6.10.

2014

Ce este arta?

Arta este o forma de comunicare.

De la picturile rupestre de la Chauvet de acum 32000 ani Arta a evoluat continuu, parcurgind un
drum lung si intortocheat, cu multe rascruci, care puteau cu siguranta duce la un alt rezultat, dar care
intr-un final ne-au adus la momentul prezent. De la bizonii si caii pictati pe peretii pesterilor la
piramidele egiptene si perfectiunea sculpturilor grecesti, la uitarea in care s-a scufundat omul
medieval coplesit de maretia lui Dumnezeu sau la lipsa de chipuri umane in arta musulmana, la
Renastere, Baroc, apoi Imperialism, Abstract, fotografie sau graffiti, omul nu a renuntat la arta ci si-a
modelat gusturile si tehnica in functie de spiritul timpurilor.

Fiecare dintre noi putem argumenta ca o anumita pictura sau sculptura este arta sau nu. Fiecare
traseaza linia dintre arta si non-arta in alt loc. Unii cauta in arta armonia culorilor si a formelor, altii –
un anumit simt estetic, altii – o filosofie a existentei sau un sentiment. Altii cauta mistere ce asteapta
sa fie descifrate sau o scara transcedentala catre ei sau catre divinitate.

Artistul cauta in Arta nemurirea si satisfacrea unei nevoi organice de a se exprima intr-o lume in
care tot ce este hand-made primeste o valoare nemasurabila. Un aranjament floral sau o esarfa
combinata cu gust se transforma in Arta. Am putea sa ne intreba care este diferenta dintre un WC
public si “The fountain” a lui Marcel Duchamp. Raspunsul? Un Piedestal!

Am invatat de-a lungul timpurilor ca putem transforma microcosmosul nostru in ceva mai mult decit
o simpla adunatura de atomi si ca fiecare lucru are o valoare – nu una intrinseca, si una atribuita de
cartre fiint umana. Arta este, in esenta, cea mai profunda expresie a creativitatii si imaginatiei
umane. Este ceea cene ridica cu o treapta deasupra celorlalte vietuitoare, fara a taia insa cordonul
ombilical care ne leaga de natura. Arta exista intr-o strinsa legatura cu istoria, iar despre multi artisti
se spune ca au fost inaintea vremurilor – vizionari, ca au vazut un viitor pe care altii nu-l puteau
intrezari.

Omul reuseste sa se conecteze la o opera de arta atunci cind o intelege si nu cind aceasta exprima o
necunoscuta.

Arta a fost in strinsa legatura cu religia si politica inca din negura timpurilor. Ea este prezenta in
ADN-ul uman si daca ar fi s-o luam de la capat, tot aceleasi greseli ar fi savirsite si tot acelasi drum
parcurs. E greu sa ne imaginam o istorie a omenirii fara Arta, oricit de greu ne-ar fi sa definim Arta –
relativa, transcedentala, frumoasa, furtunoasa, abstracta sau schematica, Arta este parte din noi.
Poate cea mai umana parte...

13.10.2014

Criteriul calitatii in Arta

Ce intelegem prin “calitate” sau, mai precis, prin “calitate artistica”? Formulat simplu, intelegem
valoarea artistica sau gradul de desavisire. Ca atare, preocuparea noastra va fi sa cautam criterii
valabile ale desavirsirii in opera de arta.
Notiunea de “calitate” este confundata de multe ori cu termeni ca: frumusete, gust sau stil. Desi
acestia pot acoperi intr-o anumita masura sensul notiunii de “calitate”, ei reprezinta fenomene
diferite si trebuie sa evitam identificarea calitatii cu oricare din acesti termeni.

Poate valoarea artistica sa fie stabilita obiectiv sau ea este simtita doar in mod subiectiv? In cazul in
care valoarea unei opere de Arta tine de opinia personala, pentru a raspunde la aceste intrebari
citam opiniile a trei critici de referinta:

1. Erwin Panovsky – in lucrarea “Arta si semnificatie” afirma: “O scara a valorilor est partial o
problema de reactive personala si partial – o problema de traditie. Totusi, cind o capodopera
este comparata si raportata la altelucrari de Arta, superioritatea ei compozitionala si tehnica,
care dau calitate capodoperei, vor iesi imediat in evidenta.”
2. Theodore Green – in lucrarea „Artele si arta criticii” – „Caracterul unic al calitatii artistice
poate fi expus si definit, el nu poate fi descris. Calitatea elementara eludeaza analiza.
Observatorul sensibil si experimentat sub raport artistic, va fi capabil sa-l recunoasca si sa-l
evalueze si cu cit va fi mai sensibil, cu atit va aprecia mai mult limitele de netrecut ale oricarei
analize formale.”
3. Antonio Richards – in lucrarea „Critica practica” – „Cea dintii stradanie a noastra trebuie sa
fie sa obtinem starea intelectuala si apoi sa vedem ce se intimpla in cazul Artei. Este
indoielnic ca vreun principiu, oricit de rafinat si subtil, ne poate fi de mare ajutor in absenta
capacitat noastre de a dobindi experienta”

Sinteza celor trei opinii:

1. Valoarea artistica si calitatea unei opere de Arta nu este doar o chestiune de opinie
personala, ci in mare masura o problema de consens general intre observatorii sensibili si
experimentati sub raport artistic, identificabila in mod obiectiv. Judecata noastra de valoare
este un complex de elemente subiective si obiective. Cele subiective sunt reactii strict
personale ale unui individ, iar cele obiective sunt cele asupra carora observatorii
experimentati sunt de acord si, in consecinta, intrunesc acceptarea generala.
2. Calitatea unei opere de Arta poate fi perceputa fara o abordare si o analiza adecvate, dar nu
poate fi pe deplin receptata si valorizata fara un efort intelectual sistematic si complet al
observatorului.

20.10.2014

Studierea muzicii ca fenomen artistic

„Arta se simte, nu se explica. Pentru a fi insa simtita, ea trebuie inteleasa!” (Apollinaire)

Muzica a aparut din porniri practice, din dorinta omului de a se ridica deasupra necesitatilor vitale.
Izvorita din vibratiile interioare si nu din calculul ratiunii, muzica s-a vrut a fi mai intii Arta si nu
stiinta. Abia mai tirziu omul a facut o stiinta, domeniu teoretic, examinind-o ca fenomen spontan,
descoperindu-i si atribuindu-i anumite legi. Stiinta despre muzica vine sa explice muzica si nu sa o
substituie. Aceasta, evident, trece prin cugetul omului si este gindire, dar este pornita din suflet si
trebuie sa se intoarca la suflet.
Trecuta predominant prin ratiune si oprita la nivelul calculului, muzica dispare in ceea ce are ea
originar, isi pierde esenta, se pierde pe ea insasi. Ideea de a transforma muzica intr-o necesitate
spirituala si nu de a o studia ca stiinta, va constitui principiul-cheie al educatiei muzicale de masa.

„Noi suntem bogati in cunostinte, dar saraci in intelepciune” (Immanuel Kant)

„Ne inecam in informatie, dar suntem ifometati de cunoastere” (J. Naisbitt)

Sensul soptit de muzica este altul decit cel adus de stiinte, aceasta trebuind sa treaca mai intii prin
simtul, prin sensibilitatea omului.

„Cei care simt pentru a gindi poseda o experienta mai bogata decit cei care gindesc pentru a simti”
(Eveline Undrehill)

Tot ce este legat de muzica, inclusiv calea didactica de insusire a ei, trebuie sa poarte pecetea
specificului muzicii, al Artei. Calea traditionala a invatarii unui obiect de invatamint duce la esec. Copii
studiaza ani in sir muzica, dar ramin pina la urma prea putin sensibili la ea si o inteleg prea putin.
Predarea Artei se va sprijini, asadar, pe principiile Artei.

Legile specifice pedagogiei artistice

1. Intiietatea factorului emotional in raport cu cel rational

2. Dominatia factorului artistic in raport cu cel tehnic
3. Omniprezenta pasiunii, ainteresului viu, a dorintei si bucuriei de a face Arta sub formele
propuse
4. „Colorarea” artistica a metodelor, formelo, proceselor instructive
5. Prezenta elementului „creatie” in orice activitate artistica a elevilo, studentilor
6. Contactul emotional, inter-relationarea si colaborarea artistica, sufleteasca dintre profesor si
elevi/studenti
7. Predominanta elementului muzical-educativ in raport cu cel muzical-instructiv
8. Prioritatea metodelor de instruire intuitive in raport cu cele rational-abstracte.

27.10.2014

Arta auditiei muzicale

Doua sensuri ale auditiei muzicale:

1) Ca proces psihic-spiritual de perceptie (simtire, traire, intelegere)

2) Ca forma de organizare a procesului de studiere a artei muzicale in cadrul lectiei.

Audierea unei lucrari muzicale in cadrul lectiei include citeva etape:

1. Explicatia introductiva
2. Auditia propriu-zisa
3. Analiza-discutie
4. Reaudierea
5. Aprecierea artistica
Aprecierea artistica:

Obiectiva – va descrie muzica propriu-zisa sub aspect artistic, tehnic, formativ-constructiv

Subiectiva – va caracteriza starea interioara a ascultatorului in urma contactului cu muzica

Aprecierea muzica-estetica, artistic valorica, constituie un aspect important al actului de perceptie a

muzicii, de insusire spirituala a ei. Ea contribuie la formarea spiritului polemic, a calitatii elementare
de critica muzicala prin cresterea experientei si sensibilitatii artistice in urma auditiilor repetate.

3.11.2014

Emotiile provocate de muzica

Emotia este unul din cele mai umane caracteristici ale noastre si se leaga practic de fiecare aspect al
comportamentului: perceprtie, invatare, actiune, memorie sau decizie. Emotia este un concept greu
de definit si nu exista un criteriu general acceptat pentru ceea ce ar trebui considerat a fi o emotie.

Emotiile muzicale sunt inca si mai greu de definit, pentru ca sub umbrela termenului „emotie” poate
fi gasita o larga varietate de raspunsuri si experiente. In muzica exista anumite elemente care creeaza
asteptari in legatura cu dezvoltarea ulterioara a muzicii.. Asteptarile pe care le are ascultatorul cu
privire la cursul evenimentelor muzicale viitoare sunt determinante pentru experienta emotiilor
muzicale. Cu cit este mai mare acumularea tensiunii si a suspansului, cu atit este mai mare relaxarea
emotionala de dupa rezolvare/finalizare a cursului melodic. Cu cit este mai elaborat procesul de
acumulare tensionala pina la un anumit punct culminant, cu atit vor fi mai intense emotiile traite de
ascultatori. Trecerea in consonanta sau la rezolvarea tensiunii este urmata de relaxare.

Ca orice introspectie, pe parcursul procesului se reduce efectul emotional al muzicii. Aceasta

inseamna ca un ascultator obsnuit, fara cunostinte muzicale teoretice, ar putea avea raspunsuri
predominant afective pe parcursul ascultarii muzicii, in timp ce un ascultator instruit ar putea
reactiona mai degraba cognitiv.

Atunci cind ascultam muzica luam in considerare factori cum ar fi: complexitatea, familiaritatea, sau
noutatea muzicii. Masura in care muzica ne suna familiar determina daca traim experienta respectiva
intr-un mod care ne produce placere sau disconfort. Experienta activarii acestor doua sentimente
este cu atit mai intensa cu cit nivelul de complexitate al muzicii este mai ridicat. Astfel ascultatorul
experimentat - cel care poseda cunostinte muzicale mai elaborate, va trai mai intens o muzica mai
complexa si va manifesta preferinta fata de acest gen de muzica.

10.11.2014

Educatia estetica

Termenul „estetica” provine din gr. „aistethikos”, termen ce acopera semantic acea stare care
potenteaza/afecteaza simturile. „Aisthetis” = simtire

Disciplina ca atare este de sorginte filosofica si atinge doar tangential problematica educativa.
Educatia estetica este acea dimensiune a formarii care urmareste pregatirea persoanei pentru a
recepta, interioriza si crea valori estetice concretizate in diferite lucruri cum ar fi: Arta, Natura,
conduita umana etc., in perspectiva sporirii implinirii spirituale si a imprimarii unui sens superior
existentei.

Valoarea centrala vizata de domaniul esteticii este Frumosul, dar in corelatie sau completare cu alte
categorii/stari care genereaza trairi estetice. Educatia estetica presupune un demers metodic de
integrare a individului intr-un dispozitiv de influente formale prin intermediul unor discipline cu
specific artistic. Cufundat in cultura artistica, individul isi uneste de fapt, sensibilitatea proprie cu cea
a generatiilor care l-au precedat si, in mod progresiv, ajunge sa dea profunzime lumii in care traieste,
sa-si uneasca experientele cu propriile mijloace de reprezentare pe care le poseda la un moment dat.

Experienta estetica este una vitala, totalizatoare si clarificatoare in raport cu Umanitatea si felul in
care ne raportam la ea. Aceasta ne auta sa percepem diferente, nuante, contraste si timp si spatiu.
Este cea mai sigura cale de a cistiga libertate de gindire, profunzime culturala, intelegere si
discernamint.

Educatia estetica se constituie intr-un puternica factor de imbogatire si dezvoltare personala, de

construire a identitatii si de exprimare a diferitelor sensibilitati. Educatia pentru si prin Arta dezvolta
o viziune ce denota un anumit mod de a percepe ceea ce ne inconjoara si de o masura valorica a
societatii, a rafinamentului si a altitudinii culturale.

Educatia prin Arta este deschizatoare de noi orizonturi pentru ca ea dezvolta spiritul interogativ,
reflexiv. Individul pune intrebari si se inscrie intr-o cultura reflexiva asupra sinelui si asupra lumii din
care face parte.

Educatia si innobilarea spitirului nu reprezinta un moft sau un accesoriu gratuit. Nevoile inalte
probeaza gradul si natura aspiratiilor la care au ajuns indivizii si societarile la un moment dat. Cu cit o
societate face loc acestor apetente si le incurajeaza, cu atit este mai evoluata.

24.11.2014

Valori, atitudini si obiective ale educatiei muzicale in invatamintul general si de specialitate

In noul curriculum national, educatia muzicala este plasata in rindul disciplinelor de sudiu cu un
numar de ani ridicat. Astfel, in scolile generale, educatia muzicala se studiaza timp de 11 ani, de la
clasa 0 pina la clasa a 10-a, iar in scolile de specialitate, pe linga studiul unui instrument, sunt
prezente mai multe materii al caror studiu presupune formarea unor muzicieni cu un inalt grad de
calificare. Putem mentiona citeva elemente pe care sebazeaza curriculum-ul national:

1. Ponderea sporita a contactului nemijlocit al elevilor cu muzica

2. O noua modalitate de abordare a auditiei muzicale
3. Importanta sporita acordata studiului instrumentelor muzicale
4. O noua modalitate de abordare a notatiei muzicale
5. Abordarea interdisciplinara a muzicii

Dezvoltarea competentelor generale raportate la educatia muzicala in ansamblul ei are ca scop:

1. Corelarea in practica muzicala a elementelor de limbaj muzical receptate

 2. Cultivarea aptitudinilor de percepere si interpretare expresiva a muzicii
3. Dezvoltarea capacitatilor muzicale generale si a celor psiho-motore
4. Dezvoltarea capacitatii de a patrunde in sfera intonationala, imagistica, de mesaje ale muzicii
5. Cultivarea capacitatilor creative prin practicarea activitatilor specifice muzicale
6. Formarea deprinderilor elementare de scris-citit muzical
7. Formarea tehnicii de baza in invatamintul artistic instrumental
8. Distingerea elementelor de constructie muzicala si a elementelor de limbaj muzical – ca
modalitati esentiale de abordare si intelegere a mesajului artistic
9. Insusirea notiunilor de interpretare adecvata prin redarea continutului muzical cu
respectarea dinamicii, a agogicii si abordarii corecte din punct de vedere estetic
10. Exprimarea in, prin si despre muzica valorificind dimensiunile afective, creative si estetice ale
propriei personalitati

Rolul educatiei muzicale are ca cerinta primordiala formarea de valori si atitudini dupa cum urmeaza:

1. Educarea interesului pentru arta muzicala

2. Cultivarea capacitatilor de perceptie muzicala, de simtire si traire a acesteia
3. Cultivarea deprinderilor muzicale practice de interpretare
4. Educarea capacitatilor de meditatie in prezenta muzicilor, de analiza si caracterizare a
acestora
5. Gindirea critica si autocritica dobindita prin receptarea si interpretarea creatiilor muzicale
6. Semnificatia lumii reflectate in creatia artistica.

Pentru examen:
1. Ce este Arta?
2. Criteriul calitatii in Arta
5. Emotiile muzicale
6. Educatia estetica