du F pum 2 Op +cat Embriologie special I, DEZVOLTAREA FETEL Formarea fefei are loc prin procese de inducfic, crestere si diferenfiere inegala, in urma édrora, intre stiptimana a 4-a (embrion Smm) si a 8-a (embrion de 14,5mm), apar si se dezvolta mugurii faciali. La sfarsitul siptiminii a 4- extremitatea cefalica prezinta pe fata ventral 0 mare cavitate denumita stomodeum (gura primitiva), dispusi in sens transversal, delimitaté superior de mugurele frontonazal iar inferior de mugurele mandibular. Placodele olfactive Mugurele frontonazal ‘Stomodeur ‘Mugurele mandibular Fotografia nr. 1. Dezvoltarea fete in timpul siptamanii a 4-a de gest Eetodermul de invelig al mugurelui frontonazal se_diferenfiaza formand in partea inferolaterala a mugurelui frontonazal, de o parte gi alta a liniei mediane, cele dou placode olfactive din care ia nastere epiteliul senzorial olfactiv. In siptimana a 5-a de gestatie gura primitiva este delimi lateral de doi muguri maxilari. dezvoltati pe. seama mugurelui mandibular. in pe misuri ce’ creierul isi mareste volumul, capul se deplascazi medial iar urechea externa abia schitaté fntre primele dou’ arcuri branhiale ascensioneazi. La inceputul siptimanii a 6-a mugurele frontonazal prolifereazé in jurul placodelor olfactive forménd mugurii nazali mediali si laterali. P&nd la nastere, fafa se dezvolti relativ lent, in principal prin modificarea proportiilor si pozitiei relative a componentelor sale, aceasta saptim proeminend, ochii Lee Seambriologie spec Dimensiunile mici ale fefei inainte de nastere sunt consecinta unci mandibule si maxile inci rudimentare, absentei dentifiei, dimensiunilor reduse ale cavitatilor nazale si sinusului maxilar. IIL. 1. Derivatele mugurilor faciali Mugurii nazali mediali sunt separai in saptiména a 5-a de gestae printr-un sant putin adane care dispare in siptimana a 6-a si permite contopirea celor doi muguri nazali mediali cu aparifia unei unui masiv median din care se vor dezvolta: dorsal si apexul piramidei nazale; oasele nazale, septul nazal;-portiunea mijlocie.a buzei superioare cu philtrum, tuberculul si fraul ei; osul incisiv; palatul primar. intre mugurii nazal lateral si maxilar se delimiteaza santul ‘nazo- lacrimal in a c&rui extremitate lateral se giseste cupa optici. in decursul siptminii a 6-a mugurele nazal lateral fuzioneaz cu cel maxilar iar gantul nazo-lacrimal se inchide. Astfél se stabileste continuitatea fetei laterale a nasului cu partea lateral a buzei superioare. Concomitent mugurele nazal medial trimite o prelungire denumita proces globos, care fuzioneazA cu mugurele maxilar transforménd santul olfactiv in canal olfactiv. Mugurele frontonazal Mugurele nazal lateral Mugurele nazal lateral Mugurele mandibular} [_Mugurele mandibular Fotografia nr. 2. Dezvoltarca fefei in timpul saptiimanilor a 5-a sia 6-a de gestatie Mugurii ndzali mediali si septul lor separator vor forma parteaEmbriotogie special membranoasi a septului nazal, porfiunea mediana a regiunii premaxilare a palatului (osul incisiv, premaxilar), cei patru incisivi, gingia, papila incisiva si frdul buzei superioare. Din materialul mugurelui nazal medial se va diferengia brajul medial al cartilajului alar iar in regiunea sa inferioaré cartilajul paraseptal (vomeronazal). Vomerul se dezvolta din pericondrul septului cartilaginos primitiv (format pe seama mugurilor nazali mediali) prin mai multe puncte de osificare care apar in decursul lunii a 2-a fetale. Tot de aici se dezvolta lama perpendiculara a etmoidului care se osifica in funa a 4-a fetal. Osul premaxilar, rudimentar la om, deriva din mezenchimul ce separa mugurii nazali mediali .EI este alcdtuit dintr-un os premaxilar drept si unul sting avand pe ei mugurii celor patru incisivi superiori. Aceste doua case se sudeazi de timpuriu cu maxila. Centrii lor de osificare apar in sptimina a 7-a, Dacd mugurele nazal medial nu fuzioneazi cu mugurele maxilar, alveola incisivului lateral superior si mugurele dentar care se dezvolti Ia locul de-unire vor raméne situate fie pe premaxila fie pe maxili sau intre acestea; in caz de palatoschizis (despicdtura palatina) incisivul va fi hipoplazie sau chiar absent . Canalul nazopalatin (canalul incisiv) se formeazd la looul de unire a mugurelui nazal medial cu cel maxilar. La om orificiile canalului rman deschise, cel inferior find unic si situat in cavitatea bucald, acoperit de papila incisiva, Conductul lacrimal gi sacul lacrimal apar la finele siptiminii a 6-a, ‘dati cu inchiderea sanfului nazolacrimal, sub forma unui cordon epitelial solid, intins intre unghiul intern al orbitei gi partea superioard a sanfului nazolacrimal. La inceputul lunii a 3-a cordonul se alungeste prin proliferare spre cavitatea nazala unde se deschide in meatul inferior. El capata treptat lumen pana spre finele vicfii fetale. Extremitatea sa orbitali di nastere sacului lacrimal. Lipsa'tunelizirii canalului spre extremitatea sa nazala este cunoscutii ca atrezie a canalului nazo-lactimal. Persistenta sanfului nazo- lacrimal determina despicatura oblicd a fetei (coloboma facialis). ‘Mugurii nazali laterali formea’: aripile nasului. peretele lateral al piramidei nazale, bolta fosei nazale, cea mai mare parte a capsulei nazale cartilaginoase, lama ciuruita si masele’laterale ale etmoidului cu concha nazali superioara si mijlocie, concha inferioar’, bratul lateral al cartilajului alar gi osul lacrimal. Mugurele frontal formeazi. osul frontal si portiunea rostral a septului nazal osos. ‘Mugurii maxilari apar in spttimina a 5-a prin seindarea arcului 1 a 3