Vous êtes sur la page 1sur 16
VMINISTERUL EDUCATIE| $1 INVATAMINTULUT Limba romana Manual pentru clasa a H-a SUCUREST, 1900 Lupul la sting (fragment) 6 fon Craanga Po cind intunericul se lupta cu lumina $I vola sae ia locul, un lup flamind veni, trindu-se pe lave, pina lings staul, ‘Acolo statu putin si se vita prin gard la of 31 mi gindindu-se cum ar putea sari inauntru fara sa fie simtit de cinava, Un iiel, din csi ce se jueau, y8zu prin gard stralue «ind cava, ca dous tuminsri aprinse. El se apropie de Io oul acela, ca s8 afle coi acolo, ‘Atuncl lupul fi spuse incet sow blindete: = Bund seara, voinico! Apropie-tel Nu te tome; eu sint un oristen al vostru, = Multumesc dumitaiet Nu te eunose. Ce cautl? = ©, doamnel... mai apropie-te, casi nu prea aud bine gi nu pot vorbl tare, Sint slab si am navole de ajutor. 187 = Ei bine, iaté-mé-s Jinga gard; cine esti i ce voiosti? — Eu ma'numesc lup si a5 vol s& pasc putina iarba verde. Du-ma, te rog, unde-a fi larba amestocata cu tr- {0i, c& mult imi place! = Al tu esti lup si maninci carne, nu larba verde, ‘cum zici! — Bal.. ma jur pe parul meu, nu maninc defel ‘carne! Vino cu mine si-om paste impreuna....O! cit Imi esti de dragl Ce frumusel si dragut mai esti! Vino mai iute, iacd.. eu sint gata s8 te Imbrajigez! ‘= Ba nu, laca, ma strig mama si trebule sa ma duc! = Ce fel? Vino doar numai sa te sarut si te-l duce. Neinjeleptut miei iesi, dar. infelegeti cum ka im- bratigat $i sérutat Iupul.. Mielul d-abia putu zbiera pu- tin... gi Sarmana lui mama, trezindu-se atunci, ramase Inmérmurité cind i vazu Tn gura lupulul taut 36 Inge unde stau oe inmdrmorits Znemigeat.inlemnit Explicati zicala: Lupul ip senimba par, dar néravul ba Intro 44 Ceovatam din aceasta lecturs? 1. Copia utimulalineat ain text 2 Git texul po rola Exereit 1 au stat n cas ©) Frai'e au stat casa. ©) Frat lu au statin cast 6) Ela vont sa vada, 6) Mamet si dl un buchet de Ho, Retineti | Ging ewvintu sells poate fi iiocult de cuvintu | sae sau lun seri Tnreg, ind nu be poate Iloeu 3¢ | Sei sass Gigel sa dus .. spund o veste bund. Unchiului tau .. spul unde te duc. 5. Serie) pat propoziti In care 88 foosit|cuvintae seg shh. Cunostinje despre natura aia Dincolo de riu, pe malul cu larba verde pe care lu- coau ined piedturle de roud, se afla 0 turma de oi, Ele Tupeau cu pofta firele de iarbé. M-am apropiat. Nu s-au_ ‘Speriat. M-am vuitat mai atent la una dintre ele. Find blinds, m-a lasat s& pun mina pe ea. Astfel am observat Ccorpul acoperit cu lind deasé gi unsuroasé care apara aanimalul de frig side ploai. Tram privit capul si am observat botul, ochil si ure- chile. Unele 0} au dou cornife. La berbeci cornifele sint ‘mari si résucite, Picioarele sint subtir si se termina cu dagete acoperite de copie. anasto unul sau dot miei, pe care fi hraneste cu este un animal folositor. De ta ea, omul intro- buinjeaza lina, laptele, si blana, Ea are nevoie de hhrana buna sila timp, de apa gi de curdtenis Teme Coit textul ev atone sl spunei ce stil voI despre osie. Porcul — Privti figura din manual si completati spatille as pletati spati Porcul are corpul format din: La cap se observa: = cap = Corpul se sprijind pe Porcul scormoneste pamintul cu ajutorul ritulul a ‘88 gaseasca hrana. Pe corp are un par scurt si aspru. Sub piele se afld un strat de grasime. Ploloarele porculul sint scurte gi se termina ou de- ‘ete invelite in copite. El se hraneste cu De Ia pore folosim ses ‘ Porcul creste In gospodirille séteniior gi in cresca- tori speciale. «Este foarte lacom, ‘Spuneti ce sit despre acest animal Gina Inwr-o 21 m-am dus cv mama la crescdtoria de pi sar Pe drum mama mi-a explicat ch paste pe care le vol vedea crete. gospodarile oameniior si In crescl- {orl speciale. De aceea se numesc péséi! domestice. ind am intrat in ferma 0 ngniitoare, In halt ab, 2-0 ‘apropiat de nol Tinea n mina o gaina. Am privi-o ater 3 fm obsewat ci gine avea'corpul acopert cu pene fru- ‘mos colorete, capul cu cress rose, clocul scur figs, ‘coperito ‘cu plele grossa, au tel degete Indreptate spre: partea din fafd nul Inapol, Toate de- Gotele se termind cu gheare, Tn jurul nostru sau adunat multe gdinl, Printre ele 0 plimbau coos! mar fantos ’A'venit ora mosel, Gainite 9 hand. Pe ingd cooa ce le dé omul, insect, rime, viermisor, graunte, pe ca Sam slunsInr-o incdpere. Mama a vézut cd eram m= rata — All sint clocitorle, ma lamureste dina, Cu ajuto- rul lor un numar mare de ous poate clot n aces timp. Tn gospodérlle cameniir gina cloceste 15-20 do oud, din etre les pul 1 primit portia de ‘maj hraneso cu ‘tle cauta sin- ve? Ghemotoace de sultina ‘Stau gramada in lumina Pulgoril do gina, LLeana pentru ei e mama — © cunose dupa naframa, ind se-apropie Parc-ar fl copil in fasé: i rastaqa gi- inoraga, ‘cheama. $i de-acosa e fruntaga, Raja 9 gisca ‘La marginea satulul, po riul care intra in cimpia in- ‘usta si domoald, se scaldau rajele. Ele se scufundau in @pA i lardsi apareau desfacind gi scuturind. aripile Mai depar 0 lajoasca, ‘conusil, altele albe, Pasa- joase, semanind cu niste bércuje mari ult $8 80 balceasca in apa, Nu departe:era crescétoria de pisiri a Cooperativel Agricole de Productie, Le-am privit cu atentie. Raja seamand bine cu atsca, doar ca este mal mica, lepurele lepurele salbatic se mai numeste $I lepure de cimp, entru ca traieste mal mult la cin ‘Are corpul acoperit cu blana cafenie-cenusic — Priviti desenul din manual si observati la cap bo- tul scurt, mustaile tepoase, ochil mari gi urechile lungi, a niste pin Dacé Ml vedeti pe cimp, observati c& urechile se in- dreapta in directia de unde vine zgomotul, lepurele are ‘auzul foarte fin, Dar iepurele este si un bun alergétor. El are picioa- rele dinapol mult mat lungi si mai puternice deck cele dinainte, ceea ce 1! ajuta sa faca salturi mari ‘Se hrdneste cu frunze (de varza, salata), cu mugu radacini (morcovi) si tructe, chiar si cu coaja unor co- ppaci, pe care o roade, Adesea face stricéciuni in livezi $3 gradini lepuroaica naste de citeva ori pe an cite 4—10 pui, pe care Ti hraneste cu lapte. ‘In afara de Tepurele de cimp, adesea intiInim in gos- stenilor sin crescétoril iepurele de casa. Puri folosim carnea gi blana lor moale gl tru Corpul este acoperit cu pene, fulg $1 put care te Jo frig 9 Impledic& s& sjunga apa la pele. La cap am vazut clocl lat zimfat pe margin Sila picioare am observat ceva inteesant. Spre de- Go gaina, ela au trel degete unite prnt-o plea aceasth cauza, pleioarele for seamana cu nigte lo- Datel care le alu 88 Inoate otale. si stele se hvénesc” cu broscufe, viermi mat de a, pesto arb ore seminie Ele so mmulfese prin ou Fala a gle sie pAsar doméstice, ca sl gtina, De folosim ovale, cree, pene, put! gf fla 48. Ge folonte re omul de a acesto past? lucruri am aflat despre lup din cartile de po- vost, ins niciodataé nu am vazut cum arata. Tnte-o dimineata frumoasé de toamné, tatal meu ma dus la Gradina Zoologica ‘Am vézut multe animale, dar eram curios 88 stiv ‘cum arata lupul. Am ajuns tn fe lupi_minceu came cruda, sfigiind-o cu colt puternicl ‘Am observat c& lupul nu este mult mal mare decit tun cline. Are gitul scurt, gros i foarte puternic. Coada stufoasé ii ajunge pind aproape de pamint. Corpul este acoperit cu o bland deasé, de culoare cenusie-galbuie. “Tata mi-a spus 8 lupli umbié larna mai mul{i la un loc, formind o haita. Infometati, intré in turmele de ol, ot- tuind chiar mal multe dec pot minca. Uneori atacd si ‘omul, De blcel, se hrénese cu lepuri, cAprioare i alte animale. Lupoaica nagte patru-cinel pul pe care ti hréneste cu tapt 1, Deseo 8) Tnftisareatopull ceo: 2) sletuien covplel << tent peer 9) hetniron, 2 Ghutalghictor sau proverbe In care Inti lupul. Retineti ~ Omul_ nu vinexzA toll Wp, dogi aduc multe gute, deoarce ol manineh anmsle moat ce ar utes tnbolnde pe cela vi. De acooa, Il putem num! ita paul, Vulpea aduce unele foloase agriculturl prin distru- gerea unor animale daunatoare culturllor. Ea produce hhraneste gi cu pésari domestice ‘se fac haine, gulere gi caciull seminar i doosobe inte vulpes up. 2 Guta! ghicitr gl proverbe n care epare vue Cumetrita cea sireata \Vine-adesea prin vecini Si-amatoare se arata Dea ecumpara» gainit atl lui Pavel intr-o. cas frumoasa, a marginea paduri multe pasari domestice. ‘ntr-o noapte, cumatra vulpe lo-a facut o vizita, th rindu-se pind in apropierea cotejului de paséri, de unde ‘a luat doud gain Th noaptea urmatoare iscusitul pédurar a pindit-o, @ Iimpucat-o si a dus-o In casa. Pavel, curios, $-a uitat la {A observat ci vulpea este mai mica decit lupul. Ea fare corpul alungit gi se termina cu o coada lungai si stu- foasA, La cap se observa un bot alungit, urechile indrep- tate inainte gi ochii, Blana vulpil este roscata Tatal Ia spus lui Pavel c& vulpea este un animal care sta mereu la pinda. Ea reuseste sé se strecoare in- Cet, incet, pind in apropierea prézll. Se hraneste cu pi Séri, lepuri, soareci. Se Inmulteste prin pul, pe care i hréneste cu lapte. Ursul_brun se intineste in padurile de la. munte, Este cel mal puternic animal salbatic de la nol din tard. = Priv cu atentie in desenul din manual, in At ‘ul Zoologic sau tn alte c&rti, Obsorvat! corpul acoperit cu o bland deasa, de culoare cafenle-rogcata eau brund, Botul lui este mai scurt dectt al vulpl, iar och sint mici 491 oblici (au colturle din afara ridicate). Urechile sint ro- {unjite, La picioare se vad dogetele cu gheare lung! si in- ‘covoiate cu care se catérd gl efigle prada, ‘Se hraneste cu fructe de padure si, uneori, cu car= Rea gustoasé a ollor gi vitellor, daca ti aper’in cale, Inivebaet 1. Ce intisro are ursul? 2 Ce lil despre vata uraulul In timpul_ seri? 210 Fiat ove co a afl dn arin oe 1 aio su tor Sop va utr fe pa eo NNu+i poti zice eMog-Martino», ind @ copilas ca tine, Dar nici sFrate Ursulicdo, Namilé-icind se ridical in volumul Erol fabulelor» pe care le-at n- vatat pind acum, ne spune tovardga invitoar. Pi Gesendl 9! obsorall corp mare, atopert eu pene ale. fre 31 pene negre, dar numa ia vl apie. Cioecl to lung cu care cautshrana In BA. Ao plcodr anal Si subj, acoperte cu pote groas, do culore rogcat naa esto prin Oud in care te pul Csi a bateamanines reas, pester sp, opie 9 telose pe ling bali mai cu- oastet? meee Marul si parul Intro 21 de primavara, ¢colarit clasei a Il-a au vizitet livada Cooperativel Agricole de Produc ‘Aici au fost intimpinati de inginerul agronom. El i-2 ‘condus printre rindurile de pom = lat, copii! Acest pom cu infétisare frumoasa ‘este marul, El are radacina infipta adinc in pamint. Tule pina lui este dreapta si neteda, iar de pe ea porniesc ra- futile, Frunzele de mar sint dinfate pe marginl, lar flo- file au culoare alb-roz gi sint grupate in buchetele. Din flori se formeaza merele pe care voi le mincati cu pla ‘Ne-a ardtat apoi rindurile de peri. Parul are trun- Cchiul mai inalt deeit marul. Frunzele lui sint ovale gi lu- Seco th balla soaralu, Parl nfoeec mal ta, deck mer Copii! primesc mere ¢i pere gustoase care sint hré- ‘pune apoi c tructele contin substante 31 vitamine. De aceea, ele trebule mincate roaspete sau sub forma de gem, compot, sucutl 1. Visto vada. Privy 91 desenole din manual, Observe regu cau 2. ith 91 poszla

Vous aimerez peut-être aussi