Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Geometrie Descriptiva Si Perspectiva Mircea Enache Iulius Ionescu

    Transféré par

    mdunareanu
    86 vues387 pages
    O BUNA CARTE !

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    O BUNA CARTE !

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    86 vues387 pages

    Geometrie Descriptiva Si Perspectiva Mircea Enache Iulius Ionescu

    Transféré par

    mdunareanu
    O BUNA CARTE !

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 387
    CUPRINS ovine 0, tneducere.Tpue de reprezenir de ariectrs 0. Reprezentict de achitecurk,Sistme de prolecie 02, Trasfornart geometries + 03, Tipuri de reprenentst de artes Portes int iREPREZENTARI DE ARHITECTURA IN GEOMETRIA DESCRIPTIVE $1 AXONOMETRIE 1. Elemente de geometric desriptlvd -« 4A, Ponctl gi dreaptas ee eee 12, Panu! 13, Relaile intr drepte 4 plane 2. Metodelegeomeriel descriptive 24, Metods schimba 22, Metoda rotted 23, Meteds rabeteri planelor de proiecie 3, eprom seonometrice «+ 34 rtoducore, Resohr itive 32. Fropntitie nometrie ortgorate 33. Tiprle de represent sxononerce rogorle oe 14, Raprenniri emer ebice . .. 4. Carel sh 44, Cereul 42. Stora. 5. Forme poltdrate 5A, Poliedre, Reprezentae, sectunt sl intor- secti 52 Foliedrele regulate 9 dalle for 52. Poliedrele semiceguate si dale for 54, Echipatti plane. . =. - 5S. Eehipatti spatiale 57, Suprafete cutate sv 6, suprategerighte: 64, Definth Chait ee 62. Supeatefe conice qi llddrice |. 1s 63, Geometria beljilor 64. Hiperbotoix 65, Parabotoi hiperbolic 66. Suprateteclicoidale - 67, Conca gi clindoiat 7. Recares pobienaer ée geome dane slaxcnomerie ue 7A, Tracereadatelor, din erdiensionsl tn bidimensional ce 72. Rezoharen probiemsior ty axcnometie 73, Rezolvarex problemelor in georetia de seriptid 7A, Conte igeoneviclcrgtoneice plane « 75. Locuri geometrice in spat. > 8. Ake apa ale rome depen ate fecturk = 81, Rezoharea acoperiqurion a + 82, Sistomatizare vertical £83, Trastrea umbrelor- 8.4. Geometrie gi comportie + + 5, Reprezentr geometric os iui ine serior Port © dove [REPREZENTARI DE. ARHITECTURK IN. PERSPECTIVA 9, Mecanismul perspectvel eee ee es 9A, Introducere 92. Vederes umsnt 80 180 108 105 BT 2 28 93, Geometrizarea simlui vedert 9, Claifitrile perspeceh «vv vv vv 9.5. Elementele seteruiel perspectlv . 9.5, Mecarismul perspectvel 92, Proprietsile geomerice ale. perspectivet 9.8, Metodeie de construtte 3 perspective 99, Racomanritn rciadeseuipripe. th fe Oe or i 10. rerspectva dependentd pe tablou versal 404, Generalitat 402. Porspective puncte 403, Construeis volumelor 11. Perspective liberk pe eablov vertical 44, Generatitay, Detini 112. Punctl gi comparstia vertialtor". 1113, Dreapta gl planul th perspectivs ‘114, Drepte concurente fs puncte inaccsi 415, Divisini perspective». « 116 Punete de fugh. «ss + a Punctal de masurd - 18. Punetul de disants = +. « ‘19, Marien perspective direct To tablow $130, Ceres i sfera in perspectvd 12, Conserucia perspoetval de arhicecturd 4121. Metode unlale de-constructie 2 pers pechel =a 4122, Aegerea punctulu de vedere 12 empl practice alegre pc de vedere. Perspectia ts doud puncte de fund cu forizontul suprinat 124, 125, Porepectva la dou puncte de Ca “a sivelol oebllor eee + ‘he Pest va de exten vel echitor 127, Prspectiva frortlt el orzentl supra- file ee ee 128, Perspective de imerior =» "129. Perspectiva eu orizontl cobortt 1210. Constructs perspective pornind && Ia elemente fate direc in tbloul deper- sped cee 26 289 29 2s 27 300 303 308 er 3 13. Resttupia perspectiv’ 36 124, Generalitifiv 318 122, Matode de constructie a restittit per- Wao a cece soci; vein, ae 14, Perspective po tablow faint ss « 310 141. Gonerattt 38 142, Trecerea de Ia perspectiva pe tblou vertical la perspectva pe tblou Inlinat 317 119, Contguatia paneer de tank de nish er 144, Constreci perspectivepetaboutacinat 321 15, Redares nor mpocte matric in perspectivd . . 35 152. Generaitati tenes Oh 182. Sera inti a perspec Bus 153. Opindiile tn pofspecina 26 454, Tratrea umbrelor in perspectivs 3 485, Perspective aeriand « 3 16, Prezensres une perspective de ahitecturs 162, Generali 162, Paloarea gi linitarea tebloulel 462, Eecta negative in perspectiva 164. Alegere 4h plsarea antrajului 165, Radarea prof 166. Ae tpur de roprecentr perspective Peo @ troie ae ‘Anexa 4. Elemente de geometrie tn spatiu «387 ‘Aneva 2, Probleine de ocuri georietrice plone 375 ‘Ane 3. Construct gratice uzle 20 Anexa 4, Probleme si apicatii de geome descriptivs si snonommatrie. . = = 302 ‘Anexs 5, Elemente de antura] tn perspectivn de arbitectord Bisiograti ee i . ‘ | ; 0, INTRODUCERE. fituni DE REPREZENTARI DE ARHITECTURA (04. REPREZENTARI DE ARHITECTURA. SISTEME DE PROIECTIE coh Repeezentrile de aritetirs int db dud tipuri ‘ridimensionale sau spaisle' i: Bihnefisonale sau plane. ‘ REPREZENTARILE TRIDIMENSIONALE SAU SPATIALE Reprezentirile tridimensionale sau spajale se Inumesc machete si sint percepute de clire obser= vator ia mod foarte aiemdnitor perceper obl- ectulul real. Pentru ea percaptia vioual #8 fe cit ‘mai aproape de realtate, tebule indeplinite anu- ‘mite conti de eistantls-unghi, Distanta de la ‘bservator la machetd trebule si fie reduss ft de Histanfa de la observator la obiectul rel Inaceeas mfsurd fn care a fost redusi macheta fk de be ctul real (aceasthmisurd este sara. machete) Chlar atunci Ind se respects concitille de dis: “ants ung. perceptia vevalé x machetel nu este denticd cu cea a oblectulul real éatorith sanzaie! iWerite de relief cbtinute grale vederi Binocu- ‘aca: mal oper, de asemerea, diferente de detali, ‘exturd, culoare ete Reprezentarile tridimensio- ‘ale na fac obiectul prezentel luriri AMPREZENTARLE BIDIMENSIONALE SAU PLANE ama pan ‘cre prod cen igi cs Secu Fel Se oot te scene Nd ed “Sol ala ee eu cond es hp, woo erecta de dpurtaren cae va at ‘sire Rapresonte pnd sect tga teat de precure pore le po BO Gorepenetre = tome pone pe oman Tur de tepreashtrk do eric johns aoa ae (ig, 0.1.1), Deer ppoiectia este 6 operatidpiime. ik ce hematin oe ‘eee vite (Chenery 1365, Si n-figura G21 centrul de prolate aft ladle Sai, hr precy se nue cal su conic, Acest tide proiectie fundimenteaya per Spectva de ihitectul. Oak se comida fer fe prolecic la distanis infinite este practic Tnlocuit cu diectie de poet In acestdstuae ie rl ject dh pile rc so hea port ncn Ace dp lee sf ba genet decrptve ya de ful tehnic. ns ae PRO PETATICEPROIECTILON i Proietia ‘deformeins' oblettlé uh sptia, Yegd= indole la figur: plone, Adevdratele lor fering Imari: nu sine pastrate dest paril 9 cdzuh particulre. Proprieaile prefeilr'sit:preaeh- ‘ate Th continuare. uebur an whe =Prolectia utul punct este un'pinct. Proiectla planal [F] a punctulul Adin spatiy s@ obtine ta Intersect cu-planul (P] a Faze: vizuale care trece Priva (ig OF2. oN enh eenat . fig, 842 fg, 013 — Preeti unel crepe este o deopt care rece prin vena i gee o area inet > ln intrun punct nami: smo éreptel pe ace. pan Proiectia pe planul (P] a dreptei(D) este dreapta (@) eae frece prin urma w (ig, 01.3). Prolecia nel rept se reduce fa.un punct, dach en tece men ein de orc (rk ely ‘su eli cu dreya de’ proves (In prot ies par Pm racer vst ce ee prin eapt se nee. plon protectant. S—Proletile plsvestd cainiartatea punctelor din spat Buncele A.B 3 C situate pe o dreath dn Spat. (Sel sine colflre) se proiectearh dips Punctele a, bl eallste {ot pe o dreapt, Aceast reais se bn erste par roe ‘ant dus prin dreapta dio spa cu lanul de pro- secle (PL (a, 044) Prolite plated. concenja deptelor_ din Lipoque Duck dreptele (D)y (D) (OD din spats int concurente in punciul l, protect for (3, Hd) sLCa) ste concent fn puncol | ia plana (Se plokctie [PT (ig. O15). Raza viguall I este V grsota oe Intersecie a planer viuale care tec fig, 014 fig. 115 Sisceme de prolecsle Enis dovt sites de proieti: ste cnt (Con) Spree Sema paral! (ince Se piece Stem centl (oe) proc. Dac cert d peciene seas dar tit vom aes ie ert tou cnet Stem cen dbs iif te lta din out cme 04 oN Gu de promee 2! Tih pln de prsect F Proicndwirghal ABC di centr de pot ie peal Je prolei (Ps one potas Cereal (Con) Soe repel mb 9 Fe fc (dlr ncn ‘wale in gra recess seitumese dept poco Pepe pt ele on). nw ces fre Beard patel Son) peu puncte cota figure O47 pont vedas Ri RK i ponpees Biraportul este un invariant al proiectiel ce {conice). Daci, in particular, valoerea unui bi Port ete —1, ese numeste port ormonic pentru o RK RA Ne RA = 1 prespine i Punetele M gi NE sint conjugate armohie ffi de jpunctele A si 8 5 invers. in proiecia centrala drepicle paralele din spativ ‘e proiecteazi dup drepte concurente (cu exceptia cazulul in care dreptele paralele din spatiy sint tore cu plana de prleie (F, Denonsrai ‘Scestel proprietati se face fn capitol 9, care ex plied mecanismul perspective Una dia api rolectiei centrale 0 consttuie ‘exogafia (Fig. “atemel pafale (incre) de proecie. Dac centrul rolecic se afl la dstanf2 Infinit, else trane- Meedicere, Toul do representici de echitecturd a formittntr-o direct de proiectie, lar razele vik ‘2uale devin paralele itre ele. Sisteml patalel de proiecte este alctuit din doud elemente: = ovdirectie de proietie (A); = wn pin de relic Proiectind triunghiul ABC din spativ; paralel cu direc (pe pul de pron [Fe cine proiectia.paraleld abe (fig. 0.4.9). Dreptele Aa, Bb gi Ce se numesc gi ele depte prolectonte: Propretile roiecielporalele(lindrice) Int ur= sitcarele: if . wae roe parle spite ror sna 3 tre ponte care. tgue O10 5 peas voles & : Raportul simply a rel puncte eolniare este un inital protec ref nds) ‘in proiectia parle dreptele paaleledin'spatu Se prolecteazs dupa drepte paralele. Se spune ch Brotha. perl psec paraelsmal deptlor fin spat. Una-din aplicaile protect paralle © eonstiule twaseul umbrelor la soare (fig. 02.11). "1 Ng. 026 sulat de a clea tn centrul de grevtate (alt Ia ‘ntersectia medianelor) al triunghiuil ectilateral zk. Se pot Implrfi lature in dous pari egale ‘tect jn axonometrie (pentru a construl mediae ele) ntrucltaxonometra este 0 prolecie pare: Inwocore, Tipe de representct itch Het gf decl pastreazs constant raportul_simplu. [hod sartorial lori dl ttroedet repuat (Vi. 02°). Penira muzameny ss apeze Tne tre) tetract del pe fefelo AW, BYY, gi CWY, (ig. 027). "TRANSFORMAREA PRIN TRANSCATIE 1 Dreptunghil din figura 0.2.8 este ernsatt. rin Geplesaren paralet dupa direqia (A) a Hecsul punct al_éreptunghivil. Din. pean inkl 0, Srepeunghil tna alc tn pole 4, 2 Gi 3. Prin translate, 0 figura plnd poste genera in ‘corp sold, acd bd rein tate pose intermediare- ale fgurii tn mizeare. in acest caz, corpul generst prin transltie este o prism. Aetrex solid, prin translate obyiinduse un alt corp sold (Gocd se retin toate poze corpulu in mlgare): Figura 0.29 ilustreazS translate. unui cub (In re prezentarea exonometric) lafsoidul generet prin ‘tatslatie apace tn figura 02.10. 4 an fig. 1.0 0.2. TRANSFORMAR! GEOMETRICE Cle dovt tlpuri de proieeit stau Ia bara calor dout tipurl fundamentale de reprezéntiri plane de ar- hitecurd reprezentirile ortogonale $i axcnome- ‘lo, pe deo parte, gi perspectiva de arhitecturs, pe do alt parte. Pentri.a inelege mat bine pro- Prietitle lor, se vor analiza unele proprietti 1 ‘specte suplimentare evidentiate de. transform File geometries transformarea prin simetre, trans {afle, rotate, cototranslaie 4, In special,’ trans- formirea prin omologie. avon ea ener Simetia fot de on punct C (centrul de simetrie) SImetricul punctului A faté de centrul de simetrie Ce cia tnd pce At prc hd ire un segien cu segment Act Puncta Ay ent snes a A fof ae © (figs 024) 1+ Sink for deo reap (A) (wa de sine imetricul punctul Je dreapta (A) se 0b- fine ducnd in pural'A 0 parent pe (A) in Pp ind de'ceaaté parte a dreptsi (A) in a0 ty, 023 segment thy ep cu Al Se bf sims! A Riehl Ae deapes (p05) Sion fade un plan (P(e! de sme Steric uneal A aba pal 2 se died an pun Ao feipeilrd pe pol fer ad decease ak extent I Sal cal Secbne seta a ural AbsEas plana (ig 029) Onkare ar acest hose Str tne ene pont Ie = Devt fart st since kde un pc, o ant tov un fan, dite punt rs put so Seorepondeid och afl fans tapout a Ge aoebia bret we eke pa folese« vente prin sims. Se un t- ‘traedru regulat ABCV (poliedru cu patru “fete Tung ater eel) represent remit: Avot pe ete se nee elo ‘edri identici (fg. 0.2.4). Conlernd a trals RCV dept plan de sin Sas contigs deta fare A SH de act plan Boca Yate datrmnt ee ered rl fu ABV eu ar ae Pl echsera BEV (i029) Consraia 0 Bidal pe propcatel Ehint tcsocdn re Gooner despa i perspectvs LTRANSFORMAREA PRIN ROTATIE Punctul B se roteste fn jurul axe de rotatie cu un anumit. unghi, ajungind tn poztia B,- Punctul By (a gi toate punctele intermediare) se afl situat pe un cere afattntran plan perpendicular pe axa de rotafle $i cu centrul in a (fig. 0211). Rota Greptel AB, paraleld cu axa de rotatle, generetza 1 suprafat cllndrles, Ratatia va fl prezentsté in ‘apitolul 2 ca metodt a geometriei descriptive THANSFORFAREA PRN ROTOTRANSLATIE Teanormares pein rototaale este 0 combina ea warsfrmat prin andl cu trasormaree in rotate: Paci & Se rote nur el Total siallan,avreeacd ea Knpu‘ceste Den Flere punt in otoatlie deere Sed © thee tg 0252) deep stunts al n pe recreate wade rotaie va desere pen rottranie © prs cuts vie 2 TRANSFORMAREA PRIN OMOLOGIE Si tncercim srezolvim direct in axonometce 0 problema de secjiune plnd intro piramidedreapss esagoral, sprijinindune excusi pe canostn jele dbindite tn sul geometric fy spaqu Apliate 55 se secyioneze (sirect In sxonometrie) Pitamida dreapil hexagonals ABCDEFY dup p> Ful dein de puncte, Cy 4 Dy state pe te din muchle laterale ale plramidet (fig. 62.13) Din geomeria in spas se ste ed tre plane oare- care ae dot ce dud di rel dep cnc rent. In figura 0.214, plnele (H, (St [Ly] 30) tale douk che dous spl drepele Fk. SL, WL, foncurene in punctl Anand probes prot Dusk se obser ch plan de secjne[S), pen fete iterate) #1 planul orizontal (H] 2© tale dout te doul cups tre drepte concurente (ig, 0245) Punetl de concurenfs 1 se obine lo romani descrip perapctv intersect dreptelor SLy $i Hy: se ste cB dreap- ta HS trece si ea prin punctal 4, dar nu este ted determiatd. In figura 03.16, planal de sectune [S}. planul la- teral Ls planul orizontal [Hse tale gl ele dou cite dovd dup tei drepte concurente. Punctul e concurent2 2 se obine la imereecta dreptelor Sly i Fly, Intrucit dreapta HS trece prin punctele 1912, ex este acum determinat. Prelungind latu- rile rexagorului de bari pind a. Intersecia cu dreapta HS, se obin punctele 3, 6 gi 5 (punctul 4 ese din pagina) care, unite, respectiv, cu Dy, 8, Ay determind laturile seciun hexagonsle rin piramiga (ig. 0.2.17). St interpretim rezolvares gistt. Problema cores- punde cazulu cal mal general de transformare geo- ‘metricd prin omelogie In sptiu. Cele doul hex fone (neagonul de beets} rage de sci tne) 50 afl In relatie de omologie tn spagiy sau de ferspectitote. Denumirea de perspectivitate pro- ‘ene din asocierea_prolectiel centrale (In carul stra cu centrul to punctul V) cu perspective. Inoducare, Tir de represen do nite’ fig, 0217 Dreapta H§ joact un rol important si se numeste ‘x8 de omologie s44 ox3 de perspectivtoe. Axa. de ‘omologie este dreapta de intersecte dinte’planelé are contin figurle omoloage (In eazul nostru pla- rele (H] si (5 ‘omoLocie IN sear Perspéctivitate a Jn aml general sstemul de onaoie este ‘lett div dous elemente: oe un centru'demclogie (In acest cazpunctul Yr Leolasa de omologie (h acest ca reapla Omologiapresupune © did coespondentd a celor ous figuei omeloage. ve VO cg tan Latur cmaloege se’ calor du fig sn con caren dovt che dout pe, oa defence Oa * Seat exa in pune 23,4 5910) Depts Gare nee rar omolege tt fonerent ceo deonolagie test tz, punt V), pene orm th spa erp tiny in ade reaavres. a nmeroise prose 0 reign ezonometri anol nest u (pastes {te} ae ate splat h perspective fectuts te vant oer be Tonal fe gus 02 Siete ‘paris pee te cbine poset ABC ek SONATAS “spol errata oi pone rghit AB poate ft interpret ca pte de amis aroncih pe pana rz Se suse de luminaire bgt ‘Reg pratt blot Opec (PI fn site ierprti purl este contra de nope spa a nrc fans ir afPa care corn cle doa iu onctogs Geld an de panpecite aby 4; ‘noLoGiE rank Defi Jn cal general de omologie. pnd, sstemul de omolgie ete ‘akatut di Gout’ clemente e020 ines dol = o'ee de omclgie ack punctl My ete Solo puncubt M, el trabuie ele aff stat pe evapo OH. Prin definifie, dat punctul M, este omologul pune ‘ull M fad de centrul de omologie O gi de axa de comologie (A), Ny este omologul lull Nf de acelagh sistem’ de" omologie. atunc! cing: SN, se afl = HN MN, pe dreapta (4) — punctul Goometis descrip $i porspactvs a9 i i Tabloul: de perspectivs ig, 0228 ‘OMOTETIE IN SPATIU Rezuth de ald oh dreapta MN, este omoloaga repel MN (ig, 0220) ncaa! Emologi! a dou Itlunghor, ©” cbservé ca diepele eave “unese vil omaleage (MMy, Np 31 PP) snt once: Fonte fn, ta timp cf ature emolenge ale celor ua triunghurl se Intec deus ete dou pe axa omolege fa) (ig 0221): HIN A MN,» a: MP MF +6: NP AIN,P, +. Ponce de itersezioobinut sn sy In cae zal emolage! plane generale a dov8 tiungiun! 36 ‘tine © eonfguratie de 10. puncte (ele gre vr- tl ale eel dood trlunghiut.punctle & 8 3p £ central de omlgie 8), care se numeste conf pprata Desorguc, (OMOTETIE SAU ASEMANARE Comoteta este un cz perianal omolgii gene talecare intervie tunel nd Sper a de omo- «tie (By respect este arancatt iit Elen tle sitemula de omotetie un cenru de omotete 1 oatemommie ta i Gaul omotete 2 douttlunghur (i022), wake se bi doo lrg Serer svuce atrle moloage devin peralele (9 * ilsitate pe sea de Onotetle cre eto tin «uh ele fa int. Wrodutore. Tipu de ropreentel de eaters ‘Maconisul perspective! fronale. Omotetia tn spa- ju are access! “configuratie de puncte, dar into Imerpretere spafalt.,Ua exempiu de aplicaie ti Constitule perspectiva' frontal, ta care elementele din realitte situate tn plane paralele cu tabloul se perspectiva sintesemenea cb reprezentirile lor ie tablou (ig. 0223). ARIUTATE Atitate ete un eax prticlar a oncoge gene- fale care intervine stun cid pare central de Smolgie (ste aruneat infin) Semertle Sitemtll do ante sin des ~ oe direcie de aftate(Srovenind in arancae rea int a central omg) —o ad de aintate (A). ~ in cau fini a dou trlungiurt (Fg. 0226, s¢ obtine practic 0 plete prsles pectv in (VAs plant (Hse roteste fa jon ‘de pimint OX pind cind se suprapune yen planvl (Vj, tar planul (WW) se rotete ta jurul 31 OZ pina cind se suprapune si el peste planut [7 (ig. 14:4). Pe acela| plan 2@_obpin cle trel pss featt(orizontall, vericalé 9. lateral) ale obits Tui reprezentat, In figura 144. 50 poate obs corespondenta celor trelproieci, Prin intr crea planus tateral de proiectie (W], spatil tox mal este divzat in patruunghivri diedre, ein tnghiuri rede (Nig. 1-5). Cele opt triedre se noteazi de In| fe Vil COORDONATELE DESCRIPTIVE Pozifia unui punct A din spat este determinatd de trel coordonate descriptive, abscisa, depirtaren si «ota, Abscsa punctulul este distanfa lui fala de planul lateral de prolectie W] ise masoar& pe axa OX. Depértarea’ punctului este distanja tui de planul vertical de proiectie [V] gi se misoara pe axa OY. Cota. punctului este distanfa lui cle planul orizon tal de proiecyie [H] si se misoard_pe a2 OZ. Punctul O este originea sistemului OX, OY, O7. Prin rabaterea (suprapunerea) plenelor le proiex” fie [H] si{VV] pe planul vertical de_proiectie [V] se obfine o reprerentare bidimensionalé [In dow dimensiuni) @ punctului A din spat, prin cele trei proiectii pe planele [H}, [(V](W1. in figurile 1.4.6 $i1-1.7 se vad segmentele de dreepta care masoara Sbscita,deplrtarea si cota punctulul A, situate respectiv pe axele OX, OY si OZ. Intruct cule trel plane’ de proiectie sint perpendiculare toate Inte ele (formeaea un triedeu trdreptunghic), ab scisa, depirtarea gi cota punctelor din spafiu se pot sura in nai mole felur, cain figure 1.4.8, 1.1.9 fi 1.140. Corespondentele respective in ‘epurd {edicd tn tripla proiectie ortogonals) se vad gi ele fn cele trei cazuri (pentru abscisi, depértare si oti). Coordonatele nui punct sint scrise in pa- rantezd, In ordinea prezentata: adscsi, depértare, cot, de exemplu A (11, ~6, 9). Pentru un punct situat in tiedrl 1 (cel reprezentat in figurile 1.1.8 4.1.9 $i 1.1.10), toate coordonatele (abscisa, depar tarea $i cota) Sint pozltive. Aceste coordonate se mésoara pe axele OX, OY i OZ pornind de la punctul © in diretia indicat de Saget. ‘Coordonatele sint negative atunci cind sint situate

    Vous aimerez peut-être aussi