fi-
reasc5 era, ca' nobilimea maghiar5 a fost into-
cuitii in viata public5 en Germani, Romani ori
cu elemente qualificate venite din alte teri ale
monarchiel.
Cuprinsi de desperatiune, nobilii maghiari s'art
pus §i acum, ea tot-deauna, in leg5tura' cut dus-
manii monarchiel, ait profitat de toate situatiu-
nile incordate i au fticut in poporul maghiar
cea mai inting agitatiune contra Dinastiel. ti
ca sit se insinueze, ea cultivii in hiuntru spiri-
tul sovinist si face in afar5 paradii de liberalism
In ajurml resboiului de la 4866, cand emi-

www.dacoromanica.ro
 122

gratif maghiari din Italia si din Prusia pregati-

sera prin sotit lor de acasii, o nouii rescoala in
Ungaria, Imp5ratul, reti consiliat la timp de mare
strimtoare, da ascultare mijlocitorilor nobilimil
amenintatoare.
Prima coneesiune, pe care o cere nobilimea,
e desfiintarea marelui Principat al A.rdealulut
Nesocotind intreaga lucrare sevirsita de la 1691
in coace, nesocotind chiar declaratiunile s'erba-
toresti facnte de Irnp5ratul mai 'nainte, neso-
cotindAmportanta elementulni roman acum for-
tificat, mijlocitorii nobilimiT maghiare induplecai
pe Imperatul srt se abata de la politi a traditio-
ncla a Dinastiei i s sguduie din temelii tria
orientala a monarchia.
In anul 1865 o dietrt convocata dupd ronsti-
tupiunea de la 1791, dee)." o arlunare, in carer
Romanii, majoritatea covirsitoare a t6rif, nu eraii
si nu putea sa fie representati ea parte consti-
tutiva, decreteaza din nort contopirea prtrtilor
ardelenene in Ungaria.
Ce trebuia, ce putea sa facti majoritatea ro-
mama in fata acestui act de vênqare de patrie
s6v6rsit de minoritatea violentatrt de nobilime ?
Ce putea, cand stia, ca nobilimea vrea sa punrt.
dinastia in conflict cu. Romanii ?
Ce putea, cand patria era in pericol, monar-
chid cuprins de mail ingrijirT, ear poporul ma-

www.dacoromanica.ro
 123

ghiar, prostit de nobilime, gata de a se uni, cum

in atate rinduri s'a unit, en dusmanil ?
RomftniT, aceia ca in toate timpurile, an
protestat serbiitoreste cOntra hotiririT luate farii
de dOnsii, au declarat-o de nulii si neadvenitA)
apot an luat arnaele si-au alergat acolo, unde-I
cherna patria i Imp6ratu1, datoria si onoarea lor
nationala'.

www.dacoromanica.ro
 VI

Iredentismul roman
qui otio et avaritia cor-
rupti regnum praedae loco-
habebant".
Istvan/Ty.

Nobilimea a fost o clasa de oameni, carora Ii

s'a asigurat din roadele muncii sevirsite de alp
o viata tigniti i ferita de grijile 4i1nice. Tot-
deauna inse i protutindenea el' aü cilstigat a-
ceasta positiune numai in virtutea unei misiuni
oare care si au pastrat'o numai ca:ta, vreme mi-
siunea aceasta avea ratiune de a fi i eT erati
socotiti destoinici pentru implinirea al.
Care a fost in deosebite timpuri misiunea, In
virtutea careia nobilirnea maghiara a trait in des.
frêu din roadele muncii sevirsite de alp ? care
e misiunea, pe care a implinit-o vre-o data ?
In timpul, child Pacinap i Cumanii nviUiati
prin trecatorile Ca rpatilor, nobilimea maghtarti
se lupta cu Regii mai Intuii, ca sa pastreze tra.

www.dacoromanica.ro
 126

-ditiunele pitgitnesti, apoi, ca sA-si asigureze pre-

domnirea : tara era aperatil do armata regalg,
din care nobilii de hire nu fricean parte. -1)
In timpul resboaielor crueiate, desi crestini
apuseni, nobilii maghiari n'ail luat parte la ox-
pecliiuniIe ideate prin tara lor pentru eliberarea
sfintelor locuri; ba, cilnd un Roge al lor a frtcut, in
stirsit, en arrnata lui, o expeditiune cruciatrt, ef
ail profitat de absenta lui din tarli, ea s5, facil
jaf In averile coroanei, si de slithiciunea lai, ea
sil obtle 4balla de aum 2)
In timpul, ciind Scaunul Papal porneste per-
secutiunea contra sizmaticilor. de pe teritoriul
Carpatilor i Regele Andreiil aduce in Carpati
pe Cavalerii Teutoni, ea sil implineaseg aici mi-
siunea, pe care ail implinit-o mai titrqiii fatrt
cu Borusii, nobilimea maghiarrt sileste pe Re-
gele si revoace donatiunile, sii-I alunge pe Ca-
valeriT Teutoni i srt-i Incredinteze eT sarcina
de a prigoni pe aOzmatici» §i de a propaga ca-
tolicismul. Aceasta e misiunea, in virtutea crtreia
s'a incuibat nobilirnea maghiarrt in Ardeal : In
virtutea acestei misiuni a despuiat pe vechii
parnênteni de drepturile i averile lor ; dar mi-
siunea n'a implinit-o ; 3) abia Hasburgii art obtinut
1) Vegi pg. 60.
2) Vecri pg. 64 -70.
3) vecti pg. 40.

www.dacoromanica.ro
 127

de la o mia parte din Romilni recunoasterea

suprematiei papale i numai atat.
&Ind TL.rcil se ivesc la Duniire, nobilimea
maghiarrt nu se lupta" la Cosova alrtturea on
Sêrbii, Romanii, BuIgari i Albanezil, ear attf-
va ani in urrna, cand floarea nobilimil din Franta
si din Germania alearg'a la Nicopoli, ea sti ajute
pe Regele Ungariet, nobilimea maghiarii, en
Laczkovici in frunte, trruleazA cansa crestinA si
se pune in legrit lr cu Baiazid Ilderim, pe a
a crtruia thin vor sil si-o facii Reginii. 1)
In timpul, cand Rnini Ioan Corvin si Paul
Chinezul se lupai contra Turcilor, nobilimea
maghiarrt se lupt a. contra iobagilor eT i inchee
uniunea celor trei natiunt 2)
ettncl Papa pine la cale o cruciatrt contra
Turcilor, nobilul maghiar nu face, cum a Meat
MihaitI Viteazul, propunerea, srt fie reintegraff
iebagii in drepturile lor, pentru-ca sil so lupte,
pentru aptirarea patriei cii toatii inima, ci strt-
ruie, ca sti nu li se dea armo ; ast-fel nobilimea,
in loc de a porni cruciata, se luptA contra io-
bagilor. 3)
La Mohacs nu se giiseste intro nobiliT ma-
ghiarT nici unul, care vrea srt primeascil co-
1) Vecli pg. 40.
2) Vag pg. 73, 74, 76.
3) Vag pg. 77 78.

www.dacoromanica.ro
 128

manda, si Tomori, un prelat, trebue s se pun'6,

in fruntea ostiril. 1)
Clind Sultanul Suleiman ia Buda, când el ase-
diazi Viena, nobilimea maghiarg, cu Zapolea In
frunte, aIearg s serute pulpanele bainel hut
S'art ivit in luptele cu Suleiman era Omani
ca Moritz de Saxa orT era slaff ca Zriny §i
Ltriciei, dar nu era' esitY din rindurile nobili-
miT maghiare, desi patria maghiariti era in joc.
Dupiti moartea taT Suleiman, când Mihaiti Yi-
teazni a pornit din noil lupta, el a putut sit' se
intelegiti en Cazacil, ba paniti ehiar si cu Hanul
Tatarilor, dar nu i cu nobilimea maghiarrt.
TJnde e, in sfirsit, nobilimea magbiard, ciind
Turcif sunt alungati din Buda ? unde este ea,
când el sunt lAtuff.'la Mohdes, la Salankemen,
la Zenta ? Uncle este ea, cilnd Printul Eugen
ile Savoia recucereste Yalea Dundril ? In tabAra
turceascii, adanatd impregiurul lui Tokoly i apoi
impregiul lul Rákdczy.
In toate timpurile, cand patria a fost in pe-
ricol, nobilimea maghiard a pactat cu dusmaniT,
ca saes, asigureze positiunea ; tot-dea-una, citind
societatea europeanii a fest agitard de lupte grele,
nobilimea maghiaril a profitat de imprejurrirl,
ca saesm asigureze interesele a: la nicT una din
durerile noastre, la nia una din bucuriile noas-
4) Vedi pg. 70-80.

www.dacoromanica.ro
 129

tre, la nici una din aspiratiunile noastro co-

mune, la nici una din marile noastre lupte ea
n'a, luat parte, si strhinh e astli-di, cum strhinh
a fost in clipa venirii el' in mijlocul nostru.
Dar Mediceil au ingrämhdit si ei comori, au
despuiat si ei, au luat i ei faiii de socotealh
dreaptii, din roadele muncii sevirsite de atii, si
Florentinii s'au legat cu toate aceste si mai
pliiteasch si datoriile filcute de Lorenzo Magni-
. ficul.
Nu cum-va `sl nobilimea maghiarli a despuiat
in virtutea vre-unei misiuni culturale ?!
Doug epoce do inflorire a avut Ungaria, una
in timpul ml Ludovic de Anjou, care a stint
ting pe nobill in freu, ear atta in tiinpul
Mateil Corvin, care i-a poftit, asa se dice,
pe NIagnatii asupritorI la dênsul i i-a pus sh
sape o viie, ca s tie ce va s icii a munci,
si a chruia inbire de dreptate a rams prover-
bialh.
Nobilimea maghiarh ea prin ea n'a insemnat
nicl o data in viata popoarelor din valea Du-
nhrii de cht ceea ce au insernnat Turcit in pe-
ninsula ba1canic i Thtarisi in sudul marelui
ses sarmatic.
SW-Unit si neasimilabili in mijlocul nostru, no-
bilit maghiaff nu sunt accesibill pentru ideile
noastre, nu pot s se avente dimpreunh, cu noT,
9

www.dacoromanica.ro
 130

nitA s iubeascii deoptrivá en noi adeviwal si

dreptatea, nu §tin, straini sing-indu-se, ce va
sit qicA inbirea de oameni, nu au con;Aiinta
comunil; el au fost dar In toate timpurile osAn-
diti sa-si petreacti viata, ea Principil Arden lulni
la. Sibiti, cii mfincare si bi5utura, cinrind si iii-
nand calf, scottindu-si cfnii Ia voniitoare, pro-
fitând de cjus primae noctis,, po care si-1 crea-
serii, orT risipind, de cAnd nu mai an ace,t
cjusr, averi muneite de altii in aventuri galante
si la masa de Lazard.
Arta si stiinta el nki le-au cultivat, nici le-au
incuragiat nici o dati, i du0 sute de ani do
e cploatare neomenoasi ci n'au liisat in Ardeal
nici nfl monAment, riici un paint, nici Un ca,stel
nici o bisericA, nici o galerie, nici o opera de
aloare. Trel biseriei monumentale sunt In Ai-
deal, toate trel iidicate de burghe,imea germanl,
ai o ringura galerie, ad unaV1 tot de un German,
Haronul Bruckent d. Nobilimea magliiarii a min-
eat i bmit tot !
§i de accea mrelo de pe teritorirl Carpa-
tilor i, in genere, pop mrele din valea I) iniirit
n'au putut s primease'd ealtura apuseanA deck
dupli paces de la Car1ov6t ai n'aa primit'o prin
mijtocirea Maghiarilor mai apropiati de Apus. ci
direct de la popoarele culte ale Apusulul, mai
uinteiil de la German' i apoi de la France,,i.

www.dacoromanica.ro
 131

Maghiarii ati prima i formele vietil cultu-

rale apusene in tocmai ca crestinismul, numai
pentru-cii çiin ele se puteail sustine mai bine
in positimea lor ; n'au avut inse nici tarie de
convingeri, cmn n'au avut tiiria credintei, si de
aceea Mail hiat pule nici Ia frdinèntiirile noatre
culturale, cam n'au luat pirtc, Ia luptele noatr,
religionarede cat ea sii profite de ele. i mai
ales aceasta e causa, pentru care ci trebuiau ii
fie invingiii,ori, caci lupta nu era purtatii ea arme
egale si pe cand cele-lalte p ,poare din valea
Dunarii silngeraa in laptil pentru marile couce
comune, nobilimea nughiaril se lupta totdeauna
si in toate impregiurarile numal pentru causa el.
Acum, in sfirsit, in sec dui actual, cand prin-
cipiile derincratice proclamate de revolutiunea
francezd strabateau in cereuri din ce in ee mai
largi si sicietatea europeand era mereil fri.men-
tatrt de porniri revolutionare, nobilimea maghim a,
simtind cii prin luptd fatisil IIU va maT 1)ut6
sa-st pastreze privilegiile i revolutionard prin
toato traditiunile el, s'a pus in leglitura cu
toato elementele revolutionare din Europa, ca
sa' fie socotitd drept cel mm zelos i mai des-
intoresat susciitor al principiilor democrat-ice.
E necredut si totu-si e adeverat : intoemai
precum la inceputul secolului XII. nobilii ma-
ghiart, cel mai rill crestini, au ngvdlit in Ar-

www.dacoromanica.ro
 132

deal in virtutea misinnit de a propaga catoli-

cismul, in qilele noastre nobilil maghiari, cei
mat reactionari din toti. nobilii Europa, all ob-
tinut stilprinirea in Ungaria in virtutea misiunii
de a propaga spiritul democratic.
Atilt de bine ail stiut oamenii acestia s si-
muleze, incat democratia europeang, in timpul
revolutiunit de la '1848-49 era convinsii, ca"
nu nobilimea maghiaril, ci fostit et iobagi se
tuptil pentru conservarea asediimintelor feudale.
Nal virtos s'a Iiitirit apoi democratia euro-
peanti in convingerea aceasta dupa' revolutiune,
cand emigratii maghiari alergail prin toate terile
jaluindu-se i falindu-se, ce ar ti ficut ci, dacil
n'ar fi interven't despotica Rusie.
Adeverul a iesit In ivealii numat dupii-ce
nobilimea maghiarii a ajuns la putere.
Primul act de liberalism al ei a fost desfiin-
tarea Mare lut Principat al Ardealului, cgrii-ca
Romfinii, care constituesc aproape done treimi
din contribuabilii" acestet tent, sti fie consultati
mkar. Ear aceasta s'a fkut in numele libera-
lismulut, pentru-ca nobilimea maghiarA sil poatrt
introduce si in Ardeal aseOmintele democra-
tice.
S'a ereat apoi o lege electoralii, prin care
zobilifor li se dil dreptul de alegCtor farci de
ii un cens, ear de la fostii inbagi se cere un

www.dacoromanica.ro
 133

cons, pe care nu pot sii-I aibI. S'aii mai aron-

dat i cercurile electorale ast-fel, ca in tinuturi
ea poporatiune maehiarii si prin orasele, de care
nobilimea dispune, 300-500 de aleggtori s tri-
mi0 in piniament un deputat, pe cfind in co-
mitate Un deputat cade pe 60,000 si mai mu Ito
mii de suflete. S'a ilitrodus, in sfirsit, o proce-
dere electoralzi, prin care votul nu se da", ci
este luat. Ast-fel nobilimea a ajuns ineetul cu
incetul sa constituie tin parlament, in care nu
mai snnt represent* de cat Maghiaril, de care
ea dispune si care aprobrt ori-si-ce cificare de
lege, dacrt ea e frteuta" in conformitate cu inte-
resele nobilimii.
Ear pentru-ca ori-si-ce resistentil srt tie In-
buith, nobilimea siluieste constiintele, propaga
demoralisarea si a pAstrat anume pentru Ardeal
legea de presrt din timpul absolutismului, pu-
ind curtile de jar* in orase cu poporatiune
maghiarrt.
Au primit dar nobilii maghiart formele con-
stitutionale ; le-au primit insé numat din giindul
ea, falsificandu-le, sii continue a triii din roa-
dole muncil sevirsite de altil. Potrivit cu inte-
resole oil en nevoile lor speciale se eroiesc si
se executa legilo, se infiinteazA oil." se desfiin-
teazii impositele, se resp_cteazrt ori se elud con-
ventiunilo internationale, si el ocupii funetiunile

www.dacoromanica.ro
 134

bine retribuite, pentru care na se cere ilia qua-

lificatiune, nici munc5, ear in cele-talte pun po
slugile lor, care coniuc afaceri,e (WO capri-
ciile lor.
Era poste putint5, ca acest desptism deghisat
sa nu sa dee in cele din urmil de gol ; incetul
en incetul democratil sinceri din terile anusene,
.priginitorii de mai nainte at Maghiarilor,' s'ati
convins, cri nobilimea maghiarii a abusat de buna
lens credinW si ea in Ungaria causa democratic5,
e en desevirsire compromisit
De aici inainte ei nu se mai puteau sustine
de cat in virtutea vre-unei cite misiuni.
Era in natura lucrurilor, ca nobilh acestia,
'amen)", care nu stiu si ostineasa, nu putean
ar respecteze legea pentru egala indreptrttire
nitionalitatilor, care i s'a impus Ungariei la in-
cheerea pactului dualist. Legea aceasta obuigt
pc) judectitori i pe fanctionarii publici sii co-
munice en poporatinnea in limba ci maternii.
Cei mai multi dintre nobilil maghiari trebuiaa
dar sa invete anel o limbii, pentru-ca sa porta
fi judeciitori ori functionari publici, i si aibit
si a1t5 qualificatinne, pentru-ca sil poata sustine
concurenta cu concet5tenii !or de altil nationa-
litate. Fiind-c5 nu voiau sA-si dee osteneala de
invela vre-o altu limba si de a se qualifica,
era pentru ddrisit o cestiune de conservare in-

www.dacoromanica.ro
 135

dividual5, ca singurii limba rnagbiati, pe care o

Oct ei, sa fie admisti si ebligatoare in viata
pobliefi si ea concurentii lor de alai nationali-
tate sa fie scosl din viata comunti.
1st-fel ajunge reactiunea maghiara sII faca din
causa ci o cnusi nationala i si lanseze idea
prefaceril statului ungar poliglot inteunnl na-
tional rnaghiar.
Sub cuvant de a lucra pentru roaiisarea aces-
tei marl idol nationale, nobilimea maghiara falsi-
ticil asedaminte, vielenteaza constiinte, cold leg)",
risipeste area atinnate cu ninit ostiineala de
altil si pane in mare pericol linistea internii a
intregel monarchii.
El ins6 n'ar fi putut sii tirmeze aceasta in-
crare destructiva, daca dupii re'sboiul de la '1870
§i mai ales dupil eel de la 1876-78 monarchia
Austro-Ungara n'ar fi ajuns in o grea strimtoare.
Acum, ca totdeauna, Haghiarii numai profitand
de pericolele ce amenintii patria se sustin in
posi u nett I or.
Idea maghiarisarii popoarelor, care stint mai
vechi de cat Maghiaril in valea Duniirit si care
atat de neindoioase dove(11 ai dat despre triii-
nicia lor, e atat de absurda, ca" nici propagatorii
sovinismului maghiar n'o considera de cat drept
mijloc spre a-1 tine pe poporul maghiar in con-
tinua incordare. Cu atilt mal putin pot s iee

www.dacoromanica.ro
 136

oamenii de stat aT Austria in serios idea a-

ceasta. Ar fi dar foarte gresitil presupunerea, ert
Maghiarit sunt hisati in voile lor, pentru-cil a-
fianta intreita are nevoie de densii i e intere-
satil, ca statul ungar si devie national maghiar.
Nu! Maghiaril se sustin numai amenintAnd
Austria; numai amenintand casa Domnitoare, u-
lna)." arneninte,nd intreita aliantA, nurnai profi-
Lind i astA-d1, cum tot-deauna an profitat, de
greaua situatiune, in care se atlA societatea eu-
ropean
Not popoarele europeno ne sbuciumilin i ne
vilrsiiru intre not sAngele, ca sA ajungem la mai
ferieite forme de convietuire, ear Asiatii acestia
stall, cum art stat tot-deauna, la panda, gata de
a prAda pe eel caquti in luptil.
De aid porneste iredentis»ud roman.
Bucovina, una din cele mat frarnoase Pratt
din Moldova, a fost anexatti fllri de nici un
drept la marea imp6ratie habsburgicii,si Romtinit
niet odatrt Wart consimtit cu aceastil desmem-
brare a teril lor, nici odatrt n'au renuntat la
drepturile ce i se euvin poporului roman asupr,t
Bucorinei. Aa trecut inse o sutrt i doue-dect
de ant b in anexarea Bucovinei si in timpul
acc.,ta floininiT din Bucovina totdeauna au fust
eft !tilt credinsiost supust at Impilratului, ear
in Romania, uncle RomAnii ail reintrat in drep-

www.dacoromanica.ro
 137

turile lor inalienabile, nici odatil nu s'a manifes-

tat dorinta de a recuceri en arma Bucovina.
Cci Austria stie srt respeeteze drepturile, sà e-
xecute legile en bunrt credinta i sil tie seamil
de toate interesele legititne. Ast-fel Bucovina e
o provincie autonomil, care are theta eT provin-
cial!, guvernut el' provincial, legislatiunea ci lo-
ealrt deosebitii, potrivit en interesele eT speciale.
Atirnrt dee! de la Romani! din Bucovina el in-
sill: creeze prin luptai constitutionalit po-
sitiunea ce li se cuvine pi asignreze dez,-
voltarea econornieti i cultural!,
Se fac si in Bucovina presiuni In favorul u-
neT limb! strAine pentrut Raman!, dar limba
aceasta e cea germanA, una din limbile europena
culte i universale, prin care RomaniI castiga
putinta de a intelego una din cele mai boagte
literaturi ; se creazi si se sustin si in Bucovina
din contributiunile si din fondurite nationale ro-
mane scot! pentru densit striline, dor in scolile
aceste se prepagil stiinta adanatil de un popor
mare si c Lilt, care e de acea-si rash cut Romani).
Sant si in Bucovina fel de fel de venetiw,
care exploatoazii pe vechil Omontent ; avend
ins6 tara autonomia el, in practica sincerii a
viotif cunstitutionale se gilsese tot-deanna mij-
loace de ape'rara contra exploatatorilor. Chiar
dacri acestia ar pute sa obtie sprijinul gayer-

www.dacoromanica.ro
 138

nulal" central, ori-si-cine, foind sti-st apere in-

teresele legitrrno, poate srt so rad6me cu toatg
increderea pe iabirea de dreptate a Imporatalui,
care in Austria e supremul purtiitor al puterit
Cu total alt-fel stau lucrurile in Ardeal, care
o fost despaiat de autonomia mT tocmai in ye-
dgrea unef maT lesnicioase exploatiM i uncle
acela-si In1perat, amenintat mereti de pe sesta
Ungariei, a tolerat timp de aproape trei: decenii
_e stare de lacrarT, pe care in Austria n'ar to-
lera-o Dia trei: luni de dile.
Ardealal eel vechiii, pân Ia limitele hi): is-
torice i singare legitime si rationale, a fost tot-
deauna o targ deosebita, fiind-cg nu poate, in
mod rational, sh" fie guvernat din Ungaria di
dupiti acelea-si norme ca sesul de la Tisa si de
la Dungre. Plecand de la Caransebes, Lagob
Lipova, Then si Oradea-mare in sus, atilt condi-
tiunile economice, cat si relatiunile sociale sunt
acelea-si ca peste linia apuseang ; ast-fel aici ca
in litiuntral trianghiulai s'a desvoltat in carge-
rea timparilor o viatti cu total deosebitg de cea
de pe sesul Ungariei. Chiar dac'ar fi voit dar
gavernul din Badapesta, nu putó siti conducg a-
facerile Ardealului rgrg-ca sii jigneascii intere-
sele logitime ale Ardelenilor.
Sant astiti-di intre limitele istorice ale Ardea-
huhu peste patru milioane de suflete, dintre care

www.dacoromanica.ro
 139

ro-o 2tj mili )anc masse compacte romane. E

deeT lucru fircse, eti mai ales Romanii stint
accia, care staruie, ea Ardealul sa le fie re-
dot Ardelenilor. Nc e cii toate aceste in lupta
pentru autonomia A rilealului vorha (le Roma-
nism. ci de aignrarea prin libertate a pacinicel
desvoltan.
In Ardeal n'a exi-,tat nict o data si nu existA
nici astii-di urri de rasa.
Nobilimea a profitat, ce-i drept, ito ri.alitatile
ce se prod cc in mod firesc, uncle ca a Ardeat
soarta a aruneat dcosebite popoare pe aceea-st
bucatil de pantênt. Ast-fel in secolul XV, ea
a angajat po Secuit i pe Sasit catolici con-
tra Românilor de rit oriental. Mai tarqiii ipso'
cand se simtea, prin legaturile ci en Turciil
destul de tare, ea a despuiat si pe Seem, intoc-
mai ea pe Romani, de vechele lor drepturi
liberti'I si le-a Meat si 8asilor foarte amarri
yiata. Ast-fel Romanii, Socuii si Sasii aveali cam
aceea-si soartii, se simpail legati prin suferinte
comune, si an s'au produs nici o datri, contliete
intre dniT, ci numal intro nobilime i ceT asu-
priti de ea. Tot ast-fel si abMcji Sasil si Secnii
starnie si et alaturt ea Romanit pentru auto-
nomia te'rif lor i numai o mica' parte din Ma-
ghiari, i alt-fel puini, sustine aRiturea eu flO
bilimea actuala stare de lacruri.

www.dacoromanica.ro
 140

NicT un om nu poate sii ereagti, citi un popor

frac, ineult si ea desevirsire strilin ea eel ma-
ghiar va putó sii imprime Ardealulta caracterul
Condwiitoril iiobilimiT maghiare nu cred
Did eT, cit vor putea sit maghiariseze pe Sasi si
mta ales pe RomaniT, care au dat atilt de stril-
lu.nte dove(jT despre tritinicia lor nationalri 1).
idea de slot national niaultiar e o utopie Ian-
Batii puma): pentru momirea marilor masse ale
poporului maghiar, care stint exploatate i ele
nt sustin pe exploatatori numai dart vreme cred
in realisabilitatea mare)." ideT nationale. In acela-
0 timp nobilimea, pornitri spre desfrêa i risi-
pitoare, perdut in mare parte averile on
le-a inciircat cu datorit si astfel e nevoitri a in-
tretine cele mai strinse legiituni en Ovreii,care
tocmai pe Maghiarii aseqati pe sesta miinos Ii
.exploateazii maT rtI. Massele maghiare stint dar
Ain (Ji in ep mai nemultannte si mai stgruitoare,
fiind-cri tree anii i deceniile, ear in trecerea lor
1) Ana Bonfiniu, vbrbind (Dec III Lb. IX pg 374) despre
Romani, dice intre altele : Inter Barbaros obrutae,
Romanam tandem linguam redolere videntur, et ne om-
nino eam deserant, ita relactantur, at non tanta»t pro
TiMe, qa«ntant pro linguae inc(lantitate certasse videntar.
Lupta, pe care o poartd Romdnii asta-di, dupd 400 (patru
,sute de ani, e cea mai stralucita dovadd, cd bine cunotea
4Dine judeca Bonfiniu lucrurile, i cd e absurdd preten-
funea de a-i face pa Romani sa se lepede de limba lor.

www.dacoromanica.ro
 141

averile i capitalele se ingrgeidesc in manila

Ovreilor, tara sthiiceste si se demoraliseazil, dar
nu devine de Joe mai maghiaril de cum a fost,
In fata acestei nemultumiri nobilitnea trebue
ski. fie din qi in (ji mai violenti-"t fatii cu tot ceea,

ce nu o maghiar in Ungaria i mat exigentit

fatrt cu Coroana. Na dio avent national, ci dirt
simtiment de conservare individuala" nobflii i
asoldatit lor trebue neapifrat sit cearti politicit
externii maghiarii, armatii maghiarrt, Curte ma-
ghiarrt, sit impunil pretutindenea limba maghiarrtf
sit facii din budgetul cornun un nebunesc lux de-
aseqiiminto maghiare, sri violenteze constiinte, sA
propage demoralisarea i sit cultive in poporul
maghiar ura contra celor-lalte popoare i spirant
de renitentA fait ca Dinastia.
E ultima i cea mai desniidlijduin incercarer
pe care nobilimea ruinatii o face, ca sit se.sustie
prin uneltiff in o positiune, care astii-qt numat
prin muncil inteligent5 se poate piistra.
Stint pe cat de primejdioase, pe atAt de in--
calculabile consequentele acestel" agitatiunl", care
nu se poate miirgini numai la Ungaria.
E in natura lucrurilor, cit nomilimea maghiarii
a autat si cautii pretutindenea aliatt, care, fal-
sificand si et formele constitutionale, sil creeze im-
pregiurul Ungariet acelea-sl" strii.1 de lucruri ca'n
Ungaria. Ast-fel tiirile de peste Laito sant ti,

www.dacoromanica.ro
 142

nute din Ungaria in continuii agitatiune, fiuiip-

Ca nobilimea maghiarrt anieninVi cu ruptura in-
datii cc so ivete in Austria tendinta de a face
vre-o reformil in setts egalitar. Tot at-fel in
Orile de la hotarele orientale nobilimea maghiara
nu poate suferi sincera pacticii cmtitutionairt §i
ea este cu malt mat vigilentA decat ca sa nu-st
-dee silinta do a gasi in S6r)ia, B dgaria §i mai
ales in Romania aliati.
Incoidiirile sociale sant dar din (ji in di mat
marl si mat generale i nu pot sa duca, in cele
ditiarma, de cat la o sguduire sociala.
Acest pericol e inlaturat in diva, can 1 Ar-
tlealul le este rodat Ardelenilor.
Romanit, anume in Ardeal, sant cea Mal de-
mocratica societate. Near6nd nici un fel de clasti
domnitoare, ci n'ar 1)ut6 sui primeasca pentru
,A.rdoal de cat vechea mganisatinne democratica
asHata pe principi 11 Mei mat depline egalit
creata o data a;ct acra,tti orgallisatiune, reac-
tiunea nu s'ar mai pute su-,tine nici in Orile
de dimpregiur.
Ast-fel autonomia Ardealul ii e cetiune de
pacinidi desvoltare sociala nu numn pentrn Ar-
deal, ci pentru teate popoarele din valea Dci-
nuIriT, si astilAT Cechii i Croatil, Slava i S6r-
bif o cm, alaturea eu Romanif.
Dacii n'ar Ii in veelnul §i adeveratul Ardeal

www.dacoromanica.ro
 143

-21J2 milioane de Romani, care n'au renuntat ili

nu vor st renunte la autonomia terii lor, t
oamenii preocupati de pacinica desfrisurare a
stririlor din Orient ar trebiti srt doreascri, ca et
sit fie ,si sa nu renunte ; dacii aeum, en sant, Re-
manii ac?.;tia nu ar avO dreptnrilo do revin-
dicare, pe care le au, ar fi destul crt et voiesc
si nu so dau inderat, pentrit-ca vointa lor sil
lie hotgritoare in coca cc priveste stabilirea re-
latiunilor politico po teritoriul Carpatilor : aceasta
e consequenta fireascii a desvoltirh petrte ite in
timpul color din urmii done sute de ant si Mat
ales de la 1781 income, i tinlpurile, care ail
fest, nu mai pot srt fie leadase.
Profitand de situatiunea grea, in care so afia
Europa i Monarchia habsburgica in deosebi,
Maghiarit nil obtinut, ce-i drept, cit toate pro-
testarile Romanilor, aprobaren Coroanei pentru
desfiintarea Ardealului i dispun de, puterea ar-
mairt a Monarchic.' pentru snstinerea sti:rii de
luerun create de dôn;ii. Et inse n'au put it sa
obtie renuntarea Romanitor lit autinornia teri
lor, nici sti nit eleze linia apnseana, care do
parte Ardealul in toato privintele do Ungaril.
Zadarnicil e dem ignorarea protestqrilor facute
do Romani, zadarnice stint toate legilo create
de parlamentul din Budapesta ;i sanctionate de
Regale Ungariei, ciici Romanif se supun fortei.

www.dacoromanica.ro
 144

day nu. renun i ast-fel Ardealul e de faPto tot

o tarn deosebitil, in dare guvernul din INdapesta-
dispune numai can vreme poate s dispunn
de puterea armatii a Monarchiei, ear in cas de
rësboin, prin chiar forta imprej nriirilor, A rdpal ul le
este redat Ardelenilor, deci mai ales Romanilor.
Acesta e un adeve"r atilt de invederat, incat
el a fost preveclut si la 4865, si Coroana a
sanctionat legiuirile privitoare la contopirea in
Ungaria a Ardealului numai dupn-ce mijlocitoriT
nobilirnii ail hiat angajamentul de a le face prin
egala indreptaire tutnrora phicutn, viata in Un-
garia si de a obtine ast-fel i renuntarea poste-
rioarn. a Romani lor.
Nobilimea a fost îns de rea credintrt atilt
Mtn cu Romanii, cat i fatn cu Coroana. In loc
do a le fi fiicut Romanilor pIrteuta viata in re-
gatul ungar, guvernul din Budapesta si-a dat
silinta sn-si castige prin cortg4iune i amenin-
Off, prin adimeniri o i prin violarea constiintelor
o aderentrt roma* pentrd-ca prin ea srt stoaren
O declaratiune de renuntare din partea Romani lor.
S'a intimplat inse i acum ca la 1698, ea la 1784,
ea la 1848: Romani): an alungat de la densii pe
cei coil" stanian srt se impace cu faptele implinite,
IT socotese drept dumaii i merg drumul lor
inainte, condusi numai de oameni, pe care gu-
vernul II designeazil prin asprimea prigonirii.

www.dacoromanica.ro
 145

1;tiind, ca antoritatea Imperatului e cu those-

bire mue la Romani, guvernul din Budapesta
a stint in dou6 rindurY sg obting venirea in
Ardeal a Imperatulta : Romanii inse, citnd vorba
e de autonomia tera lor, nu se pleacii nici in
fata Imperatalta, cum nu Wail plecat, citnd vorba
era de legea lor. Ba tocmia de 1a-1887, cand
Imperatul a fost de a doua-oarg in Ardeal, Ro-
milna ati devenit mai stgruitori si au intrat in
cele din urmg in leggturrt cu toate partidele
opositionale din monarchie.
Off-si-eare ar fi deci viitorul resboig si
care ar fi atitudinea guvernulta din Budapesta
fatg cu acel r6shoirt, oameni deprinsi a calcula
cu factorI reali sunt foarte interesati a sti, care
va fi atitudinea Romanilor duprt-ce guvernul din
Budapesta va fi fost silit a se retrage din Ardeal.
Romanii inei-el nil tinut la toate ocasiunile
sti se declare eel' mai credinciosi cetAtenT aT
Monarchiei, si aceastg declaratiune e In depling
concordantg atilt cu trecutul lor, cat si cu in-
teresele lor de conservare
Maghiara sunt Insè oameni nechibzuiti" si pro-
vociitori, i Romani)." nu pot nici el sg stie en toatil
siguranta, care va fi atitudinea lor in momentul
de supremg amrtriciune, daert nu se vor fi grtsit
la timp mijloace pentru infrinarea Maghiarilor.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER!!
Pag.
Starile topografice i etnografice 9
Positiunea Ardealului 37
Positiunea Romanilor 59
Luptele pentru revindicare St
Rede,teptarea nationala 101
Iredentismul roman 125

www.dacoromanica.ro