Capitolul 1

Considerații generale privind auditul securității și sănătății în muncă

1. Noţiunea de audit al securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ

Auditul securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ reprezintӑ un instrument esenţial, aflat la

dispoziţia angajatorilor, destinat realizӑrii la nivelul companiei a cerinţelor specifice securitӑţii şi
sӑnӑtӑţii în muncӑ.
Auditul SSM este considerat un proces sistematic, independent şi documentat pentru
obţinerea dovezilor necesare şi evaluarea obiectivitӑţii acestora, cu scopul stabilirii mӑsurii în
care sunt îndeplinite criteriile auditului.
Caracterul de proces sistematic presupune ca activitatea de audit sӑ fie programatӑ şi
planificatӑ în funcţie de tipul şi scopul auditului. Independenţa procesului de auditare impune ca
activitӑţile specifice sӑ fie realizate de persoane ce nu au responsabilitӑţi directe privind
obiectivele auditate. Auditorii nu sunt, în mod obligatoriu, persoane din exteriorul companiei
auditate. Totuşi, nu trebuie minimizat rolul consultanţei externe în domeniu.
Un rol important în activitatea de auditare îl are documentaţia specificӑ necesarӑ fiecӑrei
etape a procesului.
Dovezile auditului fac referire atât la informaţiile obţinute prin examinarea documentelor
specifice, existente la nivelul companiei, cât şi la rapoartele finale realizate de auditori.
Criteriile auditului sunt reprezentate prin totalitatea prevederilor legale, standardelor şi
cerinţelor specifice organizaţiei în raport cu care auditorul comparӑ dovezile de audit colectate.
Rezultatele efectuӑrii activitӑţii de audit SSM permit identificarea punctelor slabe ale
obiectivului și modalitățile de creştere a eficienţei activitӑţilor preventive, asigurând astfel
creşterea nivelului de încredere a partenerilor şi îmbunӑtӑţirea imaginii de piaţӑ a companiei.

1.2. Criterii de clasificare a auditurilor de securitate şi sӑnӑtate în muncӑ

Auditurile SSM pot fi clasificate în funcţie de: obiectul lor, raportul existent între auditor
și auditat, domeniul de desfășurare, sistemul de notare, etc.
1.2.1. Clasificarea auditurilor în funcție de obiectul lor
În funcție de obiectul lor, auditurile SSM pot fi:
 Auditul sistemului de management al SSM; acesta include următoarele etape:
1
- auditul de pre-evaluare (preaudit sau audit etapa I, efectuat înaintea auditului de
certificare a sistemului de management al SSM;
- auditul de certificare (audit etapa II), efectuat în vederea certificӑrii sistemului de
management al SSM de cӑtre un organism extern acreditat;
- auditul de supraveghere, efectuat periodic, dupӑ certificarea sistemului de management al
SSM
 Auditul de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul SSM; acesta poate face
referire la:
- auditul privind conformitatea locurilor de muncӑ cu cerinţele de securitate şi sӑnӑtate în
muncӑ prevӑzute de reglementӑrile în domeniu (Legea nr 319/2006, H.G. nr 1425/2006,
H.G.- urile specifice SSM, instrucţiunile proprii);
- auditul privind conformitatea ansamblului organizaţiei cu cerinţele din domeniu
securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ (Legea nr 319/2006, H.G. nr 1425/2006);
- auditul privind conformitatea proceselor tehnologice şi a echipamentelor tehnice cu
cerințele prevӑzute în legislaţie (Legea nr 319/2006, H.G.-urile în domeniul SSM,
standardele de securitate în muncӑ) şi cu alte cerinţe (cӑrţi tehnice, ghiduri de bunӑ
practicӑ, proiecte etc.);
- auditul privind conformitatea produselor cu cerinţele SSM prevӑzute în standardele de
securitate a muncii.

1.2.2. Clasificarea auditurilor în funcție de raportul dintre auditor și auditat

În funcție de raportul existent între auditor și auditat, auditurile SSM pot fi:
- de primӑ parte (audit intern), în care auditorul şi auditatul fac parte din interiorul aceleiaşi
organizaţii. Într-o organizație acest tip de audit este efectuat pentru a rӑspunde unei
solicitӑri formulatӑ de echipa de management sau pentru alte interese interne şi poate
alcӑtui baza pentru declaraţia pe proprie rӑspundere a conformitӑţii;
- de secundӑ parte, în care auditorul extern este beneficiarul direct al auditului, dar nu face
parte din aceeaşi organizaţie cu auditatul (de ex. raportul dintre cumpărători sau alte
persoane în numele acestora și OPC în raport cu furnizorii, în mecanismul de
supraveghere a pieței);
- de terţӑ parte, în care auditorul extern realizeazӑ auditul la solicitarea beneficiarului
auditului. Acest tip de audit este condus de organizaţii auditare externe independente,

2
 care pot acorda înregistrarea sau certificarea conformitӑţii cu cerinţele ISO 9001, ISO
14001, ISO 18001.
- Auditurile de secundӑ şi terţӑ parte reprezintӑ exemple de audit extern.

1.2.3. Clasificarea auditurilor în funcție de domeniul de desfășurare

În funcţie de domeniul de desfășurare, auditurilor SSM, pot fi:
- auditul orizontal, care urmӑreşte examinarea fiecӑrei arii funcţionale
(compartiment/departament) aflat pe același nivel ierarhic orizontal al unei organizații,
pentru a verifica gradul de corespondenţӑ şi implementare a cerinţelor aplicabile.
- auditul vertical, care urmӑreşte verificarea fiecărei arii funcționale ale unei organizaţii,
aflate pe același nivel ierarhic vertical implicat într-o anumitӑ problematicӑ (de exemplu
achiziţionarea echipamentelor individuale de protecție şi instruirea angajaților privind
utilizarea echipamentelor individuale de protecţie);
- auditul aleator, care urmărește verificarea tuturor ariilor funcționale ale unei organizații,
indifferent de nivelul ierarhic, implicate într-o anumită problematică.

1.2.4.Clasificarea auditurilor după sistemul de notare utilizat

Dupӑ sistemul de notare utilizat, auditurile pot fi:
- auditul care urmӑreşte o evaluare calitativӑ, la care indicatorii au aceeaşi importanţӑ şi
sunt apreciaţi prin: Da, Nu, sau Nu e cazul.
- auditul care urmӑreşte o evaluare cantitativӑ, la care indicatorii pot avea diferite grade de
importanţӑ marcate prin coeficienţi de ponderare, iar aprecierea se face prin acordarea
unui punctaj sau a unei valori procentuale.

1.2.5.Alte tipuri de audit sunt:

În practica auditării se regăsesc și alte tipuri de audit:
- auditul combinat, când sunt auditate simultan mai multe sisteme de management (de ex:
ISO 9001 şi ISO 14001; ISO 9001 şi ISO 18001; ISO 14001 şi ISO 18001; ISO 9001 și
ISO 14001 şi ISO 18001);
- auditul comun, când două sau mai multe organizaţii coopereazӑ pentru a audita un singur
auditat.

3
 1.3. Rolul auditului în sistemul de management al securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ
Într-o accepţiune iniţialӑ a companiilor, managementul era reprezentat prin ansamblul
activitӑţilor de organizare şi conducere, în scopul adoptӑrii deciziilor optime în proiectarea şi
reglarea proceselor microeconomice. Ulterior el a devenit o ştiinţӑ a organizӑrii şi conducerii
intreprinderii, pentru ca în prezent el sӑ reprezinte activitatea şi arta de a conduce.

1.3.1. Fazele procesului de management

În procesul de management sunt prezente trei faze principale:
- faza previzionalӑ, axatӑ pe anticiparea unor modalitӑţi, metode, soluţii cu caracter
organizatoric, motivaţional și de evaluare, corespunzӑtoare direcțiilor de dezvoltare
ale companiei;
- faza de operaţionalizare, axată pe modalitățile de organizare, coordonare şi antrenare
a personalului la realizarea obiectivelor curente, stabilite în planurile şi programele
companiei;
- faza de comensurare şi interpretare a rezultatelor (faza finalӑ), axată pe exercitarea
funcţiilor de evaluare şi control în raport cu obiectivele şi criteriile stabilite în prima
fazӑ. În funcție de rezultatele obținute se stabilesc acţiunile de corectare şi adaptare
permanentӑ a procesului de management la necesitӑţile actuale ale companiei.

Aceste faze corespund elementelor componente ale ciclului lui Deming (PDCA – Plan,
Do, Check, Act), concept introdus în anul 1986, iniţial în domeniul managementului calitӑţii şi
preluat ulterior și de celelalte sisteme de management.

Elementele componente ale ciclului lui Daming sunt:

 Plan – Planificӑ, angajatorul își definește politica sa în domeniul SSM. Se analizează
situația existent ă pentru a identifica pericolele și se stabilesc obiectivele de perspectivӑ.
Se evalueazӑ posibilitӑţile de indeplinire a obiectivelor, conform condițiilor existente şi a
informaţiilor din Raportul de evaluare a riscurilor. Se stabilesc prioritӑţile şi, pe baza
evaluӑrilor fӑcute, se realizeazӑ Planul de îmbunӑtӑţire.
 Do – Executӑ, se aplicӑ Planul de îmbunӑtӑţire şi se culeg primele informaţii privind
efectele produse (rezultatele obținute).
 Check – Verificӑ, se evalueazӑ valorile efectelor produse ca urmare a aplicării Planului de
îmbunatățire, identificând punctele critice ale acesteia.

4
  Act – Acţioneazӑ, se analizează rezultatele concrete şi dacӑ nu au fost obţinute
îmbunӑtӑţirile preconizate se iau mӑsuri privind efectuarea modificӑrilor necesare:
- la nivelul procedurilor;
- modificarea standardelor existente;
- elaborarea unor noi standarde.
Ulterior, se va putea elabora un nou Plan de îmbunӑtӑţire şi ciclul (PDCA sau PEVA) se
va relua.

1.3.2. Funcțiile sistemului de management

Principalele funcţii ale sistemului de mangement sunt:
- funcţia de previziune, reprezentatӑ de ansamblul proceselor de muncӑ prin intermediul
cӑrora se stabilesc principalele obiective ale companiei, resursele şi mijloacele necesare
pentru realizarea lor;
- funcţia de organizare, reprezentatӑ de ansamblul acţiunilor prin care se stabilesc şi se
delimiteazӑ procesele de muncӑ fizicӑ şi intelectualӑ, componentele acestora (mişcӑri,
timpi, operaţii, faze etc.), gruparea lor pe posturi de lucru, formaţii de muncӑ,
compartimente şi modul de repartizare a acestora la nivelul angajaţilor, respectând
anumite criterii manageriale, economice, tehnice şi sociale cu scopul realizӑrii
obiectivelor propuse.
- funcţia de coordonare, este reprezentatӑ de ansamblul proceselor de muncӑ prin care se
armonizeazӑ deciziile şi acţiunile tuturor angajaţilor companiei sau numai din unele
departamente ale sale, respectând previziunile şi sistemul organizatoric anterior stabilite.
- funcţia de antrenare, este reprezentatӑ de ansamblul proceselor de muncӑ prin care
angajaţii companiei sunt antrenaţi şi motivaţi sӑ contribuie la realizarea obiectivelor
propuse.
- funcţia de control și evaluare, este reprezentatӑ de ansamblul proceselor prin care
performanţele departamentelor şi ale companiei sunt evaluate şi comparate cu prevederile
procedurilor şi standardelor existente, identificând și eliminând astfel neconformitӑţile
constatate şi integrând aspectele pozitive.
Este unanim acceptat faptul cӑ auditul SSM în formele sale calitativă și cantitativă
reprezintă o componentă importantă a sistemului de management al SSM, iar aplicarea “ciclului
lui Daming” constituie o cerință esențială a acestui sistem. În cadrul acestui ciclu, auditul SSM

5
se regăsește în acțiunea de verificare, rolul său făcând referire la asigurarea legӑturii de feed-
back privind funcţionarea sistemului de management. În general, există metode consecrate prin
care se obțin atât informaţiile privind corespondenţa sistemului de management implementat cu
cerinţele standardului sau referenţialului utilizat, cât şi în ceea ce priveşte conformitatea situaţiei
existente în cadrul obiectivului auditat, cu legislaţia aplicabilă în domeniul considerat.
Auditul de securitate și sănătate în muncă are un rol important în construirea ”culturii de
securitate”, un concept subliniat de numeroase sisteme de management.
Atunci când angajatorul are implementat un sistem de management al SSM, auditul
sistemului de management va oferi informaţii privind corespondenţa acelui sistem cu cerinţele
referenţialului dupӑ care s-a fӑcut implementarea.
În cazul în care angajatorul nu are implementat un sistem de management al SSM,
auditul de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu poate servi şi ca instrument de
analizӑ preliminarӑ în vederea implementӑrii ulterioare a sistemului de management al SS

1.4. Sistemul de management al SSM, parte componentӑ a sistemului de

management integrat al companiei
Abordarea sistematicӑ a componentelor specifice managementului general al unei
companii a impus crearea unor modele pe baza cӑrora sӑ se realizeze implementarea, menţinerea
şi verificarea sistemelor de management abordate. Relaţiile directe existente între componentele
managementului general au impus stabilirea unor relații între sistemele de management
componente: sistemul de management al calității, mediului, SSM și siguranța alimentelor (fig.
1.1.)
MANAGEMENTUL GENERAL AL FIRMEI

Fig 1.1 Sisteme de management și referențialele specifice acestuia

6
 Prin cele două componente specifice, auditul de securitate și sănătate în muncă este
prezent în toate fazele și la toate nivelele de dezvoltare ale managementului securității și sănătății
în muncă, fig. 1.2.

Fig. 1.2. Rolul auditului în cadrul sistemului de management al securității și sănătății în muncă
7
 Sistemul de management al SSM este definit ca “un ansamblu de elemente cu caracter
decizional, organizatoric, informaţional, motivaţional etc. din cadrul firmei, prin intermediul
cӑruia se exercitӑ procesele şi relaţiile de management al SSM în vederea obţinerii nivelului dorit
de securitate şi sӑnӑtate în muncӑ.
Respectând ciclul lui Deming, procesul de implementare a sistemului de management al
SSM include:
 etapa de planificare, în care angajatorul trebuie sӑ defineascӑ politica sa în domeniul
SSM, sӑ contureze cadrul general pentru identificarea pericolelor, sӑ deţinӑ raportul de
evaluare a riscurilor şi sӑ aplice mӑsurile de control necesare.
 etapa de implementare propriu-zisӑ implicӑ urmӑtoarele acţiuni:
- stabilirea rolurilor şi responsabilitӑţilor;
- stabilirea procedurilor de comunicare a informaţiilor privind SSM cӑtre angajaţi şi alte
pӑrţi interesate;
- documentarea proceselor şi dezvoltarea unui sistem de control al documentelor şi datelor;
- aplicarea unui sistem de control operaţional;
- stabilirea planurilor şi procedurilor pentru situaţii de urgenţӑ.
 etapa de verificare are ca scop principal îmbunӑtӑţirea continuӑ a sistemului prin:
- mӑsurarea şi monitorizarea performanţei în domeniul SSM;
- auditarea sistemului de management al SSM şi a conformitӑţii cu legislaţia în domeniu;
- evaluarea riscurilor.
 etapa de acţiune efectivӑ în vederea îmbunӑtӑţirii sistemului. Aceasta necesită analiza
managementului SSM, având la bazӑ rezultatele etapei de verificare. Concluziile acestei
analize trebuie sӑ permitӑ şi identificarea cӑilor de îmbunӑtӑţire a întregului sistem de
management.

8
9