Petro CARIOLOGIE ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE SUB REDACTIA Prof. Dr. ANDREI A. ILIESCU. Membru titular al Academiei de stiinte Medicale Memibru ORCA (Organizatia European’ pentru Cereetiti in Domeniul catiei dentare) seful Departamentului de Ocontoterapie Conservatoare UML, “Carol Davila” Bucuresti Prof. Dr. MEMET GAFAR Profesor consultant Depattamentul de Odontoterapie Conservatoare ULM, Carol Davila” Bucuresti EDITURA MEDICALA U73023 1160 A CENTRALA| ho 4h |(aSaunong ,.2[1Aeq [OreD,, AWA) nasaajaA BUNS “Iq. Avs, ,S9q64 010A, ID) MENOBHARL wu Bam ct ‘RIOLAVOD (elumsuod ,smpiag,, varmtsianttA) nuwaaNSuy ezyM'] IC “s90 J28 (nSamnang uae 11D, AWA) ¥dog wénpuvagy “IC -JU0) (eo0deyy fry nuedatiey nny, WA) dog wppsuy “sq Jorg (Gemnyy 3], JHA) KOU napuEXayy “scl ‘Jord (Sey edog “1 19,, AWN) asmyye’y uEZarg “1q] youg (aSomang [H48C [01%D,, INA) NOSDHT APU “IG “Jou, (n8eunong .BILAbC [Ox8D,, HIN) UJ TUIDIA, “IG “Jord, (nSoanong .nosazorepy ML, BarEsIOAtU) waLIY MATE A “IC'jU0D (emosiunty, Soqeq 1021,,, AWA) MAAEID WRALA “IC “JuoD (ewo51uiy, Sqr 1O191A,, AINA) Plog PATYY Ic] “JOR JOS ‘TWOLOV AG TAALLOATOD sgeruoindun samsupasouyey, re 0d 109 008 09 yo 915 91/001 x of sD sone 70'Sz ae ap ang (SSLOLE-VIEDID (8'SL0)200-F1 E919 PUNO TEFeD *] 9 LASO-6E-€L6-8L6 (E1) NBSI“-LLS0-6E-£L6 (01) NS BONG ‘9007 “BLe=IpaW wsruIpa snsomong ~ ~eyED JouD]A “nosayy, “y pipuy / aazoywaneysas axdesayo}uope 18 91800118 “V GRIGNY “NOSaTTE FONE € eI) BO4dHIDSC, pprugWoy ¥ 7euoHFEN, (oo aoyosip ad Uauosten “aRULYOsoH “A2aNpeA) ‘agontdnna) oeoyfas 2p quosoypur “ypeed nes gyesZayu ~ ausonpaudas 200 nnued Jqoqea aise niony aay “ysdeopod 9p egised 18 ysrzsaE ais9 sojLIoNpa WunistuUIEd 38 #9) JoNoo0 aojoRU] eIEJE uy) MyMMMUHuoD w axroyYO|eA 9D “yreUOrTEUOIN, 1S puiaray eaopsoy ap jetowuy pelsoud puny “ayeqpayy yum w weNstBosuy yaueU 389 wileaygng 2p WMP aveYAISHIP:D UL ulEdE ojeuONpe ojmMdasp ovo AISANLLNVISNOO NVINAY ‘9p Buad0CUVINT INAINTE Caria dentars rimine, alitaride bolle cardiovasculare si cancer una din cele mai rispindite imbolniviri ae actualei populati a globului. Daci tratamentul curatiy al cariel dentare simple constituie obieetul Osontoterapietrestauratoare, in schimb preocupiile legate de cunoasterea etiopatogenel,evolutied gi mecanismelor de combatere alcituiesc in prezent confinutal unei nol diseipline, Cariologia, "Pentru evitarea confuzillor dia ultimal decenia privind stera de abordare a patelogel fesuturilor dure ale dintelui, dar mai ales pentra ‘Sporirea effcienfei dingnosticulul cariel simple dentare, planului de ‘fratament sf misurilor ferapeutice concrete care decurg, autoril au dorit st semnaleze aceasti diferengiere, ‘Prin introducerea nofiunil de cariologie autorii dorese si-si atenfioneze colept el exist nu cari“ dentari cf ,boalt carioasi Tn acest context biologic Integralistcititorul tratatutui de fap} poate ‘gist foate informafile necesare unui tratament modern, in care rezolvarea ‘practicé a lesiunilor cariouse manifeste este tasofiti side evalvaren gradului de isc ln carie al aceluiagh indivi ‘La randul situ, cunoasteres gradulul de rise Ia carie permite Stabilirea, intraun cadra individualizat, atét a celor mai eficiente misuri preventive cits! alegeren celed mai potrivite indieayi! terapeutice. ‘Autor, cadre de mare valoare sunt cat mai realist, introductind informatia de ultimé ok, dar pistrand in acelasi timp racordarea Ix ‘mentatitatea tne tn schimbare ea si ln condifile actule concrete de destisurare a asistentei stomstologice "Sunt contins ci acest volumm ra avea un mare succes bine meritat, ‘Acad. Prof. Dr. NICOLAE CAJAL eye. Acaeil de ine Moicleoooe ayrny ‘ysaanaigy tomy ajountouno pooyountas 9s 2501992409 Moja 2p ani oat wo 4200 wnodad Jephae nos wersos paw dojiow 18 wp ‘goworu oluaay natuod opps seer aad ii sounUpH wii #ssIe> 28 B 3p wluwop wy ‘182}1°RO BaP doupuoy 1008 sna faiouodse oioadsed up ajduts 2102 ymin. Fe eoiod & puogun siojuztaud 3p aivaieauy © prupades pinuoyp allundo ase “aworounoysat 2}dossiowopo 18 2iojoua9 ap au2yqoud purus “olay maoa4 fonnoof up sxowifo uy wy 182)00 #8 pany 282009 of “qouoylpous austaun aeuteR9 aye wp jeund>4 aa ieaod Jor) mmsooD dauiucol) nj 222s00%P “2}8ojoNePO 2p wteupWON soe akan ug fo ouotemang ook ans i unDD 4ep "POIPON KOMPA sreepaam uspseiy0. a8 niooap nated astad ap jsaiy) mn pap “90 2p BUM) ‘puoisediy nuupasant Sy ay r0n}99ysouound Huy Yow #89 oy rszud wy ppindsps 128 aeeeinrSojonpo ep pasaupuoy 20224 joup> ao20%o1d o unqiuen ai 2/09 aa ses ap pinoy? vorodhaoaid 18 2101ap uno Dasanaudiay Hous IMPPSPIAW Jp oorartoud pan Hf 199 fou D110 ‘Bub1oduaque> [2B0jonepe oHin|Oxg ‘pured muoauissas 10114 Jord ,v}ojorueposod 8 nisojomepo,. dre nos ‘naszaipuy uirg Jus # «nfoO'WT ford iRoqoiuepotod FE ingopowopt. einp wosaaspuy wiry fu if vans “mu fue ‘s0fPD 2 eegung ap guar voSoqonopo wy aos ayouyer #8 2}2p0Kyp, Ap nsunou02 Fone ied auapnis wf yup8oud nos 1Boqoruwols joypew 2p asi, plBojolowo1s» axporpiis aus 2p azonorsads ovo gosvoupwos viSojowepo astasy8 09. oqo ymtiafs 1924 pfso ‘npr 1 Suotnaay tio] aodiy fio ‘2]Ouothpousawsi9s}im anua> 1}ypI29 mp 2/Soorowors See eMMGbE i eovoojs i Baronsed mfp moa sown mY 2402 MUD op ‘1fojojouor ap avastanong 1028 snosSuseid pungop marow p 2109 panynySun ound pfaupuou wjorouor B40} apps ps rox? nous 95220 ‘uSourang up aSojomuols ap nnrang @ guar? Sp soap iced n}aromunoo aaioepp 1 2}oueseoud fluoadiav ayaideg "spoinadose 8 po} s8O}O1OWOIS, mmruy“ougiacy yp 2:oqoqopo 2p jonuow pad “.0HPeH Damp Wy JO SON soem nptosafoudoyoopas qns nfeunang of mpundy mxqumy PrPe% L661 yivaaud eitCUPRINS | Pas | Cuvint nat. 5 | Pref ne 7 Cpt - trea trode dene Prof De MG 0 11 Odom een "7 12 Hiwogenec donna 0 13) Stace smal vnc 20 UT Carcteewpogeie 20 132 Cametere ieee a 133. Cases chimiee oon 2 134 Caractere merfofncjonale B La Siewra dete : 26 Le Caractere tpogifice 4 122 Carter fae 8 143 Canetere cimice 2% 14 Caraere mvffuaconl 26 15 Siucwa coment. 2 1S Caractere operate 8 152 Cenetere cimice sen 29 153. Carecere mofofuagionse 2 Capt 2 Epona cre ena Prof DA ect) aeons 3h O21 een favor a 2 211 Calitatea si ear cae Tit Peruarea foil mail organize esa 21.13 Perarbarea minerals mae maul voncvenscos 3 2.13 Peres marl perpen sma x 22 Leda bea on 35 2121 Prop ice 3 \ 2.1.22 rope chime. n 211.23 Propet! aimicrobine a 2.1234 Raul earoprevent al cid bcd “8 22 Sibert alimenrfemedabi se 2 221 Rob eaoge a itrocubonateo “8 332. Covigsaviaceconttll direct al hidrocainaicior cudnt. 43 223 Clearnce-lslivaralhidrocarbonstelor. 48 224 Hidrocarbonstel ev poten cariogen maxin. 46 223 Hidecarbonateleslmentare- sus de sinez a hidrocarbonatelor pli bacterene... a) 226 Degrade ensnict a drocabenaelor=sederea pica 48 227 Grupe de popula care alimentaires isc la care 3 228 Rolul caiopeotectr al elimenteler... 2 229° Cunossere p ne line ina le ai. 30 i 22.10 Subsituicoy ai akira. BL 23 icin een get (Pref A Mone nr | 23.1 Placa bactrand 2 2es eee 911 mofadod gprs yamnap yma axon Basan ERE ATE uw : mes Es fy ne ctromon tt ot ers nepeaion 16 spun ae snug ojos eg ad apse UIPUE MOIEA OLY Ce uaa ovary euney ug 9300 ¥ 2a “2H cor lites eae nape sp TNS! PIEHIPA SEF wesgnn) a dso) sono easeaedead uh g2eq 9p idsurtd 6 rode sot epee aaidos ap squntbase emsoqes FE $1 ORIIIRE padre payaue spo(ay rau Ce pr usu o jjouns pes orsh cS tot “noun ipa ap ajo 7pe0n0 ORE) CF a = “tusrean 9p rina s peng 18 01 ea Htopqtiopda BENE quasi arg oor aa nie y 0H 8 fuoryear o¥ ame uj soyimiansics wyeso0oN Sy spss ace) eas BoBIUop ses Us THREE) ap ui HH mi seat jp ep AR==!9 HET FE mi Coven augieado AURIS AEE CCF or s-gusedworequny ZL . oO “ “ojo sonia ppnootge eANRES TEF H fanoe eoeuniy TL io ordopnwipids mnogo eaves enved yuvaunsy “TE BE Gaaea ind to secre ‘sw apopmwopda ioe ade: CF Seay yng Yous) amuap pus ery! 8 fpoeNUH ION TL 01 (Grote) genonnsadia xsojonnpH a20Y ST tsi fen mo ated 2p p09 tL ' ool “seven gyfojao aoionuepida 3BAPEY VTE er “roounapue pinay anspesp aed EOFS i ra ‘omoadoid) nao ep ay ETE ey se (dg 959 1c fd 88H PIED RUA “2 PHEED | 86 S ennoaional) anuooze9 apepuy TT \ 86 cows (gapnaid 2p) SRSANSTED a APEY ('F ‘si dennemnnnnoie Ny € SHEARED ASL EY | 96 + aeap e289 aofoRpidS HSU PIT et (roo oonnse) apm] nasa moss eaisady —€9 96 von asap sojucioa} eaNIOM, TF ie ergs asap ae eeu p aneouPeKG CZ 56 sven to (ann et LI sop fous fe anz04 ia} HOWBHIG 979 apr aq on fo) gaowsap HB) wy HOPoNUPHTD IaADUY

LEP ; s aap eo og fe uegos ATION I HET oe “oun ou neta) Baeode Ag 91 CF 55 é ot dy NsrTHHOD HY SEZ GEL nanan “oruoraul ERSTE) SUE * Tumgorou oeaepy FUE ait sores ad poe 9p py veneer] ICY s unos avewea E1'EZ ay " Torsky amas rou eaemiesed. ereF B sre feeding CET G11 qsopo epee ego 2p tous BasoxE ap YOHEPEL ZTE B ionadey CEES 1 ‘SINAN ‘BIDO1ORV or2 94 35 36 37 38 39. 9.10 Capitol 40-tasteumentarul de preparare a cavitiilor (Coy Dr. wor 102 103 CARIQLOGIE: ‘Contaral marina. CChasificarea caviiio. Fazele prepara eavitor. 961 al preparer Strilizarea cavii Solvent organi ca ager de ‘ewe Nevtralzare aid. Preparisile multiple ¥, Canlgeria, ‘ef luer. Dr. A Bol, Dr. Laura Elena Cligert) Instr ay pry prepare caver IOI. Frezelesferce (globular)... 10.12 Freza par 10.13 Frezacllindrics 1.14 Fret ellindrocouca Insel dea et repr avi 10:21 Design 10.22 Formula instrumetelorde mini 10.23 Tipus e instrument tietoare Consider biolosce 10.31 Resi putpiinnsivumentzl Wietoarereaive 10.32 Tea cen eupe sun mode 1033 Preecia oil 1034 Contaminarea aerial 1033.5 Pacienal i posi operatoc Capitolul11-tzo\aeea ehmpulul operntor (Conf. Dr. V. Ciera ie ler. Dr A i 18 1% ua ‘Bold Dr. Laura lena Cérlgera) jeciral de slit sen ‘Aspiratralehieugical Rolourile de vat. ‘Alte medi sbsorbaie Diga Preghireacavjé bucale Prepiies dig. Capitolu!12- Prepararea cavtitlor fo vederea restauririlor cu amalgam(Conf. Dr wat V. Carligerinsefluerd4. Dr. A. Bold Dr Laura Elena Céligeia) Prepararea cavitilor de clas I tn vedere restauilor cu amalgam 12.11 adeati si contingicai 121.2 Preparateaconservatv a cavitiio 12.13 Preparateaeav ior de lata In cal calor avansae i 12.14 Preparaveacaviii compuse de claa in fsa distal anjul patina 124.5 Prepararea caviijir de casa Tn fasta vestibular a molrlor Mandible. : m 13 114 13 es 186 1 us 17 187 189 189 cuPRINS 12.10" Prepare evi ait pe pnt och ‘lair ‘mandiolai So 12a Preprarea caver de isn aia vests co amaiam iat secon 1222 Pal molar MARTA 12:23 Premolarl uno supsion-.. 12204 Variant in desir xviii 1225 repre a saul 1226 Dingi ota. 122.7 Contr marginal asi 1228 Restaura uit... 1229 Preparueacaiaiorce pil abel spate proximal. 122 loProcedurt petra curds distal al mola 1 mandibular. 122.11 Redcerearefaceraeuspizilor 123, Pps vied ca V4 sia Wain res ‘amalgam 1231 remeares cv desis’ ta vedsea rest oa ‘Amalgam 1232 ee cacigicecata'6Va'n eden seater cu amalgam 1233 Prepares cv dca 4 Vi ruc aaigam 124. Prep pup ab estri inamaa 125" Inver amalgamulu 1251. Caracterills nel mati! 1252 Matrices Toflemire : 1253 Aplcarea matric miexibile 1254 Aplewea mae Atma 1255 Diverse matici 1256 Penele(euile) 1257 Condens dire aaa. a 12538 Consider generale. 123.9 onamiarea cu merur a ais 12.6 Fiisarea obturailor de amalgam... Capito 13- Preqacarea cavithjlr in vederearestaurrilor x malerilefizionamlce (Con Carer jf ner DA Bo DL lena Cargers) 121 Materilerestauratort a TRL Cimental siliat 1412 Rigi sete ataplimezabie 1.13. Raine compozite 132 Selectarea tatamentelor 133 Selecarea culo. a as 216 216 216 2107 23 mm na Ds 26 26 26 226 28 28 ne 29 Bt 24 Bs 236 236 2 28 239 29 240 281 2a 203 ua 207 247 248 29 253 253sor sor sor or 66e 868 966 966 88 we 6s 98 ose ese ese «se Ise ose ore CS st ~ yey porn ampnss woe toe Bae EBL fp pel aoa agus este one noed E18 me ee ‘austomdongy 1°81 ‘ous omg unr Peay acon aE sep na iag) sae 2p Expat eet Npunsor AND 87 MOTTA vowsuers, Sut isoydaes Signa Lt rslusn eomsousei ELL ‘sup aus TELL puatondong CLL pouniop weaned TLL uy auuos ZL cen geo FELL “ -gaouuapeaIntGPUasON LL “Tages cuca) eevaany wrod eae gsueSG 1 MONARO evguop arzasansdy wma syonznwsiangarisy 691 | Saunepeaniosy 91 ne rus ui 9L ~ ea set on enesta 991 : raat ad $59 --ougpe ring £591 “oyunu espe $591 “= seid innoutd €F 31 --yewopond sone 7591 Sia ou mse oma TET surase | $9 Inu 8 mepsoue ene uowe apapawemried E91 - “ (qd myn 91 SOL guap agi epee mT 9T ce “oasiunyoueyg mer spo vg aampad muotyary x xf) aa}s sp aes HIS ~9T NOTED soduoo puse-raq sp afemgo ayn] cSt ‘Brunop ere pana cepow CYST ‘omovou! ums TST (osaqr vic feta) coupes, dn eemIGO SE (oonoyg persue) wew0duey FCS "dog vinpupegrucr ing) ayzediino use STS1 goon y og) ae pa FEST A gous ap wowouy ur) CEST Hone ap ay 2 OHH SP MUDD TEL wows SIRI. FEL pean ap amucia seamgo rod se.a15% CST uoqnoyod) axons aM=aID YEE i rr au 9 a0HN0 HEAD. CTS ure ap rmousng TTS woreda ZS ‘SWRIEND are ar ut oe Bee exe a we vie zoe ot 360 bot st st ot a ut ur ua ou st su ue ua oz oz 1 om sm sez 4 wt et 6 i ot ut ue ose ss 0 ic poroid aoins aemge nad area yleanage of jeep=neu a1) Aouosea oars mar] 3a Poa 2a om PA ms 10 Bed) cst rst GGuewu9p joaea te aypedoyso yeyuauteres) yseuoso> waxesneys9x - sr (0/0114 + areapyaty PUBL STEM ‘ung poop aes one) YEP or pag yes ado ESE PL ureponn ade Sev ‘umop Sd suraegn aueopol SEH sreopwop Waid eapUGTH SEL * oanpay fies) asypausaun seed ZEW se aprendd 32 FE waagopeiiemgo ¥evt é BUF CEPT snr (Grun-qtuey) asp a1NOeT TEN “agp usd aekn op ramHoN NIE EP “ eee Rano 89 [USUI “ga 8 aeworoury wHeoUIMIES TPT ga 8 Fetus wlizodwoy ZTFL waa ¥POojqpou wsoyIMUES TZ PL “BS (Ra) aw JBURNDP ASTI, spun of oun apnudokd TP) * fauguep ae ory aeHdoad Tp) rou ees soy sagas eamfis Ore ‘zoduoo Qos pede wag gyzodua ayers m9 gOS TEL (61d) rons 2p afauoue: unjuias no auRINEeH “Ceo pom oven ed peuuop Bupuogiasy owe, TS rn susan Ft yt a wp BREA! PA ren eo J} E059 ep Hines yn EAL, GEL nut SYNE BPEL “ yamesarereandy LE supoogunpaon Buna ee, SE OUD euayul no pion epon AL ese pS amd, SY yen nau t-4 ee opie andend FEL : zoduos ssn une pak wa Ese 9p Yano retdons CYL ‘208309 sree ynaeseepn were -p RD TERIEN, ZY EL ‘Siew ef ese op ines eareedang yl zoe fuSd no 2 fugues Wasp u sofas eased “BIDOTORVD tH vr “son aneaano ipe aeMNTEL1't sel wet ce oe set ver (romney fna) seu BH NONE.“ eae w16 CARIOLOGIE sacs 182 Fact eli al recive de ai. m2 183 - Simponatelopa cin > TET Cate eons argh & CAPITOLULI 3.2 Resta dca ci recrci) & Se iene anise a STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE 18.82 Chnecinle afar de dguonie ee i a 185 Profllasa cari secundae marginale me ‘1 Contol pel beteiee gi enica de restaurare Loar 18:52 Alegeren materidlul resaurator a ding aera. 8 18553 Alegeres materi restaurator la ini ronal 2 1.1 ODONTONUL 18554 Bdveaja paclenall gi conroaeleperiodice 29 intel, impreund cw aparatul sku de susinere,constituie o unitate morfologict si Capitout 19 Control ite a cabinetastomatoogi (Con:Dr. V. Caer sof fanefionald, pe cat onumim organ denar sau adonion, Odoatorulrepreznté complex IcrDrA Bald, Laur Elna Caligerit) srr rrcnonnsncrnne 434 ‘morfologie si Tuncional format din din, porjunea de os alveolar ce inconjoarl rklacina tox Noi ea I intl gi confit spajali periodontal 19.2 Asepsia practict .... a ‘ntre aceste elemente se stebilesc relayii reciproce functionale, desi fiecare dintre 132 Me rea close icine ecole odo, dee res 1828 monet hl 2 Se temeaasin scr ince dine esl egal ys eainielame i et eam pre fr cre ede su enn, cement i Ba Aceh S pare are Sake stat enol ph ue ne ent Sets mc on 3 tance diara lpr call a. ree seeteees comm peracid ong epi 19.5.2 Sterilizarea cu cildurd uscatd 436 ~~ coroana cintelui . * Se. te et & “i dimett sas (ea Sete nia 2 cee ereznal eo zn needa nr crea 8 ad ¢ (© datd cu terminarea eruptiei $i atingerea planului de ocluzie, coroana intra fn conic pstmt ce adil ie amp ce cng inane adapt navel nde mt oon 4 29—Te antares 2 Ree daniel talent vo pia al Neda 8 1 Coneene i re Pa eats apera pn fap cin cae, andl nc eveanafh 33 Sdufeenens a Seat dct wel cl bitopte- : ie 1.2 HISTOGENEZA ODONTONULUI Din se deavott din ectoderm si mezoderm. La finele spt sarcnd epteul gui embrionare, de oigine etodermic, proifereae8 activ zone Getordoot vitae arcade dentate i pllnde in est mezodermal subacet, formind cto lam dent prima. ‘Acest Ingo cite una pir ecare maxis, se desc ftr-o lin vestibular Canina vesnouart) spas exter, care va fora lier ging fi vestiblal bul so Jam dentars (lonina denaln, core va continua s8 se adinceascl in mezenchinal Wlloarelor sire, las din cae se forneazh mogur dent Tnsipimina a 10 apar pe ring din lamina dents pimara, cei 10 snug at Ainjlor tempor, Incepind eu incsvt cain in Wlal 20 de maga petra ambele maulare, corespnzind elor 20 de dng trmporarroxio yeono eed pe FR set ap nu wf 28 2s ep el Rete eae we 8 0 et pia noua Heo URL ARON NE gant aia te ote ep 2 sng ost abe eee i ee en an SP el ese ete) sone ed “ama, on on soeont apancee ment nil OT ed oo ey to pes go ap _roreense Rl ee van > sous mae ove © 2 oper en oe) Ped Sa i pots anno a 9 sions Eas moe one wa . ‘ssadoiuoo 9s | snpat unveurepe uns “kong yada eo gund ‘zoo 96 ONG von ap gin ao aoe 1 em dpe spaniel wooo gual ag TURD Tw Ue Eee rate pn lc zy fn nip pd eh Saeed Soap eens sonora (sg ned a eon an ay ans) el Decent lo 0 Free oncopayd amend anit, ap 2st qs anasoL.9 PU aL. spans ened a Pepa ope oP 1 duu eae Head ep HAL eae eit apa ayo a! sx wien up money wine spon lu He a ay anus iSngoope enol 2 Woe RSF crea 1 ee ers hauoy ae Cant es ‘" ee esas tude, vmons » awn wrabn en aed ovat ea mpd ae sped ur Sew we Spero sour fdr es my sount peu SP ein and ao eats ute(agsfsp ata a 9 nan on Fan at a ge ete) 1 anos) . spyezdns ds ucon0ofefnjono 8 ascouon HaRIOKz=p naw >) ae sop ge eo up Pe) fr ah wo Ss aoe cern vin © op ron ot sw or sump em ane CHS re ee a) ae et tama eee a aod ee ee ee easayoal an veep POI BR anion ere) Hs) HOD O op-opare emsunly ent ven ease ppt oo vont wun 6k A) es RNP Fa ese alad cup wa} va ap Bd. 2 BRLApOI wee edu exatbns 3p faeus yuo yeaueBorwape ap esd up He 2 Ane (noe, un aay pu} “ag uy 209 eu nou OD mse} sagt Ste emi ad nd or ue ef 8 Fe manip Eanioo ons ova atk ‘uguap nnuad “ozungord wy pojoadns vf op 18 Yours nnuod ‘leyeudes aids aurzunyoud wip #6 ploo aadsopezour muiew W soyidsn ini-patup“aaisooons ungens uy 30) Jase ave ameoreunoy eareuanoy “rycoussYaorew w {ooed epscaid o arto touguapasd vzaua8 ap youl 259 ezaruls Ro WNUALEDy yous [posit eno younvapaad prous8 eluvusre Ud Feazqatons 2s FzaTs NUN ‘isd gandulso pupzuons sejgojtue easy “puss ap aojsuisid pe ay088I0 roa] -aypsnuusoy qns 245 ‘oqpSe]goruopO a|u/Sunjaxd asrodsoouy runs aze> uy "yuVapaid ‘2p wulioy qas 34 Re2atnodap as. am ‘opndecnod sp runiuey wp sweuui0} soue8s0 Shusisqns 9p afnaqied “kop Ramos 16 yreariauls a[%> 9p undrid sjequuy ‘yanpas usxowopo pmyonda, sau 9 20 v929 w 28-npuanpas “wox9 29 no IOI UHL Terpide mjniens comun uyd aredsip wiseaoe 20 gupd “imaljeus wdind pupsoton Slouatxo ano vedan F2vaugdap 0s mfejgofoure ‘jes undap 29 ansput =e “RuNUap ap ‘ngs seis asd es Undap rpeygorsue 9 cum wy punpasd ap ens ie waoeigns Tunéap qnfe|qowopo “Tezyesauru 18 sapoud yunvapasd op ens arzoayy yng “tadinvay ‘2oqj 28 myles easeuuny 20 dup uy “Bnytaua> aoe) a5 founopaud rareULO. "yunwap u guuoysmen o ‘puso wzeie}s0} sp rezonty BEHAND® ABE 2p UNIS no seuquopend eomrufaidwy ‘soniury uy anu x8 afasvygoreum wo aroreut Funuapaid vase Stor doouy ef ‘aaistecofoure oop nga) wut YeuuaiyEp os apo} atsa08 183q. 781040) jooise no plussqas “eutespaid wianas e ap efoany ne area ‘nSejgonvopo aru aIn]99 eulusioyp 96 ammuap talded vlapeadns vf ‘auainenoy v-Ar © Mun] 9f2uU) © "(eanuid pinuop edjed) promuep opdod yevauany 18 _oyjsuop 98 onto “e30} ynuryouszaw epunsid req rojmodo|9 warETATOUOD wy eo, dara utowanpo maura = 1d ap unt unuewpe rnyandoesede rynieus teaina yonseye i guaisizasap 8 exons uu suonea8 wade ap Ezvnyposouy Hoes frefoq ono “qezoILorswwe ayes apNsD Up NUMNEETE “Mprljous odd ~ pgp erwom wuo7 uy Anaad. ‘aus aonposd 28 nw span aypuo7 wy asosd ajo aiseay “arezyesou ap (nsoooud ur ppods fos na" azmes0) uf 219804 “NpURL guj aezakeBOLgND 2yn|2 9p AMypoUzer sous un gy 9s sojasejqopute edaseoq‘inews ape azeorein} 2[nj20 ease goNEUpE nes asjeqoyaure sued “fe soupUITD afjs> 99 wasuy MuONDpE pneu oifojosiy panos wapeonun ured njljews njaueio spaqwaUHa(g gnu fruoSzo aymnsuoo runt an 39> Mpls odend raIvap xe snsl un yzeatoy 96 ajespuda Tnvens ynop apo anuy "worn wartowuope ymyonds aap ‘eouoo wut mies 7} az¥2 unumUpE panda DuIKap XoKUOD WHO MENS ‘ier pinsdes af nes (todops 2p jmpes) odo ep Euuos Ones Yen 0} (90102 2p pos) oye ap guLD} O nu fru pupny HS as-npupurBesut ‘asayad wf sus eu {p MWsOylUn pou wep "yrBarasoad sea naar e puryosd rnjjod apna) “pou SejG0e uy EnuTIWOD EA ws arBHOKZIP gogo ¥ weap ynSras wuysusz=u uy purse *aodor as aseo.‘gurpundes qwoIWaP dbubj yisane “areurad arenap roar w pron aasunjaid o-zup ‘wanoyey eT © wun ro puydaous yaeouti) 26 ‘aH/no0ju ap nes “juaubuuod sop re unser E30) tue g 18 ¢ ti; 10, 9p yyesejou afamBaus ns azo yap ue youd ty auENIEE nj tapop fe no payatuo> "youarnency way ® wun] uy ‘seou qmwtsd no pupdaouy ‘touewrod sojujou yunSau (8 yoazep 98 preuad gsMuap ww UIP IO, 6 TAVINGG GUNG NOTIALASAL VANLOMUIS ee ‘SIDOTONVD acARIOLOGIE Pe misurd ce dintele erup smal dind nastere “san{ului gingival” de jur imprejurol dintelui, Inainte ca insertia epitlialt si se separe de dint, ea produce o membrana keralinizal,“cuticula secundard a dintelai". 5 {a denvoltarea alveolei, la fnceput, germenul dentar si osul maxilar se dezvolt independent unul de altol. Din profunzime, osul maxilar si cel mandibular eresc in irecjia germenilor dentari pe care-ifaconjurt sub forma unui jgheab, tn care se gisese vvasele gt nervii dentar Mai tirziu. in acest jgheab, apar septuriinteralveolae, care despart germenii uni de alt (alveoks peimitva, Germenii dinilor permanenj se gisese, Ia inceput, Impreund cu germenii celor temporari, Inv-o alveolk comuni. Ulterior se dezvoltd 0 dveold proprie pentru dint permancafi stunt, 1a tot ding, lingual si putin distal in raport eu dintele temporar respect. ‘Alveola propriu-zst, “alveols definitiv, se formeazl abia fn timpul dezvoltiit riiini, fn funote de formarea el ¢ pe miu ce dintele erupe spre suprafays. In acest ‘mod, prin apozitiitreptate de {esut os0s alveolar si de tabecule osoase, care suin alveolele, ia nastere apofizaalveotat 1.3 STRUCTURA SMALTULUI 1.3.1 Caractere topogratice Small acoper ntreaga corsa snatomicd a dintela,spiinindu-se pe dentna subiacerté, Are o grosime varabil,atingind valori de 26 mm la nivelul cuspcilor premolasilor, de 2 mm la nivelul marginitinczale a digi frontal si de 0,2 mim la nivel coleto ui incsivilor lateral Tntotdeauna grosimen cea mai mare se giseste pe suprafjcle $i marginile care intervin activ In procesele de masicaje (suprafjele oclzale sf margnile incisive), deserescind ano rept pre colt, unde se termind sub forma unei muchi ingust. ‘Grosinea varaiblf a smaljuli vine to intdmpinareafuneilor pe eare acest le fndeplineste. Aste, la nivelu supafe{clorocluzale gale mrginilr inczale se exercith presiunes ce inal mare in atl de mastcaie (2 Kein). ‘Cact a ajunge chiara suta pare din aceatdpresiune la nivelul pulp ar produce lezarea ireveribild a scesteia. On, nul din facto care neuralizeazh presiunea este tocmai grosimea smaljului Rolulpracpa, tn aceastl priv, revine inst dispozitivali de sustnere al dintelu in alveolR,misioneasmalulu ind ma ales aceea dea prteja entina gi terminajile nervoase din seeasa, ait de presiune edt gi de diversi exctan (ermic,chimici, elecwici) dn cavtaea bucals. Sapraija externa smalful dngilor recent erupt este acoperita de cuicula primard'a smilfului sau “membrana Nasmyth". Dup& terminarea erapici gi itrarea in funeye« dingo, in zonele expuse presinilr mastcatri,euicula se uzeaz, pistrindi- se doar Is ganpu i gropie. arginen inserjei epiteliale se separt progresiv de ‘STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE a La inspecte, small nu spare neted pe toste suprafejele. Astfel, suprafetcle ‘cluzaleale premolerilor gi molarilor sunt brizdate de sanur, iar la intetflerea acestora se glsesc o serie de gropije oarbe, care marcheazi locurile de complare a cuspzilor. ‘De asemenea, pe suprafejele vestbvlare ale molailor si pe suprafejele orale ale ingilor frontal, apare ete 0 gropf8. La dati fronali este denumtd foramen coecum si ‘este situat la fndlezea ditre cingulum oral cu rest coroanei. . ‘La molarii ambelor arcade, gropita de pe suprafaja vestbulark este situati tn treimea superionrdi a acestel suprafeje, In apropierea suprafejei ocluzale, marcind ferminarea ganjolui orovestibular, care se continu de pe suprafaje ocluzall pe cea vestibular. Celelalte suprafee ale smaljului (mezialt gi distal) sunt, in general, netede si lcioase. Unele dintre neregulartiile de pe suprafta smaljului au un rol activin procesele functionale, Asfel, jangurle rezultate din unirea cuspizilor de pe suprafejele ocluzale favorizeaz’ procesul de triturare a alimenielor si de formare a bolul alimentar. Ele ‘constvie ins si spain care slimentele reenjioneazA,spaji care beneficiazd mai putin, Sau chiar deloe, de setul de autocuriire salvara gi al miserilor linbi. Chiar si curiyjtes artfcialé prin pera, intereseaz mai putin zonele respective, ceea ce face ea diversele produse fermentative si fe intense, favorizind aparitia carlos. 1.3.2 Caractere fizice Small dena ee fel coe aia pad de minrlizare din orgasim, el mp snge esa sone ectodermal, cree mineraizaz Duriates acetal ph scarn Mohs, vain ne 38. In general dutta cea at mare se gee Instr profunde ale sali, pe supraftle Tart le cova! dena asigurnd vexsen spree de nal faite slice ‘uritatea mare pune Tnsh probleme deotbite tm imgul actu tropes Intervene operatoe in sal inden ete unl in cle ma ie acte din practiea Somatlogch gm poste f relat Gsit cu instrument special, de 0 donate Ssemtntoue shal ar, pi itr, contr exterior sua Viteza trai & | $e impne, are omar capatate de abv. Sal normal aun aspet ated, asic, Colores vaizt inbreind 0 sere de mane ea al-pibal la abs senoi, tm opt cu rose sy stata Ehtestonich'a posmelor din care exe sett, composiia shied gradsl ce ‘inertia, fi wun procent mai mare de mineralizare, small are aspect de fides, 1a cei mai siraci in asfel de shruri este alb-albistrui. La varstnici, datoriti pe de parte ‘mineralizirilor ‘mai indelungate, iar pe de alt parte modifcdritor de structurt eterminste de imbstrinirea pulpei si recucerea proveselor fune{ionale, smalful are © ‘uanil cenusie. ‘La coletal dentarsmaljul are o culoare gilbuie spre galben intens, sau chiar bran, atoritgrosimii eduse a smalului la scest nivel si care lasi sf stribatd, prin“ywounyed ap vasnuinuap pupngdy> 20uussu0> amjnona uniue$ ap yuuoy gas ‘o/2IIp & preotatag eounfas uy eimsooe vlejeudns o] toayde lod “icles © ypefagiadns Fou e2> eauntLod wy eezyesoy ‘snizy oS ‘i709 op vie Ehuosizay aes ap aj nes ‘snpiay aypqound apne ayusnuap “areurunx ywunyoas w pleyeides wEvanuy yzeosoro1Ut ano sevoosunvuy 9002 sede s[esue4svEN f.UNS yep exe jou glueIsip eT aspooouniut Uno ~ Ege YU Arez TES) euMIDOU 1 (agi UnosEp ~ ROIWINd wus anveesoutu) gulp foveal Vaeuanize ap peune onezerouus op FLgEUEA asUa) gp suo? iceqoud Htzasdas 213 "e1N8a1 pou uy puywine ‘eeoroygre #8 oseoxaum ‘Sendeudas gnosyp oun Te BoV aIsD [ADOdSy “TUOIOIL Grp ap ote[NBar oar e] jossasuns 8 op 998 o IulzaNé Ifeus 9p afouisud 30] jarD=qeN 101 2 “gsouid 9 avo od syunisaud wauntlo qn 4] eazeayo yoypardu, 18 yunisaud op scjouusud eluasizas axfargu atizodsip ywse2oy ‘sounpow fous 2p sejnoped Jpadsu en pugp punsigdeziuy 9 jews ap ajausud “2[eznjo0 sojeleyaudns pnjatu er “yorut few pleyesdns 0 ‘nd to0p ‘essa? suennaoyfznqna w gumet 0 ad ayuob9s 1605 nw arto Jojausuid pundsa09 Shuonpyp syuuruop ‘oseoaouni0 2[2uq pryo od ‘ares yu awnBuny o ad axeuoioas uy 2eued too) nv avo sofotused pundsaioo #8 muozovod aynuop Yors ao afuTe ‘gsvopoun 8 ai9[9 {2494 20Un BULLE} ns reusprauo euotloas yp 2d sede 21g ua82.yog-soiungy pny aus 9p actus qas slosep ondo watoUy ymun wizede Duyuruyep fe Pout Funy uy usd eo) nu owstsd op onuwudey yous osund ay BS {reujuxa precipraifuoy eounloas adv 2x Jojewsuid aye ajeiuocuo oquqapuC) “aawionse ‘une 0 422;u09 2] 20 8209 "e|NpWO 08a fo nAMNAAL oD ne fmHRA Ip ‘19UROI00 Uloyoadns aads seIpe: yideaspuy os ajaussud"gunuap-ljeurs eT w op "7e!IUG8 Uy ‘yabeus © exe vf sum Beu ‘0 e| 9p awoupour ase sojouisud ynsuss v2o0e oq “WoIRoySeUL JOG you uayuou wSe 3p }eqUa4N TUNS 2]9 ‘30Lpetjod auBojoo ap yuLoy qn“ Byoue ap giejajoun yejas Heo[aoe uj #8 aftzod esooe wy pupuywns“npnews tandoaus ef 9p fou] 2)¢z[e0p|aipu “ajounsIp awGeusoo wo wewoljul 9s aus “ouisiad ae op arenunuc> puny ‘sunored ‘ad sedsyp ojoye aot “yunwop wy gupd yqolows wleyesdns wy 2p punuy 2s ewstad 2jeun, Ssqeuos soy tauun] 1 Uosoqu op ‘oipou ‘ase oustid youn jstoweiC, youu elajeadns ap ghey aye toaren un ne afoustig {uoyoyuy qexued Ya[sloul ef suo Z 799) (Iu uMsKEMP ap 2u20300 nD whup ‘osvorouinu uyied yous #8 (UOUadAS wojour mud G| eUBOMU Z{ "¥O0) aseOURN|OA Sunoioo no. [up 8] sseolAWNU 1UNS aq “aWip eqoay v| Sejooe aso nu Sows Sp JoaUSHG |URWIN, TOWs 9p vusud ase yoynljouss © RfewowePUNY e=rEU ejeuo}founjopiow! esj0ReD H'E'L ‘oque8io falussqns wus ‘ad jyous uy .onzap 2s vaBoUsD yasao0id azo ydnp ojuoay ‘ouwd uy “ROY roles uous up youwtuo elueisqns puurzaiday yy amo od aso peed [swnjon reoudas 92} 99 0d ajenuaoaxdsoyanueo apandsaino nu ineous ‘aye aqediouud_ sjusvocnuos ya 90 anuip areaoy noo [ame ad [UINIOA, snpas fou 102003 nae ns aoAoURH AS 2]oun I ope ap apUN Mess ‘ye spunjoud ajouor uy are ew aimpue> Wt asasy8 a5 edo 16 gouezo elueans “Thysy -uaGouo oy nu ge lou ony aropan ap ound wip 338) 296359 rnaleus Younes? uy supupdsp! oyun oyesfodon wes nu Inleuss aysueuedes “puntop its yunuof eaaidoude uy se four “sopmuisdiony ojteds wy piogy pay Fu 9p WoNxe aINNUED UL ewAT ‘Semen roi => wo Gye) al suse ee wy ws sutrosdooii “(ug2) aun proe “ass2) apuded “@ss1) anamIos aussie ip siRaTE ‘nanos tunoesy ap sueurzaudos eso poqtedso eueisqns Wp 3E69-09 99 nL “rau. apn Ud J “njaie¥ojo0 aioe ‘ajstn ud axorgupusose‘oypndadiod nh uy aeons “z!9eouRUe op sreszaudas Bhrqnosur tunioesy agpp-se taxio spuuidna injjeuis © goIUE—H0 wItAuod.IOD “=A"00 "3 “By ny “uy 00 ‘A 84S ‘UZ “3 uo (Hou fuanygsUOD) Ro oUo} aENUED ‘oss n85 ~ (350C'0-61'0) 19 GH8S"0-S2'0) BA “eSG'O'STO) UN “a99'E-s6'N) ‘0D @aI-'91) d \@op'6t-9'S6) 80 ~ uote uoransueo hum runs ¥8 om Feus orn vn tod {mage fowsoe ye sony ayfeurquos uy Ruy area SULT Huo] trons ears ieuoga up [sal 3 HOAPCOdy#eD snedes0N wip (HE) aud goRut 0 “HOX'OE"ED sgIRedexomIN 9p FUND} Gos. H:mpsUOD “age SP Hi ip eng oa UR oesES a og ANRUNCATY ‘jatisue830 ed o ou uy uae an yeu nu “ufuoo a 90 aorueo shomsqns 1 ye 2p sam yo odes ay sfesour ahoasqns op ame 9p az rauaooda “ade agp W aes slussans Spr spouts slvisgne sg up imgore ak flv “on azapan ap wuNd cl @ojuyo e1jOBIeD EEL ‘yeu ap specs ad sp aud soo w su 20e} 240d. 9$ sojeyaxo easomusuen “reSex9 ssuat 1 (oteejoo afaogenis ed op oplidB f sojunues topuny "2}00) aver auapp uy az0 ‘0 ao od Eonpas feu RaWSOHT ap 18 (zmdsip “eidodn ajesnonas in; atunfopodu fp prezuone) ate UmizuyoHd Wy Bioseoe vaLaMUsuELL “aounafa 8 sot “eOHUNYD geoxo 9p ley sowjoz Ung un sso ysnonns aug sons seKep alews arond rursooye Joun wartonsouBep 2019 18 peas af assem aaotoop 20un wasso,Souep “wUad}our ato189 Jojeso00xd amsidaprunbod usd aunoy 189 uote} 1Sooe leu jr}0> Wy aanpead vod 2 avo 2d qpyoupew v noes varafsounD “po.e) soHta4p elvangur qs eqUIDS sbapupind ajuounuiied FOL Rs NU sluen asooy “playpul mmDBH ¥ FxoUO!Zy Fomeuosd utp aed 24 Snsuoje> |Ra0f no “yoqna ap alUEnU ap warBLGeAEA “rel eat autojno pavayosou ano pyoaun © 1S unoaud juap v omnqe® vamoin uamdsuaa @ FUVINAM SANT OUMNLNSAL VUNLINALS HIDOIORVO "ih 7 az24 ue © caRIoLoGiE”™ Daclt se examineaza smalul pe o secfiune transversald, conturl prismelor este polimorf. Cele mai numeroase au o forma poligonald, dar pot exista i forme rotunde, ovalare, in forma de solz de pest. artes periferict a prismei prezinté pe aceastt secjiune o zonf inconjurdtoare fngustd. mai pujin mineralizatd decit restulprismei i mai bogatd in substangi organict. ‘Aceasth pare este denumitlteaca prismei. Deoarece conturul prismelor nu este identic, tne peri lor nu se sealizeazt o ‘couptare inti, apirdnd spafii de formA neregulat gi de aspect mai intuneeat decit al ccorpului prism, ridind conjinutel mai sirac tn siruri mineral, Intadevir, aceste spalilreptezintS zone de substan organic cu un grad de mineralizare mai redus, ind siele zone de minim& rezistengi in dezvoltarea cariei. Sunt cunoseute sub denumirea de Substang’ inerprismatied. Substenfa organic este gropatl ins mai abundent foto serie de formant particular ale smalfulu: lamele,smocuri si fusuri- Lamelele smalylui sunt formatiuni Uniare care stribat fotreaga grosime a smalflai dela suprafaia pln la dentin, pitrunzind chiar gi tn aceasta, Localizarea lor ste varaibili, cel mai des putin! fi observate in smuljul cervical sau tn dreptul ‘ropielor de pe suprafejele ocluzale. Lamelele repezitl fie prisme de small, ne- ‘ineralizate He substan organictinterprismatick cu un grad mai mic de mineralizare, ‘Sanocurile sesalylvi-sunt fermatuni organice mul: mai slab mineralizate decdt prismele, cu aspect de smocuri de iarbi, avind forma unui miinunchi de lamele amificate si ondulate, care incep de le limita smalj-dentind si ajung pind a cea. 1/3 din (rosimea internd a email, Fusurile smaljului repreziaté tot zone de material organic cu deficit de _mineralizate, fusiforme, localizate fn treimea intel a smajui, tn vecintatea dentine. Se consider astizi ct fosurile sunt prelungir ale fitrelor Tomes in small, ceea ce cexplicdseisinilitatea de la acest nivel in cursul pregitci eavitiilor. 1.4 STRUCTURA DENTINE! 1.4.1 Caractere topogratice Dentisa este un fesut dur ce reproduce forma dintelui att in porjiunea iui ccoronatl, cit si radicular, Inconjurind pulpa dentark pe teat suprafaa sa, excepténd 0 mica zen din jurul foramenului apical La rdul ei in majoritatea cazurilor, dentina este acoperité fn intregime de sual (fn porfunea coronard) si de cement (in portunea radicular). Grosimea stratuli dentinar su este uniform, find mai mare la nivelal suprafejet ‘ocluzale sau marginii incizale si mult mai mict in apropierea oificiului apical. De afl, Jntr-an procent destul de mare de cazuri, dentina partciph numai partial ta formarea ‘orificiulu apcl, in mare parte contibuind la conturarea acestuia cemental radicular. STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE 5 Defi aspectal exterior al unui dinte, mai ales al molarilor, prezinté 0 serie de ‘convexitiyi cu 0 mare curbur8, acestea se datoresc volumului sformei pe care 0 are ppulpa denteri gi na grosimii dentine, care este chiar mai redusi la nivelul acestor ‘curburi, de altfel cai grosimea smalului. ‘Spre deosebire de smut care in timpul vii, supus functiei mastcatori, poate cel ‘mult s8-si diminue grosimea prin abraziune, dentina igi mireste grosimea si volumul prin riperalizarea fredentinei, o matrice organicd situatd la suprafaa intern a dentine, tn ‘contact eu pulpa. Unele sitvaji de naturi patologict reduc grosimea stratului de dentins, fie pomind de la exterior (procesele carioase, abraziunile exagerate), fie din interior (granulomal intern). Datorit acestor variagi, grosimea dentine este apreciaté in limite destl de larg. In dreptul suprafejelor ocluzale ale molarlor si premolarlor ea este cuprins inte 3 si Tam, 1a nivelul marginilor incizale ale dingilor frontalisuperiori Inte 3 gi $ mm, 1a coletul dentar fntre 3 gi 4 mm, de-a lungul rldicinii 3-5 mm gi tn regiunes spicalt 1-3 mm, Cu toate acestea,relativitatea gosimii respective trebule cunoscutd pentru c2, ‘n cursul tratri eailor simple, s4 se evitedechiderea camerei pulpare. 1.4.2 Caractere fizice permanenji este galben’, cu un grad destul de mie de transparent Culoren gi tansprena ot ie fo anumite condi, sf fie mod ficate, " Astfel, unecr la varstnci, datortt mineralittilcanaliculelor care strabat fn mod normal denting, wansparenja dispare In totalitate iar culoarea trece -fntr-un galben intens. Dimpotriv?, 1a dinji insuficient mineralizaj, transparenja este mai mare gi cculoarea gr-gtlbue. Culoarea dentine! se schimb& si in cursul evolujei procesclor carioase, find pital tn maron-brun, La dint cize si-au pierdut vitliatea, culoarea dentine vireazK spre ceausiu, datoriti pitrurderi in canaliculele destinare a pigmentilor hematici rezulial din descompuneres henoglobinei eritrocitelorextravazate, Duritaten dentnei este mai mic decft a smaljului si mai apropiatt de cea a ‘sul, situindu-se pe seara Mohs fn jural ifrei S. ‘Spre deosebire de small, dentina oferd pulpei o protecie insuficientd fajd de cexcitalle fiziee, iermice, traumatic, electrice datos existenfei in structura ei a ccanaliculelor destinare care conjinprelungirile protoplasmatice _aparjinind ‘odontoblastilor precum gi fibre nervoase. nfa canaliculelor dentinare oferd cil de pltrundere fn pupa dentar8 si himici sau bacterieni ear au depiit bariera de smallsnus 09 odes Uf afi Us W229p auoe 2[2uN UL ase eur a9 amnzodsp ap uns APSR farios ota ane Saye a we tne > yunap nes uepsnoos gunuep giunu2> ass aideue Rdap MENLO} wun “AEDS 3 wa nep net v sreosauny rounziqy [ound grwesueduion a9 “aidope s200%8 aan day Wg cinouip efdnus no EPO Sul Feeasou) nu wzavodounioq igs U Jap FeasnionasInatip Ys ppeoued wyezaussounu9g or ap aay #8 usu shuesgne up aed seu ous 39 ERE suouerqonopo ese etpau Penis "su, ypueg o vo aede eunuopand “puopodd aou 3 gue rey "ye2yfIeuR swayed wot sf yeassjnoson 9 80q weisap dja “oxpazaf rns erop eo ep fluo areca may aunaci yWuraNdwéled ap wedoxde yeu soo group 207 4 yotuistd pueszal 0 Basse PIBise a9 von woud UP UabeTo9 9p yeu 0 oonp aa orl Lsape oso os aunuop aye wef ap aay soanosP 40 iui ©. axe mu S2UaKt=Y 9p juPUUDp-ouaus> wauNlSuOL aay sheesh op 29 ant fused aun © Pozen as was aos aizodsp syunsop 9p fou thera no Vous ap tmu so[suo easpunngdans up wieees Rive ee iyo eounfouoy -(recmwap-ojeus rouniouo) sus 8 FuNGEp eAuip inanss aeoror ono pot Hepes od ot mya apes og sjunsny #$ajunoous no aueode) pape 9S 2d loys atsoe up aun ‘unUaP-eus aan eigen ey atutoantyaqedauld af[sofeu9 wep ayo 2] ofeSeo}ou0 vey ge ano “pos sul ugieo un ep “azepunses ajeojeue> Buysp 98 ojediouud 5 eo run e2c“UosNg ap wo" as nyrqeues fe aUA IMS “rouvoinnsoooid woesar8oud wy paisyza1 puna op wrooy guard Sune tmens (69 BeingorBoM eueD AY g "ouay vopmuous pou peadop pul Ratioadr BuO? USRDR! (Suny ep wouao.unopera 8(PH od 2s FeuNuDp re somos ede UN ‘ouuae9 svog] Suen ads nes propgoySuony aN WIsRUep ‘e038 feds no ‘psesune roapedu Gundsp 9p suee "uluap eu wutfouf vavrdosde wae pou “roloo wuUop Hoan winsto> od oe moe ojo 2g Faroou an sed fel yn 89K 3009 ap au ose eta eau «og eara ais “setorgzndsooo anpoguu: afsfoutpou 2p pulosy “quuotness Gao or ruornanu site p] 9p vaooo4y “wapjonzap today w stadai 9p apsoued youn res PLM ‘oquudlo feleegas baN02e=us es Feu 2p 2u0r gauizanday of “yaw amano op fu aap" 2p HOSE 3 oun satsve wievon es “(quosqut 7 "090) BHU au! sTUESIp ef 9p “sIbUNUEP 2ojNoH UES Mi ammorpvediod pop 1 gredndwuoweo no ojeezed Yor ‘s9UGy af aug Sr ini ap aj is 2nas00 S891 BAH a ass "aos ae can emo} qs “sesisuen auntbes aé ade aon pseooy “ldou dun Spence pone bps eso i gy poe ny ep ae pjonzap Indy Uj Woy) afewounpuny ralumsqes warez roe ee quedo ap 2[pysu 18 pjopesed ameuaiso no uadejo9 2p axqyy cup wate “ounnep ® yperauopuny Huasaas Bypepdss ais sjnoyeueo any “ppromsuen oe 9p sium 4s gnasouno ‘geqqereun oquzond you “rejpBaiou prejnyreueuiod yunuap 3p FuOz © Suede es n> raunuap uunsouof waoidoade wy sqe fu ojaoyouR> fran Uy “Salo soneurst doo sojurBunjand ae yeogrus woo a “reuooxuyoo[nteu9 any exmy puysy ‘9N¢0 nes riuezuo toofen no (apunses jnoqeun) azeoqeUT wheounmes wasesqo tod 2 e[eamd ezajip ej auaoyo ojessonsuen ojos ag “¥ 02-08 9p ws ledsun-nad aofonay ware ad aw}, fagy ap aEsdas WON 71) sp AbaUip Un no "2o.uA]uD as¥oAiaU algy wLapiaa fod 36 meds 9 ws IO “hoy acai op aun qs anesouno Tus Bx a8=9Y BUNUOP Uf 28unfe © nnved yzeenujsy 25 enzo usd anseqortopogns imiess up 16 puitap Bdjad Up tou puwonoud “sao. wy no ajqesed uns #8 urpunupus ws sendsip uns 2 “eiUOu -panj glumisqns uy 3eq0'804 eue80jo> ofauqy 18 earosqo 1d as “sleds 16098 up UDUEN 83021 2p saurnuep yep ne-t i sumo requ w azvoremud Yate 0 9p ¥qIOA aio Yo atoptsUOD 5 bois sun a4 arog) B rymeds wluasi “spose? wy tods op epour glesourEpUTy lunsgns 0. aura area isnuy feds un yewluapiaa a8 sye|owurs Te EaUoe9 Dysaraled if teasjaqowuopo eanSunyaud prea amo puojs0 ween any "pueden BUDtgeoxs 18 aeuiozoqe nljouesd ‘soneuseydorond squsurqy aw09 souaqut uy auueD 1 smn fpuiquisu ¥ arsorgzundsaioo wou/Bunjsd ap snfadun anf op remfuoow oso gonwulsed 1p vaufunjalg “sow gugyf Rneap aNSunjoxd “zdjad uy wuEMgS aFY|GoWOpO piso e gonnuisedoio aufunjead 0 argo 2p rednoo a1se seunvap injoqeueD 23 uosonu | vj upd EOS ys imljeus earordoude wy 29 antod wo1om gE 2p [aaM “eip ne app ‘padjnd wacaidaxde uy "uuoyyun 2159 nu aynayouRD 18208 [eugte) “RI NOIP “ei ¥29 uf 1y29p [ouNUDP # prEuosoD eaunyiod uy axeus Feu ais> zojaroyfeueD URWINN “tens reseyd uns 2ne0 u; vouni#ea ydnp 18 sap oso Jojajnaeued e=ieysUDC] (gunu/900'S1) tnynjewss wasoydoxds ‘uy aur tour 1 (.umay9¢o' sz “¥00) fodynd eozoydoude uy Fleyesdas op eoyenun od azeur yeu pum ty os2sy8 95 ‘ews ef péjnd ef 2p etuefveup ‘areper 40 fattzodsp yuorep “ep {uu ad areunuap 2[n 9p QQo'OS atpou! Ur ISIS go era}oidy 9g "aPUNUApooU ‘run ey goed gredynd ws rane ep puny a5 a> “azeunuap ajnoyeue> Hnunuep Aga) NNossuunu uureaud gunsop utd ojeeroasuen yunioes foun v yovdoasoxoqu PourSeUs] eqeuorfounjopiow e1ejoese9 Hy ‘ujanadoonu 1 yuna foo.oa ap wwuzzaida) Ury fuses “ua80}00 up 426 9p afbooud uy pupae 219 FoUNALO wounIDeLy “a nye

18 ys ososy os 89 op unis HeinbdeopLy as afsaure wurfoey} fe THouodwoo nediotg “yousy ap 9 pose wa Chu w 95 2p ey 02) ron0 ghumsqns uy prefoq your ypu mse “qUIDS UL "946 =p HOS ALD jesus shumsqns uy spas iru ufuoo Un axe apo “oeus na ainda @d|UI]YO e1}9B2D Ep} i WAVING und WOUMNLASAL VaRLOMULS wi BIDOTORWD ss %28 cARIOLOGIE functionali. La molari si premolari se depune mai ales pe tavanol si podeaua camerei palpate si mai putin pe pte later ‘La inzsivi si canini depunesea se face de obicei in dreptul marginiiincizale§i jurul orificilui canalului radicular. Prin depunerea dentinel secendare, se micgoreszA volumul camerel pulpare avind rept consecingS impingerea stratulul de odontoblogti care se orientexz% pe mai multe rinduri, Dentina secundard are dispoziia structurald a deatinei primare, prezentind inst tun grad mai mic de mineralizar, find format prin imensificarea activitiit odonto- biagtitr. iin arumite modificiri patslogice ale structurilor dure prin abraziune, cari tmilolize sau acjiunea repetatd a anor excitali fizice pe 0 zond redust a suprafejci intel, se depoviteaza pe pereii camerei pulpare dentin secundart de reacjie denurits si dentind de reparate. Ea se formeazi pe zone restrinse, corespunzind suprafeei pe care se exerciti excitaja stare un caraeter de aptirare prin crearea unui obstacol dur in faa agresiunl Formarea ei este dependestd de activitatea celulelor mezenchimale cere s-au Giferenjiat §, specializat tinzind si suplinessed funcyile odontoblagilor care a fost lezaji catorth agresiunil, Crearea pungi de dentind de restie se face inr-un timp rapid pentru a asigura apdrarea pulpel, Din sceste motive, caracteele structurale sunt deosebite de cele ale dentine primare, Asfel, canaliculele dentinare sunt in numr redus, sinuoase si subjiri, sau pot lipsi fn totaltate, In aceste eazuri ipsese din stratal dentnarrespecti fibrele Tomes si fbrele nervoase Din punct de vedere structral, aceasti dentind prezintl un procent scAzut de siruri minerale avind o durtate mal mict decat dentina primard. Fenomenul de mineralizare al canalicilelor, cunoscut sub numele de sclerozi a dentine, apa initial la canaliculele cele mai fnguste, extinzindu-se apoi la canaculcle principale. Scleroza progresiva duce la dispariafibrelor Tomes. Datoritt acesiui proces de sclerozi se mireste translucidittea dentinari, micsorindu-se in schimb poroztatea 1.5 STRUCTURA CEMENTULUI 1.5.1 Caractere topografice ementul este un complex organomineral de origine mezenchimal8 eare acoper Fidicina dictelui de la coletul snatomic 1a apexul lui, asigurind fixarea fibrelor periodentale STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE 2» 1.5.2 Caractere chimice Cemental este consttuit din substan organick 50-53% si substan anorganici 45- 50%. Componenta organic este reprezentatd deo materie fibrilark de naturd ygend, iar In compozitia anorganict se tntdlnese diverse sirari minerale si indeosebi fosfai si earbonaide calcu. La nivelulspexului dintlui,cemertul patrunde prin orfciul apial, pe o distant de 0,5-1 mm, conturind acest orificu, Desi reprezzntarea componenetei anorganice este mai redusi fn cement dectt in dentind si small, dispozifia structural a sirurilor minerale sub forma de cristale de hidroxiapatité este mai concentra la periferi. 1.5.3 Caractere morfofunctionale Cemental ete constituit din punct de vedere morfologie din dout componenete: ccementul acelular (fibrilas) gi cementul celular. Din punct de vedere cronologic, ccementul acelalar se depune primul, din sacul dentar, prin apozjie, find denumit frecvent gi cement primar; cement celular se formeazA ulterior, find denumit si cement secundar. Cementul acelular, fbrilar sou primar scopert dentina radiculark pe intreaga suprafaf’. El prezintd pe sec{iune numercase striajiuni perpendiculare pe suprafaja extema, care corespund taiecelor de inserie ale Hibrelor periodontal. Lipsit de eelule, ‘cementul fibrlar dispune de un sistem de canalicule fine, radiare, care asiguti -ozoajoud ezeiods 18 gonsot0id fajod) ‘prezesed-coqunyo ezaiod!) supnsox syuln un fewnw 3tp “ezsi0d! asvosewn Binosip u} size © aieitap [aus je akmapoud op rnjaustuessus varndea “yours woroey soun yuniloe Je Teifzat 89 Soatyoa quay arede goewap wuHo soLuTzeo v exworHzA0) arequofeu uy w8e8 y ayeod nu {wISIU Jojo! [njou azeInonNd sou NSE; NEW rho emis sqwnu uy Moq “Tojouisjues.o guiaIxe mes gUIOIM oUIsyO 9p ydojnu fuorseyHeunuuouy 19g ne asap Fu eBSoIedon> uj "oyueBoyEdone 0}90, vvgpdoosns (pays § up) vaso) un a opqewwouuny awuauye ‘no ouslouno 2j20ng ssoyauoqu oun © duyp oy eounylsaI RUsSOOU PSU M9 OAETOP TAD foun eareuoy nquay IOl@W|UVBIOoIOR Baunioe Gas arEwap amnp aojuMNsel B HIT! Srlnusip o-nuyd pewua!e9"yuo1Sejn|nu Ie0g o eo amede yuaD ixeIN00 198 Up "expo gdp insayvau adonude puyupus “uote fasno w eum Pxfoanstp rqndzosns oy gs tuxunio UIp Ins} anp yu jo Bo Nopesed wsace yaeluapiaa vaucug "ante 2c1"N rnuustuedvo oy}oods ais sour ynsao0ud yo jude #8 wrangns axnqaxy, ‘rvaaauquis axzyeiounep ‘ap syuaueuuad ojosaood aniulp tojeuggyoo yagqinud vlupoasuos aise preAwo auntzo| Onn Sheatowu opqjesona2 pei oreofm9 romeo, wamneysmy, ap € guns. mane Anup laponuy e Temsgjsop ANWHUIp sa0axd un e> yung aso prewep ee sul were wy _gadnd ounifiy ual uy 8 supp _aanp sounanse] xzoucou pupooaoud 90} yuosouyfiy suauiounfpugf yevemode 2409 ‘qUa1> ‘anussp s20oud ton, asp aSouunap 0 "Yano v use ofp weBo| IS eI 2jauiNU ‘9p ypuogy“qsss90%;afnjax2 no yjeog 0 to erexapisuoD1S0j¥ ErEWAp vino AY, “(qojo0#infep) amosouno sovojored ano Uuip wun for up guEpeour pupindou ymmuigt08.0 pusex uy aSojouD pupl 2ojuod ‘sapoud un yiuaidat Braap be aiZojo}euNs ap aurkeinong cok wikd2ou0D uy wear [nxpau ap Heyozt aux azv0s nes |Snjou o|dusoo Wlup ad wIeporoyu 18 jeang yrupour no weiUo9 uj yup ad rouNW yyOXzop 2s EUED “pIEINIpEL Nes yrELOI0 filzjano 9p aiewuin ‘esorsa09 wfonnsip 48 ezo.00u puyonposd ‘cieweyU 32198589 BrRy Stojaiuyp afe acnp soqumnss} [8 s1UOND Anonusyp svooud un aise EuRIUAD E}26], BHYVLNAG IFINVD VINSDOLWdOILS wantolidvo syefseu sojredowuopored ynsno uy seojomd wpsyIpoU sown yok aso 8 ius 99 yrhtopomd aywunfouny yeifeayzanofuse nquod anuoduy oyoquou ase00xd muzaid- oH uj wos os ar iuodedoo aeso}9 Fre TevoHouNy 18 wBojopou uy Boru aug “pjoUoWOpO w gesnioNns yieouOdeD O 259- ‘pyeuojoury nwononed ep as 0 puzand speed UBU_D Fo RIsUOD 9 A; IH0D UL “pope Porn _2uoustposso‘spromedyy yeojnsaqa cy stood pny apo EAUEA Ghopesdas mseidap “aaj. senso yousneunen uy sonpoud. oF slqiozay Suozas ap auuousy x6 ss fou Eisen ajod nwuauao ‘afjzode ap gaye Up “aie erprow vo Spe2ua yunjooye uy anode wzoqwowasodyy oremdar eawouy 9 gzortousssiady 9p EuLo] [gas ruau9 ap uouncop 2 suuajasoe o b> 6 FyUIRP erewopared ejexcey, “poate uc @ rin ‘2p sojeustursou wasup e| pUrnquos yuepoLed atte ap fsapeins wos Purmuonap 29 aeipuoo "uetogpgssleexdns 2d wuoyTunou eoej oF wWatiao ap viveode Frage np astovfosiady 9p ripuao wy 8 oepaxd as inrautoo wrdodi sojoqorny ant tose squfoury wf aiouses ap ryutuopased reno aoulluau ef pinou09 99 ‘oloaaid YoWsU=duo> oiFojoIq s2a0xd wn 22 1HDUIE> Jp mnupuoo tawsundep “apy (ladseyo5 asGL) aqeuopouod aiqy Joun wambeias Tiwod.peseaou 289 ‘onsiooee9 sa00K) “RUD op -EnuHUOD waroundog “asvaesourl ud yesozunie 2 amo gpoiuouio eueisqns aioe tansy ‘sojepregezyodoonts eafezuaunjod up renzas yoquesi0 souRW O-nUy aIexy Uofejos op soqaugy earequeiuo ud yzvsnionas 25 afetu0joau 9p /vaWa> “ailgoza 9p ass0ud“51F0jo1ed {8 soyfojor2y wlpuce uy “guropaid pun sejgoaye [N50 9p auigaroap axds “yuniens fou ap yuuco efreeds oso yynuvousa v yOIO(ory FoNsuoIED vpdoug ymuutao © aurea lata oan now puweu ap ajauor up uszaud ase Reap rz}80 poe qu es anou aepueyez}odoonw rowopaud sowop, sanutid jens uy 6 axyapoxeut sjouor uy 20 ‘pipe pueyez Jredosnu asaya 9s axyoja saquavodioo [ods uf ‘njuvowao eons oy “aneunuop apanoyeun> [ap gotioqsiour tenn | 18 enjayuotna9 ojaunoey ear azeaqunuo> 9p 2vor FluepiAo uy osnd 980) Me [aA F998 {P1 axayduroo sorfoqaout 220034 Joun ynspas 989 “yuiop FS quowso anuy preeavaat S@IDOTORND 9 OF32 CARIOLOGIE. Potenjialul cariogen al alimentelor este conditionat de canttatea si caltatea principilor alimentare. Acjiunea alimentelor se manifest atit prerezorbtiv, ct gi Postrezorbtv ‘Actiunea prerezorbv’ se reilizeaza direct asupradinilor prin cali fizice ale limentelor substratul lor fermensbil. Alimentele due soicité aparatul dento-maxilar, stimulenzd secretia salvar, activeazd circultia si metabolismul local, se potenjeazi futocurdjrea, Alimentele moi si lipicioase sunt cele msi defavorabile datoriti hipofurctiet, diminudsii debituluissivar, cu exacerbarea florei microbiene pe substratul lo fermenubil. Acfiunea postrezorbiiva a frinipilor alimentare in interacjiunea cu procesele ‘metabolice generale si locale influejeazh gi ea structuraes esutuilor dure dentare ‘Astizi se consideri cd acti factori, eu implicare condijonaté in producerea carie, ‘sunt dispusi in wei mari grupe reprezentate de terenul favorabil (calitatea smaljului dentar si a lichidului bueal), microflora bucalé cariogent si substratul alimentarfermentabil Cariologia, devenitt disciplina stomatologic& de sine stittoare, are cx obiect de studiu consecinjele interactunit complexe dinte lichidele bucal si placa bacteriand asupra lesuturior due dentae, dar si posibibtie de diagnosticae precoce, watament inesceptiv si prevenire&lezunilorcarioase necaviaue revesibile. 2.1 TERENUL FAVORABIL 2.1.1 Calitatea smaltului dentar Rezistenja smaljului dentar fajt de carie este, in bund parte, condivionatt de structura s3, care este determinati, [a rindul ei, pe de c parte de influenjele ce sau fexercitct asupra dintelui in perioaca de dezvoltare, iar pe de alt parte de influenjele exogene si eadogene exercitate asupra dintelui adult {in perioada de dezvoltare dobtnirea rezistenfei la care a unui dnte repent, aproape fn inregime, achizitia aestei perioade, find tibutard desfUguriri normale a {wuror metabolismelor intermedia, Instalarea_unor tulburtri mietabolice produse de 0 alimentaiie nerajionali, discrinié sau boli intercurente, pode avea o serie de repercusiuni asupra germenului dentar in formare la ft, in eazul gravide, sau asupra dezvoltrii si mineraliari dnyilor permanenyi in eazu copilul Consecinja acestora este o structurare deficitars a fesutuilor dure dentare in ispunerea ctisalelor de hidroxiaoatité din smal si din dentind, int-o athitecturd « ‘modificatd fati de cea normald (displazi) si cu micgorarea conyinutului In struri ‘mineral, corcomitent eu cresterea cantifi de jesut organ (hipoplaai). Displeziile si hipoplazile fa: pare din grupul distofilor dentare find capabile % favocizeze aparija procesului eaos, sau si gribeascd evoluja sa prin acumulare de ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 33 1microorganisme bucale acidogene si hidrocarbonate fermentatile in defectele de structurale smakului. Gravitatea distrofilor este fanctie direct de momentul apariiei tuiburirilor imetabolice fa cursul formfrii smaljului (ca eft mai precoce, cu atit mai grav), de intensitatea si durata acestor dismetabolisme, de acumvlarea mai multor factort dlismetabolic, precum si de Insumarea aeyiunli acestora de-a lungul mai multoretape de dezvoltare a dintelui Din aceastéperspectivi, cunoscind eft mal bine factori care pot perturba etapele de formare smaljelui si anome: constiuirea matricei organice, mineralizarea si ‘maturarea preeruptivi,crese gi posibilitajile de prevenire a carilordentare. 2.1.1.4 Perturbarea formétii matricel organice a smaltulul + caren(a in stamina A, noma informele foarte grave, poate genera leiun hipoplaiceujone al incisor tempore, Uneori se intlneste toca organ soli, cusses formirit de smal, soit de lrprea zone de predenting si Iminetalizarea parle, deertuas, a dentine primulol molar permasent + carenja in stamina C, in caz de sorb infant, poate produce micochistu si_mieroheroregit in orpanel smalls, La ads sufernd de scorbut nu apar Thodiicinswcturle in smal. * rolulolgoeementelor.Prezenia in diet bor, wonadiui, molibdenutu Imanganal, aor, tron, lil cyprus, fm perioada de formate a dialer & ‘edusfeevena cari dente la bola de experent. Sua const cl uncle oioelemente sum sunt bor, tora gi molibdenu induc modifi in morflegiacoroanlor dena prin rotujcea vturi cupiilor,Ieirea 4 redvcera sanjrlr ocluzale gi chiar mtgoraren dimensinior, defavorizind stl 2cumuarea resturlor alimentare,Seleniu, nschimb, are 0 aciune conta, favoring aaa calor “Trebuie™ subiniat cl scjiunen caroprotectoare si crofavorizant_@ orlementelor pare condionat de cenatea ingeat. Aste, canta exagerate de Sonu, mlibden gt bor mresefreeven(a sailor, far april mist de Slen devine ‘aopotector, cezacedovedeye clo erelere foarte importants duce la un eect conta. * principle mitrtive(gacide,poteine, ii) CGluciel ar Fvorizadebutlproceselorcarioase numa pin mecanisul local de ferment, i i print inlvenlsistemed i ehiar structural. ‘Alimentain sachin protein, in cacind si alptare a ins 1a descendent sobolanilor modifi’ morfologice eu diseriia unr cuepti gi reducerea general a ‘Soroane dena. Dice cariogene bogate in zai, dr iste de acai gras ese, su generat Ta {obolan ervn ever ale adamantoblgtler Inst de osructurl neomogend cv Ma neregulriti 2 mate small, conferind specu de “agure de mire" * bolle ifeco-contagionse Ipoteaa cd febrele erptve ca rujeota,scavaina, varicela sunt urmate de distal dentare nu afostconfrmaté pina in prezent. In schimb rjeol, ite sptimanle«ssea gi anova de sarcind, poate produce 0 hipopase scceatsata small ta opiseang fon ai asus 82} + stead was) ona ye 861 - aang uct op ste eps oes no ypu afesuo anagsvda! pI ENON wfdond eo SW opt eve eo un od oy esc EU 28 edad apaoponed sound apo> fo lls 9 ir pee anes an ed spun wsfussoro sno ‘qeopone fund up Tp ar 25 sn wee uae dy one at 50 HAL ong ren Phe a nse ao fey HPO! wou eazy Aendord V2r'e Jeong inpluory 2 be “a op css ms sud # sd xp oooh anaue soU98 UP TUHRNS 10 pong ious ous an quo =funqus IsuSH uy UIENS AAA, : nena ppe pa 3 ous cma sagan ap wound wp “we gous KS una PN FARR oe Pa a aap nad 39a eodopOI 2p DLS eI hens Sood Tycoons jo pis 20 NE a a1 ae nappy ai Nove ob # or ues ns Hea ee pon 0a shee yoda 8 fe NA UP 2 eam tne ep gepane wor yoo ao TRIS HD ea ree vo ur uo mn ap opwn brad sin elo ee 0 #2 1869s oa mE zp pono eyo ad 95a) Hsu day oi ne oa ee rg i ann) OTS Senin nm fy 28 LJ en oe nna np sr ews fu e000 ws + a ere oud ster p gto Poul et gt HP Pe doa os yecezujoeo 2s uz IMSURU « ne 6 est Li y we *gautyu0d ogasigojue © pads of rs uso yonuap 2p emany 29 up up AEROTUE & se yon nF fool ©] od non ed , sreassp 1oun viuigasuoo 1j 120d aferouru 2p tures wasn eae ne P “uindo nuodes wsispd 25 naguadfesoy mo ap aeusune msde 6 epioe zngan Ae ON oypu as sneesony Wamu} wy eandrussd yin eppouod i asoppoid n> SI 92 4 aan eaten op eves anoedsnd pos uc seoreuadon ‘varmyoedso wzyoaey yod yunuep 18 yews wp osuordt ‘soluo} a(unquaIyos: ey wap 10)e819 © URE . sp you oun taro PeOUONE ay sefso 0 90 278 ques wy snOUAINOHPH 9 21 ro ya ore gama vppozad uy “enyayouss fe 210e8I0 ‘anjnynuijuod wau99Npoy rng “angidnsa2x ‘arsajap gupdeo yniyuss yeo8uoo yay “asz-t gosvatydap you no ys ous wp aue8s0 reyeUs op rerUED‘erkdnse no gp 0a aad pussy sing O-UEpHRaRae pay nleus we Fou wluamsnsuoD tip st adeoide ejurauda epeoued ysooe yrandoouy e| a> “yous wp oque80 Imjojusiew teat e] aaned 26 aseomnonaeds ape ap ugoso—p LDUIPOW, spinedoyoupiy yfewuyessu> e aesrjaue § azezesou 2p trnssa0x4 earanuquos ampsuod o sprouse a5aze w ynluase eonsimIoeI) ninjous @ eaydnueoid yugimeu eoseqinuod E112 -soynSeygowopo wsdase 18 ofupysps 28 amo yresous® guejnj90 gorxo aunfoe o sonposd wyploups0diH, “pougs v arezonsy. ‘2p Joqugoyrpou yiuotep “wepunnas ards soyue> yphuoazayy wounSsi “yIEZIpIUL sinus aiso ame ‘eidavo ytoads uy yzeohuonqjut sep voueouoo yuLzRU w ooUN v=rs9npeL no ‘aituap soqpnunsal vamjonzap 16 waxafaro reasoye puoypioy vluaiunsuy “ytldnss varopspiur e| sonpuoo 29 eae ‘mynhyeus 18 founvep e eurztesoU fp weo 18 wo “aout © sIeWUO} 9p wpROLEM THE PUR!aJZAUL “axEoXzap up oq ‘udnie feunu 2199)9 axe junyprauoued ofuayoyasuy “ayououz0y |4—I3940P + “poueus yayuuoy epeouod wy x8 zyyo purvenconu rnjljews opmusou pyzyresouiw youn gqesuodsipur 189 CHUB A ojeD eAhuede zeoztIOAN 29 B00 ‘ofzafdodiy folus “Wun waresnionns w| ommp q BUIUEyA UT e}IBAED « “amo v|paussyzar varatiss [oop “yplowatfnjos uy MigaA|os osgonpas aroun xdoup am ews ango ap mynossy vaunde> “jnsony 1n]04 « ‘eon rinypann yon-tid Hsnqoa aihipu0 1 “ynososo areuqajos 18 ignauud no puaHDyap are UHEISUD o ynalfews 52U09 ifeuoqieo eosss0ap “aj oadsas soyluyp © ouea vj miagndaosns waxoSar9 fore aq ‘yous ‘uy sojeuogiea v gitarapd vaseodioouy ef senp 3eS03-n!I"9 INAS! 9p Lg35009 tiodes un no eewaupy azenyesoutur 2p aye ad enews eoumoye uy gat ama fuoqaeo 6 jj 9p ‘adsodoud wassup uy uesodut ep nges02p a1 40380}-n909 updo odes un warensyg soqyseo vitvede wzvaruone) nu (Et UL 1 e 2P) BIeuON iosoue op SHU IAN ATOUSMUTE IP IysOF-MPIE |mHOdEE « “ag ans amogoo mays yfewuaune ap peo 1 ojsoy 0 elypso> na soy oyno of ehiaea! yerapoye nu Janiouns ap UagpoU tse Ho “TEIUAGS 3 7pupuep tngonsysenu 29 1 suru anesiveg pass 2ep“uuoy sol ap warynaso ape aise MU am> Ut 50} ap o:19as00p ads “err zeus yanuluos ys excep» pny “rows wy amp inp ayumnsel anMNUED nga note 9p 4nzFOs 2:09 nHode yO red af "3os0p 16 MP|UD wy wfuDse> « Inynlyews eourew gzqesoujws eosequnuog Z4% somse|gowewepe za 4s yuoBrup ye wnnza vo aesnyons NS U] HP Mos0UND 99 “PoUDUDSE oq % BUVINGA 1aTaVO VINGOOLVEONT SURV BIDOTORIVD. ev LSE Ee36 CARIOLOGIE “+ + clearance (diluarea substanslorintroduse fn cavitaea bucal®); = Iubrefiantd (prin mucin8),coatribuind la formarea bolului alimentar, deglutiie 4 fonaye: + digestiva (prin amiaza salvar); - excretorie (diverse substan organice sau anorganice, cum ar fi si fluor); « favorizarea percepiei gustaive (prin dizolvarea excitanilor specific. ‘Volumul zilnie al secrejei salivare globale este de 0,5-1,5 ltr, din care 10% provine din glandele salivare accesori, In cavitatea bucalf, saliva se rlspindeste sub forma tnui fim foarte subjire, de 201-0,1 mm, in permanenth migcare, care acoperi suprafafa tuturorformatiunitoranatomice. Viteza de deplasare a acestu: film poate fl extrem de variaté (0,8-8 mm/minut). Ea depi-de pe de o parte de cantitatea si calitateasalive iar pe de altk parte de migeaile imprimate de musculatura parlor wo favecinate. Exist, chiar regiuni in care de regull saliva stagneaza (suprafaa vestibular a frontailor superior sau a molarilor inferior). Secrejia salivard se intensifich in timpul masticaiei, in special pe seama ccontibutiel glandei partide si se reduce marcat foe mese sau fn timpal somaului, cand aportul glandei submandibulace Ia saliva de repsos ajunge de trei ori mai mare ca al parotide. Se stie cd salivayia abundentt contribuie Ia actul de autocurifre spBlind de pe suprafaja “dentariresturile alimentare adereate, impiedicind concentrarea_florei ‘microbigne rumai pe anumite zove si dispersind activiatea enzimatick tn fntreaga cavitate bucala, Faptul cl din fontali inferiori sunt cel mal pujn afectai de carie se ‘explie& prin ances o¥ sunt cel mai malt scAldayi de slivi © alti dovadi este cf, in caz de diminuare a cantittii de sativa (boala Mikulicz, iradierea glandelor salivare etc.) cu de respirasie oral, se observ carii multiple ta special 'a din fromtali ar uneoti spe fefele vestibulare. Exe cunoscut faptul ck bb gravide plalismal nu reugeste si impiedice intensificarea actvitqiicariogene, ceea ce subliniaz8, o datd in plus, complexitatea factorilar care concurd in producerescarei dentare. Slalometria consti fa mistrarea ritmulul secreieisalivare si se exprim’ in rmiminut, Valorie normale sunt de 1-3 mi/minut pentre secrefia salivark stimula, respect 0,25-0,35 mU/minut pentru secre salivarl de reps. Sialometra este indicat ia: = hiposialie, unde valorile secrete salivare stimulaie scad sub 0,7 mi/minut, iar cele ale secrejei de repaos sub 0,1 minut; inregistrarea pacienilor noi, care prezint leziuni carioase; + apresierea eficienfei tratanentelor proflactice sau curative asupra stirit de sintate oral. ‘impel de clearance salivar reprezint interval de timp scursfntre momentul introducerii unui aliment sau substanfe ia cavitatea buceld, cu declangarea reflext a secrejie. salivare si momentul in car dilujia sa nu mai este capabil s8 menjind secrejia respectiv, cae revine la nivelul cantativ al stadiului de repaos. CCearance-ul salivar, ca proces fiziologie de diluare a substanjelorintroduse fn 89 ap iesoy ap Tamworth yes wy un soylyp yest wy uy pupnsed “Rae up nage 22 ime w unuods easnioeid Yay € WnaipueLugns w= yf xg> (NM 17-6) evr wages uy ie RIvszaid “POR yRo7OUs nD Fuoioud 0 asa BUpLO;ES ~ ausayss apuraorg ‘pueBuo HSIEH, cgdox asqunupe ten up ayy eed gieauaf ops od vanuonas aud sages ynyeony myn eax = ‘sud ads yavoqoo syeang towpioe pug niaqe> ap sunsony. wp sia rasesaqy> wd ‘tes faienuaauos ofp ansee Uo99pe! 9p 709 Uf 2UO} FIOM nyojanu EaITAESS)~ pots yoetd exp soyuesiuanu0o raseze¥9e|gupd aomezayo op dun anesunyaid yoda vamasiuupe gdap sony uy ousuoioeg wogid raubeBoquy - slusagns ae no anesndUoo Yeap Bat Yu] Fu Yu LOVERS! soqe aqtncen 9p 5)PU! Ras UW JRULUUEFz0q op [oa oun eases = "20 uo p-aoueiva9 ape azenoqued ajodse aun RU SIX9 snjpaony eaeo uf go iugNs aingan “pass esses ouInd yePqoaus aie aOR dio 99 avaulo> sosnpoxd 9p "yUbsqn® a5u0 raed wo “IFaE Iso wsI08 ROE “Teas aounlva}> 9p as 1nd 2p 16 apuidp inyuony © KoHoeyoad wlvopu e208 amjdorop upd ofvorq eloy ywuIsyoqEaN as-npuRgiMed “(RUIEUOOD op Jo! AME tnizaudeul ganigooqEz]oua Wqiyut as zou op yunsony rauLos Wd rexdon saioq ays adoou tony ¢wamorea ads ‘rvoqoo 18-444 pape “Ho20 op soej0pfaluvzaud wzneo wp yesinau de RAIOND] a> Frowe ap eames noua 16 ribo 2p s]9alq yuo eeeeyoo|q ayes fUOM hme © “af wesnoo409 wyoop emu yu YO 9p ong =P OIE CRU 1) sEATES seMUIN |e SPAN TAHNION TPtaasgor ‘e00 op mrwons aenta0%09 0 v] aBunfe os Bu gz'9

Inze9 Up “aur wares ood sn 14d yuwasas uns ad “ous oo ame gordi e909 pL au ABO! FURNES Sima, sou spegiios utp [1se80 oraao of sonp 2pPi8 ap [oUNsUOD uA EE Senter noe aanryp op raapes8 ap iia) a9 (899g FAP if gueyaneg wood ana nage eamedog oorg TPNH SEP Moje UL eg Te Jo aod uooun“pveuazeg woe ont Tees easeesautuad 2se2 0095 > esp "no ap Hej ty remvesadns sof se (0g [NPKOH (BUOY Pou Wy “qn yovoeony none op yo} szenseidn)gonstyo wes = roles nnoqe ©3305 td 9p aukar9 o capaud meqe> nua “yuoreoee sojtapo womiqns ep stood JERS ono uid “Geares jaye dss) puldioo%d 16 anon apsunsouwe - ee BUVINAG TARIVD,VINIDOLVAOUT ‘aIDOTORIV) aE40 © cARIOLoGrE Sativa mai contne ae ensime cum sunt foxftas aida extrac nespectice, colineseraze, aldolace, betaglacoroidacs, succinseidrogenesa, peroxidaza, danhdraca carbonic, kalicreina. Alltur de cesta, fn chido buct, se mai innese $i serie de alte enzime produte de microflora sau jesuuile moi ale cavitjibucale, cum sunt fxfiaca Alealind,caaleze, heluronidoca, proeinate, wreaaa ee Sistemele tampon salivare. pH-l salvar preznt vari desat de mari in corsulzileiirfuncjie de prioada deactivate sau repaus salvar, tpal de alimentali intensiisres secre salvar Jin general, se aprecarS cf pH-ol seae im timp som i crt in masticafici, o dati cu intensificarea secretiei salivare, In cadrul sistemelor tampon salivare, bicarbonajii manifest de departe acjjunea ea mai puternied, Tosa au un rol oarecare, in schimb aportl proenelor $i alicoprotenelor ese nesemnieat ‘iste acta earbonlerbicarbonat, cel mai puri sistem tampon saliva, ete caracterizat pinto extrem de mare Muctuaje a concentrajel fone biarbonat ine Saliva de repos (I mM) i salva secret fn itm maxim (Dm). ‘Sistenii stat anorgenic, de concentra saat, ae maim ficient fa un pH cuptins fire 68-72. In sliva simulth aconenrd. dab. Devine fash principal sislem tampon salvar in salva de epaos (10 mM, detnénd un earecare rol iin cea Secreta in rit let unde bicarbonate unt re anti ‘Sisters! macromolecular protein cone tn jl pcs 4 prin sterile de legare a pocnior de hidrogen cin macromolculelesle, De rns ein anamite zone, cum aff suprafaa mocoasei bucale ta dingo, dit cel mai slab sistem tampon Saliva devine cot mai important, graje concentra lacale de depute supriare Bicarbonailor i fosaio. Capacitatea de tamponareslichdvla bal éepinde ~ variate pH-lu ting, deoiree sstemele sale tampon affoneazi numa pe © anumii pl de valor, specified per care sistem fn parts ~ reologiabucal, care dinjszsistemele tampon prin flim salvar in zonele vias; = iam secret salvar, sit nde o seri pternic diminaeass ecient cdiatea prin einoiea rapid co tampon preasptearecompenseazt depeia de CO, Prin tumoveril secelert al filmuli salva; = yaoarea inal a pF-uuihucal, dat indo sistemce bicarbont gi fost au eficenjt maxim la un pH de peste 6 exe de asemenea stabil eX sub pH 6 caaciatea de tampanare se cedace dase, dar revine sub pH 5 cd se aciveaz ise ampon ‘macromolecular roti; = aavidiate, scesnd putemie din cava bcarbonaior spe str srini, dar rescind imeciat dups natre; eapcittea de tamponare a salivei nu este afectat de alapiac: ~ sonraceptvele orl, care ces capita de tanponare prin modifiaren de naturdhocmonal a mula screed salvar mpl ETIOPATOGEN'A CARIEI DENTARE. 4 pH-ul cobertt al lichidulut buca’ mu ofert 0 protectie antcarioas’ eficient, datoritl slabei capacitii de tamponare « aciditiii rezultate din activitatea enzimatic& microbiand. ‘Un pH aprepiat de neutralitae sau de zonee alealine, dinpotriva,ofert dnyilor 0 proteefe imposive factorloreariogeni In general, se apreciaz’ c& poate fi newralizat8 aprospe 90% din aciditaten bbucala, cu condijia ea sistemele tampon salivare si acjioneze practic la nivelul plicit dentare bacteriene, unde acizii organic} scumulati coboard pHal la valori capabite si demineralizeze small CCapacitatea de tamponare a lichiéului bueal poste servi orientatv gi ca test de aciivtare carioasé, desi idealé ar fi determinarea efectului sistemelor tampon nu in salivl, ci fm placa dentar, la interfa cu smalful sau cementul, acolo unde se declangeazt caria dentar8. Remincralizarea smaljulul carlst, Saliva umand are un potential deosebit de remineralizare a smalului eariat, potengal destul de constant la acelagi individ, dar dliferit de la una I alta. Mecanismul const in precipitarea jonilor de calciu gi fsfat din lichidul bucal sub forma unoe fosfayi de caleiu insolubil care se incorporea:k fn small, desfinjand defectele incipienteapirute prin demineraliiti superficiale. ‘Un impediment, deloc negliabil, a realizarea unet remineraliziri optime ft substanje organice din lichidul bucal cum ar fi mucina, care prin finitatea sa pentru hidroxiapatitl dX nastere unei pelicule adererte la suprafata smaltului ccurol de barierd de difuziune tn cal trarsportului ionic reminealizant. fn schimb, prezenjaionilor de Alvar constituie wn factor important in faciltarea lor femineralizanyic&t mai profund in defectele de demineralizar. 2.1.2.3 Proprietat! antimicrobiene Saliva conjne o serie de factorianimicrobieni capabili s4 modeleze colonizarea cavitiit bucale de cltre microorganisme orininhibarea metabolismului si aderenje, sau chlar suprimarea lor, deg op mportanjei acestoca sunt divergente. Lizozimul este 0 carbohidrazi (muramidacd) care scindeazi peptidoglicanit din constiuyia peretelui celular al_-microorganismelor fntre acidul [N-acetilmuransie si N-aceilglucozamins, Lizozimol inhibi aderenja bacterior la hidroxilapatté gi provoacd liza lor. Fiind o proseind puternic cationic activeaz4 de asemenea autolizinele bacteriene ucind in final tot la distrugeren peretelui celular. Este mai. pujin activ pe imieroorganismele gram-negative, Activiateaanticarioast nu este ins concludents, desi sc{loneazi in iro asupra S.mutans. Se eisepte in cancentrajie constan de-a lengul viet att in salivl, eucocite eft stn transudatol gsngolui gingival, Concentrafia.lizozimului fn ichidul bueal scade pe ‘sura cresteriluxvlotselivar, iar mucina se pare ef are un efect inhibitor. Lactoferina este 0 glicoprotein& (polactoferina) a citi ativitate atibacteriand se bazeazi pe afirittea pentru fier si consecinjele metabolice sare decurg, Se gisesteaeod apion(8 uy s0g atleneaunye o sop ‘ajaiuip no auatiaieg woe welapnay(myaate Slianqlozoiasd sede abaja 21908 “Inde 2c “2se0ur 9 Jojun|qnp vazost floods i “ofteuoquesospiy O# 2] aanoe Ur of29 ouaBoK ajo ‘UATE SUC Joje}EUoqeooIpIY je vaBoueS InjoY ze -eiorseoe luau pauluap 2yepHdtinssoxe sey sO} ‘ulunde yzveztion2y implyeus foouneu v axeuu ap epouod Uy ‘sojouprosd 8 njdux9 2p "iStoundsoun esc yo rasmesuoo agorgaupdinsais9 ni pansadsiod piseaoe ura “onseqyoxd Jowons wwe wodui, un puly amuaue syidsuud annyp apenues modes ynisedse Sho aus rogaryss somege2 mymogelp |S hnzago “as|noseAoHRD sojHOR “azmU|p Mino ojeenea anatad areayuwss 90] un yénco uesodwaywe yrymigowyfrT=RatTy TWaVINSWHS4 HVLNAWIV TINivHLsENs 2% sony) op yluaiod seposd “njojeo ap esos usd “ormaeoou ‘awardioul soe vareaesoua yesurwap eAu0> nies wevofaqoud azep sjuezymsouyuioysluuisqns uy ouayeioeg yogtd Baresmns - ‘upigoroqu unyzape waseqiyul = sauapiiseg opptuzue 1 umnSues drud 2p afauaSnue‘suyonul 20181905 ‘yay sunwopasd ys amo. uj “aupuagop Tnoijad jayeodiwoo v yaoeas rowoyIpoUt Wid guodotma a.susiueSsoosoil0 ango 9p mjolyeus yuzzyuoqo> eamuoaoud - ‘plouaioeg 99y2 ud zeyp Hosun KeroNg njnusyoqeau wae {(casn auypore sluesgns 6 anaes vodure ajowanss wud asong ubrupipe eeuodue ‘gueyinzeg voo(d U Sopoud fue 2ojz98 ware ‘onusdow 20; sarod § vareunnyBe wud (2usoucs) aua8oiedoyuope sojsusiuedi00soqw Je Seay 20u0zee(9 2p rnjndwsp warennos ~ \gejuausay soja [e sears aouese9[9 2p ynjodusy easmnos ~ yeang jninpIyolt 1e ANuOresdoUwO In} 2S “suaueioeqnue sofZoo}q syoussyuesou & avedjopsod psuow oud ‘nayos atftoes op sjopnouod ul aapes vysnpu avyeds ep flume jagsuadauooenvenqtgsod pjo ‘sales tan eaumRu no zeUo|odosd sraNu) {Borge 2p 30] eenuou0> Dot "igesp1su siuevodu 2p euouadaqnue ouisturoeut Fpcabd essay ye panop [898g [Spo] ul MuAUe sts ew soso whazasa “gro0ano| ag ap aio0%ej Jofn eur yw uuad sofosyueBLOOLN \igysayueus 96 aunfioe 9p (MUSHUEDIN “AMICON 2|20 vf vaseayq 5428 1yoep ‘suntujolvo ajaunbsaed v] ywuraind reus yu 2180 Jo} eaoAHIOY ‘IejmudI0D f Huompsuos qrwnue iS W3] “DSI up aye wns 9joujuosdQ, "Paes Uy esop axe ous yous todosd cay aouEIUY as quoyaroeq paeiuep eoe\d ul ‘a[JonNaU sojaresjoruopownod wzapodup EZea|MLAS 18 pide eovensqeouuted 289 2309 padadyod un ais9 gavayes eurejoonay ‘ides sone axpesBap wanva wip suoymu's vxdnse [Bong [rypous wy Ye teupnySe 199j9 a1y ‘atiounfuo> imjeansate gyeiuaurepuny ehuesqns 1 yozrq nag ‘yqussjd ty 8 axfanpas a aye proayes Rutsioidooys 0 aise cunoouougys = (subynu’s) wue8oqs89 as3}9u pong foosoxdant 9p sods aseorouInU EreeuNN|se a2eO yoru pieinogfou peBU no WeAiyes gurIngo(Bounut 0 aso vuyngoySousIM » ‘f= -yusaises palfes ap wayrrnus no pjeuodiodoudsioAa 2182 EseAtes ‘erusouen “ponmused eareoleA Up aBE-1 2p afodaid o Sune 748) # D8) - “ayaufau no weBafu09 sop your yg2 nudoxd 1809 od wind yeus auounnyte yzeouoilow 2ys0;u93¢ yi ~ ‘eua¥ojm) ouafoiedouiopo sojoustueBoorotu wadase grueunnje eooind voyduue se-o] evan oysa0e yo yrrais8ns 09 vo09 ‘ojo soypron|s sojausH9 w pleura) ourifiod ty arefew “uinduns dauB ap axeounuapt ep ausSiiue piurzaud yao autind yous ro tempat e+ “(frets pide ap # aa1pron( aqumasas und) yzeounnyde oj 18 (epuyrZO8 0 ltp 2[eare] onaie9 uid) soyyp vieyeadns v] soouistueTs0os9Ru vouniz=pe goipojduy faivo ofeul BrR{No2|OW RRR n> sudRarDIeY oxpsodooy uns oun = (users) wefoyedowopo aysnjout ‘swistueSsoos9N ,91-;)1 puguayfe Sxt 1" 9p ormpues fo ‘aulunn|8e eapoe yeur 2j99 uns puoypyosDd Duyor wp apoujsiosdooys = "aeynja0aresouo} S09 yqe[eand so] wan edn axfunyfop wad fvong inpHYoH wp soyuanseg eaieigdapuy Reronioe) a1e2 oursyoudooyS ions avaqes geuRpNY “peioljop ais puqox2Qwiue yrexnpu pzeates Parergde pun ayesodiy no lustond vj alopgooid no sie2{pul “reepHoued Injauarsis je aueuodwo> ep teg ad yand ap ode #8 inp ap xsed fou eFxeyyjad nayuad anpoud 26 ‘sean ¥ ‘pusuatoeg Hogi & pio ap eflanpoxd zeanoSoru yue\conodty 2p nods exemue> fo yo rwieysuon ws oayt ut eauause aq “(ATH "L {NdN xojdus sadioyf) unsnata rey {8 nash "tiaBoredowuoposnd “(/2090130] ‘suoynurs) wuaforedowopo ap Bean aU9$ © of wie) guereroeqnue auailoe 29 o aust w) yrOsEIsep otzepLxosod joUsaIIS (aqenpueon vareprxo up mn2a4) Innmuersonodeyerlenusouo> 1 moe ‘lopgos ap piuepueds9 “pueusioeqnue voneance ancedsat ‘ueBoupi ap injappxosad © {|KO} ap tania wauavioe ap ghey [ong enjrupeut rofeutsoad 1 a[eong muIAB J0jo|0[99 afaoroxd ap ‘nygnp ese axeayies ezepixosed ap mjnuraisis ye yeuorury 1a}Oy, “(eqeang eioyor2qu) uoBoupiy ap pixosed 18 (019s veny) weuejson *(ens0In2) yzeprrondoronu “(qejmqypuEUGNs 8 yphosed wy yeurru) pueayes. wzeprxored -gizepp yluotonosd ep cwowey2 up itnagoqe xejdwoo oywmy2c9 warsIS UN efMNNsUOD oxEAIES spezUpILOIIG ‘sues eadnse yuougnySe 1 (20]20 jotted varejdaa wd) propoiceg eenauotioe yuusjoisejods ep (oipeIs up soi US Ws Warnes no Ep 0 FzeareO4] aNeIsOUEIOEG maya “sy90000] up aBuale epun ‘eafSuIS tnjlued yoyepesuen uy WF aED ways Uy WIE @ FUVINGC TERI VINIDOLVEOILA TV BIDOTORIVD worn te“4 CARIOLOGIE: Aac{iona gi postrezorbtiv, tn cursul odontogeneze, pe cal sistemicd,influentind negativ rezstena la care a fesuturilor dure centre ‘elaja dintre hidrocarbonatelealimentare fermentabile gi caria dentark este ast 0 dovada etiopatogenic’ cert, find confirmaté de numeroase observa clinice gi experimentale Primul studiu epidemiologic modern, efectuat in 1935 In Groenlanda, a comparat indicele de imbolnavire carioast a populaiel din centel isule, a cirei rank rimisese reschimbati de sute de ani, cu cel al populatii din veswl insulei care a abandonet regimul alimentar strimogese alcttuit din grdsimi gi protene, tn favoarea conservelor, a cerealelo sa dulciurilorimportat, Cresteea numiului de cari a fost seminficativa la cel de al doilea lot. S-a ‘constatat de asemenea ck dach aceasi populate se inapoia in central insule,revenind Ia imentsia arcestral, provesele earoase se opreau din evolue gi nu mal apireau altele Statsile arth cf, fn timput celui deat doileariaboi mondial, prin reducerea hidrosatbonaetor din alimentac eu aproape 273 si consumul preponderent de legume, arto, orex $ pin integral s-aajns la sederes th mod sorespunzitor si a nomrului dd car, penta ca dupa rizbo,o dah cu reluarea alimeniael obsnuite, bogatd tn zahir $i find “final, indicele de afectare prin cri st depigeasct nivel antebelic Examinsndu-se populaia alcand banto, deplasad 1a oray prin procesul de urbanizare, sa constalt duph edjva ani o crestere a freevenjei carie, desi global higrosaPbonaale din alimentaie nu se modifiaser. S-a tas concluziacX alimentajia ‘ata, spre deoschire de cea de I rap, canine un facoe protector fmpouve cael ‘ares pierdeta eursul procesului de rafinare. olul gradului de rafinare devine deci a fel de important in producerea cariei ca scantateaerscut a hidrocarbonaeior fa alimestai. Fe de até parte, mestecarea uestiel de zahar, prin simolarea secreiel salivare, produce o sore mai redust a pH-lui pci bacterene comparaiv eu eltirea gure 0 soluisindslets eu zahir, desi testa de zahir crud ae 0 cariogenicitatesimilard suculu de teste de zahte sau zahtri nerafinat ‘Cercle ulterioare au sees in eviden eX fn produsele alimentae nsiurale nepreluerat, exist uncle substan care scadiacidea care. Astel, fina neagrd. de 4740, melas gt sicopul de este de zahdenerafnatredve solbiltate hidroxiapatite, ompartiv ci. produsele rezltate prin rafinarea lor, daorith prezentel unor fosfai ‘organi sau a unor substan tampor. In expicatia propor reduse de cai, la indivel ae se alimenteazt cu produse naturale, tebui sublniat fap ed hidrocarbonatele din produsele prelurate (aah Jeleur, caramele, prajituri, etc) se afl nto proponie de 60-100%, pe cind tn alimeriglenatrae de abia dact ating 20%. ‘hy afaa studilor staisce sau a celor experimental pe animale privind relia cauzald dinzecariadentaé gi Consimul de aah, a exisat $i studi experimental pe ‘amend {inersise astéat de convene ioteraationale de eck medical), cum est cel Ineprirs ta Vipeholm Suedia) pe hundicapay phic in peroada 1946-1951. (Cresteea carioaetvtiiy la ua consum dublu de zhi ff de dita normal, a avut loc diferengiat fa funeye de modalitates de sdministare a dolcurilr. Asfel, sa ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE. 45 Tacegistrat o erestere limita (biuturidulei sau cozonac consumate fn timpul mese rmoderati (consum de ciocolat, de 4 on pe 2i, intre mese) sau severd (caramele sau) trufe, dupa gi intre mese). A reiesit cl riseul maxim la carie apate la consumal de zahir Fntre mese sub o forma de preparate culirarl care favorizeazi un timp de clearance mult prelungit, Principaleleconcluzi ale studilor epidemiologic si experimentale ar fi + frecvenja redusi a care la indiviaii unde alimentaiatradiionalé conyne foarte usin zahar; ™ eresterea dramaticd @ freevenpi cariei la aceiagt indivici dact tree Ia 0 alimentaje bogatdin zahde si produse zaharoaserafinate; « relia cariogend semnificativa dine frecvenia eariei dentare si consumul de aleiur inure ese; + efectul cariogen rapid exercita de zaharoz4 prin contactol direct eu placa bacteria; = cariogenicitatea alimentelor depinde mai degrabi de durata ‘expuneri la zchs i mai putin de tipul de preparatculina care confine zahi. Din cele discutate ese cet cX trebuie si consider caria dentard drept o boald a civilizatei, Totug, nu trebuie si trecem cu vederea constalarea c& dach Ia nivel populational, statistic, imbogijrea alimentatiei in hidrocarbenate fermentabile este nsogitl de o creyere corespunzdtoare a frecventei cariei dentare, in schimb in eadru individualizat efectl tmbeack aspecte extem de diversificate. Pe do eIth are, ralul cert cariogen al hidrocarbonatelor fermentable nu tebuie nick absolutizat, Dovada o constituie sciderea dramaticl a frecvenjei carie dentare 1a sfrgital acest veac i file cu programe de profilaxierigurosse, in pofida mentinerit aceluiagi consam de zahir. Explicatiareridi tn natura pluricauzald a procesului carios, ceca ce permite micyorarea palogenitifi unuia din factori etiologici (alimentajia slucidicd), pria modelarea sa de ede ali factor freevenja 2.2.2 Obligativitatea contactului direct al hidrocarbonatelor cu dintele Prezenia Hidrocarbonstelor in civitatea bucald, ca stbstrat pentru actiunea fermentativs a microorganismelor cariogene, este obligatori pentru producerea cariei dentare ectul cariogen al hidrocarbonstelor nu depinde numai de contactul lor eu lintele, ci si ce durala acestui contact. Un rol important fu acest sens il are consistenja fizicd a alimentagei. Alimentele moi sust mai cariogene decat cele tari ca si cele sub orm de pulberi fine fai de cele lichide De asemenea, viscouitatea si adezivitaten unor"produse zaharoase (caramele, jeleuri, rahat,alvif8) favorizeszt in mod deosebit aparijia caiei prin staionarea lor Indelungaté fn cavtatea bucall, indeosebi in locurile retentive, unde autocurt insuficient,{8 jeoornyee ind ap ajpunyezsp 189 "Yzo%Ee4 mes fazoon( Ind sp apusnyeZoUOK fpr go mula 0q YOUR vazsonpord wf HeuxaoN que oqpe v ype wesorigo Tp -aiwonp sovoceaw go ad "yoneuzus so| eaxesonjeud uy ypyzas wleondxa “puaBojins sumfze poquaind 0 vpaua% tod enuaunyo np njepuoyonp 6 -ououn 2100) 19 "ezoReeE ouIN NU aKND® 2p Ag2sORP 2ue8OpII0 Guoyfosqua foun jaluaraud aylipues my Ro Qsuy yee syuanay rel R219) jouapylue 8 2pausnx2p avons 95 nao] ajounyn ag “Yeornur #§ yes2e|“yz0onj8 9p ales “enjs0U TEU 299 dpe ezojonay 8 ezosuyez ‘uaZoyo ypeiusiod ydnp ‘ wxopisuoo v-s dun WOW "ate "yromxep ‘quinuod 9p dosis op wasgunuop qns eieiuouipe uy as-npulsoj0j ‘jss199 NBs YOUED Up tninuopuusewzsoupiy Wad ‘Toulsnput 18 yeaa uj avgo awod 2s wzson|p “areonLooR fangg) sgye2 urjuoo reo JosIUaUNTe wp tarozeyez wasswuouua} ub 1 eutos 10d oF bop ‘ian 1 foie U} are ¥o asosy os “ezormus i$ wz0ony5 “aid 2j>pHEZOUOH “ynynuopaye wayosply usd 9-npupuls Run mp mseeoe ‘(ure owed) ezo1Teut frm «9 arodt) eZ0}90| uns qUaUT wy aDADON) epusEyEZ’P FOP ay “yo (ezorany 18 w20c0]8 "So;puBYEZOUOL ops ajaluaUodHOD Uy _zyospiy weosoqez) anu ronspye7 “reoseJojtony ‘azoor075s TANGA “2409 Jp soyempoud 20 LnjoqNp V BURT InyuaRYEE ezodkN09 ty a-ApuITpUS“uRIOgwoNUOD rynuao eatp wp reauoUH azye2 Word Yes [20 ais weosyer “aised ME 2P 2 ‘uri r2oe ap ppides 15 pseu afonpoud o a puyonp‘awsiueBso0zeutango ap gugsiuauL} o8n asa ~ tas eauusoad 1 aadap aunp ojamnsa 2 auauisioeg ogtd uatope o18919~ ‘unBoyedoiuopo J0[auistUeB 09:9} UBI¥21UO}OD Fzv22UOAH $ (odo ‘nu is ‘eo puiy apfonS a ulp wo1sa08 warez (unnus “esnxop) outing yoRtd eximnsuO ty gui avo afgn[osu 20,9 v “Tumodaay yous na (40108 FURIEEP “wEADD aIEgnIOS dizodop 9p avjenjaoenv9 Jojepueyezyiod wzauys nnuod jexiuas> jensqns 2159 ~ ‘ammyoszop #8 aijousyy aed ‘agunu aydouud ap staguo 1999p 1M You Bus|UeRLOOIANE 9p ZION 959 - 99888099 Uado1s9 rsluayod owseuy your Joo na meuogleDouPmy auetop op supuIR! wtosnyo? “SMO, ‘yBunjoud aoueieaio ap tomduuy) vanes wip y6 yeyeupLeZ [e wBDep oNuoINM yeu! MU VaR fooye un ave (onoimpag yeazsa “unl “anoesny) syyez 1§ wopUE op erfouqOD ser snagyoz #8 €9 [neHd Aw 9p [9p B] axvogoo 4s aBunfe owod woud T—pSy Mewuoysuen yuns 2pun gueyoiong woeid uy ypanaRd BS ‘uuneap‘paojromen 20a | gupd news gaepesfap ‘gnjos auo) youn askew bp oswuaue £90009 tes earaqiay uid ‘qua! Huon f29 quINDS Uf “oUoLOIIEG ould tmyd led ayo} 5180909 pra tnjaUDpHUE easEUNsLOD “ANe|d UIP AZOdeP ep Duregezyod inpdio0n “opr aso sewuauye yeuoqsaospyy Woods YE [23 “toquedio zoe oy eupd afoptoe eioyoroqu 2p apadas ap 12} 8| stepesBop ay ¥s spun ‘iojapyrem08yo |f oUOLL Inzeo aise wna “pueuiarreg eaeid uy pido szeanyip BS aingan ajereUoqsoospyy “yIeoNG perenaeo uj eieFunjopur rou ¥go qoquorTes w auoRses) afeasoruy v] MBs aliqeioaide Heme uy qauoTU V-yR Uy “ygEION RUBBoUe: ounsfou o M!OxD ¥ AUDA 130] wieodwoo utp (uopra) ajapueyezy od 1 (ceorsey “peonses *peamyee) sfepuBUeRIP “iRZOIINN) “FzooNI8) 2}epUNYEZOUOMT ‘uup erhiodasd op offouny aso Jojauauie ye uaSoeo ynjnerusiod vozjoady wyxew aue6opseo jeljuajod no sjeyeuoqueooupIH #'Z'z 1 sojopron(@ eareuuyye pupotsooe “genres wlatoos yzeojmuns ‘ple n> vamyglo ‘5p auiqes0ap aids “Lanl2inp 9p Inunsuoa pnp woaisau ap jaunB waxsojoy - ‘yanotnp ap zsnpur[oys-H14 wax9pqos yzvasuaduroo ‘aoyeaut © #8 au sep Yasour qoutes By nozuEA| nes euNfE op ¥aTLUMSUOD - {(eredsvaud apo “apruo aun) stusdieiap auoune Zou waLe7 Host jury wf aizjyewose2qusaind nes yunoxau9 ylusisisu0D ‘9p auauie 20un wey}scjop aud anjseut 8 aptdes owaesHfo1008 Lou wantonput ~ tod yaeazng 96 1019p!9018 |e asuemaj9 9p tnjndkon e omunas ap ‘aanuanaxfoueo sonoesd ejinsyUEsU0) “gonvaid pion “asemeajue sxeuovo> gieanige“seD) eONG thUOIa 01905 ‘anes © posto wareazoosya = ‘ores fofeioos ye anzyos oun = lop puezneo 1 sye0d “wuezqm wool so} "soreR9I> 9p tnyndumn was TuNjoAg “(enna of) sae2 no yeo0isou op euINd are jg soUErEo ap du Suny wus foc “sinus g2-$] Uf guru 2s (afouese9 “sxBoquOG “Ie}O9019) opAMIaING ‘anuoduuie tf axaygds ap tayo oyuaind no “(yseoun8t4 wrfoouset) lpnseus proaesoflasoas 0 gzeatueyoap sosvb09p spidey axcurunyo 0 2p wo 18 FzeIoyoUEG fougd “aadsoond sopiony 1$ sojaun8ay “axeouo—s aojMINgA [ase UL MNOTEIUL Ih ‘amun ¢ oulo 9p VosreuogreSospIY |e SOUBIEA|D 9p dia MDs ve Fo “yeonq yainpisoat te azeneds ap imoeya 16 (azn "fesgo equ) sMIEINOsOK varnuanoe “piu es wfenussues 9p effouny up ‘o[enpl uous ymun fe (gleong, SaEHARD wy axeUo}irs op) seajes sojeyeuoguesoip|y |e JwAIJeS [N-soURILEIO F°2'Z ‘eamyajoou fap ‘qu od arhust ap 1nd sonpas 2] asvozeyer ajoesedaud tis s0jepidi wx2I005y w “FUVINGC EPA YINEQOLVA OIA IDO TORY y48 : CARIOLOGIE =: ‘maltozei se caracterizesz4 fn cursul fermentaliei acide prin curbe identice de cobortre a ‘HL, spre deosebire de lactozi,uide seSderea pH-ulu este mai pojin proounjats. 2.2.5 Hidrocarbonatele alimentare - sursi de sintezd a hidrocarbonatelor placii bacteriene Zaharoza detine potenfalul cariogen maxim, dupt cum s-a amintit si prin feptul ek serveste ca substrat esenfial sintezei polizaharidelor bacteriene extracelulare insoluble, dextan si man, care jceci un rol cardinal fn atagarea plili bacteriene pe small, graje sderenjei deosebite le eristalele de hidroxiapatit. Pringsan mecanism analog gi plee find de Ia acelay) substrat esenjial,zaharoza, Sir. mutans sintetizeaz’ Jevanul, cesta este un polizaharid bacterian extracelular solubil, reprezentind un hidrocarbenat de rezervi ce poate fi degradat de numeroase ‘mieroorganisme din placa bacteriand pentru nevoile lor meubolice. ‘Sir. sanguis I Sir, minis pot sintetiaa si ob anvnitt polizaharizi extracelulri insolubli, dar acest dextrani, neavind 0 greutale molecular prea mare care $8 se apropie de cea a dextranului sintetizat de Ser. mucans, nu istervin decisi in structurarea pli bacterene ‘Un microorganism a cArul steza de hidrocarbonate pentru plac Lacteian’ nu epinde exchisiv de zaharozd este Actinomyces viscosus, El produce levan gi un Deterogluci. 2.2.6 Degradarea enzimaticd a hidrocarbonatelor — scéderea pH-ulul Degratarea encimaticd a hidiocarbonstelor 48 nastere, ta afara acizilor pinavic gi lactic (produsi ai glicolizei anaerobe) si Ia serie de ali ati organici, cum sunt acidul scetie, formic, propionic, precum side allt produsi ca alcooluletlic., CO; ee, ceca ce ovedeste cd microorganismele caogene pot utiliza multiple e&i de metabolizare a ‘monozaharidelor gi producere de acizi organic Proporia acizilor organicl otyinuft varia de lao specie Ia alta gi chiar in cadral seeleag. speci de lactobaclili, Uncl transform peste 90% din glucoza dispenibilt tn acid lactic, pe cand altele folosese aumai 80% din ea, rezultind 30% acid lactic, 255% acid acetic alcool elie, 25% CO, rin ingest de hidrocarbonste, pH-ul bucalscade bruse la valori de aproximativ 5,2 4 chiar mai mici Ia inerfaa plack bacterian&- small, Perioada fn eare plf-ul bucal amine sub 6 este considerath drept perioadd de agresisne, ca urmare a conditilor propice demineralizri esuturlor dare dentare. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 49 De sci, ese ugor de injeles de ce ingestia freeventh de hidrocarbonate precum si stagnarea lor in eavitatea bucald (in special a celor aderente) fac ca perioads de ‘agresiune sf fie de ordinl orelcr, ceea ce Inseamns foarte mult ‘Tn acelagi timp, eamintim ef valoile pH-ului se pot pista n limite sc&zute i tn fara perioadelor de ingestie a hidiocarbonatelor, microflora cariogend elaborind acizi frganici din degradarea hidrocarbonaelor de rezervi din placa bacieriant (evan, Gextrani solubili,glicoproteine), cit si a hidrocarbonatelor bacteriene intracelutare (glicogen, amilopectin’). in aczastsperspectivi, placa baceriand dentarl apare ca sursi de seddere a pH ‘lui eu un poten inepuizabil. 2.2.7. Grupe de populatie in care alimentatia creste riscul la carie Profesia este legals de riscul la carie cénd impune gustarea frecventa ‘produsuluialimentar in eursul prepari (cofetar) sau se pertuibtregularitatea meselor principale (lual in schimburi). Gravidlele, prin apettulcrescut care necesitl mai multe mese sau prin consumul sporit de duleiuri Oberit se caracterizeazh prin ciesterea freevenjei carilor, urmare a aceluias consum spor de zahir. Dependenga medicamentoas’ poate 11 Insojtt uneor! fayiy) de un consum ‘exagerat de duleiui care duce a declangrea de cari pe suprafejle netede coronare, ‘Bolnavit croniei sunt supusi unui ise creseut la cari prin = ingests freeventt de biuturi dui (ceaiuri, sucuri, compoturi)s “diets specifice care substituie prin glucide (de regula mono si dizaharide) portul calorie al lipidelor (boala Crohn) gi proteinelor (uremie), evitind si mescle copioase \dmunistrarea unorsiropuri medicamentoase (antihistaminice, antibiotice). Bolna vii psi sunt tent in mod reflex si consume freevent glucide ca wrmare 1 efectulai sedativ indus prin secrefiacrescuth de serotonin’, cee ce ereste ins si riscul Ta care pe fondul de hiposialie indus de medicatia psihotropa. Tmigran{i din jarle subdezvolate, flind nevoiti st-gi modifice alimentatia traditionalt aletuité preponderent din polizaharide complexe), prin proteine,acia gray} satura §ihidrocarbonaterafinate, ca i prin consuml frecvent sub formt de gustii al ‘unor noi tipuri de alimente preparte industrial. 2.2.8 Rolul carioprotector al alimentelor Prin anunifi consttuienjichimie, alimentele pot maiela efectul eariogen al hidroearbonatecr, reducing rscul la cai,seusnp anna stone ota eye pind NoOwA SHER myo s8e a ns yond oe ogi 9p ossue un a9 Ps « . “pales ap huamiuisqns #$ tlurp of arsed “wwosrsout ap sua wy aiesooy 25 use9s 8 rgonssos ap aes Ye Axe] 3H a “uEUENDEG oa anata fasseswtrours of “ezoge= “s wea vountiov wzeazeq Sf ONL = comp vp ood 8 gest 2p amyques uj woody seas gnu uy np ns aI) sp awd 8 Stl oi ulap guosoun woyolni ap aoqeou YU! y aed 2 ent Wee elosv yor) aman ze OIE e SEP O18 usd ose ou sp sy lta8 wf WIAPSUOD a2 MNGIOS ~ a opm HL ast “Se ? ‘rew pginues uy ensedur ef a2s01p ep rod spout yaronj 2a aqeunsre aque RUOWp 18 may Uy IEE wt fuoyeuen ene ew pam pln oop spn eu SON id een eatdonyu rgd wip wdst ep fnunsue> ‘SHOVES HONPINDLL syemput nes cat ap pind slay "Pep umn Us 100 OL apes “ynaursodwianxa Je|UatUTTe JOYID[NPUY BO IOP YSO[OH “pVHU]I} = oj en) noone mae 65 fp seins sate snipond ena 229 UL HISD OHHOYE?« ‘ap aysed “oyeuismpuy arerwowsyre asnpoud P 3122 UL BIISOIOS — sno nes yoyo aegis ae rues ama 210938 How] Un DUP "IE ae a ay arzoqnnunns nua aluesats PHOS HOPPEL pvr =P et dota je yore ood exert wn Huan ron Rs NON ap os) mya ape (PUEUE) OUP - opened weno zoom a aio ugh 9 "ase See geg) anu) myaupuerscququsse “quod 2p yndll« n05, 6 ee {ragqez 1999p esnpas your ayeyouaHO}LeD vo aqouoqwooapint weauf woul nels) ampisue> vy PURI eid sea on ayoona ererpedout of En injnagyez ye Nuaimasans OLZz cpa a ny ac ‘jeuuou axmqustue 9[sn199190 ruse oyM;pu0d wy ‘a2 ep gpeoLed 0 ad yeumnsUOD wauye yugou0 yigunue> injadn vaseastdaxu; eundnseid yopeep epuosy “seuinsuoo axnrnnu rdiouud ap ufgiuue> 18 axewoune JojuAF20Ig0 HaNIaES asspon uj a70 ap 4 ¢P fEMaIUInjaus ynsINDAP UY SIE} sojEMINgG #8 soFaTUDUETE ‘aimns}fasuy up sues (a2 y wind 29 widax) a10 9p yz EL |NOsTUOD ‘a1 L-¢ 29 ypwoLed (6 ad sowainp vpusde 16 (guoyIp yeu axoyunWeD “pqUISIBA “~hu29S9I0pC) 210 =P Fz. 1 amadav tnjontoo afzaja ap aporeu v 9sas0j0j 28 doas 1s998 Ul iwz|zNpLAIpUL MupED ty ammuatlife sojawucqreoospy ye UeSoueD snjyjeuiod wamooop sundasang Jojjiuejoed ee erenpiaipuy ereyuouje ejolupojaid eosySeoung 67z {eornp tout wp) eOTEENEA nes (Ie}020/9 Up) FORIHS y 3 wn “eau e panop soprano 199} sesamo F9 aze}uowle asnposd 953951 -auaSoredowuopo JppusiwAsoo%a.u 1 snimnw mimeasgas ¥ aumnsqos ap nes gumgosoRUNU vouni>e UIE s0[>pon|y Fompquafoie> rajemun tod “ony afsroN “asMawo|eo8Ho asa sso 6 moi "ger wd siseyxdoues yo aut quaaing Lond ap HUBULS} “ce4 3p ofa, wy aby“ | 946-9) 201] UL yaIULOD epLOS wy aNd] “ue¥oyedojuoposojusrue8o0su upkins sanpos i eamnpioe gasouodum ‘ujomnee je soueseoy2 9p odin peeounas amt ase ttfalses vans = ‘gusze9 up sojapidadosoy je amsOUN r93}9 — ‘uopujioud fouseeo yezeroutepoue vawjoede> = ina 2p js w yscuu0> stunooid‘neoroooidcseo awstussou acu ul Ud yzouosSe apaRezUpsG, “yuruaiceg ontd uy ezoond equ ae> (esF yy9e syne fe weygosoURUE [999 = ‘yostd iqquaseg aye quesquau ap soaudeudeaseayipou ~ ‘ets runad aeozoroud ating oun eaeutoy ~ sscunuaj 9p dun peeaunosf youwuleua Jo, vasepesBopgoipatduy su api ap wy UF na etevoguoosply up aman sojajnonsed woeje03 ~ ‘arlewwoure wip sofepionys wasMpsqns - +4 30 uno ‘sopesos ousqussou ao fou Ud pzeavorie apUSEID “aura sido ofoun uy aay aos YaRioue® foamy ayo eae ap yasso¥D wana} “Tope? [eo pies [eu fuyes soueno un pune eueuoeg EOC U JO ue UNOE usogouty a uno eleunaezap ojuunue su Rand IeBOnfop 30] eiez571 ‘wotoye soo. 99 Un pulpa.op ‘BB01U! ap aun Uy NES TSAUL nesedand swuife 113% op TeMEERO} Mer BET NPS 9p 1880} 9p FULD} GIs Shope utd “awuyezou ajoeaioo mp wag ur ee Feu eeu Huecasd“yheysoa 1s FUVINGC [ARID VINGDOLVAONE Sy ISBLDOTORD Oem oF32 CARIOLOGIE 2.3 MICROFLORA ODONTOPATOGENA (CARIOGENA) 2.3.1 Placa bacteriand Definitieplaca bactedand censiuie un sistem ecologic microbian vigurs, cu 0 actvitate metabolic intens, bine adept mediula su. Ea apare sub forma unui agregat de ‘microotganisme unite Inve ele gi de suprafa dintelui sala alior steturi din cavittea ‘bucalt prin intermediul unei matriceerganice. ‘Materia alba reprezintd un a: termen ce descre agregarea bacterilor,levcoitelor si celulelo epteliale descuamate ce se acumuleszA pe suprafata pel baterene sau a dintlu, i lind ins de structara caracteriid plici Deosebirea intr cele doud tieuri de depozte este deteinatt de caltatea aderene de strcturile subiacente. Daci depoaiul se poste Indeptita prin ayiunea mecanicd a spray- ula de api, se vorbeste de "materia alba"; dact, insh acestarzistl tentative de indepirare, se elicheteaza dept “placa bacterian! Lund fn considerare reais cu marginea gingival, placa bacterianS se poate dliferenja in doui categori: supragingivald 5 subgingival In mute circumstane placa sapragingvald ese diferejat in plac coronard sau plac tr contict doar cu strctura dentara durd, $i placd marginal, in contact atit cu suprafa dintelui ct si cu margineagingei. 2311 Aspect clinic Placa suprasingivall poate fi detect clinic dact ea ange o anumith grosime, fcumulare mai micd devine evident nunsai dack se coloresz2 prin impregnare cu pigment din cavizatea bucal sau cu soli revelatoar, Pe misurd ce placa bacteriand se dezvolt si se acumuleazi, ea devine o mast lobular vizisis de euloare ab spre glbui Placa dentara se poste dezvala i pe alte suprafeye dure din cavitatea bucal, fn special pe zonele care sunt proteate de acjiunea de eurijre alimbii, buzelor gi obrazulu Astfel, placa apare cu regularitate In ganjurile gi fosetele ocluzale, pe obturaji si coroane anificiale, implante denare, aparateonodontice fixe gi mobile lucie protetice. CCanttatea de plac acumulathsopragingval poate fi apreciath la interval de 0 orl dup ce dintel a fost curjat mecanic sau chirne, cu maximum de acumulare la 30 de ile ‘tit rata de formare cit si Kealizarea variazd de la individ a individ i poate f influenjata de: regimol alimentar, vrs, saliv,igiena bucal,aliniamenl dingilor, afecjuni sdecordin gener. Placa subgingivalé nu poate f detect prin observare direct, deoarece ea apare sub ‘marginea gingival. Prezenia ei poate fi detect cu ajutoral soluilr revelatoae de plac, stu plimbnd sonda denard de-a lungel margin gingival 23.4.2 Compozitie Fisca dentart este constitu in principal dinu-un ecoristem micrabian fn continu prolifera, a care se adaugi leucocie, macrofag, celle epielisle descuamate in diverse Sadit de integritate anatomieS, toate cuprinseint-0 matrice organiod, Microorganismele repreznié 70-20% din consitenyi enumeraj. Un milimetru cub de plac8 bacteiand care ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 33 ‘cntireste aproximativ 1 mg conijine mai mult de 10° microorganism, care sunt dispuse intr- Snarrjameatcomplx coined ie 200400 serittocerene Compleieaecossteliscoban al pli pote evicenatl microscopic rin color gran cae dsinge mictorgnime gam poste, gram negatives ae fore Invfolopee ( basonaye, forme, flanenoae spi pire). Bacterile gram pouive Caborca ertove sot sans a penicing sau ae ante Init, pe ind eeprom neparvefomesel endo ant de obi! ese a seponiig snboce entice ‘Grupa coelor gram pound ese repreentats de gemile Sepiococut 3 Sapiyococe De ele pon Sapyoscur repeat aroma 1-2 din canta Ge miroorganisme in place sbgingvels mr gel Srepococus 25-30% Dental Una din speci Srepocccus mutans, proce rlzhai extracel dexranl esl i fenonenal de Aerae micas evan, cu olin xiguea Subsoul enoratc pete micrpanisne, Alle speci ctSreprococes sang, PL oma deasemees denen extracel, etc pial bacteriee vi. ropa sestnagelor gram podlive epreins 1 Gin micrrganscleculvabile din pach Be cond membtdin geno" Corynebactern, Nocardia Actinomyces 3 Tactobaciia in rapa ccilor gram nega desrindegenalVefonela care tn caviatea bucalt reper nat mult 1 in micoorgniele alta din plat pend cele din genl Neier coloizeas civ inka Basal ancrab yong sk it a ing aes ia pl gingiva leap pela Bectoer Faobactertam Vi, Seerowonee Epo Sun rade cial promi n csi de gona bul efetas. Sprochetele repent un proce vai din oul oe bate, iain cede parcdonapaie marginal pat epg 10% din tol nororgaiaeto detectable Dine ese, pn speci Treponema Teponenamacrodantim, Treponema oral Boretia Vincent po caval ch ajo nor meode spec, 2.3.1.3 Formare $1 biochimle O serie de sercetti sau ocupat de studiul microscopic al fomnri plicit bacteriene. Placa apirut pe sprafeele naturale sav arificiale nu se deosebeste semmnificat in structurs sau componensa microbiologic, i schimb primal strat de material organic care se formeazi pe cele dood supra‘te enumerate diferdserniicati. rim strat al pldci bacteriene pours denurnirea de pelicula, Aceastareprezitli o structurtorgasic& distinet, care apaze pe suprafajadintelui sau altorstructurt dore din cavitates bucali gi se formes2X tnsitea colonizii cu microorganisine. ‘Dupi colonizare, pelicula se considerd a face parte din placa dent, aur de ‘microorganisme s1 matriceaintercelulard, Ea este constitits din provene, reprezentate de familazi,fosfv'a28 izozim, imunoglobulind A si glicopretene, grovenite in principal din sav, Glicoprotenele asigurk vascositata salivet gi sunt de dowt feluri: glicoproteine cationice, eu incticdturkelectrick posi’, care sunt nevlscoase si glicoproteine anianice, ‘extrem de aderente de suprefejele dentare, Se presupune c¥ 0 salivi cu viscoztate mai mare‘penn wy Sen lp sauna Howie op ep rs a ada ep eas sd ae [2 10} © 2/7 WO OB UAE june yuaniccane od jut. Wd] eau 9 201) Mpueyuap oo (80810 le Uojgo.2]w JnwoIstsooa 9°62 spies 3p myn ands oe ip ouBey ed ase uous pds Sysa apaestnd HN 2Y ston souniess rie massa op oh 3s a oNM copuBunsp omen “yds naa vane ed are ea mee ‘jeopardy up nes pce 843 207 ‘reaayoud sjpgot uj omsaeo pied sony, ogaouny ads pou yeoteRtg ee . * -ayesaoyn yards oupe yyw 2 99 e005 amd YmsuD pou UE PONG mone Moyuand ‘aucojnuesd ajasnoxsuinu aru prensyd waren £9 a[mjao weihuopiad 2p ail ao eae spon a yan es Bes Wp ROS Std aud ome eon emer panes ta ea Le ey Uf nen 8s hp YE od = NOT sun ep ote " “suustunSsoouonU aswauUNU no swan a9 wud oonomsngoed apn) po smuoD mS B te BA Masaka nsec mos pe 9 gana ph aa erway ain op es a wee IPH IMD nt s “youotfipe tluauodio> soun loayna as *doososo vgn yey) ap ene oO H ANIA er? dud puso pupadar jousteoaoRe FO =e ums yoeid ye fluaminsuco fy Se% -anjop 8 e308 suaqasoqfqeao epexdos ann yids -ayque ys ome aud 0-4 afm 2s ys vod ue us}09 a>UEDOID "ewaSNBU 29 voy soot euszaud op elvan od a) "ods annua wana Tejudis op wamandas popeaont) of ‘azegdopu azene ap ws aboj MV "20H ston aio 2p ves aoquvapaneey> 2930) ap FSU eeHUSOUT HONS INED vance aoa eearou eousuase=p a9 yap thyuadns spesonsaeHusa1 3898 wrap, deep "od sooo mam un Sco a9 jn ae aevoay SR noerss alip Win swoon pluanpo apo a2qups-aney AUSHADRAED " “auoe| ae ed yds w ADs You woud ous fd ap annuap (nad sojuistoxlon fe oneprmoqe> oqandn Ut rps “SOpaNs Seta cs soos end eNom NY amxy a agmejs sionied 99 (pupiquyy mor punepo) ssid loess fo my yeuupoud pupa uy arco yaqwaf nes yd ap vgQRNS 52 jx} 200K “fens 2]>un pass Psi you no-ueop pty eae ant oun Teed UP aaa ens 2qayRo0-10 oeIoge W ABAD Wns ejusteSozanu ano uy ee sree, ylusenea > no fn} "1g6|20:950)anpos0N}s ou IEHTY oANE seeing wns 121069 AMOR Aea}Ieq osapEidNsaIHSHO}IAED ss HOVINGC GTO VINTDOLVAOLE emopod wamuo) upd yoatope uf no ‘xauco seepy [oF un yeusoy a "pages Gul sp ens un sp ayuodoon ans aajalns ‘sso a}bo], gone Huanpe nied ava tnsutyem psju09 aauip 8 Us “gu tne iozeno sojseng eijexing "ayeao aoppagexdns ajopsynyese) “BATES =DI 9 ‘pezWo}00 asm ween § aou.e9 neo eejadesanup eaunoesa 9p eau ou eon dane aoyosds. soqup-ooraj susqeasul sendneand gusigoinul sluaipy urjqovouw Bluosepy FEZ “aenopaid fund oes penu@ tent ainayoonde reppomneg my “equny © yEsOp viojadns ‘many nbsonedog nap =payesd esos aeorojoa smroeRy2e7 8 io sonooydes ‘Suny ssposodans “efsy “a> aejexine seme eoqo9 vad tole ope w yaa uma 0 ey lagedns Sasa amps 2p a0 nae [P sapan ap wud up telmesges Bj Heong waIMNRD wip IpKINEOOE spoaioq wha.apo ap rzasda as seed ooo ROUEN “an eg 2a p 20] eampe no ptm eo song ean od Pes UP Jojatsndioorn vy wazepe ‘sof aeace yop Fa Hee raed ups 1 seod ae 350 ap swunaidas ‘qwtioue usm auto eoumey sapuruetodody suNC.opuS usa “peawodjreu 8 yao “wera, uenxep up nnswoO ase ‘ONMeDVAeND 2.zOU 2p tamuniep guned Tees sumtnaoome any sg NUR. jeu, mciong api ade ws “un soe 2p aur ur band #2 ‘inapo uw pug isoouo 08 un roan) aseticeso soured enue vy “ana|MUOpBOd aosra, ae bin ep fe an un na anaxdy poo reads wy pet og Hens Mag pes ap tianxa as Fue Yoed 9p (29 bd 2p [spe wf 3p 219041 go}spy nes a3oSospy 209 oon ae amd 0d RESP Hop = peur yas puro rem "ood tRtUD) ye NEL mer] sogMROS aS) TH ‘ug "tanedau BinteospoU no ajouoz ap sreBaq runs sede. dso Y| MeURUXD Bue “yup op foyad jruoinfe no axewap sojalaywdns vamlpns ydnq ie up ‘aneod sion sarrErouD.NUL 84 fous up wyjsop aya any ew sou god amo tsutso ode finjians 9d sopupend efuospe aagsuo> I oroyad verowuof wy mpeg “axsiuap afelayesdns od spusortonne «tsi md vamos eager Tis SIDOTORIVD V > a56 1 CARIOLOGIE® ‘cu micrvorgaisme din os si hidrayi de carbon determin! aparija demineralizati El gente postulatol conform efiuia bacerilerepredint factruletolgie a cre, cave prin profuse lor acide sau prooliice detent dsiufiacomponentl minerle gi coxgaie a itl fn ani. '30 0 serie de studi aveprinse de Orlando sblinia fap ck voli progresiunea 3ocesuli caries sunt absolut dependente de prezena bactrilor. Animale de experien crescue tn condi de stile, hrinie chiar cu ditt caogeat nu prezelau cari dentar.Cind acest animale “perm free” a fost infects co imiroowganisme eunoseute (animale gnotcbiotce) el au preena procesecaiase. ‘In 1950 Keyes a fnseprins o sere de exprienfe in ideea de a stabil ci ezinea carioasi posts fi considera © boat infecjoust. Animale raat ex aiibioce fn timpul feta: lactate au dat mae api aca a spt lei eaioase do tune tnd a0 Yeni fa coract cu animale ce yrezeniau aceeasi lez san au fost infedate cu Imioorganisme din plac sau mater fecal Cu tote ei exit opin difert refertoare la modal su tpl de microorganism care produc lezunicarioas, asia se accep unanim ieea eX procesul cari mi poate apizea in lips acestora Aceste ama se bazazd pe urmuaree evidene msjore: nimalele "germ fre” nu sua afectate de procesul eros; antibioicele administrate pein alimentaje sunt eiace In reducerca severtiit s incidene inbolndviri prin care; ny nee a prezinl proces carious, dar dup eu in contact eu medio cavitii bucde se carina 2" mictoorganismele din cavitea bucald pot demieraliza. in vito small “determin iui ssemfnstoreprecesui cares prezin{s microorganismlo: a fost demonstrat fn smal gt dentns cviat, find jaolate i eulvate din acest liu Ja aprecieren rofuli pe cae #1 poate avea un nicroorganism in inijerea gi progres unea procesulicarios a fos: propuse unmétoaele eeadiic ~ agertul mirobian ar eb spain speci care produce cel mai mult acid tn caviutea bul ~ agetulmcrobian a rebui eiste medi acid produ in lezivnes cars, = cultura puri de microorganism trebuies fie capabilé sh proc evan caioase saunei end et inocula in caves bucall su adit; ~ agental cauzal ar webui sf fe absent de pe supnfefele dint ce nu preznts enneraliau caracerisie proces carios si dn cavitata Dual ainivzlor lpi de ‘actobacii au fost primi genneni inctiminay fn etiloga cari dente, reusindu-se prin ingculaea lor chiar objinerea de leziuni in small asewinitoae cariet dentare Lactobscilii sunt prezenyi in numa mare in saliva celor cu cari incipiente si avansate, cresterea lor sumer precedind cu 2-3 lani aparja leziun. S-a constatat ine cB acess corelaji, cu toate eS est frevent, rt eprezinl oreguld absolut. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE Ed Lactobacilt sunt prezenii practic tn orice cavitate bucal, unde inst din punct de vedere numeric reprezintl doar a 1/2000-a parte din fotlul microorganismelor si 2 1/3000-a parte @ producitoslor de acid, relizind nurmai 0,025% din sciditatea dezvoltati de ‘mcroorganismele crale. ‘Consatrile expuse suport coneluaia ct lactobailit pot fi considera ca invadatort secundari in unele leziuni carioase, unde contsibuie Ia progresiunea acestora, dats ropritiloracidogene s acidutice. ‘Streprococt a fost iil implica fe apariia cai dentare datoritéabundentei lor fa leziunile carioese dentnare profurde si asocerii lor constante cu pulpitele apérute fa site tn care camera pulpart nua fost dschis Infelegerea rol lor in etioogia caviet Gentarea_objinut eredibiltae in urma studillor pe animale, studilor in vito yi & ‘nvestigailor asupa esantioanelor de placiprovenite de a subiec{| aman. ‘Streplocoei av fost izolai din toate regiunilecavitiji bucale si reprezinil o parte important a florei normal. Ei ating 28% cin total florei, 29% din flora genjului gingival, 45% din micreflora supraejl limbit gi 46% a celei din saliva. Experienjele efeetate pe nimale gnotobotice au demonstrat c& din ele patr speci izoate{Streprococul salivarius, Sireptococul sangsis, Streptococul mitor $i Streptococul mutans), uliimal este cel msi cariogen. Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, steptococit prezinié dout _roprieijimportate,acidogeneza gi prodtetia de polizaharizi extn si intraceluar ‘Acilatea produsé de streptococi poate atinge un ph de 4,4, valoae c= depigeste ou sult plval din lecnnile cerioare, care ext de 5,5. Tn lus, vteza de producere a acdului este consderabil streptoceci find eapabili si produc fn 24 ore tot aatacid edt lactobaclt in 3-6zle ‘Sireprococul mutans produce gliczitransferazh gi fructosillransferaxi, pe care Te folosee in descompunerea zaharozei la objinerea de polizaharzi extracelulart de tipul dexiranului$levosul DDextramul rime atagat pretelui celular si intervine ca element de “cimentare* intre celule dar side suprafaladintlu, jar levanl va fi flosit fn contsuare ca sors energetict. Prin descompunersa unor zaharuri cu meleculd miei (glicoz8, maltozs) ia natere i un polizaharidintracelular nuit amilpectid, care poste fi folosit ca sursk nusitvl penta Imicroorganisme, ani cind lipsee apotusuficient de glucide dis alimentatic. CCelelaie ricroorganisine acidogese ale cavitif, bucale, cum ar fi Leptorichia, Nocardia, Actinonyces, bacll fuziforn si lemurile produc acid fn canitate mai reduss. Importania lor in patogeneza caviei rezidi tn sinergismul care exist intre el, pregitind terenal pena streplococi si potenilizand producerea de acid, 23.1.7 Capacitatea patogenici a placil bacteriene. Patogesiciutea plteii bacterene, factorol cauzal primordial al cariei dentare, sexi in = concentrarea unui numas imens de microorganisme pe o suprafaft mied. Dine acestea, cele mai sumeroase sunt cele acidogene, Pe Kingl constaarea cf la indivizit‘ama) yuljoud #4 yulot® uf nie¥oq goRTJoupry aunyBos 0 Zaquawa}9 nied Up rMsHOS ous) weton aioe eluawop tuo IBY flour) Dauntsoy su tanooue en sp oats ose 1uy es wluazaud FV © ofeiuao yunyfou @uusoyuoo w angmue> g Daun/92 pow iene uy oo youzozy 359 18 so yreauoioesist 20 ou usages winduuco anuip yu “our undo wf ISIS sem aujunelse eaefouto uy yieoyduy eousuoseap 219 aura) WstOOY “as ‘UorBa1-Buyparg-enyes) guvays Binoyod ‘ay sunzzape ap tnyu2uop “njaup slejidns od ap yones yHoidsoes no ounfossut Sh yuswop suowodus els 299 2xTup mun GirepIsuoo awe y voumsoy "(eggenit¥| Burd 1¢9-s4L) sfenoo eounrBar uy greyfaoy 289 6 (q Baur) fyuosd uy gedeq 21s e029 20 “G9PshT RL RUEE GIZ-TUL) NOUN eounygor Bitten pul “CW #aUnySas) KUUD|E vy Fefoq 29 Hun HIoroaU 9p exnnedat ae eee no ousajuy harder Enop Rpesod IBY "emwd es eimoRs aF-npUINP=p “Isgnue wuyerord outpo oo ofoual aowweAzes (8 seo v0} ve ‘uazaNd Ul "sur, sone fotatod 2p 2yes00 veHa] 289 UAV Ynowup elepesdns fd op ofsayes ojanauedsios ef rojousteBiocox yuryBo] ¥ aoqpau ep soe} Jaeusdun aus [99 puRDNSto9 “EqH-O61 2p “sevexdns ap Rugg) wUuZapE O28 (I-1SHN es at dS “eS “aedS "Ld ‘2a °C MOM rewUOUIS) THT waBhuE wULOLg (gag waioud Su;purq-wonf) smymuesrap v=me3>] no smppjoo ayevose soneurzeaoe supioud 2p drsd un 1S (S410) azerasuENZOONS Shun “ouup ap dud un pods! 2s {ytouyoa ap piuepuadap vluasepe) eomave vip iqnyosu 1 HfQnlos JO|UENNEP ezarus uw BFPO RES Ons nunZa, mROAZeD vaimyqoqoud yzealuanyr ame “(ndun “ojopton|& iaja-souam|> wer “suatgosoquE ‘2uipads “oiaip eluaaoayy #8 efrzodusoo “ap2e8 app azsgde 2p ajowitss ruony “odes sjpuisis # seaes sjnany bres “ostes wxzoduios) wySoj01q HueuUTeD daiMeH ro goruremp aylejas o-s14) RYE 25 grBivep would eIsY “TueUIUHDIeP 40:95 un 4 2IBod “oq vphueds yzeoluanyju, 29 40)984 2940 eyrayS wuoyUO> “SrIUEp y9UR9 Te fRoFona Jojsoi9e} [o [SuOREIAU |RyepoUK ulsAs axSaOUED Wy sizmB0 ajslynsouns euzjuep joueo eBojounwy ze'z ‘anaodsar dtu pymunsuoo aisz amo up suafe soygdqras emndse wryous azuoHoe ys ato ovis ous puyisraou ‘wuazaud wy yaysod aise nu mzoy 1698 ‘Hoa! pow Uy “yaiatuoqu Paropordyw|sonp 2 anos ‘9am vareziesnou ‘onsen wind [39 go sanz ynop aspoe9 ehuazad op guaBoxI09 fp roungoe uy msuodipuso aise Yor ap odud fan ajo wip omooy Roe. {SAP =p MW AU ES BION surround suapefogaly Kowugeues wo a 83 ‘xayduo9 sustueDoKt 9p ICUOlpudD ‘so pdruf aueooy) sup ‘waropuodoid you un am nu alase anuip youn soyy jouong urnsounysyssmons) quorinpsuos uosey 9p adm fon aypo UMHS WAIT BuO, RyeUaWOKS} assonpoud sg zo misaude aod a8 “gps ojduinnn Rou, aia faieaayiaRomdens oq “CW pungorfouna, ‘yuuqjooe| yemppessdore, ‘wroz) suluos 2 wiiaoe amo ad suoxgoxounue aphmsqns ep wiey meepaot on MP PUREE BALE ED ayoluESgAS uated gygsouuodeud ais gumusing wood soamcap ezear smod 26 omuop ojumonns 2p wiey roqusfowed ws eamysedeo yoqdur 8 peeucnoeg goed op wanjnuinoy ung 18 snauoy ‘ootons ‘Sage ise wy sndwoossp aed opautd ype “IMU eT oI 8 aoe aque roe aduoosep uns sursodoyse yay mo puynutao9‘oewoune {upenuaxoud opzzoxen reads ‘woqms ep nlepny opouseBoomnu rounyoe gag "5°59 nu md Qos yom oad Sunspe UNTSUOD HEPES ‘oos 200 u (poene| putas) eupoedouTeTDoEs Uy Roy arajn wud pioe sonpaid v 2p vamsedeo axe suomu msosordary afewoUle Ua tam ap Heap p ieesans Hod un wd Wf piseaorpaid» op earexpasod - ‘poe 9p sieinuva amu o seul 18 pide pupzyear “uoqre> ap tiepiy

- Snood 1 aap anupfluasapon eve auwop ws ana assur#so0zqu 5950 vo dy arog ap aundut 2s Yroosondans yunuopand usu aos wy noe es UVINGG [BLVD VINAOLVAOLLA SIDOTORND. Vs, =cARIOLOGIE stribate peretele celular), o fegiune cu un fale grad de conservare (consensil LPXTG), ‘oregiure hid-ofobica (care traverca2d membrana) so prelungire citoplasmaich. Strutura domeniului de ancorare este fa consens cu variate protine de spraft ‘ale cocilor gram-poziivi, chiar dacd existh 0 heterogenitate fn siructura gi funcyia seestora Gena pac este formath din 4.595 perechi de baze. Secventarea nucleotidelor genei pac a permis identfiarea domesilor funjionale gi a epitopurilor anigenice ale rmoleculei AghT. Glucoritransferazsle (GT7s) sunt proteine ‘homoloage, i eltor produ, dextran, mediaaa aderenja depencentS de zaharoad. Din punct de vedere fncjional, GTFs sant organiate in dou donenii principale, relativ independent stractral: un ddomenia N-terminal, de lege a zasarozei (sucrose-binding, SB) si unul C-terminal, de legare a dextanuui(glucan-binding, GB). GTFs sunt considerate a fi proteine majore de vided a streplococilor mutans, datritl abi lar de a sintetizacextani, componente ale maricei pci dentare, ce permit Zenomenul de aderare. Totodata, GTFs impiediet Indepditarea produsilor de fermentaie aid, aula din metasolismul bacteria, ‘Analiza sceventelor diferiteor GTFs streplococice ardat ck toate posed 0 lngime de aproximativ 1.500 de aminoaciai si patra regiun structurale carctristce, de un inalt grid de conservare. “Toate GTFs poseda o secven de semnal de 30 aminoacizi, nevesard secreii din cetult seoveafa ce Semnal este urmata de o regiune de 200 aminoacta, fone varabld $i distinct ec arei GTF, a ee rolest necunoscut. Urmatoral domenis, de sproximativ 1000 amiroacii, definese. “regiunea catalitied™ (domeniul $B), necesardcaalzii i formirit dextranilor Ukimul domeniv, situat fr weimea C-terminala, este constiuitdinteo seie de 21 aminoaci repetivi, ui petite ¥G (domeniul GB). GTPs sunt codificate de tei gene, gyB, gC si gD, care exprimd activity cnzimatice dstinet CyB (GTF-L, 162kDa) si GC (GTF-SI, 1494Ds) snttzears dextran insoubili st respect, dexranisolubil, cu greutate molecular scat, into ‘aniorS inl independent, ia up ee GyD (GTF-s; 1SSKDa)sintizazs dextrani hidrosolubil xclustw dependent Genele giB si gC ale Somvans au 0 agezare fn tandem; in unele cazri ele se recombind generind o gent hibridd stm consecingd un dexirandifertde cel obignuit ‘Asemenea evenimente conduc Ia fermarea unor tulpini dfrte de S.mucans, din punct de vedere apoenfallui de colonzae sia adezvitti. Gena gYA codified activitaea fosforilazei, dar rolul siu tn cariogent S.mutans nu este ine stabi. -ecen: a fost demonstrat cd dintre cele wei glucoziransferaze, GyfC are cea mai ‘mare ajinitate pentra hidroxigpatia (HA) si pentru suprafefele de HA acoperite de salivi falivacosted-HA, SHA), ind adsorbite la suprafaip SHA tn prezenga ator doua enzime. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE, 6 GufD, se leapt deasemenca la SHA fn prezenta altorenzime, dar afintatea sala ‘aceasthsuprafat ete foarte sczutt; GUB nu se leagi la SHA in prezenja altoc GTF, dar leagl cu av diate crescutd gi ftr-o form activa suprafejee bacteriene. Proteincle aeenzimatice asociate celular cu legaren dextranulul (GBP) sunt importante din pusct de vedere teoretic In patogeneza cariei dentare. Aceste proteine reenzimatice sunt : GbpA (GBP 74), GipB (GBP 59) si GbpC. Ele promoveazt colonizarea, permifind bacterilor st adere de dextani = GbpA, ca si GTF8, este 0 prosint secretath, prezentA in asociere atit cu supafaja celui, eft si cu mediol extracelular, ea este distinct din punct de vedere antigenic de GbpB si GbpC. Functional, este posibil ca GbpA s% contribuie Ia acerenja S.mutans gi la coczivitatea plicii. Recent, a fost sugerat c¥ absenja GbpA creste potential cariogenic al Smutans, prntrun mecanism de alterare a plicit - GbpB , prin mutiple earacterstic, sugereazt c& prezinti un porensal particular cca antigen ce indice un raspuns inun carioprotector. GopB este secretath alft de tulpinile de laborator ale S.mutans, eAt si ge izolatele clinice umane, si pare afi mult mai ‘munogenict le om in comparafie cu GbpA. Tn ciuda acestor observaiifunciia precish a (GbpB nu este ined stabilitd, decodificarea geneticd find in cur. = GbpC pare a fi ancorath de peretele celular. Aceastt protein este paral similar famiiei Spa de proteine strepiococice orale, find implicati in agregarea “iduoonuv ap asod oytoads sajsue tuud ajeuue ad 2qupms 2p ainuiisns iojautxo) eareztfennau susigoisi jsluatope ‘shiguiny paisa 29 *vS)-s ore ylsuny aumoyoduy yexsjau ne ou us, aUEpNIS ;dioonue op sjejpou sueynut Jo}2090}daNs eAljOdwI ajjoajoid op ejauisjuedeW ¢'e'z eajBuf8yyrtues wnep wy soo0ud ysaoe wazpunxe preoyEsey> 2189 “fimo, “syweSsens9}u IIs" BagNoduy aUIORA sojeinaTEU v EIIL2p woe|d UEP suomu'g voseu you) weUOdU Jos Un ax 8] ap PI|PORH wzoHDORR) RO WBNS 180} ‘y “pueuorzeg wzou208¢y fanse purse) # uIUOSdo 0 vo pupUO|se “InjmuDL2;6w0> Inwarsjs earise oread um 2jaxeyduos wip O34 “VSL-s ap aygesoap axdg “uot anssizeg ap armatoxe ajatuzua ap grezyeer soqnoaioid yuRpeiBop e amuuin vo “2queUiBey ap euLO} qns urzand 25 "posap wood uy staodioouy up 29 Di} aiiodoud panwattutios Q oyu raride jaduan uy fiseds wy “ze20}rasetuojo0 wlnpow v ap (nyesusrod wilep aouDs O8] yo gzvaisBas npnig “2049s sojauyrgo(Sounu 1$ gsndxa y atsod prewap eoe[d azewn eo ‘TeatTud Minpmmy seyp vende wns arwuep apelzeudng “Iy8] du ap 16 yououwuou aoe fieaiTuid yy ‘2yoscso wns oungo(Sounus ap ajearSur ayosins “LTV 21 (HL) S204 4. 221019 2p ywuapuadap 4 v masoUNDaL iso VaL-s toasundipl vaxonpuy aq “pruissis sojdiooque eew/Sas uy ayeoqdy 2100 9p alsajp 1di09 austeroaKs ap ywigas # preuodsuen “ysnpur as9 VE-S yojan aorewe{juju aveonoyo suns yyn2ojow © yurzaudas Vs “guyvosdo 0 pwotoyout apepes$ myeauouajdwsoa w aranioe ap vamaudosd ap yusd puts rezosnu jypeut up fuo|aI2¥9 uaBored an op suefaso ap sojoroey vorezn no psaanuy Hi (ae[oUOR Hf aonocpuy “feBeposseUW 9 ‘miadooo w) yuepuadapioonue tarmysoxovon9 FzeIpous “NSA ap IUINE UM 1341p ‘aeozijesinau "vavauiase2p ‘2!D0U yeuajod aywajout soye & 1S auatRIOe9 sOjoUIxO yout 1 yuoyo190q soyunBoved w ,yunu vatopsiax2, pundise Ws 1dsoonuy syeroanus tusBored se 9p 8 eo “suena Hocooidans ap aiasses wns auuzua arssoy “Ly8} sojazzoroud rinwanae exnodan oilsioid queues nu auomises muauodwen “1y8t ofszeeIoxd tuud vesi26q mynfean eHandaosns “eIzO=N-O HS quod UE yw80q “yIeBUO|D ‘gow, aunifas 0 wa%e © 9p vonDe “Po}UN yoRSHAINeR o yIUIEAKd IVE 906 wurzasdas YS} ‘s1e9 wp) wus yoUDUOUOUL V3 9p (14/8 E-2) ynoraio faa un ne [ONE “(op ANEWXONe) TYB] RUaUOPa:E n> 19190 op “woes uy purse ajoque ‘cv 1 VSI‘seIoqns nop uy RuIzaxd os YB "Oe oe 6 FILE | (isdowopond ua}od) sedss op pine eae ne ea sl fousou tha) a Ma a eat (qeaou pe) snags 2p pit eases weuuorepen |_mumnampen | ost ‘oynussoerpnased ware war a8 wr messes. ‘yuouin rvajfes exassoe up (Tuosoyet oypou) Bf oppfeaymou0D “(2uors0%s usvodies) ipyiasp ywe8a,_yursoudbou we © 9/16 f qnfusy no saBoosE “FOUN BULO) “VEL hp soo Bue jeu un eo anede YB use VI op sugeoap aids “LIVIN 2p tfnpoxd sodoqve es wyp ag 3 yous YUN aeaysUO9 dade Dy "VAL <3" goes uy gaesogyp 1 sopueis tojoada e ei} -onpu apexes ad yeunaa ‘anoiaoos gulauoduoo 0 sond0r un 2p preuodsren 8 punjen! yode pay “usuiyod v8) malas 29 ajezoonus ajaipoused ap arenes fopuRys Wy yENpOLM 3159 V3LS “T {bu ‘linge of 1/2 qge-ot atuutode) smedat ap noon wes uy sn; yemos0U09 3p ay uy uszaud Vp) 2401205 VS} ats yofous patos Bur oqayTOUN, “sjuouin aun soyunsundsy eassonpuyafanud 30 200 wad Jp> ‘sais enw ymssede ap woptadepur Rreavrloary (LVI) 40[se09RUr 10st lowwityrnsay wezttoods Un Ways un 2p ayefsO4d URE IpaKs wip sousspEe © 8 sopeusque@ioor|u & asenuy 2p wad uaKsoy) yeu ¥90 “‘2IesEOORHy Jojepue( 8 rseoonu vandosd wun up 212002} syovo7 16 soreysoua xem “euasp 2p impo “sundoxD aojepuR|s fasvoont tesudeo jo a annqunip aways aenanda ano usBque eutzatd 20 Sonpuap aims "esoseoe aiuapuasop ‘1 Hq S|DO;UN| uIP amMsUOD 212 STAD “yB1 wungoffounu wens tedinonon ap apsedsou (SIMD) twa>poroonu muy rucrns 9p Tesi Ut apuidap Jojladoedovwopo vaunolul) used wareply “ayex0 apeuragoBouny so] nmanoe Hes dsoonwe no euosouzyy od g 30VoqoUN 1 ypeninus aeoyydure © pupsies 9 SUVINAC TRAV VINIDOLVAOLT | IDO TORIV i °64 CARIOLOGIE’ posibil s4 fie responsabile de sfectul protector al imunizitii in modelele Exper meatsle, chiar in absenfa unairlspuns [gG concomtent, 1. Iohibitia aderenfel independents de zaharozi Demonsitareainhibarit net superioare “in vitro” a aderdrii Smusans In SHA ‘aire anicerpi -TgA, comparativ ev IgG, asiguri baza teoreticl a supresiei coloniziri Simurant s. formari cariel la gobolanii imunizayi cu Ag W/L st sprijin’ conceptul c& gh este zotipal Ig principal a inhibije’ aderdri in cavtatea oral. ‘Htectl “antideaiv. al s-lgA poate fi explicat prin blocarea, recunoasterit recepcorulit 5 prin eresleea hidrfiliel suprafejeicelulre, Legarea s-IgA pe suprafaja Tree celveaz’ proprietitle sale fzico-chimice (hidrofilia), diminulnd astiel inerscjunile nespecifice(hidrofobia). Crelerea hirofliei suprafelei celulare secundard legirii sTgA, fociiteazt apaarea" pacteriei in mucusul salvar §ieliminarea ei prin deglutiie. Acest fenomen cate intens‘heat si prin agiutinare, Complexul format de glicoproteina salivard si s-1gA EE Seengal reacit de legare: se presupune cl reziduurile sialice ale complexului au un fol important in interacjiunea diate aglutinind gi Ag Wl al Smuzans. TExperimentelo “in viro” al ardtatcX adezina Pl a S.mutons este implicath in aderen{aiterbacterian’mediati de salivi (Coagregare) dinize S.matons gi alti olonizator timpuril ai plili i e8 anticorpil antl inhib aceste interacfiuni, Acest Srecanismn de aderen{a poate consttui o alternativi a legSri directe a Samutans de receptor peliculel ecansmotepoxbie de interven impativastreptocdtbr mutans mediate de ancorpt Tap Ta plogeaeia ‘Modul de afie ‘Speeicaer Sg care dente " HRT] Rac a plieala | * tical copa ead | Aa liE ses {reac Hiroe * Spare searence Arsene de sopra ‘angen de uprait Lepie de colonies | + Bosses mera eceptordexiat | ABIL to input [Neumutre depen: | *nibifaprodotel de dextran: ome (Sou barat | ~nubija subst eg labia sinter! de plimen ~repiunea de lege a * lsses dexiun exam Gr egies de lepre a ex. er Produc de aid gi | *Bacne prt de lucord Necaoset techoce = | “erin eresiaeaGoibiia prot de | Necmoseut erin Gib acide ier) | Camates oteciclr de fern ke | ries donor Stage ome Feros conteuetor | iki legato de colagen xin denne _ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 65 Dovada indirect a importanjei scestor anticorpi o reprezinth recentele studi cexperimentale Ia cari, sobolanii imunizafi mucozal cu Ag UI SBR, in contrast cu ce {munizai cu Ag Hl, ezvolt& protectie imuni la care, Anticorpi saliva Ig indugi prin ‘munizare, au prezextatinijal 0 afiitate mai crescutl pentru Ag I det pentru SBR. ‘Acest rezulit sugeressX o compettie antigenic intramolecular si o strategic rmicrobiand de proteji, prin eare . mutant distrage rispunsul gazdei cBtreacea parte & molecule Ag UIT care nu este implicaté fn aderare. 2. Inhibitia veumulirit microbiene dependenti de zaharozé ‘Anticorgi s1gA umani, eg antiserul provenit de la anitralele de studi, inhibi sinteza dexttanslor de cttre GTF, Acest efect este mediat prin legarea anticorpilor de regiunea eataliticd (SB) sau de cea de legare a dextranviui (GB), inhibindw-se astfel direct Funegile enzinatice. "Anticorpi se pot lega de asemenea gi de alte epitopuri,rezoltind blocare steric fa sccesului zaharozei sau dexttanului lt GTR, sau modificarea conformationala’ ioleculei de CTF ce- interupe aetivitates, Deoarece dextranii sunt important pentru faderarea iceversbilt si acumularea streptacocilor mutans, inhibarea sintezei lor poate reduce dezvoltsreaplcii dentare caiogene. ‘Studie in vitro au aritat eX snticoraii IgA de iepure generai tmpotriva GTF-CB 'S. mutans suet puteraici inhibitor ai sittezei dextranului, in timp ¢€ anticorpitanti- (GTF-SB au o sefine inhibtorie foarte recusi sau chiar absentt. Acest paradox poate fi fexplicat numa dcc& anticorpii sunt ineapabili si albe acces adecvat Ia regiunea Chlalitieg, ce poate f ascunsd iatro depraione structural, eau dact exist un blocs} ‘Serie sufiient prin legarea de epitopuriadiacent. ‘Alte studi, ce au folosit anticorpt anti-peptide, ‘corespunzitoare secventelor ‘conservate ale reguniieatlitice au demonstrat o inhibijie funcfionalé moderati a GTFs 'S. mutans ji S. sobrinus si supresia aderenei dependente de zahar07i. ‘Aceste rezultate biologice relevante in vitro sunt coroborate eu studiile pe animale, ce arati ct indwcerea cariei cu S, mutans si S. sobrinus poate fi inhib prin imunizarea eu seevente peptidice conservate fe din regiunea SB, fe din GB. “Teoretic, anticorpi anti-Gbp au we potential protector fmpotriva cariei dentare. Experimentele de adsorbjie a anticorpilor cu celule bacteriene intacte, sugereazi cl GhpB se afl la soprafaja celulet si poate constitu astfel o fat imunologicl. Acesti fnicorpi ar putes aglutina complexul salivi-celule S, mutens, elimindndu-le din ccevitatea oral Inaintea coloniziri acestua ‘Atit GbpA, eit gi GBpB pot partcpa ca receptori celular pentru dextran in faz de acummulare a patogenezei moleculare aS. mufans. In consecin(,blocerea mediatd de fanticorpi a acestoreceptori poate diminua virulenja S. muzans. 'S. mutans este singurul streptococ oral care sintetizeazX GbpB. Anticorpii IgA ani-GbpB sunt prezen{i la majortatea copiilor, imediat dupf infectia iniialt ou S. ‘mutans ila scl in secretile parotidiene ‘Suplimentarcelor dow mecanisme descrise anterior, anticorpiisalivari IgA sunt ‘copabili i intensiice activitatea sistemului salivar peroxidazi / SCN-H,Os, care inhib&181 rvateud-que soppbioogue v gars up oluszad wud jqsod ‘aise Duns Joynosgu-RoU Saige, up vars eepoteu “yeu Le “ZvB] Mednon saledy me suri fpovoduissiue | euoonur go tuaBns no agp aissoy "UIgo pou UY EAES U NSO rotioy Hboofu se puuasuve swnqietes tzasd wu aes t ya] sacra uzuaeiseaoe aapoud nu suein s0so\dang oat $ ge otonuonsdesy pusys2as (82z SLL-Lz2 Ol 249 BsEODE o|coD0\daNS sojeUZUD Fravo up mjosd-eod yun) [ast o|s]adq0u Rzeapuzs ase“ YB] ezeorosd anpoxd Terriuofeu fo ide} iy us¥o> HoH Fe Hovo1d noosordans no yiwsose auorpenues uotaoid Q'souip wldnaa edop geeaejuojo Surin yoooeudans > nauad “Boss [Sunowo 's ‘sn °g 9 woods ap Youszaudas ys yuan to}ezquo09 (ag SPH] « — vanes pas SST JR mea iS Wi) <—— we} aHMNEE RD = arama “Fo otra imran, + Baxdsmnn's 4 wmwpaig patna uy Le viruawesoany ™ ido, roe seen 9 sone sen ys fue! uP Bop|gaDIcUNL eee) -yugzuoqoo easy 2d “yur axcandxo wud yaegosd ‘suet soysoomdans sjauaBnus vy 8] azeNes sum ansundss2 PONz=p tmiNosRY “Tou tuyuerdes 9 seciud uf tusdored | yesuawos sopqasa sndxo weIpau isa jmimasgucoou “ous as eso wateasa (6 fsuseyuonses jen sae] eq “sfoue9 royjustong winioyoeds © 20 uy apyduy 6 oudoonue eayese op ascurUDSIp spyes 9 fans seapupns|seou "ye10 tyoroeq. oye no Tepnssuy yrouore=s Bp ape ad purznout "ayusiod uadpue 9p yo] yur 0 pindise 29 ‘suru Sososodans v o[oo> wFanu) vatnoduy Hinjens 80} ne ndvoonTe NW 6) sagas vue vyluprout sou eeu ape es uaosojope ad itnsaj 16 ayesioasuen So} nb JOUNpMS eaEHOfNyy sje yun rap ‘qwn og 18 23quuen arenas wep a> ey earegndsoss nes whussza1 9 Susur foordns-aue V8] Joon @azyasoo op vaaiouy "awe 21601 >) "yl a9 aluadooe runs 220 a u3}209 = ‘gubuep vod u ueoy top! 89) © v8 - SHeuou signs no afoseduoo wy yuesano ayyanoxouss o nurzaxd y8} 9p 1syap n> oigns uno asap jutsu 2}aupuy 29n0p WARD PSI “aunvapaplajeadts ad soous}ue8so0.91 ywoundap voroqust usd “amwap toed eatyonzap azafonuoo ps aoaes 3] wo pogsd aso slgaadns mL “oiuareg alvepe ereqnuy uy Vs soydnone aylouny asespisuo> wy paw uote 0 1st ealsundxo ad #6 ponaus8 wows wud “(axdoy up y8Ps) avaigoren muREUO[OD eorehuonyt tuud "(guaootd und o8] 9p (usjsuEA) Uy asundsp! yZEEMpoW so sdioonuE D UVINAG TANI YINIDOLVAOUS ‘ap aysed yrugsea, usd zofeut o9ja un gusioxe etieymul ajauany fuyatunjod ‘varcunweiap tw piuowodus, 2iso gnjnspaut wauyfoe Sop “ensy “otdqoip ppl eazyjapous utsd nos “youatnue gwutzaid a9 afinyeo wp Jojasanoxd vaxeynpou 18 arerojduwoo uud “xtquosqe ajouatnue wy unwt yasundsp eas od (84) seiueoEAd wesejsueN ediooUE un ngs rynvaysts nagoAzep wongZuNdsaJ09 yuaSinUe fps PURLALLTEp YUEN evoruojoa 29 eioyoine gzvluoayl (V3LS fediousd w) yessojoo toanue ‘austue20ul enop sijeusod od ide imsooe vamoyexo Uy doud ‘aun ojpnsvodsys vareyostap gavaluonyut suse $8 “uzun tasooe eaUNLdNS Squisedafloooud 0 sop pusaju0d ‘aylenan> up ayqiosqe wns nu ysup a¥e9 *YS] 7 ywouuiopaid (681) aureus auyjnqorFounun axfomnd yeumwew wide (wens uo Z-| 9p anf uy oymyape ynjeata puyRuye “greonzep tofduuno pou 289 nu atdoud efonpond se ware 98) auind wp LeuEBES “UH 1 2 snf uy “stezsoqeie vans aussiew O31 yresi2ouy yode wso9e asso Ranc, “wopuadap -aoydavos seusonyd sajsueay wud ausayeur 98} Sous imgy se} 'auaBopud yons arenas ‘DAY anuip sy round taste anoesd aso [2 axseu vy, ‘squad vaseoououd e|xpundsys FF inGald f jeuosfouny wexoKzap a1s9 myrunosyu-nOW ye UN ymwiasts oc "aseiuop jaro &plujaasuo i #6 sueanut s01!2000%dan8 ‘rape ejonuos aieod 95 oxo njnpoul FF doo F Un rmjnsundses Fezyeu repo Juszad ut aya pugasoap afuse 0 “doo v| Enuop tur> aur |, aubo ad sofeas ymymedunr fiuomg sumjau sojpoodydans wawezuojo> 6 gfereuoad vayEyUnLIT "aye uns 2|F2a40p sop Suerau! Joj;o0o0xdans ae 201]oqeIeU tod ‘axzaqns vat #8 89 "30098 8} HO msEsAS me URI!Ds— ayy ipanop Foul so} ney 18990 op ‘DEI ap piipeut oUAIGCANLE IayzeAU ‘e ofhquur ap tense o-nuud prvodx y aind 20 ysndxo wunnuap wp sour> gnynsa2oud gamndang "W[-$0 2p 919 BoIS2oe faNoUTEIP Ho [ie as-NpuEDSOUND “JeqN| WAEEZAYIP > rqegosd aue> ul “SHEEP afoytoyuED uy ouRNGo|FoUNU, a;SRE 50} ny sadind ajo amynosea aypzeideo yp feprsuen ‘Yayroeds 98} wdsoonue ango ap rigtaadoad 218900 quyeresinou vaeigisoe FISK “aIOuNUDp soTo|RoqPURD JAF op SuoymU “S BIZEAU ypoul e ap 8 uaBezor eA9] B 2p 1 By eareiaudoud ysuosap 160) w *UD99y “Wa eases ssdaeonue fe [39 16 O8] !5Us Jojdroonue ox u anup gaedou wfieaioo ensourop vovouret op 38 '204}90d8 10 10jaueBNNE nus, sueynur sosoo\dans so[pjnjao vaunody O3) fe sinosaio aN gIsfXS HO "fossa uy "ese au v] pragas pluauadys o no Jojuaroed ye ogFojos9s pms Tao frida jndu uy se feu soyliup aye ajeauso9 ajouoz uy ezeorado 29 [Leraneyd somorosd asyuncotu un yzeasafns Fads 8998 {yoyoninau wzoyooBNy nzvad Suejnu sojdo2oidans © O8: 2p EeIpaU! TUT Sy-nwe easeztuosdo asta w proAsTOWED Fko} ¥ “bleuop eased up FuNU esfoaosd vf YoquaUCD rod ‘axeunUap ofo]naTEUED UIP mes aida reynloos jmpiny Lip O8] Foneuse|d wLoswue “alueyswnouo aarwnuy Up shucrnsip pedzoojyue ap anvapuodep ausyuesaqy sayouay w azoaoruv fapojtd v yanows>ye waroqyut ul ‘sofousyue8s00r0.0 ‘aay ap eataud uy “Baua|IDe| no aySrouls wuoHe aieod YBI-s “sUDIMU 's waIjoDH jyfoany 02310 es Tov SIDOTORIVDoe CARIOLOGIE 0 dad cu debutul eruptei dinjlor (de obicei 4-8 luni) se produce o schimbare radicalé eco ogie8, cu aparifia organismelor ce pot forma placa gi supravieui in aceasta, ccumar fi S.sanguis, S. mutans $3. sobrinus 'A fost demonstrat c& "fereasira de infecfozitate™ pentru siepococit mutans se produce la 0 mediand a viestei de 26 (9-44 lumi), iar intervalul de timp de la erupyia Primului dinte pind Ia instalarea “infecriontaji"” este critic pentru gazd8. Tn acest Entervel, factoril imuni materni scad, dar pe misuri ce copilul devine independent imunovogie. CMIS se dezvolt gi moduleazX mediul cavitii orale. ‘© exceplie de la conceptul ‘reste de infecyozitaie se produce la copii eu cari precooe, condiie cunoseutd istorie sub numele de “cari! de biberon”, unde ate loc 0 Jnfectis precoce cu streptococi mutans, corelati ci o expunere excesivé le hidrocarborate fermentabile “Alli factor! favorizangi tm patogeneza afecjunii sunt reprezentaii de heterozenitstea infectiei (multiple tipusi de clone) s de aberatii sau deficente munelogice. Desi modificarea ditei este considerata ¢ misuré profilacicd, se pune Stearea ack slsponsurile imune sunt deficitare si dact pot fi imbunititte prin ‘Med ana totalului concentzajiei de IgA salivare se dubleazd intre 2-5 si 12-17 toni probatil din cauza acumuliriiantcorpilor specific A fost detectat lao varst8 mal mick de 12 luni IgA specified pentru GTF S. sanguis, dar nu si pentru GTF S, mutans, Sugedinducse cA lipsa anticorpilor ant-GTF 5. mutans permite colonizarea cu acest rmicroorgan sm, ‘Sa demonstrat ectivtateaanticorpilor IgG pentn:S.salivarius. S, sanauis si. uns este prezenta la nagtere (origine mater), dar scade cu timpul; 0 revigorare fae ta virta de 2-3 ani, penta S salivarius iS. sanguls, iar pentru S. mutans, abia ta virsta de 47 an, Tnstelarea rispunsurilor imane @ fost aribuitt momentului colonizirii, Oricum, anticcepit ati-GTF pentru toate cele ri specii nu apar pinta varsta de 4-7 ani S-atras Coneluzia ea IgG serice au potenialul de a modula colonizarea orald eu bacte feneratoare de plact f timpul emergenjei dintelui prin gingie. 2.4 TEORII ETIOPATOGENICE ALE CARIEI DENTARE viosatogenia cariei dentare constitue unal dintre cele mai studiate capitole ale ‘patologied umane, ceea ce explict numeroasele ipoteze emise in legaturl eu cauzele gi mecanismele ei de producer. Unele dintre aceste ipoteze consider’ ci afectianea este provocatt de cauze exterisare care acjioneaza asupra suprafejelor dintelu, provoctind dislocarea prismelor Se smal ev apariia cavity. Ele consitue grupul asa-ziselor “Yeon externe”. ‘Aitele incrimineaza ea element cauzal diversi factori interni dependenti de dezechilibes metabolice sau newroviscerale generale cu risunet la nivelul dintelui. ‘Acestea sunt grupate in “teoriile iterne” ale producerii carilr. ‘ALi teorile exieme edt si cele inteme marcheaa4 evolutia gindirié biologice a timpulai respectiv, gandire de cere cerceiorii nu s-au putut desprinde, Astfel, dowd ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE o dintre teorile exierne foarte bine cunoscute, teoria chimico-puracitaré i proteoiticd, sunt elaborate sub inflvenja putericei scoll pasturiene, iar © mare parte a teoilor interne sunt impregnate de gindirea paviovisté§ de teorile nerismului Tocmsiaceste influene le coaferd un caracter linitat, insufiient pentnt ccuprinderea si explicarea deplind a unui proces att de complex cum este earia dental ‘Malte din ele nu mai prezintt deci un interes istoric sau au fost chiar witte, altele ins confin adevinuri valabile pazjal si astizi,contibuind la injelegerea conceptului modern ‘despre etiopalogeniacarel, De aceea corsiderim wild trecerea br in evist. 2.4.1, Teoriile mecanismelor externe in geneza carlel dentare Teoria proteoliticl. Elaboratt de Leber, Rottenstein Underwood si alii st ‘conturaté de eile Gotlieb Ta forma in care este astizi cunoscutl, teoria proteoliticd Feprezint& prima incercare sistematicd de explicare a etiopatogeniei cariei dentare. Ea dateazS din w timele decenil ale secoluli tecwt ‘Conform scestei teori, mecanismul de producere a carisi consti dint-un proses initial de dezintegrare « substanei organice din jesuturile dure dentare ca urmare a pltrundetii microorganismelor proteoliice din flora saprofitt bucalé in profunzimea smalgului si apoi mai departe fn dentin. Declansazea actiunii cariogene in smelt ar avea tcc, dup’ adeptil tcoriei proteolitice, de-e angul zonelor eu un sonfinut bogat fa subs:anje orpaniee, cum ar fi prismelor, substan interprismaticl, lamelele,fusurile gi smocurile smaltuli Liza substanjei organice di majtere unor spatii_ microscopice care permit pltrunderea microorganismelor acidogene responsabile de demineralizare si prbusces prismelor de smal, cu formarea de cavitiicarioas. Rolul mesanismelor proteolitice in etiopatogenia cariei dentare se bazeazl pe unmitosrele xgumente: + pigmensarea galben-brunl a lexiunit carioase ca urmare a eliberiii unor pigmengi sub acjunea enzimaticl a stafilococului aur, + acumulacea tnei cai erescute de aminoacizi liber Ia fiita dintre pata albt cretoasi ce ir dick debutul cariei in smal si small stndtos din vecindtat = prezenjia numeroase microorganisme proteolitice in dentina dinilor carats + cercetii micro si autoradiografice indie faptul e& cel pusin in dentin’, ndepartiri acesteia din urd exclusiv prin mecanism proteolitc; = imposibilitatea degradarii eoperimentale a colsgenului dentinar pe cale ‘enzimaticd fri c prealabild demineralizare in mediu aid a fesuurilor dure dentare;suous.oeq sonid ae eononent oyun seve gr es wp aquedio Suns wetanep aa ae ee Sveum. uewap ec op got S9UNE=T] "yRIBURI eTePaifezop =p sean! yorudio azepesSap ap ez wunt-pzoan foie: wuj4o9 ae epta oe antl [poz SEE NAW SPATE Up 210 ajtuesins aug ao as sse2oy “pon se ap pis oda oor sere eMeue oso (sun 2p IHRNIGRS eepseos Joys ww wp sae yvepane avo) joueoxd THON nt FO HpswOD MEH 8 2S ney yond 100 0 HURLED WARAUINS einmnooou #8 apan 9p “anata 3992p Esa I 06 WU ANP op aeuUEDAH ceeeeece of aun 9 ues es nau HE x aD ua eeaHY Nou a res jue Jou ees gp asp amp sojnslv eu owt Feary go aempupeisuce "yuna foot wsede wénp day yn ON -ejqunipau ey ap wart svanod 28 ang 9p esoeo4 ro ous =i“ 2c WHEE ms nanaw HS oN Jo up ee eons rod paeuorseq edu O88 Bas wip oH Hw PSY =P sree oar ap ipso = uy amep atep Ops yapeeLURNA REINA Teoaop wea Fo vane 24s9 mune[ay gee o-ape e sis ad UaIINON, Me mono ws 8 eau ap Jopsngs spun ap 3290 spurdap aie “apn amass J cst a2 alunsans ism ANSARI a pt exons 6 aun once stones an HAUL oko) 2212 (520058 UID BOURP HAND [EEAND de 3p 2yo(o Heo} ¥ ap BaIETEQISOU HOoKN spol 90 gay gions 0 29 55929 FRB YBBPES 2p nds® ex es eer ee ee uno ues a as uo) xEuo en uadar IED "soo 2p aes paws. aud oseop sep sours eaesuniny 1 tej wasp que pon Es.) eee cunaoy #8 HDS op HS6L HHSC HuMeNoAAsTOL BOOS, rosso yes sez ae apn sud op fon pana nd eeRHeS aD 2 eyUNZ syouwoyen tooo yu neo epyod up up SESE | aueD ap 2AppHat Josn eRe = s(gapuequacyg-ti9auqn [uurospuys) fue gpI 2 SHEA eaIU pouadastsion pj © eu se0uN9 sed Ud pasaond wala - fp od gonus aes ous Joun e UNS Wee « {pr2t0ogjeng Wr o Peealsyd amo 1 oun oe uo op yauopus pu soun wa | HE J0un wm = auaidtout 1 soun vaveaopuin anoodsas‘seo}9 s9pse00u vouBts mes wojosaepurdsp ares siuap 3p ass00x8 atu fmuodes nusyuese = 1 9p aud a ;pu09 asouane 9 9p ‘an ovouS apoyo sueuap syapenm 2p ates aes 01 osgeu,ND wsy- nyauog easapusd 42045 ap esrayesounced « are :y m uno ouswouay ap oun 0 w] arvogaysinesytvoidxa eap ys asotnat na puntzemd-oonuy SOR “edioud fueoun> Yodo tuoasp jod yiseqono} Kun sf q pndud up Boverdans wun ‘Bso.NroNDP DIpsDzON Tonnes sasjwounay iy 48 WD “BUOY vzoUsrO1g WY ayusza1d aUeBOPIDE giep o "NUaDIP a[auNIN WL sBUOHd ngs [mor F=IU0D be "opine iynyoegorse| 9p suaKoue> ayandad euuyur w wip usrasd wp “pap warvoyba gns 14 un B 149 pioe mpou uy mistzay 16 soareuoqaesospy wily ud Yonus8u0 Fe ep HoWONpoxE uns "fjoogoise| “uso qua} [89 op wep dynes asvoues srsoaxd md yrsAIpul el rota you nt agen Uren wez08d *[OPINETa|N|Deqoroy eadase yqasoopul 25-npUCO ‘husicoson soon? wure® eau gs wos me 0a fesa0e WdapE SOUEHN "puedo 121oe ap valzonpexd no a[p}euogieoosply 2z01U9u2] WS ‘anigedeo gqvong eareiaea urp avayaizeg aqurdim oye yesauUHDUS fo “eu tsonposd qi feoads quae eo ofeanq yov0[j [8 welwacasdas ownuy un YONGE NU 427 30] whnuagoe woresttsuaiul $ sojqusiseg wareoxzap raqued eun|n9 2p ipEUl a|mpsu0D arevOHaT i ssunngd ourawie ajsnases 18 89 “injauIp aye amnp alee wp yoHuNss0 viurasqns iow pup ‘oestnqnid as (8 yz0}2081p 28 aiesare aBUISL yews up ruuede elusisqns pSasSezap a> eonmjoniaid suse roosay # wuncaid ‘eLuefaep aFauoqeDep ap yase0oxd HRuUOD 2109 auEBOPITE Groumuuedsoo.oqs yode punngd arezyesauwep vad Yyeus uy yeaa ebaiq uy sjowowie uxp sojaieuoqmaospty dase auafopioe soypuisiueSsooxsu v sonewrzue yunise wan wy seynzas aeweaiey op fprutdo naoe ap psnpaxd sueziessupw9p o-nutsd nyaeuss vbepesdns wf adsouy gsMUOp uo: “ajupe 2p aiehuaua “tom wiseoe wounog “ymyreaed-ooquny> e402, ynuustuedio v gpisusd ejusouoss W tnjauip vasesfowu 1 axmuop omp sojininsatwluaistzau “Je9nq ynyeepour w pxojduioo vauesioe ap o¥e83] bsisede aubsopisuoo ti En 3369 wiezteoo] e080 uGUIRERanHjomION euOeL, "psvoues ass20ud soyeanadsauwinjons eouisuans ‘nu sopijoojoud aurstuesoorons ap varenype ‘oueSopioe auustue8s00s91m 9p vase|ASOU tid ssvouna oso0osd relurjaap 6-5 z09 ¥| sno!goiou 22xeuNIUE v] TO - semuap yo pzeatunjsap nu yonjoaiond funfoe no auusjusSzoqu0}0r ap gafsn]ox9 eaxeynoou soHO|GoIOU afeyeUUE OL - shstus up yorre2s0 pluesqas ‘uy 200g o[ouo7 uy ots uorue9 aYs9 nu sole [IsoD0ud IngaP 9p RZ UL EID - ‘ynieous ‘jours, op wopuadeouy asewap Jou ftinjois 6 anjrungep varenaIsod ~ asso up gases un 1 FUVINGG [GRID VINADOLVAOLE Tie W0@IDO TORINO = onn CARIOLOGIE 8" 85 liberarea pe aceasth cale de chelatori capabili st scoatt Ca" din compozitia, hidroxiapatitel face ca degradareafizei minerale sa aibi loe practic aprospe simultan ew Gegraderea ifiald a fazei orgmice, flind necesar’ pentru asigurarea invaziei ‘mierobiene, mecanism comun orictrei bol infeeyionse. ‘Cu teate ci aduce o confibusie notabil Ta fnelegerea mecanismelor de producere a cariel dentare, in special prin dovedirea posibititiit de demineralizare @ Sinasiai si'a pH neutru sau alealn, eoria chelaiunil na reugeste s& ofere o imagine fnchegath si complet asupraetiopalogeniei procesului cars. ‘Criticle cei s-au adus sunt umitoarele: Throportia substanei organic in stmalt este att de redusdinedt chiar in consiile wansformiri el integrale in chelator canttatea de ioni de Ca sconst din smaly ar fi snegijabild: 2 chelator din lichidul bucal si placa bacteriand leag mai ugor calcul sotubil flat fe concentraiie creseutf, de saturare, din plac si lcidul bucal, decdt calcul din struetura hid‘oxiapatitei smaltuluis chelator reprezinté un rezervor de calcu care poate fi elibert sub forma jonie& lng pul plicit becteriene se s:idificl, jucind mai degraba un rol de protec ‘smaljuluideeat 0 actiune deminaraizant; vYnecbarea dinjlor in salivl in absenja hidrocarbonatelor timp de mai multe zile la.un pil cea crescut pind la 8 nu adus la dizolvarea calislui din smal ‘In concluzie, teoria chelajnit are o valoare patogenict gi nu una etiologic8. CChiar si astil privite lucrurile, ea nu ne poate satisface datoritearacteralu ei limitat, ‘eluded in considerare variafle posible dependente de factorul teren si factorul alimentatie. 2.4.2 Teoriile mecanismelor interne in geneza cariei dentare Uni autori consideré aria dentar ca rezultat al tulburirilor produse in fesuturile ‘dure dentare pe eale neuro-hormonals. Din scest mov, eorile age-numite "Inrerne” au la bazi considerentul ci dintele, fn totalitten sa, repeezintd un cegan pe deplin integiat in cireuitol metabolic al rmaeroorgan smului.. In consecinjl, perturbirile metabolice desfisurate Ia nivelul {esuturilor dentare sunt tot atdteaexuze potenyiale de eaie Cit priveste rolul microorganismelor sau al acizior,acesta este negat sau i se cords cel ult o semnficaje secundar ‘Teoria organotropa consider’ cl esuturile dare dentare se integreazit tn economia general a organismuli datorit unitiii bologice pe care 0 formeazk Fmpreund cu mediul salivar si s4ngele din pulpa dentar8. fn acest context, dintele joas rolul unet membrane semipermeabile care dirijeazit schimurilejonice si hidrice dintre dine gi saliva. Disttarea funcici normale a acestor schimburi este rezultatul ayiunil unui factor biologie salivar cu rol earioprevealiv, asa-numitul factor de reconstrueie care are capar citates de alimpiedica sau reface deperdiva de fosfayi de ale din stuctara smaltului. ETIOPATOGEN'A CARIEI DENTARE B Caria dental este consideratt o boals a organului dertar care apare cind se produc disfunajisle componentelor unit&i dinamice biologice mai sus amintt, salivl- dinte-singe, Sclderea consecutivd a rezstenei esuturilor dure denfare permite ca diversii fagenti cariogeni cum ar fi microorganismele, acizii si enzimele, sa devint activi ddegradind componentele mineral si organicd ale dintelui ‘Teoria enzimatich (Cserayei) poreste de Ia ipoteza ci anumite excitaii patologice sau leiuni la alvelul sisterwlui nervos central pot produce modificiri bioehimice in compozijialimfei dentinare, ‘Schimbares raportului fluor-magrezi, care apare fn aceste condi, fn favoarea celui ain urd, cc In ctv fsa! saline de proveie pup de te oni fe magnezi ‘Consecinjeimediata este desfacerea moleculelor de fosfai de ealeiu din structura {esutuilor dure éentare. Debutul proces i arios va avea Ice in interiorul dintlui, LurmAnd o evolutie centripet dinspre dentin spre smal. ‘Teorla neurodistroficd. Elaborati de Lukomski gi dezvoltatt de Plaronow, teoria newest prmel el onideresl I bae bow cons fo ure 8 aiede "yanordxo wo soe jeu ‘grap MRED “aynosouns sonoeiyond 2juuspus 2p nes so fas200 presape eunuigo exdese 9p ieuanyuy y 10d nu 39 favo "aaqzojdxa avo 2p pins ams aubossed ms 2jeuodejndod undra "S401 “UsMy oun! 9p toympou ‘xajsoune wip aeuoqeaaupy asiapurluos 2 vogind no 19eO Uy A AmB fo BMS 2soUN ‘nu wradas pots uy gusnsuad 9 29 wuoioed ereidure 2s uno we ‘dun p yun ypeotd 0 fd answuap ofeloydns no atau 205308 yrweiu00 9p resaUs8 aso yarzoyxo WE "fuexooynp2 ra 4d] wannooya nes 250Ur Supp foINP soyERISN vassoNpAY Wy TestOD v axed yrlwaUTE ‘puoi 1§ aaa apeyyoud ap unspus sown eamsur ud ‘axeyoAz9p 9p per eH) Un sup 1 pordojoreuoys wuasise amc wy aU! uy “pTO3$ msi ap efejndod e “405 ap frwuanoud tun vf guyd “sarzopho re upd svjpopred 4 “juno und wiguprqpots vausonpar Snes ws ‘amuun 29 opt save vawwone uy encoun onpe awuaistx9 9\Zojontopida amps ‘sow an 9 8 nojap ep eee fausnsuos no es op ‘aug 248908 yzojauco soypoine vaIHOTEYN 2Xoy ednp fowaBoredons sojuorDe v omens ‘2p uogos putzguun aoe) 2¢ aayzoydza tue eieua8 rod amv soynems waouNUaP] ao|uaBoyedons owsjuedoy 19% YAIZO1dX3 VIVO $@ -ysomsojp givong wusi2| no ajousosiod v| sojzeo weds ~ ‘preuoqispospry no wo1opuodatd yeeayuouys Ugusuotut 1S foluoasoyy wasator> ~ ‘arusep tuo] soto wiluede - ‘noetuoo 2p soja wihuede « ‘oaupus jofyooo upd yazausdounuapoau warns - tarwouiba aiiguaeo qns aybest ep azepunoes rouniap varewioy ~ ‘95 amo ajaunosiod vj asv0lw> oq ‘Snunduin ayezyoyuou x nes sony wud eixeyoud ap yroI2youeg aum> ojsuvostod w] foleD B yluanD=y ap njsoiputeasaonpar upd aqezrousteut “apenie aonrejoud sojaopacoud ehsa}oy9 ~ "ular jug anogjas ays mr gD dura pre “2oHSolorewoIs rrdezay eauspmaoases ap wwaienpuy sanunuoe azanqona ys atngan [9 "BuAIUE EaMIeU 9p 2189 SOLED tns220ud toe ‘souseo ininssooud tanjona wasezjennau w] anp “oaI0> areinoexe ‘2z09 Jo}igAE eaunigo 18 fo vamundaid upd ajdams Foues © ywourren ap feporeus ehisioye ~ ‘ye uino ajeqwoutzedxo 18 soto upersuos ap 242% o yondxa nu sua anuodoredone oju0RN ‘pe act ‘aoytluins amaunfue ud peogpsnt y oqwod nu oreo asa asd ylucisy 0 asa ‘guia and au'3q0 2p pully ¥9 eUeD wpisuoD w vy URE “RSM IONE acy ‘erly poyonsip ounfay 9p angBaid [2uaia ad “zepunoas rapise gzeouoiloe yun wip UnSsoy “e2o) tuiiaey ap indoout ef uapuodspuy “fediound yvanea yaways Waxp “inlaws © womp {ous v “feuojmnsued so}9e youn wluaist wayrupe Ys eINgan ‘xlemus Wsa0e Up siuayp ysvolo axau}OquI 9p fo;pur ewuIzad ven op 18 youNUH 9p HxpuOD Ke30,=0~8 ‘Bdns yragpuy top 29 9p oda as OFE UN 1URD eIBOION® Uy FuGeso9p gfurHodu, © are ‘Srezyeioumu #8 azeronns ap Inpex ap aype “nyafeuls wonmes op yewtozoudas ‘qpuosinisuos qnaoiae} RS HIBTOPUY © AL BAR “BWIAIUL IO_II0a wsLOIEA soyou asuouu up Soop v prosup vlijoosuoo aiso aseoues yunway e Hews up wide ‘yeuty Uy “auosisip asao0xd sx rorerisu | 2aqp area zewap sojuransol fe>kson @ aseoAsoU ups: vareinqim 90} 2st atnaosue "Fewakuopap 2] ae of aoVSojomed Jojexoye Iimpouuoray usd oar pur 21s9 queBoues fuaBe soysz0~ [e une 3p {MPO olive ye2n2o poIoy e9 yluevoduns eBeanuy eeeansyd 1) (quoWyorouu YuoWL ‘amuounje sojnsar waisundwoosep wip ayeyoear aonuiy> olueisqas) yeonq_oupout lp uosoide yuade go ezquasd yap aifouod uygay my @ yoyuaBoyedoy vs09y ‘szoua8ey09s1p geeyoreins oma ueSoqs9 9p s0faiqy # axezuouMjodep 2p (nuewoU2y ep wZUOAE pur Spunup ty 20 wade 24 sold Injnsadqud yrnqap ‘azar0d! frs998 WHOyvOD “raunuap 9 azapgoaid no “areuop2unp Joqunynsol anions wip uodeja: 9p sojanqy sje soxoqesu a[upqinuod wud axewep yunD 1 pomueBoredona wileonda gine ‘aoyoqty op greoge[e “YazouDBejO3syp 11004, ‘oyeut [io] no ajezeduio> ‘oxeuap JOWuL wusede ez1.0Ne} w Mt v9 “EIUNIOA 2p ojun ef 1 euros ay soexRs axeIpfaun v (funy 9) eBunjepuE du yRNStURpE eULIN ‘uy waives tmieouiada ud pisaiueo wo} ¥ eusdseg inj © yoUYDONG ¥z=I0d) “ayeiuap sojseo wed puysuco9p joud ap ajassoosd pupisaoe ‘amp UL Asnjaut ‘sjuMIASa} oor UL 1qULIO ‘2p warmnuinoe eul}ouo> 248908 uy omp 36 1g RUIN Uy GrE[NSHwTUeTED) “revoquesoupiy uj anes seiuouyfe WunsuoD yun zw Ul | BURKINA UY LoynUIsyUEBIO vornjods guuyzeidas 1; yeluaso qmuoura[> x> pryepisuod ‘uedopue wsiueIOU unAN “yd ioueo jusonpoud w aeaidxa ye 0 parwaou, youadses “PoRUYDONG eHIODY, # se ‘UVINGC ISTO VINZDOLVAOLLE SiO SIDOTORIVD, Gi! ¥L16, CARIOLOGIE out grupe de cercetri si rezitatele lor au atrasatengi fn ultima + existnjacarllr eu aspect particular, exploziv, cu elute rapid, la bolnavii care prezin ulburv fa reactia de apdrare a organismului fafa atcurlorbactriene; ~ prinepala cau2d a carei sunt bacterile prezente fn placa dentard ear, In prezena ‘unui subsirathidrocarbonatalimentar, dezvol acid care atc’ din ‘Aceste rezultate au determina orentarea ceretrilor in domeriut imunologiei pentru 4 eluida modal in care aceste mecanisme intervn in cariogenezd gl da exist posibiitates influengii loreu scopul de a face o proflaxie corect [Exist consensasupra faptulu 2 etiopatogenia acestor forme de cari nu este diferitt de mecanismee incriminate pind ia geezent in eliopstogeni sariei dentare. Ceea ce difect este preponderant unui anumit factor incriminant “Mulitalinea factorilor etologii ai cariei dentare si varablitatea combintii lor in condi concrete creazX complica mar in tudierea acestei boi + unii cerctatori analizeazi cu precidere factoril generali, insistind supra predispositeiorgonismului si fn specal a fesuturlor dena ("predisposing factor) si dat ‘ca exemply expoaile de cari din timpul puberi,sarcini sav al unor boli generale; alt tori studiaz diversleinfluene locale asupra dine + iar al grup de cercetitori mi fae dinstneje inte factori constinyjonali_ si ake ccauze, vorbindde "Yooth factor” fn etiopatogenia cari dentae explozive trebuie Ini in consideraje urmétor factor « itensitateaforjelor de aac eaiogen reprezentate de agen cariogeni local; + posibiltatea de apirare a organismului contra acestr fore prin factoiexsteni la pivelul d nei si mediului bal; = 0 higeractvitate a agenlor caviogent locali reprezentah de o plac bacteriand ‘roacf, In indivzi la care nu se face eutocurijrea sau curkirea artificial a cingloreulburt hhomeostazia fsuturilor cavitii bucale, iar factor anticaviogeni sunt pusi fn inerioritate, determinind afl aparfa de cari de sp exploziv: de asemeni, 0 hiperactvitate a agenilor eariogeniloall se poste crea print-un consum axagert de glucide care, atuni cind placa bacteriand este colonizatl cu o floré cariogend, determint dezvoltarea infers’ a aceseia si productrea de cantyi de acid care induc apaviia carilor explozive, Este cunescutl de stomatologi “caria coferarului™ sau “aria biettardui" Prezenp acestor Jesluni ne ccnduce la concluzia etn moment fn care agen cariogeni local ating o anu densitt, deavolarea cai pare inevitabil {ts lumina cunostnjelor actual se pare ef factor exogeni joac8 un rol primordial in etiologiaeailor dentare gc rezisteng ln care dat de facto endogeni moduleazi efectele factorierexogsnifntr-0 mani’ important si de le negiabill. Ente difcil de preizatimporantarolului cariorezisteneldentare propri si este grew de distins importanta agresivitigt ageailor carogent local Observaile clinicearat eX la tunele persoane, comparativ cu alelefreeventa carci este mai mare, iar evolujia ei are caractere parieulareexplozive, De asemeni, exist din predispusl si ding rezistenji la cari, far, fa awsul vie, perioadele de activitate carioast pot s4 allemeze cu petioade de inacivitse caroas, ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE n Co urmare,carireitena sau cariasscepbliate mu poate fo sare permanent Proprietleferutlor dure entre mi pot fi determinate de clmente elaborate oth pentru tot curse ve, dick din peioaa forma st mati lor pe = postop Factor cae dering aceste proce tnbuie ua tn elemenie apt de ase modifica dpi eropa dre, nu numa in sens uni reitene, dar une predspoii lca. ‘Alternanapeioadelordeactvitat ft inatvitat cross, apa unor cari cu caracter exploiy se pot explicaraporta la modifcdrile medal iner gi medull Smeal recente into boa ce afecteaat htregul organism. Explozie de cari tn unele boli generale sunt pin stadate Ele aparmeot In periods de dbat abo, consiuind fort de manifetare ai ator apar no complica Roll salve im peogeneza cai’ este cunesct sl demonstat experimental Afeciuilegonerie sau locale care coping glaneleslivar, paral sa fn wulite anieeneact modifica In debitelsalivar gi in calle Ii, ond st seuda efectl protector mporivs cari ‘Numeroiavtorisemnalea cari x aspect expozv in siti "ulburt ale secre salivare cur arf hiposialie sau asa: ~nele st faioogice legate de btrnee, anita “ca urmnare unortratamenteindelungate cu medicaie antibiotic, psihotroph (hipnotice, bubitriee, opicee,neurlepic, ete.) anhiperensve,anirumie, ant Spasmolitce,anthistaminice, ttparkinioniene, aniemetice, expectorants, lucie, annlamatoare esteroide,sulfamide et ‘Medlejia tomnavilr neurpsiic vate, ok merge pink lasuprimar scree sativare, poate doce, pe ling alte complica, la perturbarea meduui bual Ia ast misurt inet si condionezeaparijia unr cari seriginoase, cu evo foarte rapid Caractessicaacestor cari et se dezvoltécupedileje pe suprafejele netede sicupiz, ocr considerate carioreistet ‘Cregterea anal saliva a pihopaarage de asemenea modifi caltave ale salve, care due ln dereglaeaflorel Bacal, cu denvoltzeamicrooganismelorcaviogen defavoareacelornectriogene S-au semnelat lezini dentareexplorive,remarcbile pin mi bolnavitparkinsoneni; se semnaleazd, pe lingt alte tulburtr generale ale medi boca, car cu debut brse gu aspect exploz, Ia bolnavi eu anorexie mental. Tn unm unr observa flute de Rass pe 1678 copi eu afecivai newopshice din spitlele din lai gi de edre Tot in clinica din Steged, se consato stare dent ‘mai bund deci a clor noaali pint tn jr wrsck de 14 ani, eind are o insure ‘set, cu prezena calor explocive ‘Carile expozive care insjese it procentaj foarte mare bolnavi ev afejini neuropsinice pa aba tou oeilogie fone divers: exces de factor criogeni local pin afecarea posiiigitr de efecware & igienei baco-dentare gi prin consim neconolt al almentelor bogate in hirocarboate sariogene; fete erenuli deere boa sau de cre diverse trap alice.