FILOCALIASTUDIU INTRODUCTIV Reusind, dupd o muncd migdloasd de 50 de ani, sd publice, in baza a 11 variante manuscrise, edifia critica a «Filocaliei», Arm, Robinson afirma, pe bund dreptate, cd aceastd lucrare de compilafie fdcutd de Sfinfii Vasile cel Mare $i Grigorie Teologul din operele lui Origen s-a dovedit cu atit mai folositoare cu cit, in urma nimicirii aproape integra- Je a Jucrdrilor marelui scrijtor alexandrin, foarte pufine sint scrierile care ni s-au pdstrat in original (intre ele si tratatu] Despre rugaciune pe care-] publicém in acest volum, precum si tratatul Contra lui Celsus, acesta din urmd péstrat intr-un singur manuscris datind din secolul XIII si aflat azi in Biblioteca din Vatican). De aceea, colecfia filocalicd rea- lizatd de cei doi mari pdrinfi capadocieni s-a dovedit o excelentd in- troducere pentru studierea teologiei lui Origen. Multe din cele mai bune cugetdri ale lui sint prezentate aici, fiind aranjate in 27 de capitole diferite, fn plus, avem in ea aprecierea a doi din cei mai seriosi intelec- tuali ai veacului, care s-a fdcut imediat dupd moartea scriitorului. Textul. Dupd cum rejese din studiul introductiv si din aparatul critic al edijiei Jui Robinson, «Filocalia» a circulat mult, iar istoria manu- scriselor ei ne duce Ja concluzii din cele mai interesante, atit in ce pri- veste reacjia patristicd fafad de problema origenistd, cit mai ales in ce priveste importanja excepftionald pe care a avut-o in decursul timpului cugetarea pnevmatologicd a lui Origen asupra intregii literaturi cres- tine. Evlavia si patosul cu adevdrat crestinesti, cu care a urmdrit e] cele mai variate probleme de doctrind teologicd, dar mai ales de tdlmdcire biblicd si de zidire sufleteascd, se pot constata si din capitolele Filoca- liei Jui Origen. Nu e locul s-o spunem aici. Cele maj multe din temele de teologie asceticd si contemplativad din epoca clasicd patristicd isi af!a prima lor formulare (chiar daca une- ori ea merge pe muche de cufit) in scrisul Iui Origen. Dintre manuscrisele de bazd ale edifiei lui Robinson, primul loc il ocupd Venetus gr. 47 datind din sec. XI, fost in proprietatea marelui umanist care a fost mitropolitu] Visarion al Niceii, viitorul cardinal ({} 1475). Spre deosebire de alte variante, acest manuscris e singurul care