Clasificarea actelor administrative

In doctrina, clasificarea actelor administrative, se regaseste in mai multe variante, efect firesc al
conceptiilor diferire asupra continutului si sferei administrative, implicit al administratiei de
stat.[1]

Altfel spus, actele administrative prezinta o mare varietate, tinand seama de diversitatea
de situatii si de relatii sociale in care sunt angajate organele administratiei publice.[2]

In cazul actelor administrative, rolul clasificarilor este in primul rand de ordin practic,
determinat de ierarhia administrativa si de forta juridica a actului administrativ.

Cele mai importante criterii de clasificare a actelor administrative sunt:

Dupa natura juridica, acestea pot fi:

a. acte administrative de autoritate (sau acte

administrative de putere publica). Aceste acte se adopta sau se emit
de o autoritate publica (legislativa, executiva, judecatoreasca) in
mod unilateral, pe baza si in vederea executarii legii, in scopul
nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice.[3]

b. acte administrative de gestiune; aceste acte

se incheie de serviciile publice administrative cu persoanele fizice si
juridice, si privesc buna gestionare a domeniului public, al statului
sau al unitatilor administrativ - teritoriale (judet, municipiu, oras,
comuna), dar si a domeniului privat al statului sau al unitatilor
administrativ-teritoriale. Aceste acte sunt bilaterale, cuprinzand
doua manifestari de vointa (a serviciului public administrativ si a
unei persoane fizice sau juridice).

c. acte administrative jurisdictionale; acestea

se emit, in mod unilateral, de autoritatile de jurisdictie
administrativa, abilitate de lege, si rezolva conflicte aparute intre
servicii publice si particulari.

2. Dupa competenta materiala, pot exista:

a. acte administrative cu caracter

general; aceste acte se adopta sau se emit de autoritatile
administratiei publice care au competenta materiala generala. Din
aceasta categorie fac parte: decretele Presedintelui Romaniei,
 hotararile si ordonantele Guvernului, hotararile consiliilor judetene si
cele ale consiliilor locale, unele ordine ale prefectilor si unele
dispozitii ale primarilor.

b. acte administrative de specialitate; aceste

acte sunt emise de organele administratiei publice centrale de
specialitate si de autoritatile administratiei publice locale de
specialitate. Din aceasta categorie fac parte: ordinele si
instructiunile emise de ministrii si conducatorii celorlalte organe ale
administratiei publice centrale de specialitate, precum si cele emise
de conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si
ale celorlalte organe ale administratiei centrale de specialitate.

3. Dupa competenta teritoriala, actele

administrative pot fi:

a. acte administrative adoptate sau emise de

autoritatile administratiei publice centrale (decretele Presedintelui
Romaniei, hotararile si ordonantele Guvernului, ordinele si
instructiunile ministrilor si ale conducatorilor celorlalte organe ale
administratiei publice centrale de specialitate. Aceste acte produc
efecte pe intreg cuprinsul tarii.

b. acte administrative adoptate sau emise de

autoritatile administratiei publice locale (hotarari ale consiliilor
judetene si consiliilor locale, dispozitiile primarilor, ordinele
prefectilor, precum si actele emise de conducatorii serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale
administratiei publice de specialitate). Aceste acte produc efecte in
limitele unitatii administrativ-teritoriale, in care functioneaza
autoritatile care le emit.

Actele emise de organul cu competenta teritoriala mai restransa

trebuie sa nu incalce actele organelor cu competenta teritoriala mai
larga. Ca urmare, actele autoritatilor administratiei publice locale nu
pot contine reglementari contrare celor prevazute in actele
autoritatilor administratiei publice centrale si nici celor emise de
autoritatile administratiei publice locale ierarhic superioare.

4. Dupa gradul de intindere al efectelor

juridice, actele administrative sunt:
 a. acte administrative normative, care produc
efecte cu caracter general si impersonal (decrete ale Presedintelui
Romaniei, hotarari si ordonante ale Guvernului, instructiuni,
regulamente si altele asemenea ale ministrilor si ale conducatorilor
celorlalte organe ale administratiei publice centrale de
specialitate, hotararile consiliilor judetene si locale, precum si unele
ordine ale prefectilor si dispozitii ale primarilor).

b. actele administrative individuale, care

produc efecte numai cu privire la persoanele fizice ori juridice
determinate. Dupa continutul efectelor, actele administrative
individuale pot fi:

 acte prin care se stabilesc drepturi sau

obligatii determinate pentru subiectul caruia i se adreseaza -
eliberarea unora dintre ele depinde de aprecierea autoritatii
emitente, in schimb emiterea altora este obligatorie, daca sunt
indeplinite conditiile legii.

 actele de atribuire a unui statut personal -

recunosc o activitate anterioara a persoanelor in favoarea carora se
emit si se confera un complex de drepturi, in conditiile cerute de
lege, de exemplu: o diploma de absolvire, un permis de conducere,
o decizie de pensionare.

 actele de aplicare a constrangerii

administrative - se caracterizeaza prin faptul ca instituie
constrangerea administrativa sub forma sanctiunii, de exemplu
procesul-verbal de constatare si de sanctionare a unei contraventii.

 actele administrative cu caracter

jurisdictional - sunt actele administrative tipice, intotdeauna
motivate, care, in cazuri riguros determinate de lege, solutioneaza
cu forta de adevar legal si dupa o procedura bazata pe principiile
independentei si contradictorialitatii, litigii aparute la nivelul
administratiei active.

Importanta distinctiei intre actele administrative normative si

actele administrative individuale, consta in faptul ca niciodata actele
individuale nu pot incalca actele normative[4].

c. actele administrative cu caracter intern, sunt cele care se aplica in

interiorul unui organ al administratiei publice, producand efecte doar
fata de personalul acestuia, functionari publici sau angajati
contractuali, fiind vorba despre acte numite regulamente de ordine
interioara sau circulare.

5. Dupa natura efectelor juridice pe care le produc, sunt:

 a. acte administrative care acorda
drepturi (impersonale si generale sau individuale).

b. acte administrative care constata existenta

unui drept.

6. Dupa autoritatea care le emite, actele administrative sunt:

a. acte administrative emise de autoritatile

administratiei publice, sunt toate actele administrative emise de
autoritatile administratiei publice centrale si locale, cu competenta
materiala generala sau speciala, precum si cu competenta teritoriala
centrala ori locala.

b. acte administrative adoptate de Parlament.

c. acte administrative emise de instantele

judecatoresti (de exemplu cele emise pentru executarea hotararilor
judecatoresti ramase definitive, ori pentru numirea si eliberarea din
functii a personalului).

d. acte administrative emise de institutiile publice.

e. actele administrative emise de celelalte

structuri organizatorice, care privesc organizarea executarii si
executarea legii.

7. Dupa perioada de timp in care se produc

efecte juridice,sunt:

a. acte administrative temporare (care

produc efecte juridice numai pentru o anumita perioada de timp,
anume prevazuta in actul respectiv).

b. acte administrative permanente ( produc

efecte juridice de la intrarea in vigoare si pana la abrogare).
 8. Dupa numarul manifestarilor de vointa pe
care le incorporeaza, distingem:

a. acte administrative care contin o singura

manifestare de vointa .

b. acte administrative care contin doua sau

mai multe manifestari de vointa.[5]

Cele mai multe acte administrative reprezinta manifestari unilaterale

de vointa care emana de la o singura autoritate administrativa.

Exista insa si cazuri, cand actele administrative iau nastere prin

contopirea intr-un acord a doua sau mai multor manifestari de vointa, ce
provin de la organe diferite.

Faptul ca actele complexe cuprind mai multe manifestari de vointa,

atrage doua importante consecinte practice[6].

In primul rand, un asemenea act nu si-ar putea inceta producerea de

efecte juridice printr-un act ce ar contine manifestarea de vointa numai a
unuia sau a unora dintre organele care au participat la adoptarea lui, ci ar fi
necesar un act cuprinzand manifestarile de vointa ale tuturor organelor ce
au elaborat in comun actul anterior ori un act al unui organ superior tuturor
celor emitente.

In al doilea rand, actiunea in justitie se va indrepta impotriva tuturor

organelor participante la emiterea lui.

[1] Tudor Draganu, Actul de drept administrativ, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1959, pagina 83-106.

[2] Dumitru Brezoianu, Drept administrativ roman, Editura All Beck, colectia Curs Universitar,
Bucuresti, 2004, pagina 61-74.

[3] Mircea Preda, Drept administrativ, Partea Generala (revazuta si actualizata), Editura Lumina Lex,
2004, pagina 183.

[4] Dumitru Brezoianu, Drept administrativ roman, Editura All Beck, colectia Curs Universitar,
Bucuresti, 2004, pagina 61-74.

[5] Ilie Iovanas, Dreptul administrativ, Activitatea administratiei publice, Controlul exercitat asupra
activitatii administratiei publice, Editura Servo - Sat, 1997,pagina 24.

[6] Ilie Iovanas, Dreptul administrativ, Activitatea administratiei publice, Controlul exercitat asupra
activitati administratiei publice i , Editura Servo - Sat, 1997, pagina 25