Geograful francez care a castigat pentru Romania teritorii importante de la

Ungaria dupa Primul Razboi Mondial

Dorin Timonea,

Una dintre personalitatile franceze care au contribuit la dezvoltarea Romaniei dupa momentul istoric de la 1
Decembrie 1918 a fost geograful Emmanuel de Martonne. Acesta este cunoscut pentru meritul avut in trasarea
granitelor Romaniei dupa Primul Razboi Mondial.

Geograful francez, care a trait intre anii 1873-1955, a activat in cadrul Conferintei de Pace de la Paris, in
comisia care a tratat problema romaneasca. La initiativa acestuia a devenit operational "principiul viabilitatii" si,
astfel, localitati cu populatie maghiara semnificativa au revenit Romaniei.

In plan personal, de Martonne a fost prieten cu Grigore Antipa, care l-a initiat in Geonomie, o disciplina la
confluenta dintre geografie si stiintele naturale. Memoria acestui savant francez care a iubit Romania este
intretinuta astazi de doua strazi, in Timisoara si Cluj, ce-i poarta numele. Recent, la Alba Iulia a fost dezvelit un
bust care il infatiseaza pe marele geograf.

Emmanuel de Martonne este cunoscut si pentru studierea riguroasa, pentru prima data in istoria stiintei, a
geografiei Romaniei, a Muntilor Fagaras, de a caror frumusete salbatica a fost impresionat. In 1918, Emmanuel
de Martonne a fost desemnat expert al Comitetului de studii de pe langa Conferinta de Pace de la Paris (1919-
1920) in cadrul tratativelor de incheiere a pacii dupa Primul Razboi Mondial, fiind principalul autor al
recomandarilor facute, cu obiectivitate, guvernului francez, privind teritoriile ce urmau sa fie recunoscute
Romania si Poloniei prin tratatele de pace.

Bustul

geografului de la muzeul din Alba Iulia

Geograful a calatorit pe teren si conform principiului viabilitatii frontierelor, a obtinut extinderea frontierei
Poloniei spre est si a Romaniei spre vest cu cativa kilometri, pentru ca importante cai ferate (de exemplu
Timisoara-Arad-Oradea-Satu Mare) sa nu se intretaie de mai multe ori cu granita. El a conceput principiul
viabilitatii conform caruia stabilirea granitelor trebuie sa
depinda nu numai de gruparile etnice, ci si de motive
geografice (relief, ape, accesibilitate) si de infrastructurile
teritoriului. Opunandu-se astfel delegatilor americani si
britanici, el a contribuit, in mod semnificativ, la desenarea
granitelor din 1918-192, (dintre care cele trasate intre
Romania, Serbia si Ungaria, mai sunt valabile si astazi). In
semn de recunoastere, Academia Romana l-a ales membru
de onoare in 1912.

Fost coleg si prieten al criticului literar Pompiliu Eliade

(1869-1914) la Scoala Normala Superioara din Paris,
Emmanuel De Martonne i-a urmat sfatul si si-a inceput
cariera stiintifica cercetand Carpatii Meridionali, pe care i-a
denumit sau a preluat un nume folosit pe hartile locale si l-a
pus in circulatie, ,,Alpii Transilvaniei". In 1902 si-a sustinut
teza de doctorat cu titlul La Valachie: essai de monographie
geographique (Valahia: eseu de monografie geografica)
dedicata mentorului sau, Vidal de la Blache, teza care va fi
urmata de Recherches sur la distribution geographique de la
population en Valachie (Cercetari privind distributia
geografica a populatiei in Valahia). Prin publicarea ambelor
carti, tanarul savant francez a devenit cel mai bun specialist
al studierii geografiei carpato-dunarene.

Cititi si:
Se ingroasa gluma pe autostrada Sebes - Turda. In loc de receptie, pe Lotul 3 se frezeaza din nou asfaltul Prime
uriase la compania de apa din Alba. Directorul general si membrii consiliului de administratie au impartit
aproape 50.000 de euro