Anexa 1

DIMENSIUNI LINIARE NORMALE (extras STAS 75-90)

Standardul stabileşte şirurile de dimensiuni liniare normale, de uz general în construcţia de maşini.

Se recomandă ca prevederile sale să fie aplicate şi în alte domenii industriale. Valorile stabilite prin STAS 75-
90 se utilizează ori de câte ori este posibil şi raţional din punct de vedere tehnic şi economic, în special pentru
stabilirea dimensiunilor importante din punctul de vedere al interschimbabilităţii şi fabricaţiei de serie.
La alegerea dimensiunilor, şirul Ra 5 se preferă şirului Ra 10 iar şirul Ra 20 se preferă şirului Ra
40. Şirul de dimensiuni suplimentare se utilizează în cazuri justificate, când dimensiunile din şirurile
fundamentale (Ra 5 - Ra 40) nu sunt acoperitoare pentru produsul respectiv.
Ra 5 Ra 10 Ra 20 Ra 40 Supl. Ra 5 Ra 10 Ra 20 Ra 40 Supl.
10 10 10 10,0 63 63 63 63,0
10,2 65,0
10,5 67,0
10,8 70,0
11 11,0 71 71,0
11,2 73,0
11,5 75,0
11,8 78,0
12 12 12,0 80 80 80,0
12,5 82,0
13,0 85,0
13,5 88,0
14 14,0 90 90,0
14,5 92,0
15,0 95,0
15,5 98,0
16 16 16 16,0 100 100 100 100
16,5 102
17,0 105
17,5 108
18 18,0 110 110
18,5 112
19,0
19,5 115
20 20 20,0
20,5 118
21,0 120
22 22,0 21,5 125 125 125
23,0
24,0 130
135
25 25 25 25,0 140 140
145
26,0 150
27,0 155
28 28,0 160 160 160 160
29,0 165
30,0 170
31,0 175
32 32 32,0 180 180
33,0 185
34,0 190
35,0 195
36 36,0 200 200 200
37,0 205
38,0 210
39,0 215
40 40 40 40,0 250 220 220
41,0 230

103
 42,0 240
44,0
45 45,0 250 250 250 250
46,0
48,0 260
49,0 270
50 50 50,0 280 280
52,0 290
53,0 300
55,0 310
56 56,0
58,0 315
60,0
62,0
Anexa 2
CALCULUL DEPLASARILOR LA INCOVOIERE
FORMULELE LUI BRÉSSE

Calculul deformaţiilor la bare curbe cu rază mare de curbură poate fi făcut

cu ajutorul relaţiilor stabilite de către Brésse, care pot fi particularizate pentru bare
drepte, la care raza de curbură tinde la infinit.
Izolând un element de bară AB de lungime s, capetele sale având
coordonatele A (x1, y1) şi B (x2, y2), ca în figura A2.1, deplasările pe direcţiile axelor
ale punctelor A şi B precum şi rotirile secţiunilor transversale pot fi calculate cu
relaţiile [8]:
Mz
u 2  u 1   1 (y 2  y 1 )   (y 2  y)ds
s EI z
Mz
v 2  v 1   1 (x 2  x 1 )   (x 2  x)ds (A1)
s EI z
Mz
 2  1   ds
s EI z

u2
y
B(x2,y2)

A(x1,y1) v2
B’
2
v1
1
u1 A’
x

104
Figura A2.1 Deformaţia unei porţiuni de bară curbă

Anexa 3

105
 Figura A3.1 Diagrama de performanţă a materialelor modul de elasticitate
(Young) - limită de elasticitate.
Liniile punctate reprezintă parametrul M1 [19].

Anexa 3

106
 Figura A3.2 Diagrama de performanţă a materialelor modul de elasticitate
(Young) –densitate. Pentru a ţine cont de forma secţiunii, coordonatele punctului
vor fi considerate (ρ/Φ, E/Φ). Liniile oblice reprezintă parametrul M, iar liniile
punctate orizontale limitele pentru E/Φ, [19].

107