Comunicare Didactica

1
Referent ştiinţific: Conf. univ. dr. Remus Grigorescu

Redactor şi tehnoredactare computerizată: Elena Vîlcu
Coperta şi grafica : Elena Vîlcu
Ediţie întocmită de: ELENA VÎLCU
EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE

www.bibliotecadigitala.ro,
E-mail: bdigitala@yahoo.com
2
Pagina
Argument………………….....................................................................................................................9
Structura portofoliului învăţătorului………………...............................................................................10
CAPITOLUL I –DATE PERSONALE……………………………........................1331
Curriculum vitae ……………………………………………...............................................................14

Dosarul cadrului didactic........................................................................................................................17
Fişa personală.........................................................................................................................................18
Fişa postului...........................................................................................................................................19
Declaraţie...............................................................................................................................................21
Declaraţie pe propria răspundere...........................................................................................................22
Declaraţia contribuabilului.....................................................................................................................23
Fişa de evaluare a cadrelor didactice.....................................................................................................24
Lista surselor de informare……………………………………………………………………………35
CAPITOLUL II – CURRICULUM…………………………………..................................36
 Ordin privind structura anului şcolar 2012-2013…………………………………….......................37

 Structura anului şcolar…………………………………………………………………...................40
 Programul “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”……………………………………………………..41
 Activităţi “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”……………………………………………………...46
 Calendar şcolar 2012-2013…………………………………………………………………………54
 Planul cadru………………………………………………………………………………………...55
 Schema orară…………………………………………………………………………………….....56
 Orar……………………………………………………………………………………...................57
Materiale curriculare:……………………………………………………………………...................58
Manuale şcolare......................................................................................................................58
Materiale didactice auxiliare...................................................................................................59
Lista manualelor utilizate........................................................................................................61
Disciplinele de învăţământ şi rechizitele necesare.................................................................62
Anexa la Programa şcolară……………………………………………………..................................63
PROIECTARE CURRICULARĂ:..........................................................................65
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (autori: Marcela Peneş, „Limba şi literatura română”,

manual pentru clasa a IV-a, Editura Ana , Bucureşti, 2006.....................................................66
Programa şcolară……………………………………………………………........................67
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………..........................79
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………….......................85
LECTURA …………………………………………………................................................96
Programa şcolară…………………………………………………………….......................96
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………….....................102
3
MATEMATICĂ (autori : Aurel Maior, Angelica Călugăriţa, Elena Maior „ Matematică”,
manual pentru clasa a IV- a, Editura Aramis , Bucureşti, 2006...............................................112
Programa şcolară………………………………………………………….........................113
Planificarea calendaristică anuală........................................................................................122
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..........................126
ŞTIINŢE ALE NATURII (autori : Ibric Elena, Chiriac Marinela, Macri Cecilia, „Ştiinţe ale
naturii”, clasa a IV-a, Editura Tiparg, Geamăna , com. Bradu, 2006...........................................147
Programa şcolară…………………………………………………………..........................148
Planificarea calendaristică anuală.........................................................................................160
ISTORIE (autori : Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Viorel Lupu, „Istorie”, manual
pentru clasa a IV-a, Editura Corvin, Deva, 2006..........................................................................174
GEOGRAFIE (autori : Marcela Peneş, Ioan Şortan, „Geografie”, manual pentru clasa a IV-a,
Editura Ana, Bucureşti, 2006................................................................194
EDUCAŢIE CIVICĂ (autori : Dumitra Radu, „Educaţie civică”, manual
pentru clasa a IV-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.................................................................214
Programa şcolară…………………………………………………………...........................215
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………...........................221
EDUCAŢIE MUZICALĂ ( autori : Marcela Peneş, Miţu Antonia „Educaţie muzicală”,
manual pentru clasa a IV-a, Editura Ana, Bucureşti, 2006..........................................................233
Planificarea calendaristică anuală………………………………………….........................240
EDUCAŢIE PLASTICĂ………………………………………………………………............258
Planificarea calendaristică anuală………………………………………….........................263
EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ………………………………………………………..............276
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………........................283
Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….........................285
EDUCAŢIE FIZICĂ…………………………………………………………………..............292
Programa şcolară………………………………………………………….........................293
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………........................299
Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….........................300
DISCIPLINE OPŢIONALE :
EDUCAŢIE PLASTICĂ – “FANTEZII PE STICLĂ”:………..............................................306
o Argument……………………………………………………………….......…….........307
o Obiective cadru………………………...........................................................................308
o Obiective de referinţă……………………………………..............................................308
o Conţinuturi…………………………………………......................................................309
o Standarde curriculare de performanţă.............................................................................309
o Modalităţi de evaluare.....................................................................................................310
o Bibliografie………………………………………………………………….................310
o Proiectarea unităţilor de învăţare.....................................................................................311
o Fişa de avizare – opţional................................................................................................313
4
PROIECTE DE LECŢIE:...........................................................................................................314
 Limba şi literatura română…………………………………………………..................315

 Matematică…………………………………………………………………..................341
 Ştiinţe ale naturii.......………………………………………………………..................356
 Istorie.............................................................................................................................379
 Geografie.......................................................................................................................400
 Educaţie civică...............................................................................................................418
 Educaţie muzicală………………………………………..............................................421
 Educaţie plastică............................................................................................................429
 Educaţie tehnologică……………………….....………………………........................434
 Educaţie fizică……………………..........………………………….............................439
Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă)…...........448
Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin sponsorizări............449
Bibliografie pentru lectura suplimentară ………………………………………………….........450
Îndrumări pentru citirea lecturilor................................................................................................451
Fişă de lectură...............................................................................................................................452
CAPITOLUL III - EVALUARE.........................................................................45454
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ……………………………………………….......455
a. Limba şi literatura română…………………………………………………................456

b. Matematică…………………………………………………………………................460
c. Ştiinţe ale naturii.......…………....................................................................................466
d. Istorie............................................................................................................................470
e. Geografie......................................................................................................................472
f. Educaţie civică..............................................................................................................476
g. Educaţie plastică ……………......................................................................................478
h. Educaţie muzicală ……………………………………………………………...........482
i. Educaţie fizică……………………………………………….......................................486
j. Educaţie tehnologică……………………………………………………….................490
 Criterii de evaluare –educaţie fizică..........................................................................................492
 Fişă pentru înregistrarea rezultatelor de la probele de evaluare –educaţie fizică......................496
 Fişă individuală de evaluare –educaţie fizică…………………………………………….......501
 Fişă de evaluare permanentă…………………………………………………………….........502
 Fişă de evaluare formativă la limba română.............................................................................503
 Grafic pentru evaluare sumativă...............................................................................................503
 Grila de evaluare a copilului aflat în plasament…...................................................................504
 Fişă de apreciere săptămânală………………………..............................................................505
 Fişă de apreciere comportamentală……………………..........................................................506
 Fişă de evaluare a evoluţiei copilului………………………..................................................507
 Bilanţul psiho-social al elevului……………………………..................................................508
 Ghid de notare – Portofoliu....................................................................................................509
 Grilă de observaţie..................................................................................................................510
TESTE DE EVALUARE……………………………………………………...............................511
-LIMBA ROMÂNĂ.....................................................................................................512
 Teste de evaluare iniţială……………................................................512
 Teste de evaluare formativă...............................................................532
 Teste de evaluare sumativă................................................................550
5
-MATEMATICA..........................................................................................................559
 Teste de evaluare iniţială...................................................................559
-ŞTIINŢE ALE NATURII..........................................................................................603
 Teste de evaluare iniţială ...................................................................603
 Teste de evaluare formativă................................................................607
 Teste de evaluare sumativă.................................................................615
-ISTORIE.....................................................................................................................625
 Teste de evaluare iniţială ..................................................................625
-GEOGRAFIE.............................................................................................................635
- EDUCAŢIE CIVICĂ……………………………………........................................647
- EDUCAŢIE MUZICALĂ…………………………………….................................653
CAPITOLUL IV – MANAGEMENTUL CLASEI..........................................662
CAIETUL PERSONAL AL ÎNVĂŢĂTORULUI:..................................................................663
 Sarcinile învăţătorului………………………………………................……………664
 Postulate ale activităţii învăţătorului..........................................................................665
 Date generale despre colectivul clasei............................................................................666
 Date generale privind familia……………………………………………………...…...667
 Alte date familiale………………………………………………………………...……671
 Catalog de evaluare şi notare..........................................................................................672
 Situaţia elevilor cu cerinţe educaţionale speciale……………………………..…….....673
 Oglinda clasei…………………………………………………………………......……674
 Organizarea pregătirii suplimentare elevilor…………...................................................676
 Programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă….....................677
 Plan de activităţi – consultaţii..........................................................................................678
 Programe de pregătire suplimentară pentru elevii cu deficienţe şi plan de măsuri…….679
 Responsabilităţile elevilor în colectiv…………………………………………………..680
 Situaţii statistice pe anii de studiu...................................................................................681
 Evoluţia generală a elevului în ciclul primar………………………………..................686
 Situaţia cu elevii care se evidenţiază în cadrul grupului…………………………...…..687
 Situaţia cu elevii care întâmpină dificultăţi la învăţătură…………………………........687
 Situaţia cu elevii care au aptitudini speciale şi interese deosebite……………..............688
 Caracterizarea clasei………………………………………………………..………….689
 Fişa elevului...................................................................................................................690
 Situaţia manualelor şcolare............................................................................................691
 Situaţia participării la viaţa colectivului……………………………………....……….694
 Situaţia rezultatelor la învăţătură……………………………………….......................695
6
 Cauze ale insuccesului şcolar………………………………………………................696
 Situaţia elevilor distinşi la olimpiade şi concursuri……………………………...........697
 Situaţia recompenselor date elevilor………………………………………………......698
 Situaţia sancţiunilor date elevilor……………………………………………………..699
 Situaţia elevilor-problemă.............................................................................................700
 Măsuri întreprinse pentru a remedia situaţia elevilor-problemă………........................701
 Fişa de înregistrare a comportamentelor observabile ale elevului................................702
 Fişa de caracterizare psihopedagogică..........................................................................703
 Fişa de observaţie asupra elevului.................................................................................708
 Raport final privind evoluţia elevului............................................................................712
 Adresă către ISJ pentru efectuarea excursiilor şcolare..................................................713
 Proces-verbal pentru instruirea elevilor care merg în excursii......................................714
REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ:................................................................715
 Norme de protecţia muncii.............................................................................................716

 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor de protecţie................................................718
 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor igienico-sanitare.........................................720
 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor de protecţie şi pază împotriva incendiilor..722
 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor şi regulilor de circulaţie pentru pietoni......724
 Regulile clasei................................................................................................................726
 Valori şi atitudini............................................................................................................727
 Din secretele succesului la învăţătură.............................................................................728
 Regulamentul de bună purtare........................................................................................729
ACTIVITĂŢILE CU PĂRINŢII:...............................................................................................730
 Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar….731

 Atribuţiile comitetului de părinţi......................................................................................733
 Tematica şedinţelor cu părinţii.........................................................................................734
 Lectorate cu părinţii:
1. Probleme organizatorice: septembrie 2012……………..........................737
2. Educaţia – de la greutăţi la reuşite: octombrie 2012………………........741
3. Importanţa relaţiei părinte - copil: noiembrie 2012……………………..746
4. Cât de bine ne cunoaştem copiii: decembrie 2012..................................752
5. Ajutorul pe care familia trebuie să-l dea şcolii: ianuarie 2013…….......756
6. Sănătatea şcolarului influenţată de regimul igienic de activitate
şi de odihnă: februarie 2013……………….............................................759
7. Influenţe educative exercitate de mass-media: martie 2013………….....763
8. Forme şi cauze ale inadaptării şcolare: aprilie 2013…………………....767
9. Elevul meu, copilul dumneavoastră, cetăţeanul de mâine: mai 2013…..771
10. Situaţia la învăţătură: iunie 2013………………………………................779
 Modele de înştiinţări /comunicări adresate în scris părinţilor……………........................781
Scrisoare de felicitare.................................................................................................782
Înştiinţare cu privire la situaţia şcolară şi invitaţie la şcoală.......................................783
Preaviz de exmatriculare..............................................................................................784
Situaţie neîncheiată/ corigenţă/ repetenţie la sfârşitul semestrului/ anului şcolar.......785
Scrisoare informativă pentru părinţi............................................................................786
 Forme de colaborare cu familia………………………………………………………......787
 Situaţia vizitelor la domiciliu………………………………………………………..........788
 Diplome pentru părinţi........................................................................................................789
7
CAPITOLUL V - FORMARE CONTINUĂ.....................................................7939
 Calendarul activităţilor pentru anul şcolar curent.........................................................794

 Materiale metodice........................................................................................................794
 Lista articolelor publicate..............................................................................................795
CAPITOLUL VI - ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE..........................7969
 Programul activităţilor extracurriculare.........................................................................797

 Regulamentele unor concursuri şcolare.........................................................................799
 Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri………………..........799
 Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri…....800
CAPITOLUL VII – ALTE MATERIALE……………………………………...801.7
CURRICULUM ADAPTAT:……………………………………………………..........................802
 Limba şi literatura română………………………………………………………………......802
 Matematică…………………………………………………………………………………......805
 Program de intervenţie personalizat..............................................................................807
METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE…………………………...........................814
SERBĂRI ŞCOLARE………………………………………........................................…..............821
- “Uite, vine Moş Crăciun!”...........................................................822
- “Daruri pentru mama!”...............................................................833
- “Inimioară pentru mama!”..........................................................848
- “Adio, clasa a IV-a!”....................................................................850
- “Rămas bun, doamna învăţătoare!”...........................................867
MODELE DE DIPLOME…………………………………………………………......................874
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..........................884
8
Motto :
“Cel mai bun lucru dintr-o carte nu constă în ceea ce conţine,
ci în gândurile pe care ţi le sugerează; la fel precum muzica
nu rezidă în tonalităţile ei, ci în ecourile care ajung în inima noastră.”
John Greenleaf Whittier
“Portofoliul învăţătorului – clasa a IV-a” reprezintă un ghid

metodic complex, conceput din dorinţa de a veni în întâmpinarea
cadrelor didactice care doresc să-şi desfăşoare activitatea didactică în
condiţii optime, la înalte standarde profesionale, în aşa fel încât
aceasta să devină cât mai eficientă şi cu satisfacţii maxime pentru toţi
factorii implicaţi.
Această lucrare a fost realizată conform metodologiei moderne
care vizează permanent idealul educaţional al şcolii româneşti:
dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii umane,
formarea personalităţii autonome şi creative.
Prezentul portofoliu poate fi completat la nivelul fiecărei
discipline de învăţământ, în conformitate cu specificul şi cerinţele
fiecărui colectiv de elevi.
Autorul
STRUCTURA PORTOFOLIULUI IÎNVAĂ ŢAĂ TORULUI

9
Profesiunea de învăţător cere celui ce o exercită calităţi şi capacităţi diverse : dragoste de
muncă, credinţă în ceea ce face, entuziasm, dragoste pentru copii, devotament, indulgenţă
împletită cu fermitate, echilibru intelectual, curiozitate, gustul observaţiei, simţ critic şi
luciditate, nevoia de înnoire.
În contextul reformei educaţiei se vorbeşte despre standarde profesionale, despre criterii de
calitate şi cantitate a prestaţiei ce trebuie să devină cât mai eficientă.
MAPA ÎNVĂŢĂTORULUI
 este un instrument de eficientizare a muncii învăţătorului pentru că :
 permite păstrarea şi organizarea materialelor astfel încât acestea să fie

operaţionale ;
 obligă la o muncă de calitate, de responsabilitate şi rigoare profesională;
 dă posibilitatea învăţătorului să-şi manifeste iniţiativa, creativitatea în
completarea, reorganizarea şi actualizarea materialelor din mapă ;
 oferă posibilitatea diminuării stresului, a emoţiilor provocate de inspecţiile
inopinate, dacă este ţinută la zi ;
 permite evaluatorului (director, metodist, inspector) o apreciere justă cu prilejul
inspecţiilor, acordării calificativelor, a salariilor de merit etc.
MAPA ÎNVĂŢĂTORULUI TREBUIE SĂ CUPRINDĂ URMĂTOARELE:
 Curriculum vitae actualizat

 Dosarul cadrului didactic
 Fişa personală
 Fişa de evaluare anuală
 Raport de autoevaluare
 Structura anului şcolar

 Schema orară
 Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi orarul astfel încât să
rezulte modul de cuplare a disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a
lecţiilor);
 Programe şcolare;
 Programe pentru disciplina opţională (aprobate de inspectoratul şcolar) ;
10
 Planificarea calendaristică ;
 Proiectele unităţilor de învăţare ;
 Proiecte didactice ;
 Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa
respectivă) ;
 Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin
sponsorizări ;
 Lista lecturii suplimentare.
 Descriptori de performanţă;
 Caiet de evaluare (se înregistrează ritmic calificativele, conform obiectivelor
prevăzute de programa şcolară) ;
 Teste de evaluare (iniţiale, sumative, rezultate obţinute, concluzii, măsuri de
ameliorare) ;
 Evaluarea alternativă (titlurile proiectelor, portofoliilor realizate de elevi) ;
 Fişe de evaluare formativă, fişe de lucru;
 Programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă, a
elevilor care întâmpină dificultăţi în învăţare (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) ;
 Fişele de asistenţe efectuate la ore (interasistenţe, asistenţe la activităţi în cadrul
comisiilor metodice, cercurilor pedagogice, schimburilor de experienţă, inspecţii speciale) ;
 Fişe cu înregistrarea rezultatelor evaluărilor la educaţia fizică ;
 Statistici privind rezultatele la învăţătură la sfârşitul semestrului, a anului
şcolar.
 Caietul personal al învăţătorului (se înregistrează observaţiile asupra

comportamentului elevilor în cei 4 ani);
 Fişe psihopedagogice – se completează în clasa a IV-a ;
 Tabelele nominale cu elevii care au nevoie de pregătire suplimentară ;
 Dosarul privind protecţia elevilor (procese – verbale, materiale prezentate) ;
 Dosarul privind oferta de discipline opţionale (lista disciplinelor propuse,
procese – verbale, tabele nominale etc.) ;
 Dosarul privind activitatea cu părinţii (graficul activităţilor, materiale
prezentate, procese verbale, tabelul nominal cu membrii comitetului de părinţi, materiale
informative trimise părinţilor etc.) ;
 Instrumente de evaluare pentru cunoaşterea copiilor ;
 Tabele nominale cu predarea – primirea manualelor şcolare ;
11
 Regulamentul de ordine internă;
 Monitorizarea elevilor care au trecut în ciclul următor;
 Situaţii privind proiecte personale cu finanţare din sponsorizări.
 Calendarul activităţilor pentru anul în curs (cuprinde toate sarcinile, activităţile

pe care învăţătorul le are în vedere, cu termene: întocmirea planificării, a proiectelor
unităţilor de învăţare, participări cu referate, informări, lecţii la consiliile profesorale, comisii
metodice, cercuri pedagogice, schimburi de experienţă, sesiuni de referate metodico –
ştiinţifice, activităţi extracurriculare, cursuri de formare, lectorate cu părinţii). Pe măsură ce
termenele stabilite sunt depăşite, la rubrica “Observaţii” se consemnează dacă sarcinile
propuse s-au realizat (performanţe).
 Diferite materiale metodice primite de la M.E.C.T., I.S.J., preluate din literatura de
specialitate, de la alţi colegi, elaborate personal (care sunt utile în diferite momente ale
activităţii).
 Lista articolelor publicate în reviste de specialitate, a lucrărilor publicate.
 Programul activităţilor extracurriculare;

 Regulamentele unor concursuri şcolare;
 Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri;
 Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri.
 Fişa postului;
 Contractul individual de muncă
 Materialele propuse pot fi grupate pe dosare şi ţinute într-un biblioraft (va exista
şi un opis care inventariază materialele existente), astfel încât acestea să fie actualizate la
nevoie, să poată fi introduse altele.
 Învăţătorii nu trebuie să realizeze această mapă pentru a fi văzută, verificată de

evaluatori, ci din dorinţa de a face ca activitatea să aibă finalitatea dorită : creşterea calităţii
activităţilor desfăşurate cu elevii şi a nivelului pregătirii acestora.
(Consiliul pentru standarde ocupaţionale şi atestare, Învăţător, Standard ocupaţional,

Bucureşti 2002
12
 Curriculum vitae
 Dosarul cadrului didactic
 Fişa personală
 Fişa postului
 Declaraţie
 Declaraţie pe propria răspundere
 Declaraţia contribuabilului
 Fişa de evaluare anuală
 Raport de autoevaluare
13
Curriculum vitae
Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume
Adresă(e)
Telefon(oane) Mobil:
Fax(uri)
E-mail(uri)
Naţionalitate(-tăţi)
Data naşterii
Sex
Locul de muncă vizat /

Domeniul ocupaţional
Experienţa profesională
Perioada
Funcţia sau postul ocupat
14
Activităţi şi responsabilităţi
principale
Numele şi adresa
angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul

de activitate
Educaţie şi formare
Perioada
Calificarea / diploma
obţinută
Disciplinele principale
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ / furnizorului
de formare
Nivelul în clasificarea
naţională sau internaţională
Aptitudini şi competenţe
personale
Limba(i) maternă(e)
15
Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare
conversaţie scrisă
Limba
Limba
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Competenţe şi abilităţi
sociale
Competenţe şi aptitudini
organizatorice
tehnice
Competenţe şi aptitudini de
utilizare a calculatorului
artistice
Alte competenţe şi
aptitudini
Permis(e) de conducere
Informaţii suplimentare
Anexe
16
DOSARUL CADRULUI DIDACTIC
1. copie legalizată după diplomă

2. copie legalizată după foaia matricolă
3. copie după gradele didactice obţinute
4. copie după actele de stare civilă: naştere, B.I./C.I, căsătorie, hotărâre de
divorţ, naştere copii
5. copii după diplome – specializări, certificate de perfecţionare
6. adeverinţă de la medic cu specificarea „apt pentru învăţământ”
7. declaraţie pe propria răspundere că nu prezentaţi niciuna dintre afecţiunile
prezentate în Anexa 1 din Ordinul 4840/2005
8. dosar de plastic cu găuri
9. folii protectoare
10. copie după carnetul de muncă, conform cu originalul
11. declaraţia contribuabilului cu privire la datele pentru copiii aflaţi în
întreţinere
12. decizia de numire şi menţinere a calităţii de cadru didactic angajat
17
FIŞA PERSONALĂ
Numele, iniţiala tatălui, prenumele......................................................

CNP.....................................................................................................
Data şi locul naşterii............................................................................
Studii....................................................................................................
Anul absolvirii.....................................................................................
Specialitatea principală şi secundară....................................................
Grad didactic........................................................................................
Ultimul curs de perfecţionare, anul şi specialitatea................................
Limbi străine cunoscute.........................................................................
Modul de încadrare (titular, suplinitor, cumul, etc)............................
Vechime în muncă/vechime în învăţământ............................................
Starea civilă/nr. copii/ nr. copii aflaţi în întreţinere pentru care beneficiaţi de
deducere suplimentară.....................................................
Domiciliul..............................................................................................
Telefon/ E-mail.....................................................................................
Casa de asigurări de sănătate.................................................................
Data, Semnătura,
.............. ....................................
18
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
FIŞA CADRU A POSTULUI - CADRU DIDACTIC ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
în temeiul Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul
contractului individual de muncă înregistrat în Registrul general de evidenţă a salariaţilor cu numărul………., se încheie
astăzi,…………, prezenta fişă a postului:
Numele si prenumele..................................................................
Specialitatea:.............................................................................
Denumirea postului:.........................
Decizia de numire: ...
încadrarea: titular / suplinitor / cadru didactic asociat
Număr de ore sarcini de serviciu:..............
Număr ore de predare: ....
Profesor diriginte la clasa:................
Cerinţe:
- studii:
- ……………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
- studii specifice postului................................................... ............................ .............
- vechime...............................................................................................................................................
- grad didactic........................................................................................................................................
- Relaţii profesionale:
- ierarhice de subordonare: director; director adjunct; responsabil comisie metodica/catedra;
- de colaborare: cu personalul didactic, didactic auxiliar, personalul unităţii de învăţământ;
- de reprezentare à unităţii şcolare la activităţi/concursuri/festivaluri etc. la care participa ca delegat.
L ATRIBUŢII SPECIFICE POSTULUI

1. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII - ELEMENTE DE COMPETENŢĂ
1.1. Analizarea curriculumului şcolar.
1.2. Fundamentarea proiectării didactice pe achiziţiile anterioare ale elevilor.
1.3. Stabilirea strategiilor didactice optime.
1.4. Elaborarea documentelor de proiectare.
1.5. Proiectarea activităţilor/experienţelor de învăţare care presupun utilizarea resurselor TIC.
1.6. Actualizarea documentelor de proiectare didactică.
1.7. Proiectarea activităţii extracurriculare.
2. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE CURRICULARE

2.1. Organizarea şi dirijarea activităţilor de predare-învăţare.
2.2. Utilizarea materialelor didactice adecvate.
2.3. Integrarea şi utilizarea TIC.
2.4. Identificarea şi valorificarea posibilităţilor de învăţare ale elevilor.
2.5. Asigurarea formării competenţelor specifice disciplinei.
2.6. Elaborarea propunerilor şi a conţinuturilor curriculumului la decizia şcolii (CDŞ).
3. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE EXTRACURRICULARE

3.1. Eficientizarea relaţiei profesor familie.
3.2. Organizarea, coordonarea sau/şi implementarea activităţilor extracurriculare.
19
3.3. Implicarea partenerilor educaţionali-realizarea de parteneriate.
4. EVALUAREA REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII

4.1. Elaborarea instrumentelor de evaluare.
4.2. Administrarea instrumentelor de evaluare.
4.3. Aprecierea cantitativă şi calitativă â rezultatelor elevilor.
4.4 . Notarea, interpretarea şi comunicarea rezultatelor evaluării.
4.5. Coordonarea şi completarea portofoliilor educaţionale al elevilor.
5. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

5.1. Organizarea, coordonarea şi monitorizarea colectivelor de elevi.
5.2. Elaborarea de norme specifice clasei la care predă sau/şi este diriginte.
5.3. Gestionarea situaţiilor conflictuale în relaţiile profesor-elevi, elevi-elevi, profesor-familie.
5.4. Tratarea diferenţiată a elevilor, în funcţie de nevoile lor specifice.
5.5. Comunicarea profesor-elevi, utilizarea feedback-ului bidirecţional în comunicare.
6. MANAGEMENTUL CARIEREI ŞI AL DEZVOLTĂRII PERSONALE
6.1. Identificarea nevoilor proprii de dezvoltare.
6.2. Participarea la activităţi metodice, stagii de formare / cursuri de perfecţionare/grade didactice,
manifestări ştiinţifice etc.
6.3. Aplicarea cunoştinţelor/abilităţilor/competenţelor dobândite.
7. CONTRIBUŢIA LA DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ ŞI LA PROMOVAREA IMAGINII UNITĂŢII

ŞCOLARE
7.1. Implicarea în realizarea ofertei educaţionale.
7.2. Promovarea ofertei educaţionale şi a sistemului de valori-al unităţii de învăţământ la
nivelul comunităţii locale.
7.3. Facilitarea procesului de cunoaştere, înţelegere, - însuşire şi respectare a regulilor sociale
7.4. Participarea şi implicarea în procesul decizional în cadrul instituţiei şi la elaborarea şi
implementarea proiectului instituţional.
7.5. Iniţierea şi derularea proiectelor şi parteneriatelor.
II. ALTE ATRIBUŢII

în funcţie de nevoile specifice ale unităţii de învăţământ, salariatul este obligat să îndeplinească si alte sarcini
repartizate de angajator, precum şi să respecte normele, procedurile de sănătate şi securitate a muncii, de PSI şi ISU, în
condiţiile legii:
_____________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________
Atribuţiile funcţiei de diriginte, ale responsabilului de comisie/catedră şi ale altor comisii funcţionale din şcoală
sunt prevăzute în prezenta fişă (dacă este cazul).
Răspunderea disciplinară:
Neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau îndeplinirea lor în mod necorespunzător * atrage după sine diminuarea
calificativului şi/sau sancţionarea disciplinară, conform prevederilor legii.
Director,
(nume, semnătură, ştampilă)
Semnătura titularului de luare la cunoştinţă:
………………………………………………..
Data:………………………
20
DECLARAŢIE
Subsemnatul (a)..........................................................................., cadru didactic

la................................................................................., declar pe propria-mi răspundere
că nu mă aflu în nicio situaţie de incompatibilitate de ordin medical cu bolile
prevăzute în Anexa Ordinului Nr.4840/2005:
a) inaptitudine profesională de natură psiho-comportamentală

1. episoade acute ale bolilor psihotice
2. deteriorări cognitive, indiferent de etiologie
3. tulburări severe de comportament datorate bolilor medicale, inclusiv
cele care pot însoţi tulburările de identitate, de gen şi preferinţă
sexuală, precum şi cele datorate consumului de alcool/substanţe
active
b) afecţiuni neurologice:
1. tulburări de vorbire care împiedică activitatea didactică: balbism
foarte grav, afazie
c) boli transmisibile în evoluţie până la vindecare, inclusiv starea de purtător

până la sterilizare:
1. TBC evolutiv
Data, Semnătura,
................... .......................................
21
DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE
a persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului
Subsemnatul (a).........................................................domiciliat (ă) în

localitatea....................................................str....................................,nr.............,
bl............., .sc........, ap............, sectorul......................., judeţul............................,
CNP................................................. , declar pe propria răspundere că datele menţionate mai sus sunt
reale, cunoscând că falsul în declaraţii se pedepseşte conform legii.
I. Persoana care contribuie la întreţinerea mea şi pentru care sunt de

acord să beneficieze de coeficientul de deducere personală suplimentară pentru întreţinerea mea,
conform prevederilor Ordinului nr. 1016/2005
Numele şi prenumele................................................................
CNP...........................................................................................
Gradul de rudenie......................................................................
II. La data declaraţiei realizez un venit în sumă de..........lei/lună,

reprezentând .....................
Mă oblig să anunţ de îndată persoana prevăzută la pct. I, în cazul în care

vor interveni schimbări în situaţia venitului realizat.
Data, Semnătura,
.................. ............................................
22
DECLARAŢIA CONTRIBUABILULUI
Subsemantul (a)......................................................................................salariat (ă)

la .............................................................................................., având în vedere prevederile art.3 din
Ordinul 1016/18.07.2005 privind aprobarea deducerilor personale pentru contribuabilii care
realizează venituri din salarii, la funcţia de bază, începând cu luna iulie 2005 în vederea stabilirii
deducerilor personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinerea mea , prin prezenta
declar pe propria răspundere că datele menţionate mai jos sunt reale şi corespund situaţiei actuale,
cunoscând faptul că falsul în declaraţii se pedepseşte conform legii.
Mă oblig să anunţ angajatorul în termenul legal în cazul în care vor interveni schimbări în
situaţia comunicată şi să prezint actele justificative.
I. Datele personale ale angajatului:

Numele şi prenumele................................................................CNP..................................
Domiciliul: localitatea..................................................,str................................., nr............., bl.........,
sc.........., ap................., sector............................., judeţul.......................................
II.Date pentru copii (minori) aflaţi în întreţinerea subsemnatului (ei) conform înţelegerii cu
soţia (soţul):
Nr. Numele şi prenumele copilului CNP Handicapul
crt.
A G
 Se va anexa adeverinţa de la angajatorul celuilalt soţ sau declaraţia pe propria

răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere suplimentară pentru acel copil.
III.Date pentru persoanele aflate în întreţinere (soţul/soţia, copiii, alţii, etc)

1. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu
handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................
Data, Semnătura,
................................. .......................................
23
Vizat,
ŞEF COMISIE METODICĂ
FIŞĂ DE EVALUARE A CADRELOR DIDACTICE

în vederea acordării calificativului anual
an şcolar ...............................
Numele şi prenumele cadrului didactic………….........................................................................
Specialitatea ……………...........................................…… Gradul didactic……………………..
Vechimea în învăţământ………...............………………… Vechimea în şcoală………………...
C.A.Punctaj final interviu

Autoevaluare
Evaluare colectivă
Evaluare director
Domenii ale Criterii de Indicatori de performanţă Punctaj Punctaj
evaluării performanţă aferenţi criteriului aferent maxim
fiecărui acordat
indicator pentru
fiecare
criteriu
24
1.Proiectarea -Fundamentarea -stabilirea unor obiective clare 1 5p
eficientă a proiectării ale evaluării iniţiale, obiective
curriculumului didactice pe care derivă din competenţele
15 puncte achiziţiile generale care urmează a fi
Minim 13 p anterioare de formate la disciplina respectivă 1
pentru FB învăţare ale şi elaborarea itemilor în
Minim 11 p educabililor concordanţă cu obiectivele
pentru B (preşcolari sau stabilite; 1
Minim 8 p elevi) -prelucrarea testelor şi
pentru B identificarea activităţilor
didactice care vor permite 1
achiziţionarea competenţelor
generale şi specifice ale
disciplinei;
-prezentarea şi discutarea 1
rezultatelor evaluării iniţiale în
comisia metodică; existenţa
documentelor referitoare la
evaluarea iniţială in dosarul
comisiei metodice;
-proiectarea unităţii de învăţare
şi a lecţiei (obiective, activităţi
de învăţare şi instrumente de
evaluare) în concordanţă cu
nivelul clasei, stilurile de
învăţare ale elevilor şi
cunoştinţele lor anterioare;
-planul de lecţie prevede
identificarea şi valorificarea
cunoştinţelor anterioare ale
elevilor;
-Asigurarea -stabilirea, în planificarea 1 3p
caracterului unităţilor de învăţare, a
aplicativ al competenţele care vor fi 1
proiectării formate;
curriculare -stabilirea, în planificarea 1
unităţii de învăţare, a activităţile
de învăţare care vor permite
achiziţia competenţelor stabilite;
-activităţile de învăţare incluse
în planurile de lecţie au caracter
aplicativ şi permit exersarea
unor competenţe specifice;
25
-Respectarea -realizarea planificării anuale 1 3p
reglementărilor conform modelului din
legale în vigoare programa disciplinei şi a
privind planificărilor unităţilor de 0,5
conţinutul şi învăţare conform modelului din
forma programa disciplinei;
documentelor de -întocmirea planului de 0,5
proiectare. lecţie(debutanţii)/schiţei de plan
de lecţie pentru toate orele cu 0,5
respectarea formatului 0,5
recomandat de metodica
disciplinei;
-realizarea planificării
disciplinei opţionale şi obţinerea
avizului ISJ Vaslui;
-participarea la stabilirea CDŞ;
-participarea la elaborarea
documentelor de proiectare şi
raportare la nivelul şcolii
(planuri manageriale, rapoarte
anuale şi semestriale, etc).
-Fundamentarea -proiectarea didactică prin: 1 3p
proiectărilor  obiectivele,
curriculare pe  activităţile de
rezultatele invăţare,
evaluărilor  metodele de evaluare
naţionale şi urmăreşte corectarea acelor
locale. deficienţe care s-au evidenţiat în
urma unor evaluări externe 2
(testări naţionale, testări
coordonate de ISJ Vaslui, etc.);
-proiectarea activităţilor de
remediere şcolară;
-Adaptarea la -proiectarea şi realizarea unor 1 1p
particularităţile activităţi de sprijin pentru
geografice, diferite categorii de elevi
demografice, (navetişti, cu părinţii plecaţi în
etnice, altă ţară, fără supraveghere la
economice, domiciliu, etc).
sociale şi
culturale ale
comunităţii în
care
funcţionează
unitatea de
învăţământ.
TOTAL 15 p 15
26
2.Realizarea -Utilizarea -cel puţin un moment al lecţiei 1 5p
curriculumului metodelor active va cuprinde metode active; 1
30 puncte (care presupun -adoptarea unor strategii variate
Minim 24 p activitatea pe parcursul orei – lucrul
pentru FB independentă a individual, lucrul în grup, lucrul 1
Minim 21 p educabilului, în perechi, organizate astfel încât 1
pentru B individual sau în toţi elevii să fie activaţi;
Minim 15 p grup) în -exersarea lucrului în echipă, a 1
pentru S activităţile de cooperării şi/sau a competiţiei;
învăţare - participarea activă a elevului în
procesul perceperii materialului
didactic;
-flexibilitate, adaptibilitate,
creativitate în construirea
lecţiilor astfel încât să fie
valorificate toate stilurile de
învăţare existente în colectiv.
-Adaptarea - selectarea informaţiei pe 0,5 3p
limbajului la criterii de esenţialitate, corelând
nivelul detaliile informaţionale cu
achiziţiilor particulatităţile grupului instruit 0,5
anterioare ale şi gradul de interes al elevilor; 0,5
educabililor. -verificarea înţelegerii
noţiunilor/ termenilor noi de
către elevi; 0,5
-explicarea noţiunilor/cuvintelor 0,5
pe care elevii nu le cunosc
reluând explicaţiile într-o altă 0,5
manieră atunci când apar
dificutăţi de înţelegere;
-corectarea greşelilor de
exprimare ale elevilor;
- folosirea limbii române literare
şi a unui limbaj corect, decent şi
adecvat statutului de cadru
didactic;
-noile cunoştinţe sunt prezentate
şi în scris, pe tablă, într-o
manieră schematică, respectând
logica disciplinei, folosind un
scris clar şi lizibil;
27
-Utilizarea -valorificarea conţinutului 0,4 3p
manualelor, a manualului în timpul lecţiei; 1
auxiliarelor -folosirea planşelor/ hărţilor/
curriculare modelelor/ mulajelor/ altor
autorizate şi a materiale didactice din dotarea
bazei logistice şcolii; realizarea orei în
existente în laborator – la disciplinele unde
unitatea de acesta există şi realizarea 0,8
învăţământ. experimentelor prevăzute în
planificare prin adaptarea la 0,8
baza materială de care dispune
şcoala; folosirea la orele de
educaţie fizică a bazei materiale
de care dispune şcoala;
-materialul intuitiv să fie tipic,
reprezentativ, adecvat
conţinutului şi obiectivelor
lecţiei;
-folosirea auxiliarelor
curriculare autorizate;
-Utilizarea - identificarea cunoştinţelor 1 3p
experienţei anterioare ale elevilor în timpul 1
individuale şi a lecţiei;
achiziţiilor -utilizarea acestor cunoştinţe în
anterioare de timpul lecţiei pentru a-i atrage 1
învăţare ale pe elevi prin furnizarea unor
educabililor. explicaţii care să le valorifice;
- asigurarea caracterului intra şi
transdisciplinar al cunoştinţelor
-Furnizarea de -folosirea feed-back-ului 0,75 3p
feed-back şi contructiv în toate momentele
informarea lecţiei şi evitarea folosirii 0,75
sistematică a întăririlor negative sau a
educabililor şi, pedepsei;
după caz, a -feed-back-ul rapid este folosit 0,75
părinţilor, în în timpul tuturor lecţiilor; toţi
privinţa elevii beneficiază de atenţie şi
progresului primesc aprecieri ale activităţii 0,75
şcolar realizat. realizate pe parcursul orei;
-lucrările scrise vor fi corectate
până la următoarea oră;
conţinutul şi rezultatele acestora
vor fi discutate în clasă, cu
elevii;
-verificarea confirmării de către
părinţi a luării la cunoşinţă a
rezultatelor obţinute la evaluări
(semnarea carnetului de note/a
lucrărilor)
28
-Realizarea -prezentarea obiectivelor lecţiei 0,5 3p
majorităţii la începutul orei; 0,5
obiectivelor -divizarea conţinuturilor în
curriculare în teme/idei principale pentru a 0,5
timpul permite învăţarea în paşi mici;
activităţilor -proiectarea şi realizarea acelor
şcolare a activităţi de învăţare care pot 0,5
educabililor. conduce la realizarea
obiectivelor propuse conform 0,5
programei şi planificării; 0,5
-verificarea atingerii obiectivelor
prin evaluare formativă,
continuă;
-măsuri de remediere dacă unele
obiective nu au fost atinse;
-folosirea integrală a timpului
pentru activităţi didactice;
-Punctualitate şi -punctualitate la oră, prezenţa la 0,4 2p
realizarea şcoală cu 10 min. înainte de
întocmai şi la începerea programului; 0,4
timp a -respectarea duratei orei, fără a 0,4
activităţilor diminua pauzele elevilor; 0,4
planificate. -respectarea planificării; 0,4
-parcurgerea integrală a materiei
planificate;
-respectarea planurilor de lecţie;
-Asigurarea -transformarea instrumentală a 0,75 3p
caracterului conţinuturilor învăţate prin
aplicativ al situarea elevului în situaţii
cunoştinţelor concrete de lămurit şi de 0,75
predate. rezolvat, la fiecare lecţie;
-utilizarea unor modalităţi
variate de aplicarea cunoştinţelor
în practică, în funcţie de vârsta
elevilor şi de specificul 0,75
disciplinei (practica de tip
didactic, practica ştiinţei sau
practica vieţii sociale şi 0,75
culturale);
- selectarea situaţiilor de
învăţare care stimulează
gândirea elevului, îi formează
deprinderi de muncă şi studiu
necesare instruirii pe tot
parcursul vieţii;
-valorificarea /popularizarea
rezultatelor muncii elevilor
(expoziţii, concursuri, cercuri,
proiecte, reviste, seminarii, etc.)
29
-Respectarea -folosirea unor activităţi 1 1p
indicaţiilor didactice, metode, activităţi de
metodice învăţare, instrumente de
asociate evaluare care corespund
documentelor indicaţiilor din programe şi din
curriculare în ghidurile metodologice aflate în
-uz. uz;
-Adaptarea -selectarea conţinuturilor şi 1 1p

metodologiei stategiilor astfel încât să poată fi
didactice la utilizate diferenţiat, în scopul
particularităţile furnizării serviciilor
geografice, educaţionale tuturor
demografice, educabililor, indiferent de
etnice, mediul de provenienţă, de
economice, caracteristicile culturale sau de
sociale şi alte particularităţi;
culturale ale
comunităţii în
care
funcţionează
unitatea de
învăţământ.
-Respectarea -respectarea permanentă în 0,5 1p
tuturor activitatea cu elevii şi cu părinţii
prevederilor a prevederilor legale privind
legale privind drepturile copilului şi drepturile
drepturile omului; sesisarea către
copilului şi autorităţile competente a 0,5
drepturile cazurilor de încălcare a
omului. drepturilor copilului –conform
legislaţiei în vigoare;
-implicarea în activităţi de
promovare a drepturilor
copilului şi drepturilor omului
(proiecte, programe) sau
realizarea de activităţi educative
cu elevii şi cu părinţii acestora
referitoare la drepturile copilului
şi drepturile omului;
30
-Acordarea unui -implicarea tuturor elevilor, fără 1 2p
respect egal discriminare, în activităţile de
tuturor învăţare; 1
educabililor, -implicarea în activităţile
indiferent de sociale ale grupului a elevilor
mediul de cu deficienţe de învăţare sau
provenienţă, proveniţi din medii defavorizate;
capacitatea de
învăţare şi
rezultatele
obţinute.
TOTAL 30 p 30
3.Evaluarea -Evaluarea -corelarea directă a rezultatelor 1 5p
rezultatelor continuă şi evaluate cu competenţele
învăţării notarea conform specifice vizate de programa 1
20 puncte reglementărior şcolară; 1
Minim 16 p legale şi - utilizarea unor forme diferite 1
pentru FB standardelor de evaluare;
Minim 14 p naţionale în - utilizarea evaluării formative 0,5
pentru B vigoare. la fiecare oră de curs; 0,5
Minim 10 p -valorizarea rezultatelor învăţării
pentru S prin raportarea la progresul
şcolar al fiecărui elev,
-respectarea ritmicităţii notării;
-la sfârşitul semestrului numărul
de note să fie în concordanţă cu
numărul de ore pe săptămână ale
disciplinei;
-Asigurarea -comunicarea către elevi a 1 3p
transparenţei criteriilor după care le vor fi
criteriilor şi a apreciate performanţele
procedurilor de (criteriilor de notare) şi 1
evaluare. explicarea conţinului procedurii
de evaluare folosite; 1
-motivarea notei prin raportare
la obiectivele şi criteriile de
evaluare;
-lucrările scrise vor fi însoţite de
punctajul aferent fiecărui item;
-Evaluarea - aplicarea de chestionare/ 1,5 4p
satisfacţiei sondaje de opinie
beneficiarilor de beneficiarilor (elevi, părinţi); 1,5
educaţie conform - organizarea de şedinţe
procedurilor părinţii, discuţii cu elevii
stabilite la pentru evaluarea nivelului de 1
nivelul unităţii satisfacţie faţă de calitatea
de învăţământ. educaţiei oferite, identificarea
nevoilor/aşteptărilor acestora;
- realizarea de corecţii în
funcţie de aşteptările acestora;
31
-Inregistrarea - corectitudine în completarea 1 2p
activităţilor de catalogului; 1
evaluare în - completarea caietul
conformitate cu dirigintelui/ învăţătorului;
legislaţia în
vigoare.
-Comunicarea - comunicarea notei primite; 1 3p

sistematică, către trecerea acesteia în carnetul de
beneficiarii de note de către profesorul
educaţie, a examinator; 1
rezultatelor - capacitatea de a motiva şi
evaluării. corecta comportamentul
copilului prin aplicarea 1
recompenselor şi sancţiunilor, ca
urmare a evaluării
comportamentelor;
- realizarea de informări
permanente către părinţi.
-Promovarea 3p
autoevaluării -folosirea sistematică în 3
educabililor. activităţile de învăţare a
autoevaluării şi interevaluării.
TOTAL 20p 20p
4.Realizarea -Realizarea de -realizarea de activităţi de 1 4p
activităţilor activităţi educaţie remedială; 1
extracurriculare extracurriculare -realizarea pregătirii elevilor
10 puncte care contribuie capabili de performanţă în vedea
Minim 9p direct la participării la concursuri 1
pentru FB atingerea şcolare/organizarea cercurilor
Minim 7p obiectivelor aplicative;
pentru B curriculare, ale -participarea la organizarea 1
Minim 5p dezvoltării ”Zilelor şcolii” prin pregătirea
pentru S personale, unor activităţi cu elevii sau cu
instituţionale şi părinţii; colaborarea la editarea
comunitare sau a revistei şcolii;
celor propuse de -proiectarea şi realizarea a
beneficiarii de minimum unei activităţi
educaţie. extracurriculare pe lună, în acord
cu nevoile colectivului de elevi.
-Realizarea - participarea la organizarea 1 2p
activităţilor Serbării şcolii (pregătirea
extracurriculare momentelor artistice,
pe baza organizarea repetiţiilor, 1
documentelor supravegherea elevilor în sala de
proiective ale spectacol);
unităţii de - participarea la proiectul Eco
învăţământ. -Şcoala în calitate de
organizator activităţi/ membru în
echipa de implementare;
32
-Asigurarea -planificarea activităţilor 0,5 2p
participării extracurriculare astfel încât să
grupurilor ţintă poată participa toţi elevii 1,5
şi realizarea grupului ţintă (inclusiv elevii
activităţilor navetişti);
extracurriculare - motivarea şi stimularea elevilor
pe baza prin valorificarea rezultatelor
planificării fiecărei activităţi
stabilite. extracurriculare( realizarea de
afişaje periodice în sălile de
clasă, expoziţii, articole,
actualizarea panourilor);
-Utilizarea 2p
potenţialului -realizarea de activităţi 2
local pentru extracurriculare în parteneriat cu
creşterea instituţii de la nivel local:
atractivităţii activităţi în parteneriat, vizite,
activităţilor etc.
extracurriculare
şi comunitare.
TOTAL 10p 10
5.Dezvoltarea -Participarea la - participarea la activităţile de 2,5 5p
profesională, programele de formare obligatorii iniţiate de
activitatea formare ISJ, minister; 2,5
metodică şi obligatorii - participarea la cursurile de
ştiinţifică stabilite la nivel perfecţionare organizate de CCD
15 puncte local sau Vaslui;
Minim 13p naţional
pentru FB -Aplicarea în -folosirea metodelor active, 1,5 5p
Minim 11p activitatea centrate pe elev în activitatea
pentru B didactică a didactică; 1,5
Minim 8 p rezultatelor -folosirea metodelor moderne de
pentru S participării la motivare şi evaluare a elevilor; 1
activităţile -prezentarea informaţiilor
metodice, dobândite prin participarea la
ştiinţifice şi de activităţile de dezvoltare 1
dezvoltare profesională fie în consiliul
profesională. profesoral, fie la comisia
metodică;
-valorizarea şi popularizarea
informaţiilor prin articole în
revista şcolii sau în presa locală;
33
- Participarea la - responsabil comisie metodică / 1 3p
activităţile responsabil comisie de lucru/
metodice şi secretar CA/ secretar CP/
ştiinţifice responsabil AEL/ responsabil 1
stabilite la nivel cerc pedagogic/ metodist
de catedră, ISJ/membru în comisie paritară, 1
unitate de etc.
învăţământ, - activităţi demonstrative,
localitate. referate, informare de
specialitate în comisii metodice;
-susţinere de activităţi
demonstrative, referate,
informări în cadrul cercurilor
pedagogice;
-Utilizarea - utilizarea resurselor AeL (cel 0,75 2p
resurselor puţin o lecţie pe semestru la
educaţionale ale fiecare clasă); 0,75
bibliotecii/centru - utilizarea calculatorului,
lui de videoproiectorului, resurselor 0,5
documentare şi internet în activitatea didactică,
informare şi a metodică şi ştiinţifică;
surselor de -utilizarea resurselor bibiotecii
informaţie (dicţionare, atlase, culegeri,
disponibile. carte diversă) în activitatea
didactică, metodică şi ştiinţifică.
TOTAL 15 P
6.Contribuţia la -Realizarea -realizarea integrală a 1 3p
activitatea integrală şi la activităţilor stabilite prin fişa 1
generală a timp a postului; 1
unităţii de atribuţiilor -realizarea documentelor
învăţământ şi la stabilite prin fişa stabilite prin fişa postului;
promovarea postului -respectarea termenelor pentru
imaginii realizarea activităţilor şi
acesteia documentelor;
10 puncte -Realizarea - elaborarea documentelor 0,25 1p
Minim 9 p comunicării interne: ROI / orarul şcolii
pentru FB formale şi a /raportul Comisiei pentru
Minim 7 p schimbului de asigurarea calităţii, raportul 0,25
pentru B date conform comisiilor metodice şi cu
Minim 5 p legislaţiei şi caracter permanent; 0,25
pentru S procedurilor - completarea la timp a condicii
stabilite la de prezenţă, a caietului de 0,25
nivelul unităţii serviciu pe şcoală;
de învăţământ şi - completarea portofoliului
completarea personal;
documentelor -furnizarea de informaţii către
şcolare conform responsabilii de comisii,
prevederilor conducerea şcolii, secretariat,
legale. etc.
34
-Respectarea -respectarea Regulamentului 0,5 1p
integrală a şcolar, a Regulamentului intern; 0,25
regulementelor -respectarea procedurilor
interne şi a referitoare la asigurarea 0,25
procedurilor securităţii elevilor;
stabilite la -aplicarea chestionarelor pentru
nivelul unităţii evaluarea satisfacţiei
de învăţământ beneficiarilor;
(inclusiv din
domeniul
asigurării
calităţii).
Realizarea/partic -realizarea serviciului pe şcoală 1 2p
iparea la conform programului stabilit; 0,5
programe/activit -supravegherea şi corectarea
ăţi de prevenire permanentă a comportamentelor 0,5
şi combatere a elevilor atât pe durata pauzelor
violenţei şi de cât şi în timpul orelor;
prevenire şi -planificarea şi organizarea a cel
combatere a puţin o activitate pe semestru
comportamentel referitoare la prevenirea şi
or nesănătoase combaterea violenţei şi a
comportamentelor nesănătoase;
-Realizarea -participare la cursuri de formare 0,5 1p
/participarea la ale Agenţiei Naţionale Socrates;
programe/activit participarea la elaborarea
ăţi în spiritul documentaţiei unui proiect 0,5
integrării şi multilateral Comenius;
solidarităţii - organizarea/participarea la
europene. activităţi de marcare a unor
evenimente în spiritul integrării
şi solidarităţii europene (Spring
Day, Ziua limbilor moderne,
etc.)
-Respectarea - instruirea elevilor cu privire la 0,25 1p
sistemelor şi a normele de securitate şi protecţie
procedurilor de personală; 0,5
sănătate şi - monitorizarea stării de
securitate a curăţenie a sălii de clasă unde se 0,25
muncii şi de PSI desfăşoară ora de curs;
prevăzute de - monitorizarea modului de
legislaţia în distribuire, consumare a
vigoare pentru produsele tip „Lapte şi corn” şi
activităţile depozitare a deşeurilor;
desfăşurate în
tipul respectiv de
organizaţie.
-Promovarea în - manifestarea unui 0,5 1p
comunitate a comportament de loialitate faţă
activităţii unităţii de şcoală şi colegi; 0,5
de învăţământ şi - realizarea de activităţi de
a ofertei promovare a ofertei pentru
educaţionale. elevii/părinţii de clasa I şi a V-a,
35
TOTAL 10 p
Preşedintele Consiliului de administraţie,

Prof. Lider de sindicat,
DIRECTOR,
PROF.
Am luat la cunoştinţă azi, ......................
PROFESOR/ ÎNVĂŢĂTOR
______________________________________
Lista surselor de informare
1. Evaluarea directa:
– la clasa;
– in cadrul activitatilor extracurriculare;
– la activitatile cu parintii sau cu alti purtatori de interese de la nivelul comunitatii.
2. Ancheta prin chestionar sau interviu:

a) aplicat educabililor si absolventilor, pentru evidentierea:
– nivelului de satisfactie fata de activitatea depusa;
– nivelului respectului reciproc manifestat in cadrul relatiei profesor-elev;
– calitatii limbajului utilizat – corectitudine, accesibilitate;
– nivelului de satisfacere a nevoilor si intereselor individuale;
b) aplicat parintilor, pentru evidentierea:
36
– nivelului de satisfactie fata de activitatea depusa;
– nivelului respectului reciproc manifestat in cadrul relatiei profesor-elev;
– calitatii limbajului utilizat - corectitudine, accesibilitate;
– nivelului de satisfacere a nevoilor si intereselor individuale; c)aplicat reprezentantilor altor purtatori de
interese din comunitate, pentru evidentierea:– nivelului de satisfactie fata de activitatea depusa;
– utilitatii si aplicabilitatii celor invatate;
– nivelului de satisfacere a nevoilor si intereselor comunitare.
3. Analiza produselor activitatii:

– produsele educabililor - caiete, lucrari scrise, lucrari practice, rezultatele la probele de evaluare,
artefacte (desene, lucrari practice etc.), inregistrari video sau audio, imagini etc.;
– produsele activitatii cadrului didactic: documente de proiectare a activitatii (planificarile calendaristice,
proiectele unitatilor de invatare), documente privind evaluarea rezultatelor scolare si ale activitatilor
extrascolare, portofolii, auxiliare curriculare si material didactic, fise de progres, fise de lucru (individual
sau colectiv) etc.;
– documente emise de terti: diplome, adeverinte si certificate, procese-verbale si alte documente legate de
inspectie, procese-verbale si alte documente ale comisiilor metodice si ale catedrelor, rapoarte de
autoevaluare/evaluare interna si de evaluare externa etc.
37
Structura anului şcolar;
Calendar şcolar ;
Schema orară;
Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi
orarul astfel încât să rezulte modul de cuplare a
disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a
lecţiilor);
Programe şcolare;
Programe pentru disciplina opţională (aprobate de
Inspectoratul Şcolar) ;
Planificarea calendaristică ;
Proiectele unităţilor de învăţare ;
Proiecte didactice ;
Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi
folosit la clasa respectivă) ;
Lista materialului didactic propus a fi procurat prin
mijloace proprii, prin sponsorizări ;
Lista lecturii suplimentare.
33
CABINET MINISTRU
_____________________________________________________________________
ORDIN
privind structura anului şcolar 2012 – 2013
În temeiul prevederilor art. 94, alin. (2), lit. r) din Legea Educaţiei
Naţionale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în baza
prevederilor art. 22, alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, cu modificările și completările ulterioare,
MINISTRUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

emite prezentul ordin:
Art.1 (1) Anul şcolar 2012-2013 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178
de zile lucrătoare.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele:
a) pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de
săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind
dedicate desfășurării examenului național de bacalaureat. Cursurile claselor
terminale se încheie în data de 31 mai 2013;
b) pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni din care durata
cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfășurării
evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 14 iunie
2013;
c) pentru clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, cu excepția
claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de
învăţământ, în vigoare.
d) pentru clasele din învăţământul profesional cu durata de 2 ani, durata
cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;
e) pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului,
filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 182 de
zile;
f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior
al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada
propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul
școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea vacanțelor;
g) pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri),
durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în
vigoare.
34
Art.2 Anul şcolar 2012-2013 începe pe data de 1 septembrie 2012, se încheie pe
data de 31 august 2013 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:
Semestrul I
Cursuri – luni, 17 septembrie 2012 – vineri, 21 decembrie 2012.
În perioada 5 noiembrie-11 noiembrie 2012, clasele din învăţământul primar şi
grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.
Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 22 decembrie 2012 – duminică, 13 ianuarie 2013
Semestrul al II-lea
Cursuri – luni, 14 ianuarie 2013 – vineri, 5 aprilie 2013
Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 6 aprilie 2013 – duminică, 14 aprilie 2013
Cursuri – luni, 15 aprilie 2013 – vineri, 21 iunie 2013
Vacanţa de vară – sâmbătă, 22 iunie 2013 – duminică, 15 septembrie 2013
Art.3 În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri.
Art.4 (1) Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 din semestrul al doilea este săptămână
dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului
numit „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific.
(2) Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată la alin.
(1), modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc conform anexei
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.5 (1) Tezele din semestrul I al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de regulă,
până la data de 30 noiembrie 2012.
(2) Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de
regulă, până la data de 25 mai 2013.
Art.6 (1) În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile
climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot
aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii
anului şcolar stabilite prin prezentul ordin.
(2) Solicitarea de modificare a structurii anului școlar se face după consultarea
consiliului reprezentativ al părinților din unitatea/unitățile de învățământ
respectivă/respective.
(3) Aprobarea modificării structurii anului şcolar, menţionată la alin. (1), se
acordă în condiţiile asigurării unui număr de zile de cursuri cel puțin egal cu cel
stabilit la art. 1, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să participe, fără restricţii
la examenele și evaluările naționale: evaluarea națională a absolvenților clasei a
VIII-a, examenul de bacalaureat, examenele de certificare a competențelor
profesionale, examenele de atestare a competențelor, examenele de absolvire.
Art.7 Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire,
respectiv de certificare/atestare a competenţelor profesionale/ a competențelor,
precum şi calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
35
Art.8 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă ordinul
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3794/2012, publicat
în Monitorul Oficial al României nr. 296 din 5 mai 2012.
Art.9 Direcţia generală educaţie şi învățare pe tot parcursul vieții, Direcţia
generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii
sociali, Direcţia generală management, resurse umane și rețea şcolară,
inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi
conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art.10 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
MINISTRU,
Ecaterina ANDRONESCU
Bucureşti
Nr. 5635
Data 31.08.2012
36
17. IX. 2012 –
21. XII. 2012
(pentru clasele din învăţământul primar şi grupele din 05. XI -11. XI. 2012
învăţământul preşcolar).
37
22. XII. 2012 –
13. I. 2013
13 săptămâni-65
zile primar
ciclul
- gimnaziu şi liceu-14 săptămâni -–70 - zile
14. I. 2013 –
05. IV. 2013
1-5aprilie 2013
06. IV. 2013 –

14. IV. 2013
38
15. IV. 2013–
21. VI. 2013
22 săptămâni -108 zile
22. VI. 2013 –

15. IX. 2013
ANEXA la ordinul MECTS nr. 5635/31.08.2012 privind structura anului școlar 2012-2013
Prevederi generale
1. Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 va fi dedicată activităților educative extracurriculare și

extrașcolare, în cadrul programului numit „Să știi mai multe, să fii mai bun!”. În
această săptămână nu se organizează cursuri conform orarului obișnuit al unității de
învățământ, iar programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!” se va desfășura în
conformitate cu un orar special.
2. Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor
didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor
preșcolari/elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu
neapărat în cele prezente în curriculumul național și să stimuleze participarea lor la acțiuni
variate, în contexte nonformale.
3. În perioada 2 – 7 aprilie 2013, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
organizează etapele naționale ale olimpiadelor școlare pe discipline de învățământ și, după
caz, ale concursurilor școlare.
39
4. În programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, elaborat și organizat de fiecare
unitate de învățământ, vor fi incluși toți copiii preșcolari/elevii și toate cadrele didactice care
nu participă la etapa națională a olimpiadelor și concursurilor școlare.
Planificarea și aprobarea programului
5. În vederea elaborării programului de activități, în timpul primului semestru, se vor solicita

propuneri elevilor, la orele de dirigenție, și cadrelor didactice, în cadrul şedinţelor comisiilor
metodice, părinţilor, în cadrul şedinţelor cu părinţii, precum şi reprezentaţilor autorităţilor
administraţiei publice locale/ai comunităţii, în cadrul şedinţelor consiliului de administraţie.
6. După colectarea propunerilor, se vor desfășura dezbateri în colectivele de elevi, în consiliul
elevilor, în consiliul profesoral și în comitetul reprezentativ al părinților, în vederea adoptării
programului agreat de majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice.
7. Modalitatea de selecție a activităților propuse se decide la nivelul unităților de învățământ
şi presupune implicarea, în egală măsură, a elevilor, a cadrelor didactice, a părinților, astfel
încât proiectele și activitățile selectate să corespundă obiectivelor educaţionale specifice
comunităţii școlare, fiind un rezultat al opțiunilor acesteia.
8. Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată, durata acestora,
modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc în consiliul profesoral și se aprobă
de consiliul de administrație al unității de învățământ, până la data de 15 februarie 2013.
9. Consilierul educativ din unitatea de învățământ centralizează propunerile agreate, în
vederea includerii acestora în Calendarul Activităților Educative al unității de învățământ, ca
domeniu distinct: programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!”.
10. Conducerile unităților de învățământ vor asigura popularizarea programului „Să știi
mai multe, să fii mai bun!”, la nivel local pentru crearea unui impact pozitiv al
activităților organizate, atât la nivelul unității de învățământ, cât și la nivelul
comunității.
11. Unitățile de învățământ sunt încurajate să permită participarea părinților, a voluntarilor, a

reprezentanților mass-mediei și a publicului larg la activitățile care se pretează la acest tip de
deschidere spre comunitate.
Conținutul și organizarea programului
12. Se recomandă elaborarea unor proiecte la nivelul grupelor de preșcolari/claselor, al

grupurilor de clase sau al unității de învățământ, care să urmărească și să permită realizarea
unor obiective educaționale, prin activități care, în programul normal din perioada cursurilor,
nu se pot derula.
13. Proiectele se pot organiza și în consorțiile școlare, în parteneriat cu alte unități de
învățământ, cu organizații neguvernamentale, cu palatele și cluburile copiilor, cu cluburile
sportive școlare, cu direcțiile de tineret și sport, cu taberele școlare, cu instituții culturale și
științifice (institute de cercetări, instituții de învățământ superior etc.), cu poliția, jandarmeria,
inspectoratele pentru situații de urgență, cu direcțiile de sănătate publică, agențiile pentru
protecția mediului etc.
14. Atât elevii, cât și cadrele didactice vor alege activitățile la care doresc să participe, din
lista celor propuse. De asemenea, se va avea în vedere posibilitatea implicării părinților care
doresc acest lucru, precum și a altor parteneri.
15. Fiecare activitate la care participă copii preșcolari/elevi trebuie să fie coordonată de un
număr corespunzător de cadre didactice. Indiferent de tipurile de activități organizate,
40
conducerea unității de învățământ și cadrele didactice vor lua toate măsurile pentru asigurarea
supravegherii copiilor preșcolari/elevilor și a securității acestora.
16. Tipurile de activități care pot fi organizate în cadrul programului „Să știi mai multe,
să fii mai bun!”, pot include:
- activități culturale;
- activități tehnico-științifice;
- activități sportive;
- activități de educație pentru cetățenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare
(inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială, relații și
comunicare etc.);
- activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos (inclusiv referitoare la
dependență de calculator, siguranță pe internet etc.);
- activități de educație ecologică și de protecție a mediului (inclusiv colectare selectivă,
economisirea energiei, energie alternativă etc.);
- activități de educație rutieră, PSI, educație pentru reacții corecte în situații de urgență etc.;
- altele.
Aceste activități se vor organiza sub diferite forme, de exemplu:
- ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educație media și cinematografică;
- competiții organizate la nivelul școlii, al grupurilor de școli, al localității sau al județului;
- mese rotunde, dezbateri;
- activități de voluntariat sau de interes comunitar;
- campanii antitutun/antialcool/antipoluare/de prevenire a delincvenței juvenile/de prevenire a
traficului de persoane etc.;
- proiecte comunitare, de responsabilitate socială;
- peer - education;
- schimburi de experiență;
- vizite de studii;
- tabere/școli de creație sau de cercetare;
- parteneriate educaționale și tematice la nivel de unități de învățământ, pe plan intern și
internațional, pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă și în proiecte.
Monitorizare și evaluare
17. Activitățile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare a săptămânii menționate, acoperind

cel puțin numărul de ore prevăzut în orarul obișnuit al școlii, atât pentru elevi, cât și pentru
cadrele didactice.
18. După aprobarea de către consiliul de administrație, programul adoptat devine obligatoriu,
atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.
19. Elevii au obligația de a participa la activitățile pentru care s-au înscris, absențele fiind
înregistrate în catalog la rubrica Purtare.
20. Activitățile aprobate se vor menționa în condica de prezență a cadrelor didactice și vor fi
monitorizate de conducerea unității de învățământ.
21. Fiecare unitate de învățământ va elabora instrumente și criterii de evaluare a activităților
desfășurate în săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!”. Elaborarea criteriilor se
va realiza printr-o procedură transparentă, prin implicarea elevilor, părinților și a cadrelor
didactice, cu consultarea, după caz, a partenerilor din afara unității de învățământ implicați în
program. Instrumentele și criteriile de evaluare sunt avizate de consiliul profesoral, aprobate
de consiliul de administrație și anunțate comunității școlare și publicului larg cu cel puțin 3
săptămâni înainte de începerea activităților propriu-zise.
41
22. Directorul unității de învățământ, consilierul educativ şi șeful comisiei pentru evaluarea și
asigurarea calității vor monitoriza și vor evalua activitățile din programul „Să știi mai
multe, să fii mai bun!”, folosind instrumentele și criteriile aprobate.
23. Inspectoratele școlare vor delega reprezentanţi pentru a monitoriza activitățile organizate
de către unitățile de învățământ în cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai
bun!”
24. După încheierea vacanței de primăvară, în fiecare unitate de învățământ, primul consiliu
profesoral va analiza calitatea activităților organizate, rezultatele educaționale ale acestora,
precum și modalitățile de ameliorare a planificării și organizării programului „Să știi mai
multe, să fii mai bun!”. La activitatea de analiză din cadrul consiliului profesoral vor
participa şi reprezentanţi ai elevilor şi părinților, care vor prezenta puncte de vedere asupra
activităţilor derulate în program. Directorul unității de învățământ va prezenta un raport de
monitorizare a calităţii activităţilor planificate.
25. La sfârşitul anului şcolar, inspectoratele școlare vor include în raportul privind starea
învățământului un capitol referitor la relevanța și valoarea formativă a tuturor activităților
desfășurate în cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, evidenţiind
nivelul interesului manifestat de elevi și cadre didactice față de organizarea şi desfăşurarea
acestuia.
Valorificarea exemplelor de bună practică
26. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, activitățile desfășurate pot fi

premiate la nivelul unității de învățământ, cu sprijinul autorităților administrației publice
locale, al partenerilor educaționali, din resurse proprii etc.
27. Unitățile de învățământ sunt încurajate să își promoveze cele mai bune activități prin
metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea unui procent mare de
membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase acțiuni: chestionare
aplicate elevilor, cadrelor didactice și părinților, un ”jurnal” al săptămânii „Să știi mai
multe, să fii mai bun!” făcut public, prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al
partenerilor implicați în activități, informări/articole în mass-media locală sau centrală,
fotografii, filme, organizarea unui vot direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice,
organizarea unui vot electronic pentru publicul larg etc.
28. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, fiecare unitate de învățământ
poate selecţiona o singură activitate din cele desfăşurate, cu care să participe la competiția
celor mai interesante activități desfășurate la nivel județean/al municipiului București în
cadrul săptămânii „Să știi mai multe, să fii mai bun!”.
29. Pentru a participa la competiţia organizată la nivel județean/al municipiului București,
unitatea de învățământ va încărca pe site-ul inspectoratului școlar, la rubrica dedicată
competiției din cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, dosarul
activității propuse.
30. La nivel județean/al municipiului București, competiția își propune să selecteze și să
promoveze pe site-ul inspectoratului cele mai interesante 10 activități care s-au desfășurat în
săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, câte una din fiecare din domeniile:
- cultural;
- artistic;
- tehnic;
- științific;
- sportiv;
42
- cetățenie democratică și responsabilitate socială;
- educație pentru sănătate și stil de viață sănătos;
- educație ecologică și protecție a mediului;
- abilități de viață;
- consiliere și orientare.
31. Selecția activităților se va face în baza unor criterii stabilite de inspectoratul școlar printr-
o procedură transparentă, prin implicarea consiliului județean/al municipiului București al
elevilor, a organizațiilor reprezentative ale părinților și a consiliului consultativ al cadrelor
didactice. Criteriile și modalitatea de evaluare, modalitatea și termenul limită de încărcare a
dosarelor activităților vor fi stabilite de fiecare inspectorat și comunicate unităților de
învățământ din subordine și publicului larg în timp util, dar nu mai târziu de data de 1 martie
2013.
32. Fiecare inspectorat va stabili, prin decizie a inspectorului școlar general, componența
comisiei de evaluare a activităților primite de la unităţile de învăţământ. Comisia va evalua
dosarele depuse, în conformitate cu modalitățile și criteriile stabilite la nivelul inspectoratului
și comunicate public, și va selecta cel mult câte o activitate pentru fiecare domeniu menționat
la pct. 30.
33. Inspectoratele școlare sunt încurajate să promoveze cele mai bune activități ale unităților
de învățământ prin metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea
unui procent mare de membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase
acțiuni: prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al partenerilor implicați în activități,
informări/articole în mass-media locală sau centrală, fotografii, filme, organizarea unui vot
direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice, organizarea unui vot electronic pentru publicul
larg etc.
34. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare stabilite la nivelul inspectoratelor școlare,
activitățile desfășurate pot fi premiate la nivelul județului/al municipiului București, cu
sprijinul autorităților administrației publice locale, al partenerilor educaționali, din resurse
proprii etc.
35. Dosarele activităților transmise de unităţile de învăţământ inspectoratelor școlare în
vederea participării la etapa națională a competiției „Să știi mai multe, să fii mai
bun!” sunt evaluate de comisiile desemnate de inspectoratele şcolare până la data de 30
aprilie 2013.
36. Elementele care trebuie să se găsească în dosarele activităților care participă la competiția
națională din cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun!” și criteriile de
evaluare vor fi comunicate de MECTS până la data de 1 martie 2013.
37. Activităţile transmise de inspectoratele şcolare vor fi postate pe site-ul MECTS în
perioada 1 – 10 mai 2013.
38. Evaluarea activităților propuse de inspectoratele școlare se va face pe baza unui punctaj,
obținut în urma a două tipuri de evaluări: o evaluare făcută de o comisie MECTS, având o
pondere de 60% din punctajul total, și o evaluare acordată ca urmare a votului on-line al
vizitatorilor site-ului www.edu.ro, având o pondere de 40% din punctajul total.
39. Comisia din MECTS, aprobată de secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar, va
înainta acestuia rezultatele propriei evaluări, în plic închis, până la data de 15 mai 2013.
40. Vizitatorii site-ului www.edu.ro vor avea posibilitatea de a acorda votul lor activităţilor
considerate cele mai relevante sau interesante. Pentru rezultatul final, se vor lua în calcul
voturile exprimate on-line până la data de 19 mai 2013, ora 24.
41. În baza evaluării efectuate de comisia MECTS și a voturilor acordate on-line, activităţile
câştigătoare vor fi desemnate până la data de 24 mai 2013. Rezultatele vor fi postate pe
website-ul MECTS.
43
42. Premierea celor 10 școli în care s-au desfășurat activitățile declarate câștigătoare la nivel
național va avea loc în preajma datei de 1 iunie 2013. Detaliile privind premierea vor fi
transmise la data anunţării rezultatelor evaluării.
ACTIVITĂŢI
-Programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!”-
CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
Grupa de vârstă: copiii din clasele primare

Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului
Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
Loc de desfăşurare: în interior, în sala de clasă
Perioada:
Durata: 4 ore (240 minute)
Nr. participanţi: o clasă de elevi
Obiectivele activităţii:
 Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.

 Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în
dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.
 Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii.
44
 Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare.
 Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de
stereotipuri sau prejudecăţi de ordin social, religios, etnic sau sexual şi urmăreşte
înlăturarea lor şi a efectelor acestora.
 Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege cauzele şi
efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.
 Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a
deveni matur din punct de vedere emoţional.
 Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile personale şi
de potenţialul de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.
 Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod autentic.
 Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite
circumstanţe şi în relaţiile cu persoanele din jur.
 Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi
facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia.
 În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea, respectarea şi
evaluarea unor reguli unanim acceptate.
 Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre
membrii unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.
 Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi
acţionează cu demnitate.
 Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.
 Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde.
Descrierea activităţii:
Pentru această zi ne-am gândit, dacă vremea nu ţine cu noi (plouă, e frig, etc) să
desfăşurăm activitatea în interior (fie în sala de clasă, fie undeva unde să fim protejaţi de
ploaie, frig). Totodată, pentru această activitate, vă recomandăm să îi anunţaţi pe copii să fie
îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în natură (haine sport, haine lejere). O ocazie bună
este chiar să îi chemaţi şi pe părinţii copiilor şi să vă ajute în derularea activităţii.
Imediat ce au ajuns toţi copiii, vom începe activitatea prin a le povesti copiilor ce
înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru aceasta cadrele didactice
vor primi în perioada imediat următoare o prezentare cu ce înseamnă programul
educativ pentru copiii din clasele I-IV şi chiar vor avea şi câteva imagini sugestive
binevenite în povestire).
Programul pentru această întâlnire va fi:
Vom începe programul prin a-i provoca pe copii să fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar
prin a se cunoaşte mai bine. Pentru a ne asigura că atmosfera va fi una nonformală vom
începe prin reanjarea sălii de clasă. Astfel spațiul din centru trebuie să fie cât mai bine degajat
și scaunele aranjate în formă de cerc pentru a putea permite o comunicare cât mai facilă între
participanți.
Astfel, am propus 2 jocuri de start:

- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se
prezintă fiecare persoană în parte (numele). O persoană intră în cerc şi se va întreba pe sărite
câte o persoană: “Cine sunt vecinii tăi?”, iar persoana întrebată va răspunde: “Vecinii mei
sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea
să fie vecinii tăi?”, iar cel întrebat va spune două nume (altele decât a celor care îi sunt deja
45
vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate trebuie să îşi găsească un loc în partea
opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui întrebat.
Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc.
Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost
întrebaţi.
- un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge
în mijlocul cercului. Odată aşezaţi, copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din
stânga lor pentru că vor purta, pe parcursul jocului, numele acesteia. Adultul începe jocul
spunând că în zonă zboară o muscă şi că aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele
unei persoane din cerc) Persoana care s-a auzit strigată va trebui să spună că musca a zburat
pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca cel care se află în mijloc să ajungă la ea şi
să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie însă la
faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga.
Jocul se poate termina oricând, în funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc
numele unii altora. Este recomandat ca la început să se facă câteva ture de probă pentru a fi
siguri ca jocul a fost înţeles.
Copiii sunt plini de energie şi atunci profităm de acest lucru venind cu o nouă
provocare pentru ei: să lucreze în echipe mici şi să înveţe să minimalizeze riscurile în jocurile
sale şi mai mult de atât, să găsească soluţii de a finaliza jocul în care este implicat.
Jocul se numeşte GROAPA CU CROCODILI şi durează 20 minute (vom avea
nevoie de o sfoară) .
Descriere:
Se întinde o sfoară pe sol. Participanţii la joc trebuie să se aşeze în şir indian pe
această sfoară. După ce s-au aliniat toţi, li se cere să se aşeze în ordine alfabetică, fără a călca
cu picioarele în afara sforii. Cel care dirijează jocul este “crocodilul” şi trebuie să-i mănânce
pe cei care ies în afara sforii. Cine este mâncat de “crocodili” merge la un capăt al sforii.
Jocul se termină când vor trece toţi şi ultimul va ajunge primul.
Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie şi atunci venim cu
propunerea să facem ceva care să îi încurajeze în a creativi, spontani, în a găsi metode
ingenioase de refolosire a hârtiei reciclate prin realizarea unei FELICITĂRI DE
SFINTELE PAŞTI din hârtie reciclată. Activitatea va dura mai bine de 1 oră (vom avea
nevoie de mixere, site, pânze, burete, mirodenii, condimente, hârtie de reciclat –
ziare, ligheane, apă) .
Descriere: Hârtia folosită se rupe bucăţi mici care se pun într-un lighean şi se adaugă
câteva căni de apă. Conţinutul astfel obţinut se bate cu mixerul până când devine ca o pastă.
Se pot adăuga condimente sau mirodenii (scorţişoară, vanilie – astfel obţinându-se o hârtie
parfumată). Sita se bagă în acest amestec şi se scoate în poziţie orizontală. Sita se întoarce cu
susul în jos, astfel stratul de celuloză obţinut ajungând pe o pânză care va absoarbe apa în
exces.
De asemenea, utilizând un burete, apa mai poate fi absorbită şi pe cealaltă parte a sitei.
Sita se ridică, rămânând numai celuloza pe bucata de pânză.
Hârtia astfel obţinută poate fi ornată cu diferite condimente şi mirodenii, iar apoi lăsată la
uscat în sala de clasă, pe pânză pe care a fost pusă iniţial.
http://www.youtube.com/watch?
v=sJZCmLeQDDU&feature=list_related&playnext=1&list=SPFC639CBD500FFAB9
Nu uitaţi că, imediat ce vor finaliza felicitările, acestea trebui puse la uscat şi abia după
câteva zile (când vă asiguraţi că sunt uscate) copiii le pot lua acasă.
46
După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi,
ne uităm la ceas şi realizăm că e nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da
20 de minute pentru aceasta.
Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai
repede şi vor să reînceapă activitatea, atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai
repede), ne-am gândit să facem un joc mai interactiv, cât să reînceapă activităţile cu zâmbetul
pe buze.
Jocul se numeşte ZIDUL URLĂTOR şi nu va dura mai mult de 10 minute. Vă
recomandăm să ieşiţi în curtea şcolii pentru acest joc.
Descriere:
Grupul se împarte în trei şiruri paralele, aşezate la o distanta de un metru între ele.
Primul şir trebuie să transmită un anumit mesaj celor din al treilea şir. Şirul din mijloc trebuie
să facă tot posibilul ca mesajul să nu fie recepţionat corect, emiţând zgomote şi realizând
mişcări. După cca. două minute, jocul se întrerupe şi se constată dacă mesajul a fost corect
recepţionat. Şirurile se schimbă astfel încât fiecare dintre acestea să fie pe rând emiţătorul,
receptorul şi elementul perturbator al mesajului.
După un joc unde şi-au solicitat din plin corzile vocale, haideţi să le pregătim un nou
concurs. Durează aproximativ 20 minute şi se numeşte DESENUL ÎNTRERUPT (vom
avea nevoie de coli de flipchart şi de carioci de diferite culori) : Participaţii se împart
în mai multe echipe şi se aşază în şir indian. La o distanţă de 10-15 m se prind foile pe un
perete. Fiecare echipă trebuie să deseneze pe foaie un desen care să reprezinte ceva. În ritm
de ştafetă se transmite markerul de la un participant la altul. Fiecare membru al echipei
desenează doar un singur semn pe foaie. Echipa nu are voie să discute pe timpul desfăşurării
jocului despre conţinutul desenului. Câştigă echipa care reuşeşte să deseneze cel mai sugestiv
desen în cel mai scurt timp.
La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 5 minute şi să aveţi un moment în
care să îi felicitaţi pe toţi pentru rezultatele obţinute şi chiar să aflaţi ce au vrut să realizeze
prin acel desen.
Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc

în care vom realiza un OM GIGANT chiar din corpurile lor cât să conştietizeze nevoia şi
utilitatea fiecărei componente a corpului uman. Jocul durează cam 20 de minute (vom
avea nevoie de diverse: o minge de fotbal, o batistă, un material care să ţină loc de
pantaloni/ de cămaşă, etc)
Descriere : Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om
are o serie de probleme pe care trebuie să le rezolve.
 Îţi curge nasul – suflă-l!
 Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i!
 O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o!
 Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l!
 Îţi este sete – bea apă!
Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a
corpului.
Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în
picioare, ghemuit etc.
47
Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e discuţie
liberă de cum s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de ce au
învăţat sau cum s-au simţit) ( diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât,
dacă le găsiţi potrivite, să le folosiţi ) care să dureze mai mult de 10-15 minute.
După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora
pentru implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.
Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră

Fondatoare a Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout
ACTIVITĂŢI
-Programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!”-
CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
1. Grupa de vârstă: copiii din clasele primare

2. Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului
3. Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
4. Loc de desfăşurare: natură, aer liber
5. Perioada:
6. Durata: 4 ore
7. Nr. participanţi: o clasă de elevi
8. Obiectivele activităţii:
 Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.

 Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine
pozitivă în dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.
 Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii.
48
 Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de
comunicare.
 Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de
stereotipuri sau prejudecăţi de ordin social, religios, etnic sau sexual şi urmăreşte
înlăturarea lor şi a efectelor acestora.
 Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege
cauzele şi efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.
 Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a
deveni matur din punct de vedere emoţional.
 Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile
personale şi de potenţialul de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.
 Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod
autentic.
 Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite
circumstanţe şi în relaţiile cu persoanele din jur.
 Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi
facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia.
 În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea,
respectarea şi evaluarea unor reguli unanim acceptate.
 Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre
membrii unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.
 Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi
acţionează cu demnitate.
 Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.
 Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde.
9. Descrierea activităţii:
Pentru această zi ne-am gândit să ieşim în natură, fie mergem în parc fie într-un alt loc,
unde ne putem desfăşura activitatea. Astfel, vă recomandăm să îi anunţaţi să aibă pacheţel cu
ei pentru masa de prânz, plus apă de băut şi să fie îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în
natură (haine sport, haine lejere). O ocazie bună este chiar să îi chemaţi şi pe părinţii copiilor
şi să vă ajute în derularea activităţii.
Imediat ce am ajuns la locul unde ne vom desfăşura activitatea, vom începe activitatea
prin a le povesti copiilor ce înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru
aceasta, cadrele didactice vor primi în perioada imediat următoare o prezentare
cu ce înseamnă programul educativ pentru copiii din clasele I-IV şi chiar vor avea
şi câteva imagini sugestive binevenite în povestire)
Programul pentru această întâlnire va fi:
Ajunşi la locul unde ne vom desfăşura programul vom începe prin a îi provoca pe copii să
fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar prin a se cunoaşte mai bine. Asftel, am propus 2 jocuri
de start:
- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se
prezintă fiecare personă în parte (numele). O persoană intră în cerc şi se va intreba pe sărite
câte o persoană: “Cine sunt vecinii tăi?”, iar persoana intrebată va răspunde: “Vecinii mei
sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea
să fie vecinii tăi?”, iar cel intrebat va spune două nume (altele decât a celor care îi sunt deja
vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate trebuie să îşi găsească un loc în partea
opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui întrebat.
Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc.
49
Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost
întrebaţi.
- un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge
în mijlocul cercului. Odată aşezaţi, copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din
stânga lor pentru că vor purta, pe parcursul jocului, numele acesteia. Adultul începe jocul
spunând că în zonă zboară o muscă şi că aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele
unei persoane din cerc) Persoana care s-a auzit strigată va trebui să spună că musca a zburat
pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca cel care se află în mijloc să ajungă la ea şi
să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie însă la
faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga.
Jocul se poate termina oricând, în funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc
numele unii altora. Este recomandat ca la început să se facă câteva ture de probă pentru a fi
siguri ca jocul a fost înţeles.
Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie alergând puţin şi
atunci venim cu propunerea să facem ceva care să îi încurajeze în a avea încredere în ei, în a
se cunoaşte mai bine, îi a ne povesti din felul lor de a fi.
Aşa că venim cu un joc care durează cam 20 minute, prin care ei îşi pot descrie
emoţiile şi sentimentele: RECUNOAŞTEREA COPACULUI (vom avea nevoie de câte
o eşarfă pentru fiecare copil)
Descriere: Fiecare copil este legat la ochi şi dus în preajma unui copac. Acestuia i se
va spune că pomul este noul său prieten şi că trebuie să îl cunoască cât mai bine, aşa că
trebuie să răspundă la cerinţe precum:
 Fă cunoştinţă cu el!
 Îmbrăţişează-ţi noul prieten!
 Bate palma cu el!
 Mângâie-l !
După 3-5 minute, copiii sunt adunaţi într-un grup şi dezlegaţi la ochi. Provocarea
pentru ei va fi să îşi regăsescă prietenul.
Este important să existe observatori care să reţină în dreptul cărui copac a fost aşezat
fiecare copil pentru a vedea dacă aceştia au reuşit să îi identifice la sfârşitul jocului.
După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi, ne
uităm la ceas şi realizăm că e nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da 20
de minute pentru aceasta.
Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai
repede şi vor să reînceapă activitatea, atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai
repede), ne-am gândit să le facem un joc mai complex, care să le pună mintea la contribuţie
în a lucra în echipe mici şi în a descoperi strategii pentru CAPTURAREA STEAGULUI
(un joc care poate ţine până la 1 oră) (vom avea nevoie de bandă de împrejmuire a
terenului, 2 steaguri, banderole de 2 culori diferite pentru diferenţierea echipelor):
http://www.youtube.com/watch?v=Ll0lAy9YX8g
Jocul se finalizează atunci când una din echipe a reuşit să captureze steagul echipei
adverse.
La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 10 minute şi să aveţi un moment în
care să îi felicitaţi pe toţi pentru efortul depus, pentru strategiile descoperite, pentru munca în
echipă şi indiferent dacă au câştigat jocul sau nu, pe data viitoare sunt şi mai pregătiţi în a
găsi alte metode pentru a captura steagul.
Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc
în care vom realiza un OM GIGANT chiar din corpurilor lor cât să conştietizeze nevoia şi
50
utilitatea fiecărei componente a corpului uman. Jocul durează cam 20 de minute (vom
avea nevoie de diverse: o minge de fotbal, o batistă, un material care să ţină loc de
pantaloni/ de cămaşă, etc).
Descriere : Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om
are o serie de probleme pe care trebuie să le rezolve.
 Îţi curge nasul – suflă-l!
 Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i!
 O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o!
 Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l!
 Îţi este sete – bea apă!
Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a
corpului.
Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în
picioare, ghemuit etc.
Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e
discuţie liberă de cum s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de
ce au învăţat sau cum s-au simţit) ( diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi
cât, dacă le găsiţi potrivite, să le folosiţi ) care să dureze mai mult de 10-15 minute.
După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora
pentru implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.
Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră
Fondatoare a Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout
51
Sem. I: 13 săptămâni – 65 zile Sem. II: 22 săptămâni-108 zile
50
Legendă:
Cursuri Săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” Sărbători legale Vacanţe Zile libere
Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie

S S S S S1 S1 S1 S1
S2 S3 S7 Vacanţă S8 S9 Vacanţă S1 S2 S3
1 4 5 6 0 1 2 3
1 1 2
L 7 24 1 8 5 2 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28
1 1 2
M 8 25 2 9 6 3 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29
1 1 1 2
M 9 26 3 0 7 4 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30
2 1 2 1
J 0 27 4 11 8 5 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 0 17 24 31
2 1 1 2 1
V 1 28 5 2 9 6 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 1 18 25
2 2 1 2 2 1
S 2 9 6 3 0 7 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 2 19 26
2 3 1 2 2 1
D 3 0 7 4 1 8 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 3 20 27
Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

S S S S S S1 S1 S1 Vacanţ S1 S1 S1 S1 S1 S1 S1 S2 S2
S5 S7 S22
3 4 6 8 9 0 1 2 ă 3 4 5 6 7 8 9 0 1
1
L 4 11 8 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17
1 1
M 5 12 9 26 5 2 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18
2 1
M 6 13 0 27 6 3 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 39 5 12 19
2 2 1
J 7 14 1 8 7 4 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20
2 1
V 1 8 15 2 1 8 5 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21
51
2 1 1
S 2 9 16 3 2 9 6 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15
1 2 1 1
D 3 0 17 4 3 0 7 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16
Aria curriculară/disciplina I a II-a a III-a a IV-a
7-8 7-8 7-9 7-9

1.Limbă şi comunicare
Limba şi literatura română 7-8 7-8 5-7 5-7
- - 2-3 2-3
Limba modernă
2. Matematică şi ştiinţe ale naturii 4-5 4-5 4-6 4-6
3-4 3-4 3-4 3-4

Matematica
Cunoaşterea mediului/Ştiinţe ale 1 1 1-2 1-2
naturii
3. Om şi societate 1 1 2-3 3-5
- - 1-2 1-2
Educaţie civică
Istoria Românilor - -
Geografia României - - 1-2
Religie 1 1 1 1
4. Arte 2-3 2-3 2-3 2-3
1-2 1-2 1-2 1-2
Educaţie plastică
Educaţie muzicală 1-2 1-2 1-2 1-2
5. Educaţie fizică şi sport 2-3 2-3 2-3 2-3
2 2 2-3 2-3
Educaţie fizică
6. Tehnologii 1-2 1-2 1-2 1-2
1-2 1-2 1-2 1-2
Abilităţi practice
7. Consiliere si orientare 0-1 0-1 0-1 0-1
- - - -
Consiliere şi orientare
Curriculum elaborat în şcoală 1-3 1-3 1-4 1-4
(discipline opţionale)
Nr. total de ore alocat pentru trunchi 17 17 18 19
comun
Nr. minim de ore pe săptămână 18 18 20 21
Nr. maxim de ore pe săptămână 20 20 22 23
52
Nr. ore Nr. ore C.D.S. Nr. total
Aria curriculară disciplinară conf. trunchi A. E. O. ore
plan comun
1. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 5-7 5 1 6
LIMBA MATERNĂ1 2-3 2 2
2. MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE
MATEMATICĂ 3-4 3 1 4
ŞTIINŢE ALE NATURII 1-2 1 1
3. OM ŞI SOCIETATE
EDUCAŢIE CIVICĂ 1–2 1 1
ISTORIE 1–2 1 1
GEOGRAFIE 1–2 1 1
RELIGIE 1 1 1
4. ARTE
EDUCAŢIE MUZICALĂ 1–2 1 1
EDUCAŢIE PLASTICĂ 1–2 1 1
5. EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
EDUCAŢIE FIZICĂ 2–3 2 2
6.TEHNOLOGII
EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ 1–2 1 1
7.CONSILIERE ŞI ORIENTARE 0–1 0 0
CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII 1-4 1 1
NUMĂR TOTAL DE ORE: 23
53
Marţi
1.
2. Miercuri
3. 1.
Luni 4. 2.
1. 5. 3.
2.
4.
3.
5.
4.
5.
Joi Vineri
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
54
MANUALE ŞCOLARE:
Disciplina Manual Locul

Editura Anul Autori
Limba şi literatura Limba şi
română literatura
română
2 Matematică Matematică
Istorie Istorie
Geografie Geografie
Ştiinţe ale naturii Ştiinţe ale
naturii
Educaţie civică
Educaţie civică
Educaţie muzicală Educaţie
muzicală
Religie
Religie
MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE:

......................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………..
55
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
UZ OCAZIONAL:
ghiduri şcolare pentru elevi/învăţători:

………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
cărţi de uz şcolar sintetic: culegeri, antologii:
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
cărţi de uz şcolar specific: atlase, albume, dicţionare, tabele numerice/transformative,
portofolii ilustrative, hărţi etc:
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
cărţi beletristice prelucrate pedagogic (asortimentate cu o prefaţă în scop didactic, tabel
cronologic în consecinţă, termeni explicaţi în subsol sau în glosarul adiacent, extrase din
studii critice, focalizate pe textele prezentate etc.):
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………..
56
seturi imprimate de probe evaluative specifice (teste tipărite, de regulă de tip grilă, cu
caracter confidenţial, ce însoţesc unele manuale pentru evaluarea optimă):
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
diverse materiale imprimate adiacente: broşuri tematice, pliante, postere/afişe jubiliare
ş.a.:
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
materiale “imprimate”, realizate pe alt suport decât hârtie (fişierele dintr-un PC,
dischete, CD-ROM-uri, microfilme, diapozitive ş.a.m.d.):
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………............................................................
........................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
57
Anul şcolar 2012 - 2013
Marcela Peneş, „Limba şi literatura română”, manual pentru clasa a IV-a,

Editura Ana , Bucureşti, 2006
Aurel Maior, Angelica Călugăriţa, Elena Maior „ Matematică”, manual pentru
clasa a IV- a, Editura Aramis , Bucureşti, 2006
Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Viorel Lupu, „Istorie”, manual pentru clasa a
IV-a , Editura Corvin, Deva, 2006
Marcela Peneş, Ioan Şortan, „Geografie”, manual pentru clasa a IV-a, Editura
Ana, Bucureşti 2006
Ibric Elena, Chiriac Marinela, Macri Cecilia, „Ştiinţe ale naturii”, clasa a IV-a,
Editura Tiparg, Geamăna , com. Bradu, 2006
Dumitra Radu, „Educaţie civică”, manual pentru clasa a IV-a, Editura Aramis,
Bucureşti, 2006
Marcela Peneş, Miţu Antonia „Educaţie muzicală”, manual pentru clasa a IV-
a, Editura Ana, Bucureşti, 2006
58
1. Limba română -2 caiete dictando ( clasă, teme); vocabular;
2. Matematică -2 caiete cu pătrăţele ( clasă, teme); trusă geometrică;
3. Ştiinţe ale naturii - 1 caiet de biologie; dosar cu ţiple;
4. Geografie - 1 caiet geografie ; Atlas geografic;
5. Istorie -1 caiet dictando; Atlas istoric;
6. Educaţie civica -1 caiet cu linii dictando; dosar cu ţiple;
7. Educaţie muzicală - 1 caiet de muzică ( cu portative);
6. Educaţie plastică - bloc mic de desen; 4 pensule ( subţiri si groase);
acuarele; paletă pentru culori; cârpă; pahar; hârtie igienică;
7. Educaţie tehnologică - hârtie glasată; foarfecă; lipici; resturi de
materiale textile, fire de aţă ( lână, PNA , mohair), hârtie ( de la cadou, de
la ciocolată, de la flori); flori şi frunze presate; pahare de plastic; ghinde;
castane.
8. Limba franceză (Limba engleză) -1 caiet dictando;
9. Religie- 1 caiet dictando;
10. Educaţie fizică-trening, adidaşi; tricou; jocuri (pentru clasă pe vreme
rea )
11. Opţional : 1 caiet dictando, dosar
Alte rechizite:
* carioca, creioane colorate, pixuri de diferite culori, stilouri, pix cu gel;
* un carneţel;
* etichete şi coperte
* coli albe format A4
Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3915/31.05.2001

59
Se elimină:
Formarea capacităţii de lectură
“Delimitarea tablourilor şi formularea titlurilor acestora”
Formarea capacităţii de comunicare:
“*Compunerea după benzi desenate”
Elemente de construcţie a comunicării
în paragraful “Atributul”: precizarea “Se studiază numai

atribute substantivale în care substantivul este în cazul
acuzativ cu prepoziţie şi atribute exprimate prin numeral cu
valoare adjectivală. Nu este folosită terminologia
gramaticală.”
“*Complementul exprimat prin pronume”
Funcţia sintactică de subiect de la numeral
Se trec la extinderi:
Formarea capacităţii de lectură
“Personajul literar – trăsături fizice, trăsături morale”
“Dialogul”
Se introduc în curriculum nucleu:
Ghilimelele
Pronumele personal de politeţe
Adjectivul. Funcţia sintactică: atribut
Se modifică:
60
Formarea capacităţii de lectură/citire
“Formularea ideilor principale”, în loc de “Formularea

ideilor principale (numai în propoziţii sau în frază)”
Formarea capacităţii de comunicare
“Utilizarea ortogramelor şi scrierea corectă a cuvintelor

într-o / într-un; dintr-o / dintr-un;
v-a / va; n-ai / nai; ce-l / cel; nu-l; n-o / nu-i / n-am / n-are /
n-aţi / n-au etc.”, în loc de “Scrierea corectă a cuvintelor.
Utilizarea ortogramelor într-o/într-un; dintr-o/dintr-un; v-
a/va; n-ai/nai; ce-l/cel; nu-l; no/ nu-i/n-am/n-are/n-aţi/n-
au etc”
Elemente de construcţie a comunicării
la paragraful “Pronumele”, precizarea: “Pentru recunoaştere

se utilizează texte care conţin pronume personale cu formă
accentuată, sau neaccentuată, precedate sau neprecedate de
prepoziţii, în cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ. Se
vor analiza doar pronumele personale formă accentuată. Nu
este folosită terminologia gramaticală.”, în loc de “Pentru
recunoaştere şi pentru analiză se utilizează texte care conţin
pronume personale cu formă accentuată sau neaccentuată,
precedate sau neprecedate de prepoziţii, în cazurile
nominativ, genitiv, dativ, acuzativ. Nu este folosită
terminologia gramaticală.”
ŞCOALA:
AVIZ:
61
JUDEŢUL:
DIRECTOR,
TEL :
62
NR. ORE : 5 ore trunchi comun + 1 oră aprofundare
MANUALUL UTILIZAT : Limba şi literatura română
AUTORI : Marcela Peneş
EDITURA : Ana
SEMESTRUL I 13 x 6 = 78 ore
SEMESTRUL al II-lea 22 x 6 = 132 ore
TOTAL : 210 ore
63
Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM
PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IV-A
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Aprobat prin ordin al ministrului

Nr. 3919 / 20.04.2005
Bucureşti, 2005
67
NOTĂ DE PREZENTARE
Textul de faţă reprezintă curriculum-ul disciplinei Limba şi literatura română pentru

clasa a IV-a, urmărind formarea şi dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor
esenţiale ale comunicării orale şi scrise, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare
şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 8/9 ani. Se
urmăreşte, totodată, structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini şi de motivaţii care
vor încuraja şi sprijini ulterior studiul limbii şi al literaturii române.
De altfel, scopul studierii disciplinei Limba şi literatura română în perioada şcolarităţii
obligatorii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară
de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu
semenii, exprimându-şi gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul
din natură şi la cel creat de om, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii
pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi, să poată continua în orice
fază a existenţei sale procesul de învăţare.
În acest sens, curriculum-ul de faţă are la bază modelul comunicativ-funcţional,
model ce presupune dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare orală, de
exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris (“citirea/lectura”) şi de
exprimare scrisă.
Debutul şcolarităţii la 6 ani a determinat reconfigurarea demersului didactic din
perspective multiple: la nivelul curriculum-ului şcolar, al gestiunii activităţii de învăţare şi
de predare şi, nu în ultimul rând, al evaluării. Operându-se unele schimbări la nivelul
obiectivelor de referinţă pentru clasele I şi a II-a, în vederea relaxării ritmului de lucru (în
special la clasa I) şi a realizării individualizării demersului didactic, s-a urmărit găsirea unor
soluţii profesioniste pentru nevoile de şcolarizare impuse de diferenţele de vârstă
cronologică, dar şi de diferenţele de dezvoltare psihologică şi emoţională a elevilor.
Modificarea obiectivelor de referinţă a impus o reclădire a activităţilor de învăţare şi a
conţinuturilor, în vederea realizării corelaţiilor adecvate. Toate acestea au determinat
anumite schimbări şi în ceea ce priveşte metodologia construirii parcursului didactic, fără
de care nu se pot obţine rezultatele dorite.
Obiectivele de referinţă formulate pentru clasa a III-a sunt concepute în progresie,
realizându-se corelaţiile cu obiectivele urmărite în clasele I şi a II-a, propunându-se
activităţi de învăţare cât mai potrivite pentru atingerea obiectivelor propuse.
Astfel, curriculum-ul şcolar al disciplinei Limba şi literatura română pentru ciclul primar creează, prin
ansamblul obiectivelor de referinţă, o hartă echilibrată a ceea ce înseamnă competenţă de comunicare la această
vârstă, accentuând asupra elementelor de interacţiune în grup, de cooperare etc. Activităţile de învăţare
recomandate au fost selectate astfel încât să fie de tip productiv, să ofere o motivaţie
intrinsecă pentru învăţare şi să aibă un sens pentru copil, altfel acestea ar fi fost
consumatoare de timp, iar rezultatele ar fi fost de suprafaţă. Prin statutul lor orientativ, ele
lasă învăţătorului libertatea de a le utiliza selectiv, de a le adapta la grupul de elevi cu
care lucrează, în funcţie de parcurgă pe toate sau poate folosi alte exemple care i se par
mai potrivite pentru atingerea obiectivului propus. Schimbările făcute în cadrul ariei Limbă
şi comunicare au fost susţinute prin introducerea unor strategii cât mai diverse de
predare/învăţare, de o nouă modalitate de organizare a timpului şcolar pe activităţi
monodisciplinare şi transdisciplinare şi de utilizare a unor instrumente adecvate de
evaluare.
Prezentul document cuprinde:
 Obiective cadru (urmărite pe parcursul ciclului primar)
 Obiective de referinţă urmărite pe parcursul fiecărei clase
 Activităţi de învăţare pentru fiecare obiectiv de referinţă (sugestii de exerciţii/activităţi care pot
conduce la atingerea obiectivelor)
 Conţinuturi
 Standarde curriculare de performanţă pentru finele învăţământului primar.
I. OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
68
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
69
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ1 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a elevul va Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
fi capabil: activităţi:
1.1. să sesizeze legătura logică dintre - formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor
secvenţele unui mesaj oral logice de tipul: din ce cauză? cu ce condiţie?;
(raporturi cauză-efect etc.) - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de
cele de detaliu din mesajul comunicat/receptat;
1. 2. să identifice sensul unui cuvânt - folosirea dicţionarelor pentru identificarea sensului
necunoscut cu ajutorul cuvintelor necunoscute întâlnite în mesajele orale;
dicţionarului - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut
prin raportare la contextul în care apare şi de
confruntare cu sensul/sensurile oferite de dicţionare;
- exerciţii de înlocuire a cuvântului necunoscut prin
sinonime, antonime identificate în dicţionare;
1.3. să sesizeze structurile gramaticale - exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale
(morfologice şi sintactice) corecte (morfologice şi sintactice) corecte de cele incorecte în
sau incorecte dintr-un mesaj fluxul enunţului etc.;
ascultat
1.4. să recepteze corect mesajul în - exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi din
funcţie de condiţiile comunicării textele literare;
- exerciţii de ascultare a unor mesaje în diferite condiţii
de comunicare;
- exerciţii de identificare a unor cauze care împiedică
înţelegerea mesajului (voce slabă, zgomotul,
pronunţarea incorectă, neatenţia);
- exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor
verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimică) în
comunicare etc.;
1.5. să manifeste atenţie şi toleranţă - activităţi de grup pe teme diferite;
faţă de partenerul de dialog - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată;
- discuţii libere pe teme date;
- jocuri de rol, dramatizări.
1
Obiectivele de referinţă pentru clasa a IV-a se bazează pe obiectivele de referinţă pentru clasele I – a III-a,
pe care le integrează şi le dezvoltă.
70
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

2.1. să construiască pe baza planului de - exerciţii de identificare a elementelor semnificative ce
idei propriu un text oral scurt trebuie transmise prin mesaj;
- exerciţii de reformulare a unui mesaj;
- exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se
organizează o temă dată;
- activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei
realizat anterior;
2.2 să rostească mesaje, utilizând - exerciţii de dicţie şi de ortoepie;
pronunţarea şi intonaţia adecvată - exerciţii de pronunţare a numeralelor
cardinale complexe;
- jocuri de cuvinte;
- exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de
accentuare;
- exerciţii de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei
proprii de a vorbi;
- exerciţii de recitare a unor poezii;
- exerciţii de punere în scenă a unor povestiri etc.;
2.3. să redea prin cuvinte proprii - exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea
conţinutul unui text citit sau al indirectă;
unui mesaj audiat - exerciţii de utilizare în contexte diverse, a achiziţiilor
lexicale noi;
- povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite
sau mesaje audiate;
2.4 să-şi adapteze vorbirea la diferite - exerciţii de dialog cu persoane diferite;

situaţii de comunicare - conversaţii pe teme cunoscute;
- exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare cu
parteneri diverşi (părinţi, profesori, colegi, vecini etc),
pe teme diverse;
- exerciţii de adaptare a elementelor de comunicare
nonverbală la comunicarea verbală în situaţie de
dialog etc.;
- simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri
telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse
tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de
vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de
prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea
unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor
fapte şi întâmplări;
- exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin
propoziţii afirmative/negative;
71
2.5. să integreze adecvat, în exprimarea - exerciţii de utilizare a substantivelor în genitiv şi în
orală proprie, elementele de dativ;
construcţie a comunicării studiate - exerciţii de utilizare în comunicarea orală a unor părţi
de propoziţie studiate;
- exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a
propoziţiilor dezvoltate;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în
propoziţii dezvoltate şi invers;
- exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de
construcţie a comunicării învăţate (substantiv,
numeral, adjectiv, pronume, verb);
- exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale;
2.6. să manifeste independenţă în - exersarea actelor de vorbire: utilizarea formelor de

situaţiile de comunicare salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare,
formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri,
povestirea unor fapte şi întâmplări, exprimarea
acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt sau
cu atitudinea unei persoane;
- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei comunicative şi a
curajului de a interveni în actul comunicării;
- exerciţii de rezolvare a unor probleme în grup pentru
dezvoltarea cooperării şi a concurenţei;
- exerciţii de exprimare a propriilor opinii în legătură cu
un fapt cunoscut etc.
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

3.1 să sesizeze rolul ilustraţiilor ce - exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre
însoţesc un text mesajul transmis de ilustraţie şi cel transmis de texte;
- exerciţii de asociere a unor momente dintr-o naraţiune
cu ilustraţiile corespunzătoare;
- exerciţii de ordonare a ilustraţiilor după succesiunea
momentelor acţiunii prezentate de text;
- exerciţii de identificare a elementelor prezente în
ilustraţii care completează informaţia
transmisă de diverse texte, afişe sau articole
72
3.2. să desprindă idei principale şi - exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente
informaţii de detaliu dintr-un text logice;
citit (literar-nonliterar) - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate;
- exerciţii în care se solicită completarea unor enunţuri
lacunare cu informaţii de detaliu desprinse din textul
suport;
- exerciţii de povestire a fiecărui fragment;
- exerciţii de formulare a ideilor principale într-o
succesiune logică;
- exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a
întâmplărilor prezentate într-un text citit;
- exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi
temporali ai acţiunii;
- selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale
personajelor;
- grupări de personaje în funcţie de anumite
caracteristici;
- exerciţii de discutare a textelor narative citite, în
funcţie de următorii parametri: “cine” (personajele),
„ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii
în timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a
acţiunii);
- exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru
desprinderea informaţiilor esenţiale şi de
detaliu dintr-un text citit;
3.3 să citească conştient, corect, fluent - exerciţii de marcare prin intonaţie a semnului
şi expresiv texte cunoscute întrebării, a semnului exclamării, a virgulei – în
enumerare şi pentru vocativ; exerciţii de
marcare prin pauză a punctului şi a *punctelor
de suspensie dintr-un text citit;
- exerciţii de identificare a cuvintelor cu aceeaşi formă,
dar cu înţeles asemănător şi de recunoaştere a sensului
din text;
- exerciţii de reglare a intensităţii şi volumului vocii
precum şi a ritmului vorbirii corespunzător încărcăturii
afective a mesajului;
- explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie
învăţate studiate în textele citite;
3.4 să citească în mod conştient şi - exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu
corect un scurt text necunoscut adaptarea ritmului şi intonaţiei impuse de semnele de
punctuaţie etc.;
73
3.5. să identifice secvenţele narative, - exerciţii de identificare a elementelor
dialogate şi descriptive dintr-un descriptive dintr-un text;
text - exerciţii de prezentare a imaginii de ansamblu a
spaţiului sau a obiectului descris;
- exerciţii de identificare a dialogului prezent într-un text
narativ;
- exerciţii de evidenţiere a diferenţelor dintre o descriere
şi un dialog;
- exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumară a
trăsăturilor fizice şi sufleteşti ale personajelor;
3.6. să recunoască în textele studiate - exerciţii de recunoaştere a părţilor principale de

elementele de construcţie a propoziţie;
comunicării învăţate - exerciţii de recunoaştere a părţilor secundare de
propoziţie;
- exerciţii de diferenţiere a propoziţiilor simple de cele
dezvoltate;
- exerciţii de identificare a acordului dintre subiect şi
predicat;
- exerciţii de acord al adjectivului cu substantivul
determinat;
3.7. să manifeste interes şi iniţiativă - activităţi de alegere a lecturii în funcţie de gusturi;

pentru lectura unor texte variate - prezentarea unor lecturi individuale suplimentare celei
literare sau nonliterare impuse,
- lectura unor articole din revistele pentru copii;
- vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc.
- conversaţii în grup, în care elevii să pună întrebări şi să
dea răspunsuri referitoare la un text citit etc.
74
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil să: activităţi:
4.1 să aplice în mod conştient regulile de - copieri, transcrieri selective, dictări de enunţuri sau de texte
ortografie şi de punctuaţie ce conţin ortograme, numerale compuse, adjective terminate
în “-iu”, verbele “a fi” şi “ a lua”;
- exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei corecte de
scriere, de selectare, de completare, de punere în
corespondenţă, de compunere de enunţuri;
- exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor şi a
liniuţei de despărţire în silabe în scrierea cuvintelor care nu
încap la sfârşitul rândului;
- exerciţii de ortografiere a formelor flexionare ale părţilor de
vorbire folosite în texte redactate;
- exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie
(punctul, linia de dialog, virgula în enumerare şi
pentru vocativ, semnul întrebării, semnul
exclamării, ghilimelele în citarea de titluri de texte
sau nume de reviste, citarea cuvintelor unei
persoane sau citarea fragmentelor unor texte);
- jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie
(jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de scriere
(folosirea ortogramelor studiate, a numeralelor
compuse, a adjectivelor terminate în “-iu”, a verbelor “a
fi” şi “a lua”) şi de punctuaţie;
4.2 să alcătuiască povestirea unui text - exerciţii de împărţire a textului în unităţi logice de conţinut;
literar după un plan simplu de idei - exerciţii de formulare a ideilor principale;
- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de
enunţuri cu înţeles logic;
- exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în
povestire, cu folosirea adecvată a timpurilor verbelor şi a
persoanei verbului şi pronumelui etc.;
4.3. să redacteze diverse texte de mică - exerciţii de formulare a unor enunţuri interogative şi
întindere adaptându-le destinaţiei şi enunţiative (propriu-zise şi exclamative);
scopului comunicării - exerciţii de transpunere a unor idei într-un şir de enunţuri
cu o succesiune logică;
- exerciţii de descriere a unor obiecte / fenomene / fiinţe;
- exerciţii de utilizare corectă, în scris, a unor elemente de
relaţie pentru a asigura succesiunea logică a propoziţiilor în textul
redactat (apoi, deci, la început, în primul rând/ în al doilea rând,
prima oară/ a doua oară etc.);
- exerciţii de elaborare a planului simplu de idei şi a planului
dezvoltat al unui text studiat;
- exerciţii de elaborare a planului iniţial al compunerii;
- exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport
vizual, cu început/sfârşit dat, după un plan dat sau plan
propriu de idei, pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date,
cu titlu dat, liberă, narativă, *în care se introduce dialogul;
- exerciţii de redactare a unor tipuri diverse de texte cu
destinaţie specifică: invitaţia, *scrisoarea;
- antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi:
introducere, cuprins şi încheiere etc.;
75
4.4 să utilizeze corect, în textele - exerciţii de stabilire a acordului dintre predicat şi subiect;
redactate, elementele de construcţie a - exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi
comunicării studiate substantivul determinat etc.;
- exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu
structurile morfologice învăţate;
- exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi a
propoziţiilor dezvoltate;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii
dezvoltate prin adăugarea de adjective, *numerale cu
valoare adjectivală plasate înainte /după substantiv;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii
dezvoltate prin adăugarea unor părţi secundare de
propoziţie;
- exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute, pentru
a prezenta trăsăturile personajelor, şi/sau complemente,
pentru a reda circumstanţele unei acţiuni;
- *exerciţii de transformare, în propoziţie, a subiectului
multiplu în subiect simplu şi invers;
4.5 să aşeze corect în pagină textele - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină;
scrise, respectând scrierea cu alineate - exerciţii de plasare corectă a alineatelor;
pentru a marca trecerea de la o idee la - transcrierea în ordine logică a unor fragmente date pentru a
alta reconstitui un text;
4.6. să manifeste interes şi spirit critic faţă - exerciţii de redactare de texte narative, descriptive, dialogate
de redactarea diverselor tipuri de texte şi funcţionale etc.
- exerciţii de selectare a vocabularului adecvat;
- exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu
echivalentele cerute de context;
- exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere
proprii referitoare la modul de redactare şi de prezentare a
textelor etc.
76
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Formarea capacităţii de lectură/citire

 Cartea (actualizare). Rolul ilustraţiilor2.
 Textul literar
Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al
unui text narativ. Recunoaşterea determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii. Personajul literar -
trăsături fizice, trăsături morale.
Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.
 Textul nonliterar: afişul, articole din reviste pentru copii.
Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza
texte literare, în proză sau în versuri, sau texte nonliterare, de mică întindere, până la 250-300 de cuvinte. Gradul
Aceştia vor avea libertatea de a decide cu privire la structurarea şi configurarea unităţilor de
conţinut din programă, tratarea didactică originală a noţiunilor din programă.
2. Formarea capacităţii de comunicare

 Comunicare orală
Componentele comunicării dialogate (actualizare). Factorii perturbatori ai comunicării. Adaptarea la
particularităţile interlocutorului (actualizare). Formularea ideilor principale (actualizare). Povestirea orală a
unui fragment dintr-un text narativ (actualizare). Povestirea orală a unor texte citite sau mesaje audiate.
Factorii perturbatori ai comunicării.
Intonarea propoziţiilor enunţiative (propriu-zise şi exclamative) şi interogative (actualizare). Constituirea de
dialoguri în situaţii concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimică)
(actualizare).
Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de
vorbire:
 utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
 formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;
 povestirea unor fapte şi întâmplări;
 exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.
 Comunicare scrisă
Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea
(actualizare). Planul iniţial al compunerii.
Ortografia şi punctuaţia.
Scrierea corectă a cuvintelor. Utilizarea ortogramelor v-a/va; n-ai/nai; ce-l/cel; nu-
l/n-o/nu-i/; n-am/n-are/n-aţi/n-au etc. Semnele de punctuaţie (actualizare).
Ghilimelele. *Punctele de suspensie3.
Contexte de realizare
a) Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Invitaţia, *scrisoarea.
b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual (actualizare). Compunerea
după plan dat (actualizare). Compunerea după un plan propriu de idei. Compuneri cu început/sfârşit dat
(actualizare).Compunerea pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date. Compunerea cu titlu dat.
Compunerea narativă liberă. *Compunerea narativă în care se introduce dialogul.
c) Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text (actualizare) . Planul simplu de
idei (actualizare). Formularea de întrebări în legătură cu conţinutul textului. Planul dezvoltat de idei.
Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei *Transformarea textului dialogat în text
narativ.
2
Ceea ce apare cu scris îngroşat reprezintă o noţiune nouă.
3
Elementele de conţinut marcate cu asterisc reprezintă curriculum la decizia şcolii.
77
3. Elemente de construcţie a comunicării
 Lexicul.
Cuvântul (actualizare). Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător (actualizare). Cuvintele cu sens opus
(actualizare). Cuvintele cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit.
 Noţiuni de fonetică (actualizare). Despărţirea cuvintelor în silabe (actualizare).
 Morfologia.
Verbul (actualizare). Persoana şi numărul (actualizare). Timpul: prezent, trecut (toate formele), viitor
(forma literară). Funcţia sintactică: predicat. Probleme de ortografie şi de ortoepie a verbelor “a fi” şi “a
lua”.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin verbe personale, la diateza activă, modul
indicativ (timpurile prezent, trecut, viitor – forma literară). Verbul "a fi" este utilizat numai cu valoare predicativă. Nu
este utilizată terminologia gramaticală.
Substantivul (actualizare). Genul. Numărul. Funcţia sintactică: subiect (actualizare); parte secundară de
propoziţie.
Pronumele (actualizare). Pronumele personal. Numărul. Persoana. Genul. Pronumele personal de politeţe
(actualizare). Funcţia sintactică: subiect (actualizare); *parte secundară de propoziţie.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin pronume personale cu formă accentuată sau
neaccentuată, precedate sau neprecedate de prepoziţii, în cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ. Nu este folosită
terminologia gramaticală.
Numeralul (actualizare). Probleme de ortografie şi ortoepie: numeralele cardinale compuse, numeralul

ordinal.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin numerale cardinale (simple şi compuse) şi
numerale ordinale. Nu este folosită terminologia gramaticală.
Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină.

Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. Ortografia adjectivelor
terminate în "-iu".
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin adjective propriu-zise şi provenite din participiu,
variabile la gradul pozitiv. Nu este folosită terminologia gramaticală.
 Sintaxa propoziţiei.
Propoziţia (actualizare). Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. *Propoziţia enunţiativă, afirmativă
negativă.
Predicatul verbal.
Subiectul. Subiectul simplu şi *subiectul multiplu. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul
(substantiv, pronume personal). Acordul predicatului cu subiectul.
Atributul - parte secundară de propoziţie care determină un substantiv. Atributul exprimat prin:
substantiv, adjectiv, *numeral cu valoare adjectivală.
Se studiază numai atribute substantivale în care substantivul este în cazul genitiv şi acuzativ cu prepoziţie şi atribute
exprimate prin numeral cu valoare adjectivală. Nu este folosită terminologia gramaticală.
Complementul - parte secundară de propoziţie care determină un verb. Complementul exprimat prin
substantiv. *Complementul exprimat prin pronume.
78
79
STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
LA FINELE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR
Obiectiv cadru Standard

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a S1. Desprinderea semnificaţiei globale şi a unor
mesajului oral informaţii de detaliu din mesajul ascultat
S2. Desprinderea sensului unui cuvânt nou prin
raportare la contextul mesajului ascultat
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală S3. Adaptarea mesajului la partener în situaţii de

comunicare dialogată
S4. Formularea unor enunţuri corecte din punct de
vedere fonetic, lexical şi gramatical
S5. Povestirea orală a unui text narativ cunoscut pe
baza unui plan de idei
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a S6. Citirea conştientă şi corectă a unui text

mesajului scris (citirea / lectura)
S7. Formularea ideilor principale ale unui text narativ
S8. Identificarea secvenţelor narative, descriptive şi
dialogate dintr-un text citit
S9. Desprinderea unor trăsături fizice şi morale ale
personajelor dintr-un text citit
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare S10. Alcătuirea unui plan simplu de idei al unui text
scrisă narativ
S11. Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe
baza unui plan de idei
S12. Redactarea unor texte scurte cu destinaţie
specială (bilet, felicitare, carte poştală, invitaţie)
S13. Redactarea de texte cu respectarea regulilor de
despărţire a cuvintelor în silabe, a celor
ortografice şi de punctuaţie studiate, a aşezării
corecte în pagină şi a scrisului lizibil
S14. Redactarea unor texte corecte din punct
de vedere lexical şi gramatical
80
NR UNITATEA DE OB. REF. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII NR. DATA OBSERVAŢII
CRT ÎNVĂŢARE ORE
Prezentarea manualului ; „Deşteaptă-te , 1
1.1 române!” de Andrei Mureşanu
I Recapitulare 1.5 Exerciţii de citire a unui text cunoscut ; 1
8 ore 2.2 exerciţii de citire la prima vedere
2.6 Povestirea textului citit 1
3.1 Exerciţii recapitulative-substantivul , adjectivul, 1
3.4 pronumele, numeralul , verbul
4.1 Exerciţii de citire şi memorare de poezii ; 1
4.2 autodictare
4.3 Exerciţii recapitulative – subiectul şi predicatul 1
4.4 Exerciţii recapitulative – propoziţia simplă şi 1
4.5 propoziţia dezvoltată
Evaluare ; Concurs pe echipe :”Cine ştie , 1
câştigă! ”
« Cartea ca o grădină » 2
Să ne verificăm. Să aplicăm ! – Exerciţii 1
II Comoara de 1.1 aplicative - textul-suport : « Cheia », de
mărgăritare ; Cartea – 1.2 Mihail Sadoveanu
model de comunicare 1.4 Cartea . Rolul ilustraţiilor 3
1.5 Cuvântul (actualizare) 2
18 ore 2.2 « Poveste », de Şt. O. Iosif 1
2.3 Semnele de punctuaţie (actualizare) 2
2.4 Părţile componente ale compunerii 1
2.6 (actualizare). Planul de idei dat (actualizare) 2
3.1 « Domniţa Frumuseţii » lectură . 2
4.3 Recapitulare 1
Evaluare 1
79
« Sârguinţa lui Iancu » , de Virgil Stoenescu 3
III Şcoala ca o carte – 1.1 , Textul narativ
Comunicarea dialogată 1.2 Componentele comunicării dialogate 2
1.5 (actualizare)
17 ore 2.1 « A murit Luchi ... « , de Otilia Cazimir 3
2.2 Verbul 2
2.3 « Mi s-a terminat caietul «, de Mircea 3
2.4 Sântimbreanu
2.5 Compunere după un plan propriu : « Şcoala 1
2.6 noastră »
3.1 « Şcoala » lectură 1
3.2 Recapitulare 1
3.6 Evaluare 1
« Aurul toamnei » , de Cezar Petrescu 3

IV S-au aurit a toamnă 1.1 « Toamna » , de Octavian Goga ; 2
pădurile – Comunicarea 1.3 « Toamna » , de George Topârceanu 2
după imagini 1.4 Cine ? Când ? Unde ? 2
2.1 Substantivul 2
18 ore 2.2 Formularea ideilor principale după imagini 2
2.3 Compunere după un plan dezvoltat : 1
2.5 « Toamna »
3.2 « Nu e esenţial »- lectură 2
4.2 Recapitulare 1
4.3 Evaluare 1
4.5
4.6
80
1.1 « Cum este bine ? » 1
V Vă rog ! 1.3 « Dumbrava minunată », de Mihail 1
Vă mulţumesc ! – 1.4 Sadoveanu
Politeţea în 1.5 Situaţii de comunicare 1
comunicare 2.1 Povestirea în scris a unui text 1
2.3 Pronumele 1
9 ore 2.4 « Onoarea mai presus » , de Mircea 1
2.5 Sântimbreanu
3.2 « Sarea în bucate » , după Petre Ispirescu – 1
3.3 lectură
4.4 Recapitulare 1
4.6 Evaluare 1
Citirea unor texte cunoscute 1
1.1 Cartea . Rolul ilustraţiilor. Cuvântul . Semnele
1.3 de punctuaţie
VI Recapitulare 1.4 Verbul 1
1.5 Părţile componente ale compunerii . Planul
8 ore 2.1 de idei dat 1
2.3 Compunere după un plan propriu .
2.4 Compunere după un plan dezvoltat 1
2.5 Substantivul . Pronumele 1
3.2 Citire la prima vedere a unor texte de mică
3.3 întindere
3.4 Formularea ideilor principale după imagini 1
3.7 Povestirea în scris a unui text
4.1 Situaţii de comunicare
4.2 Concurs ”Cine ştie , câştigă!”
4.4 Recapitulare 1
4.5 Evaluare 1
4.4
4.6
81
“Iarna”, de Vasile Alecsandri 2
SEMESTRUL II 1.1 “Iarna” , de Barbu Ştefănescu Delavrancea” 3
1.3 Întrebările şi răspunsurile în comunicare. 2
Se cern norii de 1.5 Intonarea propoziţiilor 2
VI zăpadă ... – Întrebările 2.1 Compunere pe baza unor cuvinte şi expresii
şi răspunsurile în 2.1 de sprijin : “Bucuriile iernii” 3
comunicare 2.2 “O noapte de iarnă”, de Fănuş Neagu 2
2.3 Numeralul 2
17 ore 2.5 “La Polul Nord” - lectură – de Marin
2.6 Sorescu 2
3.1 Recapitulare 2
3.2 Evaluare 1
3.5
3.6
4.5
4.4
4.6
« Domnu’ Trandafir », de Mihail Sadoveanu 3
1.1 « George Enescu » , de Viorica Huber 2
VII Mi-am slujit ţara ... – 1.2 Adjectivul 2
Comunicare despre 1.3 “Meşterul Nicu”, de Alexandru Vlahuţă 2
personajul literar 1.5 Textul neliterar : Afişul , articolul 2
2.1 Comunicarea nonverbală 2
23 ore 2.2 Compunere cu titlu şi cu plan dat : « Un 2
2.3 personaj îndrăgit »
2.4 « Un explorator român », de Constantin
2.5 Motaş – lectură 2
2.6 Recapitulare 2
3.1 Evaluare 1
3.2
3.3
4.4
4.5
82
1.1 « Amintiri din copilărie », de Ion Creangă 2
1.2 “Mama” , de Panait Cerna 2
VIII Când mă gândesc la 1.3 Propoziţia 2
locul naşterii mele ... – 1.5 « Pe Argeş în jos... », de Alexandru Vlahuţă 2
Comunicarea despre 2.1 « Scrisoare învăţătorului meu », de Petre 2
locuri şi întâmplări 2.2 Ghelmez
2.3 Povestirea unei întâmplări după un şir de 2
17 ore 2.4 imagini
2.5 Compunere cu plan simplu dat : « Locul 2
2.6 natal »
3.1 « Întâlnire cu mama » , de Nicolae Labiş – 2
3.2 lectură
4.5 Recapitulare 1
4.6 Evaluare 1
1.1 « Cucul pus pe glume », de Stelian Filip 2

1.2 « Ţara poveştilor » , de Fănuş Neagu 3
IX Jocul de-a primăvara – 1.3 De ce nu înţelegem mesajul ? 2
Comunicarea despre 1.5 Predicatul verbal 2
fapte 2.1 « Un joc nou » , de Călin Gruia 2
2.2 Subiectul 2
2.3 Compunere cu început sau cu sfârşit dat : 2
2.4 « O faptă bună »
19 ore 2.5 « Micul prinţ » , de Antoine de Saint Exupery 2
2.6 – lectură
3.1 Recapitulare 2
3.2 Evaluare 1
4.4
4.5
4.4
4.6
83
1.1 « Cuiul » , de Tudor Arghezi 3
Părerea şi atitudinea 1.3 « Ce părere aveţi ? » 3
X ta contează ! – 1.4 « Musca la arat » , de Alexandru Donici 2
Exprimarea acordului / 1.5 „Ciuboţelele ogarului „, de Călin Gruia 2
dezacordului 2.1 Atributul 2
2.3 « Un suflet nobil » , de Edmondo de Amicis 2
2.4 – lectură
15 ore 3.7 Recapitulare 2
4.1 Evaluare 1
4.4
4.6
1.1 « Fiind băiet , păduri cutreieram », de Mihai 3

1.2 Eminescu
Un rai din basme văd 1.3 “Din copilăria mea “, de Lucian Blaga 3
XI – Comunicarea 1.4 « Basm », de Geo Bogza 3
impresiilor şi 1.5 Complementul 3
sentimentelor 2.1 Comunicarea impresiilor şi sentimentelor . 3
2.2 Compunere liberă : « Vara cea luminoasă » 3
24 ore 2.3 « A fost odată » , de Marin Sorescu . 3
2.4 « Carnavalul personajelor literare » - lecturi
Recapitulare finală 2.5 Recapitulare 2
20 ore 2.6 Evaluare 1
XII 3.7 Recapitulare finală 19
4.6 Evaluare sumativă 1
84
PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Comoara de mărgăritare ; Cartea – model de comunicare (18 ore)
NR. OB
CRT REF ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE OBS.
DETALIERI DE CONŢINUT RESURSE EVALUARE
1  « Cartea ca o grădină » - pag.5 1.1 - formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce * metode şi
1.2 cauză? cu ce condiţie?;
2  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – procedee
1.4 - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la
exerciţii aplicative textul-suport : « Cartea 1.5 contextul în care apare şi de confruntare cu sensul/sensurile oferite de dicţionare; -exerciţiul : -observare
3 ca o grădină » 2.2 - exerciţii de înlocuire a cuvântului necunoscut prin sinonime, antonime -de identificare sistematică
 « Cheia », de Mihail Sadoveanu– 2.3 identificate în dicţionare; -de transformare -analiză şi apreciere
4 2.4 - exerciţii de identificare a unor cauze care împiedică înţelegerea mesajului (voce
pag. 6 2.6 slabă, zgomotul, pronunţarea incorectă, neatenţia);
-de despărţire a
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 3.1 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată; cuvintelor în silabe -predictivă (orală,
5 exerciţii aplicative textul-suport :« Cheia » 3.2 - discuţii libere pe teme date; -de construcţie scrisã)
 Cartea . Rolul ilustraţiilor – pag.8 3.3 - exerciţii de dicţie şi de ortoepie; -procedee de -formativă, curentă
3.4 - exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare;
 Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii 4.1 - exerciţii de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi;
scriere: -verificare orală
6 de consolidare- Cartea .Rolul ilustraţiilor 4.2 - povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite sau mesaje audiate; -transcriere selectivă -verificare scrisă
7  Cuvântul (actualizare) – pag. 9 4.3 - exerciţii de dialog cu persoane diferite; -dictare -în perechi
 Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii de 4.6 - conversaţii pe teme cunoscute; -extragerea şi -în echipă
- exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare cu parteneri diverşi (părinţi,
8 consolidare - Cuvântul profesori, colegi, vecini etc), pe teme diverse;
scrierea citatului
 « Poveste », de Şt.O.Iosif – pag. 10 - exersarea actelor de vorbire: utilizarea formelor de salut, de prezentare, de semnificativ -tema pentru acasă
9  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – permisiune, de solicitare, formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri, -lectura activă a -temă în clasă
exerciţii aplicative textul-suport : povestirea unor fapte şi întâmplări, exprimarea acordului sau dezacordului în textelor-suport
10 legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane;
« Poveste » - exerciţii de dezvoltare a iniţiativei comunicative şi a curajului de a interveni în
-lectura selectivă
11  Semnele de punctuaţie actul comunicării; -conversaţia
(actualizare) – pag.11 - exerciţii de identificare a cuvintelor cu aceeaşi formă, dar cu înţeles asemănător -dezbaterea de grup
 Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii de şi de recunoaştere a sensului din text; -problematizarea
12 - exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie (punctul, linia de dialog, virgula
consolidare Semnele de punctuaţie în enumerare şi pentru vocativ, semnul întrebării, semnul exclamării, ghilimelele -simularea
 Părţile componente ale compunerii în citarea de titluri de texte sau nume de reviste, citarea cuvintelor unei persoane -studiu de caz
13 (actualizare). Planul de idei dat sau citarea fragmentelor unor texte); -jocul de rol
(actualizare) – pag. 12 - exerciţii de împărţire a textului în unităţi logice de conţinut; -recitirea
- exerciţii de formulare a ideilor principale;
14  Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii de - exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri cu înţeles individuală, în
consolidare -Părţile componente ale logic; perechi, pe grupe
compunerii . Planul de idei dat - exerciţii de utilizare corectă, în scris, a unor elemente de relaţie pentru a asigura -investigaţia (pe
 « Domniţa Frumuseţii » - lectură succesiunea logică a propoziţiilor în textul redactat (apoi, deci, la început, în textul literar)
15 primul rând/ în al doilea rând, prima oară/ a doua oară etc.);
- exerciţii de elaborare a planului simplu de idei şi a planului dezvoltat al unui
text studiat;
- exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare la -autoevaluare
 Recapitulare modul de redactare şi de prezentare a textelor etc. -recapitulare
16
 Evaluare – pag. 14 -probă de evaluare
17  Autoevaluarea , discutarea şi
18 evaluarea testelor
85
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Şcoala ca o carte – Comunicarea dialogată (17 ore)
NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.
CRT REF
1  « Sârguinţa lui Iancu », de 1.1 - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; * organizare clasă
1.2 - activităţi de grup pe teme diferite
Virgil Stoenescu. Textul narativ –pag. 16 -frontal,
1.5 - exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a comunicării
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 2.1 învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb); - pe grupe -observare
2 exerciţii aplicative textul-suport : 2.2 - exerciţii de diferenţiere a propoziţiilor simple de cele dezvoltate; -pe perechi sistematică
3 « Sârguinţa lui Iancu » 2.3 - exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor şi a liniuţei de despărţire -individual -analiză şi apreciere
2.4 în silabe în scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul rândului;
 Componentele comunicării 2.5 - exerciţii de împărţire a textului în unităţi logice de conţinut;
-formativă, curentă
4 dialogate (actualizare) – pag.18 2.6 - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin -lucru pe ateliere -verificare orală
5  Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii 3.1 adăugarea unor părţi secundare de propoziţie; -lucru pe grupe -verificare scrisă
de consolidare-Componentele comunicării 3.2 - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; -lucru în echipe
3.6 - formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauză?
dialogate 4.1 cu ce condiţie?;
-predictivă (orală,
6  « A murit Luchi ... », de Otilia 4.2 - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la contextul -recitirea scrisă)
7 Cazimir – pag.19 4.3 în care apare şi de confruntare cu sensul/sensurile oferite de dicţionare; individuală, în -în perechi
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 4.4 - exerciţii de înlocuire a cuvântului necunoscut prin sinonime, antonime perechi, pe grupe -în echipă
4.5 identificate în dicţionare;
8 exerciţii aplicative textul-suport : « A - activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior;
murit Luchi ... » - exerciţii de adaptare a elementelor de comunicare nonverbală la comunicarea -chestionar oral
9  Verbul – pag. 21 verbală în situaţie de dialog etc.; -probă orală
10  Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale; -probă scrisă
- exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre mesajul transmis de ilustraţie şi
de consolidare- Verbul cel transmis de texte;
-tema pentru acasă
11  « Mi s-a terminat caietul », de - exerciţii de asociere a unor momente dintr-o naraţiune cu ilustraţiile -temă de lucru în -temă în clasă
Mircea Sântimbreanu – pag.23 corespunzătoare; clasă
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – - exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice; -tema de lucru
12 - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate;
exerciţii aplicative textul-suport : - exerciţii de povestire a fiecărui fragment; pentru acasă
« Mi s-a terminat caietul » - exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică;
13  Compunere după un plan propriu : - exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a întâmplărilor prezentate într-un -fişe de activitate
14 « Şcoala noastră » - pag. 25 text citit; independentă
- exerciţii de dicţie şi de ortoepie;
 Discutarea compunerilor - exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă; -testul de evaluare
 « Şcoala » - lectură – pag. 25 - exerciţii de utilizare în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi;
- exerciţii de formulare a ideilor principale; -lucrări scrise
- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri cu înţeles logic; -munca independentă
- exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual
-autoevaluare
15  Recapitulare -activitate pe grupe -recapitulare
16  Evaluare – pag. 26 - activitate frontală -probă de evaluare
17  Autoevaluarea , discutarea şi - activitate
evaluarea testelor independentă
86
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : S-au aurit a toamnă pădurile – Comunicarea după imagini (18 ore)

CRT REF
1  « Aurul toamnei », de Cezar 1.1 - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din mesajul * materiale
1.3 comunicat/receptat;
Petrescu – pag. 28 -manualul -analiză şi
1.4 - exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice şi sintactice)
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 2.1 corecte de cele incorecte în fluxul enunţului etc.; -culegere de texte apreciere
2 exerciţii aplicative textul-suport : 2.2 - exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor verbale cu cele nonverbale literare
3 « Aurul toamnei » 2.3 (gesturi, mimică) în comunicare etc.; -diferite volume de
-formativă,
 « Toamna » de Octavian Goga ; 2.5 - exerciţii de identificare a elementelor semnificative ce trebuie transmise prin
poezii, poveşti, curentă
3.2 mesaj;
4 « Toamna » de George Topârceanu – 4.2 - exerciţii de reformulare a unui mesaj; povestiri -verificare orală
pag. 30 4.3 - exerciţii de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi; -planşe cu imagini -verificare scrisă
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 4.5 - exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă; sugestive
4.6 - exerciţii de utilizare în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi;
exerciţii aplicative textul- -proverbe şi zicători
5 suport :« Toamna »
- povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite sau mesaje audiate;
ilustrate
-predictivă
- exerciţii de utilizare a substantivelor în genitiv şi în dativ;
6  Cine ? Când ? Unde ? – pag. 32 - exerciţii de utilizare în comunicarea orală a unor părţi de propoziţie studiate; -materialul ilustrativ (orală, scrisă)
7  Îmi folosesc cunoştinţele!- - exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate; -planşe cu imagini -în perechi
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers;
8 exerciţii de consolidare -exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice;
sugestive -în echipă
 Substantivul – pag. 33 - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate; -imagini sugestive -observare
 Îmi folosesc cunoştinţele! - exerciţii în care se solicită completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii de -fişe de lucru
9 exerciţii de consolidare- Substantivul detaliu desprinse din textul suport; -fişe ortografice
sistematică
10  Formularea ideilor principale - exerciţii de povestire a fiecărui fragment;
-fişe de muncă -tema pentru
- exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică;
după imagini – pag. 35 - exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a întâmplărilor prezentate într-un independentă acasă
11  Îmi folosesc cunoştinţele!– ex.de text citit; -temă în clasă
consolidare- Formularea ideilor - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii;
- exerciţii de ortografiere a formelor flexionare ale părţilor de vorbire folosite în
principale după imagini texte redactate;
12  Compunere după un plan - exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în povestire, cu folosirea
13 dezvoltat : « Toamna » - pag. 35 adecvată a timpurilor verbelor şi a persoanei verbului şi pronumelui etc.;
 « Nu e esenţial »- lectură –pag. 36 - exerciţii de descriere a unor obiecte / fenomene / fiinţe;
- exerciţii de utilizare corectă, în scris, a unor elemente de relaţie pentru a asigura
14 succesiunea logică a propoziţiilor în textul redactat (apoi, deci, la început, în
primul rând/ în al doilea rând, prima oară/ a doua oară etc.); -autoevaluare
- exerciţii de elaborare a planului simplu de idei şi a planului dezvoltat al unui text
15 studiat; -recapitulare
 Recapitulare
16  Evaluare – pag. 37
-exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; -probă de
17  Autoevaluarea , discutarea şi evaluare
18 evaluarea testelor
87
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Vă rog ! Vă mulţumesc ! – Politeţea în comunicare (9 ore)

CRT REF
1  « Cum este bine ? », de Marcela 1.1 - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din mesajul * metode şi
1.3 comunicat/receptat;
Peneş - pag. 39 procedee - observare
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 1.5 corecte de cele incorecte în fluxul enunţului etc.; -exerciţiul : sistematică
2 exerciţii aplicative, textul-suport : 2.1 - exerciţii de identificare a unor cauze care împiedică înţelegerea mesajului (voce -de identificare -analiză şi apreciere
« Cum este bine ? » 2.3 slabă, zgomotul, pronunţarea incorectă, neatenţia); -de transformare
2.4 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată;
 « Dumbrava minunată », de 2.5 - discuţii libere pe teme date;
-de despărţire a -predictivă (orală,
3 Mihail Sadoveanu – pag. 40 3.2 - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; cuvintelor în silabe scrisã)
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 3.3 - povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite sau mesaje audiate; -de construcţie -formativă, curentă
exerciţii aplicative textul- 3.4 - exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii procedee de scriere: -verificare orală
3.7 afirmative/negative;
suport:« Dumbrava minunată » 4.1 - exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a comunicării
-transcriere selectivă -verificare scrisă
4  Situaţii de comunicare – pag.42 4.2 învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb); -dictare -în perechi
 Îmi folosesc cunoştinţele! 4.4 - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale -extragerea şi -în echipă
exerciţii de consolidare - Situaţii de 4.5 - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; scrierea citatului
4.4 - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor;
5 comunicare 4.6 - grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici;
semnificativ
 Povestirea în scris a unui text – - exerciţii de discutare a textelor narative citite, în fncţie de următorii parametri: -lectura activă a
pag.43 “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii în textelor-suport
 Îmi folosesc cunoştinţele! timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); -lectura selectivă
6 - exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor
exerciţii de consolidare- Povestirea în esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit;
-conversaţia
scris a unui text - explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie învăţate studiate în textele -dezbaterea de grup -tema pentru acasă
7  Pronumele – pag. 44 citite; -problematizarea -temă în clasă
Îmi folosesc cunoştinţele!– – exerciţii - exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu adaptarea ritmului şi intonaţiei -simularea
impuse de semnele de punctuaţie etc.;
de consolidare- Pronumele - vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc. -studiu de caz
 « Onoarea mai presus » de - conversaţii în grup, în care elevii să pună întrebări şi să dea răspunsuri referitoare -jocul de rol
Mircea Sântimbreanu – pag. 47 la un text citit etc. -recitirea
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – - jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie şi de punctuaţie; individuală, în
- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri cu înţeles logic;
8 exerciţii aplicative, textul-suport : - exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în povestire, cu folosirea perechi, pe grupe
« Onoarea mai presus » adecvată a timpurilor verbelor şi a persoanei verbului şi pronumelui etc.; -investigaţia (pe
 « Sarea în bucate », după Petre - exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi substantivul determinat etc.; textul literar)
Ispirescu – lectură – pag. 49 - exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice
învăţate;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin
adăugarea unor părţi secundare de propoziţie; -recapitulare
- exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute, pentru a prezenta trăsăturile -verificare orală
personajelor, şi/sau complemente, pentru a reda circumstanţele unei acţiuni; -verificare scrisă
- exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu echivalentele cerute de
 Recapitulare context; -autoevaluare
9  Evaluare - exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare la -probă de evaluare
modul de redactare şi de prezentare a textelor etc.
88
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Recapitulare semestrială
NUMĂRUL DE ORE ALOCATE : 8
CRT REF
1  Citirea unor texte cunoscute - exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea * materiale -analiză şi apreciere
informaţiilor esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit; -manualul
-formativă, curentă
- explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie învăţate studiate în -culegere de texte literare
 Verbul textele citite; -diferite volume de -verificare orală
2 1.1 - exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu adaptarea ritmului şi poezii, poveşti, povestiri -verificare scrisă
 Îmi folosesc cunoştinţele – 1.3 intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie etc.; -planşe cu imagini
3 1.4 - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din sugestive
exerciţii de consolidare – verbul 1.5 mesajul comunicat/receptat; -proverbe şi zicători
-predictivă (orală,
2.1 - exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice şi ilustrate scrisă)
 Substantivul . Pronumele 2.3 sintactice) corecte de cele incorecte în fluxul enunţului etc.; -materialul ilustrativ -în perechi
2.4 - exerciţii de identificare a unor cauze care împiedică înţelegerea -planşe cu imagini -în echipă
4  Îmi folosesc cunoştinţele 2.5 mesajului (voce slabă, zgomotul, pronunţarea incorectă, neatenţia); sugestive
-observare
3.2 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată; -imagini sugestive
exerciţii de consolidare – Substantivul. 3.3 - discuţii libere pe teme date; -fişe de lucru sistematică
5 Pronumele 3.4 - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; -fişe ortografice
3.7 - povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite sau mesaje audiate; -fişe de muncă
4.1 - exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii independentă
 Citire la prima vedere a unor 4.2 afirmative/negative;
texte de mică întindere 4.4 - exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a
6 4.5 comunicării învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb); -autoevaluare
4.4 - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale -probă de evaluare
4.6 - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii;
 Povestirea în scris a unui text - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor;
- grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici; -tema pentru acasă
7 - exerciţii de discutare a textelor narative citite, în fncţie de următorii -temă în clasă
 Evaluare parametri: “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde”
(plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a
acţiunii);
- vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc. -recapitulare
8 - conversaţii în grup, în care elevii să pună întrebări şi să dea răspunsuri
referitoare la un text citit etc.
- jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie şi de punctuaţie;
- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri cu
înţeles logic;
- exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi substantivul determinat
etc.;
- exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile
morfologice învăţate; -probă de evaluare
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate
prin adăugarea unor părţi secundare de propoziţie; -autoevaluare
- exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute, pentru a prezenta
trăsăturile personajelor, şi/sau complemente, pentru a reda circumstanţele
unei acţiuni;
context;
- exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare
la modul de redactare şi de prezentare a textelor etc.
89
SEMESTRUL AL II-LEA
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Se cern norii de zăpadă ... – Întrebările şi răspunsurile în comunicare ( 17 ore)

CRT REF
1  “Iarna”, de Vasile Alecsandri 1.1 - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate; * organizare clasa
1.3 - exerciţii de povestire a fiecărui fragment; -frontal,
2  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – -analiză şi apreciere
1.5 - exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică; - pe grupe
exerciţii aplicative, textul-suport : 2.1 - exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a întâmplărilor prezentate într-un -pe perechi -formativă, curentă
“Iarna” 2.1 text citit; -individual -verificare orală
3  “Iarna”, de Barbu Ştefănescu 2.2 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată; -verificare scrisă
2.3 - exerciţii de identificare a elementelor semnificative ce trebuie transmise prin -lucru pe ateliere
Delavrancea” – pag. 54 2.5 mesaj; -lucru pe grupe
4  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 2.6 - exerciţii de reformulare a unui mesaj; -lucru în echipe -predictivă (orală,
5 exerciţii aplicative, textul-suport : 3.1 - exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă; scrisă)
“Iarna” 3.2 - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers; -recitirea individuală , în -în perechi
3.5 - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale; perechi , pe grupe
 Întrebările şi răspunsurile în 3.6 - exerciţii de identificare a elementelor prezente în ilustraţii care completează
-în echipă
6 comunicare. Intonarea propoziţiilor–56 3.7 informaţia transmisă de diverse texte -chestionar oral -observare
 Îmi folosesc cunoştinţele!- 4.1 - exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice; -probă orală sistematică
7 exerciţii de consolidare -Întrebările şi 4.2 - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; -probă scrisă
4.3 - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor;
răspunsurile în comunicare. Intonarea 4.4 - grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici; -temă de lucru în clasă
propoziţiilor 4.5 - exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri: -tema de lucru pt.acasă
8  Compunere pe baza unor cuvinte 4.6 “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii în
9 şi expresii de sprijin : “Bucuriile timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); -fişe de activ.indep. -tema pentru acasă
- exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor -testul de evaluare
iernii” – pag. 56 esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit;
-temă în clasă
10  Discutarea compunerilor - exerciţii de evidenţiere a diferenţelor dintre o descriere şi un dialog; -lucrări scrise
 “O noapte de iarnă”, de Fănuş - exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumară a trăsăturilor fizice şi sufleteşti -munca independentă
Neagu – pag. 57 ale personajelor;
- exerciţii de acord al adjectivului cu substantivul determinat -activitate pe grupe
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – - exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor şi a liniuţei de despărţire -activ.frontală
11 exerciţii aplicative textul-suport : “O în silabe în scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul rândului; -activ.independentă
12 noapte de iarnă” - exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual, cu început/sfârşit
13  Numeralul – pag. 59 dat, după un plan dat sau plan propriu de idei, pe baza unor cuvinte şi a unor
expresii date, cu titlu dat, liberă, narativă, *în care se introduce dialogul;
 Îmi folosesc cunoştinţele!- - antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere, cuprins
exerciţii de consolidare- Numeralul şi încheiere etc.;
14
 “La Polul Nord” - lectură – de - exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute, pentru a prezenta trăsăturile
Marin Sorescu – pag. 61 personajelor, şi/sau complemente, pentru a reda circumstanţele unei acţiuni;
15  Recapitulare - pag. 61 -autoevaluare
16  Evaluare - pag. 62 -recapitulare
17  Autoevaluarea , discutarea şi -probă de evaluare
evaluarea testelor
90
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Mi-am slujit ţara ... – Comunicare despre personajul literar (23 ore)
CRT REF
91
1  « Domnu’ Trandafir », de Mihail - formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauză? * materiale
1.1 cu ce condiţie?;
2 Sadoveanu – pag. 64-66 -manualul -observare
1.2 - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din mesajul
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 1.3 comunicat/receptat; -culegere de texte sistematică
3 exerciţii aplicative, textul-suport : 1.5 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată literare -analiză şi apreciere
« Domnu’ Trandafir » 2.1 - exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice; -diferite volume de
4 2.2 - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate;
 « George Enescu », de Viorica 2.3 - exerciţii în care se solicită completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii de
poezii, poveşti, -predictivă (oralã,
Huber – pag.68 2.4 detaliu desprinse din textul suport; povestiri scrisă)
5  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 2.5 - exerciţii de povestire a fiecărui fragment; -formativă, curentă
ex. aplicative, textul-suport : 2.6 - exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică; -fişe de lucru -verificare orală
6 « George Enescu » 3.1 - exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a întâmplărilor prezentate într-un
-planşe cu imagini -verificare scrisă
7 3.2 text citit;
 Adjectivul – pag. 70 3.3 - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; sugestive -în perechi
8  Îmi folosesc cunoştinţele!- 3.4 - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor; -proverbe şi zicători -în echipă
9 exerciţii de consolidare- Adjectivul 3.5 - grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici; ilustrate
3.6 - exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri:
10  « Meşterul Nicu », de Alexandru 3.7 “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii în
-materialul ilustrativ -temă pentru acasă
Vlahuţă – pag. 72 4.1 timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); -planşe cu imagini -temă în clasă
11  Să ne verificăm. Să aplicăm!– ex. 4.2 - exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor sugestive
12 aplicative-textul suport: Meşterul Nicu 4.3 esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit; -imagini sugestive
4.4 - exerciţii de evidenţiere a diferenţelor dintre o descriere şi un dialog;
 Textul neliterar : Afişul , articolul 4.5 - exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumară a trăsăturilor fizice şi sufleteşti
13 – pag. 74 4.6 ale personajelor;
14  Ex.de consolidare-Textul neliterar - exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre mesajul transmis de ilustraţie şi
: Afişul, articolul cel transmis de texte;
15 - exerciţii de asociere a unor momente dintr-o naraţiune cu ilustraţiile
 Comunicarea nonverbală – pag. 75 corespunzătoare;
16  Compunere cu titlu şi cu plan - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii;
17 dat : « Un personaj îndrăgit » - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor;
 Discutarea compunerilor - grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici;
- exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri:
18  « Un explorator român », de “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii în
Constantin Motaş – lectură – pag. 76 timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii);
19
 Ex.de citire la prima vedere - exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor
20  Povestirea textelor citite esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit;
 Exerciţiide alcătuire de propoziţii
pe baza textelor citite; formulare de
21 întrebări -autoevaluare
22  Recapitulare -fişe ortografice -recapitulare
 Evaluare -fişe de muncă -probă de evaluare
23  Autoevaluarea , discutarea şi independentă
evaluarea testelor
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Când mă gândesc la locul naşterii mele ... – Comunicarea despre locuri şi întâmplări (17ore)

CRT REF
92
1  « Amintiri din copilărie » , de 1.1 - exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu adaptarea ritmului şi intonaţiei * metode şi analiză şi apreciere
1.2 impuse de semnele de punctuaţie etc.;
2 Ion Creangă – pag. 79 procedee -formativă, curentă
1.3 - activităţi de alegere a lecturii în funcţie de gusturi;
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 1.5 - prezentarea unor lecturi individuale suplimentare celei impuse; -exerciţiul : -verificare orală
exerciţii aplicative - textul-suport : 2.1 - formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauză? -de identificare -verificare scrisă
3 « Amintiri din copilărie » 2.2 cu ce condiţie?; -de transformare
4 2.3 - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la contextul
 « Mama » ,de Panait Cerna 2.4 în care apare şi de confruntare cu sensul/sensurile oferite de dicţionare;
-de despărţire a -predictivă (orală,
5  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 2.5 - activităţi de grup pe teme diferite; cuvintelor în silabe scrisă)
6 ex. aplicative-textul-suport : « Mama » 2.6 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată; -de construcţie -în perechi
 Propoziţia – pag. 82 3.1 - discuţii libere pe teme date; -procedee de scriere -în echipă
7  Îmi folosesc cunoştinţele! – 3.2 - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată;
-transcriere selectivă -observare
8 3.3 - exerciţii de utilizare în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi;
ex.de consolidare- Propoziţia 3.4 - exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare cu parteneri diverşi (părinţi, -dictare sistematică
9  « Pe Argeş în jos... », de 3.5 profesori, colegi, vecini etc), pe teme diverse; -extragerea şi
Alexandru Vlahuţă – pag. 84 3.6 - exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a comunicării scrierea citatului
3.7 învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb);
10  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 4.1 - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale;
semnificativ
ex. aplicative textul-suport : « Pe 4.2 - exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri: -lectura activă a
11 Argeş în jos... » 4.3 “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii în textelor-suport
 « Scrisoare învăţătorului meu », 4.4 timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); -lectura selectivă -tema pentru acasă
12 4.5 - copieri, transcrieri selective, dictări de enunţuri sau de texte ce conţin ortograme,
de Petre Ghelmez – pag. 86 4.6 numerale compuse, adjective terminate în “-iu”, verbele “a fi” şi “ a lua”;
-conversaţia -temă în clasă
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – - exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor şi a liniuţei de despărţire -dezbaterea de grup
ex.aplicative textul-suport : în silabe în scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul rândului; -problematizarea
« Scrisoare învăţătorului meu » - exerciţii de ortografiere a formelor flexionare ale părţilor de vorbire folosite în -simularea
13 texte redactate;
 Povestirea unei întâmplări după - exerciţii de elaborare a planului iniţial al compunerii; -studiu de caz
un şir de imagini – pag. 88 - exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual, cu început/sfârşit -jocul de rol
14  Îmi folosesc cunoştinţele! – dat, după un plan dat sau plan propriu de idei, pe baza unor cuvinte şi a unor -recitirea individuală
15 ex.de consolidare- Povestirea unei expresii date, cu titlu dat, liberă, narativă, *în care se introduce dialogul în perechi , pe grupe
- exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice
întâmplări după un şir de imagini învăţate; -investigaţia(pe
 Compunere cu plan simplu dat : - exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate; textul literar)
« Locul natal » - pag. 88 - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin
 Discutarea compunerilor adăugarea de adjective, *numerale cu valoare adjectivală plasate înainte /după
substantiv;
 « Întâlnire cu mama », de - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; -autoevaluare
16 Nicolae Labiş – lectură - pag. 89 - exerciţii de plasare corectă a alineatelor; -recapitulare
17  Recapitulare - exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare la -probă de evaluare
 Evaluare – pag. 90 modul de redactare şi de prezentare a textelor etc.
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Jocul de-a primăvara – Comunicarea despre fapte

CRT REF
93
1  « Cucul pus pe glume », de 1.1, - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din mesajul * organizare clasa
1.2, comunicat/receptat; -frontal,
2 Stelian Filip – pag.92 -observare
1.3, - exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice şi sintactice) - pe grupe
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 1.5, corecte de cele incorecte în fluxul enunţului etc.; -pe perechi
3 exerciţii aplicative - textul-suport : 2.1, - exerciţii de identificare a elementelor semnificative ce trebuie transmise prin -individual
sistematică
« Cucul pus pe glume » 2.2, mesaj; -analiză şi
4 2.3, - exerciţii de reformulare a unui mesaj; -lucru pe ateliere apreciere
 « Ţara poveştilor », de Fănuş 2.4, - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; -lucru pe grupe
Neagu – pag.93 2.5, - exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare; -lucru în echipe
5  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 2.6 - simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice, dialoguri formale şi -predictivă
exerciţii aplicative, textul-suport : 3.1, informale de diverse tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire -recitirea individuală , în
6 « Ţara poveştilor » 3.2, precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; perechi , pe grupe (oralã, scrisă)
3.3, formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi -formativă,
 De ce nu înţelegem mesajul? 3.4, întâmplări; -chestionar oral
 Îmi folosesc cunoştinţele! 3.5 - exerciţii de utilizare în comunicarea orală a unor părţi de propoziţie studiate; -probă orală curentă
7 exerciţii de consolidare -De ce nu 3.4. - exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate; -probă scrisă -verificare orală
1,4. - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers;
8 înţelegem mesajul? 2, - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale; -temă de lucru în clasă -verificare scrisă
 Predicatul verbal – pag. 96 4.3, - exerciţii în care se solicită completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii de -tema de lucru pt.acasă
 Îmi folosesc cunoştinţele – ex.de 4.4, detaliu desprinse din textul suport;
-în perechi
9 consolidare- Predicatul verbal 4.5, - exerciţii de povestire a fiecărui fragment; -fişe de activ.indep. -în echipă
10 4.6 - exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică; -testul de evaluare
 « Un joc nou», de Călin Gruia– - exerciţii de recunoaştere a părţilor principale de propoziţie;
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – - exerciţii de recunoaştere a părţilor secundare de propoziţie; -lucrări scrise -tema pentru
11 ex.aplicative textul-suport: «Un joc - exerciţii de diferenţiere a propoziţiilor simple de cele dezvoltate; -munca independentă acasă
nou» - exerciţii de identificare a acordului dintre subiect şi predicat;
12 -exerciţii de acord al adjectivului cu substantivul determinat -activitate pe grupe -temă în clasă
 Subiectul – pag. 99 - exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie (punctul, linia de -activ.frontală
 Îmi folosesc cunoştinţele! – ex.de dialog, virgula în enumerare şi pentru vocativ, semnul întrebării, -activ.independentă
13 consolidare -Subiectul semnul exclamării, ghilimelele în citarea de titluri de texte sau nume
 Compunere cu început sau cu de reviste, citarea cuvintelor unei persoane sau citarea fragmentelor
unor texte);
14 sfârşit dat : « O faptă bună » - pag. - exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în povestire, cu folosirea
101 adecvată a timpurilor verbelor şi a persoanei verbului şi pronumelui etc.;
 « Micul prinţ » , de Antoine de - antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere, cuprins
15 Saint Exupery – lectură – pag. 102 şi încheiere etc.;
16  Recapitulare – pag. 102
exerciţii de stabilire a acordului dintre predicat şi subiect; -autoevaluare
- exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi substantivul determinat etc.;
17  Evaluare – pag. 103 - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; -recapitulare
 Autoevaluarea , discutarea şi - exerciţii de plasare corectă a alineatelor; -probă de
evaluarea testelor - exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare la
18 modul de redactare şi de prezentare a textelor etc. evaluare
 Ex.de citire la prima vedere
19  Povestirea textelor citite

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Părerea şi atitudinea ta contează ! – Exprimarea acordului / dezacordului


CRT REF
94
1  « Cuiul », de Tudor Arghezi – 1.1 - conversaţii în grup, în care elevii să pună întrebări şi să dea răspunsuri referitoare * materiale
1.3 la un text citit etc.
pag. 105 -manualul analiză şi
1.4 - exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 1.5 afirmative/negative; -planşe cu imagini apreciere
2 ex. aplicative, textul-suport : 2.1 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată; sugestive
« Cuiul » 2.3 - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din mesajul -proverbe şi zicători
-formativă,
3  Ce părere aveţi ? - pag. 106 2.4 comunicat/receptat;
ilustrate curentă
4  Îmi folosesc cunoştinţele! 3.2 corecte de cele incorecte în fluxul enunţului etc.; -materialul ilustrativ -verificare orală
exerciţii de consolidare 3.3 - exerciţii de identificare a unor cauze care împiedică înţelegerea mesajului (voce -verificare scrisă
 « Musca la arat », de 3.4 slabă, zgomotul, pronunţarea incorectă, neatenţia); -culegere de texte
5 Alexandru Donici – pag. 107 3.7 - discuţii libere pe teme date;
literare
6  Să ne verificăm. Să aplicăm ! –
4.1 - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată;
-diferite volume de
-predictivă
4.2 - povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite sau mesaje audiate;
ex. aplicative, textul-suport : 4.4 - exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a comunicării poezii, poveşti, (orală, scrisă)
7 « Musca la arat » 4.5 învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb); povestiri -în perechi
4.4 - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale
8  « Ciuboţelele ogarului », de 4.6 - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii;
-planşe cu imagini -în echipă
Călin Gruia – pag. 108 - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor; sugestive -observare
9  Să ne verificăm. Să aplicăm!– - grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici; -imagini sugestive
10 ex. aplicative, textul-suport: - exerciţii de discutare a textelor narative citite, în fncţie de următorii parametri: -fişe de lucru
sistematică
11 «Ciuboţelele ogarului » “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii în
-fişe ortografice -tema pentru
timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii);
 Atributul – pag. 110 - exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor -fişe de muncă acasă
12  Îmi folosesc cunoştinţele! – esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit; independentă -temă în clasă
ex.de consolidare -Atributul - explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie învăţate studiate în textele
citite;
 « Un suflet nobil », de - exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu adaptarea ritmului şi intonaţiei
13 Edmondo de Amicis – lectură – impuse de semnele de punctuaţie etc.;
pag. 113 - vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc. -autoevaluare
14  Recapitulare – pag. 113 - jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie şi de punctuaţie; -recapitulare
15  Evaluare – pag. 114 - exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în povestire, cu folosirea -probă de
adecvată a timpurilor verbelor şi a persoanei verbului şi pronumelui etc.; evaluare
- exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi substantivul determinat etc.;
- exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice
învăţate;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin
adăugarea unor părţi secundare de propoziţie;
- exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute, pentru a prezenta trăsăturile
personajelor, şi/sau complemente, pentru a reda circumstanţele unei acţiuni;
context;
- exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare la
modul de redactare şi de prezentare a textelor etc.
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Un rai din basme văd ... – Comunicarea impresiilor şi sentimentelor
95
CRT REF
1  « Fiind băiet, păduri cutreieram » 1.1 - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; * metode şi procedee
1.2 - activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior; -exerciţiul :
2 de Mihai Eminescu – pag. 116 -observare
1.3 - exerciţii de asociere a unor momente dintr-o naraţiune cu ilustraţiile -de identificare
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 1.4 corespunzătoare; -de transformare
3 ex. aplicative, textul-suport : « Fiind 1.5 - exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice; -de despărţire a
sistematică
4 băiet , păduri cutreieram » 2.1 - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate; cuvintelor în silabe -analiză şi
5 2.2 - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin -de construcţie apreciere
 « Din copilăria mea »,de Lucian 2.3 adăugarea unor părţi secundare de propoziţie; -procedee de scriere :
6 Blaga – pag. 118 2.4 - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; -transcriere selectivă
7  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 2.5 jocuri de rol, dramatizări -dictare -predictivă
ex. aplicative textul-suport : « Din 2.6 - formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauză? -extragerea şi scrierea
8 copilăria mea » 3.1 cu ce condiţie?; citatului semnificativ (orală, scrisă)
9 3.2 - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la contextul -lectura activă a textelor- -formativă,
 « Basm », de Geo Bogza– pag.119 3.3 în care apare şi de confruntare cu sensul/sensurile oferite de dicţionare; suport
10  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 3.4 - exerciţii de înlocuire a cuvântului necunoscut prin sinonime, antonime -lectura selectivă curentă
11 ex. aplicative, textul-suport : « Basm » 3.5 identificate în dicţionare; -conversaţia -verificare orală
3.6 - activităţi de grup pe teme diferite -dezbaterea de grup
12  Complementul – pag. 121 3.7 - exerciţii de identificare a elementelor prezente în ilustraţii care completează -problematizarea -verificare scrisă
 Îmi folosesc cunoştinţele! –ex.de 4.1 informaţia transmisă de diverse texte, afişe sau articole din revistele pentru copii -simularea
13 consolidare -Complementul 4.2 - exerciţii de dicţie şi de ortoepie; -studiu de caz
-în perechi
14  Comunicarea impresiilor şi 4.3 - exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă; -jocul de rol -în echipã
15 4.4 - exerciţii de utilizare în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi; -recitirea individuală , în
sentimentelor . Compunere liberă : « Vara 4.5 - exerciţii de adaptare a elementelor de comunicare nonverbală la comunicarea perechi , pe grupe
16 cea luminoasă » - pag. 123 4.6 verbală în situaţie de dialog etc.; -investigaţia (pe textul -tema pentru
17  Discutarea compunerilor - exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a comunicării literar) acasă
 « A fost odată », de Marin învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb);
18 - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale; -temă în clasă
Sorescu - lectura – pag. 124 - exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre mesajul transmis de ilustraţie şi
19  «Carnavalul personajelor literare » cel transmis de texte;
-autoevaluare
20 - lectura – pag.125 - exerciţii de povestire a fiecărui fragment;
21  Recapitulare – - exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică; -recapitulare
- exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a întâmplărilor prezentate într-un
22  Evaluare – pag. 126 text citit; -probă de
 Autoevaluarea , discutarea şi - exerciţii de diferenţiere a propoziţiilor simple de cele dezvoltate;
23 evaluare
evaluarea testelor - exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor şi a liniuţei de despărţire
24 RECAPITULARE FINALĂ în silabe în scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul rândului;
- exerciţii de împărţire a textului în unităţi logice de conţinut;
- exerciţii de formulare a ideilor principale;
- exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual
- exerciţii de punere în scenă a unor povestiri etc.;
96
Aria curriculară
Limbă şi comunicare
LECTURĂ
CLASA a IV-a
OBIECTIV CADRU:
3.Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
(1) să demonstreze gândire creativă

(2) să folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale
(3) să înţeleagă sensul apartenenţei la diferite tipuri de comunităţi
(4) să demonstreze capacitate de adaptare la situaţii diferite
(5) să contribuie la construirea unei vieţi de calitate
(6) să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat
(7) să-şi dezvolte capacităţile de investigare şi să-şi valorifice propria experienţă
(8) să-şi construiască un set de valori individuale şi sociale şi să-şi orienteze
comportamentul în funcţie de acestea
(9) să completeze jocuri de cuvinte
(10) să coreleze imagini, ilustraţii cu textul
(11) să răspundă la întrebări/să formuleze întrebări pe baza imaginilor, textului,
filmului, spectacolului vizionat
96
An şcolar: 2012-2013
SEMESTRUL I – 13 ore SEMESTRUL II - 22 ore
Nr. ore/săptămână: 1 oră
Nr. Unitatea de Ob. de Conținuturi Nr. Săpt
crt învățare ref. ore
1. Lectura mea 3.1 - exprimarea propriilor opinii, 3 I-III
preferată! 3.2 gânduri, sentimente în legătură
Scriitorul 3.4 cu lecturile citite
clasei 3.7 - diferenţierea cărţilor după
3.8 utilitatea lor;
3.11 - formule de salut, prezentare,
permisiune, solicitare;
- determinarea volumului
vocabularului
-Dialogurile - iniţierea unor dialoguri despre
scolarilor activităţi desfăşurate la
bibliotecă;
- integrarea în enunţuri a unui
cuvânt cunoscut;
-Biblioteca - menţinere şi încheiere a unui
din viitor dialog cu persoane diferite;
- jocuri de rol de tipul emiţător-
receptor pentru exprimarea
actelor de vorbire
- realizarea unor afişe, postere,
care să comunice informaţii
despre cum ar vrea să arate o
bibliotecă a viitorului
- test de cunoştinţe şi lărgirea
vocabularului
2. La cinema 3.1 - menţinerea şi încheierea unui 3 IV-VI

3.2 dialog cu diferite persoane de la
-Filmul meu 3.4 cinematograf
preferat 3.7 - formule de salut, prezentare,
3.8 permisiune, solicitare;
-”Cine stie, 3.11 - formulare de întrebări pentru
câstigă! răspunsuri date;
- formulare de mesaje;
-”Ce rol - realizarea unor afişe, postere, care
ti-ar să comunice informaţii prin imagini
plăcea? sugestive
joc de rol : „La cinema”
3. Universul 3.1  identificarea fiecărei persoane din 4 VII-X
familiei 3.2 propria familie;
97
3.3  oferirea unor informaţii despre
-Cine sunt? 3.4 identitatea proprie sau despre
3.5 identitatea persoanelor cunoscute;
3.7 - construirea de dialoguri în
3.8 situaţii concrete – ”În familie”;
- povestirea orală a unor fapte,
întâmplări din universul familiei;
- exersarea acordului sau a
-Asa DA, dezacordului în legătură cu un
asa NU! fapt petrecut în familie;
- iniţierea unor dialoguri despre
întâmplări şi fapte din viaţa
-Familia proprie, despre comportarea
mea civilizată;
- exprimarea propriilor opinii,
gânduri, sentimente în legătură
cu faptele şi acţiunile
personajelor prezentate;
- formularea de răspunsuri la
-Tu întrebările ce vizează informaţiile
povestesti, esenţiale sau de detaliu ce se
noi desprind mesajul audiat;
ascultăm” - ilustrarea prin desen a unei scene
de familie
- Joc de rol: ”La masă”, ”La
bucătărie”.
4. Sărbătorile 3.1 -precizarea si formularea de mesaje 3 XI-XIII

iernii 3.2 transmise de imagini;
3.3 -crearea unui dialog pe o temă dată:
3.4 ”De vorbă cu Mos Nicolae”,” Bine
3.5 ai venit, Mos Crăciun!”;
-Locul 3.7 - formularea de răspunsuri la
nasterii mele 3.8 întrebările ce vizează informaţiile
...cu traditii 3.9 esenţiale sau de detaliu ce se
si obiceiuri 3.11 desprind din mesajul audiat;
- alcătuirea de propoziţii şi dialoguri
-”O după imagini.
întâmplare” -povestirea unor fapte şi întâmplări,
după benzi desenate sau după
ilustraţii care reliefează
comportamentul în diverse situaţii;
- exerciţii de adaptare a vorbirii în
-Asa DA, funcţie de partenerul de dialog
asa NU! -desenarea unui tablou ce include
obiceiuri si tradiții de iarnă
- exersarea acordului sau a
dezacordului în legatură cu o
situatie data
! - iniţierea unor dialoguri despre
întâmplări şi fapte din viaţa
proprie, despre comportarea
civilizată
- Joc de rol: ”Mos Crăciun si
98
spiridusii”
Povestitorul SEMESTRUL AL II-LEA

copiilor - prezentarea unor lecturi individuale
3.2 suplimentare despre Ion Creangă;
5. -Ion 3.3 - exprimarea propriilor opinii,
Creangă– 3.4 gânduri, sentimente în legătură cu
prietenul 3.5 viata si opera literară a scriitorului 3 XIV-XVI
din 3.6 - întrebări şi răspunsuri despre
copilărie 3.7 marele scriitor;
3.8. - exerciţii de povestire orală a unor
-Vizită 3.11 fapte, întâmplări ;
imaginară - formularea de răspunsuri la
la întrebările ce vizează informaţiile
Humulesti esenţiale ce se desprind din textul
audiat;
- rezolvarea unor sarcini în grupe
-De vorbă mici de lucru;
cu Ion - interpretarea corectă a unor mesaje
Creangă transmise de imagini;
- crearea unui dialog pe o temă dată:
” Interviu cu Ion Creangă”
6. Cine ai vrea 3.2 - vizionarea filmelor de desene 4 XVII-XX
să fii? 3.3 animate sau artistice: ”Amintiri din
-Personajul 3.4 copilărie”, ”Harap-Alb”, ”Veronica”,
preferat 3.5 ” Cenusăreasa”;
3.6 - exprimarea propriei păreri în
3.8 legătură cu faptele prezentate în filme;
3.11 - construirea de dialoguri în situaţii
concrete sau imaginare;
- activizarea şi îmbogăţirea
-”O poveste vocabularului;
încurcată” -crearea unei povesti având personaje
din toate filmele vizionate
-”Cel mai - exprimarea propriilor opinii, gânduri,
bun sentimente în legătură cu faptele şi
povestitor” acţiunile personajelor prezentate în
filmele vizionate;
- povestirea orală a unor fapte,
întâmplări din prezentarile date;
- întrebări şi răspunsuri despre anumite
situaţii prezentate
-”Cel mai -crearea unui dialog pe o temă dată:
reusit ”Nică si pupăza”, Harap-Alb si
poster” Spânul”, ”Veronica si Motanul
Dănilă”, etc;
-realizarea unor afişe, postere, care să
comunice informaţii prin imagini
sugestive;
99
7. Bucuriile 3.1 -oferirea unor informaţii despre schimbările 4 XXI-
primăverii 3.2 naturii în anotimpul primăvara XXIV
3.5 -identificarea caracteristicilor
-”Primăvara” 3.6 anotimpului primăvara
3.8 - să răspundă la întrebări/să formuleze
-”Stii să 3.10 întrebări pe baza imaginilor
răspunzi?” 3.11 -crearea unor poveşti sau
povestiri pe această temă
-”Cel mai -ilustrarea prin desen, a
bun scriitor” elementelor specifice anotimpului
primăvara
-jocuri de rol: ”Cucul si
rândunica”,”Ghiocelul si
-”Actorii” laleaua”
8. Sănătatea - 3 XXV-
cea mai de XXVII
pret 3.1 -oferirea unor informaţii despre regulile de
comoară! 3.2 păstrare a sănătăţii
3.4
-Prospectul 3.5 - reguli de citire si respectare a unui
3.6 prospect
-Să ne 3.7 - construirea de dialoguri în situaţii
protejăm! 3.8 concrete – „La doctor”, ”La spital”
3.9
3.10 - exersarea acordului sau a dezacordului
-Asa DA, asa 3.11 în legătură cu un fapt petrecut din cauza
NU! nerespectării regulilor de igienă
personală
-prezentare PowerPoint pe tema: ”Cum să
ne hrănim sănătos”
-”Cel mai -ilustrarea unei scene pe această temă
reusit poster”
- joc de rol: ”La Dispensar”, ”Doctorul si
pacientul”
100
9. Recunoaște 3.1 - comunicare orală dupa imagini şi întrebări 3 XXVIII
meseria! 3.2 -iniţierea, menţinerea sau -XXX
3.5 încheierea unui schimb verbal
-”Ghici ce este?” 3.6 -identificarea caracteristicilor
3.7 anumitor meserii
3.8 - exerciţii de povestire orală a unor fapte,
3.9 întâmplări ;
-Ce-as dori să fiu! 3.10
3.11 -ilustrarea meseriei preferate
-”Povestea mea
din viitor” -jocuri de rol: ”Șoferul si mecanicul”,
”Doctorul si pacientul”, ”Elevul si
profesorul”, ”Vânzătorul si
cumpărătorul”
10. Să iubim si să 3.1 - întrebări şi răspunsuri despre modul cum 5 XXXI-

ocrotim natura! 3.2 se protejează si se îngrijesc plantele XXXV
3.5
- Floarea mea 3.6 - construirea de dialoguri în situaţii
preferată 3.8 concrete
3.9
3.10 - exersarea acordului sau a dezacordului
3.11 în legătură cu o situaţie creată
-Asa Da, asa NU! - activizarea şi îmbogăţirea vocabularului;
-Cel mai frumos -ilustrare prin desen a unui parc

parc!
-joc de rol
Recapitulare finală
101
LECTURĂ
SEMESTRUL I
Unitatea de învăţare:,,Lectura mea

preferată!”
Nr. ore: 3
Perioada:
Nr Demers Obs.
Detalieri de conţinut ore/ O.R. Activităţi de învăţare didactic/ Evaluare
Data Resurse
Scriitorul - exprimarea propriilor opinii, -Rechizite Probă orală
clasei 3.1 gânduri, sentimente în legătură cu -Fişe de lucru; Observare
3.2 lecturile citite -Creioane sistematică
1 3.4. - diferenţierea cărţilor după colorate;
3.7 utilitatea lor; -Carioci;
3.8 - exercitii de utilizare a formulelor -Activitate
3.11 de salut, prezentare, permisiune, frontală;
-Dialogurile solicitare; -Activitate
scolarilor 1 - exercitii de determinare a individuală;
volumului vocabularului -Conversaţia
- exercitii de iniţiere a unor -Exerciţiul;
1 dialoguri despre activităţi -Joc;
-Biblioteca din viitor desfăşurate la bibliotecă;
- exercitii de integrare în enunţuri
a unui cuvânt cunoscut;
- exercitii de menţinere şi încheiere
 Probă pentru a unui dialog cu persoane diferite;
determinarea - jocuri de rol de tipul emiţător-
volumului receptor pentru exprimarea
vocabularului actelor de vorbire
- realizarea unor afişe, postere, care
să comunice informaţii despre
cum ar vrea să arate o bibliotecă a
viitorului
- test de cunoştinţe şi lărgirea
vocabularului - test de cunoştinţe
şi lărgirea vocabularului
102
Unitatea de învăţare:,,La cinema”
Nr. ore: 3
Perioada:
Nr Demers Obs.
Detalieri de
ore/ O.R. Activităţi de învăţare didactic/ Evaluare
conţinut
Data Resurse
- exercitii de menţinere şi încheiere a -Rechizi Probă orală
3.1 unui dialog cu diferite persoane de la Observare
-Filmul meu 3.2 cinematograf -Prezentare sistematică
preferat 1 3.4 PowerPoint
3.7 - exercitii de utilizare a unor formule de
3.8 salut, prezentare, permisiune, solicitare; -Fişe de lucru;
3.11
-”Cine stie, - exercitii de formulare formulare de -Creioane
câstigă! 1 întrebări pentru răspunsuri date; colorate;
-Carioci;
- exercitii de formulare de mesaje;
1 -Activitate
- realizarea unor afişe, postere, care să frontală;
”Ce rol comunice informaţii prin imagini -Activitate
ti-ar plăcea?” sugestive individuală;
-Conversaţia
joc de rol : „La cinema” -Brainstorming
 Probă -Exerciţiul;
pentru -Joc;
determinarea -Turul galeriei
volumului
vocabularului
103
Unitatea de învăţare:,,Universul familiei”
Nr. ore: 4
Perioada:
Nr Demers Obs.
Detalieri de
conţinut
Data Resurse
-Cine sunt? - prezentarea unor informaţii despre -Rechizite Probă orală
3.1 identitatea proprie sau despre -Planșă: Observare
3.2 identitatea persoanelor cunoscute Familia sistematică
1 3.3 -Fişe de lucru;
3.4 - exerciții de identificare a unei -Creioane
3.5 persoane din rândul membrilor colorate;
1 3.7 familiei și a rolului pe care-l -Carioci;
-Asa DA, asa NU! 3.8 îndeplinește -Activitate
- exercitii de construire a unor frontală;
dialoguri în situaţii concrete - în -Activitate
-Familia mea familie individuală;
1 - exercitii de exersare a acordului sau -Conversaţia
a dezacordului în legătură cu un fapt -Exerciţiul;
petrecut în familie -Joc;
- exerciții de integrare în propoziții a -Cubul;
cuvintelor: mama, tata, bunicii, frații, -Turul galeriei;
-Tu povestesti, noi surorile, respect, înțelegere -Bulgărele de
ascultăm” -testul de cunoaştere prin desen zăpadă;
„Familia” -Brainstorming
 Proba de 1 - exerciţii pentru determinarea
integrare în volumului vocabularului: „Cine ştie
enunţuri a unor mai multe cuvinte?”
cuvinte cunoscute - Joc de rol
104
Unitatea de învăţare:,,Sărbătorile iernii”
Nr. ore: 3
Perioada:
Nr Demers Obs.
Detalieri de
conţinut
Data Resurse
3.1 Probă orală
3.2 -exercitii de precizare si formulare de -Planșă Observare
Locul nasterii 3.3 mesaje transmise de imagini; -Creioane sistematică
mele ...cu traditii 1 3.4 -exercitii de creare a unei povestiri pe o colorate;
si obiceiuri 3.5 temă dată: ”De vorbă cu Mos -Carioci;
3.7 Nicolae”,” Bine ai venit, Mos -Fişe de lucru;
”O întâmplare” 1 3.8 Crăciun!”; -Prezentare
3.9 - exercitii de formulare de răspunsuri PowerPoint
3.11 la întrebările ce vizează informaţiile
esenţiale sau de detaliu ce se desprind -Activitate
dintr-un mesaj; frontală;
Asa DA, asa NU! 1 - exercitii de alcătuire de propoziţii şi -Activitate
dialoguri după imagini; individuală;
- exercitii de exersare a acordului sau -Conversaţia
a dezacordului în legatură cu o -Exerciţiul;
situatie dată -Joc;
 Proba de -exercitii de povestire a unor fapte şi

integrare în întâmplări, după benzi desenate sau -Bulgărele de
enunţuri a unor după ilustraţii care reliefează zăpadă;
cuvinte cunoscute comportamentul în diverse situaţii; -Cubul;
- exerciţii de adaptare a vorbirii în -Turul galeriei
funcţie de partenerul de dialog
-exercitii de desenare a unui tablou ce
include obiceiuri si tradiții de iarnă;
- exercitii de iniţiere a unor dialoguri
despre întâmplări şi fapte din viaţa
proprie, despre comportarea
civilizată
- Joc de rol: ”Moş Crăciun şi
spiriduşii!”
105
SEMESTRUL al II-lea
Unitatea de învăţare: ,,Povestitorul copiilor”
Nr. ore: 3
Perioada:
Nr Demers Obs.
Detalieri de
conţinut
Data Resurse
-Ion Creangă– - prezentarea unor lecturi individuale Probă orală
prietenul din 3.2 suplimentare despre Ion Creangă; -Creioane Observare
copilărie 3.3 - exercitii de exprimare a propriilor colorate; sistematică
1 3.4 opinii, gânduri, sentimente în -Carioci;
Vizită imaginară 3.5 legătură cu viata si opera literară a -Fişe de lucru;
la Humuleşti 3.6 scriitorului -Poezii
1 3.7 - exercitii de formulare de întrebări şi reprezentative
3.8. răspunsuri despre marele povestitor;
-De vorbă cu Ion 3.11 - exercitii de formulare de răspunsuri -Bulgărele de
Creangă la întrebările ce vizează informaţiile zăpadă;
esenţiale ce se desprind din textul -Cubul;
1 audiat;
- exercitii de rezolvare a unor sarcini -Activitate
în grupe mici de lucru; frontală;
- exercitii de interpretare corectă a -Activitate
unor mesaje transmise de imagini; individuală;
- exercitii de creare a unui dialog pe o -Conversaţia
temă dată: ” Interviu cu Ion -Exerciţiul;
Creangă” -Joc;
 Proba de - exerciţii pentru determinarea
integrare în volumului vocabularului: „Cine ştie
enunţuri a unor mai multe cuvinte despre Ion
cuvinte cunoscute Creangă?”
106
Unitatea de învăţare:,,Cine ai vrea să fii?”
Nr. ore: 4
Perioada:
Nr Demers Obs.
Detalieri de O.
ore/ Activităţi de învăţare didactic/ Evaluare
conţinut R.
Data Resurse
Personajul 3.2 - vizionarea filmelor de desene animate Probă orală
preferat 3.3 sau artistice: ”Amintiri din copilărie”, -Creioane Observare
3.4 ”Harap-Alb”, ”Veronica”, ” colorate; sistematică
1 3.5 Cenusăreasa”; -Carioci;
3.6 - exercitii de exprimare a propriei -Fişe de lucru;
3.8 păreri în legătură cu faptele prezentate -Planșă
1 3.1 în filme; reprezentativă
1 - exercitii de construire de dialoguri în
”O poveste situaţii concrete sau imaginare; -Activitate
încurcată” - exercitii de activizare şi îmbogăţire a frontală;
vocabularului; -Activitate
1 -crearea unei povesti având personajele individuală;
din filmele vizionate -Conversaţia
- exercitii de iniţiere a unui dialog -Exerciţiul;
despre o situație conflictuală din cadrul -Joc;
unui film vizionat
”Cel mai bun
povestitor” 1 -exercitii de exprimare a propriilor -Brainstorming
opinii, gânduri, sentimente în legătură -Cubul
cu faptele şi acţiunile personajelor -Sinelg
prezentate în filmele vizionate;
- exercitii de povestire orală a unor Turul galeriei
fapte, întâmplări din prezentările date;
- exercitii de formulare de întrebări şi
răspunsuri despre anumite situaţii
”Cel mai reuşit prezentate
poster” -exercitii de creare a unui dialog pe o
temă dată: ”Nică si pupăza”, Harap-
Alb si Spânul”, ”Veronica şi Motanul
Dănilă”;
-realizarea unor afişe, postere, care să
comunice informaţii prin imagini
sugestive;
107
Unitatea de învăţare:,,Bucuriile primăverii!”
Nr. ore: 4
Perioada:
Nr Demers Obs.
Detalieri de didactic/
ore/ O.R. Activităţi de învăţare Evaluare
conţinut Resurse
Data
3.1 -oferirea unor informaţii despre -Creioane Probă orală
3.2 schimbările naturii în anotimpul colorate; Observare
”Primăvara” 3.5 primăvara într-o prezentare PowerPoint -Carioci; sistematică
1 3.6 -exercitii de identificare a -Fişe de lucru;
3.8 caracteristicilor anotimpului primăvara -Prezentare
3.11 - exercitii de formulare de întrebări si PowerPoint
”Stii să 1 răspunsuri pe baza imaginilor -Planșă
răspunzi?” -exercitii de creare a unor poveşti sau reprezentativă
povestiri pe această temă -Activitate
-exercitii de ilustrare prin desen, a frontală;
elementelor specifice anotimpului -Activitate
”Cel mai bun 1 primăvara individuală;
scriitor” -jocuri de rol: ”Cucul si -Conversaţia
rândunica”, ”Ghiocelul si -”Ciorchinele”
laleaua”” -Exerciţiul;
1 -Cubul
”Actorii” -Sinelg
-ilustrarea prin desen a unui ghiocel Turul galeriei
-Joc;
108
Unitatea de învăţare:,,Sănătatea-cea mai de pret comoară!”
Nr. ore: 3
Perioada:
Nr Demers Obs.
conţinut Resurse
Data
Să ne protejăm! Probă orală
3.1 -oferirea unor informaţii despre regulile -Creioane Observare
3.2 de păstrare a sănătăţii colorate; sistematică
Prospectul 1 3.4 -exercitii de citire si respectare a -Carioci;
3.5 regulilor unui prospect -Fişe de lucru;
3.6
1 3.7 - exerciții de construire de dialoguri
3.8 în situaţii concrete – „La doctor” -Planșă
3.11 reprezentativă
- exercitii de exersare a acordului sau
Asa DA, asa NU! a dezacordului în legătură cu un fapt -Activitate
1 petrecut din cauza nerespectării frontală;
regulilor de igienă personală -Activitate
individuală;
-prezentare PowerPoint pe tema: ”Cum -Cubul,
să ne hrănim sănătos” -Ciorchinele
-ilustrarea unei scene pe această temă Problematizarea
-Conversaţia
”Cel mai reusit - joc de rol: ”La Dispensar”, -Exerciţiul;
poster” ”Doctorul si pacientul” -Joc;
- exerciții de ilustrare prin desen a unei -Turul galeriei
scene pe această temă
109
Unitatea de învăţare:,,Recunoaște meseria !”
Nr. ore: 3
Perioada:
Nr Demers Obs.
conţinut Resurse
Data
3.1 Probă orală
3.2 Observare
3.3 - exerciții de comunicare orală după -Planșă sistematică
”Ghici ce este?” 1 3.5 imagini şi întrebări; reprezentativă
3.6 -Creioane
3.7 - exerciții de identificare a colorate;
1 3.8 caracteristicilor anumitor meserii; -Carioci;
3.9 -Fişe de lucru;
3.10
3.11 - exerciții de iniţiere, menținere sau -Activitate
încheiere a unui schimb verbal; frontală;
Ce-as dori să fiu! 1 -Metoda
”Ciorchinele”
- exercitii de completare a unor -Activitate
formulări lacunare individuală;
-Conversaţia
-exercitii de integrare în enunţuri a -Exerciţiul;
unui cuvânt cunoscut; -Joc;
”Povestea mea din

viitor” - exerciții de ilustrare prin desen a
meseriei preferate; -Turul galeriei
-jocuri de rol: ”Șoferul si mecanicul”,

”Doctorul si pacientul”, ”Elevul si
profesorul”, ”Vânzătorul si
cumpărătorul”
”
110
Unitatea de învăţare:,,Să iubim si să
ocrotim natura! ”
Nr. ore: 5
Perioada:
Nr Demers Obs.
conţinut Resurse
Data
3.1 Probă orală
- Floarea mea 3.2 - întrebări şi răspunsuri despre modul -Creioane Observare
preferată 3.5 cum se protejează si se îngrijesc colorate; sistematică
1 3.6 plantele -Carioci;
3.8 - prezentare PowerPoint despre -Fişe de lucru;
3.9 rezervatiile naturale din România -Planșă
1 3.10 reprezentativă
3.11 - exercitii de construire de dialoguri
în situaţii concrete -Activitate
frontală;
-Activitate
-Asa DA, asa NU! 1 - exercitii de exersare a acordului sau individuală;
a dezacordului în legătură cu o -Conversaţia;
situaţie creată: o floare neîngrijită, Problematizarea
un ghiveci spart, o plantă ruptă etc. -Exerciţiul;
-Joc;
- exercitii de completare a unor
formulări lacunare
- exerciții de ilustrare prin desen a unui

-Cel mai frumos 1 parc
parc!
1
Recapitulare finală
111
NR. ORE : 4 (3 ore trunchi comun+1 oră extindere)
MANUALUL UTILIZAT : „ Matematică”
AUTORI : Aurel Maior, Angelica Călugăriţa, Elena Maior
EDITURA : Aramis, Bucureşti, 2006
SEMESTRUL I 13 x 4 = 52 ore
TOTAL : 140 ore
112
MATEMATICĂ

Nr. 3919 / 20.04.2005
Bucureşti, 2005
113
NOTĂ DE PREZENTARE
În cadrul procesul de reformă a învăţământului, analiza şi evaluarea curriculumului ca document de

politică educaţională este o etapa necesară. Rezultatele semnificative rezultate în urma acestei evaluări sunt
corelate cu elemente de politică educaţională, cu realitatea educaţională a şcolii, cu evaluarea şcolară şi cu
elemente semnificative ale realităţilor sociale, constituind elementele de ordin conceptual şi operaţional
care ghidează revizuirea programelor şcolare.
Procesul de revizuire curriculară a început cu clasele primare şi s-a concretizat în
noi programe la toate disciplinele de învăţământ. În anul 2003 au fost revizuite
programele şcolare pentru clasele I şi a II-a4, în anul 2004 cu programa clasei a III-a5. Revizuirea
curentă a curriculumului naţional, pe segmentul învăţământului primar, se finalizează cu prezenta programă
pentru clasa a IV-a, care stabileşte şi standardele curriculare de performanţă ale disciplinei Matematică la
finele acestei etape a şcolarităţii obligatorii.
Adresându-se elevilor care au intrat în clasa I la vârsta de 6/7 ani, programele şcolare revizuite doresc
să răspundă nevoilor de adaptare în ceea ce priveşte învăţarea, prin modificări şi corelări în sistemul
obiectivelor şi în structura conţinuturilor învăţării pentru întreg ciclul primar, configurând implicit modelul
disciplinar al disciplinei Matematică pentru ciclul primar.
Prin structura şi conţinutul său, prezenta programă şcolară de Matematică dirijează modul în care
trebuie să se producă învăţarea întrucât:
- accentuează caracterul explorativ-investigativ al învăţării matematicii – prin dezvoltarea
sistemului de obiective ale obiectivului cadru 2, pentru a asigura cunoaşterea
şi utilizarea conceptelor matematice numai în relaţie cu dezvoltarea
capacităţilor de explorare, investigare şi rezolvare de probleme;
- accentuează valoarea formativă a contextelor problematice în care trebuie să se producă
învăţarea – prin descrierea, pentru fiecare obiectiv de referinţă, a unui set
bogat de activităţi de învăţare adecvate temelor de conţinut ale programei, oferind
astfel o perspectivă didactică coerentă asupra modului în care trebuie să se
producă învăţarea;
- realizează o reală raţionalizare a conţinuturilor pentru disciplina Matematică la nivelul anului
de studiu dar şi pe ansamblul învăţământul primar, prin reeşalonarea
conţinuturilor pe clase şi prin modificări în definirea standardelor curriculare
de performanţă.
În acord cu finalităţile învăţământului primar în ansamblul său şi cu finalităţile disciplinei, programa
disciplinei Matematică pentru clasa a IV-a continuă şi accentuează schimbări enunţate în programele
anterioare în ceea ce priveşte învăţarea şi modul de abordare a conţinuturilor. În ansamblul său, programa
oferă cadrelor didactice sugestii adecvate pentru organizarea unui demers didactic centrat pe dezvoltarea
competenţelor de cunoaştere prin recurgere la modele concrete, folosirea unor metode care să favorizeze
relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii şi învăţarea prin efort propui dirijat, adaptat nevoilor
individuale ale fiecărui elev care să stimuleze atitudinea de colaborare, interesul şi motivaţia pentru
aplicarea matematicii în contexte variate.
4
ANEXA 5 OMECT NR. 4686/05.08.2003 ; ANEXA 3 OMEC nr. 5198 / 01.01.2004
114
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în
contexte variate
I. OBIECTIVE CADRU
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


La sfârşitul clasei a IV-a Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
elevul va fi capabil:
1.1. să înţeleagă şi să utilizezereprezentarea numerelor punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a
sistemul poziţional de cifrelor. Trecerea de la o formă de reprezentare la alta;
formare a numerelor numărarea cu start şi pas daţi, crescător şi descrescător, cu şi fără sprijin în
naturale obiecte sau desene. Gruparea şi regruparea obiectelor sau desenelor în funcţie
de pasul numărării;
scrierea unui număr ca o sumă de produse în care unul din factori este 10, 100,
1 000, ş.a.m.d.;
jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100, 1 000 se
înlocuiesc cu un alt obiect;
scrierea unor numere cu cifre romane;
1.2. să scrie, să citească, să reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor
compare, să estimeze şi să studiate;
ordoneze numere naturale ordonarea numerelor utilizând modele semnificative (axa
numerelor, figuri geometrice de poziţionare, numărătoare
poziţională, etc.);
estimarea numerelor prin rotunjire la ordinul miilor, sutelor,
zecilor;
compararea numerelor prin rotunjire;
scrierea numerelor utilizând scrierea cu cifre romane;
scrierea în forme echivalente a numerelor naturale;
1.3 să utilizeze numere introducerea intuitivă (prin desene: decupare, haşurare,
fracţionare pentru a colorare) a noţiunii de fracţie;
exprima subdiviziuni ale scrierea şi citirea unei fracţii;
întregului compararea şi ordonarea fracţiilor, utilizând cât mai multe
metode;
exerciţii practice de obţinere a unor fracţii echivalente (“egale”) cu fracţii date
şi scrierea şirului de egalităţi; se va realiza corelarea cu activităţile de la
educaţie tehnologică;
scrierea întregului sub forma unor fracţii echivalente;
1.4. să efectueze operaţii de calcularea sumei (diferenţei) a două cu fracţii acelaşi numitor;
adunare şi scădere cu scrierea unei fracţii ca sumă de două fracţii cu acelaşi numitor;
numere fracţionare calcularea sumei şi a diferenţei a două fracţii apelând la diferite suporturi
intuitive;
1.5. să efectueze operaţii de exerciţii de calcul cu numere naturale, urmărind respectarea ordinii efectuării
adunare, şi scădere a operaţiilor şi folosirea corectă a parantezelor;
115
numerelor naturale cu exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor;
utilizarea algoritmilor de exerciţii semnificative, care să scoată în evidenţă avantajele folosirii
calcul şi a proprietăţilor proprietăţilor operaţiilor cu numere; exerciţii care să evidenţieze faptul că
operaţiilor scăderea şi împărţirea nu sunt comutative şi nici asociative;
folosirea proprietăţilor operaţiilor pentru efectuarea unor calcule
rapide;
observarea legăturilor între operaţiile cu numere naturale; efectuarea probei;
efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult două cifre
pe principiul “preluării ştafetei”, implicând majoritatea elevilor clasei;
1.6. să efectueze operaţii efectuarea de înmulţiri şi împărţirii în contexte numerice variate;
de înmulţire şi utilizarea proprietăţilor şi a împărţirii prin cuprindere în efectuarea
împărţire cu rest a operaţiilor de înmulţire şi împărţire;
numerelor naturale, verificarea corectitudinii calculelor efectuate utilizând proprietăţi
utilizând proprietăţile ale operaţiilor, împărţirea prin cuprindere, scăderea repetată.
operaţiilor şi
algoritmii de calcul
1.7. 
1.8. 
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de

probleme
2.1. să observe şi să descrie -decuparea unor figuri desenate;
proprietăţi simple ale -identificarea formelor plane şi a formelor spaţiale pe modele
formelor plane şi spaţiale şi fizice, desene sugestive şi în mediul înconjurător;
să recunoască proprietăţi -recunoaşterea formelor învăţate la obiectele din
simple de simetrie ale unor mediul apropiat;
desene -desenarea formelor plane cu şablon, instrumente sau/şi cu mâna
liberă;
sortarea obiectelor, figurilor plane şi spaţiale după forma lor şi după
criterii date;
-identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
desenarea unor modele geometrice simple utilizând simetria şi
translaţia;
-identificarea şi numirea elementelor constitutive ale figurilor
geometrice plane;
-reprezentarea figurilor geometrice plane prin desen şi
notarea lor;
-determinarea şi reprezentarea prin desen a diferitelor axe de
simetrie ale unei figuri geometric plane;
-verificarea corectitudinii determinării axelor de simetrie prin
suprapunerea (practică) a celor două părţi simetrice;
-desfăşurarea paralelipipedului dreptunghic şi a cubului (se va
realiza efectiv pentru corpuri construite din carton);
-asamblarea cubului şi a paralelipipedului dreptunghic;
2.2. să descopere, să recunoască -completarea unor şiruri de simboluri, desene sau de numere
şi să utilizeze în contexte ordonate după o anumită regulă;
variate corespondenţe -crearea de şiruri pe baza unor reguli date;
simple şi succesiuni de -exerciţii de adunare şi de înmulţire cu acelaşi număr;
obiecte sau numere asociate -exerciţii de găsire a regulii pentru corespondenţe de tip aditiv şi
după reguli date multiplicativ;
-găsirea elementelor celei de a doua mulţimi, fiind date elementele
primei mulţimi şi regula de corespondenţă;
-găsirea elementelor primei mulţimi fiind date regula de
corespondenţă şi elementele celei de a doua mulţimi;
116
2.3. să estimeze ordinul de -utilizarea axei numerelor pentru a preciza dacă un număr este
mărime al rezultatului unui “mai îndepărtat” sau “mai apropiat” de un altul;
exerciţiu cu cel mult două -estimarea rezultatului operaţiilor utilizând
operaţii prin rotunjirea aproximarea convenabilă a numerelor cu care se
numerelor pentru a limita operează şi tehnicile de calcul mintal;
erorile de calcul -conştientizarea erorilor posibile prin propunerea unor exerciţii şi
probleme cu erori tipice, uşor de observat şi cu un anumit grad de
relevanţă (de exemplu: produsul a două numere naturale nenule nu
poate fi mai mic decât unul dintre numere);
-aprecierea dimensiunilor, distanţei, capacităţii, masei unor obiecte
şi verificarea estimărilor făcute prin calcule;
2.4. să exploreze modalităţi -explorarea sistematică a posibilităţilor de descompunere a numerelor
variate de a compune şi naturale pe baza operaţiilor de adunare, scădere, înmulţire, împărţire (cu
descompune numere şi fără sprijin concret);
naturale -descompuneri echivalente ale aceluiaşi număr;
-exerciţii de descompunere utilizând scrierea zecimală a
numerelor naturale;
-identificarea sau crearea de scheme pentru descompuneri
echivalente ale unui număr. Utilizarea acestor scheme pentru calcule
mintale;
-identificarea şi aplicarea unor reguli şi scheme pentru efectuarea
adunărilor, scăderilor, înmulţirilor şi împărţirilor;
-utilizarea monedelor şi a bancnotelor pentru a obţine
descompuneri de numere;
2.5. să exploreze modalităţi de -exerciţii de descompunere a unui număr în sumă de
efectuare a înmulţirii şi sute, zeci şi unităţi;
împărţirii utilizând -efectuarea unor înmulţiri utilizând distributivitatea înmulţirii faţă de
modalităţi variate de lucru adunare;
-recunoaşterea relaţiei între înmulţirea unui număr cu o sumă şi
algoritmul de efectuare a înmulţirii cu un număr de două cifre;
-identificarea semnificaţiei produselor parţiale în relaţie cu proprietăţi ale
înmulţirii;
-recunoaşterea unor situaţii practice în care se aplică împărţirea prin
cuprindere;
-utilizarea împărţirii prin cuprindere în efectuarea împărţirii cu rest;
2.6. să rezolve, să compună -recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun
probleme şi să utilizeze efectuarea unor operaţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire
semnificaţia operaţiilor (“cu atât mai mult”, ”cu atât mai puţin”, ”de atâtea ori mai mult”,
aritmetice în rezolvarea ”de atâtea ori mai puţin”, “sunt n obiecte, câte p pe fiecare rând”,
unor situaţii problemă ”Se distribuie în mod egal n obiecte la p persoane” etc.);
-transpunerea unei situaţii problemă, în limbaj matematic,
înlocuind numere necunoscute cu simboluri;
-analiza unor probleme de tipul menţionat: identificarea datelor şi a
necunoscutelor; identificarea operaţiilor prin care se ajunge la
rezolvare, identificarea tipului problemei (a formulei);
-crearea şi alcătuire de probleme cu condiţii date;
-formularea de probleme cu text, pe baza unor scheme, modele,
reguli date;
-compunerea de probleme utilizând tehnici variate: cu sprijin
concret în obiecte pornind de la numere date; fără sprijin;
-compunerea de probleme pornind de la exerciţii şi invers;
transformarea problemelor în exerciţii;
-compunerea de probleme de către elevi pentru colegii lor;
-compunerea de probleme cu text pornind de la expresii simbolice
(a+b=x, a-b=x, etc.);
-analiza părţilor componente ale unei probleme;
-schimbarea componentelor unei probleme fără ca tipul de
117
problemă să se schimbe;
-transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere şi
invers, a celor de înmulţire în probleme de împărţire şi invers;
-schimbarea numerelor într-o problemă dată, cu
păstrarea tematicii;
-transformarea problemelor păstrând numerele neschimbate;
-analiza cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice, inclusiv a
celor derutante;
2.7. să folosească simboluri -reprezentarea datelor cunoscute ale unei probleme utilizând
pentru a pune în evidenţă modalităţi variate de reprezentare;
numere necunoscute în -exerciţii de relaţionare a unor modalităţi de reprezentare a datelor
rezolvarea de probleme cu forme de reprezentare a acestora,
-exerciţii variate care solicită aflarea unui număr necunoscut notat
în diverse moduri;
-rezolvarea unor ecuaţii şi inecuaţii folosind: metoda încercare-
eroare; proba operaţiilor; metoda figurativă; metoda balanţei;
2.8. să utilizeze instrumente şi -ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea, grosimea,
unităţile de măsură standard masa sau volumul lor;
şi nonstandard pentru -efectuarea de măsurători, aproximarea rezultatelor măsurării
lungime, capacitate, masă, consemnarea rezultatelor;
suprafaţă, timp şi unităţile -utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură potrivite
monetare în situaţii variate pentru efectuarea unor măsurători;
-citirea rezultatelor măsurării cu diverse instrumente; asocierea
rezultatului cu mărimea care a fost măsurată, aproximarea prin
rotunjire a rezultatelor obţinute prin măsurare;
-determinarea perimetrelor poligoanelor prin măsurare şi calcul;
-plasarea în timp a unor evenimente;
-ordonarea unor imagini în funcţie de succesiunea derulării lor în
timp;
-citirea ceasului; reprezentarea pe un ceas model a diverse ore;
-înregistrarea activităţilor desfăşurate într-un interval de timp;
-recunoaşterea valorii monedelor şi a bancnotelor;
-schimburi echivalente cu sume de bani; compararea
sumelor de bani;
-compuneri şi rezolvări de probleme pe baza datelor colectate în
urma măsurărilor;
2.9. să colecteze date, să le -colectarea şi prelucrarea datelor culese;
organizeze în tabele, să le -reprezentarea datelor prin tabele şi diagrame simple;
sorteze şi clasifice pe baza -prelucrarea datelor prin sortare după criterii date, prin numărare
unor criterii date şi să ofere sau utilizând informaţiile din tabele;
interpretări elementare ale -interpretarea datelor prin compararea numerelor implicate,
lor găsirea de asemănări şi deosebiri, extragerea unor informaţii
particulare semnificative;
-generarea de exemple care să ilustreze evenimente sigure, posibile
sau imposibile;
-ordonarea evenimentelor din cotidian pe o scală a preferinţelor
-formulări şi rezolvări de probleme pe baza datelor colectate în
urma măsurătorilor;
-rezolvări şi compuneri de probleme care implică utilizarea
măsurilor unor mărimi;
2.10. să aprecieze valoarea de -verificarea validităţii unor afirmaţii generale in cazuri
adevăr a unei afirmaţii şi să particulare;
cunoască sensul implicaţiei -exemplificarea şi exprimarea relaţiilor cauzale;
“dacă-atunci” pentru -recunoaşterea şi utilizarea operatorilor logici “şi”, “sau”, “nu”, a
exemple simple, expresiilor “cel mult”, “cel puţin” în cât mai multe situaţii;
eventual din cotidian -estimarea şi justificarea probabilităţii producerii unui
eveniment;
118
-formularea unor predicţii bazate pe experienţă;
-deducerea unor consecinţe posibile (previzibile) ce decurg dintr-un
set de ipoteze sau din efectuarea unui experiment (fără a folosi
această terminologie şi utilizând exemple simple);
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul

matematic
3.1 să exprime pe baza unui -utilizarea metodelor de analiză sintetică şi analitică pentru a
plan simplu de idei, oral sau descrie demersul de rezolvare a unei probleme;
în scris, demersul parcurs în -utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi
rezolvarea unei probleme paşii de rezolvare a unei probleme.
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea

matematicii în contexte variate
4.1. să manifeste interes pentru -transpunerea unui context problematic în problemă sau exerciţiu;
analiza şi rezolvarea unor -imaginarea unui context problematic pornind de la un exerciţiu
probleme practice prin dat;
metode matematice
4.2. să depăşească blocaje în -compararea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii
rezolvarea de probleme, să problemă;
caute prin încercare-eroare -argumentarea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii
noi căi de rezolvare problemă;
-stimularea creşterii treptate a vitezei de operare cu numere prin
propunerea de competiţii între elevi şi prin probe date într-un
interval de timp precizat iniţial;
-jocuri cu exerciţii - competiţie în care nivelul de dificultate este
variabil;
4.3. să manifeste disponibilitate -discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor găsite pentru
pentru a învăţa de la alţii şi rezolvarea unor exerciţii sau probleme,
a-i ajuta pe ceilalţi în -exerciţii - joc în grup;
rezolvarea de probleme -competiţii de grup.
B. CONŢINUTURlLE ÎNVĂŢĂRII
Numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 000

 Numerele naturale: scriere, citire, formare, clase (unităţi, mii, milioane), comparare, ordonare,
rotunjire.
 Sistemul de numeraţie poziţional: scrierea numerelor în formă zecimală (sumă de produse cu
un factor 10, 100, 1000, etc.); înmulţirea cu 10, 100, 1 000.
 Scrierea numerelor cu cifre romane.
Operaţii cu numere naturale
Adunarea şi scăderea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000 000
 Adunarea şi scăderea numerelor naturale fără şi cu trecere peste ordin, cu utilizarea terminologiei specifice;
119
 Evidenţierea, fără utilizarea terminologiei, unor proprietăţi ale adunării (comutativitate,
asociativitate, element neutru);
 Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ?±a=b;?±a<b, unde a şi b sunt numere mai mici
decât 1 000 000, (prin încercări, proba operaţiei, mers invers sau folosind modelul balanţei).
Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000
 Evidenţierea, fără terminologie, a unei proprietăţi a înmulţirii: înmulţirea când unul dintre factori este o sumă
(distributivitatea înmulţirii faţă de adunare);
 Înmulţirea unui număr mai mic ca 1 000 cu un număr de o cifră, cu utilizarea terminologiei
specifice;
 Înmulţirea unui număr mai mic ca 1 000 cu un număr cu un număr de două cifre, cu utilizarea terminologiei
specifice;
 Evidenţierea, fără terminologie, a unei proprietăţi a înmulţirii: înmulţirea cu mai mulţi factori (asociativitatea
înmulţirii).
 Împărţirea prin cuprindere: împărţirea cu rest, relaţia dintre deîmpărţit, împărţitor, cât,
condiţia restului;
 Împărţirea unui număr natural mai mic ca 1 000 la un număr de o cifră, cu utilizarea terminologiei specifice;
 Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul: x.a=b, x:a=b, ?a<b, ?:a<b unde a, b sunt numere
mai mici decât 1000, a0, iar b este multiplu al lui c (prin proba operaţiei, mers invers sau folosind modelul
balanţei);
 Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde şi pătrate;
 Probleme care se rezolvă prin cel mult trei operaţii de ordine diferite;
 *Probleme care se rezolvă prin mai mult de trei operaţii de ordine diferite;
 Probleme care se rezolvă prin metoda figurativă;
 Probleme care se rezolvă prin încercări;
 Probleme de estimare;
 Probleme de logica şi probabilităţi;
 Probleme de organizare a datelor în tabele.
Fracţii
 Noţiunea de fracţie, fracţii egale, reprezentări prin desene: aflarea unei fracţii dintr-un întreg;
 Compararea fracţiilor: compararea părţilor aceluiaşi întreg folosind metode diverse: numărare, măsurare, grupare;
 Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor.
Elemente intuitive de geometrie6:
 Drepte paralele şi drepte perpendiculare;
 Figuri geometrice plane:
- Observare şi descrierea unor proprietăţi simple referitoare la laturi şi unghiuri: triunghi, pătrat, dreptunghi,
romb, *paralelogram, trapez;
- Figuri geometrice care admit axe de simetrie: pătrat, dreptunghi, romb;
- Utilizarea proprietăţilor figurilor plane în calculul perimetrului unor figuri geometrice plane;
 Forme spaţiale:
- Observarea şi descrierea unor proprietăţi simple referitoare la vârfuri, laturi, feţe ale cubului,
paralelipipedului dreptunghic (cuboid), piramidei;
- Desfăşurarea cubului şi a cuboidului şi asamblarea unor desfăşurări date.
Măsurare şi măsura
 Măsurări folosind etaloane convenţionale: utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată,
cântar, balanţa, ceas.
 Unităţi de măsură:
- unităţi de măsurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii, transformări prin înmulţire şi împărţire cu 10,
100 şi 1000;
- unităţi de măsurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii, transformări prin înmulţire şi împărţire cu 10,
100 şi 1000;
- unităţi de măsurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii, transformări prin înmulţire şi împărţire cu 10,
100 şi 100;
6
La geometrie nu se vor utiliza nota?ii specifice, cu excep?ia not?rii prin litere a
segmentelor, vârfurilor unui poligon (nota?ia unghiului prin trei litere este în afara
programei).
120
- unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, secunda, ziua, săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul, mileniul;
- monede şi bancnote.
121
III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

1. Cunoaşterea şi utilizarea S1. Scrierea, citirea, compararea şi ordonarea
conceptelor specifice numerelor naturale mai mici decât 1 000 000;
matematicii
S2. Folosirea corectă a terminologiei matematice
învăţate în contexte variate;
S3. Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni
ale întregului în contexte variate;
S4. Efectuarea de opera ţii de adunare şi scădere cu
numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 000;
S5. Efectuarea de opera ţii de înmulţire şi împărţire
cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000
folosind operaţiile aritmetice învăţate;
2. Dezvoltarea capacităţilor S6. Recunoaşterea, reprezentarea şi clasificarea după

de explorare/investigare şi proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale;
rezolvare de probleme
S7. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru
formarea de şiruri;
S8. Realizarea de estimări în situaţii practice;
S9. Utilizarea unor raţionamente aritmetice în
rezolvarea unor situaţii problemă
S10. Compunerea şi rezolvarea de probleme care
presupun efectuarea a cel mult trei operaţii
S11. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi
convenţionale în contexte variate
S12. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru
măsurarea şi compararea timpului, a masei,
lungimii şi capacităţii unor obiecte
S13. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi
clasificare a datelor
3. Formarea şi dezvoltarea S14. Exprimarea orală şi scrisă, într-o

capacităţii de a comunica manieră concisă şi clară, a modului
utilizând limbajul matematic de lucru în rezolvarea de exerciţii şi
probleme
122
ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi Ştiinţe ale naturii
DISCIPLINA: Matematica
CLASA: a IV-a
CURRICULUM: EXTINS
Manual utilizat: autori: Aurel Maior, Angelica Călugăriţa, Elena Maior - editura „ARAMIS”
Nr. de ore pe săptămână: 4 ore
Nr. total de ore: 140 ore
NR. OB. REF.

CRT. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CONŢINUTURI NR. SĂPTĂMÂNA OBS.
ORE
1 2 3 4 5 6
SEMESTRUL I
1 NUMERE NATURALE 1.1  Scrierea şi citirea numerelor naturale
MAI MICI SAU EGALE 1.2  Compararea şi ordonarea numerelor
CU 1.000. 000 2.4 naturale de la 0 la 1 000 000 12 I-III
2.2  Rotunjirea numerelor naturale
 Scrierea numerelor cu cifre romane
 Recapitulare
 Evaluare
2 ADUNAREA ŞI SCĂDEREA 1.5  Adunarea fără trecere peste ordin
NUMERELOR NATURALE 2.3  Proprietăţile adunării
MAI MICI SAU EGALE CU 2.6  Scăderea fără trecere peste ordin 12 IV-VI
123
1 000 000 2.7  Adunarea cu trecere peste ordin
3.1  Scăderea cu trecere peste ordin
 Aflarea numărului necunoscut
 Recapitulare
 Evaluare
3 ÎNMULŢIREA 1.6  Înmulţirea când unul dintre factori este o
NUMERELOR 2.3 sumă
NATURALE MAI MICI 2.5  Înmulţirea unui număr de 2 cifre cu un
SAU EGALE CU 1 000 2.6 număr de o cifră
2.7  Înmulţirea unui număr de trei cifre cu un
3.1 număr de o cifră
 Înmulţirea numerelor de 2 cifre
 Înmulţirea numerelor de 3 cifre cu un 16 VII-X
număr de 2 cifre
 Înmulţirea cu mai mulţi factori
 Proprietăţile înmulţirii
 Recapitulare
 Evaluare
1.6  Împărţirea prin cuprindere: împărţirea
2.3 cu rest, relaţia dintre deîmpărţit,
2.5 împărţitor, cât, condiţia restului
ÎMPĂRŢIREA 2.6  Împărţirea unui număr de 2 cifre la un
NUMERELOR 2.7 număr de o cifră, când restul este 0
4 NATURALE MAI MICI 3.1 (zero) 12 XI-XIII
SAU EGALE CU 1 000  Împărţirea unui număr de 2 cifre la un
număr de o cifră când restul este diferit
de 0 (zero)
 Împărţirea unui număr natural de 3 cifre
la un număr de o cifră
 Aflarea numărului necunoscut
 Recapitulare
 Evaluare
124
ORDINEA EFECTUARII 1.5  Ordinea efectuării operaţiilor în
OPERATIILOR 2.6 exerciţii fără paranteze
5 2.7  Ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii 16 XIV-XVII
2.9 cu paranteze rotunde şi paranteze pătrate
2.10  Evaluare
6 PROBLEME 3.1  Probleme care se rezolvă prin cel puţin 16 XVIII-XXI

4.1 3 operaţii
4.2  Probleme care se rezolva prin încercări
4.3  Probleme de estimare
 Probleme care se rezolvă prin metoda
figurativă
 Probleme
1.3  Scrierea şi citirea fracţiilor
1.4  Fracţii egale
7 FRACŢII  Compararea fracţiilor
 Aflarea unei fracţii dintr-un întreg 12 XXII-XXIV
 Adunarea fracţiilor cu acelaşi numitor
 Scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor
 Recapitulare
 Evaluare
2.8  Unitati de măsurat lungimea. Metrul,

2.3 multiplii şi submultiplii.Transformări
2.6  Unităţi de măsurat capacitatea. Litrul,
2.7 multiplii şi submultiplii.Transformări
3.1  Unităţi de măsurat masa corpurilor.
125
8 MĂSURARE ŞI MĂSURĂ Kilogramul, multiplii şi 12 XXV-XXVII
submultiplii.Transformări
 Unităţi de măsură pentru timp. Ora,
minutul, secunda, ziua
 Săptămâna, luna, anul. Deceniul,
secolul, mileniul
 Monede si bancnote
 Evaluare
9 ELEMENTE INTUITIVE  Drepte paralele şi drepte perpendiculare, 12 XXVIIII-XXX
DE GEOMETRIE 2.6 unghiuri
2.7  Forme plane: triunghiul, pătratul,
3.1 dreptunghiul, rombul. Axe de simetrie
2.1  Figuri geometrice spaţiale: cubul,
desfăşurarea şi asamblarea cubului
 Paralelipipedul dreptunghic (cuboidul),
desfăşurarea şi asamblarea unei
desfăşurari date
 Piramida
 Evaluare
10 RECAPITULARE FINALĂ  Exerciţii şi probleme 20 XXXI-XXXV
 Aflarea termenului necunoscut
 Înmulţirea şi împărţirea numerelor
 Fracţii
 Elemente de geometrie
126
NUMERE NATURALE MAI MICI SAU EGALE CU 1 000 000
Nr. ore: 12 ( 4 recapitulare cls a III-a+7 + 1 evaluare) Săptămânile: I – III
Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE Nr. ore OBS
crt
1 1.1 - reprezentarea numerelor punând în Conversaţia, explicaţia, - observarea sistematică 4
Să ne reamintim! evidenţă sistemul poziţional de scriere a învăţarea prin descoperire, - probă orală
cifrelor. Trecerea de la o formă de exerciţiul - temă de lucru în clasă
Scrierea şi citirea reprezentare la alta; Abacul, numărătoarea
numerelor naturale - numărarea cu start şi pas dat, crescător şi poziţională, figuri 3
descrescător, cu şi fără sprijin în obiecte sau geometrice
desene; Activitate frontală şi pe
- gruparea şi regruparea obiectelor sau grupe
desenelor în funcţie de pasul numărării;
- scrierea unui număr ca o sumă de produse
în care unul din factori este 10, 100, 1 000,
ş.a.m.d.;
- jocuri de numărare cu obiecte în care
grupurile de câte 10, 100, 1 000 se
înlocuiesc cu un alt obiect;
- reprezentarea prin obiecte sau desene
adecvate a numerelor studiate;
2 Compararea şi 1.1 - ordonarea numerelor utilizând modele Explicaţia, - observarea sistematică 1
ordonarea 1.2 semnificative (axa numerelor, figuri demonstraţia, exerciţiul - probă orală
numerelor naturale geometrice de poziţionare, numărătoare Numărătoarea - temă de lucru în clasă
127
de la 0 la 1000000 poziţională, etc.); poziţională, fişe
- compararea numerelor prin rotunjire; Activitatea frontală
- completarea unor şiruri de simboluri, şi pe echipe
desene sau de numere ordonate după o
anumită regulă;
3 Rotunjirea 1.1 - estimarea numerelor prin rotunjire la ordinul Explicaţia, - observarea sistematică 1
numerelor naturale 1.2 miilor, sutelor, zecilor; exerciţiul, jocul didactic - probă orală
2.2 - crearea de şiruri pe baza unor reguli date; Diverse obiecte - temă de lucru în clasă
- găsirea elementelor celei de a doua Activitatea frontală
mulţimi, fiind date elementele primei şi pe echipe
mulţimi şi regula de corespondenţă;
4 Scrierea 1.1 - scrierea unor numere cu cifre romane; Explicaţia, - observarea sistematică 1
numerelor cu cifre 1.2 - scrierea numerelor utilizând scrierea cu exerciţiul, jocul didactic, - probă orală
romane cifre romane; munca independentă - temă de lucru în clasă
- explorarea sistematică a posibilităţilor de Fişe de lucru
descompunere a numerelor naturale pe baza Activitatea
operaţiilor de adunare, scădere, înmulţire, frontală, pe echipe şi
împărţire (cu şi fără sprijin concret); individuală
- descompuneri echivalente ale aceluiaşi
număr;
- exerciţii de descompunere utilizând
scrierea zecimală a numerelor naturale;
5 Recapitulare 1.1 - completarea unor şiruri de simboluri, Explicaţia, - observarea sistematică 1
1.2 desene sau de numere ordonate după o conversaţia, exerciţiul - probă orală
2.4 anumită regulă; Fişe de lucru, - temă de lucru în clasă
- crearea de şiruri pe baza unor reguli date; manualul
- scrierea în forme echivalente a numerelor Activitatea
naturale; frontală, pe echipe şi
individuală
6 Evaluare - formarea, citirea, scrierea, compunerea, Activitate - evaluare sumativă 1
descompunerea, compararea, ordonarea, individuală - probă scrisă
aproximarea numerelor naturale
128
ADUNAREA ŞI SCĂDEREA NUMERELOR NATURALE MAI MICI SAU EGALE CU 1 000 000
Nr. ore: 12 (11 + 1 evaluare)
Săptămânile: IV – VI
Nr Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore
1 Adunarea fără 2.3 - exerciţii de calcul folosind proprietăţile Conversaţia, - observarea 2
trecere peste 2.7 operaţiilor; exerciţiul, algoritmizarea sistematică
ordin 3.1 - estimarea rezultatului operaţiilor utilizând Fişe de lucru - probă orală
Proprietăţile aproximarea convenabilă a numerelor cu care se Activitate frontală - temă de lucru în
adunării operează şi tehnicile de calcul mintal; şi independentă clasă
- recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
expresiilor care presupun efectuarea unor
operaţii de adunare (,,cu atât mai mult“);
2 Scăderea fără 2.6 - recunoaşterea situaţiilor concrete sau a conversaţia, - observarea 2
trecere peste expresiilor care presupun efectuarea unor algoritmizarea, exerciţiul sistematică
ordin operaţii de adunare, scădere (,,cu atât mai Culegeri, manualul - probă orală
mult“, ,,cu atât mai puţin“); Activitate frontală - temă de lucru în
- identificarea şi aplicarea unor reguli şi şi individuală clasă
scheme pentru efectuarea adunărilor,
scăderilor, înmulţirilor şi împărţirilor;
3 Adunarea cu 2.6 - recunoaşterea situaţiilor concrete sau a Explicaţia, - observarea 2
trecere peste expresiilor care presupun efectuarea unor demonstraţia, sistematică
ordin operaţii de adunare, scădere (,,cu atât mai algoritmizarea, exerciţiul - probă orală
mult“, ,,cu atât mai puţin“); Manualul, fişe de - temă de lucru în
- utilizarea monedelor şi a bancnotelor pentru lucru clasă
a obţine descompuneri de numere; Activitate frontală
- identificarea sau crearea de scheme pentru şi independentă
descompuneri echivalente ale unui număr.
Utilizarea acestor scheme pentru calcule
mintale;
4 Scăderea cu 2.6 - recunoaşterea situaţiilor concrete sau a Conversaţia, - observarea 2
trecere peste expresiilor care presupun efectuarea unor algoritmizarea, exerciţiul sistematică
129
ordin operaţii de adunare, scădere (,,cu atât mai Culegeri, manualul - probă orală
mult“, ,,cu atât mai puţin“); Activitate frontală - temă de lucru în
şi individuală clasă
5 Aflarea 1.5 - observarea legăturilor între operaţiile cu Conversaţia, - observarea 1
numărului 2.6 numere naturale; efectuarea probei; exerciţiul, algoritmizarea sistematică
necunoscut 2.7 - transpunerea unei situaţii problemă, în Fişe de lucru - probă orală
limbaj matematic, înlocuind numere Activitate frontală - temă de lucru în
necunoscute cu simboluri; şi independentă clasă
- exerciţii variate care solicită aflarea unui
număr necunoscut notat în diverse moduri;
6 Recapitulare 2.3 - identificarea sau crearea de scheme pentru Conversaţia, - observarea 2
2.7 descompuneri echivalente ale unui număr. exerciţiul, sistematică
3.1 Utilizarea acestor scheme pentru calcule problematizarea - probă orală
2.4 mintale; Culegeri, fişe de - temă de lucru în
- identificarea şi aplicarea unor reguli şi lucru clasă
scheme pentru efectuarea adunărilor, Activitate frontală
scăderilor; şi independentă
7 Evaluare - adunarea şi scăderea numerelor naturale Activitate - evaluare 1
până la1 000 000; independentă sumativă
- proba, aflarea termenului necunoscut; - probă scrisă
- probleme de adunare şi de scădere
130
ÎNMULŢIREA NUMERELOR NATURALE MAI MICI SAU EGALE CU 1 000
Săptămânile: VII– X
Nr Nr.
crt ore
1 Înmulţirea când 1.6 - exerciţii de adunare şi de înmulţire cu Explicaţia, - observarea 2
unul dintre factori 2.3 acelaşi număr; conversaţia, exerciţiul, sistematică
este o sumă 2.5 - exerciţii de găsire a regulii pentru demonstraţia - probă orală
2.6 corespondenţe de tip aditiv şi multiplicativ; Planşe, tabla - temă de lucru în
2.7 - efectuarea unor înmulţiri utilizând magnetică clasă
distributivitatea înmulţirii faţă de adunare; Activitate frontală
şi individuală
2 Înmulţirea unui 2.3 - exerciţii de găsire a regulii pentru Explicaţia, - observarea 2
număr de două 2.5 corespondenţe de tip aditiv şi multiplicativ; conversaţia, sistematică
cifre cu un număr - recunoaşterea relaţiei între înmulţirea unui demonstraţia, exerciţiul - probă orală
de o cifră număr cu o sumă şi algoritmul de efectuare a Planşe - temă de lucru în
înmulţirii cu un număr de două cifre; demonstrative clasă
Activitate frontală
şi individuală
3 Înmulţirea unui 2.5 - exerciţii de găsire a regulii pentru Explicaţia, - observarea 2
număr de trei 2.6 corespondenţe de tip aditiv şi multiplicativ; exerciţiul sistematică
cifre cu un număr - recunoaşterea relaţiei între înmulţirea unui Manualul, fişe de - probă orală
de o cifră număr cu o sumă şi algoritmul de efectuare a lucru - temă de lucru în
înmulţirii cu un număr de două cifre; Activitate frontală clasă
şi individuală
4 Înmulţirea 2.5 - recunoaşterea relaţiei între înmulţirea unui Explicaţia, exerciţiul - observarea 2
numerelor de 3.1 număr cu o sumă şi algoritmul de efectuare a Manualul, fişe de sistematică
două cifre înmulţirii cu un număr de două cifre; lucru - probă orală
- identificarea semnificaţiei produselor Activitate frontală - temă de lucru în
parţiale în relaţie cu proprietăţi ale înmulţirii; şi individuală clasă
- recunoaşterea relaţiei între înmulţirea unui
131
număr cu o sumă şi algoritmul de efectuare a
înmulţirii cu un număr de două cifre;
5 Înmulţirea 2.5 - recunoaşterea relaţiei între înmulţirea unui Explicaţia, - observarea 2

numerelor de trei 3.1 număr cu o sumă şi algoritmul de efectuare a exerciţiul sistematică
cifre cu un număr înmulţirii cu un număr de două cifre; Manualul, fişe de - probă orală
de două cifre - identificarea semnificaţiei produselor lucru - temă de lucru în
parţiale în relaţie cu proprietăţi ale înmulţirii; Activitate frontală clasă
şi individuală
6 Înmulţirea cu mai 2.6 - exerciţii de calcul folosind proprietăţile Explicaţia, - observarea 2
mulţi factori 2.7 operaţiilor; exerciţiul sistematică
Proprietăţile 3.1 - estimarea rezultatului operaţiilor utilizând Manualul, fişe de - probă orală
înmulţirii aproximarea convenabilă a numerelor cu care se lucru - temă de lucru în
operează şi tehnicile de calcul mintal; Activitate frontală clasă
şi individuală
7 Recapitulare 1.6 - conştientizarea erorilor posibile prin Explicaţia, - observarea 3
2.3 propunerea unor exerciţii şi probleme cu erori exerciţiul sistematică
2.5 tipice, uşor de observat şi cu un anumit grad Culegeri - probă orală
2.6 de relevanţă (de exemplu: produsul a două Activitate frontală - temă de lucru în
numere naturale nenule nu poate fi mai mic şi individuală clasă
decât unul dintre numere);
8 Evaluare - efectuarea de înmulţiri folosind terminologia Activitate - evaluare 1
specifică independentă sumativă
- înţelegerea şi aplicarea proprietăţilor - probă scrisă
înmulţirii
132
ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR NATURALE MAI MICI SAU EGALE CU 1 000
Săptămânile: XI – XIV
Nr Nr.
crt ore
1 Împărţirea prin 1.6 - efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în Explicaţia, - observarea 2
cuprindere: 2.5 contexte numerice variate; demonstraţia, sistematică
împărţirea cu rest, 2.6 - utilizarea proprietăţilor împărţirii prin algoritmizarea, exerciţiul - probă orală
relaţia dintre 2.7 cuprindere în efectuarea operaţiilor de Manualul, fişe de - temă de lucru în
deîmpărţit şi 3.1 înmulţire şi împărţire; lucru clasă
împărţitor, cât; - recunoaşterea unor situaţii practice în care se Activitate frontală
condiţia restului aplică împărţirea prin cuprindere; şi independentă
- utilizarea împărţirii prin cuprindere în efectuarea
împărţirii cu rest;
2 Împărţirea unui 1.6 - efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în Explicaţia, exerciţiul - observarea 2
număr de două 2.5 contexte numerice variate; Manualul, fişe de sistematică
cifre la un număr 2.6 - utilizarea proprietăţilor împărţirii prin lucru - probă orală
de o cifră, când cuprindere în efectuarea operaţiilor de Activitate frontală şi - temă de lucru în
restul este 0 înmulţire şi împărţire; individuală clasă
- recunoaşterea unor situaţii practice în care se
aplică împărţirea prin cuprindere;
- utilizarea împărţirii prin cuprindere în efectuarea
împărţirii cu rest;
3 Împărţirea unui 2.5 - recunoaşterea unor situaţii practice în care se Explicaţia, exerciţiul - observarea 1
număr de două 2.6 aplică împărţirea prin cuprindere; Manualul, fişe de sistematică
cifre la un număr - utilizarea împărţirii prin cuprindere în efectuarea lucru - probă orală
de o cifră, când împărţirii cu rest; Activitate frontală - temă de lucru în
restul este diferit - estimarea rezultatului operaţiilor utilizând şi individuală clasă
de 0 aproximarea convenabilă a numerelor cu care
se operează şi tehnicile de calcul mintal;
4 Împărţirea unui 2.7 - recunoaşterea unor situaţii practice în care se Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
133
număr de trei 3.1 aplică împărţirea prin cuprindere; demonstraţia, exerciţiul sistematică
cifre la un număr - utilizarea împărţirii prin cuprindere în efectuarea Planşe demonstrative - probă orală
de o cifră împărţirii cu rest; Activitate frontală şi - temă de lucru în
- verificarea corectitudinii calculelor efectuate individuală clasă
utilizând proprietăţi ale operaţiilor, împărţirea
prin cuprindere, scăderea repetată.
5 Aflarea 1.6 - efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în Explicaţia, exerciţiul - observarea 1
numărului contexte numerice variate; Culegeri sistematică
necunoscut - transpunerea unei situaţii problemă, în Activitate frontală şi - probă orală
limbaj matematic, înlocuind numere individuală - temă de lucru în
necunoscute cu simboluri; clasă
- exerciţii variate care solicită aflarea unui
număr necunoscut notat în diverse moduri;
- verificarea corectitudinii calculelor efectuate
utilizând proprietăţi ale operaţiilor, împărţirea
prin cuprindere, scăderea repetată.
6 Recapitulare 1.6 - efectuarea de înmulţiri şi împărţirii în Explicaţia, exerciţiul - observarea 3
semestrială 2.5 contexte numerice variate; Culegeri sistematică
2.6 - utilizarea proprietăţilor şi a împărţirii prin Activitate frontală şi - probă orală
cuprindere în efectuarea operaţiilor de individuală - temă de lucru în
înmulţire şi împărţire; clasă
7 Evaluare - efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în Activitate - evaluare 1
contexte numerice variate; independentă sumativă
- utilizarea proprietăţilor şi a împărţirii prin - probă scrisă
cuprindere în efectuarea operaţiilor de
înmulţire şi împărţire;
134
ORDINEA EFECTUĂRII OPERAŢIILOR
Săptămânile: XV-XVIII
Nr Nr.
crt ore
1 Ordinea efectuării 1.5  exerciţii de calcul cu numere naturale, Explicaţia, conversaţia, - observarea 6
operaţiilor în 2.3 urmărind respectarea ordinii efectuării demonstraţia, exerciţiul sistematică
exerciţii fără 2.4 operaţiilor şi folosirea corectă a parantezelor; Manualul, culegere - probă orală
paranteze 2.5  exerciţii de calcul folosind proprietăţile Activitate frontală şi - temă de lucru în
2.7 operaţiilor; individuală clasă
 exerciţii semnificative, care să scoată în
evidenţă avantajele folosirii proprietăţilor
operaţiilor cu numere;
2 Ordinea efectuării 1.5  exerciţii de calcul folosind proprietăţile Explicaţia, conversaţia, - observarea 6
operaţiilor în 2.3 operaţiilor; demonstraţia, exerciţiul sistematică
exerciţii cu 2.4  conştientizarea erorilor posibile prin Manualul, culegere - probă orală
paranteze rotunde 2.5 propunerea unor exerciţii şi probleme cu erori Activitate frontală şi - temă de lucru în
şi paranteze 2.7 tipice, uşor de observat şi cu un anumit grad individuală clasă
pătrate de relevanţă
 identificarea şi aplicarea unor reguli şi
scheme pentru efectuarea adunărilor,
scăderilor, înmulţirilor şi împărţirilor;
 efectuarea unor înmulţiri utilizând
Recapitulare distributivitatea înmulţirii faţă de adunare; 3
3 Evaluare  exerciţii de calcul folosind proprietăţile Activitate - evaluare 1
operaţiilor; independentă sumativă
- probă scrisă
135
Unitatea de învăţare: CUM GÂNDIM, CUM REZOLVĂM PROBLEME
Săptămânile: XIX - XXII
Nr Nr.
crt ore
1 Probleme care se 1.4 - recunoaşterea situaţiilor concrete sau a Explicaţia, conversaţia, - observarea 3
rezolvă prin cel 2.1 expresiilor care presupun efectuarea demonstraţia, exerciţiul sistematică
mult trei operaţii 2.5 operaţiilor Manualul, culegere - probă orală
2.4 - analiza părţilor componente ale unor Activitate frontală şi - temă de lucru în
3.1 probleme pentru înţelegerea semnificaţiei individuală clasă
4.1 valorilor numerice
4.3 - analiza cuvintelor care sugerează operaţiile
aritmetice
- crearea de probleme noi prin modificarea
datelor sau a tematicii unei probleme
2 Probleme care se 2.6 - analiza părţilor componente ale unei Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
rezolvă prin 4.1 probleme; demonstraţia, exerciţiul sistematică
încercări - schimbarea componentelor unei probleme Manualul, culegere - probă orală
fără ca tipul de problemă să se schimbe; Activitate frontală şi - temă de lucru în
- compunerea de probleme de către elevi individuală clasă
pentru colegii lor;
- transpunerea unui context problematic în
problemă sau exerciţiu;
3 Probleme de 2.6 - schimbarea numerelor într-o problemă dată, cu Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
estimare 4.3 păstrarea tematicii; demonstraţia, exerciţiul sistematică
- transformarea problemelor păstrând Manualul, culegere - probă orală
numerele neschimbate; Activitate frontală şi - temă de lucru în
- analiza cuvintelor care sugerează operaţii individuală clasă
aritmetice, inclusiv a celor derutante;
- compunerea de probleme cu text pornind de
la expresii simbolice (a+b=x, a-b=x, etc.);
- discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor
găsite pentru rezolvarea unor exerciţii sau
probleme,
136
4 Probleme care se 2.3 - analiza orală a problemelor; Explicaţia, conversaţia, - observarea 4
rezolvă prin 2.5 - identificarea relaţiilor dintre date; demonstraţia, exerciţiul sistematică
metoda figurativă 3.1 -identificarea etapelor de rezolvare, efectuarea Manualul, culegere - probă orală
- Probleme cu 4.1 calculelor şi verificarea soluţiilor găsite; Activitate frontală şi - temă de lucru în
suma şi diferenţa 4.3 - crearea şi rezolvarea de probleme pe baza individuală clasă
numerelor unor reprezentări grafice date;
- Probleme cu
diferenţa şi câtul
numerelor
- Probleme despre
evoluţia în timp a
unor mărimi
- Probleme cu
altfel de
reprezentări decât
prin segmente
5 Probleme de 2.1 - verificarea validităţii unor afirmaţii generale in Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
probabilităţi şi de 4.2 cazuri particulare; demonstraţia, exerciţiul sistematică
logică - exemplificarea şi exprimarea relaţiilor Manualul, culegere - probă orală
cauzale; Activitate frontală şi - temă de lucru în
- recunoaşterea şi utilizarea operatorilor logici individuală clasă
“şi”, “sau”, “nu”, a expresiilor “cel mult”, “cel
puţin” în cât mai multe situaţii;
- estimarea şi justificarea probabilităţii
producerii unui eveniment;
- formularea unor predicţii bazate pe
experienţă;
- deducerea unor consecinţe posibile
(previzibile) ce decurg dintr-un set de ipoteze
sau din efectuarea unui experiment (fără a
folosi această terminologie şi utilizând
exemple simple);
- compararea modalităţilor diferite pentru
rezolvarea unei situaţii problemă;
6 Probleme de 2.7 - reprezentarea datelor cunoscute ale unei Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
137
organizarea 2.9 probleme utilizând modalităţi variate de demonstraţia, exerciţiul sistematică
datelor în tabele reprezentare; Manualul, culegere - probă orală
- exerciţii de relaţionare a unor modalităţi de Activitate frontală şi - temă de lucru în
reprezentare a datelor cu forme de individuală clasă
reprezentare a acestora;
- colectarea şi prelucrarea datelor culese;
- reprezentarea datelor prin tabele şi diagrame
simple;
- prelucrarea datelor prin sortare după criterii
date, prin numărare sau utilizând informaţiile
din tabele;
- interpretarea datelor prin compararea
numerelor implicate, găsirea de asemănări şi
deosebiri, extragerea unor informaţii
particulare semnificative;
7 Recapitulare 3.1 - utilizarea metodelor de analiză sintetică şi Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
4.2 analitică pentru a descrie demersul de demonstraţia, exerciţiul sistematică
4.3 rezolvare a unei probleme; Manualul, culegere - probă orală
- utilizarea unor scheme simple pentru a Activitate frontală şi - temă de lucru în
figura pe scurt datele şi paşii de rezolvare a individuală clasă
unei probleme.
- argumentarea modalităţilor diferite pentru
- exerciţii - joc în grup;
- competiţii de grup.
8 Evaluare 1.4 - folosirea corectă a terminologiei matematice Munca independentă - evaluare 1
2.1 învăţate în contexte variate; Fişe de evaluare sumativă
2.5 - compunerea şi rezolvarea de probleme care Activitate individuală
2.4 presupun efectuarea a cel mult trei operaţii
3.1
4.1
138
FRACŢII
Nr. ore: 12 (11+ 1 evaluare)
Săptămânile: XXIII – XXV
Nr Nr.
crt ore
1 Scrierea şi citirea 1.3 - exerciţii practice de obţinere a unor fracţii, Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
fracţiilor 4.3 când întregul este un obiect sau un desen, prin demonstraţia, exerciţiul sistematică
pliere, decupare, haşurare, colorare; Manualul, culegere - probă orală
- identificarea fracţiilor corespunzătoare unor Activitate frontală şi - temă de lucru în
reprezentări grafice; individuală clasă
- reprezentarea unor subdiviziuni din întreg
corespunzătoare unor fracţii;
- înţelegerea semnificaţiei numărătorului,
numitorului, liniei de fracţie;
- exerciţii de scriere a fracţiei corespunzătoare
părţii indicate;
- exerciţii de reprezentare a fracţiilor prin
desene;
2 Fracţii egale 1.3 - exerciţii practice de obţinere a unor fracţii Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
echivalente cu fracţii date şi scrierea şirului de demonstraţia, exerciţiul sistematică
egalităţi; Manualul, culegere - probă orală
- exerciţii de scriere a unor şiruri de fracţii Activitate frontală şi - temă de lucru în
egale corespunzătoare unui desen; individuală clasă
- exerciţii de reprezentare a fracţiilor pe axa
numerelor;
3 Compararea 1.3 - exerciţii de comparare şi ordonare a două Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
fracţiilor sau mai multe fracţii cu numitori (numărători) demonstraţia, exerciţiul sistematică
egali; Manualul, culegere - probă orală
- compararea şi ordonarea fracţiilor utilizând Activitate frontală şi - temă de lucru în
cât mai multe metode; individuală clasă
- înţelegerea şi aplicarea regulilor de
comparare a fracţiilor;
4 Aflarea unei 1.3 - reprezentarea fracţiilor prin desene Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
fracţii dintr-un - exerciţii de calcul cu suport intuitiv demonstraţia, exerciţiul sistematică
întreg - rezolvarea de probleme pentru deducerea Manualul, culegere - probă orală
139
unei fracţii când se cunoaşte întregul – fără Activitate frontală şi - temă de lucru în
aplicarea algoritmului de calcul individuală clasă
5 Adunarea 1.3 - înţelegerea operaţiilor cu numere Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
fracţiilor cu 1.5 fracţionare; demonstraţia, exerciţiul sistematică
acelaşi numitor - exerciţii de calculare a sumei a două fracţii Manualul, culegere - probă orală
cu acelaşi numitor utilizând diferite suporturi Activitate frontală şi - temă de lucru în
intuitive; individuală clasă
- rezolvarea de probleme care solicită
adunarea fracţiilor cu acelaşi numitor;
6 Scăderea fracţiilor 1.3 - înţelegerea operaţiilor cu numere Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
cu acelaşi numitor 1.5 fracţionare; demonstraţia, exerciţiul sistematică
- exerciţii de calculare a diferenţei a două Manualul, culegere - probă orală
fracţii cu acelaşi numitor pe baza unor Activitate frontală şi - temă de lucru în
suporturi intuitive; individuală clasă
- rezolvarea de probleme care solicită
scăderea fracţiilor;
- exerciţii de scriere a unei fracţii ca o sumă
sau ca o diferenţă a două fracţii cu acelaşi
numitor;
7 Recapitulare 1.3 - exerciţii de scriere a fracţiei corespunzătoare Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
2.5 părţii indicate; demonstraţia, exerciţiul sistematică
3.1 - exerciţii de reprezentare a fracţiilor prin Manualul, culegere - probă orală
desene; Activitate frontală şi - temă de lucru în
- exerciţii de comparare a fracţiilor; individuală clasă
- exerciţii de adunare şi scădere a fracţiilor;
- exerciţii de aflare a unei fracţii dintr-un
număr;
8 Evaluare 1.3 - exerciţii de scriere si citire fracţiilor Munca independentă - evaluare 1
1.5 - exerciţii de aflare a unei fracţii dintr-un Fişe de evaluare sumativă
2.5 întreg Activitate individuală
3.1 - exerciţii de comparare a fracţiilor
4.3 - exerciţii de adunare a fracţiilor cu acelaşi
numitor
- exerciţii de scădere a fracţiilor cu acelaşi
numitor
140
Unitatea de învăţare: UNITĂŢI DE MĂSURĂ
Săptămânile: XXVI- XXVIII
Nr Nr.
crt ore
1 Unităţi de 2.3 - măsurarea cu unităţi de măsură non – Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
măsurat lungimea 2.8 standard demonstraţia, exerciţiul sistematică
Metrul 3.1 - actualizarea unităţilor de măsură standard Manualul, culegere, - probă orală
Multiplii şi pentru lungime planşe cu unităţile de - temă de lucru în
submultiplii - înţelegerea sensului creşterii / descreşterii măsură, instrumente de clasă
metrului „scării” unităţilor de măsură pentru lungime, măsură, fişe de lucru
relaţiile dintre multiplii / submultiplii metrului Activitate frontală,
- exerciţii de utilizare a unor expresii care se individuală, pe grupe
referă la lungime
- completarea unor tabele folosind expresiile
lung / scurt, subţire / gros, lat / îngust, scund /
înalt, mare / mic, adânc
- exerciţii de transformare a unităţilor de
măsură din unităţi mari în unităţi mici – prin
înmulţire
măsură din unităţi mici în unităţi mari – prin
împărţire
- exerciţii şi probleme cu unităţi de măsurat
lungimea
2 Unităţi de 2.8 - utilizarea corectă a terminologiei specifice Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
măsurat 4.2 temei: capacitate, volum demonstraţia, exerciţiul sistematică
capacitatea 4.3 - actualizarea unităţilor de măsură standard Manualul, culegere, - probă orală
Litrul pentru capacitate planşe cu unităţile de - temă de lucru în
Multiplii şi - înţelegerea sensului creşterii / descreşterii măsură, instrumente de clasă
submultiplii „scării” unităţilor de măsură pentru capacitate, măsură, fişe de lucru
litrului relaţiile dintre multiplii / submultiplii litrului Activitate frontală,
- exerciţii de comparare şi ordonare. Aplicaţii individuală, pe grupe
141
practice
- exerciţii de estimare şi măsurare
înmulţire
împărţire
capacitatea
3 Unităţi de 1.1 - utilizarea corectă a terminologiei specifice Explicaţia, conversaţia, - observarea 2

măsurat masa 1.3 temei: masă, balanţă, etalon demonstraţia, exerciţiul sistematică
corpurilor 2.2 - comparări şi estimări – activitate practică Manualul, culegere, - probă orală
Kilogramul 2.3 pentru diferenţiere după criteriul uşor – greu planşe cu unităţile de - temă de lucru în
Multiplii şi 2.4 - actualizarea unităţilor de măsură standard măsură, instrumente de clasă
submultiplii 3.1 pentru masă măsură, fişe de lucru
kilogramului - înţelegerea sensului creşterii / descreşterii Activitate frontală,
„scării” unităţilor de măsură pentru masă, individuală, pe grupe
relaţiile dintre multiplii / submultiplii
kilogramului
înmulţire
împărţire
masa
4 Unităţi de măsură 2.8 - utilizarea corectă a terminologiei specifice Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
pentru timp: 4.2 temei demonstraţia, exerciţiul sistematică
ora, minutul, 4.3 - exerciţii pentru citirea corectă a ceasului şi Manualul, culegere, - probă orală
secunda, ziua calendarului pentru determinarea corectă a planşe cu unităţile de - temă de lucru în
orei, datei sau a unor intervale de timp măsură, instrumente de clasă
- exerciţii de plasare în timp a unor măsură, fişe de lucru
142
evenimente Activitate frontală,
- ordonarea activităţilor pe baza succesiunii individuală, pe grupe
acestora în timp
- exerciţii de exprimare a duratei utilizând
diferite unităţi de măsură
- rezolvarea de probleme privind aflarea /
determinarea timpului scurs, a orei, a datei
măsură pentru timp
- compunere de probleme pentru determinarea
timpului
5 Săptămâna, luna, 2.8 - utilizarea corectă a terminologiei specifice Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
anul, deceniul, 4.2 temei demonstraţia, exerciţiul sistematică
secolul 4.3 - exerciţii pentru citirea corectă a ceasului şi Manualul, culegere, - probă orală
calendarului pentru determinarea corectă a planşe cu unităţile de - temă de lucru în
orei, datei sau a unor intervale de timp măsură, instrumente de clasă
- exerciţii de plasare în timp a unor măsură, fişe de lucru
evenimente Activitate frontală,
- ordonarea activităţilor pe baza succesiunii individuală, pe grupe
acestora în timp
- exerciţii de exprimare a duratei utilizând
diferite unităţi de măsură
- rezolvarea de probleme privind aflarea /
determinarea timpului scurs, a orei, a datei
măsură pentru timp
- compunere de probleme pentru determinarea
timpului
6 Monede 2.8 - exerciţii de recunoaştere a monedelor şi Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
şi bancnote bancnotelor româneşti şi europene aflate în demonstraţia, exerciţiul sistematică
circulaţie monetară Manualul, culegere, - probă orală
- exerciţii de operare cu monede şi bancnote planşe cu unităţile de - temă de lucru în
în cazuri simple, cu caracter practic ( vânzare măsură, instrumente de clasă
– cumpărare ), de schimb a unei sume de bani măsură, fişe de lucru
în anumite monede şi bancnote Activitate frontală,
143
- completarea de tabele pentru efectuarea individuală, pe grupe
monetarului
- rezolvarea de probleme pentru aflarea
sumelor în lei, a numărului de bancnote, a
restului primit în urma plăţii
- compunere de probleme în legătură cu
diferite sume de bani
7 Recapitulare 2.8 - exerciţii de estimare / apreciere a diverselor Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
4.2 lungimi, mase pentru obiecte din mediul demonstraţia, exerciţiul sistematică
4.3 apropiat Manualul, culegere, - probă orală
- exerciţii de estimare / apreciere a capacităţii planşe cu unităţile de - temă de lucru în
diferitelor lichide măsură, instrumente de clasă
- comparări şi estimări – activitate practică măsură, fişe de lucru
pentru diferenţiere după criteriul uşor – greu, Activitate frontală,
mare – mic individuală, pe grupe
- exerciţii de estimare / apreciere a perioadei
de timp a unor evenimente
- exerciţii de estimare / apreciere a valorii
unor bunuri
- compararea modalităţilor diferite pentru
- argumentarea modalităţilor diferite pentru
- discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor
găsite pentru rezolvarea unor probleme;
- rezolvare de probleme
8 Evaluare 2.8 - exerciţii şi probleme de transformare a Munca independentă - evaluare 1
4.2 diferitelor unităţi de măsură în unităţi mai Fişe de evaluare sumativă
4.3 mari / mai mici Activitate individuală
- exerciţii de ordonare şi comparare a
diferitelor unităţi de măsură
144
Unitatea de învăţare: ELEMENTE DE GEOMETRIE
Nr. ore: 12 ( 11 + 1 evaluare)
Săptămânile:XXIX - XXXI
Nr Nr.
crt ore
1 Drepte 2.1 - recunoaşterea dreptelor paralele pe modele Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
perpendiculare, fizice, desene şi în mediul înconjurător demonstraţia, exerciţiul sistematică
unghiuri, drepte - recunoaşterea dreptelor perpendiculare pe Manualul, culegere, - probă orală
paralele modele fizice, desene şi în mediul planşe cu figuri şi corpuri - temă de lucru în
înconjurător geometrice, instrumente de clasă
- desenarea dreptelor paralele, folosind linia şi măsură, fişe de lucru
echerul Activitate frontală,
- identificarea dreptelor paralele în desene şi individuală, pe grupe
planuri sau la unele poligoane studiate
2 Forme plane: 2.1 - exerciţii de recunoaştere a figurilor Explicaţia, conversaţia, - observarea 3
-Axe de simetrie 4.2 geometrice plane demonstraţia, exerciţiul sistematică
- Triunghiul - reprezentarea figurilor geometrice plane prin Manualul, culegere, - probă orală
- Dreptunghiul desen şi notarea lor planşe cu figuri şi corpuri - temă de lucru în
- Pătratul - determinarea şi reprezentarea prin desen a geometrice, instrumente de clasă
diferitelor axe de simetrie ale unor figuri măsură, fişe de lucru
geometrice plane Activitate frontală,
- recunoaşterea şi numirea elementelor individuală, pe grupe
constructive ale unui poligon desenat
- identificarea, recunoaşterea şi numirea
elementelor constructive ale triunghiului,
dreptunghiului, pătratului
- exerciţii de notare a triunghiurilor,
dreptunghiurilor, pătratelor
- întregirea formelor geometrice incomplete,
folosindu-se axa de simetrie
- construirea de triunghiuri, dreptunghiuri,
pătrate din diferite materiale: plastilină,
beţişoare, etc.
- construcţii de triunghiuri utilizând diferite
triunghiuri: echilateral, dreptunghic, isoscel
145
3 Figuri geometrice 2.3 - identificarea formelor plane şi a formelor Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
spaţiale: cubul, 2.8 spaţiale pe modele fizice, desene sugestive şi demonstraţia, exerciţiul sistematică
desfăşurarea şi 3.1 în mediul înconjurător Manualul, culegere, - probă orală
asamblarea - sortarea obiectelor, figurilor plane şi spaţiale planşe cu figuri şi corpuri - temă de lucru în
cubului după forma lor şi după criterii date geometrice, instrumente de clasă
- desfăşurarea cubului (se va realiza efectiv măsură, fişe de lucru
pentru corpuri construite din carton) Activitate frontală,
- asamblarea cubului individuală, pe grupe
4 Paralelipipedul 2.3 - identificarea formelor plane şi a formelor Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
dreptunghic 2.8 spaţiale pe modele fizice, desene sugestive şi demonstraţia, exerciţiul sistematică
(cuboidul), 3.1 în mediul înconjurător Manualul, culegere, - probă orală
desfăşurarea şi - desfăşurarea paralelipipedului dreptunghic planşe cu figuri şi corpuri - temă de lucru în
asamblarea unei (se va realiza efectiv pentru corpuri construite geometrice, instrumente de clasă
desfăşurări date din carton) măsură, fişe de lucru
- asamblarea paralelipipedului dreptunghic Activitate frontală,
individuală, pe grupe
5 Piramida 2.3 - identificarea formelor plane şi a formelor Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
2.8 spaţiale pe modele fizice, desene sugestive şi demonstraţia, exerciţiul sistematică
3.1 în mediul înconjurător Manualul, culegere, - probă orală
- sortarea obiectelor, figurilor plane şi spaţiale planşe cu figuri şi corpuri - temă de lucru în
după forma lor şi după criterii date geometrice, instrumente de clasă
măsură, fişe de lucru
Activitate frontală,
6 Recapitulare 1.7 - exerciţii de recunoaştere şi denumire a Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
2.5 poligoanelor; demonstraţia, exerciţiul sistematică
3.1 - exerciţii de desenare şi de descriere a Manualul, culegere, - probă orală
4.3 figurilor geometrice plane învăţate; planşe cu figuri şi corpuri - temă de lucru în
- descrierea corpurilor geometrice cu geometrice, instrumente de clasă
observarea vârfurilor, muchiilor, feţelor; măsură, fişe de lucru
- rezolvare de probleme cu conţinut Activitate frontală,
geometric; individuală, pe grupe
7 Evaluare 2.1 - recunoaşterea şi indicarea caracteristicilor Munca independentă - evaluare 1
2.8 figurilor si corpurilor geometrice Fişe de evaluare sumativă
4.3 - reprezentarea lor prin desene Activitate individuală
146
Unitatea de învăţare: RECAPITULARE FINALĂ
Nr. ore: 20
Săptămânile: XXXII - XXXV
Nr Nr.
crt ore
1  Numere 1.1 - utilizarea axei numerelor pentru a preciza Explicaţia, conversaţia, - observarea 4
naturale de la 1.2 dacă un număr este mai îndepărtat sau mai demonstraţia, exerciţiul sistematică
0 la 1000000 1.3 apropiat de altul; Manualul, culegere, - probă orală 4
 Operaţii cu 1.4 - estimarea rezultatului operaţiilor utilizând planşe cu reprezentarea - temă de lucru în
numere 1.5 aproximarea convenabilă a numerelor şi operaţiilor matematice, clasă
naturale 1.6 tehnicile de calcul mintal; planşe cu unităţile de
 Ordinea 2.1 - aprecierea dimensiunilor, distanţei, măsură, planşe cu figuri şi 4
efectuării 2.2 capacităţii; corpuri geometrice,
operaţiilor 2.3 - verificarea estimărilor făcute prin calcule; instrumente de măsură, fişe
 Fracţii 2.4 - crearea de exemple care să ilustreze de lucru
 Unităţi de 2.5 evenimente sigure, posibile sau imposibile; Activitate frontală, 3
măsură 2.6 - recunoaşterea şi utilizarea operatorilor logici individuală, pe grupe
 Elemente de 2.7 şi, sau, nu a expresiilor cel mult, cel puţin, în
geometrie 3.1 contexte uzuale simple;
4.1 - stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri 2
 Probleme
4.2 date;
 Probe de
- recunoaşterea situaţiilor concrete sau a 2
evaluare finală
expresiilor care presupun efectuarea
 Exerciţii şi operaţiilor;datelor sau tematicii unei
probleme probleme;
pregătitoare respectarea ordinii efectuării operaţiilor într-o
pentru clasa a expresie fără paranteze / cu paranteze rotunde
V-a şi pătrate şi operaţii de acelaşi ordin şi de
ordin diferit
- exerciţii de utilizare în mod diferit a
parantezelor în acelaşi exerciţiu pentru a
obţine diverse rezultate 1
Matematica prin - teste de evaluare finală
joc Joc didactic
147
NR. ORE : 1 oră - trunchi comun
MANUALUL UTILIZAT : Ştiinţe ale naturii
AUTORI : Ibric Elena, Chiriac Marinela, Macri
Cecilia
EDITURA : Tiparg, Geamăna, 2006
SEMESTRUL I 13 x 1= 13 ore
TOTAL : 35 ore
147
M I N I S T E R U L E D U C AŢ I E I Ş I C E R C E T Ă R I I
ŞTIINŢE ALE NATURII

Nr. 3919 / 20.04.2005
Bucureşti, 2005
148
NOTĂ DE PREZENTARE
Revizuirea curriculumului şcolar de Ştiinţe ale naturii pentru învăţământul primar a

fost determinată în primul rând de următoarele aspecte:
- introducerea la clasele I şi a II-a, începând cu anul şcolar 2003-2004,
– în aria curriculară „Matematică şi ştiinţe ale naturii” – a disciplinei
„Cunoaşterea mediului”; se preia astfel în curriculumul acestei discipline o
parte a sistemului de cunoştinţe prevăzut de programele şcolare anterioare
de Ştiinţe ale naturii pentru clasele a III-a şi a IV-a, aprobate cu ordinul
ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4301 din 22.08.2000;
- înregistrarea unor scoruri nesatisfăcătoare la evaluări internaţionale
vizând achiziţiile învăţării la sfârşitul claselor a IV-a şi a VIII-a; acest lucru
evidenţiază faptul că un număr reprezentativ de elevi întâmpină dificultăţi
de înţelegere şi de aplicare a cunoştinţelor din domeniul ştiinţelor naturii,
oferite de şcoală;
- ritmul continuu şi rapid al procesului de modificare a pieţei ştiinţifice,
insuficient reflectat în demersul anterior de revizuire a curriculumului şcolar
al disciplinei Ştiinţe ale naturii pentru învăţământul primar.
Întârzieri în restructurarea predării – învăţării – evaluării ştiinţelor naturii
în şcoală impun necesitatea găsirii unor modalităţi de atragere a elevilor
spre studiul disciplinelor acestui domeniu. Se configurează astfel
necesitatea proiectării unor metode didactice specifice, centrate pe elev ca
unic produs şi beneficiar al procesului educativ. Lacunele la nivel de sistem
pot fi depăşite procedând în primul rând la identificarea principalelor piedici
care se manifestă la nivelul înţelegerii de către elevi a problemelor de
natură ştiinţifică.
Disciplina de învăţământ Ştiinţe ale naturii vizează observarea şi
perceperea lumii în întregul său, cu elementele componente, procesele şi
fenomenele caracteristice, precum şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare.
De aceea demersul didactic se impune a fi deplasat de la “ce se învaţă?”
la “de ce se învaţă?” şi această deplasare poate genera un dublu
beneficiu, respectiv:
- de stimulare a interesului de cunoaştere al copilului, care vede utilitatea propriei
munci prin competenţele pe care le dobândeşte;
- de creştere a caracterului formativ al învăţării.
O problemă o constituie şi locul cercetării şi al inovaţiei în demersul
didactic, mai exact modul în care este împărtăşită inovaţia de către elev.
Aceasta implică transformarea elevului din spectator, în actor al activităţii
de natură ştiinţifică. Se evidenţiază astfel necesitatea de a-l pregăti pe elev
nu ca pe un cercetător şi om de ştiinţă, ci ca pe un cetăţean care să
utilizeze demersul ştiinţific în vederea înţelegerii şi participării active la
viaţa socială.
Rezolvarea problemelor ridicate implică o profundă schimbare de
mentalitate în abordarea studiului disciplinei Ştiinţe ale naturii, iar acest
demers trebuie să înceapă chiar cu învăţământul primar. O argumentare în
acest sens focalizează o serie de aspecte precum:
- învăţământul primar se adresează tuturor;
149
- corpul didactic care îl deserveşte este omogen din punct de vedere al formării
iniţiale;
- scopul declarat al procesului educaţional este dezvoltarea integrală a copilului;
- copilul traversează vârsta la care este foarte vie curiozitatea ştiinţifică;
- ceea ce trebuie să înveţe copilul la această vârstă nu este un
corp de informaţii specializat, ci un mod de dobândire
globală de cunoştinţe;
- comunitatea învăţământului nu trebuie să se confunde cu comunitatea ştiinţifică.
La acest nivel, noile programe propun – la clasele a III-a şi a IV-a –
studiul integrat al ştiinţelor naturii. Predarea-învăţarea ştiinţelor, într-o
manieră integrată, la aceste clase poate permite o structurare a
problemelor abordate pornind de la o serie de teme integratoare mai
apropiate de capacitatea de înţelegere a copilului. Din această perspectivă, baza
prezentei programe o constituie:
- corpurile de cunoştinţe ale ştiinţelor naturii – date particulare, aspecte
generale, metode;
- practicile ştiinţifice comune –investigaţie teoretică şi
experimentală, comunicare a rezultatelor;
- contextele dezvoltării ştiinţifice – pur ştiinţific, tehnologic, ecologic;
- dimensiunea afectivă a cunoaşterii ştiinţifice – ca activitate interesantă,
stimulativă;
- dimensiunea meta-ştiinţifică a cunoaşterii ştiinţifice – prin raportarea la
natura, la valorile şi la limitele cunoaşterii ştiinţifice.
Prin predarea-învăţarea ştiinţelor naturii se urmăreşte nu o
acumulare de fapte şi informaţii ştiinţifice care să ducă la însuşirea de
concepte (testate şi confirmate sau infirmate experimental), ci raportarea
copilului la mediul în care trăieşte. Ştiinţele, în calitatea lor de furnizor
al principalelor instrumente de acţiune asupra mediului natural şi de
transformare a acestuia, trebuie să stabilească limitele între care această
acţiune este permisă, asumându-şi astfel responsabilitatea pentru
conservarea mediului. Aceasta este o altă latură a ştiinţei cu care copilul
trebuie să fie familiarizat în scopul realizării unei educaţii ecologice
adecvate. De aici, importanţa unei abordări interdisciplinare a ştiinţelor naturii constă în:
- multitudinea conexiunilor pe care cadrul didactic le poate face în
dialog cu elevii;
- implicarea elevilor în activităţi multiple de observare,
manipulare şi experimentare, astfel valorificând experienţa
acestora şi dezvoltându-le capacitatea de a integra
informaţiile noi în modele explicative proprii.
Prin intermediul prezentului curriculum, elevii sunt îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea
pornind de la explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare către reprezentarea unor lumi
mai îndepărtate şi mai cuprinzătoare. Ei parcurg astfel calea de la
cunoştinţe preştiinţifice (subiectivate) la înţelegerea şi
experimentarea unor legi universale, deci obiective, prin care omul
transformă natura în beneficiul său, ajungând până la asumarea răspunderii
pentru limitarea efectelor propriei acţiuni asupra echilibrului natural.
Programa şcolară de Ştiinţe ale naturii pentru clasa a IV-a porneşte de
la obiective comune domeniilor studiate, pe care le corelează cu teme
150
specifice acestor discipline, a căror abordare poate fi realizată, la nivelul
acestor clase, integrat. Au fost urmărite obiectivele ciclului curricular de
dezvoltare care vizează printre altele:
- observarea şi interpretarea proceselor naturale care au loc în mediu;
- înţelegerea impactului proceselor naturale asupra activităţilor
umane şi al activităţilor umane asupra mediului;
- investigarea şi interpretarea interdependenţelor în şi între
sisteme biologice, fizice şi chimice;
- încurajarea elevilor pentru asumarea de responsabilităţi şi pentru cooperare.
Capacităţile ce se urmăresc a fi dezvoltate prin curriculum-ul disciplinei Ştiinţe
ale naturii se referă la comunicare, studiu individual, înţelegerea şi valorificarea
informaţiilor de natură ştiinţifică, relaţionarea în mediul natural şi social. La acestea
se adaugă atitudini şi comportamente ca: grija faţă de sănătatea proprie, faţă de
sănătatea celorlalţi şi faţă de cea a mediul natural, interesul pentru aprecierea şi
argumentarea logică; curiozitatea şi preocuparea faţă de fenomenele din mediu,
independenţa gândirii, creativitatea.
În scopul formării unor competenţe şi atitudini din categoria celor
menţionate mai sus, vor fi valorificate cunoştinţe privind mediul natural,
individul, grupul de indivizi, relaţiile dintre indivizi şi dintre aceştia şi mediu,
fenomene şi interacţiuni specifice din mediu, modificări ale mediului ca
urmare a intervenţiei omului. Programa de Ştiinţe ale naturii urmăreşte
structura celorlalte programe ale disciplinelor pentru învăţământul primar.
Tematica propusă are în vedere relaţionarea conţinuturilor atât în interiorul
ariei curriculare "Matematică şi ştiinţe ale naturii", cât şi posibilităţile de
relaţionare la nivelul celorlalte arii curriculare.
Problemele majore care pot fi invocate în abordarea acestui demers
sunt baza materială şi necesitatea pregătirii permanente a cadrelor
didactice în cunoaşterea metodelor moderne de predare şi experimentare.
Soluţia primei probleme este recurgerea la experimentul simplu,
nesofisticat, utilizând materiale din mediul familiar copilului. Pregătirea
învăţătorilor în abordarea corectă a acestui tip de programă necesită un
efort de receptare din partea acestora şi sprijinul prin formare şi publicarea
unor materiale curriculare adecvate.
Acest demers educaţional are un puternic caracter inovator în
învăţământul românesc, atât din punct de vedere al concepţiei, structurii şi
metodelor didactice de aplicare, cât şi al compatibilizării conţinutului
ştiinţific cu particularităţile de vârstă ale elevilor cărora li se adresează.
OBIECTIVE – CADRU
151
1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni
şi concepte specifice ştiinţelor naturii
2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de
experimentare şi explorare / investigare a realităţii,
folosind instrumente şi procedee specifice
3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru
menţinerea unui mediu natural echilibrat, propice
vieţii
152
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI SUGESTII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii
Obiective de referinţă Sugestii de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: tipuri de activităţi:
1.1 să identifice relaţii între - colectarea de informaţii despre un sistem, în cadrul
părţile componente ale unui unei excursii, drumeţii, expediţii etc.;
sistem studiat - *identificarea influenţei masei şi volumului
corpurilor asupra proprietăţilor de plutire ale
acestora;
- observarea dirijată a unor caracteristici ale plantelor
cultivate şi spontane, ale animalelor domestice şi
sălbatice dintr-un mediu familiar (grădină, câmpie,
pădure, luncă, parc, livadă);
- realizarea unor portofolii care să cuprindă informaţii
referitoare la plante şi animale dintr-un anumit
mediu de viaţă, şi descrierea relaţiilor dintre
vieţuitoare şi dintre acestea şi mediu;
- identificarea condiţiilor optime de viaţă ale
unor plante şi animale;
- observarea şi discutarea unui set de lanţuri trofice
simple pentru a identifica plantele ca verigă de bază
pentru toate acestea, soarele ca sursă de energie
pentru plante, iar plantele şi animalele, ca sursă de
energie pentru animale;
- alcătuirea schemei pentru lanţuri trofice simple;
- observarea dirijată a unui scheme simple (desen)
ilustrând un bec conectat în mod diferit la o baterie,
pentru a-l identifica pe acela care va lumina;
- identificarea corpurilor în repaus şi în mişcare;
- prezentarea unor scurte texte
informaţionale, poveşti, povestiri, în scopul
identificării planetelor sistemului solar, a
caracteristicilor mediilor de viaţă studiate etc.;
1.2 să descrie relaţii între -descrierea ciclurilor de viaţă (plante, fluturi, broaşte,
sisteme din mediul oameni) şi compararea acestora;
înconjurător - identificarea legăturilor stabilite între lumea
vie şi mediul de viaţă:
- completarea unor fişe cu observaţii asupra
adaptărilor organismelor în funcţie de mediul
lor de viaţă;
- clasificarea organismelor vii după mediul lor de
viaţă (acvatice, terestre) ;
- formularea, discutarea şi selectarea unor
explicaţii privind forma, culoarea, alcătuirea
organismelor dintr-un mediu dat (terestru /
acvatic);
153
- identificarea condiţiilor optime de viaţă pe baza
cărora se dezvoltă o plantă / un animal;
- gruparea organismelor dintr-un mediu observat în
funcţie de modul şi regimul de hrănire;
- colectarea de informaţii referitoare la caracteristici
morfofiziologice şi/sau comportamentale ale
plantelor şi animalelor în vederea adaptării în
diferite medii(camuflajul, schimbarea culorii,
grosimea blănii etc.);
- redarea prin desen a verigilor unui lanţ trofic simplu
în scopul identificării acestora şi a relaţiilor pradă-
prădător;
- observarea, identificarea şi descrierea unor
schimbări care au loc în timpul unor
transformări: ruginirea, putrezirea, arderea, alterarea,
coacerea;
- recunoaşterea, dintr-un set dat, a corpurilor
care ruginesc, ard, se alterează;
154
1.3 să comunice în maniere - prezentarea unor materiale ( proiecte, referate, afişe,
diverse observaţii privind lucrări practice etc.) în care se ilustrează diferite
relaţiile dintre părţile aspecte din temele studiate;
componente ale unui sistem - realizarea unui jurnal de observaţii privind:
şi/sau dintre sistemele - germinaţia seminţelor;
studiate - stabilirea prin cântărire a modificărilor de masă
ale propriului corp sau ale unui animal domestic;
- realizarea unui jurnal care să cuprindă însemnări
privind modificări din viaţa plantelor şi a unor
populaţii(peştii dintr-un acvariu, vieţuitoarele dintr-
un terariu, păsările migratoare);
- organizarea datelor în tabele şi realizarea unor
grafice referitoare la procese urmărite sau
experimente realizate;
- descrierea (verbală/în scris, prin desene, planşe,
imagini, modele, construcţii etc.) a relaţiilor dintre
corpuri şi mediu;
- realizarea unei colecţii de esenţe lemnoase, roci,
minerale etc.;
- comunicarea verbală, prin desen, colaj, joc de rol
etc., a importanţei folosirii resurselor naturale pentru
viaţa oamenilor;
- realizarea de desene, planşe, colaje, care să ilustreze
planetele sistemului solar;
- realizarea unor portofolii care să cuprindă
informaţii referitoare la plante şi animale
care trăiesc într-un anumit mediu de viaţă;
1.4 *să formuleze ipoteze pe - *identificarea efectelor unor dezechilibre
baza utilizării unor procedee într-un mediu (efectele suprapopulării,
de natură ştiinţifică depopulării, introducerii unor vieţuitoare
străine într-un anumit habitat etc.) ;
- *pregătirea şi realizarea unui proiect care vizează
menţinerea echilibrului într-un mediu creat;
- *realizarea unui proiect privind modalităţi
de supravieţuire într-un mediu ostil vieţii;
- *stabilirea unor legături între factori de mediu şi
comportarea unor organisme / materiale.
2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare /

investigare a realităţii, folosind instrumente şi procedee specifice
155
2.1 să interpreteze - completarea unor scheme eliptice care să descrie
succesiunea unor fenomene relaţiile de hrănire dintr-un lanţ trofic;

şi procese din natură - ordonarea logică a etapelor ciclului de viaţă a unei
plante sau a unui animal etc.;
- descrierea etapelor metamorfozei la
fluturele de mătase, la broasca de lac etc.;
- ordonarea unor fenomene într-o succesiune, prin joc
didactic, desen etc.;
2.2 să pună în evidenţă - utilizarea balanţei cu braţe egale / inegale pentru
regularităţi ale fenomenelor cântărire;
pe baza măsurătorilor - *determinarea pe baza măsurătorilor a condiţiilor de
efectuate, prezentând adecvat plutire ale unui corp şi relaţionarea plutirii/scufundării
rezultatele acestuia cu masa acestuia;
[2.2 să pună în evidenţă - măsurarea volumului unor corpuri solide
regularităţi ale fenomenelor prin măsurarea volumului de apă dezlocuit
pe baza măsurătorilor de acestea prin scufundare într-un vas cu
efectuate, prezentând adecvat apă;
rezultatele] - măsurarea volumelor unor corpuri lichide cu ustensile
gradate (cilindri gradaţi, pipete gradate, căni gradate
etc.);
- măsurarea volumului de apă absorbit de o
rădăcină pe o perioadă determinată de
timp;
- prezentarea în forme variate (desene,
ilustraţii, grafice de bare, tabele etc.) a
rezultatelor măsurătorilor;
- interpretarea unor reprezentări grafice (desene, scheme,
figuri etc.) pentru identificarea lungimii diferite a
umbrei unui corp în funcţie de poziţia soarelui;
156
2.3 să realizeze experimente - stabilirea etapelor unor experimente;
simple pe baza unor ipoteze - realizarea în situaţii variate a echilibrului unor corpuri
date şi utilizarea rezultatelor în descrierea unor instrumente
de cântărire (balanţa cu braţe egale şi inegale);
- selectarea unui metal dintr-un set de materiale pe baza
proprietăţilor acestuia: luciu/strălucire,
duritate, conductibilitate electrică şi
termică şi relaţionarea proprietăţilor
acestuia cu utilizările;
- realizarea unor circuite electrice simple folosind baterii,
becuri, conductori metalici;
- *efectuarea de experimente cantitative privind
încălzirea şi răcirea corpurilor;
- *efectuarea unor experimente privind plutirea unor
corpuri în soluţii diferite ;
- efectuarea de experienţe care să ilustreze atracţia
magneţilor, gravitaţia, forţe de împingere şi de
tracţiune, mişcarea şi repausul;
- observarea ritmului de creştere a unui organism viu
atunci când i se modifică unele condiţii de viaţă;
- compararea ritmului de creştere a unor organisme vii
(aceeaşi specie), în condiţii diferite de viaţă;
- efectuarea unor experienţe care să pună în
evidenţă obţinerea culorilor la trecerea
luminii albe printr-o prismă, prin baloanele
de săpun, petele de ulei etc.;
2.4 să aplice procedee de - dezbaterea experimentelor realizate pe
natură ştiinţifică în activitatea baza unui plan dat;
proprie - dezbaterea modalităţilor de protejare a resurselor
naturale;
- realizarea unor jocuri şi jucării
(navomodele, instrumente de măsură etc.)
prin aplicarea unor procedee de natură
ştiinţifică;
- identificarea culorii unui obiect în lumină
albă, roşie, verde, albastră;
2.5 *să reprezinte prin - *reprezentarea schematică a unui mediu
modele aspecte familiare din cunoscut şi identificarea modificărilor
mediul înconjurător suferite în timp de acesta;
- *realizarea machetei unui mediu cunoscut;
- *utilizarea modelelor confecţionate în
activităţi practice;
- *construirea unui acvariu, terariu,
răsadniţe / sere pentru studiul modificărilor
suferite de un animal / plantă şi / sau a
influenţei factorilor de mediu.
157
3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural
echilibrat, propice vieţii

elevul va fi capabil: activităţi:
3.1 să conştientizeze efecte - identificarea unor factori de risc: expunerea la variaţii
ale mediului înconjurător de temperatură, umiditate, soare, aglomerări umane,
asupra propriului organism; zgomote, atmosferă poluată etc.;
- descrierea unor posibile metode de protejare la factorii
de risc identificaţi;
- organizarea unor concursuri de afişe, materiale
publicitare şi a unor expoziţii privind unele efecte
nocive ale mediului asupra propriului organism;
- interpretarea unui joc de rol (acordarea
primului ajutor în caz de arsuri, intoxicaţie,
asfixiere, fracturi, gripă, boli contagioase
etc.);
3.2 *să aprecieze importanţa - *dezbaterea unor modalităţi de prevenire a acţiunii
protejării propriului corp faţă factorilor de mediu cu efecte nocive pentru om.
de factori dăunători din
mediu;
CONŢINUTURI
Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor

 Echilibru şi cântărire (masa ca rezultat al cântăririi în unităţi standard):
cântarul cu arc, balanţa.
 Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi standard: litrul,
multipli şi submultipli). *Densitatea ca rezultat al comparării maselor unor
corpuri confecţionate din materiale diferite, dar de volume identice. *Plutirea
corpurilor.
 Comportamente de adaptare la plante şi animale: reacţii de apărare şi
adaptare la lumină, *umiditate, *vânt, *frig.
 Proprietăţi ale metalelor şi utilizări ale acestora. Magneţi. Circuite electrice
simple.
 Surse de lumină. Comportamentul luminii – producerea curcubeului, culorile,
umbra, vizibilitatea corpurilor.
 Planetele sistemului solar.
Transformări ale corpurilor şi materialelor
158
 *Încălzire şi răcire; căldură absorbită şi căldură cedată.
 Forţe care determină mişcarea corpurilor (gravitaţia, forţe de împingere şi
tragere). Mişcare şi repaus.
 Ciclul vieţii: naştere, creştere şi dezvoltare, înmulţire, moarte. Cicluri de viaţă ale
organismelor (plante, fluturi, broaşte, oameni).
 Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea, putrezirea,
alterarea, arderea, coacerea.
Omul şi mediul
 Medii de viaţă: grădina, pădurea, balta, *delta, *peştera, *mările calde,
*oceanul. Relaţii de hrănire.
 Resurse naturale: apă, soluri, roci, minerale, lemn, combustibili, hrană. Protejarea lor.
SUGESTII METODOLOGICE
Prin prezentul curriculum se intenţionează ca, pe parcursul învăţământului primar, elevii să dobândească
competenţe utile studiului ulterior al ştiinţelor naturii pe discipline, şi să-şi structureze un set de valori şi
atitudini faţă de ştiinţele naturii prin prisma raportării faţă de acestea şi implicit faţă de mediu. Acestea se
regăsesc într-o serie de aspecte ale învăţării, vizate de practica pedagogică:
- observarea atentă a mediului şi a relaţiilor dintre componentele acestuia;
- citirea corectă şi conştientă a enunţului unei situaţii-problemă;
- înţelegerea şi explicarea fenomenelor naturale observate sau evidenţiate;
- secvenţializarea etapelor de desfăşurare a acestora;
- construirea şi interpretarea unor diagrame, tabele şi scheme grafice care
ilustrează rezultatele unor experimente;
- iniţierea şi realizarea creativă a unor investigaţii, pornind de la tematica
propusă;
- formarea obişnuinţei de a utiliza diverse tipuri de reprezentări, pentru
rezumarea, clasificarea şi prezentarea concluziilor unor experimente;
- formarea deprinderii de a anticipa evoluţia fenomenelor
studiate, pornind de la condiţiile existente.
Acestea explică apropierea conţinuturilor învăţării de practica învăţării eficiente a ştiinţelor naturii. În
demersul didactic, centrul acţiunii devine elevul şi nu predarea noţiunilor ştiinţifice ca atare. Accentul trece de
la “ce?” să se înveţe, la “în ce scop?” şi “cu ce rezultate?” să se înveţe. Evaluarea se face în termeni calitativi;
capătă semnificaţie dimensiuni ale cunoştinţelor dobândite, cum ar fi: esenţialitatea, profunzimea,
funcţionalitatea, durabilitatea, orientarea axiologică, stabilitatea, mobilitatea, diversificarea, amplificarea
treptată, aplicabilitatea.
Prin acest curriculum se urmăreşte crearea condiţiilor favorabile pentru ca elevii să-
şi formeze şi dezvolte competenţele într-un ritm individual, pentru a putea să-şi transfere
cunoştinţele acumulate într-un domeniu de studiu altui domeniu. Pentru aceasta, este util
ca demersul didactic să se orienteze spre realizarea unor tipuri variate de activităţi
precum:
- prelucrarea variată a informaţiilor adecvate obiectivelor vizate;
159
- introducerea conţinuturilor utilizând moduri variate de antrenare a gândirii
elevilor;
- solicitarea unor corelaţii intra- şi interdisciplinare, care să
determine realizarea de transferuri de cunoştinţe;
- antrenarea elevului în situaţia de a decide asupra unor sarcini
de lucru adecvate, situaţiei-problemă expuse;
- formarea deprinderii elevilor de a utiliza independent manualul şi alte surse
de informaţie, operând prin analiza pe text, interpretarea unor conţinuturi;
- organizarea unor activităţi de învăţare diferenţiată care să permită
desfăşurarea sarcinilor de lucru în ritmuri diferite;
- sugerarea unui algoritm al învăţării, prin modul de ordonare a sarcinilor.
Metodele şi tehnicile de predare precum şi practicile pedagogice alese în funcţie de
ritmul de învăţare şi de particularităţile psiho-individuale ale elevilor trebuie să fie esenţial
centrate pe universul copilului. Învăţarea trebuie să se dezvolte în mod natural pornind de la
ce ştie elevul către descoperirea varietăţii naturii şi a fenomenelor, pe cale experimentală. O
învăţare eficientă va da posibilitatea copilului să experimenteze, să redescopere natura
printr-un contact direct cu aceasta în care rolul învăţătorului este de ghid şi colaborator.
Demersul didactic propus prin actuala programă este orientat spre:

- accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire (acestea sunt utilizate în activitatea de predare-
învăţare, în scopul dezvoltării capacităţilor de a opera cu informaţiile asimilate, de a aplica şi evalua
cunoştinţele dobândite, de a verifica ipoteze şi de a căuta soluţii adecvate de rezolvare a problemelor
propuse);
- aplicarea metodelor centrate pe stimularea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor (în scopul
transformării elevului în subiect al propriei instruiri şi educaţii);
- o îmbinare şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea
după surse de informaţie variate, observaţia proprie, exerciţiul individual, instruirea programată,
experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe etc.) cu activităţile care solicită efortul colectiv (de
echipă, de grup) de genul discuţiilor;
- folosirea unor metode care să favorizeze intervenţia nemijlocită a elevului în
realizarea experimentului.
Prezentăm mai jos, comparativ pe clase, o listă a procedurilor ştiinţifice propuse de

programele şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a:
Clasa a III-a Clasa a IV-a
• Observaţii • Observaţii
• Clasificări ale corpurilor şi • Clasificări ale corpurilor şi materialelor
materialelor • Estimări ale unor caracteristici (mărimi,
• Măsurări cu mijloace uzuale relaţii)
• Stabilirea relaţiilor temporale şi • Stabilirea relaţiilor temporale şi spaţiale (în
spaţiale (în termeni de
termeni de rapiditate, distanţă, mişcare, formă
rapiditate, distanţă, mişcare,
formă etc.) etc.)
• Înregistrarea observaţiilor - • Formularea definiţiilor operaţionale (reţete) -
figurativă figurative, verbale (Cum ai proceda ca să…?)
• Colectare, conservare etc. • Analiza observaţiilor (comparaţii, generalizări
• Raportarea observaţiilor - simple)
figurativă, verbală • Măsurări cu mijloace convenţionale şi
neconvenţionale
• Înregistrarea observaţiilor - figurativă, verbală
• Colectare, conservare, cultivare etc.
• Raportarea observaţiilor şi analizelor -
160
figurativă, verbală
EXPERIMENTE PROPUSE
1. Capacitate (volum) pulmonar: Elevii suflă tot aerul din plămâni, umflând un balon (pungă din
plastic), apoi măsoară volumul balonului prin scufundare într-un vas cu apă. Se măsoară şi volumul pulmonar
la respiraţie liniştită.
2. *Topire: Compararea căldurilor necesare topirii unor cantităţi egale de ceară, naftalină,
margarină etc., prin compararea duratelor acestor procese.
3. Sera: O butelie din plastic în care s-a tăiat o fereastră, un borcan acoperit cu o pungă transparentă
din plastic, în care se pune un strat de pământ şi răsad, pot simula condiţiile dintr-o seră, în care temperatura şi
cantitatea de dioxid de carbon sunt mai ridicate.
4. Fototropism: Sensibilitatea la lumină a vârfului tulpinii. Pe o porţiune a
unui răsad de grâu, se acoperă vârfurile tulpinilor cu câte o căciulă de hârtie, lăsându-
le pe celelalte neacoperite. Dacă sunt expuse la Soare, tulpinile neacoperite se
orientează după acesta, spre deosebire de cele acoperite.
5. Geotropismul rădăcinilor: Între pereţii unui vas transparent şi o bucată de vată sau de hârtie de
ziar mototolită, umezite permanent, se introduc boabe de fasole orientate diferit. Rădăcinile cresc
îndreptându-se în jos, orientate de forţa gravitaţională.
6. De câtă apă are nevoie planta pentru a trăi: Se măsoară, la intervale
de timp, nivelul apei dintr-un vas, în care a fost introdusă rădăcina unei plante (se
pune în discuţie şi evaporarea apei în timp).
7. Reflexul pupilei: Se acoperă un ochi şi se priveşte cu celălalt o sursă de lumină puternică. După
acomodare, se descoperă primul ochi şi se compară dimensiunile pupilelor.
8. Reacţie de apărare la lumină: Pe o farfurie jumătate albă, jumătate neagră, se pun larve de
molii şi sunt expuse la soare; larvele trec de pe suprafaţa neagră pe suprafaţa albă.
9. *Reacţie de apărare la umiditate: Analog cu experimentul anterior, dar se foloseşte hârtie albă
uscată, respectiv, umedă; larvele preferă hârtia umedă.
S TA N D A R D E C U R R I C U L A R E
la sfârşitul învăţământului primar
1. Înţelegerea şi utilizarea în S1. Identificarea asemănărilor,

comunicare a unor termeni şi deosebirilor şi relaţiilor dintre
concepte specifice ştiinţelor corpuri şi dintre componente
naturii ale unor sisteme pe baza
observaţiei.
S2. Clasificarea unor corpuri,
evenimente, fenomene pe baza unor
criterii.
S3. Descrierea relaţiilor dintre
componente ale aceluiaşi sistem şi
dintre sisteme.
161
S4. Comunicarea în maniere diverse a
unor observaţii şi comparaţii
referitoare la corpuri, fenomene,
evenimente, sisteme observate şi a
rezultatelor experimentelor.
2. Formarea şi dezvoltarea S5. Măsurarea cu instrumente

capacităţilor şi abilităţilor de convenţionale şi
experimentare şi neconvenţionale şi
explorare/investigare a evidenţierea regularităţilor
realităţii, folosind instrumente unor fenomene pe baza
şi procedee specifice măsurătorilor şi/sau
observaţiei.
S6. Realizarea unor experimente
simple pe baza unui plan de
lucru şi/sau a unor ipoteze
date.
Unitatea de Ob. Nr.

 Conţinuturi Data Obs.
învăţare ref. ore
1.1  SEMESTRUL I 13
Caracteristici 1.3  Echilibru şi cântărire 1
şi proprietăţi 2.2  Volumul corpurilor 1
ale corpurilor 2.3  Comportamente de adaptare la plante şi animale 1
2.4 - Reacţii de apărare 1
3.1  Adaptarea la lumină 1
 Proprietăţi ale metalelor 1
 Magneţii 1
 Circuite electrice simple 1
 Surse de lumină 1
 Comportamentul luminii 1
 Planetele Sistemului Solar 1
 Recapitulare. 1
 Evaluare 1
162
 SEMESTRUL II
10
Transformări  Încălzirea şi răcirea 1
ale corpurilor  Mişcare şi repaus 1
şi materialelor 1.1  Forţe care determină mişcarea corpurilor 1
1.2  Transformări ale materialelor în alte materiale 1
2.1  Recapitulare. Evaluare 1
Ciclul vieţii 3.1
 Ciclul vieţii la plante 1
 Ciclul vieţii la fluturi 1
 Ciclul vieţii la broaşte 1
 Ciclul vieţii la om 1
 Recapitulare. Evaluare 1
1.1 5
Medii de viaţă 1.2  Medii de viaţă. Relaţii de hrănire 1
1.3  Grădina. Livada 1
2.1  Pădurea 1
2.3  Balta 1
2.4  Recapitulare. Evaluare 1
Resurse 1.1. 7
naturale. 1.3  Apa. Solul. Lemnul. Hrana 2
Protejarea lor 3.1  Rocile. Minereurile 1
 Combustibilii 1
 Recapitulare finală 2
 Evaluare 1
163
CARACTERISTICI ALE CORPURILOR
Săptămânile: I – XIII
Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE Nr.ore OBS
crt
1 Echilibru şi cântărire 1.1 - Prezentarea unor imagini pentru Resurse materiale: - observare 1
2.2 identificarea relaţiilor dintre corpuri şi instrumente de măsurare sistematică
2.3 acţiunea persoanelor; a masei (cântare, - temă de lucru în
3.1 - Exerciţii de cântărire folosind diverse balanţă), manualul, clasă
instrumente de măsură; planşe; - probă de
- Exerciţii de echilibrare a masei (folosind  Resurse evaluare
balanţa); procedurale: observarea formativă
- Exerciţii de comparare a maselor folosind dirijată, conversaţia, - portofoliul
instrumentele de măsură sau aproximând cu explicaţia, exerciţiul,
ajutorul simţurilor; problematizarea,
- Reactualizarea cunoştinţelor despre experimentul;
kilogram. Forme de organizare:
activitate frontală,
individuală, pe
grupe.
2 Volumul corpurilor 1.1 - aproximarea-compararea volumului de apă manualul, planşe, - observare 1
2.2 al vaselor din imagini (capacitatea vaselor); vase cu volume diferite sistematică
2.3 - măsurarea volumului de lichid cu sau identice pt. - temă de lucru în
2.4 instrumente de măsură gradate; comparare, lichide (suc, clasă
3.1 - experimente simple pentru demonstrarea apă minerală…) pentru - probă de
modificării volumului; prepararea unor reţete, evaluare
- stabilirea unităţii de măsură pentru vas gradat pt. măsurare; formativă
capacitatea unor vase;  conversaţia, - portofoliul
- reactualizarea cunoştinţelor despre litru explicaţia, exerciţiul,
(multiplii şi submultiplii) observaţia dirijată,
164
învăţarea prin
descoperire;
individuală, pe grupe.
3 Densitatea corpurilor 1.1 - compararea maselor unor corpuri din corpuri de diferite - observare 1
1.2 materiale diferite, dar identice ca volum; mărimi şi densităţi pt. sistematică
2.4 - experimente simple pentru compararea experimente, planşe, - temă de lucru în
3.1 densităţii corpurilor; manualul; clasă
- deducerea din experimente a condiţiilor de  conversaţia, - probă de
plutire a corpurilor; explicaţia, exerciţiul, evaluare
problematizarea, formativă
experimentul, învăţarea - portofoliul
prin descoperire;
4 Metale 1.1 - identificarea domeniului şi tipului de metale colecţie de metale - observare 1
2.2 pe care le foloseşte; pentru experimente şi sistematică
2.3 - recunoaşterea unor tipuri de metale din observare, planşe, - temă de lucru în
3.1 obiecte foarte cunoscute, frecvent utilizate; manualul, trusă pentru clasă
- explicarea unor proprietăţi legate de: experimente (cu bare - probă de
culoare, conductibilitate,(căldură, metalice, lumânări, sursă evaluare
electricitate), solubilitate, densitate, stare de de încălzire); formativă
agregare;  conversaţia, - portofoliul
- proprietăţile unor aliaje şi aplicaţiile explicaţia, exercitiul,
acestora. experimentul, învăţarea
prin descoperire,
observaţia dirijată;
5 Circuite electrice simple 1.1 - recunoaşterea surselor de energie, manualul, planşe, - observare 2
2.2 provenienţa curentului electric; diferite tipuri de baterii, sistematică
2.3 - înţelegerea din observaţii şi experimente a materiale pentru - temă de lucru în
3.1 noţiunii de circuit electric; demonstrarea funcţionării clasă
- prezentarea şi descoperirea unor aparate unor circuite electrice - probă de
electrice simple şi descrierea funcţionării lor; simple (bec, cabluri, evaluare
165
- realizarea unor circuite electrice simple. baterie), fişe de lucru; formativă
 conversaţia, - portofoliul
exerciţiul, explicaţia,
demonstraţia, observaţia
dirijată, experimentul;
6 Magneţi 1.1 - deducerea din experimente a fenomenului magneţi de forme şi - observare 2
2.2 denumit „magnetism”; mărimi diferite, pilitură sistematică
2.3 - descoperirea, folosind magneţi, a corpurilor de fier, obiecte metalice - temă de lucru în
3.1 care conţin fier; şi nemetalice, manualul, clasă
- explicarea fenomenului de magnetizare/ planşe, fişe de lucru; - probă de
demagnetizare;  conversaţia, evaluare
- identificarea direcţiei de orientare a polilor explicaţia, experimentul, formativă
unor magneţi; demonstraţia dirijată, - portofoliul
- utilizarea proprietăţilor magneţilor în diferite problematizarea,
activităţi umane. învăţarea prin
descoperire;
7 Lumina 1.1 - identificarea surselor de lumină, surse manualul, planşe, - observare 1
1.3 naturale/artificiale; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică
2.2 - identificarea spectrului luminii albe atlase geografice; - temă de lucru în
2.4 descompuse în culorile curcubeului; tipuri de  conversaţia, clasă
3.1 culori; explicaţia, exerciţiul, - probă de
- compararea lungimii umbrelor faţă de soare observarea dirijată, evaluare
în diferite momente ale zilei; învăţarea prin formativă
descoperire; - portofoliul
8 Planetele sistemului solar 1.1 - reactualizarea cunoştinţelor despre: univers, manualul, planşe, - observare 1
1.3 galaxie, stele, planete, sateliţi; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică
2.2 - prezentarea unor texte scurte, prelucrate din atlase geografice; - temă de lucru în
2.4 „Legendele Olimpului”, după Al. Mitru pentru  conversaţia, clasă
3.1 identificarea planetelor Sistemului nostru explicaţia, exerciţiul, - probă de
166
Solar ; observarea dirijată, evaluare
- realizarea de desene cu planetele Sistemului învăţarea prin formativă
Solar. descoperire; - portofoliul
9 Recapitulare 1.1 - utilizarea instrumentelor cunoscute pentru fişe de lucru - observare 2
1.3 măsurarea maselor, capacităţilor, volumului, individual sistematică
2.2 densităţii corpurilor;  conversaţia, - temă de lucru în
2.4 - experimente pentru compararea şi explicaţia, exerciţiul, clasă
3.1 caracterizarea proprietăţilor corpurilor; experimentul, - probă de
- exerciţii de descoperire a denumirii problematizarea; evaluare
planetelor sistemului solar. activitate frontală, formativă
individuală, pe grupe. - portofoliul
10 Evaluare 1.1 - identificarea unităţii de măsură pentru masă, fişe de lucru - evaluare 1
1.3 volum s.a. individual pentru sumativă
2.2 - recunoaşterea tipului de metal după evaluare, portofoliul;
2.4 proprietăţile acestuia;  probă scrisă,
3.1 - descoperirea circuitului electric instalat prezentarea portofoliului
corect; activitate
- recunoaşterea sursei de lumină produse de independentă
artificii;
- portofoliul: completarea cu informaţii despre
stele, planete, comete etc.
167
TRANSFORMĂRI ALE CORPURILOR ŞI MATERIALELOR
Săptămânile: XIV-XVIII
Nr. O. Nr
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Încălzire şi răcire, căldură absorbită 1.1 - descrierea părţilor componente ale unui termometre de - observare 1
şi căldură cedată 1.2 termometru; diferite tipuri, manualul, sistematică
2.1 - exerciţiu de măsurare a temperaturii; planşe, eprubete, corpuri - temă de lucru în
3.1 - descrierea modului de funcţionare a care se topesc uşor, dar la clasă
termometrului; temperaturi diferite, fişe - probă de
- experimente simple de transformare a de observaţie; evaluare
stărilor de agregare ale corpurilor în funcţie de  conversaţia, formativă
temperatură. explicaţia, exerciţiul, - portofoliul
experimentul, observaţia
dirijată, învăţarea prin
descoperire;
2 Mişcare şi repaus 1.1 - identificarea corpurilor aflate în repaus sau manualul, planşe, - observare 1
1.2 mişcare; fişe de lucru; sistematică
2.1 - stabilirea poziţiei corpurilor în funcţie de  conversaţia, - temă de lucru în
3.1 anumite repere; explicaţia, observaţia clasă
- argumentarea stării de mişcare sau repaus a dirijată, problematizarea; - probă de
corpurilor studiate; activitate frontală, evaluare
individuală, pe grupe formativă
- portofoliul
3 Ce determină mişcarea corpurilor ? 1.1 - recunoaşterea forţelor ce produc mişcarea manualul, planşe, - observare 1
1.2 corpurilor, din descrierile lecturilor şi din obiecte pentru sistematică
2.1 imagini experimente simple, fişe - temă de lucru în
168
3.1 - realizarea unor acţiuni care pun corpurile în de lucru; clasă
mişcare (impingere, tragere);  conversaţia, - probă de
- identificarea tipului de forţe ce determină explicaţia, exerciţiul, evaluare
mişcarea unor corpuri, schimbarea vitezei şi a problematizarea, formativă
direcţiei de mişcare. observaţia dirijată; - portofoliul
4 Cum se transformă materialele? 1.1 - descrierea fenomenelor de putrezire, manualul, imagini - observare 1
1.2 alterare, ardere, coacere, ruginire; din planşe sau din alte sistematică
2.1 - transformarea unor materiale în altele; surse, obiecte cu - temă de lucru în
3.1 - descoperirea factorilor ce pun sănătatea în proprietăţi diferite de clasă
pericol; ardere, fişe de lucru; - probă de
- stabilirea tipurilor de transformări pe care le  conversaţia, evaluare
suportă unele materiale în anumite condiţii explicaţia, experimentul, formativă
date. învăţarea prin - portofoliul
descoperire,
problematizarea;
5 Recapitulare-evaluare 1.1 - determinarea stării de mişcare şi repaus, fişe de lucru, - evaluare 1
1.2 cald-rece; portofoliul; sumativă
2.1 - recunoaşterea tipului de forţă ce determină  conversaţia,
3.1 mişcarea din situaţii date; explicaţia,
- stabilirea transformărilor care se produc în problematizarea,
situaţii date; exerciţiul;
- realizarea unui grafic cu evoluţia activitate frontală,
temperaturilor atmosferice pentru o individuală
săptămână (portofoliul).
169
CICLURI DE VIAŢĂ ALE ORGANISMELOR
Săptămânile: XI X-XXIII
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 Creşterea şi 1.1 - colectarea de informaţii despre un sistem, în fişe de lucru, - observare 2
dezvoltarea 1.2 cadrul unei excursii, drumeţii, expediţii etc.; portofoliul, planşe, sistematică
organismelor 2.1 - colectarea de informaţii referitoare la desene, Atlas Zoologic - temă de lucru în
caracteristici morfofiziologice şi/sau conversaţia, clasă
comportamentale ale plantelor şi animalelor în explicaţia, - probă de
vederea adaptării în diferite medii problematizarea, evaluare
(camuflajul, schimbarea culorii, grosimea exerciţiul; formativă
blănii etc.); activitate frontală, - portofoliul
- realizarea unui jurnal care să cuprindă individuală,
însemnări privind modificări din viaţa
plantelor
- ordonarea logică a etapelor ciclului de viaţă
a unei plante
al unui animal
- descrierea etapelor metamorfozei la fluturele de
mătase, la broasca de lac etc.;
a omului
- stabilirea prin cântărire a modificărilor de
masă ale propriului corp
- realizarea unui program zilnic de activitate
2 Recapitulare 1.1 - prezentarea unor animale care ilustrează fişe de lucru, - observare 1
1.2 diferite aspecte din temele studiate portofoliul, planşe, sistematică
2.1 - realizarea şi prezentarea portofoliilor ce desene, Atlas Zoologic - temă de lucru în
1.3 cuprind informaţii referitoare la plante şi la  conversaţia, clasă
2.3 animale din anumite medii de viaţă explicaţia, - probă de
- compararea ritmului de creştere a unor problematizarea, evaluare
organisme vii în condiţii diferite de viaţă exerciţiul; formativă
activitate frontală, - portofoliul
170
individuală
3 Evaluare 1.1 - test de evaluare vizând cunoştinţele studiate fişe de evaluare - evaluare 1
1.2 în unitatea de învăţare evaluată  munca independentă sumativă
2.1 activitate
individuală
Unitatea de învăţare: MEDII DE VIAŢĂ

Săptămânile: XXIV – XXVIII
Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE Nr. ore OBS
crt
1 Grădina 1.1 - observarea, descrierea şi recunoaşterea unor plante fişe de lucru, portofoliul, - observare 1
1.2 cultivate, plante spontane şi animale cu ajutorul planşe, desene, Atlas Botanic sistematică
1.3 imaginilor  conversaţia, explicaţia, - temă de
2.1 - observarea, descrierea mediului de viaţă prezentat in problematizarea, exerciţiul; lucru în clasă
imagini activitate frontală, - probă de
- precizarea importanţei grădinii pentru om şi individuală evaluare
vieţuitoare formativă
- precizarea legăturilor ce se stabilesc între lumea vie şi - portofoliul
mediul de viaţă.
- redarea prin desen a verigilor unui lanţ trofic
simplu
- activitate experimentală
2 Pădurea 1.1 - descoperirea condiţiilor optime de viaţă ale unor fişe de lucru, portofoliul, - observare 1
1.2 plante si animale cu ajutorul imaginilor planşe, desene, Atlas Botanic sistematică
1.3 - descrierea arborilor specifici pădurilor de foioase şi  conversaţia, explicaţia, - temă de
2.1 conifere problematizarea, exerciţiul; lucru în clasă
- redarea prin desen a importanţei pădurii pentru activitate frontală, - probă de
menţinerea echilibrului natural individuală, pe grupe. evaluare
- explicarea consecinţelor pe care le are distrugerea formativă
pădurii - portofoliul
- observarea şi discutarea unui set de lanţuri trofice
171
simple
- cunoaşterea elementelor componente ale unui mediu
de pădure
- redactarea unei compuneri, a unui afiş care se referă
la protejarea pădurii
- realizarea unei colecţii de flori presate şi frunze ale
arborilor din zonă
3 Balta 1.1 - exerciţii de descriere a bălţilor, deltei şi peşterilor ca fişe de lucru, portofoliul, - observare 1
1.2 ecosisteme planşe, desene, Atlas Botanic sistematică
1.3 - observarea dirijată a unor caracteristici ale plantelor şi  conversaţia, explicaţia, - temă de
2.1 animalelor acvatice problematizarea, exerciţiul; lucru în clasă
- completarea unor scheme pentru lanţuri trofice simple activitate frontală, - probă de
- recunoaşterea plantelor şi animalelor acvatice în individuală, pe grupe evaluare
ilustraţii si fragmente literare formativă
- colectarea unor informaţii şi ilustraţii despre mediul - portofoliul
acvatic
- identificarea unor specii de plante şi animale din
aceste medii de viaţă
- identificarea mediului de viaţă indicat
- extragerea principalelor trăsături ale mediului de viaţă
indicat
- importanta bălţilor, peşterilor şi a deltei ca ecosisteme
- măsuri de ocrotire a ecosistemelor prezentate
4 Recapitulare 1.1 - prezentarea condiţiilor optime de viata a unor plante fişe de lucru, portofoliul, - observare 1
1.2 şi animale planşe, desene, Atlas Botanic sistematică
1.3 - realizarea unei fişe de observare a unei plante şi a  conversaţia, explicaţia, - temă de
2.1 unui animal problematizarea, exerciţiul; lucru în clasă
- completarea unor scheme pentru lanţuri trofice simple activitate frontală, - probă de
- caracterizarea mediilor de viata în care trăiesc unele individuală, pe grupe evaluare
plante şi animale formativă
- stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri - portofoliul
- completarea unor enunţuri lacunare
- clasificarea organismelor vii după mediul lor de viaţă
- formulare de enunţuri despre protejarea mediilor de
viaţă
172
5 Evaluare - test de evaluare vizând cunoştinţele studiate în fişe de evaluare - evaluare 1
unitatea de învăţare evaluată  munca independentă sumativă
activitate individuală
Unitatea de învăţare: OMUL ŞI MEDIUL

Săptămânile: XXIX-XXXV
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 Resursele naturale 1.1 - colectarea de informaţii despre apă fişe de lucru, - observare
şi protejarea lor 1.3 - identificarea unor asemănări şi deosebiri între portofoliul, planşe, sistematică 4
- Apa 3.1 diferitele surse de apă desene, Atlas - temă de lucru
- precizarea importanţei apei pentru om şi celelalte Botanic în clasă
vieţuitoare  conversaţia, - probă de
- identificarea însuşirilor apei explicaţia, evaluare
- Solul - efectuarea unor experienţe care sa pună în evidenţă problematizarea, formativă
importanţa apei exerciţiul; - portofoliul
- stabilirea unor măsuri de prevenire a poluării apei activitate
- redarea prin desen a importanţei apei pentru om frontală, individuală,
- comentarea unor proverbe despre apă pe grupe
- Materiale de - observaţii în natură; colectarea şi observarea
construcţie diferitelor tipuri de sol
- tipuri de sol specifice fiecărei forme de relief fişe de lucru,
- precizarea importanţei solului portofoliul, planşe,
- enumerarea lucrărilor de îngrijire a solului desene, Atlas - observare
- prezentarea lucrărilor de îngrijire a solului Botanic sistematică
- stabilirea corespondenţei dintre tipul de sol şi  conversaţia, - temă de lucru
cultura agricolă specifică. explicaţia, în clasă
- Minereurile - evidenţierea însuşirilor pe care le are solul fertil problematizarea, - probă de
- stabilirea unor măsuri de prevenire a poluării solului exerciţiul; evaluare
- observarea diferitelor tipuri de roci: sare, calcar, activitate formativă
nisip, pietriş, argilă, marmură frontală, - portofoliul
- descrierea unor însuşiri ale rocilor prezentate individuală
173
- întocmirea unei fişe de observaţie pentru fiecare
rocă
- Combustibilii - realizarea corespondenţei între proprietăţile rocilor
şi utilizările acestora
- realizarea unei fişe de observare pentru roci
- precizarea zonelor geografice unde există aceste
resurse
- completarea unor enunţuri lacunare fişe de lucru,
- joc didactic: „Recunoaşte roca!” portofoliul, planşe,
- importanţa resurselor naturale pentru om desene, Atlas
- Hrana - formularea de enunţuri despre efectele poluării cu Botanic
praf de ciment şi despre măsurile de protejare a  conversaţia,
mediului înconjurător explicaţia,
- prezentarea unor produse obţinute prin prelucrarea problematizarea,
minereurilor exerciţiul;
- experienţe simple pentru evidenţierea unor activitate
proprietăţi ale minereurilor frontală, individuală,
- însuşirile minereurilor pe grupe
- descrierea unui furnal
- precizarea zonelor unde există resurse naturale ale
subsolului
- efectele folosirii incorecte a resurselor naturale - - observare
realizarea corespondenţei intre proprietăţile sistematică
minereurilor si utilizările acestora - temă de lucru
- importanta resurselor naturale pentru om în clasă
- realizarea unei fişe de observare pentru minereuri fişe de lucru, - probă de
- comentarea unor proverbe legate de metale şi portofoliul, planşe, evaluare
nemetale desene, Atlas formativă
- evidenţierea însuşirile cărbunilor, petrolului şi Botanic - portofoliul
gazelor naturale  conversaţia,
- precizarea zonelor unde există petrol, gaze naturale explicaţia,
si cărbuni problematizarea,
- efectele folosirii incorecte a combustibililor exerciţiul;
- realizarea unei fişe de observare combustibili
- descrierea modului de formare a petrolului şi
174
cărbunelui
- realizarea corespondenţei între proprietăţile
resurselor subsolului si utilizările acestora
- identificarea resurselor naturale de hrană cu ajutorul
imaginilor şi al textelor literare
- stabilirea resurselor naturale de hrană din zona
natala
- precizarea produselor obţinute din resurse naturale
de hrană
- efectele utilizării incorecte a hranei, stabilirea unui
regim alimentar necesar păstrării sănătăţii
- comentarea poeziei „Să protejam viata!”
- realizarea unui desen inspirat de o strofă a poeziei
2 Recapitulare 1.1 - enumerarea resurselor naturale de hrană din zona fişe de lucru, - observare 2
1.3 natală portofoliul, planşe, sistematică
3.1 - descrierea modului de folosire a apei şi a solului la desene, Atlas - temă de lucru
sat şi la oraş Botanic în clasă
- precizarea zonelor unde există resurse naturale ale  conversaţia, - probă de
subsolului explicaţia, evaluare
- specificarea importanţei resurselor naturale pentru problematizarea, formativă
om exerciţiul; - portofoliul
- enumerarea resurselor naturale din care se obţin activitate
unele produse frontală, individuală,
- completarea unor texte lacunare pe grupe
- importanţa protejării resurselor naturale pentru om
- realizarea corespondenţei dintre resursele
naturale si însuşirile lor
3 Evaluare - test de evaluare vizând cunoştinţele studiate în fişe de lucru, - evaluare 1
unitatea de învăţare evaluată  munca sumativă
independentă
activitate
individuală
175
ISTORIA ROMÂNILOR

Nr. 3919 / 20.04.2005
Bucureşti, 2005
176
NOTA DE PREZENTARE
Programa propune ca scop al studierii istoriei în clasa a IV-a familiarizarea elevilor cu teme
referitoare la trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat al localităţii natale, al României şi al Europei,
utilizând mijloace adecvate vârstei acestora.
Pornind de la modelul didactic al istoriei, conceput pentru toată durata şcolarităţii, experienţele de
învăţare propuse reprezintă, deopotrivă, etape ale unui tip specific de antrenament intelectual şi ocazii
pentru valorificarea experienţelor afectiv-atitudinale.
Nucleul funcţional al programei este reprezentat de obiectivele de referinţă, activităţile de învăţare şi
conţinuturile propuse.
În elaborarea programei s-au avut în vedere:
- modificările de structură a sistemului de învăţământ (scăderea vârstei de şcolaritate şi extinderea
duratei învăţământului obligatoriu) prevăzute de Legea nr. 268/2003 de modificare şi completare
a Legii învăţământului;
- contribuţia istoriei la obiectivele etapei de şcolaritate pe care o reprezintă învăţământul primar;
- recomandările referitoare la studiul istoriei, cuprinse în documente elaborate la nivel european, în
mod deosebit, Recomandarea nr. 15/2001 a Consiliului Europei cu privire la studiul istoriei în
secolul XXI şi Memorandumul pentru educaţia permanentă, elaborat de Uniunea Europeană;
- rezultatele unor cercetări referitoare la studiul istoriei în învăţământul primar;
- valorificarea experienţei cadrelor didactice care au utilizat programa anterioară;
- contribuţia istoriei la competenţele de bază care se dezvoltă prin învăţământul primar.
Luarea în considerare a acestor elemente a avut consecinţe la nivelul definirii elementelor
componente ale programei.
Programa şcolară are următoarea structură:
- nota de prezentare care identifică scopul studierii istoriei în clasa a IV-a şi locul pe care îl ocupă
această etapă de şcolaritate în învăţământul obligatoriu;
- obiective cadru, reprezentând obiective cu un grad ridicat de generalitate şi de complexitate, care
se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice obiectului de studiu şi sunt urmărite de-
a lungul mai multor ani de studiu;
- obiective de referinţă care specifică rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de
studiu;
- exemple de activităţi de învăţare construite astfel încât să valorifice experienţa concretă a
elevului şi să poată fi integrate unor strategii de predare-învăţare adecvate contextelor variate de
instruire;
- conţinuturi organizate în jurul unor domenii7 relevante pentru elev şi reprezentative din
perspectiva ştiinţei şi a cerinţelor societăţii contemporane. standarde curriculare de performanţă
reprezentând criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare;
- standarde curriculare de performanţă, reprezentând criterii de evaluare a calităţii procesului de
învăţare.
Forma actuală a programei îşi propune să contribuie la recâştigarea interesului elevilor faţă de
cunoaşterea trecutului prin:
- propunerea unui traseu de învăţare în care elevii fac cunoştinţă cu trecutul pornind de la situaţii
familiare (aspecte care ţin de istoria locală sau de teme privitoare la copilăria în trecut şi astăzi)
urmate de cele care se află la mai mare distanţă în timp şi spaţiu;
- adecvarea obiectivelor cadru la etapa de şcolaritate pe care o reprezintă învăţământul primar;
- o diversificare a activităţilor de învăţare şi o creştere a ponderii acestora în programă.
7
Aceste domenii, prezente pe toată durata studierii istoriei în învăţământul preuniversitar sunt: Popoare şi spaţii istorice; Oamenii,
societatea şi lumea ideilor; Statul şi politica; Religia şi viaţa religioasă; Relaţiile internaţionale. Deoarece clasa a IV-a reprezintă o
introducere în studiul istoriei, programa a optat pentru teme care fac trimitere la trei dintre domeniile menţionate
177
1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric
2. Cunoaşterea şi folosirea surselor istorice
3. Investigarea şi interpretarea faptelor şi a proceselor istorice
4. Înţelegerea şi utilizarea limbajului de specialitate
Programa propune obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare şi conţinuturi proiectate pe

structura plajei orare de 1-2 ore. Clasele care optează pentru 2 ore pe săptămână vor parcurge toate
obiectivele şi conţinuturile.
Date fiind elementele de noutate pe care le include programa, vor fi realizate sugestii metodologice
care să ofere învăţătorilor exemple de aplicare creativă a acesteia.
I. OBIECTIVE CADRU
178
1. Reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie

La sfârşitul clasei a IV-a elevul Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
va fi capabil:
1.1. să ordoneze obiecte după criteriul  prezentarea unor obiecte vechi aparţinând familiei;
„mai vechi” / „mai nou”  alcătuirea şi prezentarea arborelui genealogic al familiei
folosind o schema dată;
1.2. să ordoneze evenimente personale  alcătuirea unui jurnal personal / jurnal al clasei;
/ evenimente istorice  ordonarea cronologică a unor benzi desenate reprezentând
evenimente din viaţa personală / din viaţa oamenilor / din istorie;
1.3. să povestească aspecte ale  citirea hărţii geografice şi a celei istorice;
legăturilor dintre mediul  citirea unor texte care să ilustreze legătura dintre om (ocupaţii,
geografic şi viaţa oamenilor locuinţe, obiceiuri) şi mediul în care trăieşte;
 completarea / situarea unor informaţii istorice pe hărţi parţial
completate;
 citirea şi comentarea unor imagini / fotografii;
 descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări
ale oamenilor din localitatea natală / rezidenţială;
 întocmirea unor fişe cu tradiţii şi obiceiuri specifice localităţii
natale / rezidenţiale, desfăşurate cu ocazia unor
sărbători.
2. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice

2.1. să recunoască şi să utilizeze  identificarea informaţiei dintr-o sursă folosind
informaţii dintr-o sursă istorică întrebări ajutătoare;
 realizarea unor compuneri / desene pornind de la informaţiile
selectate dintr-o sursă consultată (texte, fotografii etc.) despre
personalităţi, obiceiuri, fapte;
 realizarea în grup a unor machete care reprezintă diverse
aspecte ale vieţii oamenilor în diverse timpuri şi spaţii istorice
(cetăţi, castele, aşezări omeneşti, monumente, bătălii);
 realizarea în grup a unei mape “ Ştiaţi că … ? “;
 colecţionarea individuală sau în grup a unor pliante cu
fotografii, imagini ale localităţii natale / de reşedinţă din diverse
timpuri;
 descrierea unor aspecte ale vieţii cotidiene dintr-o localitate
folosind surse de informare consultate;
 observarea / comentarea unor tablouri, imagini, filme,
diapozitive, texte referitoare la evenimente, personalităţi, aspecte
ale vieţii cotidiene în diferite momente ale istoriei;
2.2. * să selecteze surse necesare  identificarea de surse de informare despre tema discutată în
pentru prezentarea unor biblioteca personală / a şcolii etc.;
evenimente / personalităţi  realizarea unui portofoliu care să cuprindă copii ale unor acte
personale importante, care în timp pot deveni documente
(certificat de naştere / de botez, diplome, programe,etc.);
 strângerea unor fotografii, ilustraţii, articole, afişe
179
care prezintă un eveniment / personalitate importantă
din localitate / din istorie;
 alcătuirea şi prezentarea unor miniproiecte despre
evenimente / personalităţi îndrăgite.
3. Cunoaşterea şi utilizarea termenilor istorici

3.1. să folosească termeni istorici în  repovestirea unor legende istorice;
situaţii diverse  povestirea unor evenimente / fapte istorice, utilizând termeni
învăţaţi (joc didactic „Roata istoriei”);
 completarea unor texte lacunare (joc didactic „Săculeţul
fermecat”);
 întocmirea unui glosar de termeni (joc didactic „Alfabetul
istoric”);
 alcătuirea unor enunţuri utilizând termeni daţi;
 construirea şi rezolvarea unor rebusuri pe teme istorice;
 dramatizarea unor lecturi cu conţinut istoric utilizate la clasă.
4. Cunoaşterea şi interpretarea faptelor istorice

4.1. să aprecieze rolul oamenilor în  vizite la muzee;
desfăşurarea evenimentelor  analizarea unor imagini referitoare la activităţi economice
(munca la câmp, meşteşuguri, târguri), desfăşurarea unor
confruntări armate;
 participarea la sărbători şi ceremonii locale;
 discuţii în grup despre relatări din scrierile călătorilor prin zona
respectivă;
 citirea şi discutarea unor pasaje din monografii
ale localităţilor.
4.2.8 să formuleze puncte de vedere cu  discuţii în grup referitoare la faptele unor personalităţi, la
privire la evenimente / fapte / evenimentele desfăşurate într-o perioadă studiată;
personalităţi  realizarea şi prezentarea de reportaje / interviuri cu oameni
care au participat la diverse evenimente din viaţa localităţii,
regiunii;
 formularea unor opinii personale referitoare la informaţii
provenite din lectura textelor;
 identificarea unor mesaje exprimate în diferite enunţuri.
4.3. * să compare fapte istorice,  discuţii în grup pe teme istorice propuse;
punând în evidenţă schimbările  competiţii de grup pe o temă istorică dată.
survenite
5. Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi

5.1. să exprime opinii personale în  discuţii în grupuri despre fapte petrecute în trecut
aprecierea faptelor din trecut şi sau în prezent;
prezent  realizarea unor postere cu teme diverse.
180
CONŢINUTURlLE ÎNVĂŢĂRII
A. ISTORIA LOCALĂ
 Familia : istoria familiei, sărbători de familie
 Vecinii şi comunitatea; teritoriu, monumente, castele şi cetăţi; locuinţa, ocupaţii şi viaţa
cotidiană
 Copilăria de ieri şi de azi
B. POPOARE DE IERI ŞI DE AZI

 Dacii, romanii, grecii, galii, slavii, turcii
(mod de viaţă: ocupaţii, locuinţe, îmbrăcăminte, obiceiuri; cultură; conducători)
 Românii, francezii, ungurii, germanii, ruşii, sârbii, bulgarii
(localizare pe hartă, influenţe reciproce, tradiţii, obiceiuri, sărbători; comunităţi ale minorităţilor
pe teritoriul actual al României)
C. MOMENTE ALE ISTORIEI

 Conducători, eroi şi evenimente: Alexandru cel Mare, Decebal, Traian, Carol cel
Mare, Dragoş, Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul,
Constantin Brâncoveanu, Napoleon, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I,
Regina Maria, Ecaterina Teodoroiu
_____________________________________________________________________________
Învăţătorii au libertatea de a alege cel puţin 5 dintre conducătorii şi eroii nominalizaţi, respectând proporţia de
3 personalităţi din istoria naţională la 2 din istoria universală. Elevii vor fi capabili să recunoască
conducătorul, să localizeze în timp – secol – şi în spaţiu domnia, să numească câteva fapte săvârşite, să
aprecieze rezultatele acestor fapte. În organizarea şi desfăşurarea lecţiilor se va urmări ca elevii să poată
face conexiuni intra şi interdisciplinare, să poată valorifica cunoştinţele şi experienţele dobândite în anii
anteriori de studiu la diverse discipline.
 Călători şi călătorii: Marco Polo, Cristofor Columb, Magellan, Badea Cârţan, Spătarul
Milescu, Emil Racoviţă, călătoria în cosmos
_____________________________________________________________________________
Învăţătorii au libertatea de a alege cel puţin 4 dintre călătorii menţionaţi, respectând proporţia de 2 din
istoria naţională şi 2 din cea universală. Elevii pot fi antrenaţi în realizarea unor proiecte care să le permită
familiarizarea cu diverse tehnici de învăţare cum ar fi: utilizarea dicţionarelor sau a altor surse pentru tema
propusă (exemplu: călătoria lui Badea Cârţan), folosirea atlasului istoric – geografic, identificarea unor
cărţi în biblioteca şcolii şi / sau personală etc.
 Castele, cetăţi şi oraşe: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Sibiu, Suceava, Târgovişte, Curtea de
Argeş, Roma, Viena, Constantinopol, Veneţia, Versailles, Castelul Huniazilor, Castelul
Bran, Castelul Peleş
_____________________________________________________________________________
Învăţătorii au libertatea de a alege cel puţin 4 dintre castelele, cetăţile sau oraşele enumerate sau altele în
funcţie de resursele avute la dispoziţie sau de interesele colectivului de elevi, respectând proporţia de 2 din
181
spaţiul românesc la 2 din spaţiul internaţional. Elevii pot fi antrenaţi în realizarea unor proiecte (de exemplu
realizarea unui ghid al castelelor / cetăţilor dintr-o anumită regiune în urma unei excursii tematice),
portofolii despre un oraş nominalizat cuprinzând legende / momente / monumente / personalităţi care au
trecut sau au trăit în oraş / viaţa locuitorilor sau proiecte pe tema protejării zonelor istorice din localitatea de
reşedinţă.
D. EUROPA UNITĂ
 Simbolurile Uniunii Europene (drapel, imn, ziua Europei)
182
LA FINELE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR

1. Reprezentarea S1. Localizarea în timp şi spaţiu a unui
timpului şi a spaţiului eveniment istoric studiat.
în istorie
2. Cunoaşterea şi S2. Identificarea de informaţii dintr-o sursă
utilizarea surselor istorică dată.
istorice
3. Cunoaşterea şi S3. Relatarea unui eveniment istoric studiat,

utilizarea termenilor folosind termeni de specialitate.
istorici
4. Cunoaşterea şi S4. Prezentarea unui fapt istoric pe baza unui
interpretarea faptelor plan simplu de idei.
istorice
183
ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate
DISCIPLINA: Istorie
CLASA: a IV-a
CURRICULUM: Nucleu
Manual utilizat: Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Viorel Lupu,
„Istorie”, manual pentru clasa a IV-a, Editura Corvin, Deva,
2006
Nr. de ore pe săptămână: 1 oră
Unit. de Ob. de Conţinuturi Nr. Perioada Obs.

învăţare ref. ore
I. Istoria locală 1.1, 1.2, 1. Familia. Istoria familiei. 1 4
1.3, 2.2, 2. Copilăria de ieri şi de azi. 1
4.1, 5.5 Vecinii şi comunitatea
3. Recapitulare 1
4. Evaluare 1
II. Popoare de 2.1, 2.2, 1. Popoare de ieri şi de azi. 1 5
ieri şi de azi 3.1, 4.3, Dacii. Romanii
5.1 2. Grecii. Slavii. Galii. Turcii 1
3. Românii.Ungurii, 1
germanii, francezii.
4. Recapitulare 1
5. Evaluare 1
III. Momente 1.3, 2.1, 1. Decebal şi Traian 1 4
ale istoriei (1) 2.2, 3.1, 2. Carol cel Mare 1
4.1, 4.2, 3. Dragoş 1
5.1 4. Mircea cel Bătrân 1
5. Recapitulare. Evaluare 1
184
Unit. de învăţare Ob. de Conţinuturi Nr. Perioada Obs.
referinţă ore
III. Momente ale 1.3, 2.1, 1. Ştefan cel Mare 1 10
istoriei (2) 2.2, 3.1, 2. Mihai Viteazul 1
4.1, 4.2, 3. Constantin Brâncoveanu 1
5.1 4. Napoleon Bonaparte 1
5. Alexandru Ioan Cuza 1
6. Carol I 1
7. Regina Maria 1
8. Ecaterina Teodoroiu 1
9. Recapitulare. 1
10.Evaluare 1
IV. Călători şi 11. Cristofor Columb. 1 2

călătorii Fernando Magellan
12. Badea Cârţan. Emil 1
Racoviţă
1 10
V. Castele, cetăţi 13. Curtea de Argeş 1
şi oraşe 14. Suceava 1
15. Iaşi 1
16. Roma 1
17. Veneţia 1
18. Viena 1
19. Uniunea Europeană 1
20. Recapitulare 1
21. Evaluare finală 1
185
186
Unitatea de învăţare: ISTORIA LOCALĂ
Nr. ore: 4 Săptămânile: I – IV
Nr. Nr
crt ore
1 Familia 1.1  Explicaţia, - observarea 1
Istoria familiei, 1.2 conversaţia, observaţia, sistematică
- observarea şi comentarea unor imagini şi
sărbători de familie 1.3 conversaţia, dezbaterea în - portofoliul
2.1 texte grup, exerciţiul, elevului
3.1 - tema de lucru
- aşezarea întâmplărilor în ordine problematizarea, descrierea,
3.2 povestirea acasă
2 Vecinii şi 3.3 cronologică  Fişe de - observarea 1
comunitatea 4.1 lucru, manualul, fragmente sistematică
- activizarea vocabularului
Copilăria de ieri şi 4.2 din texte
de azi  Activitate
frontală şi individuală - portofoliul
elevului
- completarea unor texte lacunare;  Activitate - tema de lucru
3 Recapitulare - alcătuirea unor enunţuri utilizând termenii frontală şi individuală acasă
4 Evaluare daţi; 1
 Act.individuală -test 1
187
Unitatea de învăţare: POPOARE DE IERI ŞI DE AZI
Săptămânile: V-IX
Nr Nr.
crt ore
1 Popoare de ieri 1.1 - activizarea vocabularului conversaţia, - observarea 1
Popoare de azi 1.2 - observarea şi comentarea unor imagini şi dezbaterea în grup, sistematică
1.3 texte explicaţia, conversaţia,
2.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice observaţia, exerciţiul, - portofoliul
Grecii 3.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici; problematizarea, elevului
Romanii 3.2 consultarea dicţionarelor descrierea, povestirea
Dacii 3.3 - folosirea povestirii în prezentarea faptelor - tema de lucru
4.1 istorice acasă
4.2 - folosirea dramatizării pentru prezentarea
faptelor istorice Fişe de lucru,
- exerciţii de definire a termenilor istorici; manualul, portrete,
consultarea dicţionarelor fotografii ale
- aşezarea întâmplărilor în ordine cronologică conducătorilor
- consultarea şi comentarea unor surse importanţi, atlas istoric,
istorice fragmente din texte
- completarea textelor lacunare
188
2 Galii 1.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice - observarea 1
Slavii 1.2 - exerciţii de definire a termenilor istorici; sistematică
Turcii 1.3 consultarea dicţionarelor Activitate
2.1 - folosirea povestirii în prezentarea faptelor frontală şi - portofoliul
3.1 istorice individuală elevului
3.2 - folosirea dramatizării pentru prezentarea
3.3 faptelor istorice - tema de lucru
4.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici; acasă
4.2 consultarea dicţionarelor
- activizarea vocabularului
texte
- aşezarea întâmplărilor în ordine cronologică
- consultarea şi comentarea unor surse
istorice
3 Românii 1.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici; Explicaţia, - observarea 1
Francezii 1.2 consultarea dicţionarelor conversaţia, observaţia, sistematică
Germanii 1.3 - citirea şi descrierea unor surse istorice conversaţia, dezbaterea în
Ungurii 2.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici; grup, exerciţiul, - portofoliul
3.1 consultarea dicţionarelor problematizarea, elevului
3.2 - folosirea povestirii în prezentarea faptelor descrierea, povestirea
3.3 istorice  manualul, - tema de lucru
4.1 - folosirea dramatizării pentru prezentarea fişe de lucru, fragmente acasă
4.2 faptelor istorice din texte
- activizarea vocabularului  Activitate
- observarea şi comentarea unor imagini şi frontală şi individuală
texte
istorice
189
4 Ruşii, sârbii, 1.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice - observarea 1
bulgarii 1.2 - exerciţii de definire a termenilor istorici; sistematică
1.3 consultarea dicţionarelor
2.1 - folosirea povestirii în prezentarea faptelor - portofoliul
3.1 istorice elevului
3.2 - exerciţii de definire a termenilor istorici;
3.3 consultarea dicţionarelor - tema de lucru
4.1 - activizarea vocabularului acasă
4.2 - observarea şi comentarea unor imagini şi
texte
istorice
5 Evaluare Act.individuală - test 1
Unitatea de învăţare: MOMENTE ALE ISTORIEI (1)

Săptămânile: X – XIII
Nr. O. Nr.
crt R. ore
190
1 Decebal 1.1 - consultarea şi comentarea unor surse istorice Explicaţia, - observarea 1
Traian 1.2 - observarea şi comentarea unor imagini şi conversaţia, observaţia, sistematică
1.3 texte conversaţia, dezbaterea în
2.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice grup, exerciţiul, - portofoliul
3.1 - aşezarea întâmplărilor în ordine cronologică problematizarea, elevului
3.2 - exerciţii de definire a termenilor istorici descrierea, povestirea
3.3 - citirea şi descrierea unor surse istorice - tema de lucru
4.1 - exerciţii de completare a unor enunţuri acasă
4.2 lacunare Fişe de lucru,
- rebusuri pe teme istorice manualul, portrete,
- redactarea unei compuneri după plan fotografii ale
- povestirea faptelor istorice conducătorilor
- povestirea faptelor istorice importanţi, atlas istoric,
2 Carol cel Mare 1.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice fragmente din texte - observarea 1
1.2 - aşezarea întâmplărilor în ordine cronologică sistematică
1.3 - exerciţii de definire a termenilor istorici
2.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice Activitate - portofoliul
3.1 - exerciţii de completare a unor enunţuri frontală şi elevului
3.2 lacunare individuală
3.3 - rebusuri pe teme istorice - tema de lucru
4.1 - redactarea unei compuneri după plan acasă
4.2 - consultarea şi comentarea unor surse istorice
texte
- povestirea faptelor istorice
191
3 Mircea cel Bătrân 1.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice Explicaţia, - observarea 1
1.2 - aşezarea întâmplărilor în ordine conversaţia, observaţia, sistematică
1.3 cronologică conversaţia, dezbaterea în
2.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici grup, exerciţiul, - portofoliul
3.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice problematizarea, descrierea, elevului
3.2 - exerciţii de completare a unor enunţuri povestirea
3.3 lacunare Fişe de lucru, - tema de lucru
4.1 - rebusuri pe teme istorice manualul, portrete, acasă
4.2 - redactarea unei compuneri după plan fotografii ale
- consultarea şi comentarea unor surse conducătorilor importanţi,
4 Recapitulare istorice atlas istoric, fragmente din 1
- observarea şi comentarea unor imagini şi texte
5 Evaluare texte Activitate frontală şi 1
- povestirea faptelor istorice individuală
MOMENTE ALE
ISTORIEI (2)
Nr. ore:
10 (9 + 1 evaluare)
Săptămânile:
XIV – XXIII
192
1 Ştefan cel Mare 1.1 - consultarea şi comentarea unor surse Explicaţia, - observarea 1
1.2 istorice conversaţia, observaţia, sistematică
1.3 - observarea şi comentarea unor imagini şi conversaţia, dezbaterea în
2.1 texte grup, exerciţiul, - portofoliul
3.2 - aşezarea întâmplărilor în ordine povestirea
3.3 cronologică - tema de lucru
4.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici acasă
4.2 - citirea şi descrierea unor surse istorice Fişe de lucru,
- exerciţii de completare a unor enunţuri manualul, portrete,
lacunare fotografii ale
- rebusuri pe teme istorice conducătorilor importanţi,
- redactarea unei compuneri după plan atlas istoric, fragmente din
- povestirea faptelor istorice texte
2 Mihai Viteazul 1.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice Explicaţia, - observarea 1
1.2 - aşezarea întâmplărilor în ordine conversaţia, observaţia, sistematică
1.3 cronologică conversaţia, dezbaterea în
2.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici grup, exerciţiul, - portofoliul
3.2 - exerciţii de completare a unor enunţuri povestirea
3.3 lacunare - tema de lucru
4.1 - rebusuri pe teme istorice acasă
4.2 - redactarea unei compuneri după plan Fişe de lucru,
- consultarea şi comentarea unor surse manualul, portrete,
istorice fotografii ale
- observarea şi comentarea unor imagini şi conducătorilor importanţi,
texte atlas istoric, fragmente din
- povestirea faptelor istorice texte
193
3 Constantin 1.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici - observarea 1
Brâncoveanu 1.2 - citirea şi descrierea unor surse istorice Activitate frontală sistematică
1.3 - exerciţii de completare a unor enunţuri şi individuală
2.1 lacunare - portofoliul
3.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice elevului
3.2 - aşezarea întâmplărilor în ordine
3.3 cronologică - tema de lucru
4.1 - rebusuri pe teme istorice acasă
4.2 - redactarea unei compuneri după plan
istorice
texte
4 Napoleon 1.1 - consultarea şi comentarea unor surse Conversaţia, - observarea 1
Bonaparte 1.2 istorice observaţia, conversaţia, sistematică
1.3 - citirea şi descrierea unor surse istorice dezbaterea în grup,
2.1 - aşezarea întâmplărilor în ordine explicaţia, exerciţiul, - portofoliul
3.1 cronologică problematizarea, descrierea, elevului
3.2 - exerciţii de definire a termenilor istorici povestirea
3.3 - citirea şi descrierea unor surse istorice Fişe de lucru, - tema de lucru
4.1 - exerciţii de completare a unor enunţuri manualul, portrete, acasă
4.2 lacunare fotografii ale
- rebusuri pe teme istorice conducătorilor importanţi,
- redactarea unei compuneri după plan atlas istoric, fragmente din
texte Activitate frontală şi
- povestirea faptelor istorice individuală
5 Evaluare - exerciţii de recunoaştere a faptelor şi a Fişe de evaluare - evaluare 1
personajelor istorice Activitate sumativă
- exerciţii de completare a textelor lacunare independentă
194
6 Alexandru Ioan - personalităţi, obiceiuri, fapte; Explicaţia, - observarea 1
Cuza - realizarea în grup a unei mape „Ştiaţi că...?”; conversaţia, observaţia, sistematică
- observarea/comentarea unor tablouri, dezbaterea în grup,
imagini, filme, texte referitoare la evenimente, exerciţiul, - portofoliul
1.2 personalităţi, aspecte ale vieţii cotidiene în problematizarea, elevului
diferite momente ale istoriei; descrierea, povestirea
1.3
7 Carol I - povestirea unor evenimente/fapte istorice, - tema de lucru 1
2.1 utilizând termeni învăţaţi; Fişe de lucru, acasă
- completarea unor texte lacunare; manualul, portrete,
3.1
- alcătuirea unor enunţuri utilizând termeni fotografii ale
8 Regina Maria 4.1 daţi; conducătorilor - observarea 1
- analizarea unor imagini referitoare la importanţi, atlas istoric, sistematică
4.2
activităţile economice (munca la câmp, fragmente din texte
5.1 meşteşuguri, târguri), desfăşurarea unor - portofoliul
9 Ecaterina confruntări armate; Activitate frontală elevului 1
- formularea unor opinii personale referitoare şi individuală
Teodoroiu la informaţiile provenite din lectura textelor; - tema de lucru
- discuţii în grupuri despre fapte petrecute în acasă
trecut sau în prezent.
Unitatea de învăţare: CĂLĂTORI ŞI CĂLĂTORII

Nr. ore: 2
Săptămânile: XXIV-XXV
Nr. Nr.
crt ore
195
1 Cristofor Columb - povestirea unor evenimente/fapte istorice, Explicaţia, - observarea 1
Fernando Magellan utilizând termeni învăţaţi; conversaţia, observaţia, sistematică
- citirea hărţii geografice şi a celei istorice; conversaţia, dezbaterea în
- identificarea informaţiei dintr-o sursă grup, exerciţiul, - portofoliul
folosind întrebări ajutătoare; problematizarea, elevului
1.3
- realizarea în grup a unei mape „Ştiaţi că...?”; descrierea, povestirea
2.1 - descrierea unor aspecte ale vieţii cotidiene Fişe de lucru, atlas - tema de lucru
dintr-o localitate folosind surse de informare istoric, manualul, acasă
3.1
2 Badea Cârţan consultate; portrete, fotografii ale - observarea 1
Emil Racoviţă 4.1 - repovestirea unor legende istorice; conducătorilor sistematică
- completarea unor texte lacunare; importanţi, fragmente
4.2
- discuţii în grup despre relatări din scrierile din texte - portofoliul
călătorilor prin zona respectivă; Activitate frontală elevului
- formularea unor opinii personale referitoare şi individuală
la informaţii provenite din lectura textelor. - tema de lucru
acasă
Unitatea de învăţare: CASTELE, CETĂŢI ŞI ORAŞE

Săptămânile: XXVI – XXXV
Nr. Nr.
crt ore
1 Curtea de Argeş 1.1 - definirea noilor termeni; exerciţiul, - observarea 1
1.2 - însuşirea unor obiective istorice din cele mai conversaţia, explicaţia, sistematică
1.3 importante oraşe româneşti/europene care au descrierea, povestirea,
2.1 avut un rol în timpul istoriei; problematizarea, - portofoliul
3.1 - povestirea unor evenimente istorice; observaţia elevului
3.2 - definirea noilor termeni; Fişe de lucru,
196
3.3 - însuşirea unor obiective istorice - cele mai manualul, imagini, - tema de lucru
4.1 importante castele medievale de pe teritoriul fotografii, atlas istoric, acasă
4.2 românesc atlas geografic,
şi individuală
2 Suceava 1.1 - însuşirea unor obiective istorice - cele mai exerciţiul, - observarea 1 .
1.2 importante castele medievale de pe teritoriul conversaţia, explicaţia, sistematică
1.3 românesc descrierea, povestirea,
2.1 - definirea noilor termeni; problematizarea, - portofoliul
3.1 - povestirea unor evenimente istorice; observaţia elevului
3.2 Fişe de lucru,
3.3 manualul, imagini, - tema de lucru
4.1 fotografii, atlas istoric, acasă
4.2 atlas geografic,
şi individuală
3 Iaşi 1.1 - definirea noilor termeni; exerciţiul, - observarea 1
1.2 - - însuşirea unor obiective istorice - cele mai conversaţia, explicaţia, sistematică
1.3 importante castele medievale de pe teritoriul descrierea, povestirea,
2.1 românesc problematizarea, - portofoliul
3.1 observaţia elevului
3.2 Fişe de lucru,
şi individuală
4 Roma 1.1 - povestirea unor evenimente istorice exerciţiul, - observarea 1
1.2 - definirea noilor termeni; conversaţia, explicaţia, sistematică
1.3 - însuşirea unor obiective istorice - oraşe descrierea, povestirea,
2.1 europene care au avut un rol în timpul istoriei; problematizarea, - portofoliul
3.2 Fişe de lucru,
197
 Activitate frontală
şi individuală
5 Veneţia 1.1 - definirea noilor termeni; exerciţiul, - observarea 1
1.2 - însuşirea unor obiective istorice-cele mai conversaţia, explicaţia, sistematică
1.3 importante oraşe europene care au avut un rol descrierea, povestirea,
2.1 în timpul istoriei; problematizarea, - portofoliul
observaţia
- povestirea unor evenimente istorice;
- definirea noilor termeni;
6 Viena 1.1 - însuşirea unor obiective istorice - cele mai exerciţiul, - observarea 1
1.2 importante oraşe europene care au avut un rol conversaţia, explicaţia, sistematică
1.3 în timpul istoriei; descrierea, povestirea,
2.1 - povestirea unor evenimente istorice; problematizarea, - portofoliul
3.1 - definirea noilor termeni observaţia elevului
3.2 Fişe de lucru,
şi individuală
1.1 1
7 Uniunea 1.2 - definirea noilor termeni; exerciţiul, - observarea
Europeană 1.3 - povestirea unor evenimente istorice; conversaţia, explicaţia, sistematică
2.1 descrierea, povestirea,
3.1 problematizarea, - portofoliul
3.3 Fişe de lucru,
atlas geografic,
şi individuală
8 Recapitulare 1.1 - consolidarea cunoştinţelor referitoare la exerciţiul, - observarea 2
198
1.2 obiective istorice conversaţia, povestirea, sistematică
1.3 - povestirea unor evenimente istorice; problematizarea,
2.1 observaţia - portofoliul
3.1 Activitate frontală elevului
3.2 şi individuală
3.3 - tema de lucru
4.1 acasă
4.2
199
GEOGRAFIA ROMÂNIEI
(INTRODUCERE ÎN GEOGRAFIE: DE LA LOCALITATEA NATALA LA
PLANETA)
ININ
Nr. 3919 / 20.04.2005
Bucureşti, 2005
200
NOTA DE PREZENTARE
Noul curriculum de Geografie pentru clasa a IV-a îsi propune sa contribuie la construirea
orizontului de existenta cotidiana a elevului (începând de la localitatea natala, pâna la nivelul planetei).
Programa concretizeaza viziunea asupra existentei individuale si sociale în lumea contemporana, bazata
pe perceperea corecta a unor evenimente care au loc simultan, atât în orizontul local si apropiat, cât si la
nivelul tarii, al continentului natal si al lumii contemporane. Acest spatiu, de la localitate la planeta,
reprezinta orizontul-sursa al informatiilor referitoare la viata cotidiana, la comunitate si la societatea
zilelor noastre.
În acest context, un rol foarte important îi revine scolii în a-l ghida pe elev în formarea unei
imagini obiective asupra raporturilor spatiale si temporale care caracterizeaza realitatea observabila în
mod direct sau mediat.
Din aceasta perspectiva, prezentul curriculum ofera aparatul conceptual si metodologic pentru
descoperirea si explorarea, de catre elev, a mediului geografic, asigurând trecerea gradata de la abordarea
unor elemente, fenomene si procese specifice orizontului local, la cele ale tarii, ale continentului si ale
planetei ca întreg, ceea ce este cunoscut sub numele de „treceri succesive de scara”.
Pentru dirijarea acestui demers de cunoastere, învatarea va fi axata pe o serie de activitati ca:
- observarea (libera sau dirijata) a realitatii înconjuratoare, în mod direct sau mediat;
- raportarea realitatilor teritoriale mai restrânse la cele cu o întindere mai mare;
- utilizarea informatiilor elementare din surse diferite de informare;
- raportarea elementelor observate la suporturi cartografice simple;
- interpretarea unei informatii cartografice minime si intuitive;
- exersarea trecerii de la o scara la alta, prin harti succesive simple, cu elemente esentiale
care reprezinta realitati ale spatiului geografic, ordonate de la localitatea natala la planeta;
- identificarea si selectarea unor informatii specifice, din sursele mass-media.
Noul curriculum de Geografie pentru clasa a IV-a prezinta selectiv, sintetic, esentializat, structurat pe
niveluri si în sisteme succesive, elementele de geografie a orizontului local, caracteristicile geografice
generale ale României si diferentierile sale regionale (unde se pune din nou accent pe orizontul regional
apropiat), situarea României în continentul european si în lume.
Continuturile prevazute în cadrul programei nu au semnificatie în sine, ci numai în relatie cu
obiectivele învatarii, servind strict la realizarea acestora.
Un element important îl constituie posibilitatea realizarii unei legaturi mai strânse între activitatile
de învatare si continuturile ofertate, pe de o parte, si experienta proprie a elevilor (directa si mediata de
sursele de informare), pe de alta parte. Programa ofera premisele pentru construirea unei reprezentari
asupra realitatii înconjuratoare, de la nivelul localitatii natale, pâna la dimensiunile planetei. Aceasta
presupune si valorificarea informatiei specifice din mass-media (referitoare la orizontul apropiat, regiune,
judet, tara, Europa, lumea contemporana), care este complementara observarii directe.
Astfel, prezenta formula de constructie a continuturilor, în relatie cu obiectivele învatarii, faciliteaza
elevului un demers introductiv în geografie: de la localitatea natala la planeta.
Noul curriculum de geografie dezvolta sensibil dimensiunea sociala a acestei discipline si
apeleaza la elemente, fenomene si informatii relevante pentru viata cotidiana a elevului.
Curriculumulul permite o organizare flexibila a instruirii, a gruparii continuturilor în concordanta
cu reperele majore ale contextului educational.
În vederea optimizarii procesului didactic propriu-zis, pot fi valorificate urmatoarele sugestii de
aplicare:
- utilizarea informatiei (directe si indirecte) în mod prioritar, pentru atingerea
obiectivelor de referinta asumate prin planificarea anuala si prin proiectarea
201
unitatilor de învatare;
- dimensionarea continuturilor si a informatiei la elementele esentiale, strict
necesare atingerii obiectivelor asumate; sub raport educational, utilizarea unor
continuturi „în sine”, a unor termeni si denumiri presupuse din perspectiva unei
traditii, nu poate duce la cresterea performantelor scolare;
- realizarea unor exercitii de raportare permanenta, de la parte (orizontul apropiat si
local) la întregul în care se înscrie, prin treceri succesive de scara;
- realizarea unei corelatii mai strânse cu obiectivele si continuturile disciplinelor
care fac parte din aceeasi arie curriculara – Istorie, Educatie civica –, dar si cu alte
discipline ca, de exemplu, Limba si literatura româna, Stiinte ale naturii, Matematica.
- utilizarea unor forme variate de evaluare, care sa permita identificarea corecta a
performantelor scolare (teste scrise, portofolii, evaluare orala);
- utilizarea unor exercitii si activitati de învatare care sa stimuleze perceperea
realitatii înconjuratoare (de la localitatea natala la planeta), ca un întreg.
Pentru accesibilizarea învatarii, este necesara utilizarea unor suporturi educationale variate: harti,
atlase, fotografii, filme documentare, jurnale de calatorie, caiete de activitate independenta, fise, ghiduri,
materiale didactice etc.
I. OBIECTIVE CADRU
1. Reprezentarea spaţiului geografic (de la localitate la planetă)

2. Relaţionarea elementelor geografice, pe baza unor surse
diferite
3. Utilizarea adecvată a limbajului specific geografiei
4. Manifestarea unui comportament favorabil ameliorării
202
1. Reprezentarea spatiului geografic (de la localitate la planeta)

La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.1. sa se situeze corect în spatiul imediat, - exercitii de localizare empirica, pe teren si pe
apropiat si local harta, a elementelor din orizontul imediat, local si
apropiat;
- recunoasterea si localizarea, în diferite surse de
informare (ex. fotografii, diapozitive etc.), a unor
 obiecte apartinând spatiului imediat, apropiat si
local;
1.2. sa aprecieze în mod empiric distante - exercitii (pe teren) de apreciere empirica si de
accesibile direct masurare a unor distante accesibile;
1.3. sa utilizeze mijloace elementare de - exercitii de localizare a elementelor din orizontul
orientare (puncte cardinale, alte repere imediat, din cel local si din tara, cu ajutorul unor
observabile) în spatiul apropiat, al repere (constructii, râuri, forme de relief etc.) si al
orizontului local si al tarii punctelor cardinale;
- realizarea unor reprezentari cartografice simple
ale orizontului apropiat si local;
*1.4 sa utilizeze, la nivelul tarii, al Europei, exercitii de realizare a unor reprezentari
al planetei, mijloace elementare de cartografice simple referitoare la tara, la Europa,
reprezentare a spatiului (imediat, la planeta (pe baza utilizarii semnelor
apropiat, local) conventionale si a scarii de proportie);
1.5. sa localizeze corect elemente ale -exercitii de recunoastere a unor elemente ale
spatiului geografic (de la localitate la spatiului geografic local, pe harta judetului, a tarii,
planeta), într-un context dat a Europei;
-exercitii de localizare, în situatii diferite – de ex.,
pe harta judetului, a tarii si a Europei;
- întocmirea, pe harta judetului / a tarii / a
continentului, a unor itinerare / trasee imaginare
care reunesc aceleasi elemente ale spatiului
geografic;
*1.6 sa coreleze elemente din realitate cu - exercitii de comparare a elementelor din realitate
reprezentarea lor cartografica, si a celor de pe harta;
utilizând scara de proportie si legenda
2. Relationarea elementelor geografice, pe baza unor surse diferite

2.1. sa observe progresiv elemente din - exercitii de observare nedirijata si dirijata;
realitatea înconjuratoare
2.2. sa înregistreze date specifice - exercitii de notare (înregistrare), sub diferite
geografiei, observate sau deja forme (fise, tabele, grafice simple etc.), a datelor
prelucrate observate;
2.3. sa identifice în diferite surse de - enumerarea, în texte, în fotografii si pe harti, a
203
informare (texte, harti, imagini etc.) unor elemente referitoare la realitatea
caracteristici ale înconjuratoare;
realitatii înconjuratoare - prezentarea unor caracteristici ale realitatii
înconjuratoare, folosind surse de informare
diferite;
2.4.. sa descopere relatii simple între - identificarea de corespondente între elemente
diverse elemente din mediul observate direct si mediat;
înconjurator, direct sau
percepute mediat (redate în diferite
moduri)
*2.5 sa compare elemente si relatii -exercitii de grupare / de discriminare a unor
reprezentate la niveluri si la scari elemente reprezentate la niveluri si la scari
diferite (de la orizontul diferite, pe baza unor caracteristici date;
apropiat la planeta) - completarea unor fise de observare;
*2.6 sa situeze anumite elemente grafice - compararea succesiva a unor harti realizate la
într-o ierarhie spatiala (de la localitate scari diferite.
la planeta)
3. Utilizarea adecvata a unor limbajului specific geografiei

3.1. sa construiasca enunturi simple si - exercitii de descriere succinta, cu ajutorul
dezvoltate despre fenomene si fapte termenilor specifici, a unui element observat
observate în realitatea înconjuratoare direct sau mediat;
- exercitii de descriere succinta a caracteristicilor
unor fenomene si fapte observate în realitatea
înconjuratoare;
3.2. sa descrie în enunturi simple elemente - exercitii de completare a unor enunturi lacunare,
reprezentate pe suporturi cartografice pornind de la un suport cartografic;
- descrierea dirijata dupa o harta simpla, pe baza
unui vocabular de sprijin;
*3.3 sa elaboreze enunturi explicative - formularea unor raspunsuri la întrebari,
referitoare la fenomene din lumea referitoare la fenomene observate;
înconjuratoare, pe baza observarii - exercitii de explicare a unor relatii vizibile între
directe a acestora elemente.
4. Manifestarea unui comportament favorabil ameliorarii relatiilor dintre om si mediul înconjurator

4.1. sa îsi exprime interesul pentru - explorarea mediului din orizontul local si
cunoasterea mediului înconjurator, apropiat, inclusiv a consecintelor interventiei
identificând diferite modalitati de omului (pozitive sau negative);
conservare si de ocrotire a - realizarea unui plan individual de observare a
mediului înconjurator unor fenomene de degradare a mediului din zona
de resedinta;
4.2. sa colaboreze cu cei din jur, în spiritul - jocuri de rol;
initiativei fata de protectia mediului - realizarea unor proiecte de grup.
de viata
204
A. CONŢINUTURlLE INVĂŢĂRII
(introducere în geografie: de la localitatea natala la planeta)
(1) ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ORIZONTULUI APROPIAT SI LOCAL

1.1. Orizontul apropiat
Sala de clasa, scoala, cartierul, localitatea. Orientarea în orizontul apropiat
Planul clasei, al scolii, planul locuintei, al cartierului si al localitatii
1.2. Orizontul local
Linia orizontului. Punctele cardinale
Harta simpla a orizontului local si orientarea pe aceasta. Harti diferite ale orizontului local
1.3. Caracteristici geografice ale orizontului local
Elemente generale despre relieful, hidrografia, vegetatia, populatia si asezarile omenesti ale
orizontului local
*Aplicatii practice în orizontul local
*1.4. Repere de timp (ora, ziua, saptamâna, luna, anotimpul, anul) în explicarea unor modificari ale
realitatii
observate
1.5. De la orizontul local la tara
Treceri succesive de scara ilustrate pe harti
(2) ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI

2.1. Caracteristici geografice generale
Limitele si vecinii
Relieful (caracteristici generale si trepte de relief). Unitati majore de relief *
Clima, apele, vegetatia, animalele si solurile – aspecte generale
Locuitorii si asezarile omenesti
Principalele activitati economice
2.2. Marile unitati geografice ale tarii (prezentare generala):
a) Carpatii
b) Dealurile si podisurile
c) Câmpiile
d) Studiu de caz: caracterizarea generala a unei unitati geografice
2.3. Organizarea administrativa
Prezentarea localitatii natale, a resedintei de judet si a judetului
*Harta administrativa
Bucuresti – capitala României
(3) ROMÂNIA ÎN EUROPA SI PE GLOB

3.1. România în Europa
Tarile vecine. *Scurta prezentare geografica a tarilor vecine
3.2. Europa - un continent la nivelul planetei
Caracteristici geografice generale. Uniunea Europeana
3.2. Terra - planeta oamenilor
*Momente importante în descoperirea planete
Terra - o planeta a sistemului solar
Temele marcate cu litere italice si asterisc reprezinta curriculum la decizia scolii. Ele devin
obligatorii atunci când se opteaza pentru curriculum extins.
205
III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
(PENTRU FINELE ÎNVATAMÂNTULUI PRIMAR)
Obiective cadru Standarde

1. Reprezentarea spatiului S.1. Identificarea elementelor observabile
geografic (de la ale spatiului
localitate la planeta) geografic apropiat
S.2. Clasificarea elementelor observabile
din realitatea
înconjuratoare
2. Relationarea elementelor S.3. Identificarea raporturilor dintre
geografice pe baza unor surse elemente observabile
diferite si reprezentarea lor pe suporturi
cartografice simple
S.4. Descrierea unei realitati pe baza unor
imagini
S.5. Identificarea unor relatii elementare pe
baza unor
observatii sau pe baza unor surse diferite
3. Utilizarea adecvata a limbajului
specific S.6. Utilizarea termenilor de baza în
geografiei contexte date
206
DISCIPLINA: Geografie
CLASA: a IV-a
CURRICULUM: Nucleu
Manual utilizat: Marcela Peneş, Ioan Şortan, „Geografie”, manual pentru
clasa a IV-a, Editura Ana, Bucureşti, 2006
Unit. de Ob. de Conţinuturi Nr. Perioada Obs.

învăţare referinţă de
ore
Elemente de 1.1 1. Sala de clasă. Şcoala 1 6
geografie a 1.2 2. Cartierul. Localitatea 1
orizontului 1.3 3. Linia orizontului. Punctele 1
apropiat şi 1.4 cardinale
local 1.5 4. Planul clasei, planul şcolii şi al 1
1.6 locuinţei
2.4 5. Harta 1
4.2 6. Recapitulare 1
2.1 7. Evaluare 1
2.2
2.3
Elemente de 2.1 1. Limitele şi vecinii 1 4

geografie a 2.2 2. Relieful ţării noastre 1
României 2.3 3. Clima 1
1.1 4. Apele 1
1.2
1.3
1.4
Elemente de 1.4 5. Râurile şi lacurile 1 3

geografie a 1.5 6. Vegetaţia, animalele şi solurile 1
României 1.6 10. Recapitulare.Evaluare 1
2.4
3.1
3.2
4.1
4.2
207
referinţă de
ore
1.3
Elemente de 1.5 1.Locuitorii şi aşezările omeneşti 1 3
geografie a României 2.1 2. Principalele activităţi 1
2.2 economice
2.3 3. Activităţi industriale 1
2.4
3.1 1. Munţii Carpaţi 1
Marile unităţi 3.2 2. Carpaţii Orientali 1 8
geografice ale ţării 3.3 3. Carpaţii Meridionali 1
4.1 4. Carpaţii Occidentali 1
4.2 5. Dealurile şi podişurile 1
6. Câmpiile 1
7. Luncile şi Delta Dunării 1
8. Recapitulare. Evaluare 1
1.3
1.4
Organizarea 1.5 1. Localitatea natală, judeţul 1 5
administrativă 2.2, 2. Organizarea administrativă 1
2.3, 3. Bucureşti – capitala ţării 1
2.4, 4. Recapitulare 1
3.1, 5. Evaluare 1
3.2,
3.3,
4.1,
4.2
România în Europa şi 1.3 1. România în Europa 1 6
pe glob 1.5 2. Europa-un continent al planetei 1
2.2 4. Evaluare finală 1
2.3
2.4
3.1
3.2
208
Unitatea de învăţare: ORIZONTUL APROPIAT
Săptămânile: I – VI
Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
crt R. ore
1 Sala de clasă şi 1.1 - exerciţii de localizare empirică, pe teren , a Resurse materiale: - observarea 1
şcoala 1.2 elementelor din clasă, din şcoală şi din curtea manual, caiet sistematică
Cartierul şi 1.3 şcolii Resurse procedurale: - evaluare
localitatea 1.5 - exerciţii de localizare empirică, pe teren şi conversaţia, observaţia continuă
2.1 pe hartă, a elementelor din orizontul imediat, dirijata, exerciţiul, - tema de lucru în
2.2 local si apropiat; demonstraţia, jocul, clasă şi acasă
2.3 - recunoaşterea şi localizarea, în diferite surse învăţarea intuitivă - portofoliul
de informare (ex. fotografii, diapozitive etc.), Forme de organizare:
a unor obiecte aparţinând spaţiului imediat, activitate frontală, pe
apropiat şi local; grupe şi în perechi,
2 Planul clasei şi 1.1 - exerciţii (pe teren) de apreciere empirică si Resurse materiale: - observarea 1
planul şcolii 1.2 de măsurare a unor distante accesibile; manual, caiet, ilustraţii, sistematică
1.3 - realizarea pe planşă a planului clasei şi a fotografii, rigla, ruleta, - evaluare
Planul locuinţei, 1.5 planului şcolii creion continuă
planul cartierului 2.1 - exerciţii de localizare a locuinţei, a Resurse procedurale: - tema de şi acasă
şi 2.2 cartierului cu ajutorul unor repere şi a conversaţia, observaţia lucru în clasă
planul localităţii 2.3 semnelor punctelor cardinale, în planul dirijată, exerciţiul,
localităţii demonstraţia, jocul,
- exerciţii de apreciere empirică ţi de măsurare învăţarea intuitivă
a unor distanţe accesibile; transformarea unor Forme de organizare:
măsurători reale în desen micşorat activitate frontală, pe
corespunzător scării de proporţie grupe şi în perechi,
- recunoaşterea pe hartă a regiunii, a judeţului activitate individuală
a unor elemente ale spaţiului geografic local
209
- compararea elementelor din realitate şi a
celor de pe harta orizontului local pe baza
fişei de observare completate anterior
- identificarea de corespondenţe între
elementele observate direct şi cele
reprezentate pe hartă
- descrierea dirijată după o hartă simplă, pe
baza unui vocabular de sprijin
- efectuarea de măsurători în clasă
3 Linia orizontului 1.1 - exerciţii de localizare empirică (pe teren) a Resurse materiale: - observarea 1
Punctele cardinale 1.2 elementelor din orizontul imediat, local şi manual, caiet, ilustraţii, sistematică
1.3 apropiat fotografii, riglă, ruleta, - evaluare
1.5 - definirea orizontului şi a liniei orizontului creion continuă
2.1 - exerciţii de localizare cu ajutorul punctelor Resurse procedurale: - tema de lucru în
2.2 cardinale conversaţia, observaţia clasă şi acasă
2.3 - aflarea punctelor cardinale după poziţia dirijată, exerciţiul,
Soarelui pe cer demonstraţia, jocul,
- orientarea după punctele cardinale, în sala de învăţarea intuitivă
clasă, în curtea şcolii, precizarea numelui unei Forme de organizare:
localităţi raportată la altele într-o schemă dată activitate frontală, pe
- descrierea succintă a unui element observat grupe şi în perechi,
folosind termenii specifici activitate individuală
4 Orientarea în 1.1 - exerciţii de apreciere empirică ţi de măsurare Resurse materiale: - observarea 1

orizontul apropiat 1.2 a unor distanţe accesibile; transformarea unor manual, caiet, ilustraţii, sistematică
Harta simplă a 1.3 măsurători reale în desen micşorat fotografii - evaluare
orizontului local corespunzător scării de proporţie Resurse procedurale: continuă
- recunoaşterea pe hartă a regiunii, a judeţului conversaţia, observaţia - tema de lucru în
a unor elemente ale spaţiului geografic local dirijată, exerciţiul, clasă
- compararea elementelor din realitate şi a demonstraţia, jocul,
celor de pe harta orizontului local pe baza învăţarea intuitivă
fişei de observare completate anterior Forme de organizare:
activitate frontală, pe
grupe şi în perechi,
210
5 Recapitulare 1.1 - completarea unor enunţuri lacunare pe baza Resurse materiale: - observarea 1
1.2 unui suport imagistic; manual, caiet,fişe de sistematică
1.3 - întocmirea şi descrierea unor trasee lucru, ilustraţii, globul - evaluare
1.5 imaginare în orizontul local; pământesc continuă
2.1 - realizarea unor reprezentări cartografice Resurse procedurale: - tema de lucru în
3.1 simple; conversaţia, explicaţia, clasă şi acasă
4.1 - descrierea dirijată a unei hărţi simple; exerciţiul, observarea - portofoliul
- interpretarea scării de proporţie a unei hărţi; dirijată, jocul didactic,
învăţarea prin explorare
şi investigare
Forme de organizare:
activitate frontală, în
perechi, în echipă,
individuală
6 Evaluare 1.3 - utilizarea mijloacelor de orientare în spaţiul fişe de evaluare - evaluare 1

1.1 apropiat; Resurse procedurale: sumativă
3.2 - completarea unor enunţuri lacunare pe baza munca independentă,
2.3 unui suport cartografic simplu; proba scrisă
- prezentarea caracteristicilor geografice ale Forme de organizare:
unei zone, folosind surse de informare activitate independentă
diferite.
Unitatea de învăţare: ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI

Săptămânile: VII– XIII
Nr. Nr.
CONŢINUTURI O.R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore
1 Limite şi vecini 1.1 - localizarea pe hartă a principalelor ţări vecine Resurse materiale: manual, - observarea 2
1.2 - definirea noilor termeni caiet, harta judeţului şi harta sistematică
1.3 - citirea unor texte şi date importante despre ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
1.5 satele şi oraşele ţării Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în
2.1 - exerciţii – joc de orientare pe hartă Resurse procedurale: clasă şi acasă
211
2.2 conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
2.3 exerciţiul, demonstraţia, jocul,
3.1 învăţarea intuitivă
3.2 Forme de organizare: activitate
frontală, pe grupe şi în perechi,
2 Relieful: caracteristici 1.5 - localizarea pe harta României a treptelor de Resurse materiale: manual, - observarea 1
generale şi trepte de 2.2 relief caiet, harta judeţului şi harta sistematică
relief 3.2 - compararea elementelor specifice reliefului ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
românesc cu cel al ţărilor învecinate Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în
- întocmirea unui traseu imaginar pe harta ţării Resurse procedurale: clasă şi acasă
şi descrierea acestuia cu ajutorul unor termeni conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
specifici exerciţiul, demonstraţia, jocul,
- descrierea dirijată după harta României învăţarea intuitivă
- realizarea unei reprezentări cartografice Forme de organizare: activitate
simple referitoare la tara frontală, pe grupe şi în perechi,
3 Clima, apele, vegetaţia, 1.3 - recunoaşterea unor elemente ale spaţiului Resurse materiale: manual, - observarea 2
animalele şi solurile – 1.5 geografic local şi prezentarea caracteristicilor caiet, harta judeţului şi harta sistematică
aspecte generale 2.2 acestora ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
3.1 - identificarea de corespondenţe între Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în
caracteristicile climei şi cele ale florei şi faunei Resurse procedurale: clasă şi acasă
- explorarea mediului din orizontul local şi conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
apropiat şi precizarea unor modalităţi de exerciţiul, demonstraţia, jocul,
observare şi ocrotire a mediului învăţarea intuitivă
Forme de organizare: activitate
Recapitulare. Evaluare - identificarea de corespondenţe între

caracteristicile climei şi cele ale florei şi faunei -activitate individuală - evaluare sumativă
1
- completarea unor enunţuri lacunare pe baza 1
unui suport imagistic
212
Săptămânile:
XIV-XVI
4 Locuitorii şi aşezările 1.5 - localizarea pe hartă a diferitelor tipuri de Resurse materiale: manual, - observarea 1
omeneşti 2.2 aşezări omeneşti: sate, oraşe. caiet, harta judeţului şi harta sistematică
2.3 - localizarea principalelor centre de extragere a ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
Principalele activităţi 3.1 resurselor naturale şi a centrelor industriale de Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în 1
economice 4.1 prelucrare a acestora; Resurse procedurale: clasă şi acasă
- identificarea resurselor naturale din regiunea conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
Activităţi industriale natală, precum şi a principalelor centre exerciţiul, demonstraţia, jocul,
industriale; învăţarea intuitivă 1
- precizarea importanţei resurselor naturale; Forme de organizare: activitate
- enumerarea unor produse obţinute la unele frontală, pe grupe şi în perechi,
ramuri industriale; activitate individuală
- precizarea unor modalităţi de exploatare
raţională a resurselor;
5 Mari unităţi 1.3 - localizarea pe hartă a Carpaţilor şi a ramurilor Resurse materiale: manual, - observarea
geografice – 1.5 muntoase ale acestora caiet, harta judeţului şi harta sistematică
prezentare generală 2.2 - înregistrarea în tabele a datelor observate ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
8 ore 2.3 Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în
Săptămânile: 3.2 Resurse procedurale: clasă şi acasă
XVII-XXIV conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
- identificarea elementelor specifice ale exerciţiul, demonstraţia, jocul,
1. Munţii Carpaţi reliefului Carpaţilor din diferite surse (texte, învăţarea intuitivă 1
2. Carpaţii Orientali harta, imagini) Forme de organizare: activitate 1
3.. Carpaţii Meridionali - descrierea dirijată după harta fizică a Munţilor frontală, pe grupe şi în perechi, 1
4. Carpaţii Occidentali Carpaţi, pe baza unui vocabular de sprijin activitate individuală
213
6 5. Dealurile şi 1.3 - localizarea pe hartă a dealurilor şi podişurilor Resurse materiale: manual, - observarea 1
podişurile 1.5 cu ajutorul unor repere şi al punctelor cardinale caiet, harta judeţului şi harta sistematică
2.2 - recunoaşterea, pe hartă, a unor elemente ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
3.1 specifice dealurilor şi podişurilor Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în
4.2 - identificarea unor caracteristici ale dealurilor Resurse procedurale: clasă şi acasă
şi podişurilor în texte (Descrierea Moldovei de conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
Dimitrie Cantemir, România pitorească de
214
Alexandru Vlahuţă, Valea Frumoasei de Mihail exerciţiul, demonstraţia, jocul, - observarea
Sadoveanu etc.), pe hartă, în imagini şi în învăţarea intuitivă sistematică
prezentarea acestora Forme de organizare: activitate - evaluare continuă
- descrierea succintă, cu ajutorul termenilor frontală, pe grupe şi în perechi, - tema de lucru în
specifici, a unor elemente ale spaţiului activitate individuală clasă şi acasă
geografic prezentat - portofoliul
- identificarea şi explicarea unor corelaţii între
caracteristicile spaţiului geografic prezentat Resurse materiale: manual,
6. Câmpiile - localizarea pe hartă a câmpiilor caiet, harta judeţului şi harta 1
- identificarea unor elemente specifice ţării, globul pământesc, harta
câmpiilor (pe hartă, în imagini şi în texte), Europei, ilustraţii, fotografii
precum şi a unor relaţii vizibile între acestea Resurse procedurale:
- compararea caracteristicilor geografice ale conversaţia, observaţia dirijată,
câmpiilor cu cele ale treptelor de relief studiate exerciţiul, demonstraţia, jocul,
anterior învăţarea intuitivă
- descrierea dirijata după o hartă, pe baza unui Forme de organizare: activitate 1
7. Luncile şi Delta vocabular de sprijin frontală, pe grupe şi în perechi,
Dunării - formularea unor răspunsuri la întrebări activitate individuală
referitoare la caracteristici observate Resurse materiale: manual,
- joc de rol caiet, harta judeţului şi harta
- completarea unor enunţuri lacunare pe baza ţării, globul pământesc, harta 1
8. Recapitulare unui suport imagistic Europei, ilustraţii, fotografii - observarea
- recunoaşterea, pe hartă, a unor elemente Resurse procedurale: sistematică
specifice munţilor, câmpilor, dealurilor şi conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
podişurilor exerciţiul, jocul
ORGANIZAREA
ADMINISTRATIVĂ
5 ore
XXV-XXIX
7 Caracterizarea generală - caracterizarea unei forme de relief: aşezare, Resurse materiale: manual, - observarea 1
215
a unei unităţi întindere, formare, înălţime, vecini, bogăţii etc. caiet, harta judeţului şi harta sistematică
geografice - enumerarea acţiunilor de protecţie a mediului ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
- studiu de caz - - evidenţierea importanţei zonei geografice Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în
studiate clasă şi acasă
- comentarea unor texte literare Resurse procedurale: - portofoliul
conversaţia, observaţia dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul,
învăţarea intuitivă
8 Prezentarea localităţii 1.3 - localizarea pe harta a localităţii natale, Resurse materiale: manual, - observarea 1
natale, a reşedinţei de 1.5 precizând treapta şi unitatea de relief, vecinii, caiet, harta judeţului, harta sistematică
judeţ şi a judeţului 2.2 obiectivele culturale, turistice etc. ţării, ilustraţii, fotografii - evaluare continuă
3.1 - descrierea succintă, pe baza hărţii, a Resurse procedurale: - tema de lucru în
Organizarea caracteristicilor geografice ale regiunii în care conversaţia, observaţia dirijată, clasă şi acasă
administrativă se află localitatea natală exerciţiul, demonstraţia, jocul, - portofoliul
- realizarea unei reprezentări cartografice învăţarea intuitivă
simple a localităţii natale Forme de organizare: activitate
- înregistrarea pe o fişă a istoricului localităţii frontală, pe grupe şi în perechi,
natale activitate individuală
- identificarea de corespondenţe între specificul
zonei în care este situată localitatea natală şi
obiectivele turistice, culturale, ocupaţiile
locuitorilor etc.
9 Bucureşti – capitala 1.3 - localizarea pe hartă a Bucureştiului Resurse materiale: manual, - observarea 1
României 1.5 - identificarea şi prezentarea unor caracteristici caiet, harta judeţului şi harta sistematică
2.2 geografice ale oraşului Bucureşti ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
2.3 - compararea elementelor specifice spaţiului Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în
3.2 geografic prezentat cu cele ale altor capitale Resurse procedurale: clasă şi acasă
europene (suprafaţa, număr de locuitori, conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
caracteristici ale reliefului) exerciţiul, demonstraţia, jocul,
- descrierea organizării administrative a învăţarea intuitivă
capitalei şi enumerarea instituţiilor acesteia Forme de organizare: activitate
216
10 1.5 - denumirea unor activităţi economice pe baza fişe de evaluare - evaluare sumativă 1
Recapitulare 2.4 unor ilustraţii; probă scrisă
3.2 - enumerarea, pe baza ilustraţiilor, a mijloacelor activitate independentă 1
Evaluare de transport;
- descrierea unor zone turistice, pe baza hărţii;
Unitatea de învăţare: ROMÂNIA ÎN EUROPA ŞI PE GLOB

Săptămânile: XXX-XXXV
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 Ţările vecine 1.3- exerciţii de localizare a României pe harta Resurse materiale: manual, - observarea 1
1.5Europei, a tărilor vecine în raport cu caiet, harta ţării, globul sistematică
Caracteristici 2.1România; pământesc, harta Europei, - evaluare
geografice 3.1- întocmirea unui traseu imaginar pe harta ilustraţii, fotografii continuă
generale ale ţării, utilizând termenii daţi; Resurse procedurale: - tema de lucru în
continentului - compararea unor elemente geografice conversaţia, observaţia clasă şi acasă
Europa specifice ţărilor învecinate cu România cu dirijată, exerciţiul, - portofoliul
cele ale orizontului local; demonstraţia, jocul,
- exerciţii de localizare a continentului învăţarea intuitivă
Europa pe harta lumii; Forme de organizare:
- întocmirea unui traseu imaginar pe harta activitate frontală, pe grupe
Europei; şi în perechi, activitate
- descrierea dirijată, pe harta Europei, pe individuală
baza unui vocabular de sprijin, a unor
caracteristici geografice;
- realizarea unor reprezentări cartografice
simple ale Europei;
2 Uniunea 1.3 - jocuri de rol pe tema Uniunii Europene Resurse materiale: manual, - observarea 1
Europeană 1.5 - identificarea pe hartă a ţărilor care aparţin caiet, globul pământesc, sistematică
217
2.1 Uniunii Europene ; harta Europei, ilustraţii, - evaluare
3.1 - explicarea termenului integrare; fotografii continuă
- precizarea poziţiei geografice a ţării noastre Resurse procedurale: - tema de lucru în
faţă de celelalte ţări care formează U.E; conversaţia, observaţia clasă şi acasă
- precizarea importanţei integrării României dirijată, exerciţiul, - portofoliul
în U.E demonstraţia, jocul,
învăţarea intuitivă
activitate frontală, pe grupe
şi în perechi, activitate
individuală
3 Terra – 2.1 - exerciţii de descoperire a caracteristicilor Resurse materiale: manual, - observarea 2
caracteristici 2.2 geografice ale continentului caiet, globul pământesc, sistematică
generale 2.3 - identificarea continentelor şi oceanelor , harta Europei, ilustraţii, - evaluare
3.1 care se află pe suprafaţa planetei noastre ; fotografii continuă
Terra – o planetă a 3.2 - explicarea termenilor: planiglob, sferă, glob Resurse procedurale: - tema de lucru în
Sistemului Solar 4.1 geografic , conversaţia, observaţia clasă şi acasă
4.2 - observarea imaginilor din spaţiul cosmic şi dirijată, exerciţiul, - portofoliul
1.5 comentarea lor ; demonstraţia, jocul,
2.1 - povestirea momentelor importante în învăţarea intuitivă
2.4 descoperirea planetei Pământ . Forme de organizare:
- identificarea unor corespondenţe între activitate frontală, pe grupe
elementele mediului înconjurător; şi în perechi, activitate
- exerciţii de localizare a principalelor individuală
elemente ce caracterizează Terra;
- realizarea unor reprezentări cartografice
simple referitoare la Univers şi Terra;
- observarea nedirijata şi dirijată a unor
elemente referitoare la Univers şi Terra;
- enumerarea planetelor Sistemului Solar în
ordinea depărtării lor de Soare ;
- explicarea termenilor: mişcare de rotaţie,
mişcare de revoluţie , satelit natural ;
-
4 Recapitulare 1.5 - exerciţii de localizare şi identificare a Resurse materiale: manual, - observarea 1
218
2.1 României în Europa caiet, globul pământesc, sistematică
2.2 - exerciţii de precizare a vecinilor României harta Europei, ilustraţii, - evaluare
2.3 - exerciţii de localizare şi identificare a fotografii continuă
2.4 Terrei în sistemul solar Resurse procedurale: - tema de lucru în
3.1 - exerciţii de identificare a mijloacelor de conversaţia, observaţia clasă şi acasă
3.2 protejare a Planetei dirijată, exerciţiul, - portofoliul
4.1 demonstraţia, jocul,
4.2 învăţarea intuitivă
activitate frontală, pe grupe
şi în perechi, activitate
individuală
5 Evaluare 1.5 - exerciţii de localizare şi identificare a fişe de evaluare - evaluare 1
2.1 României în Europa probă scrisă sumativă
2.2 - exerciţii de precizare a vecinilor României activitate independentă
2.3 - exerciţii de localizare şi identificare a
2.4 Terrei în sistemul solar
3.1 - exerciţii de identificare a mijloacelor de
3.2 protejare a Planetei
219
EDUCAŢIE CIVICĂ

Nr. 3919 / 20.04.2005
Bucureşti, 2005
220
NOTA DE PREZENTARE
Curriculum-ul pentru disciplina Educaţie civică, clasa a IV-a, răspunde cerinţelor formulate în textul
Legii învăţământului, în special în articolele 3 şi 4, referitoare la idealul educaţional şi la finalităţile
învăţământului.
Demersurile de educare civică propuse prin actuala programă sunt concordante, de asemenea, cu
spiritul şi cu recomandările cuprinse în:
 Comunicatul final “Coeziune socială şi calitate – o provocare pentru educaţie” adoptat de a patra
Conferinţă a Miniştrilor Europeni ai Educaţiei (Bucureşti, 18 – 20 iunie 2000);
 Convenţia privind drepturile copilului, 1989.
Locul disciplinei Educaţia civică în învăţământul primar, la clasele a III-a şi a IV-a este justificat de:
 nevoia de a-i iniţia pe şcolarii mici în practicarea unui comportament civic într-o societate
democratică: un comportament activ, liber, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, reflexiv,
autoevaluativ;
 necesitatea de alfabetizare civică a şcolarilor mici prin familiarizarea acestora cu limbajul,
tematizările şi activităţile de învăţare specifice;
 posibilitatea de a valorifica experienţa specifică vârstei prin accentuarea dimensiunilor afectiv-
atitudinale asociate celei cognitive, stimularea participării şi a comunicării sociale responsabile.
Educaţia pentru democraţie este un proces complex şi de lungă durată, iar şcolarul mic este implicat în
viaţa socială prin apartenenţa sa la familie, la grupurile de joc şi de învăţare, dar şi prin relaţiile specifice
pe care el le poate stabili cu diverse instituţii şi organizaţii din comunitatea în care trăieşte (de exemplu
şcoala, biserica, primăria, diferite organizaţii nonguvernamentale etc.). De aceea, procesul de socializare
poate şi trebuie să înceapă de timpuriu.
Curriculum-ul de faţă se adresează învăţătorilor, autorilor de manuale şi elevilor. Lectura integrală

a acestuia este absolut necesară înaintea elaborării de către autorii de manuale sau de către învăţători a
unor unităţi distincte de învăţare sub forma unor capitole şi lecţii. Informaţiile factuale, exemplele,
cazurile sau situaţiile folosite ca referinţă pentru activităţile cu elevii pot fi alese în funcţie de specificul
clasei, al unor elevi, al comunităţilor locale etc. Curriculum-ul este orientativ în ceea ce priveşte
conţinuturile şi metodele. Obiectivele sunt mai directive şi sunt prezentate sub forma obiectivelor-cadru şi
a obiectivelor de referinţă, formulate în raport cu o anumită selecţie a activităţilor de învăţare.
Învăţătorii şi autorii de manuale îşi pot concentra atenţia în mod diferit asupra activităţilor de
învăţare şi asupra practicilor didactice. Diversitatea situaţiilor concrete face posibilă şi necesară o
diversitate de soluţii didactice. Din această perspectivă, propunerile programei nu trebuie privite ca
reţetare inflexibile. Echilibrul între diferite abordări şi soluţii trebuie să fie rezultatul proiectării didactice
personale şi al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte.
221
1. Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice
2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de
comportare în societate
3. Dezvoltarea unor comportamente relaţionale privind constituirea
grupurilor sociale
4. Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor
şi exprimării opiniilor în ceea ce priveşte activitatea grupurilor din
care fac parte
I. OBIECTIVE CADRU
. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice

1.1. să recunoască şi să folosească termeni - desprinderea înţelesului unui cuvânt din
specifici disciplinelor sociale context;
cu conţinut civic;
1.2. să-şi dezvolte vocabularul, utilizând - utilizarea de glosare, dicţionare, texte, liste de
corect concepte specifice educaţiei cuvinte pentru desprinderea sensului unor
civice termeni specifici culturi civice;
- alcătuirea unor minidicţionare de termeni civici;
*1.3 să-şi exprime oral sau în scris, în - realizarea unor scurte povestiri pornind de la o
. cuvinte proprii, un punct de vedere situaţie dată.
personal cu privire la
comportamentul civic în diferite
situaţii
2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare

2.1. să compare situaţii care privesc - elaborarea unui regulament al clasei cu drepturi
drepturi şi îndatoriri ale copilului şi îndatoriri;
2.2. să identifice reguli şi norme de - simularea ;
comportament civic în diferite situaţii - discutarea în clasă a unor reguli;
- participarea la stabilirea regulilor în cadrul
grupurilor din care fac parte elevii;
- exersarea unor roluri specifice prin activităţi pe
grupe de lucru.
222
3. Dezvoltarea unor comportamente relaţionale privind constituirea grupurilor sociale

3.1. să identifice locul şi rolul persoanelor - exersarea unor roluri specifice în activitatea
familiare unui grup;
3.2. să participe la dezvoltarea climatului - jocul de rol;
afectiv pozitiv în grup
*3.3 să descrie şi să compare tipuri de - analiza unor cazuri mediatizate.
. relaţii şi atitudini sociale
(colaborare, competiţie,
solidaritate, toleranţă,
intoleranţă) pornind de la
situaţii concrete
4. Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi exprimării

opiniilor personale în ceea ce priveşte activitatea grupurilor din care fac
parte
4.1. să compare în termeni simpli - valorificarea informaţiei sociale oferite de mass
informaţiile necesare luării unor media;
decizii
*4.2 să formuleze şi să exprime opinii - discutarea unor cazuri reale sau imaginate care
. personale în aprecierea unor situaţii solicită decizie şi exprimarea opiniilor
cu conţinut civic personale;
- imaginarea şi participarea la funcţionarea unui
consiliu local al copiilor.
B. CONŢINUTURlLE ÎNVĂŢĂRII
I. Raporturile noastre cu ceilalţi oameni.
1. Relaţii dintre oameni în cadrul grupului:
 de rudenie;
 de prietenie;
 de colaborare şi de competiţie;
 de autoritate (conducătorul grupului, supunerea, invidia, revolta, admiterea - respingerea din / de
către grup).
2. Manifestarea relaţiilor dintre oameni în diferite situaţii:
 situaţii “normale” (desfăşurarea unor activităţi, obţinerea unor drepturi, relaţii cu diferite autorităţi);
 situaţii “limită” (catastrofe, accidente, agresiuni, moartea);
 *probleme personale sau de grup (boală, sărăcia, singurătatea, neîncrederea).
3. Drepturile copilului.
II. Comunitatea
1. Comunitatea locală (sat, comună, oraş, judeţ, sector etc.).
2. Poporul.
3. *Naţiunea. Comunitatea internaţională.
223
III. Societate şi stat
1. *Organizarea statală a societăţii. Instituţii democratice ale statului român.
2. Simboluri ale statului român.
IV. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

la finele învăţământului primar

1. Cunoaşterea şi utilizarea S1. Utilizarea corectă a termenilor
limbajului din sfera valorilor limbajului specific culturii civice
civice S2. Relatarea în cuvinte proprii a unor
fapte, situaţii, texte, lecturi, imagini vizând
comportamentul civic
2. Cunoaşterea şi respectarea S3. Selectarea dintr-un material dat a unor
drepturilor copilului, a normelor drepturi şi îndatoriri ale copilului
de comportare în societate S4. Cunoaşterea şi folosirea unui număr de
norme şi reguli de comportare în societate
în situaţii variate
3. Dezvoltarea unor S5. Descrierea în manieră concisă şi clară
comportamente relaţionale a modului de constituire şi de funcţionare a
privind constituirea grupurilor unui grup din care face parte
sociale
4. Dezvoltarea şi manifestarea unor S6. Identificarea unor situaţii în care se
atitudini favorabile luării cere luarea unor decizii personale sau
deciziilor şi exprimări personale colective
în cea ce priveşte activitatea S7. Exprimarea unor enunţuri simple pro
grupurilor din care face parte sau contra luării unor decizii în plan civic
224
DISCIPLINA: Educaţie civică
CLASA: a IV-a
CURRICULUM: Nucleu
Manual utilizat: Dumitra Radu, „Educaţie civică”, manual pentru
clasa a IV-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2006
Unit. de învăţare Ob. Conţinuturi Nr. Perioada Obs

Ref. de
ore
1.1 1. Noi şi ceilalţi oameni 1 13
1.2
1.3 2. Relaţiile dintre oameni în cadrul 1
2.2 grupului
I. Raporturile 3.1
noastre cu ceilalţi 3.2 3. Relaţiile de rudenie 1
oameni 3.3
4.1 4. Relaţiile de prietenie 1
4.2
5. Solidaritatea 1
6. Colaborarea şi competiţia 1
7. Autoritatea. 1
8. Conducătorul grupului 1
9. Supunerea şi revolta 1
10. Invidia şi egoismul 1
11. Admiterea şi respingerea 1
12. Recapitulare 1
225
13. Evaluare 1

referinţă de
ore
I. Relaţiile dintre 1.1 1. Relaţiile dinte oameni 1 5
oameni în diverse 1.2 în situaţii normale
situaţii 2.1 2. Relaţiile dintre oameni 1
2.2 în situaţii grave
4.2 3. Probleme personale sau 1
de grup
4. Recapitulare. 1
5. Evaluare 1
II. Drepturile 1.1 6
copilului 1.2 1. Drepturile copilului 2
1.3 2. Încălcarea drepturilor 2
3.2 copilului
4. Evaluare 1
III. Comunitatea 1.2 1. Comunitatea locală 1 5

3.1 2. Poporul 1
3.2 3. Naţiunea. Comunitatea 1
internaţională
4. Recapitulare 1
5. Evaluare 1
IV. Societate şi stat 1.2 1. Organizarea societăţii 1 6
1.3 2. Instituţiile democratice ale 1
3.1 statului român
3.2 3. Simboluri ale statului român 1
5. Evaluare 1
226
Unitatea de învăţare: RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALŢI OAMENI
Săptămânile: I – XIII
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 Noi şi ceilalţi 1.1 - definirea noţiunii de grup; Resurse materiale: Observarea 2
oameni 1.2 - numirea grupurilor din care poate face parte manualul,planşe, fişe de sistematică (probe
3.2 o persoană; lucru, ilustraţii, orale, practice,
4.1 - descrierea unor activităţi din cadrul fotografii, softuri fişe de lucru,
diferitelor grupuri; educaţionale, teme pentru
- precizarea drepturilor şi îndatoririlor enciclopedii acasă), portofoliul
dintr-un grup; Resurse procedurale:
- utilizarea unor termini civici într-o explicaţia,
compunere; problematizarea,
învăţarea prin
descoperire, conversaţia,
jocul de rol, studiul de
caz, dezbaterea
activitate frontală,în
echipe, în
perechi,individuală
2 Relaţii de rudenie 1.1 - definirea noţiunilor: familie, rude manualul, planşe, Observarea 1
1.2 - precizarea relaţiilor dintre membrii familiei, fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
3.1 dintre o familie şi rudele acesteia; fotografii, softuri orale, practice,
3.2 - exerciţii de rezolvare a unor situaţii educaţionale, fişe de lucru,
4.1 conflictuale create într-o familie; enciclopedii teme pentru
- comentarea unor proverbe; explicaţia, acasă), portofoliul
227
- redarea unui tip de relaţii într-un desen, problematizarea, Evaluarea
învăţarea prin reciprocă
caz, dezbaterea
echipe, în perechi,
individuală
3 Relaţii de 1.1 - identificarea unor relaţii stabilite între manualul,planşe, Observarea 2
prietenie 1.2 prieteni; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
3.1 - folosirea corectă a unor termini civici; fotografii, softuri orale, practice,
3.2 - argumentarea atitudinii adoptate la un educaţionale, fişe de lucru,
4.1 moment dat într-o prietenie; enciclopedii teme pentru
- comentarea unor proverbe; Resurse acasă), portofoliul
-enumerarea trăsăturilor morale necesare procedurale: explicaţia, Evaluarea
menţinerii unei prietenii; problematizarea, învăţarea reciprocă
- realizarea de articole, afişe, compuneri; prin descoperire,
conversaţia, jocul de rol,
studiul de caz, dezbaterea
Forme de
organizare: activitate
frontală, în echipe, în
perechi, individuală
4 Colaborarea şi 1.1 - definirea noţiunilor: colaborare, competiţie, manualul,planşe, Observarea 1
competiţia 1.2 adversar, coechipier; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
3.1 - stabilirea rolului relaţiilor de colaborare într- fotografii, softuri orale, practice,
3.2 o activitate; educaţionale, fişe de lucru,
4.1 - precizarea mesajului unor versuri; enciclopedii teme pentru
- argumentarea relaţiilor stabilite între Resurse acasă), portofoliul
persoanele participante la un concurs; procedurale: explicaţia, Evaluarea
- propunerea de soluţii pentru rezolvarea unor problematizarea, reciprocă
situaţii conflictuale; învăţarea prin
- redactarea unor versuri cu ajutorul descoperire, conversaţia,
cuvintelor de sprijin; jocul de rol, studiul de
caz, dezbaterea
228
Forme de
5 Autoritatea. 1.1 - precizarea însuşirilor necesare unei persoane manualul, planşe, Observarea 2
Conducătorul 1.2 pentru a fi desemnată conducătorul unui grup; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
grupului 3.1 - stabilirea rolului conducătorului unui grup, a fotografii, softuri orale, practice,
3.2 drepturilor şi îndatoririlor acestuia şi ale educaţionale, fişe de lucru,
4.1 membrilor grupului; enciclopedii teme pentru
- exprimarea opiniilor personale; Resurse acasă), portofoliul
- observarea şi comentarea unor imagini cu procedurale: explicaţia, Evaluarea
conţinut civic; problematizarea, reciprocă
- selectarea unor fragmente din lectura învăţarea prin
suplimentară, care prezintă figurile unor descoperire, conversaţia,
conducători; jocul de rol, studiul de
caz, dezbaterea
Forme de
6 Supunerea şi 1.1 - definirea termenilor: supunere, revoltă; manualul, planşe, Observarea 1
revolta 1.2 - integrarea termenilor noi în enunţuri; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
3.1 - comentarea unor texte cu conţinut civic; fotografii, softuri orale, practice,
3.2 - motivarea unor atitudini adoptate într-o educaţionale, fişe de lucru,
. situaţie dată; enciclopedii teme pentru
4.1 - prezentarea opiniei personale; Resurse acasă), portofoliul
-redactarea unui articol pentru exprimarea procedurale: explicaţia, Evaluarea
revoltei faţă de o situaţie dată; problematizarea, reciprocă
învăţarea prin
caz, dezbaterea
Forme de
229
7 Invidia şi 1.1 - definirea termenilor: invidie, egoism, manualul, planşe, Observarea 1
egoismul 1.2 apreciere; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
3.1 - exemplificarea atitudinii de respect, fotografii, softuri orale, practice,
3.2 consideraţie, stimă, preţuire faţă de unele educaţionale, fişe de lucru,
4.1 persoane; enciclopedii teme pentru
- integrarea termenilor noi în alt context; Resurse acasă), portofoliul
- redactarea unei compuneri după ilustraţii cu procedurale: explicaţia, Evaluarea
conţinut civic; problematizarea, reciprocă
învăţarea prin
caz, dezbaterea
Forme de
8 Admiterea şi 1.1 - stabilirea motivelor pentru care o persoană manualul, planşe, Observarea 1
respingerea 1.2 poate fi admisă sau respinsă din grup; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
3.1 - utilizarea unei liste de cuvinte pentru fotografii, softuri orale, practice,
3.2 desprinderea sensului unor termini specifici educaţionale, fişe de lucru,
4.1 culturii civice; enciclopedii teme pentru
- exprimarea opiniei personale pornind de la o Resurse acasă), portofoliul
situaţie dată; procedurale: conversaţia, Evaluarea
- selectarea unor fragmente din lectura explicaţia, reciprocă
suplimentară sau din presă; problematizarea,
învăţarea prin
descoperire, jocul de rol,
studiul de caz, dezbaterea
Forme de
9 Recapitulare 1.1 - utilizarea unor liste de cuvinte pentru manualul, planşe, Observarea 1
230
1.2 desprinderea sensului unor termini civici, fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
3.1 - identificarea rolului familiei pentru creşterea fotografii, softuri orale, practice,
3.2 şi educarea copiilor; educaţionale, fişe de lucru,
4.1 - exemplificarea relaţiilor stabilite între enciclopedii teme pentru
membrii unui grup; Resurse acasă), portofoliul
- stabilirea valorii de adevăr a unui enunţ; procedurale: conversaţia, Evaluarea
problematizarea, jocul de reciprocă
rol
Forme de
10 Evaluare 1.1 - Precizarea relaţiilor sugerate de enunţuri, fişe de lucru Evaluare 1
1.2 imagini; exerciţiul, probă sumativă
3.1 - Realizarea corespondenţei dintre personaje scrisă
3.2 cunoscute din lectura suplimentară şi individuală
4.1 însuşirile acestora;
- Formularea unor enunţuri cu ajutorul unor
termini civici.
231
Unitatea de învăţare: RELAŢIILE DINTRE OAMENI ÎN DIVERSE SITUAŢII
Săptămânile: XIV-XVIII
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 Relaţiile dintre 1.1 - definirea termenului: normal manualul, planşe, Observarea 1
oameni în situaţii 1.2 - enumerarea unor norme de comportare fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
normale 3.1 civilizată în diferite situaţii )pe stradă, în Resurse orale, practice,
3.2 vizită, etc.; procedurale: explicaţia, fişe de lucru,
4.1 - comentarea unor fragmente şi ilustraţii cu problematizarea, învăţarea teme pentru
conţinut civic; prin descoperire, acasă), portofoliul
- realizarea unor invitaţii printr-un desen conversaţia, jocul de rol, Evaluarea
adecvat şi utilizarea unor formule de adresare; studiul de caz, dezbaterea reciprocă
- realizarea unor dialoguri, compuneri, desene Forme de
pentru evidenţierea relaţiilor dintre oameni în organizare: activitate
situaţii obişnuite, frontală, în echipe, în
2 Relaţiile dintre 1.1 - definirea termenilor: solidar, spirit umanitar; manualul, planşe, Observarea 1
oameni în situaţii 1.2 - precizarea situaţiilor dificile din viaţa unei fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
grave 3.1 persoane sau a unui grup; Resurse orale, practice,
3.2 - comentarea unor fragmente şi ilustraţii cu procedurale: explicaţia, fişe de lucru,
4.1 conţinut civic; problematizarea, teme pentru
- motivarea unei atitudini într-o situaţie dată; învăţarea prin acasă), portofoliul
- prezentarea opiniei personale în cazul unei descoperire, conversaţia, Evaluarea
situaţii dificile (compunere); jocul de rol, studiul de reciprocă
- comentarea unui fragment literar; caz, dezbaterea
- identificarea relaţiilor dintre oameni, a Forme de
autorităţilor care trebuie să se implice într-o organizare: activitate
232
situaţie dificilă; frontală, în echipe, în
3 Recapitulare 1.1 - completarea unor enunţuri lacunare; manualul,planşe, Observarea 2

1.2 - formularea unor enunţuri cu termenii civici fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
3.1 învăţaţi; Resurse orale, practice,
3.2 - propunerea de soluţii pentru rezolvarea unor procedurale: fişe de lucru,
4.1 situaţii, problematizarea teme pentru
Forme de acasă), portofoliul
organizare: activitate Evaluarea
frontală, în echipe, în reciprocă
4 Evaluare 1.1 - alcătuirea de enunţuri pentru folosirea fişe de lucru Evaluare 1

1.2 termenilor civici, pentru evidenţierea unor exerciţiul, probă sumativă
3.1 tipuri de relaţii; scrisă
3.2 - selectarea dintr-o listă de cuvinte a unor activitate
4.1 termini care definesc anumite tipuri de relaţii. individuală
233
Unitatea de învăţare: DREPTURILE COPILULUI
Săptămânile: XIX-XXIV
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 Drepturile 1.1 - definirea noţiunilor: drept, convenţie; manualul, planşe, Observarea 2
copilului 1.2 - comentarea unor ilustraţii cu conţinut civic; fişe de lucru, sistematică (probe
2.1 - exprimarea opiniei personale faţă de o ilustraţii”Convenţia cu orale, practice,
2.2 situaţie dată; privire la drepturile fişe de lucru,
3.1 - stabilirea îndatoririi care decurge dintr-un Copilului”, teme pentru
3.2 drept; conversaţia, acasă), portofoliul
4.1 - comentarea unor drepturi din Convenţie; explicaţia, jocul de rol, Evaluare
- întocmirea unei fişe cu drepturi şi îndatoriri studiul de caz dezbaterea reciprocă
în cadrul clasei şi al şcolii; activitate frontală, în
- comentarea unui proverb, a unor ilustraţii şi echipe, în perechi,
a unor articole din “Convenţia cu privire la individuală
drepturile Copilului”;
- exemplificarea exercitării unor drepturi,
- stabilirea responsabilităţilor corespunzătoare
unor drepturi;
- precizarea rolului unor persoane în
asigurarea drepturilor copilului;
- identificarea drepturilor de care beneficiază
copiii în situaţii date,
- realizarea unei machete care ilustrează
exercitarea unui drept al copilului,
2 Încălcarea 1.1 - identificarea dreptului sugerat de un enunţ, manualul, planşe, Observarea 2
drepturilor 1.2 - propunerea de soluţii pentru situaţia în care fişe de lucru, sistematică (probe
copilului 2.1 un drept este încălcat; ilustraţii”Convenţia cu orale, practice,
2.2 - identificarea persoanelor şi instituţiilor care privire la drepturile fişe de lucru,
3.1 răspund de respectarea drepturilor copilului; Copilului”, teme pentru
3.2 - realizarea unor texte, afişe, desene pe o temă conversaţia, acasă), portofoliul
4.1 dată; explicaţia, jocul de rol, Evaluarea
234
studiul de caz dezbaterea reciprocă
echipe, în perechi,
individuală
3 Recapitulare 1.1 - identificarea unor grupuri cu ajutorul manualul, planşe, Observarea 1

1.2 imaginilor; fişe de lucru, sistematică (probe
2.1 - stabilirea drepturilor şi îndatoririlor din ilustraţii”Convenţia cu orale, practice,
2.2 grupurile identificate, privire la drepturile fişe de lucru,
3.1 - întocmirea unui regulament al clasei; Copilului”, teme pentru
3.2 - completarea unor tabele; conversaţia, acasă),
4.1 - redactarea unui articol despre încălcarea explicaţia, jocul de rol, portofoliul,
unui drept şi propunerea de soluţii; studiul de caz dezbaterea proiectul
- completarea unui minidicţionar cu termeni activitate frontală,în
civici; echipe, în perechi,
individuală
4 Evaluare 1.1 - numirea unor drepturi din Convenţie; fişe de evaluare Evaluare 1
1.2 - precizarea îndatoririlor corespunzătoare unui exerciţiul, proba sumativă
2.1 drept; scrisă
2.2 - alcătuirea unor enunţuri cu ajutorul activitate individuală
3.1 termenilor civici daţi;
3.2 - identificarea drepturilor încălcate pe baza
4.1 imaginilor din manual
Unitatea de învăţare: COMUNITATEA
235
Săptămânile: XXV - XXIX
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 Comunitatea 1.1 - definirea termenilor: comunitate locală, manualul, planşe, Observarea 1
locală 3.1 instituţie; fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
3.2 - compararea comunităţilor locale cu ajutorul conversaţia, orale, practice,
4.1 ilustraţiilor existente într-o comunitate locală; explicaţia, jocul de rol, fişe de lucru,
- identificarea instituţiilor existente într-o studiul de caz dezbaterea teme pentru
comunitate; activitate frontală,în acasă), portofoliul
- precizarea relaţiilor stabilite între membrii echipe, în perechi,
unei comunităţi; individuală
- identificarea unor probleme ale comunităţii
locale;
2 Poporul 1.1 - comentarea ilustraţiilor şi fragmentelor manualul, planşe, Observarea 1
3.1 literare cu conţinut civic; fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
3.2 conversaţia, orale, practice,
4.1 - explicarea unor termini civici cu ajutorul explicaţia, jocul de rol, fişe de lucru,
dicţionarului; studiul de caz dezbaterea teme pentru
activitate frontală,în acasă), portofoliul
- recunoaşterea unor conducători istorici cu echipe, în perechi,
ajutorul ilustraţiilor; individuală
Naţiunea.
Comunitatea - identificarea asemănărilor şi deosebirilor
internaţională dintre familie şi popor; 1
3 Recapitulare 1.1 - completarea unor enunţuri lacunare; manualul, planşe, Observarea 1

. - enumerarea instituţiilor din comunitatea fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
3.1 locală; conversaţia, jocul orale, practice,
. - susţinerea soluţiilor pentru rezolvarea unor de rol, studiul de caz fişe de lucru,
3.2 probleme ale comunităţii; dezbaterea teme pentru
. - redactarea unei compuneri în care să activitate frontală, acasă),
236
4.1 evidenţieze mândria de a fi român; în echipe, în perechi, portofoliul,
. - redactarea unei scrisori adresată unui prieten individuală proiectul
din altă ţară pentru a evidenţia frumuseţile şi
bogăţiile patriei;
- realizarea unui afiş cu tema “România, plai
de dor”;
- completarea minidicţionarului cu termeni
civici;
4 Evaluare 1.1 - numirea instituţiilor locale; fişe de lucru Evaluare 1
. - formularea de enunţuri despre drepturi şi exerciţiul, munca sumativă
3.1 responsabilităţi în cadrul comunităţii, sugerate independentă
. de imagini; activitate
3.2 - enumerarea unor elemente caracteristice individuală
. poporului roman;
4.1 - utilizarea termenilor civici în enunţuri.
.
Unitatea de învăţare: SOCIETATE ŞI STAT

Săptămânile: XXX- XXXV
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 1.1 - selectarea unor articole şi imagini din presă; manualul, planşe, Observarea 2
Organizarea 1.2 fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
societăţii 4.1 conversaţia, orale, practice,
- comentarea ilustraţiilor şi fragmentelor explicaţia, jocul de rol, fişe de lucru,
Instituţiile literare cu conţinut civic; studiul de caz dezbaterea teme pentru
democratice ale activitate frontală,în acasă), portofoliul
statului român - explicarea unor termini civici cu ajutorul echipe, în
dicţionarului; perechi,individuală
Observarea
237
- stabilirea unor simboluri pentru grupul de sistematică (probe 1
Simbolurile învăţare (clasă); manualul,planşe, fişe de orale, practice,
statului român - descrierea simbolurilor statului român, lucru, ilustraţii fişe de lucru,
- comentarea unor fragmente literare; conversaţia, teme pentru
- enumerarea unor situaţii în care sunt folosite explicaţia, jocul de rol, acasă), portofoliul
simboluri ale statului român; studiul de caz dezbaterea
- confecţionarea din hârtie glasată a drapelului activitate frontală,în
României; echipe, în perechi,
individuală
2 Recapitulare 1.1 - recunoaşterea simbolurilor statului român cu manualul, planşe, Observarea 2

1.2 ajutorul imaginilor; fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
4.1 - compararea intereselor comunităţii locale cu conversaţia, jocul orale, practice,
cele ale statului român; de rol, problematizarea fişe de lucru,
- exprimarea opiniei personale despre activitate frontală, teme pentru
desfăşurarea unor activităţi la nivelul unor în echipe, în perechi, acasă), portofoliul
activităţi ale statului român; individuală
Joc de rol- - completarea minidicţionarului cu termenii -joc didactic
dramaizare civici;
3 Evaluare 1.1 - precizarea unor situaţii în care se intonează fişe de lucru Evaluare 1
1.2 Imnul Naţional al României; exerciţiul sumativă
4.1 - stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri; activitate individuală
- enumerarea unor drepturi fundamentale ale dramatizare
cetăţenilor, prevăzute în Constituţie.
238
EDUCAŢIE MUZICALĂ

Nr. 3919 / 20.04.2005
Bucureşti, 2005
239
NOTA DE PREZENTARE
Documentul de faţă reprezintă curriculumul de Educaţie muzicală pentru clasa IV-a. Acesta are rolul de a
regla activitatea cadrelor didactice care predau această disciplină şi de a furniza informaţii privind ce anume se
intenţionează să ştie şi să fie capabili să facă elevii la sfârşitul învăţământului primar.
Scopul educaţiei muzicale constă în dezvoltarea sensibilităţii estetice a elevilor, a capacităţilor de
receptare şi de exprimare muzicală, prin activităţi practice de cântare (vocală şi instrumentală) şi prin
audiţii muzicale, în contexte de învăţare care să permită manifestarea spontană, creativă a elevilor şi
exprimarea preferinţelor acestora pentru audiere şi reaudiere.
Noul curriculum continuă coerent curriculumul pentru clasele I – a III-a, accentuând importanţa
activităţilor concrete, a jocului, a mişcării, a obiectelor şi a instrumentelor care produc diverse sunete,
pentru receptarea muzicii şi pentru exprimarea prin muzică. Concomitent cu activităţile de tip joc,
receptarea şi reproducerea muzicii inclusiv cu ajutorul instrumentelor muzicale accesibile copiilor şi
cadrelor didactice constituie un demers didactic dezirabil, prin care să fie atinse obiectivele prevăzute în
programă. În acelaşi timp, utilizarea instrumentelor muzicale accesibile constituie o modalitate de a
implica în activitatea specifică lecţiei de Educaţie muzicală a elevilor distoni.
În cadrul demersului evaluativ, va fi valorificată inclusiv participarea elevilor la activităţile
artistice prilejuite de diferite evenimente laice şi religioase (serbări dedicate zilei şcolii, zilei
învăţătorului, zilelor de naştere ale colegilor, cu ocazia Crăciunului etc.).
Educaţia muzicală, componentă de bază a educaţiei artistice în şcoala primară, dispune de valenţe
formative multiple, vizând toate resorturile personalităţii umane, atât pe cele afective cât şi pe cele psiho-
motrice şi intelectuale.
Forma actuală abordată în curriculumul de Educaţia muzicală reflectă adecvarea la nivelul ciclului
primar a unor principii de proiectare curriculară care au rolul să asigure coerenţa acestei discipline,
principii care constituie, în fapt, dominantele noului curriculum.
În acest context, documentul prezintă următoarea structură:
 obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul ciclului primar;
 obiective de referinţă însoţite de exemple de activităţi de învăţare, prezentate
pentru fiecare an de studiu;
 conţinuturi ale învăţării, prezentate pentru fiecare an de studiu;
 sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii muzicale, prezentate
pentru fiecare an de studiu;
 standarde curriculare, ca repere necesare pentru construirea
descriptorilor de performanţă în vederea evaluării rezultatelor
învăţării la finele învăţământului primar.
NOTĂ:
Prezenta programă este valabilă şi pentru unităţile de învăţământ / clasele în care predarea
se face în limbile minorităţilor naţionale. În activităţile de învăţare se poate valorifica
material muzical, vocal şi instrumental, conform specificului naţional, atât în
reproducerea cântecelor, cât şi prin audiţii.
240
OBIECTIVE CADRU
1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de

limbaj muzical receptate
2. Exprimarea prin muzică
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate

La sfârşitul clasei a IV-a, Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele
1. să reproducă un repertoriu de - perfecţionarea deprinderilor de cântare în colectiv şi
1 cântece receptate după auz sau de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);
descifrate cu ajutorul unui - redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din
instrument muzical, individual repertoriul propus respectând intonaţia corectă (20-25
şi colectiv de cântece cu ambitusul do1-do2);
- cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;
1.2 să marcheze prin mişcare - exersarea prin joc a mişcării pe cântec (sugerate de
anumite elemente de limbaj text, de ritm şi de metru, de structura melodiei);
muzical
1.3 să diferenţieze intuitiv, în - sesizarea timbrurilor diferite (orchestra, corul, pian,
audiţie, elemente de limbaj vioară, trompetă*, nai) cu sau fără acompaniament;
muzical, corelându-le cu cele - audierea unor lucrări interpretate în nuanţe
utilizate în practica muzicală contrastante (tare-încet);
de cântare - audierea unor lucrări interpretate în tempo-uri
contrastante (lent-repede);
- tactarea intuitivă a metrului binar şi ternar , cu
ambele braţe (audiţie);
- reproducerea vocală, cu jucării muzicale, cu bătăi din
palme, a unor ritmuri simple, onomatopee şi
recitative/formule ritmice (două măsuri) – intuitiv sau
prin citire ritmică;
- audierea unor lucrări cu caracter diferit;
1.4 să redea instrumental – - asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu
blockflöte, xilofon, clape (nu sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);
pianul) – sau vocal sunete de - redarea instrumentală a cântecelor ce au melodia în
înălţimi diferite şi melodii limitele sunetelor precizate, a duratelor de pătrime,
simple (din folclorul copiilor) optime, doime şi doime cu punct, a pauzei de
pătrime, în măsurile de 2/4 şi 3/4;
241
1.5 să diferenţieze, în cadrul - audierea unor piese folclorice diferite: obiceiuri de
audiţiilor de muzică populară, iarnă, dansuri, cântecul propriu-zis. (înregistrări sau
cântecul propriu-zis* , cântece direct);
de dans din zonă şi pe cele - delimitarea pieselor specifice zonei;
legate de obiceiurile de iarnă - identificarea unor instrumente populare specifice
zonei; confecţionarea acestora*;
- asocierea melodiilor populare cu anumite mişcări
corporale;
- audierea unor lucrări din creaţia cultă;
- conştientizarea elementelor muzicale (început, sfârşit,
repetiţii etc.);
1.7 să reproducă unele cântece - cântarea în colectiv a colindelor cunoscute în zonă;
populare accesibile
1.8 să diferenţieze în cadrul - audierea unor menuete accesibile, de largă
audiţiilor unele lucrări de popularitate, comparativ cu valsul.
factură cultă
2. Exprimarea prin muzică

2. 1 să interpreteze cântece din - cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul adecvate;
repertoriul pentru copii, - alegerea şi motivarea interpretării unor cântece din
adecvat conţinutului de idei şi categorii cunoscute, sugerate în repertoriu;
caracterului acestora, fără a
diminua spontaneitatea şi
naturaleţea specifice copilului
2. 2 să cânte în aranjamente - cântarea vocală, vocal-instrumentală şi instrumentală
armonico-polifonice simple pe grupe (alternativ, în lanţ, în dialog); cu solist şi
cor, cu ison ritmic*;
2.3 să îşi exprime argumentat - clasificarea tematică şi compararea interpretării
preferinţa pentru anumite variate a cântecelor din repertoriu;
cântece, pentru o anumită - alegerea cântecelor preferate;
modalitate de interpretare cu - alegerea cântecelor pentru serbarea clasei;
colectivul clasei, pentru o
anumită muzică de audiat
2.4 să cânte cu acompaniament - interpretarea cântecelor cu
instrumental direct sau acompaniamentul instrumentului mânuit de
înregistrat cadrul didactic;
- interpretarea cântecelor cu „negative”;
2.5 să acompanieze cântecele, - asocierea cu mişcări corporale;
marcând simultan ritmul şi - acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne,
metrul clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong,
castagneta);
242
- confecţionarea de jucării muzicale;
2.6 să interpreteze cântece vocal- - cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând

instrumental instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent;
- interpretarea vocal-instrumentală cu
acompaniamentul jucăriilor muzicale;
- interpretarea repertoriului selectat pentru formaţii
muzicale (vocale, vocal-instrumentale sau
instrumentale);
- aprecierea aportului individual la interpretarea
colectivă;
- participarea la serbări;
2.7 să asocieze idei şi impresii - compunerea scrisă inspirată de conţinutul şi
sugerate de lecturi şi de caracterul melodiei unui cântec;
imagini vizuale, cu muzica - alegerea unui titlu pentru muzica audiată;
audiată - descrierea unui personaj;
- realizarea unui desen ca tălmăcire vizuală a
imaginilor auditive;
*2.8 să improvizeze spontan mici - improvizaţia melodică la text dat sau creat
melodii, vocal sau (două măsuri).
instrumental
NOTĂ:
Prezenta programă este valabilă şi pentru şcolile în care predarea se face în limbi ale minorităţilor
naţionale.
Manualele pot conţine material vocal şi instrumental (exemple, repertorii de cântece, audiţii
muzicale) conform specificului naţional.
Cântarea vocală
- deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicţia, respiraţia corectă)
- deprinderi de cântare în colectiv
Cântarea instrumentală
- jucării muzicale
- instrumente muzicale melodice şi de percuţie
Ritmul
Duratele de pătrime, optime, doime, doime cu punct şi pauza de pătrime
Măsura de 2/4, 3/4
Melodia
243
Sunetele La, Sol, Fa, Mi, Re, Do
Legătura dintre text şi melodie (strofa şi refrenul, versul)
Elemente de construcţie a melodiei: început, sfârşit, repetiţii
*Improvizaţia melodică pe un text dat, prin continuarea melodiei
Timbrul
Sunete vocale-instrumentale
Orchestra şi corul
Pianul, vioara, trompeta* şi naiul
Genuri muzicale
Genuri ale folclorului ocazional: colinda şi cântecul propriu-zis din zonă*
Genuri muzicale de factură cultă: menuetul, hora
Interpretarea
Procedee armonico-polifonice: solist – cor, lanţ, dialog, ison ritmic*
Cântarea cu acompaniament
Cântarea vocal-instrumentală
Nuanţe: tare – încet
Tempo: repede – lent
Mişcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, mişcarea de dans
1. Valorificarea în practica S1. Cântarea vocală în colectiv şi grupe mici a unui

muzicală vocală şi repertoriu de cântece pentru copii (minimal)
instrumentală a elementelor de S2. Tehnica instrumentală elementară de acompaniament
limbaj muzical receptate şi de citire a unor cântece cu o problematică muzicală
redusă
2. Exprimarea prin muzică S3. Interpretarea repertoriului în aranjamente simple

armonico-polifonice, cu acompaniamente ritmice,
vocal şi vocal-instrumental, sub formă de joc
S4. Mişcarea pe muzica interpretată sau audiată
244
1. Repertoriul de cântece (sugestii)
 Drag mi-e jocul românesc – d.f.c.

 Albă zăpadă
 Nu lăsa pe mâine – E.Wiski
 Dansul – E.Wiski
 Cântecul tobei – Gherase Dendrino
 De ziua mamei – Gh. Dăncuş
 Căluşeii – Gr.Toedosiu
 Porumbiţa – G.Breazul
 Cocoşul – Marcel Botez
 Cântec de toamnă - N.Lungu
 Albină şi florile – Cameliu Graur
 Mierla – cântec popular
 Licuriciul – Şt. Andronic
 Concertul – Tănase Constantinescu
 Rândunica – Ion D. Vicol
 Florile dalbe – după T. Popovici
 Pârâiaş, pârâiaş – D. Cuclin
 Omul de zăpadă – ***
 Toba – ***
 Sunt român – G. Breazul, N. Saxu
 Voi i-aţi ascultat vreodată ? – Gh.Dumitrescu
 Zidarul – C.Lungu
 Pe baltă – ***
2. Audiţii muzicale (sugestii)
 A. Vivaldi – „Anotimpurile”, fragmente

 Leopold Mozart – Simfonia jucăriilor, fragmente
 W. A. Mozart – „Mica serenadă”, fragmente
 J. Haydn – Simfonia “Ceasornicul”, fragmente
– Simfonia „Surpriza” (p. 2), fragmente
 R. Schumann – „Scene pentru copii” (pian), fragmente
 F. Mendelssohn-Bartholdy – Uvertura la “Visul unei nopţi de vară”
 G. Enescu – Rapsodia I şi II, fragmente
– Suita “Impresii din copilărie”, fragmente
 N. Rimski-Korsakov – „Zborul cărăbuşului”, fragmente
 A. Dvorák – Humoresca, fragmente
 Sabin Drăgoi – Divertisment rustic, fragmente
245
Aria curriculară: ARTE
Disciplina de învăţământ:EDUCAŢIE MUZICALĂ
Clasa: a IV-a
Varianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEU
Manual utilizat: Marcela Peneş, Miţu Antonia „Educaţie muzicală”,
manual pentru clasa a IV-a, Editura Ana, Bucureşti, 2006
Nr de ore: 1 oră/săptămână
Nr. ore/total: 35
Unit. de Ob. de Conţinuturi Nr Perioada Obs.

învăţământ referinţă de
ore
I. Cântarea 1.1 1. Deşteaptă-te, române! Cântarea vocală 1 5
vocală şi 1.3
instrumentală 1.4 2. Cântarea în cor 1
2.1
2.2 3. Cântarea instrumentală 1
2.3
2.4 4. Instrumente muzicale 1
2.5
2.6 5.Evaluare 1
2.7
2.8
II. Melodia 1.1 1. Sunetele şi notele SOL şi MI 1 8
1.2 2.Sunetul şi nota LA 1
1.3 3. Sunetul şi nota DO 1
1.4 4. Sunetul şi nota RA 1
1.5 5. Sunetul şi nota FA 1
1.6 6. Legătura dintre text şi melodie.
1.7 Elemente de construcţie a melodiei 1
2.1
2.3
2.4 8. Evaluare 1
2.5
2.6
2.7
246
referinţă de
ore
III. Ritmul 1.1 1. Durata sunetelor muzicale 1 9
1.2 2. Durata de un timp (pătrimea) 1
1.3 3.Pauza de pătrime 1
1.4 4. Durata de jumătate de timp 1
1.5 5. Durata de doi timpi (doimea) 1
1.6 6. Măsura de doi timpi 1
1.7 7.Măsura de trei timpi 1
2.1
2.3 1
2.4 9.Evaluare
2.5
IV. Timbrul 1.1, 1.3, 1. Sunete vocale instrumentale 1 3

1.4, 1.5, 2. Timbrul instrumental şi orchestra 1
1.6, 1.7, 3. Evaluare 1
2.2, 2.3,
2.4, 2.5,
2.6, 2.7
V. Genuri muzicale 1.1, 1.2, 1. Genuri ale folclorului ocazional 1 4
1.5, 1.6, 2. Cântecul propriu-zis din zonă 1
1.7, 2.1, 3. Genuri muzicale de factură cultă 1
2.4, 2.3, 4. Evaluare
2.5, 2.6
VI. Interpretarea 1.1, 1.2, 1. Cântarea armonică 1 6
1.3, 1.4, 2. Cântarea cu acompaniament 1
1.5, 1.6, 3. Nuanţe 1
1.7, 2.1, 4. Tempo. Mişcarea pe muzică 1
2.2, 2.3, 5. Recapitulare finală 1
2.4, 2.5, 6. Evaluare 1
2.6, 2.7
247
Unitatea de învăţare: CÂNTAREA VOCALĂ ŞI INSTRUMENTALĂ
Nr. ore: 5
Săptămânile: I-V
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 Deprinderi 1.1 - stabilirea poziţiei corecte în bancă în timpul Resurse materiale: Observarea 5
specifice de cânt 1.2 cântării manual, caietul elevului, sistematică
2.1 - cântarea fragmentară sau integrală a unor casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
-„Deşteaptă-te, 2.3 cântece după auz, în colectiv, în grupuri mici din manual Evaluare
române!” 2.5 - compararea interpretării variate a cântecelor Resurse procedurale: reciprocă
- „La ospeţe” 2.6 - exersarea prin joc a mişcării pe cântec demonstraţia, exerciţiul,
-„Trenul” - audierea de piese muzicale vocale şi explicaţia, conversaţia
instrumentale euristică, jocul
-interpretarea vocal-instrumentală cu Forme de organizare:
acompaniamentul jucăriilor muzicale activitate frontală,
- cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), individuală, pe grupe
utilizând instrumentul melodic ales, alternativ
şi concomitent;
248
Unitatea de învăţare: MELODIA
Săptămânile: VI – XIII
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 Sunetele Do, Mi, 1.1 - exerciţii de sesizare şi conştientizare a Resurse materiale: Observarea 1
Sol, La 1.2 înălţimii sunetului studiat şi a locului notei pe manual, caietul elevului, sistematică
1.3 portativ casetofon, CD, cântecele
,,Toamna” 1.4 - exerciţii de recunoaştere a sunetului studiat din manual Evaluare continuă
1.5 în durate diferite Resurse procedurale:
1.8 - intonarea sunetelor învăţate în urcare şi demonstraţia, exerciţiul, Evaluare
2.1 coborâre explicaţia, conversaţia reciprocă
2.2 - exerciţii de intonare şi scriere pe portativ a euristică, jocul
2.4 sunetelor audiate Forme de organizare:
2.5 - audiţii muzicale activitate frontală,
2.6 individuală, pe grupe
2 Sunetul şi nota Re 1.1 - exerciţii de sesizare şi conştientizare a Resurse materiale: Observarea 1
1.2 înălţimii sunetului studiat şi a locului notei pe manual, caietul elevului, sistematică
,,Furnicile” 1.3 portativ casetofon, CD, cântecele
1.4 - exerciţii de recunoaştere a sunetului studiat din manual Evaluare continuă
2.2 - exerciţii de intonare a sunetelor şi scriere pe euristică, jocul
2.4 portativ notelor muzicale Forme de organizare:
2.5 - interpretarea unor cântece individual, activitate frontală,
2.6 colectiv sau pe grupe. individuală, pe grupe
3 Sunetul şi nota Fa 1.1 - exerciţii de sesizare şi conştientizare a Resurse materiale: Observarea 1
1.2 înălţimii sunetului studiat şi a locului notei pe manual, caietul elevului, sistematică
,,Melodie” 1.3 portativ casetofon, CD, cântecele
1.4 - exerciţii de recunoaştere a sunetului studiat din manual Evaluare continuă
249
2.2 - exerciţii de intonare a sunetelor şi scriere pe euristică, jocul
2.4 portativ notelor muzicale Forme de organizare:
2.5 - interpretarea unor cântece individual, activitate frontală,
2.6 colectiv sau pe grupe. individuală, pe grupe
4 Elemente de 1.1 - interpretarea unor cântece după auz, în Resurse materiale: Observarea 1
construcţie a 1.2 colectiv, în grupuri sau individual manual, caietul elevului, sistematică
melodiei : început, 1.3 - conştientizarea elementelor muzicale casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
sfârşit, repetiţie 2.1 (început, sfârşit, repetiţie) din manual Evaluare
,,Iepuraşii” 2.4 - audiţie muzicală Resurse procedurale: reciprocă
,,Vulpea păcălită” 2.5 demonstraţia, exerciţiul,
explicaţia, conversaţia
euristică, jocul
5 Legătura dintre 1.1 - exerciţii ce vizează structura melodiei : Resurse materiale: Observarea 1
text şi melodie : 1.2 versul, strofa, mersul melodic, refrenul manual, caietul elevului, sistematică
versul, strofa, 1.3 - exerciţii practice pentru sesizarea semnelor casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
refrenul 2.1 de scriere prescurtată a melodiei : semnele de din manual Evaluare
2.4 repetiţie Resurse procedurale: reciprocă
,,Unu, doi” 2.5 - audiţie muzicală demonstraţia, exerciţiul,
sau explicaţia, conversaţia
,,Joc aşa cum este euristică, jocul
hora” Forme de organizare:
- la alegere activitate frontală,
6 Instrumente 1.1 - stabilirea poziţiei corecte în timpul cântării Resurse materiale: Observarea 1
muzicale 1.2 - cântarea vocală după auz, cu acompaniament manual, caietul elevului, sistematică
melodice : vioara, 1.3 instrumental ritmic, în grupe, în colectiv casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
naiul, trompeta 2.1 - cântarea vocală, cu mişcări corporale din manual Evaluare
,,Concertul 2.5 adecvate. Resurse procedurale: reciprocă
gâzelor” 2.6 demonstraţia, exerciţiul,
sau explicaţia, conversaţia
250
,,Ghiceşte euristică, jocul
instrumentul” Forme de organizare:
- la alegere activitate frontală,
7 Recapitulare 1.1 - sesizarea şi conştientizarea înălţimii Resurse materiale: Observarea 1
1.2 sunetelor muzicale studiat şi a locului notelor manual, caietul elevului, sistematică
1.3 pe portativ casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
2.1 - stabilirea poziţiei corecte în timpul cântării din manual Evaluare
2.4 - cântarea vocală după auz, cu acompaniament Resurse procedurale: reciprocă
2.5 instrumental ritmic, în grupe, în colectiv demonstraţia, exerciţiul,
euristică, jocul
8 Evaluare - probă de evaluare fişe de evaluare Evaluare 1
sumativă
251
Unitatea de învăţare: RITMUL
Săptămânile: XIV - XXII
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 Duratele de 1.1 - perfecţionarea deprinderilor de cântare în Resurse materiale: Observarea 1
pătrime şi optime 1.2 colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, manual, caietul elevului, sistematică
„Iarna veselă” 1.4 dicţie, respiraţie); casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
1.5 - redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din manual Evaluare
2.1 din repertoriul propus respectând intonaţia Resurse procedurale: reciprocă
2.4 corectă demonstraţia, exerciţiul,
2.5 - cântarea în colectiv, în grupuri mici şi explicaţia, conversaţia
2.6 individual; euristică, jocul
- exersarea prin joc a mişcării pe cântec Forme de organizare:
(sugerate de text, de ritm şi de metru, de activitate frontală,
structura melodiei) individuală, pe grupe
- redarea instrumentală a cântecelor ce au
melodia în limitele sunetelor precizate, a
duratei de pătrime
- conştientizarea elementelor muzicale
(început, sfârşit, repetiţii etc.);
- cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul
adecvate;
- cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale),
şi concomitent;
acompaniamentul jucăriilor muzicale
2 Duratele de - cântarea în colectiv, în grupuri mici şi Resurse materiale: Observarea 1
252
pătrime şi doime individual; manual, caietul elevului, sistematică
„Ţesătoarele” - exersarea prin joc a mişcării pe cântec casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
(sugerate de text, de ritm şi de metru, de din manual Evaluare
structura melodiei) Resurse procedurale: reciprocă
- conştientizarea elementelor muzicale demonstraţia, exerciţiul,
(început, sfârşit, repetiţii etc.); explicaţia, conversaţia
-perfecţionarea deprinderilor de cântare în euristică, jocul
colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, Forme de organizare:
dicţie, respiraţie); activitate frontală,
- redarea fragmentară şi integrală a cântecelor individuală, pe grupe
din repertoriul propus respectând intonaţia
corectă
adecvate;
şi concomitent;
duratei de pătrime, doime
3 Pauza de pătrime 1.5 - perfecţionarea deprinderilor de cântare în Resurse materiale: Observarea 1
„Trică” 1.7 colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, manual, caietul elevului, sistematică
1.8 dicţie, respiraţie); casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
individual; euristică, jocul
structura melodiei); individuală, pe grupe
- asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu
sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);
253
duratelor de pătrime, optime, doime şi doime
cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de
2/4 şi 3/4;
adecvate;
- asocierea cu mişcări corporale;
- acompanierea cu jucării muzicale (toba,
lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină,
gong, castagneta);
şi concomitent;
4 Măsura de două 1.5 - exersarea prin joc a mişcării pe cântec Resurse materiale: Observarea 1
pătrimi 1.7 (sugerate de text, de ritm şi de metru, de manual, caietul elevului, sistematică
„De-a soldaţii” 1.8 structura melodiei); casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
2.3 -perfecţionarea deprinderilor de cântare în din manual Evaluare
2.4 colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, Resurse procedurale: reciprocă
2.6 dicţie, respiraţie); demonstraţia, exerciţiul,
2.7 - redarea fragmentară şi integrală a cântecelor explicaţia, conversaţia
din repertoriul propus respectând intonaţia euristică, jocul
corectă Forme de organizare:
- cântarea în colectiv, în grupuri mici şi activitate frontală,
individual; individuală, pe grupe
254
2/4 şi 3/4;
adecvate;
gong, castagneta);
şi concomitent;
5 Măsura de trei 1.5 - redarea fragmentară şi integrală a cântecelor Resurse materiale: Observarea 1
pătrimi 1.7 din repertoriul propus respectând intonaţia manual, caietul elevului, sistematică
„Ţara mea” 1.8 corectă casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
2.3 -perfecţionarea deprinderilor de cântare în din manual Evaluare
2.4 colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, Resurse procedurale: reciprocă
2.6 dicţie, respiraţie); demonstraţia, exerciţiul,
2/4 şi 3/4;
255
adecvate;
gong, castagneta);
şi concomitent;
6 Doimea cu punct 1.5 - perfecţionarea deprinderilor de cântare în Resurse materiale: Observarea 1
„Greieraşul” 1.7 colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, manual, caietul elevului, sistematică
2/4 şi 3/4;
adecvate;
256
gong, castagneta);
şi concomitent;
7 Jucării muzicale şi 1.5 - perfecţionarea deprinderilor de cântare în Resurse materiale: Observarea 1
instrumente 1.7 colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, manual, caietul elevului, sistematică
muzicale de 1.8 dicţie, respiraţie); casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
percuţie 2.3 - redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din manual Evaluare
„Cântecul tobei” 2.4 din repertoriul propus respectând intonaţia Resurse procedurale: reciprocă
2/4 şi 3/4;
adecvate;
gong, castagneta);
257
şi concomitent;
1.5 -perfecţionarea deprinderilor de cântare în Resurse materiale: Observarea

8 Recapitulare 1.7 colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, manual, caietul elevului, sistematică 1
adecvate;
gong, castagneta);
şi concomitent;
sumativă
258
Unitatea de învăţare: TIMBRUL MUZICAL
Săptămânile: XXIII - XXV
Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE DATA OBS
crt R. ore
1 Timbrul vocal 2.2. - cântarea vocală, vocal-instrumentală şi Resurse materiale: Observarea 1
instrumentală pe grupe (alternativ, în lanţ, în manual, caietul elevului, sistematică
„Concertul” dialog); cu solist şi cor casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
2.3. - alegerea cântecelor preferate; din manual Evaluare
Resurse procedurale: reciprocă
demonstraţia, exerciţiul,
euristică, jocul
2 Timbrul 2.2. - cântarea vocală, vocal-instrumentală şi Resurse materiale: Observarea 1
instrumental instrumentală pe grupe (alternativ, în lanţ, în manual, caietul elevului, sistematică
dialog); cu solist şi cor casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
2.3. - alegerea cântecelor preferate; din manual Evaluare
2.4. - interpretarea cântecelor cu acompaniamentul Resurse procedurale: reciprocă
instrumentului mânuit de cadrul didactic; demonstraţia, exerciţiul,
euristică, jocul
Recapitulare
Evaluare 1
259
Unitatea de învăţare: GENURI MUZICALE
Săptămânile: XXVI -XXIX
Nr. CONŢINUTUR Nr.

O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt I ore
1 - audiţii muzicale Resurse materiale: Observarea 1
Cântecul 1.1 - comentarea şi analizarea lucrărilor audiate manual, caietul elevului, sistematică
propriu-zis din 1.2 - cântarea vocală, cu mişcări corporale casetofon, CD, cântecele
zonă 1.3 adecvate. din manual Evaluare continuă
2.1 Resurse procedurale:
2.4 demonstraţia, exerciţiul, Evaluare
Hora 2.6 explicaţia, conversaţia reciprocă
euristică, jocul
,,Foaie verde Forme de organizare:
siminoc’’ activitate frontală,
2 1.1 - audiţii muzicale Resurse materiale: Observarea 2

Genuri ale 1.2 - interpretarea unor colinde manual, caietul elevului, sistematică
folclorului 1.3 - exerciţii de interpretare în grupuri mici, casetofon, CD, cântecele
ocazional 2.1 frontal, individual din manual Evaluare continuă
Colinda – gen al explicaţia, conversaţia reciprocă
folclorului euristică, jocul
ocazional Forme de organizare:
,,Slobozi-ne, individuală, pe grupe
gazdă-n casă’’
,, Închinarea
păstorilor”
3 Genuri muzicale 1.1 - audierea şi compararea unor menuete Resurse materiale: Observarea 1
260
de factură cultă 1.2 accesibile cu valsul, cu executarea unor manual, caietul elevului, sistematică
1.3 mişcări de dans caracteristice acestora casetofon, CD, cântecele
Menuetul 2.1 - comentarea şi analizarea lucrărilor audiate din manual Evaluare continuă
explicaţia, conversaţia reciprocă
euristică, jocul
5 Evaluare - probă de evaluare fişe de evaluare 1
Unitatea de învăţare: INTERPRETAREA

Săptămânile: XXX – XXXV
Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE DATA OBS
crt R. ore
1 Nuanţe 1.1 - lectura de texte ; Resurse materiale: Observarea 1
„Ecoul” 1.2 - discuţii despre viaţa şi opera marelui manual, caietul elevului, sistematică
1.3 compozitor; casetofon, CD Evaluare continuă
2.1 - audiţii muzicale ; Resurse procedurale: Evaluare
2.4 - exerciţii de tehnică vocală şi instrumentala; demonstraţia, exerciţiul, reciprocă
2.5 - exerciţii de intonaţie, de memorizare; explicaţia, conversaţia
- acompaniament ritmic; euristică, jocul
- exerciţii de scriere a semnelor grafice, Forme de organizare:
reprezentând înălţimea şi durata sunetelor activitate frontală,
muzicale, semnele de repetitie ; individuală, pe grupe
2 Tempo 2.5 - asocierea cu mişcări corporale; Resurse materiale: Observarea 1

„Leneşul” . - acompanierea cu jucării muzicale (toba, manual, caietul elevului, sistematică
lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, casetofon, CD Evaluare continuă
gong, castagneta); Resurse procedurale: Evaluare
261
demonstraţia, exerciţiul, reciprocă
- cântarea pe grupe explicaţia, conversaţia
2.6 - cântarea în colectiv, în grupuri mici şi euristică, jocul
. individual; Forme de organizare:
1.1 activitate frontală,
. individuală, pe grupe
3 Cântarea 2.5 - asocierea cu mişcări corporale; Resurse materiale: Observarea 1
armonico- . - acompanierea cu jucării muzicale (toba, manual, caietul elevului, sistematică
polifonică lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, casetofon, CD Evaluare continuă
„Dragă vrăbiuţă” gong, castagneta); Resurse procedurale: Evaluare
demonstraţia, exerciţiul, reciprocă
- cântarea pe grupe explicaţia, conversaţia
2.6 - cântarea în colectiv, în grupuri mici şi euristică, jocul
. individual; Forme de organizare:
1.1 activitate frontală,
. individuală, pe grupe
4 Recapitulare finală 1.1 - interpretarea cântecelor din repertoriu Resurse materiale: Observarea 2
1.2 - acompanierea cu jucării muzicale (toba, manual, caietul elevului, sistematică
1.3 lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, casetofon, CD Evaluare continuă
2.1 gong, castagneta); Resurse procedurale: Evaluare
2.4 - cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), exerciţiul, jocul reciprocă
2.5 utilizând instrumentul melodic ales, alternativ Forme de organizare:
şi concomitent; activitate frontală,
sumativă
262
263

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A IV-A
EDUCAŢIE PLASTICĂ
Aprobat cu ordin al ministrului

nr. 3919 / 20.04.2005
Bucureşti, 2005
264
NOTA DE PREZENTARE
Prezentul document conţine programa şcolară a disciplinei Educaţie plastică pentru

clasa a IV-a, căreia îi sunt alocate 1-2 ore pe săptămână, în planul cadru de învăţământ.
Elementele de noutate ale prezentului curriculum vizează:

- asigurarea coerenţei longitudinale în raport cu programele şcolare de Educaţie
plastică pentru clasele I – a III-a;
- asigurarea echilibrului între exprimarea plastică bi- şi tridimensională;
- asigurarea suportului intuitiv pentru abordarea elementelor de limbaj plastic,
fără a se folosi denumirile ştiinţifice ale respectivelor categorii de conţinut;
- accentuarea aspectului de intenţionalitate în exprimarea plastică a elevilor;
- diversificarea tehnicilor specifice exprimării plastice, în cadrul sugestiilor
privind activităţile de învăţare, în scopul aprofundării cunoştinţelor
procedurale.
În acest context, cadrelor didactice le revine rolul de a adapta demersul didactic la

particularităţile motivaţionale, intelectuale şi fizice ale fiecărui elev. Astfel, se va evita
utilizarea temelor impuse, a demersurilor uniformizatoare. Evaluarea elevilor va include şi
elemente de autoevaluare, creând astfel premisele pentru formarea competenţelor critice
ulterioare.
I. OBIECTIVE CADRU
1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a

unor tehnici specifice artelor plastice
2. Analiza formelor, a culorilor şi a amestecurilor acestora, în mediul
înconjurător şi pe imagini
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plasti
4. Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice
265
1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a

unor tehnici specifice artelor plastice
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
1.1. să utilizeze conştient diverse materiale - identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
(culori de apă, tuşuri, creioane, pensule, diferitelor materiale, prin experiment practic;
plastilină etc.), în vederea obţinerii unor
rezultate anticipate
1.2. să utilizeze tehnicile specifice - identificarea unor tehnici adecvat utilizate, pe
materialelor selectate (tehnici ale reproduceri de artă şi pe lucrări ale elevilor;
culorilor de apă, tehnici mixte, tehnici
ale colajului etc.)
1.3 *să diversifice gama de tehnici de - investigarea rezultatelor obţinute prin
modelare utilizate, în funcţie de diversificarea tehnicilor de modelare.
rezultatele intenţionate
2. Analiza formelor, a culorilor şi a amestecurilor acestora, în mediul

înconjurător şi pe imagini
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă
2.1. să compare rezultatele amestecurilor - observarea diversităţii de rezultate ale
cromatice şi acromatice, din punct de amestecării culorilor, în relaţie cu tehnica
vedere al tehnicii utilizate utilizată;
- exersarea obţinerii amestecurilor cromatice şi
acromatice, în diverse tehnici şi cu diverse
materiale;
2.2. să selecteze dominante cromatice, - compararea posibilităţilor de realizare a
culori sau dominante cromatice, în amestecurilor, în funcţie de materialele şi de
vederea folosirii unor tehnici sau a unor tehnicile utilizate;
combinaţii de tehnici, în funcţie de
rezultatul proiectat
266
2.3. să selecteze culori, nuanţe şi tonuri, în - exersarea obţinerii de dominante cromatice;
vederea obţinerii de dominante
cromatice
*2.4 să integreze în imagini plastice diverse - sintetizarea unor forme din natură în forme
. forme din natură plastice, liniare, cromatice sau modelate.
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

3.1. să identifice elemente de limbaj plastic, - observarea elementelor de limbaj plastic ca
în diferite ipostaze (puncte, linii, pete elemente constitutive ale universului vizual;
cromatice şi valorice, forme)
3.2. să genereze puncte, linii, pete cromatice - obţinerea de elemente de limbaj., prin diverse
şi acromatice şi forme expresive tehnici şi în diverse materiale, în cadrul unor
activităţi individuale şi de grup;
3.2. să valorifice ipostazele elementelor de - realizarea de figurări, cu ajutorul elementelor de
limbaj plastic, în reprezentări expresive limbaj plastic, după natură şi imaginate;
intenţionate
*3. să exprime clar şi coerent un - exersarea obţinerii de expresivităţi, prin
4. mesaj intenţionat, valorificând combinarea elementelor de limbaj plastic.
integrat caracteristicile
elementelor de limbaj plastic

La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
4.1. să compună spaţiul plastic valorificând - compunerea suprafeţei plastice cu ajutorul
potenţialul expresiv al elementelor de elementelor de limbaj plastic;
limbaj plastic, conform propriilor
intenţii
4.2. să valorifice ipostazele elementelor de - realizarea de figurări după natură şi imaginate,
limbaj plastic, în reprezentări expresive utilizând elemente de limbaj plastic;
intenţionate
4.3. să realizeze compoziţii într-o dominantă - identificarea unor moduri diferite de organizare a
cromatică intenţionată spaţiului plastic şi a dominantelor cromatice
utilizate, pe reproduceri de artă şi pe lucrări ale
elevilor;
4.4. să organizeze spaţiul plastic liniar şi/sau - realizarea de compoziţii după diferite sugestii
cromatic, cu accent pe valoarea tematice, folosind linii şi forme plastice
expresivă a dominantei cromatice intenţionate, în dominante cromatice;
4.5. să aprecieze modul de utilizare a - dialog dirijat pe tema comunicării în limbaj
elementelor de limbaj plastic, în plastic;
propriile lucrări şi în lucrările celorlalţi
*4. să modeleze forme tridimensionale, - sugerarea ideilor şi a sentimentelor cu ajutorul
267
6. care să exprime clar mesajul formelor tridimensionale.
intenţionat
 Materiale de lucru şi folosirea lor (tehnici specifice artelor plastice)
 Amestecurile cromatice şi acromatice. Dominanta cromatică
 Elemente de limbaj plastic: punctul, linia, pata cromatică şi acromatică, plată şi vibrată,
forma
 *Forme naturale şi forme elaborate în compoziţia plastică
 Potenţialul expresiv al elementelor de limbaj plastic, în comunicarea vizuală
268
la finele învăţământului primar

1. Cunoaşterea şi utilizarea S1. Selectarea tehnicilor şi a materialelor necesare
materialelor, a instrumentelor de pentru realizarea unei compoziţii plastice cu
lucru şi a unor tehnici specifice mesaj intenţionat.
artelor plastice S2. Aplicarea unor tehnici specifice artelor plastice,
în funcţie de rezultatul planificat şi de condiţiile
concrete de realizare.
2. Analiza formelor, a culorilor şi a S3. Identificarea culorilor şi a amestecurilor acestora,

amestecurilor acestora, în mediul pe reproduceri de artă şi în natură.
înconjurător şi pe imagini S4. Localizarea culorilor şi a amestecurilor acestora
pe cercul cromatic.
S5. Descrierea formelor identificate pe reproduceri
de artă şi în natură, din punct de vedere al
expresivităţii şi al potenţialului decorativ al
acestora.
3. Cunoaşterea şi utilizarea S6. Recunoaşterea unor elemente de limbaj plastic,

elementelor de limbaj plastic pe lucrări ale elevilor şi pe reproduceri de artă.
S7. Generarea elementelor de limbaj plastic în
exerciţii dirijate.
S8. Realizarea tonurilor din amestecul culorii cu alb
sau negru.
S9. Realizarea de dominante cromatice, folosind
culori şi amestecurile acestora.
4. Exprimarea prin şi despre S10. Organizarea intenţionată de compoziţii, cu

compoziţii plastice ajutorul elementelor de limbaj plastic.
S11. Realizarea de compoziţii pe o temă dată,
organizând intenţionat spaţiul plastic, folosind
potenţialul expresiv al liniilor şi al culorilor.
S12. Formularea de opinii argumentate referitoare la
propriile compoziţii plastice (claritatea mesajului
intenţionat, ipostaze ale elementelor de limbaj
plastic folosite sau dominanta cromatică, sau
amestecuri cromatice şi acromatice folosite).
269
Disciplina de învăţământ:EDUCAŢIE PLASTICÂ
Clasa: a IV-a
Nr. total ore: 35
Unit. de Ob. de Conţinuturi Nr Perioada Obs.

învăţare referinţă ore
I. Materiale 1.1 1. Reactualizarea materialelor, 1 3
şi tehnici de 1.2 instrumentelor şi tehnicilor de lucru
lucru 1.3 specifice educaţiei plastice – exerciţii de
3.2 aplicare a tehnicii acuarelei
3.3 2. Peisaj de toamnă 1
4.2 3.Evaluare 1
4.3
4.5
II. 1.1 1. Ne jucăm cu culorile 1 4
Amestecuri 2.1 2.Să amestecăm culorile cu nonculorile 1
de culori şi 2.2 3. Monocromie 1
nonculori 2.3 4. Evaluare 1
2.4
4.1
III. 1.1 1. Decor nonfigurativ în culori calde, cu 1 3
Dominanţa 1.2 dominanta roşu (oranje, galben)
de culoare şi 1.3 2. Decor nonfigurativ cu culori reci, 1
semnificaţia 3.2 dominanta la alegere
ei 3.3 3. Evaluare 1
4.2
4.3
4.5
IV. Punctul 1.1 1. Decor în culori (dactilo – pictură) 1 3
2.4 2. Ninge – compoziţie acuarelă 1
4.1 3. Evaluare 1
270
referinţă de
ore
IV. Punctul şi 3.2 1. Punctul plastic 1 7
elementele de 3.3 2. Portret de fată 1
limbaj plastic 3.4 3. Decor cromatic (linii) 1
4.1 4. Glastra cu flori 1
4.2 5. Semnul de carte 1
4.3 6. Mozaic 1
4.4 7. Evaluarea lucrărilor 1
V. Forme 2.4 1. Peisaj de primăvară 1 8
naturale şi forme 3.3 2. Dominanţa de culoare 1
elaborate 4.1 3. Cais înflorit (roz-iubire) 1
4.2 4. Colajul 1
5. Fuzionarea culorilor 1
6. Compoziţia plastică 1
7. Flori de primăvară 1
8. Evaluarea lucrărilor 1
VI. Potenţialul 1.2 1. Friza decorativă 2 7
expresiv al 2.1 2. Câmp cu maci 1
elementelor de 2.2 3. Compoziţia liberă 1
limbaj plastic 3.1 4. Peisaj de vară 1
3.4 5. Vara la mare 1
4.3 6. Evaluarea lucrărilor 1
4.5
271
Semestrul I
Unitatea de învăţare: MATERIALE ŞI TEHNICI DE LUCRU

Săptămânile: I – III
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 Cunoaşterea 1.1 - exerciţii cu diferite materiale (pastile, tuburi, Resurse materiale: - probă practică 1
materialelor şi a 1.2 pensule, vasul de apă, carioca, pastel, hârtie tuburi, pastile, pensule,
instrumentelor . colorată) şi tehnici de lucru (acuarela, guaşă, carioca, acuarele, - observare
specifice educaţiei tempera, colaj, mixtă) tempera, guaşă, vasul de sistematică
plastice - exerciţii de aşternere a culorilor pe suport apă, prosopelul, punga
umed sau uscat cu diferite instrumente specială, blocul de - analiză şi
desen, planşe apreciere
exemplificative
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
observarea dirijată,
exerciţiul
Forme de
organizare: frontal,
individual
2 Cunoaşterea 1.1 - compoziţie figurativă sau nonfigurativă Resurse materiale: - probă practică 1
modului de 1.2 realizată cu diferite materiale şi tehnici de tuburi, pastile, pensule,
utilizare a . lucru carioca, acuarele, - observare
materialelor tempera, guaşă, vasul de sistematică
apă, prosopelul, punga
specială, blocul de desen, - analiză şi
272
planşe exemplificative apreciere
exerciţiul
frontal, individual
3 Evaluare 1.1 - expoziţie de lucrări conversaţia, - analiză şi 1
1.2 observarea dirijată apreciere
. frontal, individual - evaluare
sumativă
Unitatea de învăţare: AMESTECURI DE CULORI ŞI NONCULORI

Săptămânile: IV – VII
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 Ne jucăm cu 2.1 - exerciţii de identificare a culorilor din Resurse materiale: - probă practică 1
culorile! 2.2 steaua culorilor tuburi, pastile, pensule,
-culori calde 2.3 - exerciţii de recunoaştere a culorilor primare carioca, acuarele, - observare
-culori reci şi a celor binare tempera, guaşă, vasul de sistematică
-culori primare - dialog provocat privind semnificaţia apă, prosopelul, punga
-culori binare culorilor specială, blocul de desen, - analiză şi
-nonculorile - exerciţii de recunoaştere a culorilor calde şi planşe exemplificative apreciere
a celor reci Resurse procedurale:
- identificarea culorilor primare şi a celor conversaţia, explicaţia,
binare în steaua culorilor, pe lucrări plastice, observarea dirijată,
reproduceri de artă sau în natură exerciţiul
- dialog provocat privind semnificaţia frontal, individual
culorilor (pe imagini, reproduceri de artă)
- exerciţii de obţinere a culorilor binare (oranj,
verde, violet) pe baza amestecurilor dintre
culorile primare
- spaţiu plastic în care se vor folosi culorile
273
primare şi binare
- se identifică şi se folosesc nonculorile
- spaţiu plastic în care se folosesc aceste grupe
de culori: „Copii”, „Case”
2 Să amestecăm - exerciţii de identificare şi folosire a Resurse materiale: - probă practică 1
culorile cu non 2.1 nonculorilor tuburi, pastile, pensule,
culorile! 2.2 - dialog privind semnificaţia nonculorilor şi carioca, acuarele, - observare
2.3 rolul lor în realizarea unui spaţiu plastic tempera, guaşă, vasul de sistematică
- spaţiu plastic realizat numai prin folosirea apă, prosopelul, punga
nonculorilor: „Copaci şi case” specială, blocul de desen, - analiză şi
exerciţiul
frontal, individual
3 Monocromie - exerciţiu de combinare a celor două Resurse materiale: - probă practică 1

2.1 nonculori în proporţii diferite tuburi, pastile, pensule,
2.2 - exerciţiu de combinare în proporţii diferite a carioca, acuarele, - observare
2.3 două culori opuse în steaua culorilor tempera, guaşă, vasul de sistematică
- exerciţii de identificare a griurilor valorice apă, prosopelul, punga
pe lucrări, planşe didactice, reproduceri de specială, blocul de desen, - analiză şi
artă planşe exemplificative apreciere
- exerciţiu – joc de creare a unui spaţiu plastic Resurse procedurale:
folosind griurile: „Pietricele” conversaţia, explicaţia,
- exerciţii de identificare a nuanţelor unei observarea dirijată,
culori pe planşe, reproduceri de artă exerciţiul
- exerciţiu – joc de obţinere a nuanţelor prin frontal, individual
amestecul a două culori vecine în steaua
culorilor
- exerciţiu – joc de nuanţare bilaterală a unei
culori: „Valuri”
10 Evaluare 2.1 Realizarea unei expoziţii de lucrări cu tema: Resurse procedurale: - probă practică 1
2.2 „Sărbători în culori” conversaţia, observarea - analiză şi
274
2.3 dirijată apreciere
Unitatea de învăţare: DOMINANTA CROMATICĂ

Săptămânile: VIII - XI
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 Dominanta de 2.1 - exerciţii de descoperire a culorii dominante Resurse materiale: - probă practică 1
culoare 2.2 din modelele prezentate: planşe didactice, tuburi, pastile, pensule,
2.3 lucrări, reproduceri de artă carioca, acuarele, - observare
- Exerciţiu de descoperire a semnificaţiei tempera, guaşă, vasul de sistematică
proporţiei culorilor în compoziţiile prezentate apă, prosopelul, punga
- exerciţiu – joc de realizare a unui spaţiu specială, blocul de desen, - analiză şi
plastic, urmărind obţinerea unei dominante planşe exemplificative apreciere
cromatice prin folosirea unei culori în Resurse procedurale:
cantitate mai mare, atât ca amestec, cât şi ca conversaţia, explicaţia,
întindere pe suprafaţa planşei: „Fluturi şi observarea dirijată,
flori” exerciţiul
frontal, individual
2 Dominanta pe 2.1 - exerciţii de descoperire a culorii dominante Resurse materiale: - probă practică 1
nuanţe şi tonuri 2.2 din modelele prezentate: planşe didactice, tuburi, pastile, pensule,
calde 2.3 lucrări, reproduceri de artă carioca, acuarele, - observare
- exerciţiu de descoperire a semnificaţiei tempera, guaşă, vasul de sistematică
proporţiei culorilor calde în compoziţiile apă, prosopelul, punga
prezentate specială, blocul de desen, - analiză şi
- compoziţie plastică figurativă sau planşe exemplificative apreciere
nonfigurativă, folosind nuanţele şi tonurile Resurse procedurale:
culorilor calde şi stabilirea unei dominante pe conversaţia, explicaţia,
culori calde: „Zi cu soare” observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual
3 Dominanta pe 2.1 - exerciţii de descoperire a culorii dominante Resurse materiale: - probă practică 1
nuanţe şi tonuri 2.2 din modelele prezentate: planşe didactice, tuburi, pastile, pensule,
275
reci 2.3 lucrări, reproduceri de artă carioca, acuarele, - observare
- exerciţiu de descoperire a semnificaţiei tempera, guaşă, vasul de sistematică
proporţiei culorilor reci în compoziţiile apă, prosopelul, punga
prezentate specială, blocul de desen, - analiză şi
- compoziţie plastică figurativă sau planşe exemplificative apreciere
nonfigurativă, folosind nuanţele şi tonurile Resurse procedurale:
culorilor reci şi stabilirea unei dominante pe conversaţia, explicaţia,
culori reci: „Iarna pe uliţă” observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual
4 Evaluare 2.1 - realizarea unei expoziţii de lucrări cu tema: Resurse materiale: - probă practică 1
2.2 „Dominanta de culoare” tuburi, pastile, pensule, - observare
2.3 carioca, acuarele, sistematică
tempera, guaşă, vasul de - analiză şi
apă, prosopelul, punga apreciere
specială, blocul de desen, - evaluare
planşe exemplificative sumativă
exerciţiul
frontal, individual
276
Unitatea de învăţare: ELEMENTE DE LIMBAJ PLASTIC
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 Rolul punctului şi 3.1 - exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a Resurse materiale: - probă practică 1
al liniei în 3.2 punctului ca element de construcţie (contur) şi tuburi, pastile, pensule,
compoziţiile 3.3 ca element decorativ carioca, acuarele, - observare
plastice 4.5 - identificarea punctului ca element de limbaj tempera, guaşă, vasul de sistematică
plastic, observându- se ce poate exprima el apă, prosopelul, punga
- compunerea unui spaţiu plastic in care să se specială, blocul de desen, - analiză şi
evidenţieze punctul ca element de limbaj planşe exemplificative apreciere
plastic: „Pădure iarna” Resurse procedurale:
exerciţiul
frontal, individual
Evaluare 1
XIV -XX
2 Linia cu rol - exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a Resurse materiale: - probă practică 1

constructiv şi liniei ca element de construcţie (contur) şi ca tuburi, pastile, pensule,
decorative element decorativ carioca, acuarele, - observare
- observarea rolului liniei (dreaptă, curbă sau tempera, guaşă, vasul de sistematică
frântă) ca element de construcţie (folosită în apă, prosopelul, punga
277
precizarea contururilor) pe planşe didactice, specială, blocul de desen, - analiză şi
reproduceri de artă planşe exemplificative apreciere
- observarea rolului liniei ca element Resurse procedurale:
decorativ (pe ţesături, imprimeuri, vase de conversaţia, explicaţia,
ceramică, lucrări arhitecturale decorative etc.) observarea dirijată,
- realizarea unui spaţiu plastic în care se va exerciţiul
evidenţia rolul constructiv al liniei: „Flori frontal, individual
pentru mama”
3 Compoziţie - observarea rolului liniei ca element Resurse materiale: - probă practică 1
plastică din care 3.1 decorativ (pe ţesături, imprimeuri, vase de tuburi, pastile, pensule,
reiese rolul 3.2 ceramică, lucrări arhitecturale decorative etc.) carioca, acuarele, - observare
decorativ şi 3.3 - compunerea unei suprafeţe decorative cu tempera, guaşă, vasul de sistematică
decorativ al liniei 4.5 ajutorul liniei ca element de limbaj plastic: apă, prosopelul, punga
„Chenarul” specială, blocul de desen, - analiză şi
exerciţiul
frontal, individual
4 Pata cromatică şi 3.1 - dialog provocat privind semnificaţia petei de Resurse materiale: - probă practică 2
acromatică 3.2 culoare ca element de limbaj plastic tuburi, pastile, pensule,
3.3 - exerciţii de identificare a petei picturale carioca, acuarele, - observare
(vibrate) şi a petei uniforme (plate) de pe tempera, guaşă, vasul de sistematică
4.5 reproduceri ale unor picturi, planşe didactice, apă, prosopelul, punga
lucrări specială, blocul de desen, - analiză şi
- exerciţiu – joc de obţinere a petei picturale planşe exemplificative apreciere
aşternerea pe hârtie a pensulei încărcate cu Resurse procedurale:
două – trei culori care nu sunt prea conversaţia, explicaţia,
amestecate, obţinând efecte deosebite: „Joc” observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual
5 Pata plată şi pata 3.1 - exerciţii de identificare a petei picturale Resurse materiale: - probă practică 2
vibrată 3.2 (vibrate) de pe reproduceri ale unor picturi, tuburi, pastile, pensule,
3.3 planşe didactice, lucrări. carioca, acuarele, - observare
278
- exerciţii de descoperire a diferenţelor dintre tempera, guaşă, vasul de sistematică
4.5 pata uniformă (plată) şi cea picturală (vibrate) apă, prosopelul, punga
- crearea unei suprafeţe plastice figurative sau specială, blocul de desen, - analiză şi
nonfigurative, folosind pata picturală (vibrată) planşe exemplificative apreciere
obţinută prin nuanţare, tonuri, fluidizarea Resurse procedurale:
culorii, în tehnici diferite: „Peisaj” conversaţia, explicaţia,
exerciţiul
frontal, individual
6 Evaluare 3.1 - organizarea unei expoziţii de lucrări cu tema Resurse procedurale: - probă practică 1
3.2 „Culori de primăvară” conversaţia, observarea - observare
3.3 dirijată sistematică
frontal, individual - analiză şi
4.5 apreciere
- evaluare
sumativă
Unitatea de învăţare: FORME ELABORATE ÎN COMPOZIŢIA PLASTICĂ

Săptămânile: XXI – XXVIII
Nr. O. Nr.
crt R. ore
1 Compoziţie liberă 2.1 - recunoaşterea elementelor de limbaj plastic tuburi, pastile, pensule, - probă practică 4
– folosirea 2.2 învăţate (punctul, linia, forma, pata de carioca, acuarele,
elementelor de 2.3 culoare) în lucrări şi reproduceri de artă tempera, guaşă, vasul de - observare
limbaj plastic 3.1 - dialog privind identificarea rolului apă, prosopelul, punga sistematică
3.2 elementelor de limbaj plastic în organizarea specială, blocul de
3.3 spaţiului plastic observat desen, planşe - analiză şi
- compoziţie plastică vizând organizarea exemplificative apreciere
echilibrată a unei suprafeţe prin folosirea o Resurse
formelor elaborate: -Cais înflorit procedurale: conversaţia,
-Flori de primăvară explicaţia, observarea
279
-Dominanta de culoare dirijată, exerciţiul
-Colajul frontal, individual
2 Compoziţie pe 2.1 - organizarea unui spaţiu plastic folosind Resurse materiale: - probă practică 3
suport umed 2.2 tehnica amestecului culorilor pe suportul tuburi, pastile, pensule,
2.3 umed (fuzionarea), obţinând efecte carioca, acuarele, - observare
3.1 deosebite: tempera, guaşă, vasul de sistematică
3.2 - Friză decorativă apă, prosopelul, punga
3.3 - Câmp înverzit specială, blocul de desen, - analiză şi
- Peisaj de vară planşe exemplificative apreciere
- Resurse procedurale:
exerciţiul
frontal, individual
3 Evaluare 2.1 - realizarea unei expoziţii cu lucrări intitulate: Resurse procedurale: - probă practică 1 .
2.2 „Bucurii” conversaţia, observarea - observare
2.3 dirijată sistematică
3.1 frontal, individual - analiză şi
3.2 apreciere
3.3 - evaluare
sumativă
280
Unitatea de învăţare: POTENŢIALUL EXPRESIV AL ELEMENTELOR DE LIMBAJ PLASTIC ÎN COMUNICAREA VIZUALĂ
Săptămânile: XXIX – XXXV
Nr. CONŢINUTUR Nr.

O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt I ore
1 Compoziţie 1.1 - recunoaşterea amestecurilor (nuanţe, tonuri, Resurse materiale: - probă practică 1
figurativă – 4.1 griuri) în lucrări şi reproduceri de artă tuburi, pastile, pensule,
elementele de 4.2 - reliefarea semnificaţiei culorilor, a carioca, acuarele, - observare
limbaj plastic şi 4.3 îmbinărilor şi a proporţiei culorilor într-un tempera, guaşă, vasul de sistematică
amestecurile de 4.3 spaţiu plastic observat apă, prosopelul, punga
culori şi 4.4 - Compoziţie plastică figurativă, folosind specială, blocul de desen, - analiză şi
nonculori 4.5 elementele de limbaj plastic studiate şi planşe exemplificative apreciere
amestecurile de culori şi nonculori: „În Resurse procedurale:
ogradă” conversaţia, explicaţia,
exerciţiul
frontal, individual
2 Compoziţie 1.1 - recunoaşterea amestecurilor (nuanţe, tonuri, Resurse materiale: - probă practică 2
nonfigurativă – 4.1 griuri) în lucrări şi reproduceri de artă tuburi, pastile, pensule,
dominanta de 4.2. - reliefarea semnificaţiei culorilor, a carioca, acuarele, - observare
culoare 4.3. îmbinărilor şi a proporţiei culorilor într-un tempera, guaşă, vasul de sistematică
4.4. spaţiu plastic observat apă, prosopelul, punga
4.5. - compoziţie plastică nonfigurativă, folosind specială, blocul de desen, - analiză şi
nuanţele şi tonurile culorilor şi stabilirea unei planşe exemplificative apreciere
dominante pe culori calde sau reci: „Peisaj de Resurse procedurale:
mai”, „Pe un picior de plai” conversaţia, explicaţia,
exerciţiul
frontal, individual
281
3 Organizarea 1.1 - recunoaşterea elementelor de limbaj plastic Resurse materiale: - probă practică 1
echilibrată a 4.1 învăţate (punctul, linia, forma, pata de tuburi, pastile, pensule,
suprafeţei – 4.2. culoare) în lucrări şi reproduceri de artă carioca, acuarele, - observare
folosirea 4.3. - reliefarea semnificaţiei culorilor, a tempera, guaşă, vasul de sistematică
nuanţelor şi a 4.4 îmbinărilor şi a proporţiei culorilor într-un apă, prosopelul, punga
tonurilor, diverse 4.5 spaţiu plastic observat specială, blocul de desen, - analiză şi
instrumente de - compoziţie figurativă – organizarea planşe exemplificative apreciere
lucru echilibrată a unei suprafeţe folosind diferite Resurse procedurale:
instrumente şi tehnici de lucru: „În univers” conversaţia, explicaţia,
exerciţiul
frontal, individual
4 Tehnica 1.1 - trasarea figurilor geometrice în cadrul hârtie glasată, lipici, - probă practică 2
Tangram. Colaj 4.1 pătratului bloc de desen, foarfeca
4.2. - decuparea şi asamblarea figurilor geometrice o Resurse - observare
4.3. pe suport de hârtie procedurale: conversaţia, sistematică
4.4 - lipirea figurilor geometrice şi realizarea explicaţia, observarea
4.5 lucrării „Căsuţa bunicilor” dirijată, exerciţiul - analiză şi
frontal, individual apreciere
5 Evaluare - realizarea unei expoziţii cu lucrările conversaţia, 1
executate observarea dirijată - analiză şi
frontal, individual apreciere
- evaluare
sumativă
282
283
EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

Nr. 3919 & 20.04.2005
Bucureşti, 2005
284
NOTĂ DE PREZENTARE
Revizuirea programelor şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a, la nivelul ariei curriculare
”Tehnologii”, a avut în vedere racordarea, încă din învăţământul primar, a obiectivelor şi a
conţinuturilor învăţării la cerinţele formulate pentru educaţia de bază. Se creează astfel premisele
ca, pe parcursul şcolarităţii obligatorii, toţi elevii să dobândească un sistem de cunoştinţe, abilităţi şi
atitudini care să le faciliteze viitoarea integrare în viaţa socială şi profesională. Rezultatul este
benefic atât pentru individ cât şi pentru societate.
Planurile-cadru de învăţământ în vigoare cuprind Educaţia tehnologică ca disciplină de
trunchi comun atât în învăţământul primar cât şi în cel gimnazial. Prin urmare proiectarea
curriculum-ului acestei discipline pentru cele două etape de şcolaritate impune asigurarea coerenţei
orizontale şi verticale. Prin modificările pe care le aduce noul curriculum, comparativ cu cel
anterior, s-a avut în vedere asigurarea corelaţiei între ceea ce au învăţat elevii în clasele I - a II-a, la
disciplina Abilităţi practice, şi ceea ce se urmăreşte prin noile programe şcolare de Educaţie
tehnologică pentru clasele a V-a – a VIII-a. S-a mai avut în vedere faptul că educaţia tehnologică
are un caracter interdisciplinar.
Curriculum-ul de Educaţie tehnologică pentru clasa a IV-a conţine:
 Obiectivele cadru;
 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare;
 Conţinuturile învăţării;
 Standardele curriculare pentru finele învăţământului primar, reprezentând reperele
necesare pentru construirea descriptorilor de performanţă în vederea evaluării
rezultatelor învăţării la finele acestei etape a şcolarităţii obligatorii.
Care sunt schimbările?
- extinderea ariei de cuprindere a obiectivului cadru 4 – „Dezvoltarea simţului practic, a
celui estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului natural, ca răspuns la
nevoile şi dorinţele oamenilor” – pentru sporirea şi accentuarea
componentei valoric-atitudinale a disciplinei;
- reformularea unor obiective de referinţă, pentru a exprima clar şi concret ce se aşteaptă
ca elevul să ştie să facă, în progresie, de la o clasă la alta;
- completarea şi diversificarea exemplelor de activităţi de învăţare – pentru a veni în
sprijinul cadrului didactic în proiectarea, pregătirea şi desfăşurarea activităţii la clasă;
- introducerea categoriei de conţinuturi ale învăţării ”Sugestii de produse ce pot fi
realizate”, în locul categoriei ”Subiecte orientative” – pentru dezvoltarea creativităţii şi
pentru valorificarea tradiţiilor şi a experienţelor pozitive locale.
OBIECTIVE CADRU
1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
4. Dezvoltarea simţului practic, estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului
natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor
285
1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

1.1 să observe relaţii între părţile - identificarea relaţiilor dintre plantele şi
componente ale unui sistem animalele care trăiesc într-un anumit mediu de
familiar viaţă (terestru, acvatic), pentru a realiza
albume, colaje etc., *pentru a reproduce
condiţiile de viaţă în cazul amenajării unor
acvarii/ terarii;
- realizarea de colecţii diverse de mostre de
roci, soluri dintr-un anumit areal, de plante şi
componente ale acestora (rădăcini, tulpini, frunze, flori,
seminţe), de esenţe lemnoase etc., din perspectiva
investigării acestora în cadrul unităţilor
tematice;
- depozitarea colecţiilor în locuri special amenajate,
etichetarea lor etc.;
- observarea unor schimbări/ transformări în
mediile de viaţă, în funcţie de felul prin care
omul acţionează asupra lor;
1.2 să combine tehnici şi - folosirea corectă a tehnicilor: împletire manuală, cu
instrumente variate în vederea croşetă sau andrele; cusut; *croitorie; folosirea corectă
îndeplinirii unui scop propus a tehnicilor legate de cultura plantelor *şi de
creşterea animalelor;
- reprezentarea prin construcţii etc. a unor
fenomene observate în mediu;
- utilizarea unor instrumente (riglă gradată, ruletă, vase
de capacităţi diverse, *cronometru, *termometre), în
scopul determinării unor proprietăţi ale corpurilor/
fenomenelor investigate şi verificării propriilor estimări
etc.;
- exerciţii-joc folosind tehnica TANGRAM (jocul celor
şapte figuri geometrice);
*1.3 să utilizeze tehnicile învăţate - înfrumuseţarea clasei, a şcolii şi a locuinţei personale.
în înfrumuseţarea mediului
apropiat
2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple

2.1 să creeze produse utile în viaţa - obţinerea de obiecte folosind tehnica Origami;
de zi cu zi, după un plan - prezentarea sub formă de produs a observaţiilor
stabilit, combinând tehnicile experimentale realizate la ştiinţe, geografie etc.;
286
învăţate sau *alte tehnici - respectarea regulilor de protecţia muncii în timpul
lucrului;
- construirea unor instrumente de măsură simple, în
scopul utilizării lor în activităţile obişnuite sau în
investigaţii practice (balanţa, ceasul etc.);
- elaborarea de proiecte simple pentru amenajarea unor
spaţii, pentru realizarea unor obiecte de design
vestimentar etc.;
- proiectarea unor mijloace de transport pe apă, în urma
studiului efectuat asupra condiţiei de plutire pe apă a
unor corpuri din materiale diferite;
- ameliorarea condiţiilor de cultivare a anumitor
plante/ de creştere a anumitor animale, în
urma observaţiilor asupra mediului;
- construirea unui acvariu, terariu, răsadniţe/ sere pentru
studiul modificărilor suferite de un animal/ plantă şi/
sau a influenţei factorilor de mediu;
2.2 să aprecieze calitatea unui - analiza produsului obţinut, după criterii funcţionale,
produs finit, în funcţie de estetice şi economice.
criterii date
3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs

3.1 să-şi asume anumite roluri în - jocuri de rol;
proiectarea, executarea şi - identificarea conţinutului activităţilor ce urmează să se
evaluarea unui produs desfăşoare;
- fixarea rolului în echipă în funcţie de interesele şi
aptitudinile individuale;
- analiza critică a produsului obţinut, în funcţie de
efortul individual şi colectiv depus;
3.2 să manifeste iniţiativă în - aplicarea ideilor personale în realizarea de produse în
relaţiile interpersonale, în cadrul unui grup.
grupul de lucru în care îşi
desfăşoară activitatea
4. Dezvoltarea simţului practic, estetic şi a responsabilităţii pentru
modificarea mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele
oamenilor

4.1 să rezolve probleme practice - repararea unor obiecte;
din realitatea cotidiană, - întreţinerea rechizitelor şcolare, a mobilierului clasei
utilizând tehnicile învăţate etc.;
- derularea de proiecte integrate, urmărind educaţia
pentru calitate;
287
*4.2 să folosească în mod economic - realizarea de miniproiecte în care elevii să îmbine
resursele (timp, spaţiu, cunoştinţele dobândite;
instrumente de lucru, resurse - estimarea costurilor unor produse pe care ar dori să le
umane) pentru realizarea unei realizeze;
sarcini
4.3 să contribuie, prin activităţi - realizarea unor albume, postere, colaje, machete etc.
practice, la prevenirea poluării reflectând observaţii proprii, din perspectiva
mediului în care trăiesc investigării unor surse de deteriorare a mediului
apropiat, a risipei de resurse naturale, a colectării
deşeurilor etc.;
- *organizarea unor concursuri de colaje având ca
subiect modificările unui areal sub influenţa omului,
efectele nocive ale acţiunilor sale, ale poluării asupra
mediului şi asupra vieţii sale;
- adoptarea unor reguli de conduită faţă de mediu, prin
amenajarea şi întreţinerea spaţiului verde din curtea
şcolii/ acasă (balcon, grădiniţă), îngrijirea plantelor şi/
*sau animalelor de la colţul viu al clasei, colectarea şi
depozitarea deşeurilor dintr-un anumit areal etc.;
- *organizarea unui concurs de proiecte (compoziţii pe
teme ştiinţifice, postere, planşe, materiale publicitare,
machete etc.) privind efecte nocive ale mediului asupra
propriului organism, din perspectiva popularizării în
colectivitate, informării responsabililor locali etc.
288
CONŢINUTURI
1. Elemente de proiectare a activităţii

- planul de lucru pentru realizarea unui produs;
- reguli de protecţia muncii şi de igienă a muncii;
- desenul (schiţa) produsului.
2. Activităţi cu materiale naturale şi/sau prelucrate
- tehnici combinate aplicate pentru obţinerea de produse utile;
- tehnici de prelucrare a lemnului;
- *tehnici de prelucrare a argilei;
- cultura plantelor – tehnici simple de cultivare şi îngrijire.
3. Activităţi cu materiale obţinute prin prelucrare
Hârtia
- tehnica TANGRAM (construirea figurilor, folosind pătratul împărţit în şapte figuri geometrice);
- tehnica Origami;
- tehnici combinate aplicate pentru obţinerea de produse utile
Mase plastice
- tehnici combinate aplicate pentru obţinerea de produse utile
- construcţii din mase plastice.
Fire şi materiale textile
- cusături decorative (puncte de cusături la alegere, în funcţie de tradiţia zonei);
- *noţiuni de croitorie: aşezarea şi fixarea tiparului pe material; trasarea conturului după tipar
(şablon); decuparea după contur (croirea după tipar); asamblarea materialelor textile croite prin
însăilare.
4. Gospodărie
Reţete simple
- salate de legume, fructe etc.;
- *pregătire pentru drumeţie: aranjarea rucsacului, folosirea sacului de dormit, instalarea cortului
etc.
- îngrijirea animalelor de apartament / casă – tehnici specifice diverselor animale.
Sugestii de produse ce pot fi realizate

- obiecte de design interior: rame, tablouri, panouri decorative, colaje pentru sala de clasă, şcoală
sau camera proprie etc.;
- obiecte de design vestimentar: batic, cravată, cordon etc.;
- obiecte specifice sărbătorilor, în funcţie de anotimpuri: Crăciun, Paşti etc. (se vor urmări şi
valorifica tradiţiile locale);
- obiecte de uz personal: suport pentru creioane, cutii de diferite forme şi mărimi, clasor, semn
de carte, ramă orar;
- jocuri şi jucării, mini-machete etc.;
- mecanisme simple realizate din LEGO;
- obiecte din materiale refolosibile (resturi textile, plastice); vezi Ghid de aplicare a programei
şcolare de Abilităţi practice şi Educaţie tehnologică.
289
la sfârşitul învăţământului primar
OBIECTIV CADRU STANDARD

Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse S1. Aplicarea corectă a tehnicilor de lucru cu
materiale şi ustensile materiale diverse.
Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea S2. Întocmirea unui plan de lucru în vederea
unor produse simple obţinerii unui produs
S3. Selectarea materialelor şi a ustensilelor în
funcţie de scopul urmărit.
S4. Respectarea etapelor de realizare în
confecţionarea unor produse simple.
S5. Aprecierea unui produs în funcţie de diferite
criterii.
Dezvoltarea capacităţii de cooperare în S6. Realizarea unei părţi dintr-un întreg ce urmează
scopul realizării unui produs a fi asamblat în cadrul grupului.
Dezvoltarea simţului practic, estetic şi a S7. Confecţionarea de produse utile şi de calitate, ce

responsabilităţii pentru modificarea pot fi valorificate în viaţa de zi cu zi.
mediului natural, ca răspuns la nevoile şi S8. Demonstrarea unei conduite responsabile faţă de
dorinţele oamenilor mediu.
290
Disciplina de învăţământ: EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
Clasa: a IV-a
Nr. total de ore: 35

referinţă de
ore
I. Frumuseţea 2.1 1. Tehnica Tangram 6
îndoiturilor 2.2 – Casa păpuşii 1
3.1 - Gâscan 1
3.2 - Laleaua 1
4.1 2.Tehnica Origami
- Căţel 1
- Bărcuţa 1
3. Evaluare 1
II.” Coasem 2.1 1. Cusături în urma acului pe 4
frumos!” 2.2 demicarton şi pânză:
3.1 - Flori 1
3.2 - Cusături decorative pe pânză 2
4.1 2. Evaluare 1
III. Activităţi cu 2.1 1. Prelucrarea hârtiei: 2
materiale obţinute 2.2 – Moş Crăciun 1
din hârtie 3.1
3.2 – Ornamente pentru pomul de iarnă 1
4.1
IV. Evaluare 2.1 Expoziţie cu toate lucrările executate în 1 1

semestrială 2.2 timpul semestrului
3.1
3.2
4.1
291
referinţă de
ore
V. Lucrări din 1.2 1. Fluturele 1 7
produse alimentare 2.2 2. Lucrări din hârtie şi carton 1
3.1 3. Floarea 1
3.2 4. Omida 1
4.3 5. Moară de vânt 1
6. Abajurul de veioză 1
7. Evaluare 1
VI. Activităţi cu 2.1 1. “Primăvară” - compoziţie 1 6
materiale obţinute 2.2 2. “Căsuţa din pădure” 1
prin prelucrare 3.1 3. Lucrări din dopuri de plastic 2
3.2 4. Ouă de Paşti 1
4.1
1. Evaluare 1
VII. Activităţi cu 1.2 1.Îngrijirea plantelor de cameră din 1 5

materiale naturale 2.2 clasă
şi/sau prelucrate 3.1 2. Îngrijirea plantelor din curtea 1
3.2 şcolii
3. Flori 1
4. 1 Iunie 1
6.. Evaluare 1
VIII. Gospodărie 2.2 1. Norme de protecţie a 1 4
3.1 consumatorului
3.2 - Salată de legume 1
4.1 - Salată de fructe 1
4.3
3. Evaluarea lucrărilor
1
292
Unitatea : FRUMUSEŢEA ÎNDOITURILOR
Nr.
Conţinuturi OR Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
crt
-Exerciţii de alegere a culorilor Resurse materiale: hârtie glose, lipici,
1.1 preferate foarfece, materiale suport, rigle
1.2 -Trasarea pătratului Activitate frontală interactivă cu Observare
„Căsuţa păpuşii” –
1 2.1 -Tehnica: TANGRAM explicarea exerciţiilor de trasare, decupare şi sistematică
compoziţie
2.2 -Decuparea figurilor lipire Practică
-Asamblarea pe şablon, conturul Activitate independentă cu executarea
căsuţei lucrărilor
Resurse materiale: hârtie glose, lipici,

- exerciţii de îndoire a hârtiei foarfece, materiale suport, rigle
1.1 - reconstituirea etapelor de lucru Activitate frontală cu explicarea tehnicii
Observarea
1.2 folosite pentru realizarea ORIGAMI şi asamblarea figurilor apoi a
sistematică
2 “Gâscan” 2.1 gâscanului ornării moriştii
Orală
2.2 - identificarea hârtiei necesare Activitate independentă cu executarea
Sumativă
dintre mai multe feluri de hârtie lucrărilor
- realizarea lucrărilor Activitate frontală cu discutarea şi
notarea lucrărilor individuale
3 „Lalea” 1.1 - exerciţii de îndoire a hârtiei Resurse materiale: hârtie glose, lipici, Observarea
1.2 - reconstituirea etapelor de lucru foarfece, materiale suport, rigle sistematică
2.1 folosite pentru realizarea lalelei Activitate frontală cu explicarea tehnicii Orală
2.2 - identificarea hârtiei necesare ORIGAMI şi asamblarea figurilor apoi a Sumativă
dintre mai multe feluri de hârtie ornării coifului
- realizarea lucrărilor Activitate independentă cu executarea
293
lucrărilor
Activitate frontală cu discutarea şi
-Exerciţii de alegere a culorilor Resurse materiale: hârtie glose, lipici,
1.1 preferate foarfece, materiale suport, rigle
“Căţel” 1.2 -Trasarea pătratului Activitate frontală interactivă cu Observare
4 2.1 -Tehnica: TANGRAM explicarea exerciţiilor de trasare, sistematică
2.2 -Decuparea figurilor decupare şi lipire Practică
-Asamblarea pe şablon, conturul Activitate independentă cu executarea
căţelului lucrărilor
Resurse materiale: hârtie glose, lipici,
- exerciţii de îndoire a hârtiei foarfece, materiale suport, rigle
1.1
- reconstituirea etapelor de lucru Activitate frontală cu explicarea tehnicii Observarea
1.2
folosite pentru realizarea bărcuţei ORIGAMI şi asamblarea figurilor sistematică
5 2.1
“Bărcuţă” - identificarea hârtiei necesare Activitate independentă cu executarea Orală
2.2
dintre mai multe feluri de hârtie lucrărilor Sumativă
- realizarea lucrărilor Activitate frontală cu discutarea şi
Unitatea : „COASEM FRUMOS!”
Nr.
crt.
Punctul în urma acului 1.1  Realizarea pe pânză a unui desen  pânză, aţă probă practică,
1.2  Introducerea aţei colorate în ac şi facerea nodului colorată, ac, observare
 Realizarea punctului în urma acului pe conturul desenului: foarfece sistematică,
1 2.1 „Flori” -lucru frontal,
2.2 individual
Punctul înaintea acului 1.1  Tăierea unei forme din etamină  etamină, aţă probă practică,
1.2  Înfingerea acului în etamină şi păşirea cu aţa peste una sau colorată, ac, observare
2 mai multe pătrăţele înainte de a-l înfinge din nou – punctul foarfece sistematică,
2.1 înaintea acului „Semnul de carte” -lucru frontal,
2.2 individual
3 Punctul românesc 1.1  Observarea punctului românesc în broderiile româneşti:  etamină, aţă probă practică,
(cruciuliţa) 1.2 cotume naţionale, ştergare, feţe de masă, perdele etc. colorată, ac, observare
 Alegerea modelului dorit foarfece sistematică,
2.1  Executarea cruciuliţelor după modelul propus, respectând - model lucru analiză şi
294
2.2 distanţa dintre ele, lucrând în direcţie orizontală, verticală frontal, individual apreciere
sau oblică, după cum cere modelul: „Mileul”
1.1 -evaluarea activitatilor practice - lucru frontal, Proba practica
4 Evaluare 1.3 -conversatii despre posibilele utilizari ale obiectelor individual Autoevaluare
confecţionate
3.1
Unitatea: ACTIVITĂŢI CU MATERIALE OBŢINUTE DIN HÂRTIE
Nr.
crt
1.1  Observarea părţilor componente ale compoziţiei  cartonaşe, hârtie probă practică,
1.2  Decuparea după contur a formelor glasată, vată, observare
 Realizarea din cartonaşe a unui Moş Crăciun aracet sau lipici sistematică,
Prelucrarea hârtiei: 2.1  Fixarea pe barbă a bucăţilor de vată  lucru frontal, analiză şi
1 Moş Crăciun 2.2 individual apreciere
lucru
frontal, individual
Ornamente pentru 1.1  Colectarea staniolului staniol, probă practică,

pomul de iarnă 1.2  Îndoirea, plierea, tăierea, legarea, lipirea staniolului hârtie glasată, rafie observare
2  Legarea la mijloc sau la unul din capete cu rafie sau fire sau fire colorate, sistematică,
2.1 colorate, pentru a obţine compoziţii cu tema „Ornamente foarfece, aracet sau analiză şi
2.2 pentru pomul de Crăciun” lipici, apreciere
1.1 - lucru frontal, Proba practica
1.2 o evaluarea activitatilor practice individual Autoevaluare
 -conversatii despre posibilele utilizari ale obiectelor analiză şi
Evaluare 2.1 confecţionate apreciere
2.2
SEMESTRUL al II-lea
295
Lucrări din produse 1.1  Desenarea şi decuparea după contur a unei forme din carton Carton de probă practică,
alimentare 1.2  Asamblarea şi lipirea materialelor pe un suport de carton ouă, acuarele, observare
 Decorarea şi colorarea cu acuarele, obţinând o compoziţie planşă-suport, sistematică,
1 2.1 cu tema: „Pom înzăpezit” aracet, carton, analiză şi
2.2 hârtie colorată, apreciere
crenguţe,
Lucrări din coji de ouă 1.1  Obţinerea cojilor de ouă şi mărunţirea lor
„Fluturele” 1.2  Desenarea pe planşa suport a unui model
2 „Floarea” 2.1  Întinderea aracetului şi lipirea cojilor de ouă urmărind
„Omida” 2.2 conturul desenului planşă-suport, coji probă practică
„Moara de vânt” 3.1  Colorarea desenului cu acuarele, îngroşând liniile de de ouă, creion, observare
„Abajurul de veioză” 3.2 contur, pentru a realiza o compoziţie acuarele, aracet, sistematică,
hârtie colorată, analiză
lucru frontal, apreciere
individual
3 Teme la alegere
Expozitie
Unitatea: ACTIVITĂŢI CU MATERIALE OBŢINUTE PRIN PRELUCRARE
Nr.
crt
„Primavara” – 1.1 o Exerciţii de învăţare a Resurse materiale: crenguţe, ghinde, lipici Observare
compoziţie 1.2 metodologiei de prelucrare a Activitate frontală interactivă cu alegerea sistematică
lemnului materialelor, repetarea etapelor de lucru, Probă practică
2.1 o Tehnici de tăiere, asamblare şi pregătirea pentru lucru Orală
1 2.2 lipire a materialelor pe contur Activitate independentă: lucru independent
o Ex. de îmbinare a tehnicilor şi pe grupe, realizarea compoziţiei propuse.
învăţate Organizarea lucrărilor într-o miniexpoziţie
 Organizarea unei mici expoziţii
„Căsuţa din pădure” – 1.1 o Ex. de argumentare a materialelor Resurse materiale: diverse materiale Observarea
compoziţie decorativă 1.2 alese colectate din natură, foarfece, lipici sistematică
o Explicarea tehnicii de lucru Activitate frontală cu pregătirea materialelor,
2.1 o Ex. de asamblare, lipire a sortarea lor şi decuparea Practică
2.2 materialelor Activitate independentă cu executarea
2 o Ex. de utilizare a unor obiecte lucrărilor individual şi pe grupe mici Orală
pentru a obţine o căsuţă din lemn Activitatea independentă cu executarea
Selectarea lucrărilor mai atractive, lucrărilor individual şi pe grupe mici
mai interesante o Activitate frontală: alegerea celor mai
semnificative lucruri
296
Lucrări din dopuri de 1.1 o Colecarea unor bidoane goale probă practică,
plastic 1.2 observare
sau pline cu suc, de diferite mărimi sistematică,
2.1 o Costumarea sticlelor de analiză şi
2.2 carnaval, pentru a putea fi folosite la sticle de plastic pline cu nisip apreciere
o petrecere a copiilor materiale,
aţe, foarfece
o Îmbrăcarea sticlei cu material aracet sau lipici
o Desenarea pe planşa suport a staniol
unui model de fluture sau floare lucru frontal, individual
3
o Întinderea aracetului şi lipirea
dopurilor de sticlă urmărind conturul
desenului
o Colorarea desenului cu
acuarele, îngroşând liniile de contur,
pentru a realiza o compoziţie cu tema
„Iepurasul de Paste”
Oua de Paşti 1.1  Desenarea pe planşa suport a planşă-suport, coji de ouă,oua creion, probă practică,
1.2 carioci,acuarele, aracet, hârtie colorată, lucru observare
unui model de fluture sau floare frontal, individual sistematică,
4 2.1 o Activitate de vopsit si analiză şi
2.2 încondeiat ouă apreciere
Evaluare  expoziţie lucrări practice analiză şi
apreciere
Unitatea : ACTIVITĂŢI CU MATERIALE NATURALE ŞI/SAU PRELUCRATE
Nr.
crt
 Alegerea pământului potrivit ghiveci de flori,
1.1 probă practică,
 Semănatul sau plantatul pământ de flori, observare
Îngrijirea plantelor de 1.2  Udatul, plivitul lopăţică,
1 sistematică,
cameră din clasă 2.1  Asigurarea condiţiilor bune privind căldura şi lumina stropitoare, răsad de analiză şi
2.2  Realizarea unor aranjamente florale flori, lucru frontal, apreciere
individual
2 Îngrijirea plantelor din 4.1  Săparea pământului în jurul pomilor Curtea şcolii, pomi, probă practică,
curtea şcolii 4.3  Udatul, plivitul flori (seminţe) observare
297
 Văruitul pomilor pentru a-i feri de dăunători
 Plantarea florilor sistematică
1.1 -lucrări probă practică,

3 Flori 1.2 *Realizarea unor colaje folosind tehnici de lucru confecţionate de observare
studiate;fiecare cu propria imaginatie, elevi. sistematică,
2.1 -lucru în echipă şi analiză şi
4 2.2 individual apreciere
1IUNIE 3.1 *Realizarea unor masti pentru concursul de ziua copilului.
3.2 * Exprimarea unor opinii privind calitatea unor produse.
4.1
4.3
Evaluare  Realizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor lucrările elevilor analiză şi
5  Exerciţii de analiză a lucrărilor lucru frontal, apreciere
* Prezentarea criteriilor personale individual
Vitrina fanteziei şi a * Realizarea vitrinei, expoziţiei
creaţiei  exerciţii – joc de analiză a unui produs, după criterii
practice şi estetice
 exerciţii de identificare a căt mai multe posibilităţi de
utilizare pentru obiectele realizate

Unitatea : GOSPODĂRIE (Reţete simple)
Nr.
Crt
 Stabilirea alimentelor necesare creşterii şi dezvoltării Legume diverse probă practică,
organismului copilului şi a alimentelor toxice, care trebuie Veselă observare
„Salata de legume” 4.1 evitate Tacâmuri sistematică,
1 Şerveţele analiză şi
4.3  Pregătirea unei salate de legume simple
 Stabilirea poziţiei corecte a corpului în timpul mesei şi a apreciere
igienei mâinilor, alimentelor şi mesei
2 „Salata de fructe” 4.1  Stabilirea alimentelor necesare creşterii şi dezvoltării Fructe diverse probă practică,
4.3 organismului copilului şi a alimentelor toxice, care trebuie Veselă observare
evitate Tacâmuri sistematică,
298
 Pregătirea unei salate de fructe simple Şerveţele analiză şi
 Stabilirea poziţiei corecte a corpului în timpul mesei şi a apreciere
igienei mâinilor, alimentelor şi mesei
 Realizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor lucrările elevilor analiză şi
 Exerciţii de analiză a lucrărilor lucru frontal, apreciere
 Exerciţii – joc de analiză a unui produs, după criterii individual
3 Evaluare practice şi estetice
 Exerciţii de identificare a cât mai multe posibilităţi de
utilizare pentru produsele realizate
 Prezentarea criteriilor personale
299
EDUCAŢIE FIZICĂ

Nr. 3919 / 20.04.2005
Bucureşti, 2005
36
NOTA DE PREZENTARE
Curriculum-ul şcolar de Educaţie fizică pentru învăţământul primar reflectă concepţia care stă la
baza reformei sistemului românesc de învăţământ, urmărind realizarea finalităţilor prezentate în Legea
Învăţământului, referitoare la dezvoltarea complexă a personalităţii copiilor. Prin obiectivele specifice
stabilite, sunt urmărite cu precădere: întărirea stării de sănătate a copiilor, dezvoltarea fizică armonioasă a
acestora, dezvoltarea capacităţilor psiho-motrice şi educarea unor trăsături de comportament favorabile
activităţilor desfăşurate în grupuri stabile sau constituite spontan.
De asemenea, prin educaţie fizică se realizează echilibrarea solicitărilor de natură intelectuală cu
cele psiho-motrice şi ludice, aspect deosebit de important pentru organizarea activităţilor didactice cu
elevii cu vârste cuprinse între 6/7-10/11 ani.
Obiectivele de referinţă orientează spre rezultatele aşteptate ale învăţării la sfârşitul clasei a III-a,
respectiv, a IV-a, în timp ce sugestiile de activităţi de învăţare oferă cadrului didactic posibile soluţii
pentru abordarea acestora.
Conţinuturile învăţării, prezentate şi ele pentru fiecare clasă în parte, sunt acoperitoare pentru
realizarea tuturor obiectivelor programei, solicitând cadrului didactic să le selecteze pe acelea care pot fi
utilizate în condiţiile concrete în care îşi desfăşoară activitatea. Aceste conţinuturi oferă posibilitatea de
a proiecta trasee individuale de instruire, concordante cu opţiunile şi cu posibilităţile elevilor.
Activităţile de învăţare pot fi înlocuite, completate sau diversificate, potrivit condiţiilor concrete,
experienţei cadrului didactic şi potenţialului elevilor.
În situaţia în care se optează pentru curriculum extins (3 ore pe săptămână), obiectivelor de
referinţă şi unităţilor de conţinut obligatorii pentru programa de trunchi comun (2 ore pe săptămână), li
se adaugă şi cele marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv.
Standardele curriculare de performanţă, prezentate în încheierea documentului, oferă reperele
necesare pentru construirea descriptorilor de performanţă în vederea evaluării rezultatelor învăţării la
finele învăţământului primar.
OBIECTIVE CADRU
1. Menţinerea stării optime de sănătate a elevilor şi creşterea capacităţii de adaptare a acestora la factorii de
mediu
1. Armonizarea propriei dezvoltări fizice şi prevenirea instalării abaterilor posibile de la aceasta
2. Extinderea fondului propriu de deprinderi motrice de bază, aplicativ-utilitare şi sportive elementare şi
dezvoltarea calităţilor motrice aferente
3. Practicarea independentă a exerciţiilor fizice, a jocurilor şi a diferitelor sporturi
4. Manifestarea spiritului de echipă şi de întrecere, în funcţie de un sistem de reguli acceptate
37
1. Menţinerea stării optime de sănătate şi creşterea capacităţii de adaptare la factorii de mediu

capabil: activităţi:
1.1. să cunoască factorii de mediu care - identificarea factorilor de mediu care asigură călirea
asigură călirea organismului şi organismului;
menţinerea stării de sănătate - utilizarea exerciţiilor de înviorare în vederea călirii
organismului;
1.2. să respecte regulile de igienă personală - activităţi practice în condiţii de mediu variate;
în funcţie de anotimp şi de locul de
desfăşurare a activităţii
1.3. să manifeste grijă faţă de propria stare - echiparea corespunzătoare în funcţie de starea
de sănătate atmosferică;
1.4. să adopte un comportament care să - cunoaşterea şi respectarea regulilor de prevenire a
asigure prevenirea producerii unor accidentelor ce pot surveni în desfăşurarea activităţilor
accidente în timpul activităţilor sportive;
sportive - aprobări/ dezaprobări, evidenţieri.
2. Armonizarea propriei dezvoltări fizice şi prevenirea instalării abaterilor posibile de la aceasta

2.1 să menţină postura corectă a corpului - observarea poziţiei corecte a corpului (coloană,
în poziţii statice şi acţiuni dinamice segmente) în timpul desfăşurării activităţilor;
- identificarea unor poziţii şi acţiuni incorecte care pot
determina abateri de la postura corectă;
- controlarea sistematică a coloanei vertebrale şi a
segmentelor corpului în poziţii statice şi activităţi
dinamice;
- exerciţii corective cu atenţionări şi corectări
sistematice;
2.2 să execute un complex de dezvoltare - executarea corectă a exerciţiilor selective, cu şi fără
fizică cu şi fără obiecte specifice obiecte specifice, pentru dezvoltarea fiecărui segment
al corpului după modelul demonstrat;
- repetarea sistematică a exerciţiilor de mobilitate a
principalelor articulaţii;
- programe de exerciţii pentru dezvoltarea fizică pe
fond muzical;
- manevrări de obiecte individual, pe perechi şi
în grup;
38
2.3 să execute corect mişcările comandate/ - execuţii rapide de mişcări/ schimbări de ritm prin
solicitate în ritm susţinut, impus prin numărare;
semnale vizuale, auditive şi tactile - exersarea cu ritmuri rapide a mişcărilor şi
deprinderilor cunoscute, sub formă de întrecere;
- ştafete şi jocuri dinamice;
2.4 să depună eforturi uniforme şi variabile - exerciţii de alergare în tempo uniform- moderat,
cu durate prelungite progresiv urmărind progresia duratei;
- jocuri, ştafete, parcursuri aplicative desfăşurate pe
durate şi distanţe prelungite succesiv;
2.5 să manifeste interes pentru dezvoltarea - efectuarea de exerciţii localizate la nivelul
forţei principalelor grupe musculare principalelor regiuni musculare, cu învingerea
greutăţii propriului corp;
- ştafete şi jocuri cu elemente de forţă;
- testări.
3.Extinderea fondului propriu de deprinderi motrice de bază, aplicativ-utilitare şi sportive elementare şi


3.1. să-şi perfecţioneze deprinderile motrice - exersare parţială şi globală;
de bază - jocuri şi ştafete
- repetarea sistematică a fiecărei calităţi motrice
însuşite;
3.2. să-şi perfecţioneze deprinderile - exersarea în relaţie cu alte deprinderi;
aplicativ-utilitare, prin folosirea lor în - jocuri şi ştafete care solicită calităţi motrice;
activităţi motrice complexe - execuţia rapidă de mişcări şi deprinderi sub formă de
întreceri;
3.3. să-şi perfecţioneze procedeele tehnice - exersarea fragmentară şi globală a procedeelor
de bază ale probelor şi ramurilor de tehnice;
sport pentru a le aplica în întreceri - întreceri / concursuri sportive;
- jocuri dinamice, ştafete, parcursuri aplicative;
3.4. să manifeste interes pentru creşterea - evidenţierea rezultatelor obţinute;
indicilor propriilor calităţi motrice - evaluare şi autoevaluare.
4. Practicarea independentă a exerciţiilor fizice, a jocurilor şi a diferitelor sporturi

4.1. să selecteze diferite activităţi fizice - identificarea de activităţi variate în care pot fi
pentru valorificarea calităţilor şi valorificate calităţile şi deprinderile însuşite;
deprinderilor însuşite - recomandări generale şi individualizate;
4.2. să manifeste interes pentru practicarea - activităţi organizate în şcoală şi în afara şcolii, cu
jocurilor/ sporturilor în funcţie de participare opţională
interesele şi nevoile individuale
39
5. Manifestarea spiritului de echipă şi de întrecere, în funcţie de un sistem de reguli acceptate

5.1. să aplice regulile de organizare/ - jocuri şi întreceri individuale şi pe echipe;
autoorganizare şi desfăşurare a - arbitraje;
activităţilor practice, a întrecerilor - identificarea cerinţelor de organizare/ autoorganizare
individuale şi colective în prezenţa cadrului didactic;
5.2. să adopte un comportament adecvat în - jocuri, ştafete, întreceri.
relaţiile cu partenerii şi adversarii
1. Elemente de organizare a activităţilor practice - sportive

 Formaţii de adunare (în linie pe unul şi pe două rânduri).
 Alinierea în linie şi în adâncime.
 Poziţiile drepţi şi pe loc repaus; poziţia depărtat – repaus.
 Întoarceri la stânga şi la dreapta; la stânga împrejur.
 Pornire şi oprire din mers în doi timpi.
 Formarea şi strângerea coloanei de gimnastică.
2. Elemente ale dezvoltării fizice armonioase

 Postura corectă în poziţii şi acţiuni motrice variate.
 Poziţiile: stând, stând depărtat, stând pe genunchi, şezând, culcat.
 Mişcări specifice segmentelor corpului
 Complexe de dezvoltare fizică cu/ fără obiecte portative, cu / fără fond muzical; complexe de
dezvoltare fizică în perechi.
 Educarea actului respirator; reglarea respiraţiei în efort.
 Exerciţii corective pentru atitudini deficiente (cu / fără obiecte de sprijin).
3. Calităţi motrice de bază

 Viteza (viteză de reacţie la stimuli vizuali, auditivi şi tactili, viteză de execuţie în acţiuni motrice
complexe, viteză de deplasare pe distanţa de 30 metri).
 Îndemânarea (coordonarea acţiunilor motrice în acţiunile segmentelor corpului; în manevrarea de
obiecte; în relaţii motrice de colaborare cu partenerii).
 Forţa (forţă dinamică segmentară şi generală, forţă explozivă).
 Rezistenţa (rezistenţă generală la eforturi aerobe; rezistenţă musculară locală).
 Mobilitate şi stabilitate articulară.
4. Deprinderi motrice de bază

 Mers şi variante de mers (mers în cadenţă, mers cu schimbarea direcţiei de deplasare, mers cu
purtare de obiecte).
 Alergare şi variante de alergare (alergare şerpuită, alergare laterală cu pas adăugat, alergare cu
diferite sarcini: opriri, ocoliri, întoarceri, alergare cu accelerare, alergare cu transport de obiecte).
 Săritură (sărituri în adâncime de pe suprafeţe înălţate, cu desprindere de pe ambele picioare, săritura
la coardă, săritura în lungime de pe loc,pasul săltat).
 Aruncare şi prindere de pe loc şi din deplasare (aruncări lansate, azvârlite, la ţintă, la distanţă, la
partener şi prinderi în sus, în podea; prinderi cu două mâini).
40
5. Deprinderi motrice utilitar - aplicative
 Echilibrul (deplasări în echilibru pe suprafeţe înguste şi înălţate, cu purtare şi păşire peste
obiecte).
 Târâre ( târâre joasă şi laterală, pe sub obstacole, cu/ fără obiecte).
 Căţărare (căţărare pe scara fixă şi pe banca înclinată - cu progresia înălţimii; deplasare laterală pe
banca înclinată şi coborâre pe scara fixă).
 Escaladare (escaladare cu apucare, sprijin şi păşire peste obstacol).
 Tracţiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastică prin tracţiune alternativă cu braţele).
 Împingere (împingerea unor obiecte, individual şi pe perechi; împingere reciprocă între parteneri,
cu / fără obiecte; împingeri reciproce din şezând spate în spate).
 Transport (transportul de obiecte şi aparate pe perechi în grup, transport în doi a unui coleg -
scăunelul).
 Ştafete şi parcursuri aplicative.
6. Deprinderi motrice sportive elementare

 Specifice atletismului (alergare de rezistenţă în tempo moderat cu start din picioare, alergare de
viteză cu start de jos, săritura în lungime cu elan, aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanţă,
săritură în înălţime cu păşire).
 Specifice gimnasticii:
- acrobatice (cumpănă pe un picior, semisfoara, podul de sus cu sprijin, stând pe omoplaţi,
rulări, rostogolire înapoi din ghemuit în ghemuit, rostogolire înainte din depărtat în
ghemuit, rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat);
- ritmice - sportive (balansări de braţe, variaţii de paşi, întoarceri pe loc, echilibru);
- aerobice (paşi aerobici de bază).
 Specifice jocurilor sportive – jocuri dinamice şi pregătitoare, specifice fiecărui joc sportiv predat
(minibaschet, minifotbal, minihandbal, badminton, tenis de masă şi de câmp).
 Specifice sporturilor sezoniere (schi, patinaj role/ gheaţă, înot, sanie).
 Noţiuni de regulament sportiv. Educarea spiritului de fair-play.
7. Informaţii sportive
41
PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
1. Menţinerea stării optime de S1. Exemplificarea a două activităţi desfăşurate

sănătate a elevilor şi în scopul menţinerii stării proprii de sănătate
creşterea capacităţii de
adaptare a acestora la factorii
de mediu
2. Armonizarea propriei dezvoltări fizice S2. Executarea unui complex de dezvoltare fizică
şi prevenirea instalării abaterilor alcătuit din patru exerciţii posibilităţile
posibile de la aceasta individuale
S3. Prezentarea câte unui exerciţiu pentru prevenirea
instalării abaterilor de la postura corectă,
pentru spate, membrele inferioare,
abdomen
3. Extinderea fondului propriu de S4. Aplicarea, în cadrul unei ştafete, a două

deprinderi motrice de bază, aplicativ- deprinderi motrice de bază, dintre alergare,
utilitare şi sportive elementare şi săritură, aruncare-prindere
S5. Aplicarea, în cadrul unei ştafete, a două
4. Practicarea independentă a exerciţiilor deprinderi aplicativ-utilitare dintre târâre,
fizice, a jocurilor şi a diferitelor
escaladare, transport, tracţiune
sporturi
S6. Demonstrarea nivelului de dezvoltare a
calităţilor motrice, raportat la valorile
5. Manifestarea spiritului de echipă şi determinate prin evaluarea predictivă la
de întrecere, în funcţie de un sistem începutul ciclului de şcolaritate
de reguli acceptate
S7. Aplicarea deprinderilor sportive elementare
însuşite în cadrul unei discipline sportive, cu
respectarea regulamentului specific şi
adecvarea la sistemul de relaţii cu partenerii
şi cu adversarii
42
Aria curriculară: EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Nr. ore/saptămână: 2
Nr. total ore: 70
Tip de Curriculum: NUCLEU
Nr. Ob.ref Unităţi de învăţare Nr. Perioada

crt. ore/activităţi (săptămâna)
1. 1.1 Capacitatea de organizare 2 permanent

1.2
1.3
1.4
2. 2.1 Dezvoltarea fizică armonioasă 8 permanent
2.2
2.3
2.4
2.7
4.1
4.2
3. 2.3 Calităţi motrice de bază 14 X-XIII
2.4 XXX-XXXII
2.5
2.6
2.7
4.2
4. 3.1 Deprinderi motrice de bază 22 II-XII
4.1
4.2
5.1
5. 3.2 Deprinderi utilitar-aplicative 26 X-XIII
4.1 XIV-XXIV
4.2
5.1
6. 3.3 Deprinderi sportive elementare 70 II-IX
3.4 XV-XXIV
4.1 XXV-XXXV
43
4.2
5.1
5.2
Nr Unitatea de învăţare Ob. Nr.

Conţinuturi Data
crt. ref. ore
0. 1. 2. 3. 4.
1.  Prezentarea regulilor de igienă
(personală) individuală în timpul şi după
Capacitatea 1.4 desfăşurarea activităţii fizice; reamintirea
de organizare 2.2 principalelor măsuri de prevenire a
5.1 accidentelor; prezentarea probelor
 Deprinderi motrice de bază
3.1  Formaţie de adunare în linie pe două
3.2 rânduri
 - Poziţiile „drepţi” şi „pe loc repaus” 1
2.4  - Mers în coloană câte doi.
2.5  Jocuri cu mingea
2. Deprinderi specifice 2.8  Învăţarea poziţiilor: stând, stând depărtat,
jocurilor sportive 3.3 pe genunchi, şezând, culcat
3.4 - Mers în coloană câte 2, câte 4 1
4.1 - Mers cu pas fandat şi cu pas adăugat
5.2 - Mers şi alergare – repetare cu accent pe
5.3 însuşirea tehnicii corecte
- Jocuri cu mingea 1
 Întoarceri la stânga şi la dreapta
- Mers şi alergare cu genunchii sus,

alergare cu călcâiele la şezută – repetare cu
accent pe poziţia corectă a braţelor şi a 1
picioarelor.
Jocuri: „Găseşte-ţi locul”, „Cursa pe

numere”
 Alergare cu schimbare de direcţie 1
- Formarea şi strângerea coloanei de
gimnastică
- Jocuri: „Al treilea fuge”, „Roşu şi

negru”
3.
Alergare de viteză 2.4  - Alergare cu acceleraţie
cu start din picioare 1
2.5 - Pasarea şi prinderea mingii cu două
mâini de pe loc
2.8
- Joc: „Mingea pe pod” 1
44
3.4
 Startul din picioare şi lansarea de la start
4.1
- Pasarea şi prinderea mingii cu două
5.2 mâini, din deplasare 1
5.3
 - Alergare de viteză pe distanţa de 25 m –

întoarceri
4. Deprinderi specifice - Aruncare şi prindere – repetare cu
jocurilor sportive 2.4 accent pe aruncări succesive, individual şi pe 1
perechi
2.5
- Jocuri: „ Mingea ricoşată”, „Cucerirea
2.8 mingii”
1
3.3  - Dribling simplu şi multiplu de pe loc
- Ştafete combinate cu alergare,
3.4 aruncarea şi prinderea mingii.
Joc: „Semănatul şi culesul cartofilor”
4.1  - Alergare de viteză pe distanţa de 25 m – 1
repetare cu accent pe execuţia corectă a
5.2 tehnicii pe distanţe mici
- Dribling simplu şi multiplu de pe loc –
5.3 repetare 1
- Prindere, pasare, dribling – repetare în
structuri simple 1
- Aruncare la poartă cu o mână de pe loc
 - Evaluare: Alergări de viteză pe distanţa 1
de 25 m
Dribling multiplu de pe loc
3.1
5. Aruncarea mingii 4.1  Aruncarea mingii de oină din diferite 1
de oină 3.4 poziţii: stând, şezând, pe genunchi
5.2 - Aruncarea la coş de pe loc
 - Conducerea mingii cu piciorul printre

obstacole. Dribling multiplu
- Aruncarea mingii de oină din poziţia 1
stând cu faţa şi cu latura stângă spre direcţia
de aruncare
 - Aruncarea mingii de oină de pe loc, la

2.4 1
distanţă, sub formă de întrecere
- Trasul la poartă de pe loc
2.8 - Ştafete şi jocuri
1
 Poziţii de bază şi derivate: stând, stând
1
3.4 depărtat, pe genunchi, şezând, culcat;
actul respirator în efort
- Alergare de viteză pe distanţa de 25m –
6. Dezvoltare fizică 5.2 repetare
armonioasă
45
2.1  Complex de exerciţii pentru influenţarea 1
2.2 selectivă a aparatului locomotor
2.3 (5 exerciţii; 4x8 timpi)
- Deplasări în echilibru pe suprafeţe 1
înguste şi înălţate cu întoarceri de 90 – 180 ˚
 - Repetarea complexului de exerciţii

- Trasul la poartă de pe loc – repetare
Jocuri cunoscute
3.2  - Complex de exerciţii pentru dezvoltare 1

3.3 fizică armonioasă (5 exerciţii; 4x8 timpi)
4.2 - Mers în echilibru cu mânuirea unor
5.1 obiecte şi săritură cu extensie la capătul
5.2 băncii. Joc: „Camionul stricat”
5.3 1
 - Căţărare – coborâre pe banca de
gimnastică înclinată
7. Îndemânarea - Aruncarea şi prinderea mingii
2.4 individual şi pe perechi – întreceri
2.5 1
2.7  - Probă de evaluare: complex de exerciţii
3.4 de dezvoltare fizică
4.1 (5 exerciţii; 4x8 timpi)
4.2 1
- Întreceri sportive
 Jocuri de iarnă 1
46
Deprinderi sportive 1.2  Aruncarea mingii la ţintă fixă de pe loc. 2
elementare 3.1 Joc: „Scapă de mingi”
5.2
5.1  Mers cu schimbarea direcţiei de comandă
prin 4 paşi pe loc. Repetarea săriturii cu 1
1.2 coarda.
2.3
5.1  Mers în echilibru pe banca de gimnastică. 2
5.2 Jocuri de atenţie.
1.2  Aruncarea la ţintă fixă din poziţii diferite.

2.4 Căţărarea pe banca de gimnastică 2
2.5 înclinată. Ştafete
2.6
 Repetarea unor elemente din gimnastica
1.2 acrobatică, rostogoliri înainte şi înapoi, 2
3.2 stând pe omoplaţi.
5.1
5.2  Rostogoliri înainte şi înapoi din ghemuit 1
în ghemuit. Cumpăna, podul de jos.
1.2
2.1
 Probă de control: pasarea mingii de la
2.2 1
unul la altul cu deplasare; Ştafete.
2.6
 Conducerea mingii printre obstacole;
săritura în adâncime cu extensie; jocuri cu
1.2 1
mingea.
2.1
5.1
5.2  Verificarea capacităţii de practicare a unui
joc dinamic; săritura în adâncime cu 1
1.2 extensie. Jocuri sportive.
2.4
2.5  Tracţiunea în doi şi pe echipe . exerciţii 1
2.6 de împingere individual şi în perechi.
1.2 Ştafete. Jocuri.
2.4
2.5  Alergare pe distanţă de 25-30 m cu 1
2.6 placare din startul de jos. Aruncarea
mingii la distanţă
1.2
3.3  Alergarea de durată 3-4 min. Săritura în 1
3.4 înălţime prin păşire.
5.2
 Săritura în lungime cu elan. Alergare de 1
3-4 min jocuri cu mingea.
47
 Săritura în lungime cu elan. Alergare de
viteză 25-30 m. Ştafete.
1.2  Aruncarea mingii la ţintă fixă de pe loc. 1

Deprinderi 3.1 Joc: „Scapă de mingi”
utilitar-aplicative 5.2
5.1  Mers cu schimbarea direcţiei de comandă 1
prin 4 paşi pe loc. Repetarea săriturii cu
1.2 coarda.
2.3
5.1  Mers în echilibru pe banca de gimnastică. 1
5.2 Jocuri de atenţie.
1.2  Aruncarea la ţintă fixă din poziţii diferite. 1

2.4 Căţărarea pe banca de gimnastică
2.5 înclinată. Ştafete
2.6
 Repetarea unor elemente din gimnastica
1.2 acrobatică, rostogoliri înainte şi înapoi, 1
3.2 stând pe omoplaţi.
5.1
5.2  Rostogoliri înainte şi înapoi din ghemuit
în ghemuit. Cumpăna, podul de jos. 1
1.2
2.1
 Probă de control: pasarea mingii de la
2.2
unul la altul cu deplasare; Ştafete.
2.6 1
 Conducerea mingii printre obstacole;
săritura în adâncime cu extensie; jocuri cu
1.2
mingea.
2.1
5.1
5.2  Verificarea capacităţii de practicare a unui 1
joc dinamic; săritura în adâncime cu
1.2 extensie. Jocuri sportive.
2.4
2.5  Tracţiunea în doi şi pe echipe. Exerciţii de 1
2.6 împingere individual şi în perechi.
1.2 Ştafete. Jocuri.
2.4
2.5  Alergare pe distanţă de 25-30 m cu 2
2.6 plecare din startul de jos. Aruncarea
mingii la distanţă
1.2
3.3  Alergarea de durată 3-4 min. Săritura în 2
3.4 înălţime prin păşire.
5.2
 Săritura în lungime cu elan. Alergare de 2
3-4 min jocuri cu mingea.
 Săritura în lungime cu elan. Alergare de
48
viteză 25-30 m. Ştafete. 2
3.1  - Îndemânarea – dezvoltarea îndemânării

5.2 în cadrul acţiunilor motrice desfăşurate 1
Deprinderi 5.1 individual (exerciţii de coordonare braţe –
utilitar-aplicative picioare)
1.2 - Căţărare, deplasare laterală şi coborâre 1
2.3 la scară fixă
5.1
5.2  - Îndemânare – dezvoltarea îndemânării 1
în cadrul acţiunilor motrice cu obiecte
1.2 (ştafete aplicative)
2.4 - Escaladarea cu apucarea şi rularea pe 1
2.5 piept şi abdomen
2.6
1.2  - Sărituri succesive la coardă pe un picior

3.2 de pe loc 1
5.1 - Tracţiune – învăţare cu accent pe
5.2 deplasarea propriului corp pe banca de
3.2 gimnastică prin tracţiune simultană cu ambele
braţe
3.4
4.2  - Sărituri alternative la coardă, cu
5.1 deplasare
5.2 - Împingere – repetarea acţiunilor motrice
5.3 cu împingerea reciprocă între parteneri
- Probă de evaluare: Săritura la coardă pe 1
un picior, pe loc
49
ŞCOALA:
JUDEŢUL:
Avizul Consiliului de Aprobat,

Administraţie Inspector şcolar de specialitate,
OPŢIONAL
Aria curriculară : Arte
AN ŞCOLAR: 2012-2013
DURATA: 1 AN
AUTOR:
50
Pictura pe sticlă este considerată a fi una dintre artele decorative şi este caracterizată ca
beneficiind de un fond luminos care încântă sufletul şi desfată inima celui care pictează, dar şi a celui
pentru care s-a realizat lucrarea. Totodată este una dintre tehnicile plastice foarte atractive pentru copii.
Pictura pe sticla, sau vitraliul seduce prin culorile sale luminoase şi vii, prin efectele de transparenţă cu
care elevii se pot juca.
Decoraţiunile realizate cu pictura pe sticlă sunt durabile şi se pot efectua prin tot felul de tehnici: fie
într-o singură culoare, fie prin suprapunerea culorilor, fie prin desenarea unor contururi cu auriu,
argintiu sau negru pe care apoi elevii să le coloreze cu diverse nuanţe. Farmecul acestei picturi constă în
bogăţia culorilor, lipsa perspectivei, planurile simple, logica copilărească şi ornamentele foarte bogate.
În cadrul acestui opţional se pot realiza cu elevii lucrări interesante pe suport de sticlă, începând de la
elemente decorative, peisaje, flori, portrete până la icoane pe sticlă cu subiecte religioase. Elevii învaţă
tehnica specifică picturii pe sticlă, precum şi diferite canoane grafice sau cromatice de reprezentare a
chipurilor de sfinţi.
Lucrările obţinute participă la expoziţii organizate special pentru copiii creativi care,
de-a lungul orelor şi-au dezvoltat aptitudinile artistice şi simţul pentru frumos.
51
1 Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice
artelor plastice
2. Analiza formelor, a culorilor şi a amestecurilor acestora, în mediul înconjurător şi pe
imagini
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic
Obiective de referinţă Activităţi de învăţare
La sfârşitul anului şcolar elevul va fi Pe parcursul anului se recomandă

capabil să: desfăşurarea următoarelor activităţi:
O1- să utilizeze corect materiale şi ● recunoaşterea elementelor de limbaj;

elementele de limbaj folosite;
O2- să caracterizeze tehnica picturii pe ●analiza unor icoane din punct de vedere al
sticlă din punct de vedere al elementelor de compoziţiei;
limbaj folosite, al materialelor de lucru
folosite; ● schiţarea unor proiecte de icoane pe sticlă;
O3- să caracterizeze icoana tradiţională
românească pe sticlă din punct de vedere al ● schiţarea unor proiecte de compoziţii
elementelor de limbaj folosite; nereligioase (compoziţii nonfigurative,
O4- să valorifice elementele de limbaj scene din poveste);
plastic în compoziţii după model;
O5- să valorifice elementele de limbaj ● transpunerea proiectelor pe suportul de
plastic în compoziţii cu tematică religioasă sticlă;
(icoane) şi nereligioasă;
● colorarea imaginilor;
O6- să aranjeze lucrările realizate într-o
expoziţie organizată. ● montarea lucrării în suportul de lemn.
52
● Analizarea trăsăturilor caracteristice ale picturii pe sticlă în general şi ale icoanelor pe
sticlă din diferite centre cu tradiţii în domeniu;
● Materiale şi instrumente de lucru;
● Pregătirea suportului;
● Proiecte pe suport de hârtie;
● Transpunerea proiectului pe suport de sticlă;
● Colorarea compoziţiei;

1. Cunoaşterea şi utilizarea S13. Selectarea tehnicilor şi a materialelor necesare
materialelor, a instrumentelor de pentru realizarea unei compoziţii plastice cu
lucru şi a unor tehnici caracteristice mesaj intenţionat.
picturii pe sticlă S14. Aplicarea unor tehnici specifice picturii pe sticlă,
în funcţie de rezultatul planificat şi de condiţiile
concrete de realizare.
2. Analiza formelor, a culorilor şi a S15. Identificarea culorilor şi a amestecurilor acestora,

amestecurilor acestora pe suport de pe reproduceri de artă şi în natură.
sticlă S16. Localizarea culorilor şi a amestecurilor acestora
pe cercul cromatic.
S17. Descrierea formelor identificate pe reproduceri
de artă şi în natură, din punct de vedere al
expresivităţii şi al potenţialului decorativ al
acestora.
3. Cunoaşterea şi utilizarea S18. Recunoaşterea unor elemente de limbaj plastic,

elementelor de limbaj plastic pe lucrări ale elevilor şi pe reproduceri de artă.
S19. Generarea elementelor de limbaj plastic în
exerciţii dirijate.
S20. Realizarea tonurilor din amestecul culorii cu alb
sau negru.
S21. Realizarea de dominante cromatice, folosind
culori şi amestecurile acestora.
4. Exprimarea prin şi despre S22. Organizarea intenţionată de compoziţii, cu

compoziţii plastice ajutorul elementelor de limbaj plastic.
53
S23. Realizarea de compoziţii pe o temă dată,
organizând intenţionat spaţiul plastic, folosind
potenţialul expresiv al liniilor şi al culorilor.
S24. Formularea de opinii argumentate referitoare la
propriile compoziţii plastice (claritatea mesajului
intenţionat, ipostaze ale elementelor de limbaj
plastic folosite sau dominanta cromatică, sau
amestecuri cromatice şi acromatice folosite).
Nr.
crt. Instrumente de evaluare
Organizarea
Temă de lucru Observarea
Probă orală Probă practică unei
în clasă sistematică
expoziţii
1.
X X X
2.
X X
3.
X X X
4.
X X X X
5.
X X X X
6.
X X
Dancu, Dumitru - „Icoane pe sticlă din România”

Ghid metodologic pentru aplicarea programei şcolare din aria curriculară „Arte”
Muşlea, Ion - „Icoane pe sticlă”
MEC, Curriculum Naţional – Programe şcolare pentru clasa a IV-a
Proca, Mihaela - „Savu Moga, un iconar”
54
55
Unitatea de învăţare O.R. Obs
Nr.crt. Conţinuturi Săpt.
● Activitate de observare şi analiză directă, atât a unor tablouri cât şi a unor

icoane pictate pe sticlă.
● Se evidenţiază: - bogăţia culorilor şi armonia dintre ele;
- lipsa perspectivei;
Analiza trăsăturilor caracteristice
1. O1, - naivitatea figurilor;
ale picturii pe sticlă în general şi I
O2 - ornamentaţia bogată;
ale icoanelor pe sticlă în special
- diferenţa dintre centrele cu tradiţie în pictarea
icoanelor.
● Se stabilesc etapele necesare în pictarea pe sticlă: dezinfectarea sticlei,
trasarea contururilor după modelul aşezat sub sticlă, colorarea compoziţiei.
2.
Proiecte pe suport de hârtie O3 ● „Frunze ruginii” – realizarea conturului pe hârtie II
3. Transpunerea modelului pe suport
O3 ● „Frunze ruginii” – realizarea conturului pe hârtie III
de sticlă
4.
Colorarea compoziţiei O4 ● Colorarea compoziţiei la alegere IV-V
5.
Proiecte pe suport de hârtie O3 ● Realizarea unor modele pe hârtie – Friză decorativă VI
6. Transpunerea modelului pe suport
O3 ● Friză decorativă VII-VIII
de sticlă
● „Datini de iarnă” – tablou – pictură pe sticlă : contur, colorare, înrămare; IX- X
7. O5, ● „Naşterea Domnului” XI- XII
Colorarea compoziţiei
O6 ● Realizarea unei miniexpoziţii
XIII
56
Proiecte pe suport de hârtie
XIV-
● „Maica Domnului”- realizarea conturului pe sticlă
Transpunerea modelului pe suport XVII
● „Maica Domnului”- colorarea icoanelor
de sticlă XVIII-
XIX
● „Flori de primăvară” ” – tablou – pictură pe sticlă - dar pentru mama:
XX-XXII
contur, colorare, înrămare;
Colorarea compoziţiei XXIII-
● „Chipul mamei” -– tablou – pictură pe sticlă - dar pentru mama: contur,
XXIV
colorare, înrămare;
XXV-
Proiecte pe suport de hârtie XXVI
● „Isus răstignit” - – icoană pe sticlă: contur, colorare, înrămare;
XXVII-
● „Învierea Domnului” – icoană pe sticlă: contur, colorare, înrămare;
Transpunerea modelului pe suport O3 XXVIII
de sticlă O4 XXIX-
● „Sfinţii Împăraţi C-tin şi Elena” - icoană pe sticlă: contur, colorare,
O5, XXX
înrămare;
O6 XXXI-
Colorarea compoziţiei XXXII
XXXIII-
● Realizarea unei expoziţii cu lucrările realizate
XXXIV
XXXV
57
AVIZAT ,
Inspector de specialitate
------------------------------
FIŞA DE AVIZARE
A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL
A. AVIZUL ŞCOLII
Denumirea opţionalului :
Tipul :
Clasa :
Durata :
Număr de ore / săptămână :
Autorul :
Abilitatea pentru susţinerea cursului :
Instituţia de învăţământ :
B. AVIZUL CONSILIULUI DE CURRICULUM AL ŞCOLII ( C.C.S.)

____________________________________________________________________
CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE DA NU DA , cu
recomandări
1. RESPECTAREA STRUCTURII STANDARD
A PROGRAMEI
 Argument
 Obiective specifice
 Activităţi de învăţare ( cel puţin una pentru
fiecare obiectiv )
 Conţinuturi
 Modalităţi de evaluare
2. EXISTENŢA UNEI BIBLIOGRAFII
3. ELEMENTE DE CALITATE
 Respectarea particularităţilor de vârstă ale
elevilor
 Concordanţa cu etosul şcolii , cu interesele
elevilor şi cu nevoile comunităţii
 Conţinutul argumentului
- oportunitatea opţionalului
- realismul în raport cu resursele disponibile

 Corelarea obiectivelor cu activităţile de
învăţare
 Corelarea obiectivelor cu unităţile de
conţinut
 Adecvarea modalităţilor de evaluare la
demersul didactic propus
Avizul C.C.S. ( da ; da , cu recomandări ; nu ) :
AVIZUL conducerii şcolii AVIZUL şefului de catedră

Director , …………………………..
58
 Limba şi literatura română
 Matematică
 Ştiinţe ale naturii
 Istorie
 Geografie
 Educaţie civică
 Educaţie muzicală
 Educaţie plastică
 Educaţie tehnologică
 Educaţie fizică
59
Data :
Clasa : a IV a
Şcoala :
Propunător :
Aria curriculară : Limbă şi comunicare
Unitatea de învăţare :
Subiectul lecţiei : Pǎrţi de vorbire
Tipul lecţiei : consolidare – sistematizare
Scopul lecţiei : consolidarea pǎrţilor de vorbire învǎţate
Obiective operaţionale :
cognitive:
O1- să recunoascǎ părţile de vorbire învăţate
O2- să completeze noţiunile reţinute pentru fiecare parte de vorbire
O3- să analizeze pǎrţi de vorbire din propoziţii date
O4- să alcǎtuiascǎ schema liniarǎ a unor propoziţii date
O5- să alcǎtuiascǎ în echipǎ texte respectând cerinţele date
O6- sǎ alcǎtuiascǎ propoziţii în care cuvintele date sǎ fie pǎrţi de vorbire diferite
afective :
O7– să manifeste interes pentru lecţie, participând activ pe parcursul acesteia, ca urmare a aprecierilor
permanente
Strategii didactice :
Metode : explicaţia ,exerciţiul , conversaţia
Mijloace : -coli de flippchart
-markere
- fişe de muncă independentă
- manualul ;
- culegere de exerciţii
Forme de organizare :
o activitate : colectivǎ
 individuală
o sarcini : frontale, individuale, în echipǎ
o participare : dirijat
 independentă
BIBLIOGRAFIE:
Mǎdǎlina Bogdan-Tomescu, Ortografia practicǎ pentru ciclul primar, Editura Coresi 2006
Gabriela Bratu, Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul primar, Educaţia 2000,
Editura Humanitas Education, Bucureşti, 2004
Ligia Sarivan, Mihaela Singer, Predarea interactivă centrată pe elev
Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, Limba şi literature română,manual pentru clasa a IV- a, Editura
Aramis, Bucureşti, 2006
60
Strategii didactice
metode mijloace forme de
Etapele OB. Elemente esenţiale de Evaluare
organizare
lecţiei conţinut
Moment - Se asigurǎ materialele conversaţia frontală
organizatoric necesare pentru desfǎşurarea
lecţiei in condiţii optime.
Captarea atenţiei O1 -Se completeazǎ la tablǎ un conversaţia frontală evaluare oralǎ
rebus a cǎrui soluţie este : exerciţiul
,,Pǎrţi de vorbire’’
Anunţarea temei şi O2 -Elevii află tema lecţiei de conversaţia
a obiectivelor limba românǎ: consolidarea
pǎrţilor de vorbire studiate pe
O3 parcursul clasei a patra, prin frontală
rezolvare de exerciţii de
recunoaştere, analizǎ dar şi
scheme ale unor propoziţii date
pentru a sistematiza aceste
noţiuni, atât frontal, individual,
cât şi în echipe. frontală
61
evaluare
Reactualizarea O4 -Se propune elevilor ,,ciorchinele” coalǎ de frontalǎ iniţială orală şi
cunoştintelor reactualizarea cunoştinţelor conversaţia flippchart scrisǎ
prin completarea unei planşe exerciţiul markere
sub formǎ de ,, ciorchine”. problematizarea
Elevii vor veni pe rând sǎ independentă evaluare
O5 completeze planşa cu noţiunile conversaţia formativă
necesare. exerciţiul
Dirijarea invǎţǎrii Se împart fişele de lucru problematizarea fişǎ de
O6 elevilor şi se solicită rezolvarea exerciţiul lucru observarea
primei sarcini la tablǎ. conversaţia echipe sistematică a
Se alcǎtuieşte schema problematizarea elevilor
propoziţiei şi se analizeazǎ
Obţinerea O7 cuvintele subliniate.
performanţei Se verificǎ oral . exerciţiul independentă
Se cere elevilor gruparea în problematizarea
echipe pentru a rezolva
exerciţii le propuse. conversaţia
Se verificǎ textele de la cele frontala
trei echipe.
Asigurarea feed- Se propune elevilor rezolvarea exerciţiul
62
back-lui unui exerciţiu, din culegere, problematizarea independentă
O4 independent. evaluare
O5 Se verificǎ câteva rǎspunsuri. scrisǎ
O6
Se fac aprecieri individuale şi
Aprecieri frontale privind activitatea
finale desfăşurată.
conversaţia
Se dǎ temǎ pentru acasǎ . aprecieri
finale
63
PĂRŢI DE VORBIRE
EXERCIŢII
1. Se dǎ propoziţia:
Maria rezolvă un exerciţiu la matematică.
a) Alcǎtuiţi schema propoziţiei.

b) Analizaţi cuvintele propoziţiei.
a)……………………………………………………………………………………
b)
…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
2. Se dǎ propoziţia:
Caprele încǎpǎţânate trec râul adânc peste puntea îngustǎ din lemn de stejar.
c) Alcǎtuiţi schema liniarǎ a propoziţiei.
.......................................................................................................................................
d) Analizaţi cuvintele subliniate din propoziţie.
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
................................................................................................................................
Muncǎ în echipǎ:
3. Alcǎtuiţi un text folosind verbe la viitor, trei pronume personale şi douǎ

substantive însoţite de adjective.
4. Alcǎtuiţi câte o propoziţie în care cuvintele: cascǎ şi nouǎ sǎ aibǎ sensuri
diferite.
64
DATA:
CLASA : a IV- a
ŞCOALA:
PROPUNĂTOR:
DISCIPLINA : LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : ROMÂNI CU CARE NE MÂNDRIM
TEMA LECŢIEI : O VIZITĂ ÎN ATELIERUL LUI BRÂNCUŞI – FRAGMENT- DUPĂ CELLA
DELAVRANCEA
TIPUL LECŢIEI : DOBÂNDIRE DE NOI CUNOŞTINŢE
3.1 – să sesizeze rolul ilustraţiilor ce însoţesc un text
3.4 – să citească în mod conştient şi corect un scurt text necunoscut
OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
O1 – să citească conştient, corect, fluent şi expresiv textul ” O vizită în atelierul lui Brâncuşi ”-
după Cella Delavrancea
O2 – să redea pe scurt mesajul textului
O3 – să explice cuvintele/ expresiile necunoscute din text (zi de primăvară întârziată, m-au
sfredelit, umbra orbitelor adânci, glas cântărit, examina, părul lăsat în voie, alămuri, scrin)
O4 – să alcătuiască enunţuri folosind cuvintele/ expresiile necunoscute din text
O5 – să identifice secvenţele narative, dialogate şi descriptive din textul ” O vizită în atelierul lui
Brâncuşi ”- după Cella Delavrancea
STRATEGII DIDACTICE:
 Metode şi procedee : conversaţia, observaţia, problematizarea, explicaţia, exerciţiul,
aritmogriful, explozia stelară, lucrul individual, pe grupe
 Mijloace : planşa, ilustraţii, fişe de lucru, manualul, dicţionare, stimulente
 Forme de organizare : pe grupe
BIBLIOGRAFIE:
,
MEC, Curriculum National , Programe şcolare pentru clasa a IV-a,
Bucureşti-2005
Piţilă, Tudora , Mihăilescu, Cleopatra -Limba Română – manual
pentru clasa a IV-a , Editura Aramis –Bucureşti , 2006
Gheorghe, Alexandru, Negreanu, Angela, Sârb, Melania – Metodica predării
limbii şi literaturii române – Învăţământul primar , Editura Gheorghe
Alexandru, Craiova, 2006
65
NR ETAPELE ELEMENTE ESENŢIALE DE STRATEGII DIDACTICE
OB. DURATA METODE MIJLOACE EVALUARE
CRT LECŢIEI CONŢINUT
Moment Asigurarea condiţiilor optime desfăşurării
1 1 Conversaţia
organizatoric lecţiei.
Verificarea temei Se verifică selectiv tema pe care elevii au
2 3 Oral
avut-o de scris acasă.
Reactualizarea Se realizează printr-un aritmogrif (anexa 1.)
cunoştinţelor Elevii trebuie să răspundă corect la Conversaţia
următoarele cerinţe:
1 Ce cântau în mijlocul cercului, doi lăutari,
O2 un scripcar şi un ţambalagiu:”Hora lui...”?
2 Cum se numea marele compozitor român?
(Enescu...........) Explicaţia
3 Instrumentul preferat era..............
4 De cine e scris textul „ George Enescu”?
3 5
(Pavel .........)
Planşa
5 Un personaj al textului este..............
Scris
6 Care era marea pasiune a lui Enescu? Problematizarea
7 Un alt personaj este.................
Fişe de lucru
8 În ce oraş se interpretează pentru prima
oară „ Poema română”? Exerciţiul
Elevii vor observa că pe verticală s-a format
un nume şi vor fi întrebaţi dacă ştiu cine a fost Aritmogriful
Brâncuşi.
4 Captarea atenţiei Se spune elevilor pe scurt cine a fost 5 Conversaţia Ilustraţii
66
Brâncuşi, ce a realizat şi unde a ajuns, apoi li
Observaţia
se vor arăta câteva imagini cu operele sale.
Anunţarea temei şi Elevii sunt anunţaţi că lecţia se numeşte „O
a obiectivelor vizită în atelierul lui Brâncuşi”, după Cella
Delavrancea.
Se scrie titlul pe tablă, iar ei în caiete. Conversaţia
Apoi li se comunică că vor citi textul, vor
5 1
desluşi cuvintele sau expresiile necunoscute,
vor alcătui enunţuri cu acestea, vor identifica Explicaţia
secvenţele narative, dialogate şi descriptive
din text şi vor alcătui întrebări pe baza
textului.
Dirijarea învăţării O1 Elevii vor citi lecţia din manual, apoi sunt
întrebaţi despre conţinutul ei.
O3 Se citeşte lecţia model, apoi vor citi ei
selectiv.
O4 Întrebări:
- Care sunt personajele din text,
Observaţia
O5 locul şi timpul unde se petrece
acţiunea?
Manual
- Cine l-a vizitat la Paris pe
Oral
Constantin Brâncuşi?
Conversaţia
6 -Elevii scriu în vocabular cuvintele sau 25
expresiile necunoscute, pentru a le explica.
Explicaţia
Apoi vor alcătui enunţuri orale cu aceste
cuvinte sau expresii.
Exerciţiul Dicţionare
-Elevii vor fi stimulaţi sub forma unui concurs
pentru a răspunde:
Problematizarea Oral
- Cine identifică primul
fragmentul în care este descris
Brâncuşi?
- Cine identifică secvenţele
dialogate?
7 Asigurarea feed- O4 -Fiecare grupă va primi câte o stea din coală 8 Explicaţia Scris
back-ului albă, pe care vor scrie trei întrebări legate de
67
lecţie şi de Brâncuşi:
- prima grupă va trebui să
alcătuiască întrebări care încep
cu „unde”
- a doua grupă: „când”
- a treia grupă: „cine”
Explozia stelară Steluţe
- a patra grupă: „cum”
Grupa care termină cel mai repede va primi
suplimentar încă o stea (” care”).
Oral
După ce au terminat, liderii grupelor vor lipi
la tablă steluţele şi le vor prezenta.
8 Aprecieri finale Se fac aprecieri colective şi individuale. 1 Conversaţia Stimulente
Tema pentru acasă Elevii sunt anunţaţi ce temă au pentru
9 1 Conversaţia
următoarea oră .
68
Data:
Şcoala:
Clasa: a IV-a
Propunător:
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: “Lumea necuvântătoarelor ”
Subiectul: Părţi principale de propoziţie -,,Predicatul şi subiectul”
Tipul lecţiei: recapitulare şi sistematizare de cunoştinţe
Scopul lecţiei :
 dezvoltarea capacităţii de a opera cu structuri gramaticale morfologice şi
sintactice diverse
 activizarea vocabularului şi dezvoltarea capacităţii de exprimare corectă, fluentă,
în propoziţii logice
 crearea unor situaţii de comunicare ce presupun utilizarea corectă a părţilor de
vorbire şi de propoziţie studiate
a) cognitive:
O1 - să definească părţi de vorbire şi de propoziţie studiate
O2 - să recunoască predicatul şi subiectul în texte literare şi diverse situaţii de
comunicare
O3 - să identifice cuvinte şi expresii din conţinutul unor texte care să conţină părţile
principale de propoziţie, precum şi părţi de vorbire studiate
O4 - să evidenţieze categoriile gramaticale după care se analizează un verb cu funcţie
de predicat (timp, persoană, număr)
b) psihomotorii:
O5 - să citească corect, fluent, expresiv, adoptând intonaţia impusă de semnele de
punctuaţie
O6 - să completeze propoziţii lacunare cu predicate corespunzătoare;
O7 - să realizeze corect acordul predicatului cu subiectul
O8 - să se exprime corect, cursiv, în propoziţii logice, respectând scrierea şi utilizarea
corectă a ortogramelor
O9 - să transforme propoziţii simple în propoziţii dezvoltate prin adăugarea unor
expresii şi cuvinte cu funcţie de părţi secundare
O10 - să ilustreze prin enunţuri sensurile diferite ale cuvintelor date
c) afective:
69
O11 - să-şi exprime trăirile afective declanşate de bucuriile primăverii prin redactarea
unor scurte texte cu predicate exprimate prin verbe date.
O12 - să manifeste spirit de iniţiativă şi cooperare în cadrul grupului
Strategia didactică:
Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, lectura explicativă, obsevaţia, explicaţia,
metoda ciorchinelui, problematizarea, munca în echipă, munca
independentă, jocul didactic
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
Mijloace de învătământ: planşe cu părţi de vorbire şi de propoziţie, fişe de lucru şi

evaluare
Durata lecţiei: 45 minute
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Bibliografie :
Anton Ilinca, Ileana Iovin -„Metodica predării limbii române în învăţământul primar”
Ediţia a II-a, Arad, 2001
Viorica Pârâială, Cristian Pârâială, Dumitru Pârâială – „Limba română” – culegere-
auxiliar pentru clasa a IV-a, Editura Euristica, Iaşi, 2005
Maria Gardin, Florin Gardin, Daniela Berechet, Florian Berechet - „Limba română” –
ortografie, punctuaţie, morfologie şi sintaxă, colecţia Foarte Bine, Editura Paralela 45,
2008
70
Strategia didactică
Momentele Ob.
Conţinutul lecţiei Metode şi Mijloace de Forma de Evaluare
lecţiei op
procedee învăţământ organizare
Moment Se creează condiţiile optime pentru conversaţia planşe frontală
organizatoric desfăşurarea lecţiei: pregătirea caiete,
materialului didactic necesar, stabilirea manuale
liniştii, îndrumarea elevilor în
activitatea de pregătire.
Elevii pregătesc manualele, caietele
de notiţe, caietele de teme, instrumentele
de scris.
Verificarea Sunt verificate temele efectuate fişe caiete de individuală evaluare
temei acasă urmărindu-se aspectul caietului, teme continuă
aranjarea în pagină, dacă tema este
completă, forma scrisului, corectitudinea fişe
conţinutului. În timpul verificării temei
elevii vor primi o fişă pe care o vor
studia şi vor efectua o parte din ea.
Reactualizarea O1 Reactualizarea cunoştinţelor se va metoda fişe frontală evaluare
cunoştinţelor face cu ajutorul metodei ciorchinelui. Se ciorchinelui continuă
dobândite în va prezenta elevilor o planşă planşa
lecţiile asemănătoare cu fişa lor (Anexa 1). exerciţiul didactică
anterioare Elevii vor răspunde la întrebările
adresate venind la planşă şi completând
răspunsurile corecte. În timpul
completării noţiunilor pe planşă elevii
71
vor completa fişa primită.
Captarea Captarea atenţiei se va realiza cu exerciţiul planşa frontal evaluare
atenţiei ajutorul unei planşe didactice ce conţine didactică continuă
un rebus (Anexa 2). Prin rezolvarea observarea
acestuia se va obţine pe verticala A-B sistematică
cuvântul “RECAPITULARE” a elevilor
Anunţarea temei Dupa aflarea cuvântului cheie al conversaţia frontal Observarea
şi a obievtivelor rebusului, sunt anunţaţi elevii că vor sistematică
propuse participa la o lecţie de recapitulare. Se a elevilor
scrie titlul lecţiei pe tablă. Elevii scriu
titlul lecţiei pe caiete. Sunt anunţaţi
elevii că la sfârşitul orei vor trebui:
- să definească şi să recunoască în
propoziţii părţile de vorbire şi de
propoziţie studiate;
- să completeze propoziţii lacunare cu
predicate corespunzătoare;
- să utilizeze corect în propoziţii
ortograme studiate.
Dirijarea O1 Se adresează elevilor câteva conversaţia caiete frontal evaluare
învăţării întrebări: formativ-
O2 - Ce este predicatul? explicaţia continuă
- Prin ce parte de vorbire este exprimat
O3 predicatul ? individual
- Ce este subiectul? exerciţiul fişe-concurs
O4 - De câte feluri este subiectul ?
Se propune elevilor un scurt joc, munca în
O5 desfăşurat pe echipe. Sunt grupaţi elevii echipă ecusoane pe grupe
în echipe câte trei, având fiecare echipă pentru
O6 câte un nume (albinuţe, fluturaşi, fiecare
rândunele, ghiocei, etc) . Fiecare echipă jocul echipă
O7 va primi câte o fişă (Anexa 3). După didactic
72
verificarea fişelor, se va acorda echipei
O8 (echipelor) care au rezolvat corect fişa recompense
câte o mască veselă. Se vor scrie la tablă
O9 şi în caiete (în vederea corectării)
variantele greşite. În cazul în care toate
O11 echipele au rezolvat corect fişele, se va
trage la sorţi care fişă va fi scrisă la tablă
şi în caiete în vederea găsirii şi analizării
părţilor principale din prima propoziţie.
Concursul va continua cu alte sarcini
scrise fiecare pe o fişă pentru fiecare
echipă.
Echipa care a obţinut cele mai multe
măşti va fi declarată câştigătoare.
Obţinerea O2 Se vor împărţi elevilor fişe de conversaţia. fişe de individual evaluare
performanţei. O4 evaluare. Elevii se vor concentra şi vor explicaţia evaluare sumativă
O7 rezolva exerciţiile. munca
independentă
Încheierea lecţiei Se precizează tema elevilor pentru conversaţia caiete frontal şi observarea
acasă. Elevii notează tema în caiete. individual sistematică
Se fac aprecieri generale şi a elevilor
individuale asupra comportamentului şi
asupra participării elevilor la lecţie.
Sunt notaţi elevii care au participat
activ la lecţie.
73
Anexa 1
FIŞĂ DE LUCRU
- ciorchinele -
74
ANEXA 2
Rebus :
10
11
12
1. Parte de vorbire care ţine locul unui nume.

2. Parte de vorbire care exprimă starea, acţiunea sau existenţa .
3. Partea de vorbire care arată însuşiri.
4. Propoziţie care are şi părţi secundare.
5. Propoziţie formată numai din subiect şi predicat.
6. Parte de propoziţie care arată ce face subiectul.
7. Subiectul propoziţiei: Atacantul a marcat un gol.
8. Despre el se vorbeşte în propoziţie.
9. Subiectul propoziţiei: Zăvoiul a înfrunzit. .
10.Denumeşte lucruri, fiinţe, fenomene ale naturii .
11.Arată numărul sau ordinea.
12.Comunicare spusă sau scrisă cu un singur predicat
Anexa 3
75
Fişă de evaluare
1. Completaţi propoziţiile cu predicatele potrivite:
Păsările ......................................... din ţările calde.

................................au înflorit în grădină.
....................... veţi merge în excursie.
Privighetoarea .......................................... în zăvoiul înfrunzit.
2. Subliniaţi cu o linie subiectele şi cu două linii predicatele din enunţurile următoare:
Ghioceii au răsărit prin toată pădurea.

Rândunelele au revenit la cuiburile lor.
Pădurea răsună de glasurile şi cântecele vesele ale păsărelelor.
Mieluşeii şi iezişorii zburdă veseli pe câmpie.
Noi vom face coroniţe din flori multicolore.
3. Alcătuiţi enunţuri în care:
a) subiectul să fie multiplu:

.........................................................................................................................
b) predicatul să fie un verb la persoana a II-a, nr. plural, timp viitor.
.........................................................................................................................
c) subiectul să fie exprimat prin pronume, persoana I, nr. plural.
.........................................................................................................................
4. Analizaţi subiectul şi predicatul din enunţul următor:
Rândunica zboară către cuibul său.
76
Data:
Clasa : a IV-a
Şcoala :
Propunător :
Aria curriculară : Limbă şi comunicare
Disciplina : Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare : Povestiri cu tâlc
Subiectul : Cumătra vulpe, de Otilia Cazimir
Tipul lecţiei : dobândire de cunoştinţe
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ :
1.2. să identifice sensul unui cuvânt necunoscut cu ajutorul dicţionarului
3.1 să sesizeze rolul ilustraţiilor ce însoţesc un text
3.4 să citească în mod conştient şi corect un scurt text necunoscut
4.1 să aplice în mod conştient regulile ortografice şi de punctuaţie
O1 să citescă în ritm propriu textul la prima vedere;
O2 să explice în cuvinte proprii termenii nou-întâlniţi în text;
O3 să descopere elementele specifice textului în versuri
O4 să formuleze propoziţii cu expresiile şi cuvintele noi
O5 să utilizeze în enunţuri noi ortograme descoperite în text
O6 să colaboreze cu colegii în vederea obţinerii unui produs de grup
STRATEGIA DIDACTICĂ:
1. Metode şi procedee: lectura explicativă, conversaţia euristică, exerciţiul, jocul didactic-
rebus, ciorchinele, cadranele, turul galeriei
2. Resurse materiale: coli flippchart, markere, rebus, manual, prezentare ppt (imagini cu vulpi)
3. Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
BIBLIOGRAFIE :
MEC, Curriculum Naţional - Programe şcolare pentru clasa a IV-a ,
Bucureşti, 2005
Piţilă, Tudora , Mihailescu, Cleopatra -Limba Română – manual pentru clasa
a IV-a ,
Editura Aramis –Bucureşti , 2006
Şerdean, Ioan – Didactica Limbii Române în şcoala primară , Editura Teora,
Bucureşti , 1998
Vintilă, Geta; Coman, Toader, Maria - Gândirea critică - o capacitate
esenţială a educaţiei pentru valori , Editura Şcoala Gălăţeană , 2007
77
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Ob
Etapele lecţiei op Activitatea Activitatea Strategii didactice Evaluare
învăţătorului elevilor Metode şi Mijloace de Forme de
procedee învăţământ organizare
I. Verifică existenţa Elevii se Instructajul
Moment materialelor la fiecare pregătesc pentru verbal frontală
organizatoric grupă. Stabileşte liniştea lecţie. Sunt
1’ şi ordinea. organizaţi pe
grupe 2x4 şi
2x3elevi
Propune spre dezlegare Răspund la
II. un rebus didactic întrebări şi Rebusul
Captarea (anexa1). Dezlegarea dezleagă didactic Poster frontală
atenţiei rebusului presupune rebusul”VULPE orală
8’ cunoaşterea de către elevi A”
a textului anterior studiat: Flipp-chart
„După asemănarea lor”.
Conduce o discuţie legată Ciorchinele Markere
de această vietate (ce ştiţi Enumeră cât mai
despre vulpe?), realizând multe idei legate Prezentare
la tablă un ciorchine. de cuvântul Ppt
Prezintă 5 imagini ppt în tematic dat.
care apar vulpi. Urmăresc
imaginile.
Anunţă subiectul lecţiei, Ascultă atenţi. conversaţia
III. enunţă pe scurt Deschid frontală
Anunţarea obiectivele. manualele la
temei şi a pagina indicată.
obiectivelor Scriu titlul în
78
2’ caiete.
Se realizează prin Descriu Observaţia

IV. următoarele etape: imaginea. dirijată Frontal Aprecierea
Dirijarea *intuirea imaginii din Exprimă opinii verbala
învăţării manual legate de Conversaţia a
25’ *Lectura model conţinutul poeziei răspunsurilor
*Conversaţia după prima elevilor
O1 citire. Se va realiza de
(De cine e scris textul? către un elev care Manual
-solicitarea/oferirea unor citeşte bine. Lectura
date succinte despre explicativă
autoare (anexa2) Individua
Despre cine este vorba în l
text? Răspund la
Cum se numeşte textul în întrebări. Frontal
versuri? Conversaţia
O3 Câte strofe are poezia? Citesc textul în
Câte versuri are o strofă?) gând, subliniază
*Citire în lanţ cuvintele
*Citire selectivă necunoscute.
*Citirea activă a textului Notează cuvintele
*Explicarea cuvintelor noi în caiet.
noi. Alcătuirea de Alcătuiesc oral frontal
propozitii cu acestea. propoziţii cu
*Activitate independentă: acestea. Lectura
O2 -identificarea în poezie a activă
fiinţelor care alungă
O4 vulpea
-identificarea cuvintelor Identifică fiinţele
79
care arată obiecte mai care alungă Explicaţia
mici vulpea.
Descoperă şi
-selectarea ortogramelor transcriu
şi transcrierea lor în cuvintele
caiete (surioara,
Catincuţa,
*Alcătuirea a două Ilenuţa)
O5 enunţuri cu ortogramele Lectura Textul
sa/s-a explicativă poeziei
Selectează şi
*Explicaţia transcriu
versului:”unde-s mulţi ortogramele
puterea creşte”
Alcătuiesc şi
citesc
propoziţiile.
Explică versul si
desprind
invatatura poeziei
VI. Încurajează elevii să fie Colaborează şi Produsele
Asigurarea uniţi şi să colaboreze, rezolvă sarcinile. Metoda Postere Pe grupe realizate
feed-back- O6 pentru a putea rezolva Un reprezentant cadranelor Markere de elevi.
ului mai uşor sarcina al fiecărei grupe Flipp-chart Aprecieri
12’ următoare. Împarte postează produsul verbale.
postere-cadrane . grupului. Prin
Afişează sarcinile de rotaţie, fiecare Turul
lucru (anexa3) grupă studiază galeriei
Invită grupele de elevi să critic produsul
studieze şi să facă colegilor, emit
aprecieri asupra aprecieri.
produselor colegilor.
80
VII.
Concluzii şi Face aprecieri asupra Notează tema. Conversaţia Frontală
aprecieri activităţii elevilor pe
2’ parcursul lecţiei. Dă tema
pentru acasă.
81
Anexa 2
Poeta Otilia Cazimir ( 1894 – 1967 ),

pe numele adevărat Alexandra Gavrilescu, s-a
născut la Cotu Vameş – lângă Roman, într-o familie
de învăţători.
Dintre scrierile pentru copii:
“Grădina cu amintiri”
“Albumul cu poze”
“A murit Luchi”
“Jucării”
“Fluturi de noapte”
82
Anexa 1
V I E T U I T O A R E
L I B E L U L A
F L U T U R E
S O P A R L A
S O A R E C E L E
B R O A S C A
1.Dumnezeu vroia să mai creeze încă

o............................
2.Vietatea plăsmuită din răutatea tovarăşelor

ei....................
3.După sfatul cărei fiinţe a fost creat trupul libelulei?
4.De la cine a împrumutat libelula sprinteneala?
5.Cine s-a născut după placul elefantului?
6.Ce vieţuitoare a dovedit cea mai mare răutate?
83
Anexa 3
Cadranele
I. Realizează un desen inspirat de poezie! II. Găseşte cel puţin 3 însuşiri ale vulpii!
III. Selectează din text cuvintele cu sens IV. Dă un alt titlu poeziei!
opus pentru:
 Grasă ---
 Sătulă ---
 Deşteaptă ---
84
Data:
Scoala:
Clasa: a IV-a
Propunător:
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii
Disciplina: Matematica
Subiectul: Scrierea numerelor cu cifre romane
Tipul lecţiei: însuşire de noi cunoştinte
Obiective cadru:
 Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
Obiective de referinţă
 Să înţeleagă şi să utilizeze sistemul poziţional de formare a numerelor naturale
Obiective operaţionale:
O1. Să reactualizeze cunoştintele dobândite anterior legate de scrierea, citirea, formarea şi
compararea numerelor mai mici sau egale cu 1000 000
O2. Să scrie şi să citească cifrele romane
O3.Să aplice regulile de scriere cu cifre romane în transformarea din cifre arabe în
cifre romane şi invers
O4. Să participe cu interes la lecţie
O5. Să dea dovadă de spirit de echipă, să comunice în munca pe grupe
Strategie didactică:
Metode şi procedee: conversaţia euristică, exerciţiul, observaţia, explicaţia,

demonstraţia, munca independentă, metoda “Gândiţi/lucraţi în echipă/comunicaţi”;
Mijloace didactice: planşe cu cifrele romane, coli mari albe, markere, manualul,
betişoare.
Forme de organizare: frontal, pe grupe, pe perechi, individual.
Resurse:
85
 Umane: colectivul clasei;
 Spatiale: sala de clasă
 Temporale: 50 de minute;
Bibliografie:
Chiriac, Marinele; Burtilă, Doina; Boşoagă, Ana - Matematica - manual pentru clasa a
IV-a, Editura Tiparg, 2006
Chiriac, Marinele; Macri, Cecilia; Crivac, Mihaela; Niţă, Eugen- Fişe de lucru-
Matematică, Editura Tiparg, 2004
Cojocaru, Ioana – Matematica, clasa a IV a- Caiet de evaluare, Editura didactică
Crisstaldo,1993
Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Consiliul Naţional pentru Curriculum- Programe
şcolare pentru clasa a IV-a , Bucureşti, 2005
***Metodica predării matematicii la clasele I-IV, E.D.P. Bucureşti, 1988
86
Strategii Ob Unităţi de conţinut Evaluare
didactice op Activitatea învăţătorului Activitatea elevilor Metode Mijloace Organizare
1. Moment -Se va organiza sala de clasă -Se pregătesc pentru -conversaţia -frontal
organizatoric pentru realizarea în condiţii începerea lecţiei
optime a procesului de predare-
învăţare.
-Se vor pregăti materialele
necesare lecţiei.
2. Captarea O1 -Elevii numără,oral,după
-exerciţiul
atenţiei O4 -Antrenament mintal cerinţele stabilite -formativă,
pregătitor: -frontal prin
 Exerciţii de numărare: răspunsurile
-Pornind de la 250, număraţi date de elevi
crescător din 2 în 2 până la 284.
-Pornind de la 232, număraţi
crescător din 6 in 6 până la 280.
-Pornind de la 325, număraţi
3.Reactualiza- O1 descrescător, din 5 in 5, până la -Elevii ies la tablă pe rând -exerciţiul
rea O4 305. şi scriu
cunoştinţelor -Ceilalţi scriu pe caiete -frontal
 Exerciţii de scriere a -formativă
numerelor cu cifre arabe: prin
-Scrie cu litere numerele: -individual răspunsurile
5301, 170 840, 908 808. -Elevii îşi amintesc -explicaţia elevilor
-Ce arată fiecare cifră 8 în ultimul sistemul nostru de
număr? numeraţie: zecimal şi
-Elevii trebuie să îşi amintească poziţional
sistemul poziţional de scriere a
numerelor naturale.
4. Anunţarea -conversaţia -frontal
87
temei şi a -Notează titlul lecţiei pe
obiectivelor caiete
-Se anunţă titlul lecţiei şi se scrie
pe tablă:
5. Dirijarea O2 “Scrierea numerelor cu cifre -observaţia -frontal -formativă
învăţării O3 romane”. -Sunt atenţi la planşa -planşă cu prin
O4 - Se precizează importanţa prezentată şi precizează cifrele răspunsurile
scrierii cu cifre romane. diferenţa de scriere (cifrele -conversaţia romane şi elevilor
romane se scriu cu litere) euristică coresponden
- Elevii trebuie să precizeze tul acestor
diferenţa de scriere dintre cifrele -observaţia cifre scris -frontal -formativă
arabe şi cele romane. -Elevii privesc planşa cu cu cifre
-Se prezintă planşa cu cifrele cifrele romane şi arabe
romane şi corespondentul acestor corespondentul acestor -explicaţia
cifre scris cu cifre arabe. cifre scris cu cifre arabe. -demonstra-ţia
-Pentru a reţine mai uşor forma şi -Elevii ascultă şi execută -planşă cu
semnificaţia cifrelor, se dau mişcările indicate. -conversaţia regulile de
copiilor câteva reguli: cifra X -Îşi notează pe caiete euristică transforma
reprezintă mâinile cu cele 10 corespondentul fiecărei re a cifrelor
degete răsfirate, aşezate cifre romane scris cu cifre -observaţia romane în -frontal
încrucişat, cifra V este jumatatea arabe. cifre arabe.
lui X, cifra C vine de la centum
(suta), cifra M vine de la mileniu -Îşi notează pe caiete -conversaţia
(1000). regulile de transformare a euristică
-Se prezintă planşa cu regulile de cifrelor romane în cifre
transformare a cifrelor romane în arabe. -explicaţia -formativă
6.Asigurarea O2 cifre arabe. prin
retenţiei şi a O3 -Se observă trecerea de la scrierea răspunsurile
transferului O4 romană la cea arabă. -Ies la tablă şi rezolvă elevilor
exerciţiile; ceilalţi scriu pe -exerciţiul -continuă
-Se scriu la tablă alte numere şi se caiete -explicaţia -frontal
rezolvă exerciţii care confirmă -demonstra-ţia
regulile de trecere de la scrierea
romană la cea arabă şi invers. -coli mari -individual
 90=XC albe
 110=CX -explicaţia -markere
 CDXXV=(500- -exerciţiul -fişe cu
88
7. Obţinerea O2 100)+10+10+5= sarcinile de -pe grupe -sumativă
performanţei O3 400+20+5=425 lucru prin
O4  DCXIV=500+100+10+(5-1) -Se împart în două grupe rezolvarea
O5 =600+10+4=614 -Citesc sarcinile de pe fişe itemilor de
-Sunt atenţi la explicaţiile pe fisă
-Se împart elevii în două grupe; date
-Se împart coli mari albe şi -Rezolvă sarcinile
markere fiecărei grupe, precum şi -Liderul grupului iese la -beţisoare
fişa cu sarcinile pe care le au de tablă şi prezintă rezolvarea -autoevalua-
rezolvat. exerciţiilor rea
-Se explică sarcinile de pe fişe -Se corectează unde este
8. Evaluare O2 cazul -în perechi -sumativă
O3
O4 -Lucrează în perechi
O5 -Formează numere din
beţişoare respectând
9. Încheierea sarcinile cerute
lecţiei -Jocuri didactice:”Scriem cu
beţisoare”-metoda
“Gândiţi/lucraţi în -Notează tema pentru acasă
perechi/comunicaţi”
-Se fac aprecieri legate de

participarea la activitate
-Se dă tema pentru acasă
89
DATA :
CLASA : a IV-a
ŞCOALA :
PROPUNĂTOR:
ARIA CURRICULARĂ : Matematica şi Ştiinţe ale naturii
DISCIPLINA : Matematică
UNITATEA DE ÎNVĂŢAREA : „Evantaiul- Fracţii”
SUBIECTUL : Fracţii- Ce ştim? Cât ştim? Cum ştim?
TIPUL LECŢIEI: consolidare , recapitulare şi sistematizare de cunoştinţe.
SCOPUL LECŢIEI:
a) FORMATIV:
-consolidarea cunoştinţelor elevilor referitoare la fracţii;
-consolidarea deprinderilor, priceperilor de a citi , a scrie şi de a
compara fracţii;
-consolidarea deprinderilor de a efectua adunări şi scăderi între
fracţii cu acelaşi numitor;
-formarea limbajului matematic;
b) EDUCATIV :
-dezvoltarea gândirii, a operaţiilor acesteia : analiza, sinteza, comparaţia;
-educarea atenţiei şi a dragostei pentru obiectul matematică;
-cultivarea deprinderilor de muncă independentă.
NIVELUL EXPERIENŢIAL AL ELEVILOR :

Elevii sunt familiarizaţi cu noţiunea de fracţie; posedă cunoştinţe referitoare la
scrierea, citirea, compararea acestora; cunosc criteriile de clasificare ale fracţiilor; au efectuat
operaţii de adunare şi scădere între fracţii cu acelaşi numitor.
OBIECTIVE CADRU : - Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

-Dezvoltarea capacităţii de explorare/ investigare şi rezolvare de probleme
-Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând
limbajul matematic
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1.3. să utilizeze numere fracţionare pentru a exprima

subdiviziuni ale întregului;
1.4. să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu
numere fracţionare;
3.1. să expună, pe baza unui plan simplu, demersul
parcurs în rezolvarea unei probleme;
90
a) COGNITIVE :
-să definească noţiunea de „fracţie”;
-să citească fracţii cu ajutorul unor desene date;
-să scrie corect fracţii după reprezentări grafice şi după exprimarea orală/scrisă;
-să utilizeze terminologia corespunzătoare în citirea fracţiilor;
-să compare fracţii cu acelaşi numitor sau cu acelaşi numărător pe exemple date sau
raportându-se la definiţiile corespunzătoare;
-să exprime fracţii egale cu anumite fracţii date;
-să clasifice corect fracţiile, în funcţie de mărimea lor raportată la un întreg;
-să aplice corect algoritmul de aflare a unei părţi dintr-un întreg;
-să efectueze operaţii de adunare şi scădere între fracţii cu acelaşi numitor;
-să compună şi să rezolve probleme cu mărimi exprimate cu ajutorul fracţiilor;
b) PSIHO-MOTORII:
-să mânuiască materialul didactic cu corectitudinea şi rigoarea cerută de specificul
sarcinilor matematice;
c) AFECTIVE :
-să manifeste interes/motivaţie pentru rezolvarea de sarcini care conţin exerciţii cu
elemente fracţionare;
-să manifeste spirit de competiţie şi corectitudine în calculul matematic specific;
-să participe cu interes la toate etapele lecţiei;
METODE ŞI PROCEDEE : conversaţia, explicaţia, problematizarea, exerciţiul, jocul didactic,
algoritmizarea, metode şi tehnici creative, munca independentă, lucrul în echipă.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT : planşe cu diferite reprezentări grafice, planşe cu

desene pentru compunerea problemelor, planşe didactice cu
jocuri matematice , fişe de muncă independentă, rebus.
FORME DE ORGANIZARE : frontală, pe grupe omogene, individuală, pe echipe.
STRATEGII DIDACTICE : algoritmice( exersativ-aplicativă), semidirijată.
BIBLIOGRAFIE :
Neacşu , Ioan; Găleteanu, Monalisa; Predoi, Petre - *Didactica Matematicii în Învăţământul Primar
- ghid practic
Paul, Radovici-Mărculescu, Laurenţiu, Deaconu, Neculae, Dinuţă -*Metodica predării-învăţării
matematicii în ciclul primar
Alexandrina Dumitru, Viorel-George Dumitru - *Culegere de matematică pentru
clasele II-IV
91
Nr. Evenimente Activitatea Activitatea Metode şi Mijloace de
crt. instrucţionale învăţătorului elevilor procedee învăţământ Evaluare
1. Moment -Stabileşte liniştea şi ordinea necesară -Elevii se pregătesc cu cele Caietul
organizatoric desfăşurării orei de matematică. necesare desfăşurării lecţiei. elevului
-Solicită elevilor pregătirea pentru oră.
2. Verificarea -În timp ce verifică tema cantitativ, dă -Realizează individual pe
temei elevilor o scurtă muncă independentă : caietele de clasă sarcina Munca
„Scrie fracţia ⅞ ca o sumă / diferenţă primită, în timp ce li se independentă Caietul Aprecieri
de două, apoi de trei fracţii cu acelaşi verifică tema cantitativ. Exerciţiul elevului individuale şi
numitor”. -Citesc tema şi rezolvarea Conversaţia colective
-Verifică tema calitativ şi apoi munca muncii independente.
independentă.
3. Captarea -Realizează captarea atenţiei printr-un -Ascultă cu atenţie explicaţiile Conversaţia Planşa cu Aprecieri
atenţiei rebus matematic, a cărui soluţie pe şi încearcă să găsească Explicaţia rebus individuale şi
verticală AB va fi cuvântul soluţiile corecte. Jocul didactic colective
„FRACŢIE”. (ANEXA 1)
4. Anunţarea -Anunţă , pe scurt, scopul şi obiectivele -Ascultă indicaţiile şi scriu pe
scopului şi a urmărite în cadrul lecţiei. caietele de matematică titlul Conversaţia Caietul
obiectivelor -Scrie pe tablă titlul lecţiei: „Fracţii. Ce lecţiei. elevului
ştim? Cât ştim? Cum ştim?”.
5. Dirijarea învăţării -Conduce o conversaţie pentru
(a consolidării şi recapitularea tuturor cunoştinţelor, -Elevii răspund întrebărilor ce Conversaţia
sistematizării) referitoare la fracţii. însuşite anterior: le sunt adresate. Chestionarea
*Ce reprezintă fracţia? orală
*Cum se citeşte o fracţie? Explicaţia Un grup de
*Ce arată numărătorul? obiecte
*Ce arată numitorul?
*Care este modul de calcul pentru
aflarea fracţiei dintr-un număr? -Lucrează cu materialul
*Ce sunt fracţiile egale? didactic (un grup de obiecte, o Exerciţiul Figuri
92
*Cum se clasifică fracţiile în funcţie de figură geometrică, mere). geometrice
mărimea lor raportată la un întreg?
*Ce este fracţia echiunitară? Cum este
aceasta faţă de întreg? Mere
*Ce este fracţia subunitară? Cum este Aprecieri
aceasta faţă de întreg? orale asupra
* Ce este fracţia supraunitară? Cum -Dau exemple de fracţii egale, Planşe răspunsurilor
este aceasta faţă de întreg? echiunitare, subunitare, didactice
*Cum se compară fracţiile care au supraunitare.
numitori egali?
*Cum se compară fracţiile care au Aprecieri
numărătorii egali? individuale
*Cum adunăm fracţiile cu acelaşi
numitor? Cum adunăm o fracţie cu un
întreg?
*Cum scădem fracţiile care au acelaşi
numitor? Cum scădem o fracţie dintr-
un întreg?
-Realizează exersarea obiectivelor prin
diferite jocuri didactice matematice:
1.„Cubul”: acest joc se desfăşoară cu -Ascultă explicaţiile privind Exerciţiul
ajutorul unui cub mare de carton ce are modul de desfăşurare a jocului Jocul didactic Aprecieri
pe toate cele şase feţe diverse sarcini didactic. Explicaţia individuale
(exerciţii şi probleme cu fracţii); pe Cubul
rând, câte un elev va arunca cubul şi va Caietele
rezolva exerciţiul/problema descoperită -Scriu la tablă exerciţiile elevilor
pe faţa de deasupra cubului. descoperite pe cub şi le
2. „Numerele ascunse” : jocul are ca rezolvă. Planşa jocului
sarcină descoperirea unor numere didactic
ascunse, pentru a completa mai multe „Numerele Aprecieri
fracţii egale, folosind un tabel ajutător. -Ascultă explicaţiile privind Exerciţiul ascunse” individuale şi
3. „Arborele magic”: jocul are ca modul de desfăşurare a jocului Jocul didactic colective
sarcină descoperirea unei reguli didactic. Explicaţia
(pornind de la fracţiile existente în -Găsesc numerele ascunse şi
„arbore”) şi apoi completarea tuturor apoi scriu fracţiile egale Planşa
casetelor libere ce alcătuiesc „arborele obţinute. „Arborele
magic”. -Ascultă explicaţiile privind Exerciţiul magic” Aprecieri
4.Joc-concurs: „Puzzle” :activitate modul de desfăşurare a jocului Jocul didactic individuale şi
93
desfăşurată pe echipe (patru): fiecare didactic, descoperă regula şi Explicaţia colective
echipă va avea drept sarcină completează arborele.
reconstituirea unei imagini ce a fost
împărţită în câte nouă bucăţi;
reconstituirea va fi posibilă după
rezolvarea exerciţiilor aflate pe fiecare Imaginile-
piesă din puzzle şi aşezarea acestora Exerciţiul puzzle câte
după indicaţiile primite: pe prima linie -Ascultă explicaţiile privind Jocul didactic una pentru Aprecieri
fracţiile subunitare, pe a doua linie modul de desfăşurare a jocului Explicaţia fiecare echipă individuale şi
fracţiile echiunitare, pe a treia linie didactic şi apoi rezolvă Lucrul pe colective
fracţiile supraunitare. Timpul de lucru: exerciţiile corespunzătoare echipe
5 minute; câştigă echipa care pentru reconstituirea
reconstituie imaginea în timpul cel mai imaginilor.
scurt.
6. Conexiunea -Distribuie elevilor o fişă de lucru -Ascultă cu atenţie indicaţiile Explicaţia
inversă (feed- (ANEXA 2) ce are drept sarcină jocul primite. Munca Probă scrisă
back) didactic: „Matematicieni, dar şi… independentă Fişe de lucru
muzicieni”. -Rezolvă sarcina fişei de Exerciţiul
-Explică elevilor sarcinile fişei primite. lucru.
7. Aprecierile şi -Face aprecieri asupra modului cum Aprecieri
tema pentru acasă s-au prezentat elevii la ora de -Ascultă aprecierile. individuale şi
matematică. Manualul colective
-Indică tema pentru acasă -Notează tema pentru acasă.
94
ANEXA 1
REBUS MATEMATIC
Completând rebusul, veţi obţine pe verticală AB denumirea unei părţi sau mai multe din
părţile egale în care a fost împărţit un întreg:
A
1
2
3
4
5
6
7
B
1. Nu în spate!
2. Arată câte părţi egale considerăm din cele în care a fost împărţit întregul.
3. Fracţia mai mare decât un întreg…
4. Fracţia egală cu un întreg..
5. Arată în câte părţi egale a fost împărţit întregul.
6. Fracţia mai mică decât un întreg…
7. 2/2 = 3/3: fracţii…
95
ANEXA 2
FIŞĂ DE LUCRU - FRACŢII
JOC : „Matematicieni, dar şi…muzicieni”:
Adaugă simbolurile potrivite pentru a obţine măsura 4/4.
96
Data :
Şcoala :
Clasa : a IV – a
Propunător :
Aria curriculară : Matematică şi ştiinţe ale naturii
Disciplina : Matematică
Continutul invăţării : Compararea, ordonarea şi rotunjirea numerelor naturale
mai mici sau egale cu 1 000 000
Tipul lecţiei : recapitulare şi sistematizare
Obiective cadru : - Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
-Dezvoltarea capacităţii de explorare/ investigare şi rezolvare de
probleme
-Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând
limbajul matematic
Obiective de referinţă :
- să scrie, să citească, să compare, să estimeze şi să ordoneze
numerele naturale
Cognitive : - să ordoneze corect numere naturale utilizând modele
semnificative;
- să compare numere naturale;
- să estimeze numerele prin rotunjire la ordinul miilor,
sutelor, zecilor;
Afective : - să manifeste interes faţă de conţinutul activităţii ;
- să se implice activ în desfăşurarea lecţiei ;
Psiho – motorii : - să păstreze poziţia corectă în bancă în timpul scrierii
şi al comunicării ;
- să scrie lizibil, corect şi îngrijit .
Strategia didactică :
Resurse procedurale : conversaţia, explicaţia, problematizarea, exerciţiul ;
Resurse materiale : fişe, planşe, culegere de exerciţii şi probleme, jocul
didactic
Forme de organizare : frontală, individuală, pe grupe
Forme de evaluare : continuă
Loc de desfasurare : sala de clasă
Durata : 45 de minute
Bibliografie :
 Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Programe şcolare pentru clasa a IV-a, Bucureşti, 2005
 Joiţa Elena - Pedagogie si elemente de psihologie scolara, Editura Arves, Craiova, 2003
 Neacşu Ion – Metodica predării matematicii la clasele I – IV, Editura Didactică şi
Pedagogică – Bucureşti, 1988
 Singer Mihaela – Matematica- manual pentru clasa a IV-a, Editura Sigma, Bucureşti, 2006
97
1. Reactualizarea cunoştinţelor:
- planşă şi fişă de lucru:
a) Citeşte numerele: 23 254, 1 313, 232 021, 768 686
b) Numeşte valoarea cifrelor romane: I, V, X, L, C, D, M..............
2. Captarea atenţiei:
 Joc didactic:
Câte trei elevi numiţi de învăţător primesc cartonaşe cu numere şi trebuie
să se aşeze în ordinea cerută: crescător sau descrescător
Numere: 2 643, 35 130, 62 310, 4 230, 16 435.
3. Recapitularea cunoştinţelor:
a) Planul de recapitulare :
Numerele naturale mai mici sau egale cu 1 000 000
- scrierea numerelor
- citirea numerelor
- compunerea numerelor
- descompunereanumerelor în sumă de produse cu 10, 100, 1000
- scrierea numerelor cu cifre romane
- compararea numerelor
- ordonarea numerelor
- estimarea numerelor prin rotunjire
b) Ordonaţi crescător numerele: 13 623, 564 002, 112, 83 244, 9 396.
c) Ordonaţi descrescător numerele: 46 868, 486, 4 686, 8 648, 6 846.
d) Comparaţi numerele folosind semnele <, >, =

2 424 şi 4 242; 201 102 şi 201 201; 43 021 şi 43 021; 384 256 şi 384 246
e) Rotunjiţi la zeci, la sute şi apoi la mii numerele: 23 629 şi 5 283.
4. Încheierea lecţiei:
Tema pentru acasă
98
Fişă de lucru
1. Citeşte numerele: 83 254, 5 313, 232 021, 748 686.
2. Numeşte valoarea cifrelor romane:

I =................. C = ................
V =................. D = ................
X =................. M = ................
L = ................ XV=…………..
XXVI=………….. CM=...................
XL=...................... CD=.....................
LXXI=...................... MCXXV=....................
3.Ordonaţi crescător numerele: 2 643, 35 130, 62 310, 4 230, 16 435.
4. Ordonaţi descrescător numerele: 83 244, 9 396, 46 868, 486 345, 384 256.
5. Rotunjiţi la zeci, la sute şi apoi la mii numerele: 45 629 şi 67 283.
6. Comparaţi numerele folosind semnele <, >, = :
454 256 şi 454 246; 67 098 şi 67 098; 301 103 şi 301 301
99
DATA :
CLASA :
ŞCOALA:
PROPUNĂTOR :
ARIA CURRICULARĂ : Matematică şi ştiinţele naturii
DISCIPLINA : Cunoaşterea mediului / Ştiinţe
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Influenţa omului şi a factorilor de mediu asupra corpurilor
CONŢINUTUL : Protejarea mediului
OBIECTIV GENERAL : Protejarea mediului de către copii
SCOPUL :
 Formarea şi dezvoltarea capacităţilor de observare, explorare şi
înţelegere a realităţilor din mediul înconjurător
 Diferenţierea acţiunilor de poluare/protejare a mediului în care trăim
 Formarea unei atitudini pozitive despre mediul care ne înconjoară
O1 – să dovedească cunoaşterea noţiunilor teoretice despre mediul
natural şi a elementelor componente ale acestuia ;
O2 – să soluţioneze ghicitorile propuse descoperind simbolurile
echipelor ;
O3 – să aplice cunoştinţele dobândite în exerciţii cu sarcini de învăţare
diferenţiate ;
O4 – să evidenţieze efectele negative ale intervenţiei omului în natură;
O5 – să descrie situaţii de poluare a mediului ;
O6 – să expună soluţii eficiente pentru combaterea poluării ;
O7 – să stabilească reguli de conduită ecologică ;
STRATEGII DIDACTICE :
100
Metode şi procedee : conversaţia , explicaţia , ciorchinele , diagrama Venn , metoda
cadranelor , rebus tematic , exerciţiul , jocul de rol ;
Mijloace de realizare : plicuri cu ghicitori , jetoane , fişe de lucru , desene ;
Bibliografice :
Cuciinic, Constantin – Natura, prietena mea, Editura Aramis, Bucureşti, 2000
Bădescu, Anina - Ştiinţe ale naturii, manual pentru clasa a IV-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2005
Bratu, Gabriela – Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul primar, Editura
Humanitas, Bucureşti, 2004
 Resurse temporale : 50 minute ;
ETAPELE DESFĂŞURĂRII :
ETAPA DE INFORMARE A ELEVILOR

Modalităţi de informare :
Transmiterea conţinuturilor învăţării (emiterea informaţiilor referitoare la mediu, elementele
componente ale acestuia , măsurile de protejare şi evitarea poluării )
Prezentarea cu ajutorul videoproiectorului a unor imagini din natură (peisaje din diferite zone
nepoluate ale lumii ) în paralel cu zone poluate
Brainstorming pe tema evitării poluării de către oameni a mediului înconjurător
Stabilirea de măsuri de menţinere a unui mediu natural sănătos
ETAPA DE VERIFICARE ŞI DE CONSOLIDARE A CUNOŞTINŢELOR ÎNSUŞITE
Elevii care participă la activitate formează grupe de câte 4.
101
Ob. Unităţi de Emiterea sarcinilor şi Rezolvarea sarcinilor Strategii Modalitati
Secvenţele conţinut informaţiilor Mijloace Forme de de
lecţiei Metode didactice activitate evaluare
1. Moment Invăţătorul se preocu- Elevii isi vor pre- frontală
organizatoric pă de asigurarea condiţi- găti materialele,
ilor optime desfăşurării instrumentele necesare
orei de cunoaşterea orei. Vor adopta poziţia
mediului / ştiinţe corectă în bancă , işi
vor spori atenţia
2. Captarea si O2 ♦Punct de  Stimularea atenţiei Fiecare echipă conversaţia Plicuri cu frontală observare
orientarea intrare – elevilor are loc cu ajutorul desemnează un ghicitori sistematică
atentiei plicuri cu unor plicuri ce conţin câte reprezentant care
ghicitori o ghicitoare . Fiecare găseşte soluţia corectă
echipă desemnează un a ghicitorii .
reprezentant care va citi
ghicitoarea şi o va ♦Echipele primesc câte
soluţiona . La găsirea o denumire sau câte un
soluţiei corecte, echipa simbol
primeşte simbolul echipei
– elemente ale mediului
natural (Anexa 1 )
3. Anunţarea ♦Protejarea ♦Se anunţă titlul lecţiei şi ♦Receptează mesajul explicaţia frontală
temei şi a mediului se enumeră obiectivele pe transmis de învăţătoare
obiectivelor natural care trebuie să atingă la
sfârşitul orei în termeni
accesibili elevilor .
4. Dirijarea O1 ♦Recapitu- ♦Li se adresează elevilor ♦Răspund la întrebările observaţia frontală observare
învăţării larea teoretică întrebări ce vizează adresate explicând sistematică
a verificarea cunoştinţelor noţiunile teoretice şi
cunoştinţelor teoretice : dovedind cunoaşterea
despre mediu -Ce este mediul ? acestora . conversaţia
102
-Care sunt elementele
mediului ?
-Ce este solul ? explicaţia
-Din ce este alcătuit solul?
-Ce este apa ?
-De ce spunem că fără apă
viaţa nu ar fi posibilă ?
-Ce este aerul ?
-De ce în apropierea
pădurilor aerul este mai
curat ?
-Ce animale adăposteşte
pădurea ?
-Care sunt animalele
♦Elevii protejate de lege ?
rezolvă ♦Activitate pe grupe : ♦Participă la activitatea fişă de activitate evaluare
O3 sarcinile did. Fiecare echipă primeşte o pe echipe propusă Metoda lucru, pe echipe reciprocă
diferenţiate sarcină de învăţare după rezolvând sarcinile de ciorchinelui jetoane
nivelul intelectual : învăţare
I : Metoda ciorchinelui –
echipa primeşte o fişă cu
elem.- cheie NATURĂ şi
jetoane ; elevii trebuie să
selecteze din jetoanele
primite pe acelea care se proble-
referă la noţiunea primită . matizarea
a II-a : Rebus tematic –
Animale de lângă noi diagrama rebus
a III-a : Diagrama Venn – Venn
Pădurea / Câmpia met.
a IV-a : Metoda cadranelor fişă cu
cadranelor : diagrama
fişă cu
cadranele
103
Plante
Desen ocrotite
♦Sistemati- Animale Reguli de conversa-

zarea ocrotite protecţie a ţia
O4 informaţii-lor mediului ♦Răspund la întrebările frontală observare
despre (Anexa 2) despre poluarea sistematică
poluarea ♦Reactualizarea mediului
mediului informaţiilor despre
poluarea mediului :
-Ce este poluarea ?
-Cum putem preveni explicaţia
poluarea mediului ?
-Care sunt măsurile de ♦Echipele descriu frontală
prevenire a poluării ? poluarea mediului
♦Consolidare ♦Activitate frontală :
a noţiunilor fiecare echipă descrie evaluare
O5 despre poluarea elementului după reciprocă
poluare prin simbolul primit
situaţii ♦Activitate pe echipe cu imagini cu activ. pe
concrete sarcini didactice poluarea echipe
diferenţiate :
I – primesc fişe cu imagini
despre poluare şi descriu
ce este greşit
a II-a – „Cine greşeşte” – fişe
O6 elevii primesc un scurt
text cu trei copii care
O7 ♦Înţelegerea discuta despre importanţa
regulilor de pădurii explicaţia
comportare
civilizată a III-a şi a IV-a – Metoda ♦Sunt atenţi la observare
cubului explicaţiile învăţătoarei sistematică
(Anexa 3) şi rezolvă sarcina
didactică enunţată .
5. Obţinerea ♦Repartizarea ♦ „Clubul naturaliştilor” ♦Au posibilitatea de a- observare
performanţei elevilor pe Fiecare elev are posibili- şi alege centrul şi sistematică
centre după tatea de a-şi alege centrul rezolvă sarcinile
104
tipul de după tipul de inteligenţă : didactice .
inteligenţă *Inteligenţa vizual– frontală
spaţială: Desenează explicaţia blocuri de
„Planeta albastră” desen
*Inteligenţa lingvistică : conversaţia
Eseu „Natura , prietena caiete evaluare
mea” reciprocă
*Inteligenţa interpersonală rezolvarea probleme
: „Avocatul naturii” de ilustrate
*Inteligenţa logico- probleme
matematică : Probleme
ilustrate
6.Evaluare ♦Dramatizare ♦Joc de rol : Emisiune TV ♦Elevii îşi aleg rolurile dramati- studioul frontală observare
în care se discută despre şi derulează emisiunea zare emisiunii sistematică
probleme ecologice TV .
Personaje : prezentator ,
primar , inspector de
mediu, medic , telespecta-
tori
7.Realizarea ♦Fixarea temei şi a ♦Răspund la întrebările conver- frontală evaluare

feed-back- principalelor momente ale învăţătoarei . saţia reciprocă
ului activităţii didactice
desfăşurate .
8.Tema ♦Realizarea de afişe ♦Notează tema pentru explicaţia frontală
pentru acasă publicitare prin care să acasă
atragă atenţia în vederea
păstrării unui mediu
curat .
105
ANEXA 1
GHICI , GHICITOAREA MEA !
Oglindă le sunt stelelor

În nopţile senine
Şi casă le sunt peştilor
Şi viaţă pentru tine !
Sunt muntelui haină aleasă

Şi oamenilor dau răcoare ,
Vieţuitoarelor sunt casă
Şi păsărilor – scena mare !
Sunt peste tot , dar nevăzut

Sunt nelipsit în toate
Dar mă inspiră ne-ncetat
Orişice vietate !
GHICI, GHICITOAREA MEA !
Este locul unde stau

Rădăcinile înfipte
Ce să fie , ia ghiceşte ?
106
ANEXA 2
MEDIUL
107
REBUS
1. Tabăra oilor
2. Vine o dată cu soarele verii
3. Produs din laptele vacilor
4. „Roşioară şi codată
Umblă noaptea prin poiată”.
5. Starea ursului în timpul iernii
6. Pasăre ce pleacă iarna de la noi
108
Echipa a III-a
FIŞĂ DE LUCRU
Descrieţi însuşirile câmpiei şi ale pădurii , dar şi însuşirile comune .
PĂDUREA CÂMPIA
109
Echipa a IV-a
FIŞĂ DE LUCRU
Desenaţi o imagine din natură! Enumeraţi plante ocrotite de lege!
Enumeraţi animale ocrotite de lege! Enumeraţi reguli de protecţie a

mediului!
110
ANEXA 3
În excursie
Simona şi Matei pleacă în excursie în munţii Bucegi. În

autobuz încep să mănânce pachetele cu biscuiţi, aruncând
ambalajele pe geam . Ajunşi în pădure, crestează coaja copacilor
scriind numele lor. Apoi, îi îndeamnă pe ceilalţi colegi să caute
lemne să aprindă focul. Ceilalţi colegi ………….
„Cine greşeşte?”
Povestind despre păduri, Ana, Dan şi Sorin se

contrazic. Ana susţine că pădurile opresc vânturile
puternice. Dan spune că pădurile produc mult oxigen.
Sorin zice că pădurile dau doar lemne şi atât. Cine
greşeşte?
111
FIŞĂ DE LUCRU
(metoda cubului)
Descrie acţiunile din imagini .
2. Se întâmplă astfel de activităţi în localitatea ta ?
3. Ce alte acţiuni dăunătoare pentru acest mediu natural cunoşti ?
4. Ce urmări poate avea acţiunea din imagine ?
5. Ce acţiuni folositoare poate face omul pentru a rezolva această situaţie?
112
DATA:
CLASA: a IV – a
ŞCOALA:
PROPUNĂTOR:
ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe ale naturii
OBIECTUL: Ştiinţe
SUBIECTUL: Pădurea – mediu de viaţă
TIPUL: predare – învăţare
OBIECTIVE GENERALE:-descrierea şi caracterizarea organismelor care au ca mediu de viaţă
pădurea
-identificarea relaţiilor dintre organismele care trăiesc în pădure
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O.1 – să evidenţieze importanţa pădurii enumerând principalele beneficii aduse de aceasta
O.2 – să enumere elementele care se stratifică într-un mediu de pădure observând macheta
prezentată
O.3 – să comunice despre tipurile de pădure din ţara noastră observând materialele puse la
dispoziţie: frunze, fructe, planşe cu arborii studiaţi (stejarul, fagul bradul), film video
O.4 – să descopere etajele de vegetaţie şi faună observând jetoanele şi planşele expuse
O.5 – să descrie relaţiile dintre părţile componente ale pădurii subliniind influenţa reciprocă a
factorilor abiotici şi biotici
O.6 – să dezbată modalităţile de prevenire a acţiunilor factorilor de mediu cu efecte nocive
asupra omului, propunând măsuri ce pot fi realizate de elevi.
STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode şi tehnici de lucru: învăţarea în cooperare, brainstormingul, ciorchinele, problematizarea,
jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentă, cubul, cvintetul, jocul
de rol
b) Mijloace de învăţământ: casetă audio, casetă video, fişe de lucru, planşă cu reţeaua trofică
într-un mediu de pădure, planşă cu piramida trofică, montaj (colaj) cu pădurea şi animale care
vieţuiesc în ea, machetă cu elementele care se stratifică într-un mediu de pădure, puzzle
c) Forme de activitate: frontală, individuală, independentă, în grup
BIBLIOGRAFIE:
 Pârâială,Viorica - Ştiinţe ale naturii, auxiliar pentru elevi, cadre didactice,
părinţi, Editura Euristica, Iaşi, 2002
 *** Ghid metodologic de aplicare a programei şcolare de Ştiinţe ale naturii la
clasele
 a III – a şi a IV – a, Editura Aramis Print S.R.L., Bucureşti, 2001
 Iordache, Ion; Leu, Ulpia, Maria - Metodica predării-învăţării biologiei, Editura
Corson, Iaşi, 2001
 Mărgineanu, Laura - Relaţii în lumea vie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986
113
Secvenţele Ob. Doza Strategii didactice
Evalua
oper re Activitatea învăţătorului Activitatea elevilor Metode de Mijloace Forme
re
lecţiei înv. de înv. de org.
1 2 3 4 5 6 7 8 9
I. Captarea 2' - Le prezintă „cubul magic” pe care sunt Elevii rezolvă sarcina, asamblând
învăţarea
atenţiei înscrise sarcinile de lucru şi le cere să bucăţele de carton (puzzle) şi pe
prin puzzle
rezolve cerinţa de pe faţa verde având ca descoperind pădurea în diferite descoperire
grupe
simbol trifoiul. anotimpuri.
II. Anunţarea O.1 3' - Le cere să enumere principalele beneficii Elevii prezintă însemnătatea pădurii.
subiectului lecţiei pe care le avem de la pădure.
şi enumerarea lem fructe de ap
obiectivelor - Îi anunţă că subiectul lecţiei este Pădurea n pădure ă
– mediu de viaţă, rămânând ca celelalte
aspecte să fie dezbătute la ore de educaţie
plastică, educaţie muzicală, literatură, vânat mediu -tehnica
de viaţă Ciorchinelui
geografie, istorie, abilităţi practice.
brainstormin frontal
gul fronta-
-Le prezintă obiectivele lecţiei: lă
cunoaşterea tipurilor de pădure şi a
ae pădurea sol
vieţuitoarelor care-şi au habitatul în
pădure, precum şi a relaţiilor care se r plante muză
medicinale
stabilesc într-un mediu de pădure şi, nu în
ultimul rând, ce măsuri se pot lua pentru
întreţinerea pădurii.
III. Dirijarea 1' -Le cere să-şi închipuie că sunt într-una -Elevii dau răspunsuri la întrebarea pusă brainstormin casetă frontal fronta-
învăţării şi din pădurile colindate şi să spună ce de învăţător, timp în care vor auzi de pe gul audio lă
obţinerea o casetă audio un concert de păsărele. cvintetul
aud. casetă audio
performanţelor „Glasul pădurii-i vrăjitor munca pe
N-ai să-l auzi de n-o iubeşti, independen grupe
De treci prin ea nepăsător tă
114
Şi n-o asculţi şi n-o priveşti”
-Elevii au de alcătuit un cvintet despre
-Solicită să se întoarcă la „cubul pădure.
2' magic” şi să rezolve cerinţa de pe faţa
galbenă care are ca simbol coşarul.
O.2 5' -Pe baza observaţiilor făcute în excursia -Elevii descoperă elementele care se
din toamnă şi pe baza observaţiei directe stratifică într-un mediu de pădure: stratul mache-ta
asupra machetei prezentate, le cere să de rocă, stratul de sol, stratul de frunze, munca
descopere care sunt elementele care se plantele ierboase, arbuştii şi arborii cu independen
tă
stratifică într-un mediu de pădure. fauna corespunzătoare.
-Revenind la imaginile descoperite la peisaje cu
începutul orei, le cere să descrie pădurea, -Elevii explică influenţa factorilor învăţarea pădurea
2' explicând influenţa factorilor de mediu abiotici: aer, apă, lumină, temperatură, indivi-
prin cu cele
asupra pădurii. sol asupra pădurii, punând accent pe descoperire patru dual
-Le cere să facă o clasificare a pădurilor schimbarea valorilor acestora. anotim-
după criteriul: dacă îşi păstrează sau nu puri
învelişul frunzos în anotimpul rece -Elevii clasifică pădurile, în păduri de observarea
O.3 5' foioase şi păduri de conifere dirijată
frontal
- Făcând apel şi la cunoştinţele de
geografie, le cere apoi, să spună ce tipuri -Elevii ştiu de la geografie că tipul
dezbaterea
de păduri de foioase cunosc. pădurii depinde de specia lemnoasă care
fronta-
o domină. Prin urmare, există păduri de
lă
- Le cere să spună ce alte specii de arbori stejar şi păduri de fag. conversaţia
mai cresc în pădurile de stejar. frontal
harta
-Elevii răspund la întrebări.
-Apelând la cunoştinţele de la opţional, explicaţia
elevilor li se solicită să spună ce specii de -Elevii localizează şi ei pe hartă pădurile. casetă
stejari cunosc. video
-Elevii urmăresc filmul video şi fac
-Le localizează pe harta judeţului comentarii pe marginea acestuia.
observarea
principalele păduri
dirijată
-Elevii vorbesc despre stejarii declaraţi
-Le cere să prezinte curiozităţi despre monumente ale naturii şi despre alţi
stejari. stejari cu valoare istorică.
115
5' -Pe baza materialelor pe care le au pe -Elevii observă şi descriu arborii studiaţi. frunze,
bancă şi a planşelor le cere să descrie apoi fructe de
pădurea de fag şi apoi să facă deosebirea -Elevii vorbesc despre plantele ierboase stejar, fag,
dintre stejar şi fag. şi arbuştii care cresc în pădurile de paltin
foioase, în luminişuri şi la marginea
-Pe baza observaţiilor făcute în excursie le pădurii. dezbaterea
cere să descrie pădurea de foioase, punând fronta-
accent pe celelalte plante care cresc alături -Elevii vor scoate în evidenţă elementele pe lă
de arbori. semnificative: pădure întunecoasă, lipsa grupe
ierburilor, prezenţa arbuştilor în
2' -Le solicită să descrie pădurea de conifere, luminişuri.
în comparaţie cu cea de foioase. -Elevii desprind importanţa aşezării în colaje cu
trepte a etajelor de vegetaţie . munca etajele de
O.4 -Se poartă o discuţie cu elevii pentru a independen vegeta-ţie frontal
scoate în evidenţă aşezarea în trepte a -Elevii pot face diferenţa între tă postere cu
animale
etajelor de vegetaţie. suprafeţele ocupate de pădure în trecut
sălba-tice
cu cele din ziua de azi. fagul, indivi- Indivi
-Le cere să rezolve sarcina de pe faţa -Elevii vor aşeza în ordine treptele de stejarul, dual dual
verde a „cubului magic”, având ca simbol vegetaţie. jocul bradul
potcoava. didactic fişe de
5' -Elevii vor descoperi animalele care îşi lucru
- Solicită să descopere animalele sălbatice au habitatul în acele păduri.
din pădurile de foioase şi conifere pe
jetoanele date. -Elevii vin şi aşază pe montajul cu
formele de relief plantele şi animalele
-Se va realiza la tablă, cu toată clasa, un corespunzătoare, făcându-le o scurtă
montaj cu treptele de vegetaţie şi faună. descriere. conversaţia
-Elevii rezolvă individual o fişă care
-Le cere să rezolve sarcina de pe faţa reprezintă esenţa a ceea ce s-a învăţat
albastră a „cubului magic” care are ca până în acel moment în lecţie.
simbol ciuperca.
-Elevii răspund: relaţii de hrănire, de
5' -Le solicită să spună ce relaţii se stabilesc înmulţire, de apărare, de concurenţă.
între vieţuitoarele pădurii.
O.5 5' -Cele mai importante relaţii sunt cele de -Elevii urmăresc explicaţiile
hrănire. Pentru ca pădurea să dăinuie cu învăţătorului.
miile ei de vieţuitoare, este necesară
existenţa a trei categorii (grupe) de
organisme: producătorii, consumatorii şi
descompunătorii.
116
-Existenţa celor trei grupe are la bază -Elevii scot în evidenţă faptul că numărul observarea
relaţiile trofice dintre organisme – relaţii de producătorilor este mai mare (baza dirijată planşă cu frontal
asigurare a hranei. Aceste relaţii trofice pot piramidei – plantele) iar numărul învăţarea pira-mida
prin trofică
fi reprezentate grafic sub forma unei consumatorilor erbivori şi carnivori
descoperire
piramide. scade.
Se va studia piramida trofică. munca fronta-
independen fişă cu pe lă
2' -Le cere să rezolve sarcina de pe faţa maro -Elevii descoperă lanţul trofic şi numesc tă lanţul grupe
a „cubului magic” având ca simbol animalele aşezate în linie de la stânga la trofic
bănuţul. dreapta, în ordinea în care sunt mâncate.
-Elevii vin şi descoperă pe planşă şi alte reţeaua frontal
-Le prezintă reţeaua trofică dintr-un mediu lanţuri trofice. trofică
de pădure de foioase şi le cere să descopere
şi alte lanţuri trofice. conversaţia
explicaţia
-Elevii evidenţiază faptul că hrana
-Se va sublinia ideea circuitului hranei în circulă de la un organism la altul într-un
natură. circuit închis.
-Animalele consumă oxigen şi substanţe
O.6 3' -Le subliniază faptul că o pădure poate hrănitoare şi redau mediului cantităţi pe
rezista un mare număr de ani, dar în mod imense de substanţe care sunt diferite de fişe de indivi- grupe
treptat ea se modifică. Le cere să motiveze cele consumate. brainstormin lucru dual
această afirmaţie. gul
-Le solicită să spună ce alte fenomene pot -Elevii dau exemple de fenomene
duce la distrugerea pădurii. distrugătoare:inundaţii,incendii,erupţii
-Le cere să rezolve sarcina de pe faţa vulcanice,tăieri masive,vânatul în exces
conversaţia
portocalie a „cubul magic”, având ca jocul de rol
simbol globul ecologic. -Elevii vor motiva de ce trebuie ocrotită
natura (pădurea).
IV. Realizarea 3' -În finalul lecţiei le propune să devină
retenţiei şi a membrii unui cerc al naturii şi le va da un
transferului ecuson cu inscripţia „Prietenii pădurii”.
Ca temă le va cere să alcătuiască un
program de activitate privind ocrotirea -În final, elevii interpretează cântecul „În
naturii. poiana verde”.
-Va face aprecieri nominale şi colective.
117
Data:
Şcoala:
Clasa a IV-a
Propunător:
Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii
Disciplina: Ştiinţe ale naturii
Unitatea de învăţare: Resurse naturale
Subiectul: Solul
Tipul lecţiei: mixtă
Scopul: Cunoaşterea resurselor naturale şi conştientizarea efectelor activităţii omului asupra mediului
înconjurător;
O1 - să definească prin cuvinte proprii noţiunile de: sol, fertilitate, permeabilitate, cernoziom;
O2 - să explice componenţa solului;
O3 - să clasifice tipurile de sol;
O4- să asocieze tipul de sol cu vegetaţia din zona în care se găseşte şi culturile specifice;
O5 - să descrie lucrările de pregătire a solului pentru cultura plantelor;
O6 - să argumenteze influenţa negativă a poluării solului asupra vieţuitoarelor.
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observarea, experimentul,
problematizarea, brainstorming;
Mijloace de învăţământ: mostre de sol, spirtieră, balon cu fund plat, imagini cu tipuri şi profil
de sol, videoproiector, fişe, flippchart, marker;
Moduri de organizare: activitate frontală, individuală, pe grupe, în perechi.
Material bibliografic:
Cerghit, Ioan.- Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006
Flueraş, V. - Paideia şi gândirea critică, Editura Casa Cărţii de
 Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003
MEC - Strategii educaţionale centrate pe elev, 2006, Bucureşti
Radu, M., Cuzum, S., Vasiloancă, G. - Experienţe şi lucrări practice, , Editura ES Print’98,
o 2005
Stanciu, M. - Didactica postmodernă, Editura Universităţii, Suceava, 2003
o www.britannica.com
o www.didactic.ro
o www.wikipedia.org
118
Strategii didactice
Nr. Secvenţele Conţinut ştiinţific Ob. Timp Metode şi Mijloace de Moduri de Evaluare
crt. lecţiei op. procedee învăţământ organizare
1. Moment Asigurarea condiţiilor optime pentru buna
organizatoric desfăşurare a lecţiei: 1’
- pregătirea materialului didactic;
- asigurarea liniştii în sala de clasă.
2. Verificarea Verificarea portofoliilor. conversaţia frontal
temei şi a Verificarea cunoştinţelor referitoare la lecţia Apa. explicaţia
lecţiei Ce fel de corp este apa? 5’ capacitatea de
anterioare Sub ce formă se găseşte în natură? a opera cu
Care este importanţa apei? noţiunile
Cum se explică faptul că, deşi este folosită mereu însuşite
de oameni, dar şi de celelalte vieţuitoare, apa nu se anterior
sfârşeşte?
Care sunt cauzele poluării apei? Dar consecinţele
poluării?
3. Captarea Elevii vor primi fişe pe care sunt desenate flori care 3’
atenţiei „plâng”. Li se va cere să enumere care ar putea fi conversaţia
motivele pentru care floarea „plânge”. explicaţia fişă capacitatea de
De ce credeţi că plânge această floare? brainstorming flippchart frontal concentrare a
- se comunică copiilor sarcina de lucru şi regulile; atenţiei
- se elaborează ideile şi sunt notate pe flipchart;
- se analizează răspunsurile.
De unde îşi extrag plantele apa şi substanţele
hrănitoare?
4. Anunţarea Atât plantele cât şi oamenii au nevoie de hrană. O 1’
subiectului mare parte din hrana oamenilor o asigură plantele,
lecţiei noi şi a care, la rândul lor, îşi iau apa şi substanţele conversaţia frontal
obiectivelor hrănitoare din sol. De aceea spunem că solul este explicaţia
educative foarte important pentru noi şi ne-am propus ca
astăzi să ne reamintim unele lucruri pe care le-am
studiat anul trecut, dar şi să învăţăm lucruri noi
despre însuşirile solului, tipurile de sol şi
119
necesitatea protejării acestuia.
Se notează pe tablă şi în caiete titlul lecţiei.
5. Dirijarea Se cere elevilor să-şi amintească ce este solul,
învăţării această lecţie fiind studiată şi în clasa a III-a.
În funcţie de răspunsurile elevilor se vor aduce conversaţia
unele completări şi explicaţii suplimentare: 3’ explicaţia frontal
- strat afânat, sfărâmat;
- este la suprafaţa uscatului, nu pe fundul
mării; acolo este nisip afânat, dar în el nu îşi
înfig plantele rădăcinile; plantele marine îşi
iau hrana din apă. O1
Se scrie pe tablă definiţia solului. O2
Definiţie: O1
Stratul afânat de la suprafaţa uscatului în care O1
plantele îşi fixează rădăcinile şi din care îşi extrag O3
apa cu substanţele hrănitoare. O4
Înainte de a se discuta despre compoziţia solului, se O3 3’
va cere elevilor să-şi reamintească experienţele O4 capacitatea de
efectuate la lecţia Solul, în clasa a III-a. O5 a extrage
Se vor relua experimentele ce pun în evidenţă O6 sol informaţii
prezenţa apei şi a aerului în sol. experimentul spirtieră frontal ştiinţifice pe
Experimentul 1 observarea balon cu baza unor
Se pune sol într-un vas de sticlă şi se aşază fund plat experienţe
deasupra flăcării unei spirtiere. pahar pe grupe simple
Experimentul 2 experimentul berzelius
Într-un vas transparent cu apă se pune un bulgăre de sol
sol. conversaţia
Se prelucrează datele şi se formulează concluzia: explicaţia
Solul are în componenţa sa apă şi aer. 4’ demonstraţia
Din definiţie ştim că în sol există substanţe
hrănitoare. De unde provin aceste substanţe
hrănitoare(organice)?
Pe lângă substanţe organice, aer şi apă, în sol
există şi pietriş, argilă şi nisip (substanţe frontal
minerale). videoproiect
Se prezintă imaginea cu componenţa solului. or
Se completează schema lecţiei.
120
Alcătuire:
- apă, aer; capacitatea de
- substanţe minerale (argilă, nisip, pietriş); conversaţia a extrage
- substanţe organice (resturi putrezite de explicaţia informaţii
plante şi animale). ştiinţifice pe
Fertilitatea – principala însuşire a solului, frontal baza unor
constă în faptul că solul poate să hrănească 2’ experienţe
plantele. Fertilitatea solului este cu atât mai mare simple
cu cât resturile de vieţuitoare putrezite sunt în
cantitate mai mare. Pe măsură ce putrezesc, aceste
resturi capătă culoare neagră; deci, cu cât este
solul mai negru, cu atât este mai fertil. Fertilitatea
solului scade datorită faptului că plantele extrag
substanţele hrănitoare.
Ce fac oamenii toamna şi primăvara pentru a spori 4’ experimentul pe grupe
fertilitatea solului? demonstraţia
Ce se întâmplă cu apa atunci când plouă? explicaţia
Faptul că apa intră în pământ dovedeşte o altă
însuşire a solului – permeabilitatea. Solul permite
apei să treacă prin el de sus în jos şi de jos în sus. 2’ capacitatea de
Se demonstrează permeabilitatea solului negru şi a a enumera
celui nisipos şi permeabilitatea scăzută a solului tipurile de sol
argilos. şi zona de
Se notează în schemă însuşirile solului. formare
Se prezintă elevilor mostre de sol şi se analizează mostre de
fiecare dintre acestea. Se completează schema sol
lecţiei. imagini cu
Solul negru (cernoziomul)- este cel mai bogat observarea profiluri de
în substanţe hrănitoare, culoarea neagră fiind dată 3’ conversaţia sol
de resturile putrezite ale vieţuitoarelor; acest tip de explicaţia
sol se găseşte în zona de câmpie şi este bun pentru
culturile de legume şi cereale; se formează sub capacitatea de
ierburi. a indica
Solul nisipos – se formează în luncile culturi
râurilor şi este umed; este bun pentru cultura specifice
legumelor (morcov ceapă, varză, roşii, ardei etc.) fiecărui tip de
Se valorifică orizontul local prin adresarea 3’ sol
121
următoarei întrebări: mostre de
-Dacă solul nisipos se formează în luncile râurilor, sol
unde credeţi că se găseşte acest tip de sol în conversaţia capacitatea de
localitatea noastră? explicaţia a rezolva
Se prezintă o mostră de sol nisipos. 2’ situaţii-
Sub pădurile de stejar s-a format un sol mai observarea problemă
deschis la culoare. Acest tip de sol se numeşte sol explicaţia
argilos şi are multă argilă. problemati
- Cum vă explicaţi faptul că în localitatea noastră, 4’ zarea
în câmp există acest tip de sol?
În zonele de munte, sub pădurile de conifere, se
formează solul cenuşiu, care nu este fertil. Spre
vârful muntelui solul este înlocuit de stânci golaşe.
Sunt enumerate lucrările de pregătire a solului
pentru cultura plantelor: aratul, fertilizarea, irigarea.
Pornind de la faptul că 1cm de sol se formează în capacitatea de
300-500 de ani, se subliniază necesitatea protejării videoproiect a folosi
solului pentru ca acesta să nu fie distrus din diverse or experienţa
cauze: imagini cu proprie în
- eroziunea provocată de râuri; poluarea şi dobândirea de
- alunecări de teren; eroziunea noi cunoştinţe
- construcţia caselor; solului
- poluare.
6. Fixarea Se cere elevilor să aducă argumente pentru a O1 6’ conversaţia fişă pe grupe capacitatea de
cunoştinţelor susţine afirmaţia: Solul este cea mai de preţ bogăţie O2 explicaţia a aplica
a unei ţări. O3
Se lucrează pe grupe, apoi se prezintă argumentele O4 frontal
găsite.
7. Evaluare Se distribuie fişe de evaluare cu diferite tipuri de 4’ capacitatea de
itemi.Se fac aprecieri privind modul în care elevii conversaţia fişe de individual a opera cu
au participat la lecţie. explicaţia evaluare noţiuni noi
122
DATA:
CLASA: a IV-a
ŞCOALA:
PROPUNĂTOR:
DISCIPLINA: ISTORIA ROMÂNILOR
SUBIECTUL: “Lupta comună a românilor sub conducerea lui Iancu Corvin de Hunedoara,
împotriva turcilor (1441 – 1456)”
TIPUL LECŢIEI: mixtă
SCOPUL:
-înţelegerea rolului Ţărilor Române în lupta antiotomană şi a rolului lui Iancu de
Hunedoara în formarea unui front comun de luptă antiotomană; aprecierea personalităţii
voievodului şi îmbogăţirea trăirilor interioare, pentru înţelegerea istoriei, pentru
învăţarea şi comunicarea ei.
OBIECTIVELE CADRU:
a) cunoaşterea surselor istorice;

b) înţelegerea şi respectarea timpului şi spaţiului istoric;
c) investigarea şi interpretarea faptelor istorice.
a) să folosească termeni istorici
b) să observe şi să compare faptele istorice punând în evidenţă schimbările survenite
c) să aprecieze înţelesurile diferite pe care le dau oamenii evenimentelor
123
CONDIŢII INIŢIALE:
- Elevii pot să-şi însuşească cunoştinţe noi, sunt receptivi la sarcinile şi întrebările formulate.
- Elevii cunosc noţiunile importante din istoria poporului român şi posedă un vocabular specific.
a) cognitive:
 să conştientizeze rolul lui Iancu de Hunedoara în atragerea Ţărilor Române în lupta

împotriva Imperiului Otoman;
 să enumere caracteristicile personalităţii lui Iancu de Hunedoara, originea sa şi
ascensiunea politică şi militară a acestuia;
 să perceapă rivalitatea dintre Regatul Ungariei şi Imperiul Otoman, pe fondul căreia se va
ridica personalitatea lui Iancu Corvin de Hunedoara;
 să indice pe hartă desfăşurarea principalelor bătălii împotriva otomanilor;
 să cunoască principalele operaţiuni militare şi rezultatele acestora ;
 să descrie pe scurt desfăşurarea luptelor date pe râul Ialomiţa şi la Belgrad;
 să aprecieze calităţile lui Iancu de Hunedoara (bun organizator, militar destoinic, tactician
abil);
 să aprecieze rolul marii victorii de la Belgrad în oprirea ofensivei otomane spre Centrul
Europei;
b) afective:
 să aprecieze faptele de luptă ale lui Iancu de Hunedoara argumentând numirea lui de “lumina
lumii”
c) psihomotorii:
 să utilizeze corect manualul, harta, atlasul, materialul bibliografic;
 să localizeze în spaţiul geografic şi în timpul istoric, evenimentele studiate şi să indice
corect pe harta istorică;
 să păstreze o poziţie corectă în bancă.
124
 metode: expunerea sistematică a cunoştinţelor, problematizarea, conversaţia, explicaţia,
comparaţia, învăţarea prin descoperire, interpretarea de texte, munca cu manualul, munca cu
harta;
 mijloace de învăţământ: manualul de Istoria Românilor; harta istorică “Ţările Române în
sec.XIV-XV”; Atlasul istoric didactic (prof.Pascu Vasile, Ed.CLIO NOVA, Bucureşti, 1998);
Portretul lui Iancu Corvin de Hunedoara, imagini cu Castelul de la Hunedoara, imagini
referitoare la domnia lui Iancu Corvin de Hunedoara; retroproiectorul;
BIBLIOGRAFIE:
Mihail P. Dan, “Iancu de Hunedoara”
C. Mureşan, “Iancu de Hunedoara”
Dumitru Almaş, “Povestiri istorice”
Petru Demetru Popescu, “Paloşul, săgeata şi ghioaga”
Eusebiu Camilar, “Iancu de Hunedoara”
Antonius Bonfinius, “Portretul moral al lui Iancu de Hunedoara” .
FORME DE ORGANIZARE: frontală; individuală, pe grupe (de câte doi şi grupe de câte 4-5 elevi);
EVALUARE: continuă;
DURATA: două ore ( cu respectarea recreaţiei )
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de clasă
125
126
CONŢINUTUL
MOMENTELE ACTIVITATEA STRATEGIA
ŞTIINŢIFIC AL ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTORULUI
LECŢIEI ELEVILOR DIDACTICĂ
LECŢIEI
Momentul • Notarea absenţelor.  Harta istorică
organizatoric Pregătirea mijloacelor  Atlasele (pentru
de învăţământ fiecare bancă);
 Dosarul cu fişe.
Recapitularea 1. Mircea cel  Prezentaţi personalitatea lui Mircea cel - Printr-o verificare  Conversaţia,
cunoştinţelor Bătrân Bătrân. frontală şi individuală, examinarea;
anterioare  Prezentaţi lupta antiotomană şi arătaţi elevii vor răspunde  Problematizarea
rolul lui Mircea cel Bătrân în oprirea acestor probleme,  Harta istorică;
expansiunii otomane. folosind harta, atlasul,  Portretele
fişele de lucru, textele domnitorilor;
 Cum apreciaţi domnia lui Alexandru cel istorice. - Texte din manual
2. Alexandru cel Bun Bun ? sau selectate de
- A apărat integritatea elevi.
ţării; a avut o domnie
echilibrată şi eficientă.
Pregătirea noilor Se prezintă Expunerea noii
cunoştinţe. continuarea luptei teme.
Anunţarea lecţiei antiotomane de către
noi. Ţările Române în sec.al
XV-lea sub conducerea
unor mari domnitori
între care se distinge
personalitatea lui Iancu
de Hunedoara
Dobândirea noilor  Se vor citi explicaţiile de pe Fişa de lucru  Elevii alcătuiesc oral
cunoştinţe A. DICŢIONARUL nr... enunţuri cu aceste
cuvinte;
127
B. Situaţia politică  Se vor prezenta conflictele de interese  Cine credeţi că a  Expunerea;
internaţională a Ţărilor dintre Ungaria şi Polonia cu Imperiul profitat pe plan extern de  Problematizarea
Române, raporturile Otoman, în fruntea luptei antiotomane această situaţie ?
puterilor creştine cu aflându-se Ungaria;
Imperiul Otoman  Confruntarea Ungariei cu Imperiul
Otoman s-a desfăşurat în Peninsula Balcanică
şi Ţara Românească, devenită obiect de
dispută între cele două mari puteri.
C. Originea lui Iancu de  familie românească de cneji înnobilaţi  Elevii citesc  Imaginea lui
Hunedoara pentru serviciile aduse regalităţii maghiare. fragmentul de pe fişa de Iancu de
lucru; Hunedoara;
 Din lectura  Expunerea;
suplimentară, elevii vor  Problematizarea
explica de ce i se spunea
“Corvin”. Se reaminteşte
povestirea “De ce s-a
numit Corvin ?”, de
Dumitru Almaş, citită la
lecţiile de Literatură
pentru copii – texte cu
conţinut istoric, în clasa
a III-a. Se prezintă şi
imaginea lui Iancu în
copilărie, în momentul
când străpunge corbul.
D. Ascensiunea politică  apartenenţa la nobilimea mijlocie;  Analizează imaginea  Imaginea

şi personalitatea lui  1438 - ban al Severinului; castelului de la castelului de la
Iancu de Hunedoara  1441 – voievod al Transilvaniei. Hunedoara (sec.XVI). Hunedoara.
128
 Cum explicaţi ascensiunea politică a lui  S-au impus calităţile  Conversaţia;
Iancu, deşi era de origine română ? sale militare, abilitatea  Citesc
politică şi sprijinul fragmentele de pe
acordat regelui Ungariei. fişa de lucru de unde
reiese prietenia sa
cu domnitorii
Ţărilor Române.
 Ce trăsături desprindeţi studiind  Citesc “Portretul  Analiza textului
caracterizarea făcută de cronicarul italian moral al lui Iancu de istoric
Antonius Bonfinius ? Hunedoara” de Antonius
Bonfinius
 Organizarea administraţiei, armatei  Elevii urmăresc  Imagini cu
E. Politica internă şi (dotarea cu tunuri; cneji, vasali, ţărani liberi, imagini şi descriu tehnica de luptă
relaţiile cu mercenari) elementele tehnicii de (retroproiectorul)
marea şi mica luptă.
nobilime.
 atragerea Ţărilor Române în frontul comun  Elevii explică  Conversaţia
F. Politica externă de luptă antiotoman şi dificultăţile necesitatea acestei lupte
întâmpinate, deoarece conducătorii Ţării comune
Româneşti şi Moldovei doreau colaborarea de
pe poziţii egale
 Lupta antiotomană:  Elevii urmăresc  Conversaţia
- 1441 – victoria împotriva beiului de la expunerea şi notiţele de
Semendria pe fişa de lucru.
- 1442 – înfrângerea de la Sântimbru,  Elevii urmăresc harta
transformată în victorie lângă Sibiu (în Ţara şi localizează.
Românească a adus domn pe Basarab);  Elevii remarcă rolul
- 2 septembrie 1442 – victoria de pe râul lui Iancu de Hunedoara.
Ialomiţa;  Vor analiza
- 1443 – Campania cea lungă (Balcani); următoarea situaţie-
- 1444 – Cruciada de la Varna şi eşecul problemă: era oportună
acesteia; acceptarea păcii pe 10
ani sau continuarea
129
- 1445 – Campania de la Dunăre; războiului?  Conversaţia
- 1446 – Iancu, guvernator al Ungariei, va  Elevii vor constata
continua lupta antiotomană, influenţând dificultatea cruciaţilor,
politica Ţării Româneşti (unde l-a impus determinată de victoria
domn pe Vladislav al II-lea) şi a Moldovei flotei otomane.
(prin Bogdan al II-lea).  Elevii vor aprecia
importanţa poziţiei
politice la care a ajuns
Iancu de Hunedoara.
 1448 – înfrângerea de la Câmpia Mierlei  Elevii vor constata  Conversaţia
(ultima ofensivă cu participarea relaţiile tensionate cu
românească din sec.al XV-lea). Ţara Românească, unde
Vladislav înclina spre
Imperiul Otoman şi
căruia Iancu i-a
confiscat Ţara Amlaşului
şi Ţara Făgăraşului.
 1453 – retras din funcţia de guvernator, va  Elevii vor aprecia  Imaginea cetăţii
primi funcţia de căpitan suprem; importanţa acestei Belgrad şi a
 1456 – victoria de la Belgrad, în condiţiile victorii, Belgradul fiind catedralei de la
reluării ofensivei otomane; cheia Europei Centrale. Alba-Iulia.
Sfârşitul lui Iancu.
G. Importanţa domniei  Elevii
concluzionează în
grup
130
f) Fixarea  Fişă de lucru:  Elevii vor lucra în  Problematizare
cunoştinţelor - Cum apreciaţi atitudinea lui Iancu grupe de câte doi (de
faţăde Ţările Române ? preferinţă colegii de
- Faceţi corespondenţa între numele bancă).
voievozilor şi datele prezentate.
- Cu ce intenţii a trecut Iancu de  Elevii vor lucra în
Hunedoara în Ţara Românească şi apoi la sud grupe de 4-5 şi se vor
de Dunăre, în Balcani ? referi la rolul
- Explicaţi mesajul inscripţiei “S-a stins
lumina lumii” săpate pe piatra sarcofagului lui
Iancu de Hunedoara, aflat în Biserica “Sfântul
Mihail” din Alba-Iulia.
- De ce credeţi că i se spunea “floarea lui Iancu în stoparea

creştinătăţii” ? expansiunii otomane
spre Europa Centrală.  Problematizare
 Problematizare
g) Tema pentru  Folosirea tuturor mijloacelor pentru a

acasă comunica cunoştinţele dobândite în această
lecţie.
 Fixarea pe hartă a principalelor bătălii
la care a participat Iancu de Hunedoara.
 Alcătuirea, în scris, a portretului fizic
şi moral al lui Iancu de Hunedoara (în
maxim 15 rânduri).
131
132
1441-1456
voievod al Transilvaniei
IANCU DE HUNEDOARA:
 a încheiat alianţe cu domnii Moldovei şi Ţării Româneşti (astfel a unit sub conducerea sa oştile
române )
 a organizat oastea (nobili, ţărani liberi, orăşeni)
 a înzestrat oastea cu tunuri
LUPTE:
- Obţine o importantă victorie împotriva turcilor în anul 1442 pe râul Ialomiţa.
-A fost învins la Varna în anul 1444.
-În anul 1456 la Belgrad a obţinut o mare victorie împotriva lui Mohamed al II-lea
SFÂRŞITUL DOMNIEI:
S-a îmbolnăvit de ciumă şi a murit. A fost înmormântat la catedrala catolică din Alba Iulia .
Pe piatra sa de mormânt scrie: ,, s-a stins lumina lumii”
Castelul Huniazilor
Castelul Corvineştilor sau Castelul Huniazilor este un castel din Hunedoara,

Transilvania. A fost ridicat în secolul XIV de către Iancu de Hunedoara, pe locul unei
vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaşti.
133
DATA:
CLASA: a IV a
ŞCOALA:
PROPUNĂTOR:
DISCIPLINA: Istorie (activitate transdisciplinară)
SUBIECTUL: Unirea Principatelor Române şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza
TIPUL LECŢIEI: consolidare şi sistematizare de cunoştinte
TIMPUL: 50 de minute
SCOPUL ACTIVITĂŢII: familiarizarea elevilor cu personalitatea marelui domnitor Alexandru Ioan
Cuza şi cu momentul în care s-a înfăptuit Unirea
OBIECTIVE CADRU :
- înţelegerea şi utilizarea limbajului de specialitate
- cunoaşterea şi folosirea surselor istorice
- înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric
- investigarea şi interpretarea faptelor şi proceselor istorice
- să prezinte Unirea ca ideal permanent al românilopr de pretutindeni, menţionând momente
semnificative de luptă pentru formarea statului unitar român
- să evidenţieze rolul revoluţionarilor de la 1848 în pregătirea Unirii
- să demonstreze unitatea dintotdeauna a românilor prin : continuitatea pe aceleaşi meleaguri, lupta
comună, unitatea de limbă, de cultură, de datini şi obiceiuri
- să desprindă însuşirile şi caracteristicile specifice domnitorului Alexandru Ioan Cuza
- să conştientizeze importanţa realizărilor şi schimbărilor înfăptuite de Cuza
- să inţeleagă noţiunea de reformă, integrând-o în contextul istoric
- să manifeste interes pentru evenimentul istoric
- să localizeze în timp şi spaţiu evenimentul istoric
- să participe activ şi afectiv la lecţie
1. OBIECTIVE COGNITIVE:
O1- să stabilească evenimentele importante petrecute în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza
O2 - să răspundă la întrebări referitoare la personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi Unirea de la
1859, având la dispoziţie un timp limitat
O3- să completeze posterul cu imagini puse la dispoziţie
O5- să prezinte posterul realizat, evindenţiind aspectele prin care se diferenţiază de celelalte lucrari
O6- să delimiteze pe hartă, cu steguleţe, România din vremea domniei lui Cuza
O7 - să dramatizeze un text literar
2. OBIECTIVE AFECTIVE:
O8- să participe activ la activităţile iniţiate în cadrul grupei de lucru

O9- să manifeste atenţie şi toleranţă faţă de partenerul de dialog
134
3. OBIECTIVE PSIHOMOTRICE:
O10- să realizeze din piesele de puzzle puse la dispozitie portretul lui Alexandru Ioan Cuza
O11 – să realizeze postere care să reprezinte Unirea şi figura domnitorului
O12 - să delimiteze spatial pe harta teritoriul Romaniei din1859
RESURSE:
 PROCEDURALE:
a) metode şi procedee tradiţionale: explicaţia, conversaţia, exerciţiul, studiu de caz, jocul de rol,
expunerea, lectura individuală, comparaţia, sinteza
b) metode active de învăţare: proiectul, metoda R.A.I., metoda cubului, a ciorchinelui, a
diamantului
c) forme de organizare: frontal, individual, pe echipe
 MATERIALE: harta României de la 1859, postere, markere, imagini cu domnitorul
Alexadru Ioan Cuza, cu personalităţi din perioada 1859-1866, materiale pentru fiecare
echipă ( citate, legende, informaţii istorice, etc), clopoţel, foarfece, lipici
 BIBLIOGRAFICE:
a) de specialitate:
* Aglaia Buduroi, Istoria românilor, auxiliar pentru elevi şi cadre didactice, Editura
Euristica
*Liviu Burlec, Istoria românilor, manual pentru clasa a IV a, Editura ALL
* Simona Grigore, Istoria românilor, manual pentru clasa a IV a, Editura Sigma
* Victoria Pădureanu, Istoria românilor, Material complementar pentru clasa a IV –a,
Editura Coressi
* Dumitru Almaş, “Povestiri istorice”
b)psihopedagogice:
MEC, Curriculum naţional
www.didactic.ro
135
OB EVENIMENTUL DU CONŢINUTUL INSTRUCTIV - ACTIVITATEA ELEVILOR RESURSE
OP DIDACTIC RA EDUCATIV METODE SI FORME DE MATERIALE
PROCEDEE ORGANI
TA ZARE
MOMENT 1’ -Se pregătesc materialele ce vor fi -Se pregătesc pentru începerea Harta,
ORGANIZATORIC folosite pe parcursul întregii activităţi. activităţii. portretul
domnitorul
ui,
materiale -
puzzle,
materiale –
poster,
SPARGEREA 3’ -Joc de energizare: -Execută comenzile impuse în Exerciţiul Frontal
GHEŢII Cercurile timpul jocului de energizare. Explicaţia
Se formeaza două cercuri concentrice
cu număr egal de participanţi.
Se dau diferite comenzi (staţi nas în
nas, staţi frunte în frunte, etc).
Toate comenzile se realizează în ritm
alert.
Se cere elevilor să alcătuiască o - Alcătuiesc propoziţia după Frontal, Creta
propoziţie istorică formată din cinci cerinţă, împărţindu-se în grupe individua
cuvinte dupa schema gramaticală: l
C. S. P. C.C. După găsirea propoziţiei
se repetă cuvânt cu cuvânt ,în ordine
de către toţi copiii, stabilindu-se astfel
trei grupe a câte cinci copii.
CAPTAREA 3’ -Se realizează cu ajutorul unui puzzle -Realizează imaginea lui Explicaţia Pe echipe Portretul
ATENŢIEI pe care fiecare dintre echipe trebuie Alexandru Ioan Cuza Exerciţiul domnitoru
să-l realizeze. Conversaţia lui
136
-Puzzle este reprezentat de figura Alexandru
domnitorului Alexandru Ioan Cuza Ioan Cuza
(anexa 1) Clopoţel
ANUNŢAREA 1’ -Se precizează că se va discuta pe tot -Sunt atenţi la explicaţiile date Explicaţia Frontal
SUBIECTULUI parcursul orei de curs despre Unirea
LECŢIEI ŞI A Principatelor Române, domnitorul
OBIECTIVELOR Alexandru Ioan Cuza şi realizările
PROPUSE acestuia pe parcursul domniei.
DESFĂSURAREA 15’ -Se adresează întrebări elevilor în -Sunt atenţi la ceea ce prezintă Conversatia Individua Fisa de
LECŢIEI legătură cu lecţia anterioară. colegii lor, vin cu completări şi Proiectul l lucru
- Elevii implicati în activitate ies pe fac aprecieri. Pe echipe Clopoţel
rând în faţa clasei, se aşază pe scaunul
autorului, îşi pun pălăria de autor pe
cap şi citesc materialele pa care le-au
întocmit. Materiale
-S-au avut în vedere urmatoarele teme: le elevilor,
* Unirea de la 1859 Individua o pălărie
* Viaţa lui Alexandru Ioan Cuza -Identifică trăsăturile fizice şi l Poster
* Cuza în literatură morale ale lui Alexandru Ioan Markere
* Reformele lui Cuza Cuza, precum şi realizările pe Lipici
* Sfârşitul domniei lui Cuza plan politic ale acestuia.
- Se fac completari şi aprecieri
- Elevii îşi adresează întrebări din
lecţie sub formă de joc. Cel care
adresează o întrebare aruncă o minge Metoda O minge
către un coleg care, dacă prinde Adresează colegilor întrebări, R.A.I. mică
mingea, răspunde la întrebare, iar apoi fiind atenţi să prindă mingea
continuă jocul adresând la rându-i o pentru a răspunde la întrebări.
întrebare altui coleg alegându-l prin
aruncarea mingii.
- Se pun o serie de întrebari pe care
elevii şi le aleg prin aruncarea unui
cub pe care sunt trecute şase cerinţe: Metoda Un cub, pe
*descrie modul cum s-a înfăptuit Sunt atenţi la cerinţă şi dau cubului feţele
Unirea; răspunsuri dezvoltate. căruia sunt
*compară Unirea din anul 1859 cu scrise
137
Unirea din anul 1600; cerinţele
*asociază figura domnitorului Cuza cu
figura altui domnitor român;
*analizează afirmaţia lui
Kogălniceanu: “La legi noi, om nou”
*aplică, prezintă ce urmări a avut acest
eveniment;
*argumentează de ce domnia lui Cuza Coală albă,
a fost cea mai importantă pentru ţară şi Metoda marker
popor ciorchinelui
Metoda
- Din răspunsurile elevilor pe tot diamantului
Coală albă,
parcursul orei se realizează
caracterizarea domnitorului sub forma
de ciorchine (anexa2) care se Individua
realizează la tablă, dar şi de diamant l
(anexa3)
În urma realizării la tablă a
diamantului se formulează propoziţia
“Domnitorul Cuza uneşte Principatele
române ”. Cu ajutorul acestora se
formeaza trei grupe.
-Se pun la dispoziţia elevilor mape cu materiale
materiale cu ajutorul cărora vor alcătui decupate,
postere care să prezinte Unirea de la fotografii,
1859 şi personalitatea lui Alexandru Pe grupe lipici,
Ioan Cuza. foarfece
OBŢINEREA 10’ -Se prezintă posterele realizate, -Prezintă posterele realizate; Expunerea Frontal pe
PERFORMANŢEI reprezentantul fiecărei echipe având ca Comparaţia echipe
ŞI A sarcină să evidenţieze aspectele
TRANSFERULUI deosebite ale posterului realizat şi să
aleagă titlul posterului din mai multe
titluri puse la dispoziţie de învăţător
(anexa 4).
EVALUAREA 3’ -Pe o hartă care reprezintă România - Elevii ies şi marchează spaţiile Brainstor Frontal Harta care
ACTIVITĂŢII anului 1859 şi fixată pe un panou de propuse. ming reprezintă
polistiren, copiii vor ieşi pe rând şi vor Exerciţiul Unirea
138
marca prin steguleţe roşii, galbene şi Sinteza mică
albastre graniţele şi spaţiul ocupat de
România şi cu steguleţe verzi spaţiul şi
graniţele Transilvaniei. Se precizează
că Unirea înfăptuită în 1859 a fost
numită Unirea Mică, Unirea Mare şi cu
Transilvania realizându-se pe 1
Decembrie 1918.
ANUNŢAREA 1’ -Se precizează că vor avea de realizat -Îşi notează tema pentru ora Explicaţia Frontal
TEMEI PENTRU pentru ora următoare un eseu cu titlul următoare.
ACASA “L-am cunoscut pe Alexandru Ioan
Cuza”
INCHEIEREA 5’ -Se prezintă jocul de rol: “Moş Ion -Prezintă jocurile de rol Jocul de Frontal Costume
ACTIVITĂŢII Roată şi Unirea”, de I. Creangă. rol populare, o
imitaţie de
bolovan
139
ANEXA 1
140
ANEXA 2
CIORCHINE
141
Cuza
Unifică Iubeşte Duşmani Reforme
Moldova Muntenia Ţara Poporul Agrară Învăţământ Armatei Justiţiei
142
ANEXA 3 DIAMANT
143
I.Cuza
Principatele uneşte
domneşte înţelege iubeşte
Domnitorul drept cinstit Române
devotat
144
ANEXA 4
145
146
DATA :
CLASA: a IV-a
ŞCOALA :
PROPUNĂTOR :
ARIA CURRICULARĂ : Om şi societate
OBIECTUL: Geografie
SUBIECTUL: ”Resurse naturale; activităţi industriale şi agricole”
TIPUL LECŢIEI: recapitulare şi sistematizare
-O1 Să enumere resursele naturale şi să le clasifice;

-O2 Să colaboreze pentru completarea fişelor;
-O3 Să enumere însuşiri ale unor resurse naturale, moduri de întrebuinţare a lor;
-O4 Să localizeze pe hartă diferite obiective industriale;
-O5 Să descopere interdependenţa dintre resurse naturale, activităţi agricole şi industriale şi viaţa
oamenilor;
-O6 Să sesizeze şi să corecteze greşelile de conţinut din povestirea geografică.
RESURSELE SI MANAGEMENTUL TIMPULUI:

a) Resurse informaţionale:
atlasuri geografice, ”România pitorească” de Al. Vlahuţă;
b) Resurse materiale:
fişe de lucru în echipă
textul suport
coli A4 pentru scris
markere
acuarele
hartă murală
steguleţe
fişe de lucru
culori •
hârtie glasata
lipici
c) Resurse umane: colectivul clasei
d) Metode si procedee conversaţia, problematizarea, observaţia, exerciţiul, expunerea, jocul
didactic, povestirea geografică;
e) Forma de activitate: frontal, individual, pe grupe.
f) Resurse de timp: 50 minute
147
Nr. Evenimentul lecţiei Ob Conţinutul lecţiei Metode şi mijl.
crt de înv.
1. Moment Pregătirea elevilor pentru lecţie
organizatoric Distribuirea fişelor de lucru
2. Captarea atenţiei Citirea unui fragment din lectura ”Râmnicu-Vâlcea. Volumul
Valea Oltului” (”România Pitorească, de Al. ”România
Vlahuţă) pitorească” de
Elevii vor urmări cu atenţie lectura şi vor enumera Al. Vlahuţă
bogăţiile ţării pe care le aminteşte autorul în text
(ape minerale, marmură, râuri, păduri, livezi, ogoare Expunerea
cu porumb, pajişti, holde). Conversaţia
3. Reactualizarea O1 Elevii vor încadra bogăţiile enumerate în categorii Expunerea
cunoştinţelor corespunzătoare de resurse naturale.
anterioare Se poartă o discuţie generală despre bogăţiile
naturale ale ţării şi despre avantajele pe care oamenii Conversaţia
le obţin în urma folosirii corespunzătoare a
resurselor naturale.
4. Anunţarea temei şi Se anunţă tema lecţiei: ”Resurse naturale; activităţi
a obiectivelor industriale şi agricole - recapitulare” şi obiectivele
ei: elevii vor stabili interdependenţa dintre resursele
naturale ale ţării şi beneficiile pe care oamenii le
obţin în urma exploatării chibzuite şi ale prelucrării
acestora. Se scrie titlul lecţiei pe tablă şi pe fişele de
lucru primite de elevi în prealabil.
Recapitularea cunoştinţelor se face pe baza unor

exerciţii-joc. Conversaţia
5. Dirijarea învăţării Elevii sunt organizaţi pe grupe de câte 2
O2 (corespunzând colegilor de bancă).
Fiecare grupă are câte o fişă cu exerciţii. Membrii Exerciţiul
grupei colaborează şi completează impreună fişa.
O1 (Anexe)
148
O2 După îndeplinirea sarcinilor, se verifică frontal
corectitudinea lor. Se stabilesc răspunsurile corecte,
fiecare grupă corectând acolo unde a greşit.
Pentru exerciţiul 3 se analizează oral răspunsul
pentru fiecare subpunct, cu ajutorul unor întrebări.
a) Ce categorie formăm cu aceste cuvinte? Ce
cuvânt nu corespunde? Care sunt gazele
naturale? De ce? Ce întrebuinţări are? Haşuraţi
cu galben pe harta de contur de pe fişe podişul
unde se găsesc importante zăcăminte de gaz
metan. Cum se numeşte acesta?
b) Ce categorie formează aceste cuvinte? Ce
cuvânt nu corespunde? Ce animale aţi adăuga?
De ce mistreţ nu se încadrează aici? Unde se
vânează? Ce alte animale se vânează la noi în
ţară şi pentru ce?
c) Ce reprezintă aceste cuvinte? Unde sunt
prelucrate? Ce se obţine din ele? Ce este fierul?
Haşuraţi cu negru pe harta de contur zona în
care se găsesc principalele zăcăminte de fier. Se
arată şi la harta murală.
”Cum se numeşte ramura industrială care se ocupă
cu prelucrarea fierului?
Se marchează pe harta murală cu steguleţe - hartă murală
principalele centre siderurgice din ţară.
Elevii vor argumenta de ce au fost amplasate în -steguleţe
acele zone.
Activitate frontală. Pe tablă se descoperă elevilor un -fişe de lucru
text eliptic, pe care ei îl vor completa:
”Energia electrică este produsă în …… Jocul didactic
……………………. şi ………………….
Hidrocentralele folosesc energia ……….
pentru producerea curentului electric.
…………………………. Folosesc drept
O5 combustibil cărbunele, gazele naturale sau petrolul.
La Cernavodă este o centrală ……………………..
Omul caută noi resurse de energie,
deoarece………………………………”
O4 Se marchează pe harta murală şi pe hărţile de contur,

câteva centrale de producere a curentului electric,
pentru fiecare categorie.
Întrecere pe grupe
Se împart elevii în trei grupe, corespunzătoare
rândurilor de bănci. Fiecare elev din prima grupă are
ca sarcină să numească un produs obţinut în judeţul
nostru.
149
Fiecare elev din a doua grupă, în ordine, trebuie să
numească o activitate industrială care a contribuit la
obţinerea lui, iar câte un elev din a treia grupă va
numi materia primă folosită la obţinerea lui.
Dacă un elev greşeşte, este corectat de colegi, iar
echipa va primi un punct penalizare.
Câştigă echipa care are cele mai puţine puncte de
penalizare.
6. Obţinerea Activitate frontală, pe bază de întrebări şi Conversaţia

performanţei răspunsuri.
”Ce ramură industrială vi se pare mai importantă? Problematizarea
O5 Argumentaţi răspunsul. Ce s-ar întâmpla daca unele
resurse naturale s-ar epuiza?” - Elevii vor enumera
câteva influenţe asupra vieţii oamenilor.
Vor specifica modalităţi prin care resursele naturale
să nu fie risipite, epuizate, distruse.
Se citeşte apoi elevilor o povestire geografică ce are
strecurate câteva greşeli de conţinut. Copiii vor
asculta cu multă atenţie pentru a sesiza şi reţine -problemati-
greşelile pe care le vor corecta la sfârşitul lecturii. zarea
”Tatăl lui Ionel este pilot de elicopter. Vara trecută -povestirea
l-a luat şi pe băiat într-o călătorie cu elicopterul din geografică
Curtea de Argeş spre sud.
Înspre nord, în spate, a zărit munţii cei falnici ai
Făgăraşului, în care trăiesc numeroase animale
sălbatice: capra neagră, ursul, pelicanul, râsul, cerbul
şi altele.
Zburau peste frumosul oraş natal. A recunoscut
fabrica de confecţii în care lucrează mama sa. Acolo
se produce mobilă.
Pe şoseaua spre Piteşti a văzut circulând multe
maşini. Ştia că o parte dintre acestea erau construite
chiar lângă Piteşti, la uzina de autocamioane.
Pe râul Argeş se zărea o salbă de termocentrale.
Pe dealurile de la Vâlcele se distingeau multe sonde
cu ajutorul cărora se extrage cărbunele.”
Elevii spun greşelile şi le corectează.
7. Încheierea lecţiei Se fac aprecieri asupra modului de desfăşurare a
lecţiei.
8. Tema pentru acasă Ca temă pentru acasă elevii au de alcătuit o

povestire gepgrafică cu titlul ”În excursie” în care
vor urmări elementele recapitulate în această lecţie,
observate în excursia şcolară făcută.
150
FIŞĂ DE LUCRU
1. Completaţi propoziţiile!
Din floarea-soarelui şi soia se extrage …………….

Din fier şi carbon se obţine ………..
Pădurile contribuie la purificarea ………………
Din minereul de fier se obţine ………
Barajul de pe râul Bistriţa se numeşte……………….
Prin ……….. din petrol se obţine: benzină, motorină, păcură
Agricultura se ocupa cu creşterea animalelor şi cultura ……………
Inul şi cânepa sunt plante ……….
Este cărbune inferior
Vara oile şi vacile pasc pe ……….
………….. este dur, rezistent, elastic, se obţine din fontă.
2. Taie cuvântul care nu corespunde:
cereale, pomi fructiferi, plante industriale, gaze naturale, viţă-de-vie, legume;

bovine, albine, porci mistreţi, păsări, viermi de mătase;
lână, piele, fier, blănuri.
151
DATA:
CLASA:
SCOALA:
PROPUNĂTOR:
ARIA CURRICULARĂ: OM SI SOCIETATE
DISCIPLINA: GEOGRAFIE
UNITATEA DE INVĂŢARE: “ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMANIEI”
SUBIECTUL: “RELIEFUL ROMÂNIEI – UNITĂŢI MAJORE DE RELIEF”
MOTIVAŢIA:
Se urmăreşte trezirea interesului copilului de a cunoaşte direct, de a investiga şi înţelege,
satisfacerea curiozităţilor de moment, al stârnirii de noi teme de dezbateri, să descopere singur
informaţiile, să-şi exprime în manieră personală propriile gânduri, opinii sau sentimente referitoare la
subiectul aflat în discuţie.
OBIECTIVE:
să formuleze ei înşişi întrebări referitoare la ce vor dori să ştie sau la conţinutul

lecturat
să identifice utilizand simbolurile √, −, +, ?, noţiuni cunoscute, noţiuni noi şi pe cele
pe care ar dori să le clarifice
să creeze o poezie de cinci versuri (cvintet) care va dovedi capacitatea de a surprinde
ideile şi sentimentele legate de subiect
să desprindă informaţii de detaliu din textul citit
să respecte regulile de comunicare şi comportament negociate în desfăşurarea
activităţilor de grup
CONDIŢII PREALABILE:
Elevii trebuie:
• să aiba deprinderi de citire corectă, conştientă, capacitate de comunicare şi de
scriere;
• să stie să exploreze un text pentru completarea tabelului SINELG;
• să respecte opiniile celorlalţi pentru buna desfăşurare a activităţilor.
EVALUARE:
• Turul galeriilor
• Test fulger
• Fişa de autoevaluare
RESURSELE SI MANAGEMENTUL TIMPULUI:

Resurse informaţionale:
152
Atlas geografic
Enciclopedii pentru copii
Internetul, Aplicaţia GOOGLE EARTH
soft educaţional Geografika pentru clasa a IV-a INTUITEXT
Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice, Jeanin L. Steele, Kurtis S.
Meredith, Charles Temple, Centrul Educaţia 2000+
Dezvoltarea gândirii critice în învăţământul primar, Florica Chereja, Editura Educaţia
2000+
Resurse materiale:
• fişe de lucru în echipă
• puzzle
• textul suport
• coli A4 pentru scris
• markere
• acuarele
• plastilină
• hârtie glasată
• lipici
Resurse umane: colectivul de elevi
Metode şi procedee R.W.C.T.: (“Reading and Writing for Critical Thinking” –

Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice)
joc didactic puzzle
brainstorming (în echipă, frontal)
Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat
SINELG (sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii)
Cvintetul
Cubul
G.L.C. – Gândiţi/ Lucraţi/ Comunicaţi
Inteligenţele multiple (Gartner)
Turul galeriilor
Resurse de timp: 50 minute
153
Evocarea Alegerea grupelor
Se realizează prin rezolvarea unor puzzle-uri. Elevii vor extrage dintr-un săculeţ câte un fragment
din mai multe puzzle-uri (harta României). Ei vor incerca să recompună imaginile şi astfel se
reconstituie grupele. Grupa care termina este câştigătoare şi va fi premiată.
Li se vor arata câteva slide-uri cu glume geografice.
Spargerea gheţii - Exerciţii de comunicare verbală
“Uaaaaaau!”
Se scrie cuvântul pe câte un bileţel şi se cere grupelor să spună cuvântul exprimând starea
sufletească descrisă în bileţel: mirat, bucuros, supărat, dezamăgit, ironic.
“Hai să facem o poveste!”

“A fost odată ca niciodată o familie de furnici. Muşuroiul lor se afla într-o grădina cu foarte
multe flori. Într-o zi……..”
Fiecare copil va adăuga câte o propoziţie. Se vor nota şi se va citi întreaga poveste la final spre
hazul tuturor.
Organizatorul verbal
Se anuntă tema şi obiectivele, se scrie titlul la tablă.

Elevii vor rezolva câte o fişă în care li se cere să completeze date despre România (aşezare,
vecini, limite) (anexa 1)
Se discută răspunsurile şi se verifică cu ajutorul aplicaţiei GOOGLE EARTH.
Elevii primesc fişe care conţin tabelul Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat (vezi anexa 2),
discută în perechi şi completează primele doua coloane.
Se realizează acelaşi tabel pe foile de flipchart în formă de harta României şi se
completează cu ajutorul elevilor astfel:
 Se cere perechilor de elevi să spună celorlalţi ce au scris pe liste; lucrurile cu care
toata lumea este de accord se notează în prima coloană;
 Întrebările formulate în legatură cu subiectul de care sunt siguri sau produse de
curiozitatea elevilor vor fi notate în a doua coloană;
 Cea de-a treia coloană va rămâne necompletată.
Elevilor li se cere să scrie pe o fişă (vezi anexa 3) timp de 5 minute tot ce ştiu despre
ROMÂNIA. Li se cere să scrie şi ceea ce cred că ştiu. Dati frâu liber imaginaţiei! Vor scrie
apoi la flipchart cu markere.
Brainstorming (in perechi, frontal) – 5 minute
Realizarea sensului
154
Se dau elevilor fişe cu textul suport (vezi anexa 4).
Se explică apoi sarcina de lucru: Fiecare elev va citi textul şi va nota în dreptul unor cuvinte,
propoziţii unul din simbolurile: √, −, +, ?, (anexa 5).
√ - bifa marchează o afirmaţie care confirmă o idee deja cunoscută.
- minusul marchează un pasaj care contrazice o idee deja cunoscută.
+ - plusul marchează un pasaj care conţine informaţii interesante la care nu s-au gândit
înainte.
? – semnul întrebării se pune în dreptul unei idei despre care vor să afle mai mult, care
merită să fie cercetată.
Elevii citesc textul şi notează conform explicaţiilor date.
Reflexia
“Ce aud – uit.
Ce aud şi văd – îmi amintesc puţin.
Ce aud, văd şi întreb sau discut cu cineva – incep să înţeleg.
Ce aud, văd, discut şi fac – îmi însuşesc şi mă deprind.
Ce predau altcuiva – învăţ.
Ceea ce pun în practică – mă transformă.”
Gândiţi/ Lucraţi/ Comparaţi!
Gândiţi şi reflectaţi asupra a ceea ce aţi citit!

Comparati + cu lista de cunoştinte de la început!
La câte din întrebările voastre aţi găsit răspuns. Se completează rubrica: Ce am învăţat?
Învăţatorul completează pe tabelul de pe foaia de flipchart, iar elevii pe fişele lor.
La câte întrebări nu aţi găsit răspunsul? De unde îl puteţi afla? Se completează o rubrică
nouă: Cum aflăm?
Cubul (anexa 6)
Fiecare grupa va extrage dintr-o cutie câte un bileţel care conţine o sarcină după cum urmează:
DESCRIE RELIEFUL ROMÂNIEI
COMPARĂ RELIEFUL ROMÂNIEI
ASOCIAZĂ RELIEFUL ROMÂNIEI
ANALIZEAZĂ RELIEFUL ROMÂNIEI
ARGUMENTEAZĂ PRO ŞI CONTRA ARMONIEI RELIEFULUI ROMÂNIEI
Se citesc răspunsurile elevilor şi se discută.
Cvintetul (poezie în cinci versuri) – 5 minute

Li se vor explica elevilor cerinţele: (anexa 7)
Primul vers are un singur cuvânt (substantiv). Este cuvântul cheie din lecţie.
Al doilea vers are două cuvinte (adjective). Acestea vor arăta însuşirile cele mai evidente ale cuvântului
cheie.
155
Al treilea vers va avea trei cuvinte (verbe care se termina in “-ind, -and”).Se vor prezenta acţiunile
făcute de cuvântul cheie.
Al patrulea vers va fi o propoziţie alcătuită din patru cuvinte în care elevul îşi exprimă propriile
sentimente, convingeri, atitudini.
Al cincilea vers cuprinde un singur cuvant (substantiv) care are rol de constatare, de concluzie. Se va
nota un cuvânt ce nu a mai fost folosit în versurile anterioare.
Elevii vor lucra în echipe pe coli de flipchart. După expirarea timpului vor fi citite lucrările şi vor fi
afişate la tablă.
Turul galeriilor
Elevii vor trece fiecare, pe rând şi vor nota cu plus sau minus lucrările colegilor, motivând alegerea
făcută. Va fi premiată lucrarea cu cele mai multe plusuri.
a) Evaluare
• Test fulger (vezi anexa 8)
Elevii vor completa testul fulger.
INTELIGENŢELE MULTIPLE
Fiecare grupa va alege câte un bileţel care conţine o sarcină de lucru.
a) Vizual-spaţială – realizarea unui desen “ROMÂNIA”
b) Kinestezică – realizarea unui colaj “ŢARA MEA” (hârtie glasată, plastilină)
c) Logico-matematică – realizarea unui Rebus despre relieful României
d) Muzicala/ ritmică – realizarea unui cântecel cu mişcare “HORA ROMÂNEASCĂ”
e) Interpersonală + lingvistică – realizarea unui afiş care să conţina argumente pentru a convinge turiştii
străini să viziteze ROMÂNIA.
• Fişă de autoevaluare (anexa 9)
Li se dau elevilor bileţele colorate autocolante pe care să scrie câte un cuvânt care să exprime starea lor
sufletească de la sfârşitul activităţii, apoi aceste bileţele vor fi lipite pe o foaie de flipchart pe care este
desenată harta României.
DUPĂ LECŢIE
b) Extensia
Elevii vor realiza un Eseu de cinci minute despre ce au învăţat, cum s-au implicat, ce le-a plăcut, la ce
vor folosi cunoştinţele învăţate.
156
ANEXA 1
SCRIEŢI LIMITELE ŞI VECINII ROMÂNIEI
La N: -
La E: -
La S: -
La V: -
157
ANEXA 2
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM AFLAT DE UNDE VOI AFLA
ANEXA 3
ROMANIA
(brainstorming)
158
ANEXA 4
RELIEFUL ROMANIEI
România are un relief variat. În cuprinsul lui întâlnim munţi, acoperiţi cu păduri de molid, brad şi
fag, precum şi păşuni alpine. Subsolul acestora conţine felurite minerale şi roci.
Mari intinderi ale teritoriului le ocupă dealurile, acoperite cu păduri de foioase sau cultivate cu pomi
fructiferi, viţă-de-vie, etc. Regiunile deluroase cuprind zăcăminte de petrol, gaze naturale, cărbuni şi sare.
Spre vest şi sud se află câmpii, cu ogoare întinse, cultivate cu cereale, plante industriale şi de nutreţ.
Pe aceste forme de relief, râurile au săpat văi mai inguste în munţi şi din ce în ce mai largi în câmpii.
Spre sud-est, pământul ţării noastre se întinde până la ţărmul mării.
Dunărea, la vărsarea sa în Marea Neagră, formează o deltă. De-a lungul ţărmului mării, se desfăşoară
numeroase porţiuni de plaje.
Ţara noastră are un relief mediu ca înălţime, alcătuit atât din forme înalte (munţi de la 800 m la
2500 m), mijlocii (dealuri de la 200 m la 800 m), cât şi din forme joase (câmpii, lunci şi Delta Dunării de
la 0 la 200 m).
Marea varietate a formelor de relief este deci una din caracteristicile pământului patriei noastre.
Munţii, dealurile şi câmpiile ocupă fiecare cam câte o treime din întinderea ţării; ele sunt, cu alte
cuvinte, proporţionale.
Această împărţire proporţională a principalelor forme de relief este a doua caracteristică a
reliefului ţării noastre.
Relieful ţării noastre este ordonat, dispus concentric, coborând în trepte din centru spre exterior.
Formele de relief se constituie în unităţi mai mari, fiecare din ele având caracteristici proprii. Aceste
unităţi de relief sunt:
Podişul Transilvaniei, aşezat în mijlocul ţării, mărginit de jur împrejur de Munţii Carpaţi,
având astfel caracterul unei mari depresiuni
dealurile subcarpatice, desfăşurate ca un brâu în vecinătatea munţilor
Podişul Moldovei la est
Podişul Getic la sud
Dealurile de Vest la vest
Câmpia Română la sud
Câmpia de Vest la vest
Delta Dunării, situată la gurile marelui fluviu
Podişul Dobrogei, între Dunăre şi ţărmul Mării Negre
159
ANEXA 5
SINELG
(sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii)
√ - bifa marchează o afirmaţie care confirmă o idee deja cunoscută;

− - minusul marchează un pasaj care contrazice o idee deja
cunoscută;
+ - plusul marchează un pasaj care conţine informaţii interesante la
care nu s-au gândit înainte;
? – semnul întrebării se pune în dreptul unei idei despre care vor să
afle mai mult, care merită să fie cercetată.
ANEXA 6
CUBUL
- DESCRIE RELIEFUL ROMÂNIEI
- COMPARĂ RELIEFUL ROMÂNIEI
- ASOCIAZĂ RELIEFUL ROMÂNIEI
- ANALIZEAZĂ RELIEFUL ROMÂNIEI
- ARGUMENTEAZĂ PRO SI CONTRA ARMONIEI RELIEFULUI
ROMÂNIEI
-
ANEXA 7
160
CVINTET
Primul vers are un singur cuvânt (substantiv).Este cuvântul

cheie din lecţie.
Al doilea vers are două cuvinte (adjective). Acestea vor arăta
însuşirile cele mai evidente ale cuvântului cheie.
Al treilea vers va avea trei cuvinte (verbe care se termină în “-
ind, -and”). Se vor prezenta acţiunile făcute de cuvântul cheie.
Al patrulea vers va fi o propoziţie alcătuită din patru cuvinte în
care elevul îşi exprimă propriile sentimente, convingeri,
atitudini.
Al cincilea vers cuprinde un singur cuvânt (substantiv) care are
rol de constatare, de concluzie. Se va nota un cuvânt ce nu a
mai fost folosit în versurile anterioare.
161
ANEXA 8
TEST FULGER
1. Răspundeţi la următoarele ghicitori!
CULMILE SUNT MAI DOMOALE,

PANTELE SUNT MAI UŞOARE. LOCUL NETED ŞI ÎNTINS
PĂDURI DE STEJAR ŞI FAG CU UN COVOR DE GRÂU
NE ÎNTÂMPINĂ CU DRAG. CUPRINS.
VII, LIVEZI, CĂRBUNI ŞI SARE –
CE FORMĂ DE RELIEF E OARE? (…………………………….)
(………………………………..)
SPUNE LOCUL UNDE OARE

DUNĂREA SE VARSĂ-N MARE
ŞI-O COMOARĂ MINUNATĂ
DE PLANTE ŞI ANIMALE SE ARATĂ.
(…………………………………….)
ÎN CENTRU DE ŢARĂ
SE AFLĂ O COMOARĂ;
ARE GAZE, LIVEZI ŞI VII AU PĂDURI DE BRAD,
ŞI MULTE ALTE VÂRFURI ASCUŢITE,
BOGĂŢII. CĂRĂRI ŞERPUITE,
DE CARPAŢI E- CULMI ÎNCĂRUNŢITE;
NCONJURATĂ, LOCU-I MINUNAT
CARE-I NUMELE CE-L PENTRU COLINDAT.
POARTĂ?
(………………………… (……………………..)
…………………………)
162
Data:
Clasa a IV-a
Şcoala:
Propunător:
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Educaţie civică
Unitatea de învăţare: Manifestarea relaţiilor dintre oameni în diferite situaţii
Subiectul: Copacul prieteniei
Obiective de referinţă:
Elevii vor fi capabili să:
- formuleze opinii personale în aprecierea unor situaţii cu conţinut civic.
să exerseze deprinderi de comunicare
să sesizeze sensul nuanţat al cuvintelor dintr-un text
să identifice cât mai multe cuvinte sau idei despre o temă dată
să comunice clar, coerent concluzia echipei
să realizeze legătura dintre un mesaj şi o imagine
Metode:
Brainstorming
copacul ideilor
reţeaua de discuţii
predicţia
Forma de organizare:
munca în echipă
Resurse materiale:
Calculator
Videoproiector
CD- muzică
fişe
163
EVOCARE
Spargerea gheţii
Jocul ,,Eu sunt şi îmi place!”
Fiecare copil primeşte o floare din hărtie pe care îşi scrie numele şi va spune apoi ce îi place. Îşi
pune floarea în piept.
Se citeşte textul:
„Copilul e un dar, cum numai pomul vieţii poate dărui. Îngrijeşte copacul şi darul va străluci
când iernile îţi vor aspri mâinile. Nu-i vezi rădăcinile, ci doar ramurile puternice ce se leagă în vântul
vieţii. Darul e aşezat în mijlocul trunchiului unde bate inima copacului.”
Se adresează copiilor întrebări pe baza textului:

Ex. Cine este copacul?
Ce bate în mijlocul trunchiului?
Ce este inima?
Pe fond muzical, elevii asculta bătăile inimii şi, pe baza brainstormingului, spun sentimentele
care te fac să fii bucuros, trist etc. Învăţătoarea desenează pe tablă o inimă şi notează în ea toate părerile
copiilor.
REALIZAREA SENSULUI
Predicţia
Elevii privesc proiectarea textului pe ecran şi, în momente diferite, precizate de învăţătoare,
anticipează, formulează ipoteze pentru a descoperi continuarea povestirii.
Ex. Întrebari:
Ce crezi că se va întâmpla?
De ce crezi asta?
Într-o zi, un vânător a prins o pasăre frumoasă, mică, pe care intenţiona s-o omoare şi s-o
gătească. Dar atunci când a ridicat cuţitul, ca să-l înfigă în trupul ei, s-a întâmplat un miracol...
Ce miracol s-a întâmplat?
Pasărea a început să vorbească în limba omenească spunându-i...
Ce i-a spus pasărea?
,,Salvează-mi viaţa pentru că am un pui în cuibul meu. Dacă o s-o faci îţi voi da două sfaturi
simple, care îţi vor fi de mare folos...”
Ce sfaturi i-a dat pasărea?
164
Vânătorul s-a gândit: „Sunt în pădure multe alte păsări pe care le pot mânca, dar ceea ce am în
faţă este un miracol de la Dumnezeu. Cine ştie ce sfaturi aş putea primi?” A promis păsării că o
eliberează, dacă sfaturile pe care le va primi vor fi bune.
Pasărea i-a spus:
--Dacă cineva, oricine ar fi, îţi spune ceva absurd , nu-l crede. Dacă-i faci cuiva bine, să nu
regreţi niciodată, ci să te bucuri că ai acţionat de bună voie.
Vânătorul a recunoscut valoarea sfaturilor, aşa că a eliberat pasărea
spunându-i:
--Mergi cu Dumnezeu deoarece cuvintele tale au fost înţelepte.
Pasărea a zburat pe cea mai apropiată ramură, apoi a strigat omului:
--De ce m-ai eliberat? Am un diamant în pântec. Dacă m-ai fi ucis, l-ai fi găsit şi ai fi devenit
bogat pentru tot restul vieţii.
Vânătorul i-a spus:
--Am făcut ceea ce tu m-ai învăţăm, să nu cred tot ce mi se spune, deci, nu puteai să ai un
diamant mare în pântecul tău mic. Nu am regretat că ţi-am făcut un bine salvându-ţi viaţa. Atunci
pasărea zise:
--Omule, între inima şi capul tău nu există o prăpastie. Acesta era, de fapt, diamantul din
pântecul meu.
Care era ,, diamantul” pe care pasărea îl avea în pântec?( inima şi capul)

La ce s-a gândit pasărea când a spus cuvântul ,,cap”?
Care e cuvântul cheie al pevestirii?
Munca în echipă
Elevii sunt împărţiţi în 4 echipe prin numărare.
Copacul ideilor
Fiecare echipă primeşte o fişă pe care este scris într-un dreptunghi cuvântul cheie al textului
citit anterior- iubire, situat la baza foii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică spre partea
superioară toate sentimentele evocate, plecându-se de la întrebarea învăţătoarei.
Ce ne leagă, pe noi oamenii, să trăim frumos împreună?
Copacul ideilor este completat de echipă, copiii lipesc florile de hârtie cu numele lor pe fişa
echipei, iar apoi se schimbă foile între echipe, ca fiecare echipă să aibă posibilitatea să citească şi ce au
scris colegii lor.
Reţeaua de discuţii
Fiecare echipă prezintă, elevii pot pune întrebări şi, împreună cu învăţătoarea, ajung la o
concluzie la întrebarea primită.
REFLECŢIA
Imaginaţi-vă că sunteţi copacul prieteniei şi scrieţi pe bileţel ce sfat aţi da oamenilor.
165
Data:
Clasa: a IV a
Şcoala:
Propunător:
Obiectul: Educaţie muzicală
Subiectul: Prima şi seconda volta. Cântecul „Porumbiţa”. Muzica George Breazul
Tipul lecţiei: Formare de priceperi şi deprinderi.
Scopul lecţiei: Consolidarea deprinderilor de a cânta expresiv, corect, sesizând şi intonând melodii care
conţin sunete de durate şi înălţimi diferite, preluate din universul copiilor; solfegii şi dictate ritmico-
melodice.
O1- să cânte individual şi în grup cântece la unison sau cu elemente armonico-polifonice simple,
respectând cerinţele unei emisii, intonaţii şi dicţii corecte;
O2- să intoneze corect sunetele muzicale, să redea fragmentele ritmico-melodice din exerciţiile muzicale
pentru omogenizarea vocilor şi extensia ambitusului vocal;
O3- să recunoască duratele şi înălţimile sunetelor muzicale în dictatele ritmico-melodice;
O4- să compună exerciţii melodice simple în măsura 2 / 4;
O5- să recunoască şi să redea fragmente din cântecele învăţate anterior;
O6- să-şi însuşească noţiunile de prima şi seconda volta şi să le intoneze corect în cântecul
„Porumbiţa”;
O7- să interpreteze individual sau cu corul cântece pentru copii;
O8- să participe activ la oră, manifestând bună dispoziţie şi interes pentru lecţie.
Metode şi procedee: exerciţiul, explicaţia, dialogul muzical, audiţie muzicală, cântare în cor, pe grupe
şi individual.
Mijloace de învăţământ: Planşă cu durata sunetelor; Planşă cu exerciţii muzicale; Note muzicale
decupate; Culegere de cântece; Manual de Educaţie muzicală; Casete audio; Casetofon; Orgă.
Material bibliografic:
 Metodica predării muzicii la clasele I – IV (Ion Serfezi)

 Îndrumător pentru predarea muzicii la clasele I –IV, E.D.P
 Culegere de cântece şi jocuri muzicale E.D.P
166
Etapele Activitatea Activitatea Evaluare
lecţiei învăţătorului elevului
1.Organizarea Asigură climatul de linişte şi  Elevii se mobilizează
colectivului de disciplină necesar desfăşurării în pentru lecţie.
elevi condiţii normale a lecţiei şi buna Cerinţe:
dispoziţie în scopul participării Să stăm cu spatele drept!
elevilor cu multă plăcere la oră. Să respirăm profund înainte de
a începe cântecul!
Să intonăm sunetele curat, cu
gura rotundă!
Să pronunţăm silabele clar!
 Elevii vor cânta cântecul
„Copilăria”.
2.Exerciţii de a. Exerciţii de respiraţie. Elevii vor executa exerciţii de Evaluare

 Pe parcursul acestor exerciţii extensie, acordaj, dicţie şi formativă
tehnică vocală se urmăreşte acurateţea tactare ritmică întocmai cu orală
intonaţiei, corectarea dicţiei, a sarcinile primite.
emisiei şi frazării.
 Se inspiră adânc şi se expiră pe
„sol” aplicând vocalele: a, e, i,
o, u.
b. Exerciţii pentru extensia

ambitusului vocal.
 intonarea gamei „Do major”
din ce în ce mai sus. Elevii cântă gama „Do major”
 Se intonează stacatto şi legatto luând tonul receptat.
pe „Sol” şi pe sunetele gamei 1.Exerciţii de emisie şi
în urcare şi coborâre. Se acordaj.
3. Captare
folosesc silabele: ma, mi.
2.Exerciţii de dicţie şi acordaj.
atenţiei
 Joc muzical: „Dacă vesel se
trăieşte”
 Cântec „Sarmizegetuza” Elevii vor intona cântecul şi
vor executa mişcările în ritmul
muzicii.
4.Anunţarea  Repetarea cunoştinţelor
subiectului muzicale învăţate anterior
lecţiei şi a precum şi o parte din cântece,
obiectivelor învăţarea unui cântec nou
„Porumbiţa”.
5.Desfăşurarea Verificarea cunoştinţelor teoretice:

lecţiei  Ce este nota muzicală? -Este reprezentarea grafică a
sunetului muzical;
 Ce este durata? -Este însuşirea sunetelor de a fi Evaluare
frontală
mai lungi sau mai scurte;
orală
-Durata de un timp-pătrime;
167
 Ce durate ale notelor muzicale -Durata de doi timpi-doime; Evaluare
cunoaşteţi? -Durata de jumătate-optime de colectivă
timp; orală
-Durata de un sfert de timp-
şaisprezecime;
 Succesiunea treptată în
 Ce este gama? urcare şi în coborâre a opt
sunete muzicale, aşezate în
ordinea înălţimii, se
numeşte gamă;
 Ea începe şi se termină cu
„Do”.
 De ce această gamă se numeşte
gama „Do”?  Elevii vor intona exerciţiul
melodic prezentat pe o
Exerciţiu melodic: planşă.
 Elevii vor intona „Cântecul

gamei” Evaluare
 Cântecul gamei DO - e prima notă-n gamă formativă
Audiţie o strofă. RE - urmează după ea
MI - a treia în solfegiu
FA - la mijloc, hai şi ea!
SO L- a cincea treaptă sus
La - un ton mai sus s-a dus
SI - e nota de sfârşit
Şi la DO iar am venit.
DO RE MI FA SOL LA SI DO
DO SI LA SOL FA MI RE DO
 Intervalul mare dintre două

 Ce fel de intervale cunoaşteţi? sunete muzicale succesive
se numeşte „Ton”.
 Intervalul mic-semiton.
 În gama DO semitonuri-
 În gama „DO major” unde se Le se află între notele MI-FA şi
află semitonurile? Dar SI-DO, iar tonurile între
tonurile? celelalte sunete.
 Elevii vor audia cântecul la

Verificarea Se prezintă pe o planşă „Cântecul orgă, apoi se intonează pe
cântecelor semitonurilor”. note şi pe cuvinte.
 Momentele de tăcere sunt

 În timpul cântării sunt şi marcate prin pauze de
momente de tăcere. pătrime, doime şi optime. Evaluare
Cum sunt acestea marcate pe frontală
portativ?  Elevii vor descifra şi intona orală
exerciţiul melodic scris pe Evaluare
168
 Pe tablă va fi scris un exerciţiu tablă. colectivă
melodic, care va cuprinde toate orală
duratele şi pauzele învăţate.
 Elevii vor interpreta
 Se va repeta cântecul cântecul „Fălosul” pe
„Fălosul”, pag. 129. grupe.
 Fragmentul muzical va fi
 Împărţiţi următorul fragment scris pe tablă.
muzical în măsuri de doi timpi.
 Dictat muzical Elevii vor intona cântecul pe
 Se verifică „Cântecul raţei”. note şi pe cuvinte
6. Dobândirea  Pe o planşă va fi prezentat  Elevii vor repeta cântecul Evaluare

noilor cântecul „Porumbiţa”. pe note respectând semnele frontală
cunoştinţe  Se vor prezenta şi noţiunile de repetiţie şi voltele. orală
teoretice: prima şi seconda  Se va repeta cântecul şi cu Evaluare
volta. cuvinte. colectivă
orală
Volta 1- indică măsurile finale care
se cântă doar prima oară.
Volta 2- indică măsurile finale care
se cântă a doua oară, după
repetarea fragmentului.
7. Asigurarea  Compuneţi o melodie din
Fişă de activitate independentă. opt măsuri cu note şi durate
feed-back-ului diferite pe mărimea de doi
 Cântecul: „Povestea unui timpi.
ciobănaş”. Cântecul se va cânta sub formă
de ştafetă muzicală.
Se apreciază elevii care au intonat
corect şi au respectat ritmul
8. Aprecieri melodic, care s-au dovedit activi şi
finale atenţi în cadrul lecţiei, dar se vor
stimula şi ceilalţi.
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ
FOARTE BINE
169
Solfegiază independent orice cântec studiat, folosind
interpretarea în tempoul şi nuanţa adecvată;
Marchează corect duratele prin tactarea măsurii;
Cântă vocal şi cu acompaniament cântecele studiate;
Defineşte corect toate noţiunile teoretice însuşite.
BINE
Solfegiază independent cântecele simple tactând corect

măsura 2 / 4 cu duratele învăţate;
Marchează cu unele erori duratele;
Cântă vocal corect cu unele erori la acompaniament;
Defineşte o parte din noţiunile teoretice studiate.
SUFICIENT
Solfegiază cu ajutor din partea învăţătorului numai

cântecele simple;
Marchează cu ajutor duratele;
Cântă cu sprijin vocal;
Defineşte doar câteva din noţiunile teoretice.
COPILĂRIE
Pentru copii
Sunt florile mai frumoase.
Pentru copii
Culorile sunt mai vii.
Pentru copii
170
Sunt iernile mai geroase,
Iar verile sunt
Mai calde pentru copii.
Un copil e un copil
Şi trebuie să-l crezi.
Parcă tu, cât eşti de mare,
Nu visezi?
Un copil iubeşte lumea,
Nu e temător.
Să-l lăsăm să creadă-n ea
Şi-n viitor!
Pentru copii
E marea cu mult mai mare.
Pentru copii
Un munte e mai înalt.
Pentru copii
Sunt visele serioase,
Chiar dacă sunt
Desene pe asfalt.
Un copil e un copil
Şi trebuie să-l crezi.
Parcă tu cât eşti de mare,
Nu visezi?
Un copil iubeşte lumea,
Nu e temător.
Să-l lăsăm să creadă-n ea
Şi-n viitor!
Pentru copii
Sunt florile mai frumoase.
Pentru copii
Culorile sunt mai vii.
Pentru copii
Sunt iernile mai geroase,
Iar verile sunt
Mai calde pentru copii.
SARMIZEGETUSA
Din vremuri vechi

Pe acest pământ
Trăiau răspândiţi
Geto – dacii
Un rege tânăr
171
Visa mereu
Să fie uniţi toţi ca fraţii
Dar într-o zi însuşi Decebal
Puse planul în aplicare
Şi fără preget uni toţi dacii
Din Carpaţi pân* la mare.
Poporul dac ridicase-n munţi

Cu trudă mândră cetate
Şi toţi ştiau că acesta-i simbol
Al luptei pentru dreptate
Cumplita veste cuprinse ţara
Iute se răspândeşte
Întreaga Dacie cu-înfrigurare
De luptă se pregăteşte.
Armata Romei veni cu fală

Dacia să-ngenuncheze
Strămoşii noştri nu vor
În nici un chip să capituleze
Dar totuşi la Sarmizegetusa
Se dase lupta din urmă
Istoria spune c-această luptă
E scrisă pe o columnă.
REFREN
Hei, hei Sarmizegetusa

Trăieşte în inimi peste ani
Hei, hei aici ia fiinţă
Popor din daci şi romani
CÂNTECUL GAMEI
DO – e prima notă-n gamă

Re – urmează după ea
MI – a treia în solfegiu
Fa – la mijloc, hai şi ea!
Sol – a cincea treaptă sus
La – un ton mai sus s-a dus
Si – e nota de sfârşit
172
Şi la DO iar am venit
DO – dovleacul e rotund
RE – rechinii stau la fund
MI – migdale-n coş să pun
FA – fazanul nu-i păun
SOL – solfegiul nu e greu
LA – la fel cântam mereu
SI – silit n-ai încotro
Te întorci din nou la DO
DO – e gras, e primul pas

RE – un strop de rouă-n zori
Mi – mă mir ce poate fi
FA – o fată printre flori
SOL – un soldăţel de plumb
LA – un lac fără de fund
SI – silit n-ai încotro
Te întorci din nou la DO
DO – o doamnă cam voinică

RE – un rege mustăcios
MI – o mică turturică
FA – un falnic chiparos
SOL – un soldăţel de treabă
LA – un lac nemărginit
SI – e ultima silabă
Şi spre DO iar am pornit
Data:
Clasa: a IV-a
Şcoala:
Propunător :
Aria curriculară: Arte
Disciplina: Educaţie plastică
Tema plastică: Pata de culoare – element de limbaj plastic (tenhica fluidizării)
173
Subiectul: Lalele
Tipul de lecţie: lecţie de formare a priceperilor şi deprinderilor.
Obiectiv de referinţă: cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic.
O 1 - să observe şi să recunoască pata de culoare pe diferite planşe;
O2 - să obţină corect pata de culoare folosind tehnica fluidizării;
O 3 - să compună o suprafaţă plastică cu ajutorul petei de culoare;
O 4 - să folosească un limbaj adecvat;
O 5 - să mânuiască corect instrumentele de lucru.
1. Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, exerciţiul,

demonstraţia, munca independentă, analiza lucrărilor.
2. Resurse:
a) oficiale: programa învăţământului primar;
b) materiale: materialele de lucru necesare, planşe demonstrative, calculator,
album;
c) de timp: ora de 45´;
d) umane: clasa de elevi.
3.Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală.
4. Timp: 45 minute
174
OB STRATEGII DIDACTICE
SECVENŢELE OP ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR METODE ŞI MIJLOACE DE EVALUARE
LECŢIEI PROCEDEE ÎNVĂŢĂMÂNT
I. Îndrumarea elevilor în vederea pregătirii Pregătirea celor necesare pentru conversaţia foi de desen,
MOMENT celor necesare pentru lecţie; asigurarea lecţie: foi de desen, acuarele, acuarele,
ORGANIZATORIC
liniştii şi ordinii. pensoane, vas pentru apă etc. pensoane
vas pentru
apă
Se vor împrospăta cunoştinţele despre Elevii răspund la întrebări:
O4 cromatologie ( primare, binare)
II. conversaţia tabla
CAPTAREA ŞI
„Cum se numesc culorile roşu, galben şi - culori primare (R, G, A);
ORIENTAREA albastru?
ATENŢIEI Ce elemente de limbaj plastic am folosit
frontală;
în orele anterioare? -elementele de limbaj plastic sunt
Cum se numesc culorile obţinute din linia şi punctul;
amestecul celor primare?” exerciţiul-
Se notează la tablă aceste cuvinte şi se vor - culori binare (O, V, VI). joc;
sublinia anumite litere pentru a obţine un
nou cuvânt. -obţin cuvântul pata.
„Pata de culoare, ca element de limbaj Elevii ascultă cu atenţie explicaţiile

III. plastic, cum se obţine aceasta şi ce tehnici învăţătoarei. expunerea
ANUNŢAREA
TEMEI PLASTICE
putem folosi pentru realizarea ei”.
ŞI A Pata de culoare este urma lăsată de
coală de
OBIECTIVELOR culoare pe o suprafaţă.
hârtie
Se demonstrează pe o bucată de coală demonstraţi
obţinerea petei de culoare. Observă demonstraţia. a
175
Se vor prezenta planşe pe care se
IV. identifică pata picturală. observarea planşe
ETAPA DE
COMUNICARE,
„Ce titlu aţi da acestor lucrări? Elevii observă planşa cu atenţie şi
INFORMARE ŞI Care credeţi că e diferenţa între modul de participă la discuţii.
INSTRUCTAJ obţinere a petei de culoare între cele două Observă amestecul culorilor între
lucrări?” ele. CD cu
Se observă că două dintre lucrări sunt muzică
conversaţia potrivită observarea
realizate folosind tehnica fluidizării. sistematică
Se notează termenul la tablă, pentru a se vârstei
putea pronunţa cu întreaga clasă. Se Pronunţă termenul de fluidizare.
O1 explică faptul că fluidizarea se obţine
O4 pornind de la o coală umezită pe care se explicaţia
aşază o altă culoare care curge şi se
amestecă.
Se descoperă la tablă un cuvânt prin
ordonarea corectă a silabelor. Descoperă cuvântul „lalele”.
„Ce ştiţi despre lalele?” Discută despre semnificaţia acestor
Voi veţi face o lucrare intitulată „Lalele” flori.
folosind pata de culoare obţinută prin
fluidizare.
V. Se explică prima operaţie de umezire a

ETAPA DE colii şi apoi, cât este umedă, se vor face
CREAŢIE ŞI DE O2 activitate CD
FORMARE A
lalelele. În timp ce lucrează, elevii ascultă
Se solicită elevilor să lucreze individual un CD cu muzică potrivită vârstei. independent observarea
PRICEPERILOR ŞI
O3 ă sistematică
DEPRINDERILOR respectând etapele de lucru.
Se asigură ambianţa necesară prin crearea autoevaluare
O5 fondului muzical.
În timp ce elevii lucrează, învăţătorul
îndrumă în permanenţă activitatea
(individual) sau frontal.
176
VI. Se fac aprecieri asupra modului de lucru Elevii participă la analiza lucrărilor
ETAPA DE al tuturor elevilor: spunându-şi părerea despre evaluare
ANALIZĂ ŞI analiza planşele reciprocă
EVALUARE
- încadrarea corectă pe foaia de desen; lucrările colegilor şi propriile
- respectarea temei plastice; lucrări ţinând cont de criteriile rezultatelor realizate de
activităţii elevi în oră autoevaluare
- obţinerea petei de culoare prin stabilite.
fluidizare;
Se evidenţiază cele mai reuşite lucrări şi
se notează.
Se fac precizări pentru activitatea din ora
următoare.
Se coordonează activitatea de încheiere a Elevii îşi notează materialele
orei. necesare pentru următoarea
activitate.
Strâng materialele şi fac curăţenie.
177
DATA:
CLASA: a IV-a
ŞCOALA:
PROPUNĂTOR:
ARIA CURRICULARĂ: Tehnologii
DISCIPLINA: Educaţie tehnologică
SUBIECTUL: Jucării din hârtie (tehnica Origami, ) – Pasărea
TIPUL LECTIEI: Formare de priceperi şi deprinderi
DURATA: 45 minute
 Să utilizeze tehnici simple de construcţie şi finisare a unor produse din diverse materiale;
 Să aprecieze calitatea unui produs finit, în funcţie de criterii simple date;
Să realizeze corect îndoiturile, urmărind modelul;
Să respecte etapele de lucru în confecţionarea produselor
Să aprecieze calităţile produsul finit;
Să colaboreze cu coechipierii.
a. Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, munca
independentă, învăţarea prin descoperire, instructajul verbal ,aprecierea
verbală
b. Forme de organizare: frontal, individual, pe echipe
Resurse materiale: hârtie colorată, fişe cu etapele de lucru, CD player, CD (fondul muzical)
Forme si tehnici de evaluare: observarea sistematică, tema de lucru în clasă, proba practică
178
DOZARE
MOMENTELE OB. ELEMENTE ESENŢIALE DE
REF. CONŢINUT RESURSE EVALUARE
LECŢIEI
1. Moment organizatoric
1’ Elevii pregătesc pe bănci materialele necesare . Instructajul verbal
Conversaţia
Se prezintă elevilor o serie de jucării inspirate din
Frontal
2.Captarea atenţiei lumea păsărilor, confecţionate prin tehnica Origami, Observarea
3’ Jucării
pe fond muzical (ciripit de păsărele). sistematică
CD (fondul muzical)
Scurt istoric al tehnicii.
3. Dirijarea învăţării Se anunţă tema lecţiei: Confecţionarea de jucării în Explicaţia,

 Anuntarea temei şi formă de animale din materiale sintetice (hârtie), Conversaţia
2’
conştientizarea folosind tehnica Origami . Frontal
obiectivelor Se enunţă obiectivele lecţiei.
35’ 01 Demonstraţia,
02 o Se explică elevilor faptul că tehnica de lucru se explicaţia
 Demonstrarea tehnicii 04 află în strânsă legătură cu respectarea etapelor de Învăţarea prin
de lucru lucru. Dacă etapele sunt respectate pas cu pas, descoperire Observarea
 Executarea lucrării produsul final va fi foarte reuşit. Munca independentă Sistematică
o Elevii vor lucra pe echipe de câte 2 elevi, Individual, pe echipe
fiecare echipă având pe bancă o fişă cu etapele de Fişe cu etapele de
lucru sugerate prin desen, dar şi verbalizate. lucru Tema de lucru
o Demonstrarea se va face în paralel cu lucrul CD (fond muzical) în clasă
pe echipe al elevilor. CD player
o În timp ce elevii execută lucrarea, se
179
urmăresc şi se ajută cei care solicită sprijin, se dau Proba practică
indicaţii şi se fac observaţii individuale şi generale.
o Elevii îşi vor prezenta lucrările într-o

miniexpoziţie. Observarea
4. Evaluarea 3’ 03 Conversaţia
o Se antrenează elevii în aprecierea lucrărilor. sistematica
Frontal
o Se realizează aprecieri colective şi individuale

1’ asupra modului de lucru şi asupra implicării în Frontal Aprecierea verbală
5. Aprecieri finale
activitate a elevilor.
ETAPE DE LUCRU ( TEHNICA ORIGAMI )

180
PASĂREA
1. Marchează prin îndoire diagonalele; 2. Măsoară jumătatea fiecărei laturi 3. Uneşte vârfurile laterale cu 4. Suprapune vârful de sus peste
şi apoi îndoaie după model; diagonala verticală; cel de jos, dar spre spate;
5. Deschide pliul din dreapta, 6. Deschide pliul din stânga, 7. Ridică partea de deasupra până 8. Marchează prin îndoire
trăgând în sus. Presează; trăgând în sus. Presează; sus. Presează; diagonala verticală a rombului;
9. Aşa trebuie să arate acum 10. Aşază astfel lucrarea.Îndoaie 11. Îndoaie după linia punctată 12. Îndoaie după linia punctată
lucrarea ta; după linia sugerată. Uneşte punctele roz spre exteriorul fiecărei părţi; partea de jos spre o singură direcţie;
până seamănă cu o stea. Presează braţele
mai mici spre stânga;
181
13. Întoarce uşor spre exterior 14. Îndoaie după linia punctată 15. . Întoarce uşor spre exterior 16. Măsoară jumătatea laturii
după linia punctată sugerată; partea din spate spre o singură direcţie; după linia punctată sugerată; marcate şi îndoaie într-o singură
parte;
17. Întoarce vârful spre exterior; 18. şi 19. Îndreaptă, pliază apoi revino la forma de la poziţia 17; 20. Forma finală a păsării!
182
DATA :
CLASA : a IV-a
ŞCOALA :
PROPUNĂTOR :
ARIA CURRICULARĂ: Educaţie Fizică şi Sport
DISCIPLINA : Educaţie fizică
SUBIECTUL: 1. Traseu aplicativ
2. Viteza de reacţie şi de execuţie, la stimuli auditivi şi vizuali, în acţiuni
motrice complexe
TIPUL LECŢIEI: intensiv
SCOPUL: 1. -consolidarea parcurgerii unui traseu aplicativ
2. -exersarea vitezei de reacţie şi de execuţie la stimuli auditivi şi vizuali
OBIECTIVE CADRU: 1.Menţinerea stării optime de sănătate a elevilor şi creşterea

capacităţii de adaptare a acestora la factorii de mediu
2.Armonizarea propriei dezvoltări fizice şi prevenirea instalării
abaterilor posibile de la aceasta
3.Extinderea fondului propriu de deprinderi motrice de bază,
aplicativ-utilitare şi sportive elementare şi dezvoltarea calităţilor motrice
aferente
4.Practicarea independentă a exerciţiilor fizice, a jocurilor şi a
diferitelor sporturi
5.Manifestarea spiritului de echipă şi de întrecere, în funcţie de un
sistem de reguli acceptate
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ : 2.2.să execute un complex de dezvoltare fizică cu

obiecte specifice;
2.3.să execute corect mişcările comandate/ solicitate în
ritm susţinut, impus prin semnale vizuale, auditive;
3.1.să-şi perfecţioneze deprinderile motrice de bază;
3.3.să-şi perfecţioneze procedeele tehnice de bază ale
probelor şi ramurilor de sport pentru a le aplica;
5.2.să adopte un comportament adecvat în relaţiile cu
partenerii şi adversarii.
183
-să parcurgă traseul aplicativ, executând corect fiecare etapă
componentă a acestuia;
-să respecte cerinţele traseului aplicativ;
-să-şi perfecţioneze viteza de reacţie şi de execuţie, la stimuli
auditivi şi vizuali, în acţiuni motrice complexe;
-să execute cu rapiditate şi corectitudine acţiunile comandate
sau necesare la semnale vizuale şi auditive;
-să manifeste corectitudine în desfăşurarea competiţiilor, în
relaţie cu partenerii şi cu adversarii; dorinţa de perfecţionare şi de auto
depăşire;
-să respecte regulile jocului propus;
METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, corectarea, exersarea,

jocul dinamic, concursul
RESURSE MATERIALE: steguleţe, greutăţi, obstacole, fluier
RESURSE UMANE:
LOC DE DESFĂŞURARE: sala de sport
DURATA: 50 minute
STRATEGIA DIDACTICĂ: mixtă ( semialgoritmică, prin activitate practică, prin
concurs)
BIBLIOGRAFIE:
Slujitoru, Nicolae; Slujitoru, Ioana - Educaţia fizică în învăţământul primar,
Slatina 2000
Teodorescu, Doina, Tudoriţa -Exerciţii de educaţie fizică şi ştafete pentru clasele
I-IV, Editura ”Ghe. Cîrţu Alexandru”, Craiova, 1994
Barbu, Silvia; Dinescu, Rodica; Minulescu, Carmen-Gabriela - Altius, fortius
citius!-suport metodic pentru orele de educaţie fizică la ciclul primar, Editura
Carminis, 2005
Stan, Lucian; Oancea Iustin, Oancea Maria, Cojocaru Ştefănuţ -„Ghid
metodologic privind proiectarea activităţilor de predare-învăţare- evaluare- clasele
I-IV”, Editura Aramis, 2004
184
NR. VERIGI CONŢINUT FORMAŢII INDICAŢII
CRT. (ETAPELE LECŢIEI) -MIJLOACE DE REALIZARE- DOZARE DE METODICE EVALUARE
ŞI DURATĂ LUCRU
1. Organizarea -alinierea; -20’’ Receptivitatea
colectivului de elevi -raportul; -20’’ şi interesul
(3 minute) -salutul; -10’’ -în linie pe un -„Drepţi!” elevilor
-controlul echipamentului şi -10’’ rând -Răspunsul
verificarea stării de sănătate; adecvat la
-anunţarea temelor şi a obiectivelor; -20’’ -„La stân-GA!” comenzi
-exerciţii de întoarceri de pe loc la -40’’ -„La dreap-TA!”
stânga şi la dreapta.
2. Pregătirea a). Mers şi variante de mers: -„Cu stângul înainte, -Corectitudinea
organismului pentru -mers normal; -în coloană MARŞ!” execuţiei
efort -mers pe vârfuri cu braţele întinse câte unul -„Nu tropăiţi! Spatele variantelor de
(5 minute) sus; drept! Mişcă braţele!” mers şi de
-mers pe călcâie cu braţele -„Sus braţele!” alergare.
încrucişate la spate; a) 2 min. -„Îndreaptă spatele!” -Observarea
-mers ghemuit cu palmele pe -„Genunchii apropiaţi! sistematică.
genunchi; Palmele se sprijină pe -Frecvenţa de
-mers cu mişcări de relaxare; genunchi!” execuţie a
-„Trageţi aerul pe nas şi îl mişcărilor.
b). Alergare şi variante de alergare: daţi afară pe gură! La un -Amplitudinea
-alergare uşoară; -în coloană pas inspirăm, la următorul actului respirator,
-alergare de viteză; b) 2 min. câte unul expirăm!” coordonarea lui
-alergare cu genunchii sus; -„Nu tropăiţi! Păstrează cu mişcarea
-alergare cu pendularea gambei distanţa!” braţelor şi păşirea
înapoi; -„Sus genunchii! Mişcă picioarelor.
-alergare cu schimbare de direcţie; braţele! Gura închisă!”
-„Călcâiele la şezută! Gura
închisă!” -Aprecieri
-„Din alergare uşoară, la individuale şi
semnalul fluierului colective.
-alergare cu pas adăugat; schimbăm direcţia de -Răspunsul
185
alergare. Ultimul devine adecvat la
-exerciţii de respiraţie; -în coloană primul!” comenzi.
1 min. câte trei -„Mişcă braţele! Păstrează -Amplitudinea
-mers în cadenţă şi formarea distanţa!” actului respirator,
coloanei de gimnastică. *Variantele de alergare se coordonarea lui
alternează cu mersul cu mişcarea
normal. braţelor şi păşirea
-„Trageţi aerul pe nas şi îl picioarelor.
daţi afară pe gură! La un
pas inspirăm, la următorul -Încadrarea în
expirăm!” ritmul impus.
-„Menţine cadenţa! Spatele Amplitudinea
drept! Nu tropăiţi! mişcării braţelor
-„Prin centru, câte trei, şi oprirea la
MARŞ!” comandă.
-„Atenţie! Stai!”
*Se ia distanţă în lungime
şi în adâncime.
*Întoarceri pe lungimea
coloanei de gimnastică
pentru formarea formaţiei
de lucru 3 x 5.
3. Influenţarea selectivă Complex de exerciţii cu steguleţe: -Corectitudinea
a aparatului locomotor I : P.I. -stând depărtat, cu câte un -„Prin săritură, depărtat, execuţiilor.
(8 minute) steguleţ în fiecare mână: -în coloană LUAT!” -Localizarea
T- aplecarea capului spre stânga; câte cinci mişcării la
T-revenire la P.I.; *Tempoul de execuţie este nivelul
T-aplecarea capului spre dreapta; 3x 8t lent. articulaţiei, cap-
T-revenire la P.I.; gât, amplitudinea
T-aplecarea capului înapoi; mişcării.
T-revenire la P.I.;
-Coordonarea
T-aplecarea capului înainte;
mişcărilor la
T-revenire la P.I.
întregul colectiv
şi echilibrul.
II: P.I. -stând , cu câte un steguleţ în
3x 8 t -„Prin săritură, picioarele
fiecare mână:
apropiate, LUAT!” -Observarea
T-ridicarea braţelor spre înainte -„Privirea înainte! Braţele sistematică.
186
sus, ridicare pe vârfuri; întinse! Vârful apăsat!”
T-braţele sus, revenire pe toată *Contactul cu solul pe
talpa; toată talpa.
T-repetare T; -Aprecieri
T-revenire la P.I. -„Prin săritură, depărtat, individuale şi
T-T = T- T LUAT!” colective.
III: P.I.- depărtat stând, steagurile în -„Privirea înainte! Braţele

mâini pe lângă corp: întinse!”
T- apropierea picioarelor, ridicarea 3x 8 t
braţelor spre înainte sus;
T- ghemuit , braţele înainte;
T-revenire în stând cu menţinerea
-Coordonarea
steagurilor înainte;
-„Prin săritură, picioarele mişcărilor la
T-pas lateral dreapta, steagurile
apropiate, LUAT!” întregul colectiv.
jos;
T- T = T- T .
IV: P.I.- stând , cu câte un steguleţ 3x 8 t

în fiecare mână:
T-ducerea piciorului stâng în -Situarea
lateral, braţele lateral; segmentelor în
T-T- aplecări înainte cu extensie; planurile
T-revenire cu apropierea piciorului indicate,
stâng, steagurile jos; -„Braţele întinse!” amplitudinea
T-T(ducerea piciorului -„Răsuceşte din talie!” mişcării.
drept)=T-T. 3x 8 t -„Priveşte înainte!”
-Îndoirea
V: P.I. -stând , cu câte un steguleţ în piciorului care
fiecare mână: fandează, celălalt
T-ducerea braţului drept înainte, a întins,
braţului stâng lateral; menţinerea
T-T-răsucire spre stânga, braţele echilibrului,
lateral; -„Trunchiul drept, întins! situarea braţelor
T-revenire , steagurile jos; Întinde braţele! Priveşte în planurile
T-T (ducerea braţului stâng 3x 8 t înainte!” indicate.
187
înainte, dreptul –lateral) = T -T. -Poziţia capului
în timpul
VI: P.I. -stând , cu câte un steguleţ genuflexiunii,
în fiecare mână: amplitudinea
T-ducerea braţelor spre înainte, mişcării,
sus; -„Braţele sus! Privirea încadrarea în
T-fandare laterală stânga cu înainte!” ritm.
ducerea braţelor spre stânga; -„Mişcă braţele!”
T-revenire în stând, prin impulsia -Localizarea
piciorului stâng, steagurile înainte- mişcării la
sus; nivelul taliei,
T-ducerea braţelor jos pe lângă situarea
corp; 3x 8 t segmentelor în
T-T (fandare laterală planurile
-„Braţele întinse!” indicate.
dreapta)=T-T.
-„Nu îndoi genunchii!
Picioarele fixe pe sol!” -Desprindere
VII: P.I.- ghemuit, braţele sus,
înaltă, elastică,
steaguri în fiecare mână:
mişcările
T-T-ridicare în stând cu
braţelor.
încrucişarea steagurilor;
-Amplitudinea
T-stabilirea steagurilor lateral; 3x 8 t actului respirator.
T-revenire în ghemuit, cu
steagurile jos;
T-T repetare T- T. -„Fără zgomot! Gura
închisă!”
VIII: P.I. -stând , cu câte un steguleţ -„Inspiră adânc! Expiră
în fiecare mână: profund!”
T-ducerea braţelor în faţă;
T-ducerea steagurilor cu vârfurile
pe umeri;
T-T-aplecare în faţă cu atingerea
vârfurilor picioarelor; 3x 8 t
T-T-repetare T -T.
IX: P.I.- stând , cu câte un steguleţ
în fiecare mână:
T-T-sărituri cu picioarele depărtat
în lateral şi apropierea lor cu
188
balansarea steagurilor prin lateral
sus-jos;
T-inspiraţia-steagurile sus;
T-expiraţie-steagurile jos.
-desfăşurarea coloanei de
gimnastică şi depunerea obiectelor
portative.
4. Realizarea temelor
(20 minute) Tema nr.1: Traseu
aplicativ
Explicarea traseului: -Corectitudinea şi
1.-săritură pe un singur picior cu respectarea
deplasare; parcurgerii
2.-ridicarea de pe sol a unei greutăţi; etapelor traseului
3.-ocolire de obstacole; -coloană câte aplicativ.
4.-depunerea greutăţii pe sol; unul *Se explică elevilor
5.-alergarea până la următorul tehnicile de execuţie, cu
obstacol; demonstraţie, pentru
6.-ocolirea obstacolului şi alergare -de 2 ori fiecare etapă componentă a -Respectarea
în sens opus; traseului aplicativ. tehnicii de
7.-ridicarea greutăţii şi ocolirea execuţie.
obstacolelor;
8.-depunerea greutăţii la locul ei
iniţial;
9.-săritură într-un picior, cu
deplasare;
10.-aşezare în spatele şirului. -coloană câte
*Se exersează parcurgerea acestui doi
traseu aplicativ în coloană câte unu
şi apoi sub formă de concurs în
coloană câte doi.
Tema nr.2 :Viteza de

reacţie şi de execuţie -o dată
la stimuli auditivi şi -în coloană
vizuali în acţiuni câte doi
189
motrice complexe
Ex. 1: la semnal auditiv-plecare în -de şapte -Alergare
alergare accelerată până la obstacol, ori *Se explică etapele corectă, răspuns
ocolirea obstacolului, întoarcere în exerciţiilor. prompt la
alergare accelerată, aşezare în -o dată semnal.
spatele şirului.
Ex.2 : la semnal vizual-steguleţ
roşu-stând cu mâinile pe şold; la
semnal vizual-steag albastru-stând -Testarea
ghemuit cu mâinile pe şold. -o dată nivelului de
Ex. 3 : plecare în alergare accelerată atenţie.
la semnal vizual, oprire şi repornire
în alergare accelerată la semnal
auditiv, ocolirea obstacolului şi -Răspuns prompt
aşezare în spatele şirului. la comenzi,
Ex.4 : plecare la semnal vizual în viteza de reacţie
săritură pe două picioare cu şi de execuţie.
deplasare; la semnal auditiv trecere
în săritură pe un singur picior cu
deplasare; ocolirea obstacolului şi
aşezare la spatele şirului.
5. Dezvoltarea calităţilor
motrice de bază Joc dinamic : „Cursa pe
(7 minute) numere”
Clasa este împărţită pe două şiruri -Păstrarea
paralele la intervale de două lungimi intervalului.
de braţ unul de celălalt. -de trei ori -în coloană -Se explică, cu
Componenţii echipelor vor fi pentru câte doi demonstraţie regulile -Respectare
numerotaţi de la 1 la 7. La fiecare jocului. regulilor jocului.
semnalul: „ Avem cursă pentru număr
numărul…”, numărul strigat din -„Avem cursă pentru -Alergare
fiecare echipă iese prin dreapta numărul…!” corectă,
şirului, ocolindu-l apoi pe ultimul şi promptitudinea
se întorc la locul lor, reluându-şi răspunsului la
poziţia iniţială. Jucătorul care semnal.
ajunge primul va acumula un punct
190
pentru echipa lui. Câştigă echipa
care a strâns cele mai multe puncte.
6. Revenirea -Testarea
organismului după -mers cu mişcări de -2-3 ture -în coloană -„Inspiră pe nas! Expiră pe capacităţii de
efort(reducerea relaxare a membrelor de teren câte unul gură!” revenire a
marilor funcţiuni) inferioare şi -„Scutură braţele!” elevilor.
(4 minute)
superioare;
-alergare uşoară;
-mers cu exerciţii de respiraţie;
7. Aprecieri şi
recomandări -aprecieri asupra -în linie pe un
(3 minute) desfăşurării orei; rând
-evidenţieri pozitive şi deficienţe;
-recomandări pentru elevii care nu
execută corect;
-aprecieri asupra comportamentului -în coloană
elevilor; câte unul
-alinierea, salutul şi părăsirea
terenului de sport în mod
disciplinat.
191
Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi
folosit la clasa respectivă)
1. ………………………………………………………….
..
2. ………………………………………………………….
..
3. ………………………………………………………….
.
4. ………………………………………………………….
.
5. ………………………………………………………….
.
6. ………………………………………………………….
..
7. ……………………………………………………
8. ……………………………………………………
9. ……………………………………………………
10………………………………………………………
11……………………………………………………….
12………………………………………………………
13……………………………………………………….
14………………………………………………………
192
Lista materialului didactic propus a fi procurat prin
mijloace proprii, prin sponsorizări
1....................................................................................
.........
2....................................................................................
.........
3....................................................................................
.........
4....................................................................................
.........
5....................................................................................
.........
6....................................................................................
.........
7....................................................................................
.........
8....................................................................................
.........
9....................................................................................
.........
10.....................................................................................
...........
11.....................................................................................
...........
12.....................................................................................
...........
193
13.....................................................................................
...........
14.....................................................................................
...........
15.....................................................................................
...........
16.....................................................................................
...........
17.....................................................................................
...........
194
BIBLIOGRAFIE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ
CLASA a IV- a
LITERATURA ROMÂNĂ
Vasile Alecsandri-“Pasteluri”
Dumitru Almas-”Povestiri istorice”
Tudor Arghezi-“Cartea cu jucarii”
Dimitrie Bolintineanu-“Legende istorice”
Calistrat Hogas-“In Muntii Neamtului”
Al. Mitru-“Legendele Olimpului”
Mihail Sadoveanu-“Dumbrava minunata”,”Un om necajit”
George Toparceanu-“Rapsodii de toamna”
Ioan Slavici-“Pacala in satul lui”
Ionel Teodoreanu-“La Medeleni”
Al. Vlahuta-“Romania pitoreasca”
Cezar Petrescu-“Fram,ursul polar”
George Cosbuc-“Cantece de vitejie”
I.Al. Bratescu-Voinesti-“Intuneric si lumina”
Vladimir Colin-“Legendele tarii lui Vam”
Constantin Chirita-“Ciresarii”
Radu Tudoran-“Toate panzele sus!”
Ion Creanga-“Amintiri din copilarie”
Mihai Eminescu-“Poezii”,”Fat-Frumos din lacrima”,”Scrisoarea III”
Eusebiu Camilar-“Stejarul din Borzesti”
St. O. Iosif-“Doina”
Al. Mitru-“Legendele Olimpului”
Grigore Alexandrescu-“Fabule”
LITERATURA UNIVERSALĂ
Daniel Defoe-“Robinson Crusoe”

La Fontaine-“Fabule”
Mark Twain-“Din copilarie”
Jonathan Swift-“Calatoriile lui Gulliver”
Selma Lagerlof-“Minunata calatorie a lui Nils Holgersson”
Jack London-“Colt-Alb”
Edmondo de Amicis-“Cuore-inima de copil”
Oscar Wilde-“Printul Fericit”
E.T. A. Hoffmann-“Darurile”.
195
Scrie în caietul de lecturi titlul şi autorul lecturii pe care
vrei să o citeşti.
Atunci când citeşti lectura şi întâlneşti un cuvânt sau o
expresie pe care nu le înţelegi, notează cuvântul în
caietul de lecturi şi caută explicaţia lui în dicţionar sau
întreabă-i pe părinţi ori pe d-na învăţătoare.
Scrie două-trei enunţuri despre impresiile pe care ţi le-a
produs lectura (dacă ţi-a plăcut sau nu ţi-a plăcut şi de
ce ).
Dacă e vorba de o poezie, poţi copia o strofă sau câteva
versuri care ţi-au plăcut cel mai mult.
Dacă e vorba de o povestire, scrie personajele
principale, apoi povesteşte pe scurt lectura.
196
1. Titlul: ...........................................................................................................
2. Autorul: .......................................................................................................
3. Locul şi timpul desfăşurării acţiunii:
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
4. Personajele:
a) Personaje principale: .................................................................................
...........................................................................................................................
b) Personaje secundare: ................................................................................
...........................................................................................................................
c) Personaje reale: .........................................................................................
...........................................................................................................................
d) Personaje imaginare: .................................................................................
...........................................................................................................................
5. Principalele evenimente ale întâmplării:
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
6. Ce te-a impresionat? De ce?
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
7. Cu ce nu eşti de acord? De ce?
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
197
8. Ce nu ai înţeles?
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
9. Care este personajul tău preferat? De ce?
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
10. Creează un cvintet (diamant) despre personajul preferat!
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
11. Scrie expresiile frumoase din text:
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
12. Ce ai învăţat din această întâmplare?
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
13. Scrie un proverb potrivit textului citit:
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
14. Realizează un desen în care să reproduci scena care te-a impresionat.
198
 Descriptori de performanţă;
 Caiet de evaluare (se înregistrează ritmic calificativele, conform obiectivelor
prevăzute de programa şcolară) ;
 Teste de evaluare (iniţiale, sumative, rezultate obţinute, concluzii, măsuri de
ameliorare) ;
 Evaluarea alternativă (titlurile proiectelor, portofoliilor realizate de elevi) ;
 Fişe de evaluare formativă, fişe de lucru;
 Programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă, a elevilor care
întâmpină dificultăţi în învăţare (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) ;
 Fişele de asistenţe efectuate la ore (interasistenţe, asistenţe la activităţi în cadrul
comisiilor metodice, cercurilor pedagogice, schimburilor de experienţă, inspecţii
speciale) ;
 Fişe cu înregistrarea rezultatelor evaluărilor la educaţie fizică ;
 Statistici privind rezultatele la învăţătură la sfârşitul semestrului şi a anului şcolar.
199
200
Nr. Iniţialele Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
crt. elevului/ Sesizează Identifică Sesizează Receptează Manifestă Construieşte Rosteşte Redă prin Îşi adaptează Integrează M
legătura logică sensul unui structurile corect atenţie şi pe baza mesaje, cuvinte vorbirea la adecvat, în ind
semestrul dintre cunvânt gramaticale mesajul în toleranţă planului utilizând proprii diferite exprimarea orală s
secvenţele unui necunos- (morfologice şi funcţie de faţă de propriu de pronunţarea şi conţinutul situaţii de proprie elemente c
mesaj oral cut cu sintactice) condiţiile partenerul idei un text intonaţia unui text sau comunicare de construcţie a
(raporturi cauză- ajutorul corecte sau comunicării de dialog oral scurt adecvată al unui mesaj comunicării
efect) dicţiona- incorecte dintr- audiat studiate
rului un mesaj ascultat
Competenţe / Nivel de performanţă
1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
201
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
27 S1
S2
202
Nr. Iniţialele Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/
crt. elevului/ lectura) Dezvoltarea capacităţii de exprimare
semestrul
scrisă
Sesi- Desprind Citesc Citesc în Identifi-că Recunosc în Manifestă Aplică în Alcă- Redactează Utilizează Aşază corect în Manifestă
zează idei conştient mod secvenţele textele interes şi mod tuieşte diverse texte corect, în pagină textele interes şi
rolul principale şi corect, conştient narative, studiate, iniţiativă conştient poves- de mică textele scrise, spirit critic
ilus- informaţii fluent şi şi corect dialogate şi elementele pentru regulile tirea întindere redactate, respectând faţă de
traţiilor de detaliu expresiv un scurt descriptive de construc- lectura unor de orto- unui text adaptân- elementele scrierea cu redactarea
ce înso- dintr-un texte text dintr-un ţie a texte variate grafie şi literar du-le de cons- alineate pentru diverselor
ţesc un text citit cunos- necu- text comuni- literare sau de punc- după un destinaţiei şi trucţie a a marca tipuri de
text (literar- cute noscut cării nonliterare tuaţie plan scopului comuni- trecerea de la o texte
nonliterar) învăţate simplu comunicării cării idee la alta
de idei studiate
Competenţe / Nivel de performaţă
1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
12 S1
S2
203
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
27 S1
S2
28 S1
S2
204
Nr. Iniţialele Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii Dezvoltarea capacităţilor de
crt. elevului/ exploatare/investigare şi rezolvar
semestrul probleme
Utilizează conceptul Scrie, citeşte, Utilizează numere Efectuează Efectuează operaţii de Efectuează operaţii de Observă şi descrie proprietăţi simple ale formel
poziţional de compară, fracţionare pentru a operaţii de adunare şi scădere a înmulţire şi împăţire cu şi spaţiale şi recunoaşte proprietăţi simple de s
formare a numerelor estimează şi exprima adunare şi numerelor naturale cu rest a numerelor ale unor desene
naturale ordonează subdiviziuni ale scădere cu utilizarea algoritmilor de naturale, utilizând
numere naturale întregului numere calcul şi a proprietăţilor proprietăţile operaţiilor
fracţionare operaţiilor şi algoritmii de calcul
1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
12 S1
205
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
27 S1
S2
28 S1
S2
Dezvoltarea capacităţilor de exploatare / investigare şi rezolvare de probleme
206
Descoperă, recunoaşte şi Estimează ordinul de mărime al Explorează Explorează Rezolvă, compune Foloseşte simboluri Utilizează
Nr. Iniţialele utilizează în contexte variate rezultatului unui exerciţiu cu modalităţi variate modalităţi de probleme şi utilizează pentru a pune în unităţile de
crt. elevului/ corespondeţe simple şi cel mult două operaţii prin de a compune şi efectuare a semnificaţia operaţiilor evidenţă numere şi nonsta
semestrul succesiuni de obiecte sau rotunjirea numerelor pentru a descompune înmulţirii şi aritmetrice în necunoscute în lungime, c
numere asociate după reguli limita erorile de calcul numere naturale împărţirii utilizând rezolvarea unor situaţii rezolvarea de suprafaţă,
date modalităţi variate problemă probleme monetare î
de lucru
1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
S2
207
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
27 S1
S2
28 S1
S2
Nr. Iniţialele Dezvoltarea capacităţilor de exploatare / Formarea şi Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi Ob
crt. elevului/ investigare şi rezolvare de probleme dezvoltarea aplicarea matematicii în contexte variate
semestrul capacităţii de a
comunica utilizând
limbajul matematic
208
Colectează date, le Apreciază valoarea de Exprimă pe baza unui plan Manifestă interes Depăşeşte blocaje în Manifestă
organizează în tabele, le adevăr a unei afirmaţii simplu de idei, oral sau în pentru analiza şi rezolvarea de probleme, disponibilitate pentru a
sortează şi clasifică pe baza şi cunoaşte sensul scris, demersul parcurs în rezolvarea unor caută prin încercare- învăţa de la alţii şi a-i
unor criterii date şi oferă implicaţiei “dacă- rezolvarea unei probleme probleme practice eroare noi căi de rezolvare ajuta pe ceilalţi în
interpretări elementare ale lor atunci” pentru exemple prin metode rezolvarea de probleme
simple, eventual din matematice
cotidian

1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
209
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
27 S1
S2
28 S1
S2
Nr. Iniţialele Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor Formarea şi dezvoltarea capacităţilor ş
crt. elevului/ naturii experimentare şi explorare/ investigar
semestrul folosind instrumente şi procedee
210
Identifică relaţii între părţile Descrie relaţii între Comunică în maniere Formulează ipoteze pe Interpretează Pune în evidenţă regularităţ
componete ale unui sistem studiat sisteme din mediul diverse observaţii privind baza utilizării unor succesiunea unor baza măsurătorilor efectuate
înconjurător relaţiile dintre părţile procedee de natură fenomene şi procese rezultate
componente ale unui ştiinţifică din natură
sistem şi/sau dintre
sistemele studiate
1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
S2
211
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
27 S1
S2
28 S1
S2
Nr. Iniţialele Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/ Dezvoltarea interesului şi a Obs.
crt. elevului/ investigare a realităţii, folosind instrumente şi procedee specifice responsabilităţii pentru menţinerea unui
semestrul mediu natural echilibrat, propice vieţii
Realizează experimente simple pe baza unor ipoteze Aplică procedee de natură Reprezintă prin modele Conştientizează efecte ale Apreciază importanţa
date ştiinţifică în activitatea aspecte familiare din mediului înconjurător protejării propriului corp
proprie mediul înconjurător asupra propriului faţă de factorii dăunători
organism din mediu
1 S1
212
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
213
S2
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
27 S1
S2
28 S1
S2
Nr. Iniţialele Reprezentarea timpului şi a Cunoaşterea şi Cunoaşterea şi Cunoaşterea şi interpretarea Dezvoltarea O

crt. elevului/ spaţiului în istorie utilizarea surselor utilizarea faptelor istorice unei atitudini
semestrul istorice termenilor pozitive fată de
istorici sine şi de
ceilalţi
Ordonează Ordonează Povesteşte Recunoaşte şi Selectează Foloseşte termeni Apreciază Formulează Compară fapte Exprimă opinii
obiecte după evenimente aspecte ale utilizează surse necesare istorici în situaţii rolul puncte de istorice, personale în
criteriul “mai personale/ legăturilor informaţii pentru diverse oamenilor vedere cu punând în aprecierea faptelor
vechi”/ “mai evenimente dintre mediul dintr-o sursă prezentarea în desfăşu- privire la evidentă din trecut şi prezent
nou” istorice geografic şi istorică unor rarea eveni- evenimente/ schimbările
viaţa oamenilor evenimente/ mentelor fapte/ persona- survenite
personalităţi lităţi
Competenţe / Nivel de perfomanţă
1 S1
S2
214
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
215
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
27 S1
S2
Nr. Iniţialele Reprezentarea spaţiului geografic ( de la localitate la planetă) Relaţionarea elementelor geografice, pe baza unor surse difer
crt. elevului/
Situează corect Apreciază în Utilizează mijloace Utilizează, la Localizează Observă Înregistrează Identifică în Descoperă relaţii Situea
semestrul în spaţiul mod empiric elementare de nivelul ţării, al corect progresiv date specifice diferite surse de simple între eleme
imediat, apropiat distanţe orientare (puncte Europei, al elemente ale elemente din geografiei, informare (texte, diverse elemente într-
şi local accesibile cardinale, alte repere planetei, mijloace spaţiului realitatea observate sau hărţi, imagini din mediul spaţ
direct observabile) în elementare de geografic (de înconjurătoare deja prelucrate etc.) caracteristici înconjurător, loc
spaţiul apropiat, al reprezentare a la localitate la ale realităţii direct sau p
orizontului local şi spaţiului (imediat, planetă), într- înconjurătoare percepute
al ţării apropiat, local) un context dat imediat (redate în
diferite moduri)
1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
216
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
20 S1
S2
21 S1
217
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
27 S1
S2
Nr. Iniţialele Manifestarea unui comportament favorabil ameliorării Obs.

crt. elevului/ Utilizarea adecvată a limbajului specific relaţiilor dintre om şi mediul înconjurător
semestrul
geografiei
Construieşte enunţuri simple Descrie în enunţuri simple Elaborează enunţuri explicative Îşi exprimă interesul pentru Colaborează cu cei din jur, în spiritul
şi dezvoltate despre fenomene elemente reprezentate pe referitoare la fenomene din cunoaşterea mediului înconjurător, iniţiativei faţă de protecţia mediului
şi fapte observate în realitatea suporturi cartografice lumea înconjurătoare, pe baza identificând diferite modalităţi de de viaţă
înconjurătoare observării directe a acestora conservare şi de ocrotire a
mediului înconjurător
1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
218
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
219
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
27 S1
S2
28 S1
S2
Nr Iniţialele Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din Cunoaşterea şi Dezvoltarea unor comportamente Dezvoltarea şi manifestarea
crt elevului/ sfera valorilor civice respectarea drepturilor relaţionale privind constituirea unor atittudini favorabile
semestrul copilului, a normelor de grupurilor sociale luării deciziilor şi exprimării
comportare opiniilor personale în ceea ce
priveşte activitatea grupurilor
din care fac parte
Recunoaşte Îşi dezvoltă Îşi exprimă oral sau în Compară Identifică Identi- Participă la Descrie şi Compară în Formulează şi
şi foloseşte vocabularul, scris, în cuvinte situaţii care regului şi fică dezvoltarea compară tipuri de termeni simpli exprimă opinii
termeni utilizând proprii, un punct de privesc norme de locul şi climatului relaţii şi atitudini informaţiile personale în
specifici corect vedere personal cu drepturi şi comportament rolul afectiv sociale pornind de necesare luării aprecierea unor
discipline- concepte privire la îndatoriri ale civic în diferite persoane pozitiv în la situaţii concrete unor decizii situaţii cu conţinut
lor sociale specifice comportamentul civic copilului situaţii lor fami- grup civic
educaţiei în diferite situaţii liare
civice
1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
220
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
S1
20 S2
S1
21 S2
S1
22 S2
S1
23 S2
221
S1
24 S2
S1
25 S2
S1
26 S2
S1
27 S2
Nr. Iniţialele Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a Analiza formelor, a culorilor şi a amestecurilor acestora, în mediul Cunoaşter
crt. elevului/ instrumentelor de lucru şi a unor tehnici înconjurător şi pe imagini elementelor
semestrul specifice artelor plastice
Utilizează conştient, diverse Utilizează tehnicile Compară rezultatele Selectează dominante Selectează culori, Integrează în Identifică eleme
materiale (culori de apă, specifice materialelor amestecurilor cromatice, culori sau nuanţe şi tonuri, în imagini plastice de limbaj plasti
tuşuri, creioane etc.), în selectate (tehnici ale cromatice şi dominante cromatice, în vederea obţinerii de diverse forme din diferite iposta
vederea obţinerii unor culorilor de apă, tehnici acromatice, din vederea folosirii unor dominante cromatice natură (puncte, linii, p
rezultate anticipate mixte etc.) punct de vedere al tehnici sau a unor cromatice şi
tehnicii utilizate combinaţii de tehnici, în valorice, form
funcţie de rezultatul
proiectat
1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
222
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
223
S2
27 S1
S2
28 S1
S2
Nr. Iniţialele Cunoaşterea şi utilizarea elementelor Obs.

crt. elevului/ de limbaj plastic Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice
semestrul Valorifică ipostazele Exprimă clar şi coerent Compune spaţiul Valorifică Realizează Organizează spaţiul Apreciază modul
elementelor de limbaj un mesaj intenţionat, plastic valorificând ipostazele compoziţii într-o plastic liniar şi/sau de utilizare a
plastic, în reprezentări valorificând integrat potenţialul expresiv elementelor de dominantă cromatic, cu accent elementelor de
expresive intenţinate caracteristicile al elementelor de limbaj plastic, în cromatică pe valoarea limbaj plastic, în
elementelor de limbaj limbaj plastic, reprezentări intenţionată expresivă a propriile lucrări şi
plastic conform propriilor expresive dominantei în lucrările
intenţii intenţionate cromatice celorlalţi
1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
224
11 S1
S2
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
27 S1
S2
225
28 S1
S2
Nr. Iniţialele
crt. elevului/ Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate
semestrul Reproduce un repertoriu de Marchează prin Diferenţiază intuitiv, în Redă instrumental- Diferenţiază, în cadrul audiţiilor Reproduce unele Diferenţiază
cântece receptate după auz mişcare anumite audiţie, elemente de blockflöte, xilofon, clape de muzică populară, cântecul cântece populare audiţiilor un
sau descifrate cu ajutorul elemente de limbaj limbaj muzical, (nu pianul) – sau vocal propriu-zis, cântece de dans din accesibile de factur
unui instrument muzical, muzical corelându-le cu cele sunete de înălţimi diferite şi zonă şi pe cele legate de
individual şi colectiv utilizate în practica melodii simple (din obiceiurile de iarnă
muzicală de cântece folclorul copiilor)
1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
226
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
Nr.
crt. Exprimarea prin muzică
227
Interpretează cântece din Cântă în Îşi exprimă argumentat Cântă cu Acompaniază Interpretează Asociază idei şi Improvizează
Iniţialele repertoriul pentru copii, aranjamente preferinţa prntru anumite acompaniament cântece, cântece vocal- impresii sugerate de spontan mici
elevului/ adecvat conţinutului de idei armonico- cântece, pentru o anumită instrumental marcând instrumental lecturi şi de imagini melodii, vocal
semestrul şi caracterului acestora, fără polifonice modalitate de interpretare direct sau simultan ritmul vizuale, cu muzica sau instrumental
a diminua spontaneitatea şi simple cu colectivul clasei, pentru înregistrat şi metrul audiată
naturaleţea specifice o anumită muzică de audiat
copilului
1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
228
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
27 S1
S2
28 S1
S2
Nr. Menţinerea stării optime de sănătate şi creşterea capacităţii de Armonizarea propriei dezvoltări fizice şi prevenirea instalării abater
crt. adaptare la factori de mediu posibile de la aceasta
229
Cunoaşte factorilor de Respectă regulile Manifestă grijă Adoptă un Menţine postura Execută un Execută corect Depune eforturi Manifest
Iniţialele mediu care asigură călirea de igienă faţă de propria comportament corectă a corpului complex de mişcările uniforme şi pentru de
elevului/ organismului şi menţinerea personală în stare de sănătate care să asigure în poziţii statice dezvoltare fizică comandate/ variabile cu forţei prin
semestrul stării de sănătate funcţie de prevenirea şi acţiuni cu şi fără obiecte solicitate ritm durate prelungite grupe mu
anotimp şi de producerii unor dinamice specifice susţinut, impus progresiv
locul de accidente în prin semnale
desfăşurare a timpul vizuale, auditive
activităţii activităţilor şi tactile
sportive
1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
230
15 S1
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
27 S1
S2
28 S1
S2
Nr. Iniţialele Extinderea fondului propriu de deprinderi motrice de bază, Practicarea independentă Manifestarea spiritului de Obs
crt. elevului/ aplicativ-utilitare şi sportive elementare şi dezvoltarea a exerciţiilor fizice, a echipă şi de întrecere, în
semestrul calităţilor motrice aferente jocurilor şi a diferitelor funcţie de un sistem de reguli
sporturi acceptate
231
Îşi perfecţionează Îşi perfecţionează Îşi perfecţionează Manifestă Selectează Manifestă Aplică regulile de Adoptă un
deprinderile motrice deprinderile procedeele interes pentru diferite interes pentru organizare/ comportament
de bază aplicativ-utilitare, tehnice de bază creşterea activităăţi fizice practicarea autoorganizare şi adecvat în
prin folosirea lor ale probelor şi indiciilor pentru jocurilor/ desfăşurare a relaţiile cu
în activităţi ramurilor de sport propriilor valorificarea sporturilor în activităţilor partenerii şi
motrice compleze pentru a le aplica calităţi motrice calităţilor şi funcţie de practice, a adversarii
în întreceri deprinderilor interesele şi întrecerilor
însuşite nevoile individuale şi
individuale colective
1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
232
15 S1
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
27 S1
S2
Nr. Iniţialele Utilizarea unor tehnici de lucru cu Proiectarea, Dezvoltarea capacităţii de Dezvoltarea simţului practic, estetic şi al
crt. elevului/ diverse materiale şi ustensile confecţionarea şi cooperare în scopul responsabilităţii pentru modificarea
semestrul evaluarea unor produse realizării unui produs mediului natural, ca răspuns la nevoile şi
simple dorinţele oamenilor
233
Observă Combină Utilizează Creează Apreciază Îşi asumă Manifestă Rezolvă probleme Foloseşte în mod Contribuie,
relaţii între tehnici şi tehnicile produse utile în calitatea unui anumite roluri iniţiativă în practice din economic resursele prin activităţi
părţile instrumente învăţăte în viaţa de zi cu produs finit, în în proiectarea, relaţiile realitatea cotidină, (timp, spaţiu, practice, la
componente variate în înfrumuseţarea zi, după un funcţie de executarea şi interpersonale, în utilizând tehnicile instrumente de lucru, prevenirea
ale unui vedera mediului plan stabilit, criterii date evaluarea unui grupul de lucru în învăţate resurse umane) poluării
sistem îndeplinirii apropiat combinând produs care îşi desfăşoară pentru realizarea mediului în
familiar unui scop tehnicile activitatea unei sarcini care trăiesc
propus învăţate
1 S1
S2
2 S1
S2
3 S1
S2
4 S1
S2
5 S1
S2
6 S1
S2
7 S1
S2
8 S1
S2
9 S1
S2
10 S1
S2
11 S1
S2
12 S1
S2
13 S1
S2
14 S1
S2
15 S1
234
S2
16 S1
S2
17 S1
S2
18 S1
S2
19 S1
S2
20 S1
S2
21 S1
S2
22 S1
S2
23 S1
S2
24 S1
S2
25 S1
S2
26 S1
S2
235
BAREME ŞI CRITERII PENTRU EVALUARE –EDUCAŢIE FIZICĂ
236
Sem. Instrumente de Baremuri şi criterii pentru calificativele
Capacităţi evaluare (probe Suficient Bine Foarte bine
evaluate opţionale) B F B F B F
Alergare de - - - - - -
VITEZA viteză 25 m
SAU
Naveta 5 X 5 m 6”5 7”0 6”3 6”8 6”1 6”6
Întreceri pe 25 m 4p 4p 6p 6p 7p 7p
REZISTENŢA Alergare de 1`30” 1`30” 1`40” 1`40” 1`50” 1`50”
durată
Extensii ale
FORŢĂ SPATE trunchiului din 6 6 10 8 12 10
culcat facial
SAU
Extensii ale 5 5 8 8 12 10
trunchiului
-poziţia aşezat-
FORŢĂ Ridicări de
ABDOMEN trunchi din
6 5 8 6 10 8
culcat dorsal
SAU
Ridicări ale
picioarelor din 6 5 10 8 12 10
culcat dorsal
Forţă membre Tracţiuni pe
superioare şi banca de O bancă O banca dus - întors doua bănci
inferioare gimnastică
SAU
Săritura în
lungime de pe loc 1,10m 1,05m 1,15m 1,10m 1,20m 1,15m
SAU
Structura 5237
complexă de 4 7 6 9 7
forţă
FIŞĂ pentru înregistrarea rezultatelor obţinute la susţinerea probelor de evaluare –
EDUCAŢIE FIZICĂ
Numele şi prenumele
elevului
Probele de evaluare Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca
din Sistemul naţional rf lif rf lif rf lif rf lif rf lif rf lif rf lif rf lif rf lif rf lif rf lif
1 Alergare de viteză 25 m
2 Naveta 5X 5 m
3 Întreceri pe 25 m
4 Alergare de durată
5 Extensii ale trunchiului din
culcat facial
poziţia aşezat
7 Ridicări de trunchi din
culcat dorsal
8 Ridicări ale picioarelor din
culcat dorsal
9 Tracţiuni pe banca de
gimnastică
10 Săritura în lungime de pe
loc
11 Structura complexă de forţă
12 Complex cu exerciţii libere
13 Complex cu obiecte
portative
14 Complex pe fond muzical
15 Sărituri la coardă de pe
două picioare, pe loc
238
16 Sărituri la coardă
alternative, pe loc
17 Sărituri la coardă succesive,
pe un picior, pe loc
alternative, cu deplasare
19 Aruncare la ţinta orizontală,
cu două mâini de jos
20 Aruncarea la ţinta verticală
21 Elemente de gimnastică
acrobatică izolate
22 Legări de elemente
acrobatice
23 Elemente tehnice izolate din
minijocul sportiv
24 Structuri simple de joc
25 Probe de evaluare curente

-
-
-
-
-
-
26 -
Date semnificative care pot
influenţa notarea
239
Numele şi prenumele
elevului
Probele de evaluare Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca Pe Ca
din Sistemul naţional rf lif rf lif rf lif rf lif rf lif rf lif rf lif rf lif rf lif rf lif rf lif
1 Alergare de viteză 25 m
2 Naveta 5X 5 m
3 Întreceri pe 25 m
4 Alergare de durată
culcat facial
poziţia aşezat
7 Ridicări de trunchi din
culcat dorsal
8 Ridicări ale picioarelor din
culcat dorsal
9 Tracţiuni pe banca de
gimnastică
10 Săritura în lungime de pe
loc
11 Structura complexă de forţă
12 Complex cu exerciţii libere
13 Complex cu obiecte
portative
14 Complex pe fond muzical
15 Sărituri la coardă de pe
două picioare, pe loc
240
alternative, pe loc
17 Sărituri la coardă succesive,
pe un picior, pe loc
alternative, cu deplasare
19 Aruncare la ţinta orizontală,
cu două mâini de jos
20 Aruncarea la ţinta verticală
21 Elemente de gimnastică
acrobatică izolate
22 Legări de elemente
acrobatice
23 Elemente tehnice izolate din
minijocul sportiv
24 Structuri simple de joc
25 Probe de evaluare curente

-
-
26
Date semnificative care pot
influenţa notarea
241
FISA INDIVIDUALĂ
pentru inregistrarea rezultatelor obtinute
la sustinerea probelor de evaluare la educatie fizica
ELEV______________________Anul naşterii____________Sexul____
Proba din sistemul national Eval Cls__ Cls__ Cls__ Cls__

de evaluare initial An sc__ An sc__ An sc__ An sc__
P/C P/C P/C P/C
Alergare de viteză 25 m
Naveta 5x5
Intreceri pe 25m
Alergare de durată
Extensii ale trunchiului din culcat facial
Extensii ale trunchiului din aşezat

Ridicări ale picioarelor din culcat dorsal
Ridicări de trunchi din culcat dorsal
Tracţiuni la banca de gimnastică

Săritura în lungime de pe loc
Structura complexă de forţă
Complex cu exerciţii libere
Complex pe fond muzical
Sărituri la coardă de pe 2 picioare pe loc
Sărituri la coardă alternativ, pe loc
Sărituri la coardă succesive, pe un picior, pe loc
Sărituri la coardă, alternativ, cu deplasare
Aruncări la ţintă orizontală

Aruncări la ţintă verticală
Elemente izolate de gimnastică acrobatică
Legături de elemente acrobatice

Elemente tehnice izolate din minijoc sportiv
Structuri simple de joc

Probe diferite de evaluare
242
Numele şi prenumele:
Limba şi literatura română
E v a l u a r e
Unitatea de învăţare Evaluare iniţială Evaluare formativă
sumativă
Matematica
Săptămâna / Unitatea de învăţare
Ştiinţe ale naturii
Istorie
Geografie
Educaţie Plastică
Educaţie muzicală
Educaţie fizică
Educaţie tehnologică
243
SEMESTRUL I
NUMELE SI PRENUMELE ELEVULUI________________________
NR. UNITATEA DE 1 2 3 4 5 6 7 8
CRT. ÎNVĂŢARE
1. TEMA
PENTRU
ACASA
2. EVALUARE ORALĂ
3. EVALUARE SCRISA
4. EVALUARE
FRONTALĂ
5. CALIFICATIVUL
OBŢINUT
SEMESTRUL I
NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI:
UNITATEA 1 2 3 4 5 6 7 8
DE
INVĂŢARE
F.B.
B.
S.
I.
244
Desprinsă din A.N.P.D.C., CRIPS IDF GRANT PROJECT
1999/2000.
Acordaţi fiecărui item un punctaj de la 1 la 5, astfel:
1. dezacord flagrant;
2. un uşor dezacord;
3. nici în concordanţă, nici în dezacord;
4. o uşoară concordanţă;
5. concordanţă perfectă.
Identificaţi astfel acele aspecte problematice care trebuie să devină preocupări

majore ale învăţătorului/profesorului diriginte care evaluează plasamentul şi care participă la
integrarea socială şi familială a copilului aflat în dificultate.
Calificativul per ansamblu se poate calcula relativ simplu, prin mediere, dar nu
este relevant, pentru că un item punctat cu 1 este un semnal de alarmă, chiar dacă toţi
ceilalţi au un punctaj bun sau foarte bun.
Această grilă poate constitui un instrument de lucru relativ simplu pentru

învăţătorul/profesorul diriginte care efectuează periodic vizite la domiciliul asistentului
maternal.
245
Şcoala ……………………………….
a elevului ……….............................................clasa ……, în funcţie de

comportamentul manifestat la şcoală
CALIFICATIV ACORDAT
Nr. CRITERII DE FOARTE SLAB MEDIU BUN FOARTE
crt APRECIERE SLAB BUN
1 2 3 4 5
1. Punctualitatea
2. Competenţe
(performanţe)
înregistrate în
cadrul lecţiilor
3. Conştiinciozitate
4. Rapiditatea în
execuţia sarcinilor
încredinţate
5. Subordonarea
6. Conduita în cadrul
colectivului clasei:
a) respectuos cu
colegii;
b) foloseşte un
limbaj decent
7. Conduita faţă de
adulţi:
a) respectuos
b) foloseşte un
limbaj decent
învăţătoare şi
profesori
părinţii adoptivi
246
Şcoala ……………………………….
a elevului ……………………………………..……clasa ………..……,

realizată la sfârşitul unei luni
CALIFICATIVE
F. SLAB
SLAB
BUN
MEDIU
F. BUN
Nr.
crt. CRITERII DE APRECIERE
1 2 3 4 5
1. Interes faţă de propriul corp (igiena personală şi
vestimentaţie)
2. Comunicativitate
3. Sinceritate
4. Onestitate
5. Disciplină
6. Receptivitate
7. Echilibrul psihic (reacţia în faţa unor situaţii dificile)
8. Toleranţă la frustraţii
9. Sociabilitate
10. Reacţia/percepţia grupului faţă de copil
CALIFICATIVUL GENERAL______________________________
EVALUATOR: _____________________________________
SEMNĂTURA _____________________
DATA: ___________________
Şcoala ……………………………….
Clasa …………………..…
247
a evoluţiei copilului ………………………………..……
CALIFICATIVE
Nr.
crt.
CRITERII DE APRECIERE Insuficient Suficient Bine F.bine
1 2 3 4
1. Participări la activităţi şcolare
2. Participări la activităţi
extraşcolare
Comportament civilizat faţă de:
3. a) colegi
b) cadre didactice
Adaptabilitate la cerinţele:
4. a) şcolii
b) familiei adoptive
c) colegilor de clasă
Responsabilizare la
5. a) cerinţele şcolii
b) cerinţele familiei
CALIFICATIVUL GENERAL:_______________________________
TENDINŢE:______________________________________________________________________________
_______________________________________________
DIFICULTĂŢI:_____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________
SCHIMBĂRI ÎN SCARA VALORILOR: ____________________________________

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________
EVALUATOR: ____________________
SEMNĂTURA: ____________________
DATA: __________________________
Şcoala_____________________
Clasa ___________________
248
al elevului …………………..…...............în intervalul ………….
Componenta Aspecte specifice Puncte forte Probleme

1. Prezentarea  vestimentaţia
copilului  igiena personală
2. Relaţiile copilului cu  Relaţii cu familia

familia naturală
 Relaţii cu familia
substitutivă
3. Relaţiile copilului cu  Relaţii cu vecinii
comunitatea  Relaţii cu familiile
colegilor
 Dacă a fost implicat în
conflicte cu instituţii
sau persoane din
comunitate
4. Activitatea şcolară  frecvenţa

 punctualitatea
 rezultate la învăţătură
5. Relaţiile copilului cu  Relaţii cu învăţătorul şi

şcoala profesorii
 Relaţii cu colegii de
clasă
 Relaţii cu elevii din
şcoală
6. Timpul liber al  activităţi
copilului sportive/culturale
7. Viaţa socială  Comportament şi
limbaj
 Capacitatea de
informare
 Capacitatea de
adaptare la regulile
vieţii colective
 Punctualitatea
 Respectarea
angajamentelor
249
Unitatea de învăţare:
Numele şi prenumele elevului: ...................................................................
Clasa:
Disciplina:
Punctaj Comentarii
Prezentare (24 puncte)
Conţinut: Scop /3
Conţinut: Concluzii /3
Conţinut: Sursele de informare /3
Caracteristici multimedia /3
Creativitate /3
Organizare /3
Prezentarea orală /3
Reguli gramaticale /3
Fişe de lucru (28 puncte)
Completare (1) /21
Limbaj / 7
Colaborare (12 puncte)
Contribuţie /3
Cooperare /3
Ascultare activă /3
Rezolvarea problemelor /3
grupului
Portofoliu (2) (10 puncte)
/10
Total punctaj /
74
Punctaj:
Grila de notare:
Punctaj 20 - 35 35 - 64 64 - 74
Calificativ S B FB
Calificativul:
Semnătura învăţătorului: Semnătura elevului: Semnătura părintelui:
Comentarii:
1.Pentru existen?a fiec?rui document din portofoliu se acord? un punct.
250
Data:
Tema lecţiei: Disciplina : Unitatea de învăţare:
Indicatorul observaţional (detalieri)
Iniţialele elevilor
Prezentarea unor fapte, Redă cu uşurinţă fapte,

situaţii din propria
situaţii concrete pe baza experienţă
experienţei proprii de viaţă Prezintă fapte, trăiri
proprii stimulat de
întrebări
Nu participă la
prezentarea unor
experienţe proprii
Emiterea unor opinii şi Emite opinii clare şi le
argumentează
argumentarea acestora Emite opinii fără să le
argumenteze
Nu formulează opinii
Implicarea în activităţile de Se implică activ în

activităţile de grup
grup Se implică parţial în
activităţi mai uşoare
Nu se implică, rol pasiv
Utilizarea unor surse de Prezintă interes sporit

pentru utilizarea surselor
informaţie (lecturi, de informare
emisiuni TV, imagini, Utilizează doar
materialele puse la
albume, internet etc. dispoziţie
Nu prezintă interes pentru
informare
Reprezentarea într-o Transpune idei în mod
creativ fără indicaţii
formă personalizată sau sprijin
a unor idei –desene, Are nevoie de îndrumare
în activităţile creative
postere, portofolii,
Nu transpune ideile în
machete, etc. forme proprii
Utilizarea competenţelor Participă cu interes la
dezbateri
de dialog, dezbatere Întâmpină dificultăţi în
( studiu susţinerea unor opinii în
dezbateri, studii de caz
de caz) şi de negociere
Nu participă la dezbateri,
aprecieri, studii de caz
sau negocieri
251
MATEMATICĂ
ŞTIINŢE ALE NATURII
ISTORIE
GEOGRAFIE
EDUCAŢIE CIVICĂ
EDUCAŢIE MUZICALĂ
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

LIMBA ROMÂNĂ
1. Desparte în silabe:
252
neliniştite, înnoită, ceas, prispă
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
2. Scrie cuvinte cu sens asemănător:

patrie - _____________________ ascuns - ______________
imagine - _____________________ pâlc - _________________
3. Scrie două substantive la numere diferite.

__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
4. Scrie cuvinte cu sens opus:

trist - _______________ apropiere - _____________________
duşman - _______________ eşec - _____________________
5. Analizaţi cuvintele din propoziţia:

Veveriţa roşcată are trei alune.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________
6. Formulează propoziţii în care cuvântul “toc“ să aibă înţelesuri diferite.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
7. Dictare
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
253
8. Răspunde:
- Despre cine se vorbeşte în text?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
- Ce au făcut copiii?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
- De ce erau supărate cărţile?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
- Tu cum procedezi cu cărţile?
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
9. Scrie din text:

1 substantiv _________________________________________________
1 adjectiv ___________________________________________________
1 pronume __________________________________________________
1 numeral ___________________________________________________
1 verb ____________________________________________________
Dacă ai terminat, colorează!
Dictare :
Cei doi fraţi au plecat la joacă.
Pe masă sunt împrăştiate cărţile şi caietele.
- Voi unde sunteţi? întreabă penarul.
- Pe mine m-au aruncat pe colţul mesei! strigă cartea de română.
- Eu am o pagină pătată! se plânge muzica.
254
De sub masă matematica spune:
- Eu nu o să-i mai învăţ nimic! S-au jucat toată ziua!
Şi cărţile supărate nu s-au mai deschis.
FOARTE BINE
1. Desparte corect în silabe.
2. Găseşte corect toate cuvintele cu acelaşi sens.
3. Scrie corect 2 substantive.
4. Găseşte corect toate cuvintele cu sens opus.
5. Analizează corect toate cuvintele.
6. Alcătuieşte corect propoziţii cu cele trei sensuri ale cuvântului.
7. Scrie corect dictarea, folosind semnele de punctuaţie.
8. Răspunde corect la toate întrebările.
9. Recunoaşte părţile de vorbire învăţate.
BINE
1. Desparte cuvintele în silabe, cu unele ezitări.
2. Găseşte corect 3 cuvinte cu acelaşi sens.
3. Scrie 2 substantive.
4. Găseşte corect 3 cuvinte cu sens opus.
5. Analizează corect 4 cuvinte.
6. Alcătuieşte corect propoziţii cu două sensuri ale cuvântului.
7. Scrie dictarea cu mici ezitări, cu omiterea a 1-2 semne de punctuaţie.
8. Răspunde la întrebări cu unele ezitări.
9. Recunoaşte 4 părţi de vorbire învăţate.
SUFICIENT
1. Desparte corect 3 cuvinte în silabe.
2. Găseşte corect 2 cuvinte cu acelaşi sens.
3. Scrie 1 substantiv.
4. Găseşte corect 2 cuvinte cu sens opus.
5. Analizează 3 cuvinte.
6. Alcătuieşte propoziţii cu acest cuvânt.
7. Scrie dictarea cu unele ezitări şi cu omiterea unor semne de punctuaţie.
8. Răspunde corect la două întrebări.
9. Recunoaşte 2-3 părţi de vorbire învăţate.
INTERPRETAREA REZULTATELOR:
Nr. Numele şi prenumele Item Calificativ

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
255
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
APRECIEREA CU CALIFICATIVE:
CALIFICATIV F.B. B. S. I.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………............................................................
.............................................................................................
MĂSURI AMELIORATIVE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............................................
...............................................................................................................
EVALUARE INIŢIALĂ
-Limba română-
1. Alcătuiţi trei propoziţii simple şi trei propoziţii dezvoltate în care să folosiţi semnele de punctuaţie
învăţate.
256
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
2. Subliniază corespunzător cuvintele din propoziţiile de mai jos , scriind deasupra ce sunt ca parte
de vorbire , iar dedesubt ce sunt ca parte de propoziţie:
Pe cer au apărut norii ameninţatori.

În pădurea înverzită , ele adună alune pentru iarnă.
Izvorul cristalin susură printre stâncile golaşe.
3. Citiţi textul şi continuaşi pe maxim 10 rânduri:
Lânga casa fetiţei mai e o casă mică: casa păpuşii. A făcut -o chiar fetiţa cu mâna ei.
Toata vara s-a jucat aici. E o căsuţă din lemne subţiri şi învelită cu o tablă .
Lângă casa păpuşii e un pui de salcâm . Toată vara, puiul de salcâm şi păpuşa au fost prietenii fetiţei.
De la o vreme , fetiţa stă mai mult în casă , iar păpuşa stă lângă fetiţă.
Într-o
zi, ....................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
4. Completaţi cu semnele de punctuaţie potrivite şi răspunsul dorit:
Tata îi cumpărase lui Victoraş multe jucării o maşinuţă cuburi colorate un robot şi
o carte.
Băiatul se plictisi de ele şi zise
Tată vreau o alta jucărie
Bine Ce jucărie îţi doreşti
__ .................................................................................................
5.Scrieţi trei cuvinte care să respecte schemele : VVC, CVC, CCVCVCVC. (C-consoană, V-vocală)
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
FOARTE BINE BINE SUFICIENT

Alcătuiesc corect cele şase Alcătuiesc corect cel puţin Alcătuiesc corect cel puţin două
257
propoziţii. patru propoziţii; propoziţii.
Subliniază corect cuvintele în Subliniază corect cuvintele în Subliniază corect cuvintele într-o
cele trei propoziţii. două propoziţii. propoziţie.
Scriu corect continuarea Continuă textul început pe Continuă textul început, cu mai
textului pe maxim 10 rânduri. maxim 8 rânduri. multe greşeli de scriere, pe maxim
4 rânduri.
Pun semnele de punctuaţie Pun semnele de punctuaţie Pun în casetele date semne de
corespunzătoare la locul lor, corespunzătoare în casetele punctuaţie, cu erori.
continuând cu răspunsul final date.
Scriu corect cele trei cuvinte. Scriu corect două cuvinte. Scriu corect un cuvânt.

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
258
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
………
EVALUARE INIŢIALĂ
1. Găsiţi cuvinte cu acelaşi sens pentru :
iarmaroc - _______________ sfios - _________________
259
ogarul - _________________
2. Găsiţi cuvinte cu sens opus pentru :
gras - _____________ călduroasă - _____________
noaptea - ________________
3. Alcătuiţi trei propoziţii în care cuvântul vii sa aiba sensuri diferite .
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
4. Completaţi enunţurile cu părţile de vorbire indicate între paranteze :
. Copiii au cules ................................................. , .................................................
( 2 substantive )
Am admirat pescăruşii ............................................... , ..........................................
( 2 adjective )
................................băieţi şi ..................................... fete au luat premii la concurs .
( 2 numerale )
....................................... a trântit uşa , iar ................................ ne-am privit miraţi .
( 2 pronume )
În vacanţă, copiii ............................................ , ........................................... .
( 2 verbe )
De ziua mea am primit ...................................... ....................................... .
( 1 substantiv + 1 adjectiv )
5. Alegeţi forma corectă :
Burebista ia / i-a unit pe daci . El a afirmat că dorinţa sa / s-a era săi / să-i unească pe toţi
supuşii săi / să-i într-un singur stat .
În luptele cu romanii, poporul dac sa / s-a remarcat prin vitejie . După cucerirea Daciei, romanii
sau / s-au stabilit pe acest pământ .
260
La / l-a orele de istorie am învăţat că românii sunt un neam / ne-am de eroi .
Noi nu neam / ne-am pierdut respectul pentru strămoşi .
6. Scrieţi după dictare :
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_____________
7. Formulaţi o întrebare referitoare la conţinutul textului dat :
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
__
8. Subliniaţi subiectul şi predicatul din a doua propoziţie a textului .
9. Transformaţi prima propoziţie din textul de mai sus în propoziţie simplă .
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
TEXTUL PENTRU DICTARE :
Iepurele mergea alergând spre iarmaroc. El a întâlnit un ogar . Ogarul era gras, voinic,
îmbrăcat într-o şubă călduroasă şi purta în picioare nişte ciuboţele noi .
- Cât ai dat pe încălţări ? întrebă iepurele sfios .
- Doi galbeni, răspunse mândru ogarul .
- Mă duc şi eu la iarmaroc să cumpar ciuboţele .
După un timp de mers, văzând cei doi că se lasă noaptea , l-au rugat pe urs
să-i găzduiască .
( Călin Gruia , Ciuboţelele ogarului )
261
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............................
.................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………………….................
......................................................................................................................................................
EVALUARE INIŢIALĂ
1.Scrieţi după dictare următorul text:

,, Mitruţ râdea şi bătea din palme. L-au urcat până la jumătatea stejarului şi l-au
lăsat în leagănul uşurel al vântului.
Deodată, cum râdea el aşa şi se legăna, s-a uitat departe. A îngălbenit! Glasul
i-a pierit în gât. Abia a putut să strige:
-Tătarii! Vin tătarii! Vin tătarii! “
(Eusebiu Camilar- ,,Stejarul din Borzeşti,,)
262
2.Cerinţe:
a) Analizaţi următoarele părţi de vorbire: uşurel, glasul, vin.
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
b) Găsiţi cuvinte cu acelaşi înţeles pentru: glas, se uita, a izbutit.

...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
c) Căutaţi cuvinte cu sens opus pentru: au urcat, râdea, a striga.

...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
d) Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul vin să fie pe rând: substantiv, verb.

...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
e) Alcătuiţi propoziţii cu: ia, i-a, la, l-a, sau, s-au.

...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
f) Formulaţi trei întrebări în legătură cu conţinutul textului dictat.

...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
1. să scrie corect după dictare un text;
2. să analizeze morfologic cuvintele subliniate în text;
3. să găsească cuvinte cu sens opus pentru cuvintele: au urcat, râdea, a striga;
4. să alcătuiască proziţii în care cuvântul ,,vin,, să fie pe rând substantive, apoi
verb;
5. să alcătuiască enunţuri în care să folosească : i-a, ia, l-a, la, s-au, sau;
6. să formuleze două, trei întrebări legate de conţinutul textului dat.
263
1.Scrie corect, după dictare, textul 1.Scrie textul dictat cu maxim 3 1.Scrie textul dictat cu maxim 7
greşeli greşeli
2.Analizează corect cele trei 2.Analizează corect două cuvinte 2.Analizează corect un cuvânt
cuvinte
3.Găseşte sinonime pentru 3.Găseşte sinonime pentru două 3.Găseşte un sinonim pentru unul
cuvintele date din cuvintele date din cuvintele date
4.Găseşte antonime pentru 4.Găseşte antonime pentru două 4.Găseşte un antonim pentru unul
cuvintele date din cuvintele date din cuvintele date
5.Alcătuieşte corect cele două 5.Alcătuieşte enunţurile cu unele 5.Alcătuieşte corect un singur
enunţuri greşeli enunţ
6.Alcătuieşte corect enunţuri cu 6.Alcătuieşte patru enunţuri 6.Alcătuieşte două enunţuri corecte
cuvintele date corecte
7.Formulează corect cele trei 7.Formulează corect două 7.Formulează corect o întrebare
întrebări întrebări
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
264
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
EVALUARE INIŢIALĂ
1. Scrie după dictare:
„Zilele s-au încălzit. În aer sau pe pământ este multă mişcare.

Ioana s-a sculat de dimineaţă. La geamul său s-au ivit câteva raze de soare.
Acestea i-au
mângâiat uşor obrajii catifelaţi.
Mama sa intră în cameră. Ea i-a amintit că astăzi va pleca în excursie.
Fetiţa se pregăteşte repede de plecare. La uşă sa se aud glasuri cristaline. Mihai
şi Alina o aşteaptă nerăbdători.
265
- Ia pachetul pentru dejun, îi aminteşte Alina.
- Poţi să iei şi nişte mere sau portocale, adaugă Mihai.
Cei trei copii pleacă bucuroşi.”
2. Completaţi tabelul următor cu părţi de vorbire din textul dictat, cerute de

rubrică.
verbe substantive adjective pronume numerale

personale
3. Scrie cuvinte cu sens asemănător:
s-a trezit = _____________ va pleca = _____________ voci =_____________
4. Scrie cuvinte cu sens opus:
s-au răcit_____________ iese ______________ încet ______________
5. Transcrie din text câte o propoziţie simplă şi o propoziţie dezvoltată.
6. Subliniază cu o linie predicatele şi cu două linii subiectele din propoziţiile:
Adie un vânticel călduţ.

În camera întunecată se joacă trei pisoi.
Ei se pregătesc pentru expediţie.
O1. Să scrie corect după dictare, respectând încadrarea textului în pagină ( titlu, alineate),
ortografierea cuvintelor, semnele de punctuaţie.
O2. Să recunoască în textul dictat părţi de vorbire studiate.
O3. Să precizeze sinonime şi antonime pentru cuvintele date.
O4. Să transcrie din text o propoziţie simplă şi o propoziţie dezvoltată.
O5. Să recunoască, subliniind, părţile de propoziţie principale din enunţurile date.
I1. S - respectă litera iniţială mare la începutul propoziţiei, semnele de punctuaţie, scrie corect 3-4
ortograme.
B - scrie corect 6-7 ortograme, respectă semnele de punctuaţie, scrie caligrafic.
Fb. - scrie corect ortogramele, respectă alineatele, utilizează corect semnele de punctuaţie.
I2. S - exemplifică două părţi de vorbire studiate. I3. S - sinonime pentru un singur cuvânt
dat.
266
B - exemplifică 3-4 părţi de vorbire studiate. B - sinonime pentru două cuvinte date.
Fb - exemplifică toate părţile de vorbire studiate. Fb - sinonime pentru trei cuvinte date.
I4. S - antonime pentru un singur cuvânt dat. I5. B - exemplifică o propoziţie simplă sau
B - antonime pentru două cuvinte date. una dezvoltată.
Fb - antonime pentru trei cuvinte date. Fb - exemplifică ambele propoziţii.
I6. S - recunoaşte subiectul şi predicatul dintr-o propoziţie. S - exemplifică doar o propoziţie
simplă
B - recunoaşte subiectul şi predicatul în două propoziţii.
Fb - recunoaşte subiectul şi predicatul în toate cele trei propoziţii.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
267
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
EVALUARE INIŢIALĂ
1.Analizaţi subiectele şi predicatele din propoziţiile:

Licuricii luminează calea.
Ei duc un pătuţ împodobit cu flori.
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
2.Citiţi cu atenţie textul următor:
“Şi uitându-se şi la fata cea mai mică, ce sta mai deoparte şi cu sfială, o întreabă şi pe dânsa:
-Cum mă iubeşti tu, fata mea?
-Ca sarea în bucate, tată! răspunse şi ea cu faţa senină, zâmbind cu dragoste firească şi lăsându-şi
ochii în jos. Ea se ruşină. A văzut că tată-său o băgase şi pe ea în seamă, ca o mai mică ce era.
Iar tatăl lor se încruntă şi, plin de supărare, zise:
-Auzi, auzi, o întrerupse tată-său; şi mai ai obraz să te atingi de surorile tale cele mei mari? Să te
duci de la mine, fată neruşinată ce eşti, să nu-ţi mai auzi de nume!
Îi închise gura şi o lăsă plângând.
(Petre Ispirescu-“Sarea în bucate”)
268
■Precizează titlul şi autorul textului din care face parte
fragmentul. ......................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
......................................
■ Împarte textul în fragmente logice şi precizează numărul lor.

■ Găseşte ideile principale.
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
3.Selectează din fragmentul “Sarea în bucate”, după Petre Ispirescu:

 trei substantive ……………………………………...........................................................................………
 două adjective .…………………………………….......................................................................……………
 trei verbe…………………………………………................................................................................……….
 două pronume………………………………………......................................................................……………
4. a) Scrie cuvinte cu înţeles asemănător pentru:

obosit -.....................................
hazliu-.......................................
îmbietor-..................................
a hotărât -................................
supărat -....................................
b) Scrie cuvinte cu înţeles opus pentru

veselie-....................................
mult - ......................................
târziu-......................................
voioase-....................................
minciună-..................................
5.Găsiţi verbele şi adjectivele care provin de la substantivele:

Model: muncă- munceşte – muncit
substantiv verb adjectiv

lumină
bucurie
parfum
6. ■Selectează din text o propoziţie

simplă. .................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
...........
■Transformaţi propoziţia simplă în propoziţie dezvoltată.
..............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
7.Formulaţi o propoziţie după schema:

S + P.S. + P
269
subst. adj. verb
..............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
8.Barează forma greşită:
Noi ne-am /neam dus la teatru. Ne-a/nea Costel este unchiul meu
Copiii privesc l-a/la televizor. Scrie sau/s-au desenează?
Cine ia/i-a spus mamei adevărul? Ei s-au /sau supărat?
Eşti ne-am/neam cu Ioana? Ionela ne-a/nea văzut .
Rochia s-a/sa este pătată. Bunica i-a/ia dat nepoatei doi colaci .
Cine l-a/la trimis la magazin? Trebuie să i-au/iau mere sau prune?
9.Continuă compunerea care are începutul de mai jos. Formulează un titlu potrivit.
..............................................................
Este vară. Alexandru şi vărul său, Mihai îşi petrec vacanţa la bunici. În apropierea casei se
află un lac. La mal, ei văd o barcă. Amândoi se hotărăsc să se plimbe.
Deodată .............................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
O1 – să analizeze părtile principale de propoziţie din două propoziţii;

O2 –să formuleze ideile principale ale textului dat ;
O3 –să găsească cuvinte cu înţeles asemănător \opus pentru anumite cuvinte;
O4 –să selecteze din text părţile de vorbire mentionate ;
O5 –să precizeze verbele şi adjectivele care provin de la substantivele date;
O6 –să transforme o propoziţie simplă selectată din text, într-una dezvoltată;;
O7– să formuleze o propoziţie pornind de la schema dată;
O8– să identifice forma corectă a ortogramelor din propoziţiile date;
O9–să redacteze o compunere cu început dat, respectând părţile unei compuneri.
I
T FOARTE BINE BINE SUFICIENT
E
M
I1 Analizează corect părţile Analizează corect 3 părţi Analizează corect 2 părţi
principale de propoziţie ; principale de propoziţie; principale de propoziţie;
I2 Desprinde informaţiile Desprinde informaţiile Formulează corect o idee
esenţiale din text, formulând esenţiale din text, formulând, principală;
corect ideile principale; cu mici ezitări, ideile
principale;
270
I3 Găsesc sinonime\ antonime Găsesc sinonime\ antonime Găsesc sinonime \ antonime
pentru toate cuvintele date; pentru 6 cuvinte date; pentru 3 cuvinte date;
I4 Selecteză din text toate părţile Selecteză din text 6 părţi de Selecteză din text 3 părţi de
de vorbire ; vorbire ; vorbire;
I5 Precizează verbele şi Precizează verbele şi Precizează verbul şi
adjectivele care provin de la adjectivele care provin de la 2 adjectivul care provin de la 1
substantivele date; substantive; substantiv;
I6 Selectează propoziţia simplă Selectează propoziţia simplă Selectează propoziţia simplă;
transformând-o corect într-una transformând-o cu puţine
dezvoltată; greşeli într-una dezvoltată;
I7 Formuleză corect propoziţia, Formuleză propoziţia, cu o Formuleză propoziţia, cu 2
pornind de la schema dată greşeală; greşeli;
I8 Identifică forma corectă a Identifică forma corectă a Identifică forma corectă a
ortogramelor din propozitiile ortogramelor din 6 ortogramelor din 4
date; propozitii; propozitii;
I9 Redacteză compunerea cu Redacteză compunerea, cu Redacteză compunerea, cu

început dat, respectând părţile puţine greşeli de ortografie şi multe greşeli de ortografie şi
unei compuneri. punctuaţie respectând părţile punctuaţie .
unei compuneri.
REALIZAREA OBIECTIVELOR:
NR.
OBIECTIV O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 O9
Nr. elevi F.B.
care l-au B.
realizat S.
I.

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
271
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………............................................................
..............................................................................................
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............................................
..............................................................................................................
FIŞĂ DE LUCRU
Cu puţină atenţie veţi putea citi şi scrie propoziţiile de mai jos, în care o parte
din cuvinte sunt înlocuite cu imagini.
1. ca, măt mea este o fire sensi şi inimoasă.

_______________________________________________________________________________________________________________________________
2. Peste o şi o săptă intrăm în nţă.

________________________________________________________________________________________________________________________________
3. na a primit cad d chi de , ru
ete, o păp şi un cu .
_______________________________________________________________________________________________________________________________
272
4. Pe clădirea pierilor flutură un g albastru şi un .
_______________________________________________________________________________________________________________________________
5. După pl , a început nin a.

________________________________________________________________________________________________________________________________
6. De a , am mers sin la verişorii mei care s
cio într-un că din judeţul Mehe

________________________________________________________________________________________________________________________________
7. Din pi , , şi vor să cum :
ştean, ar, , un sac cu şi unul cu

________________________________________________________________________________________________________________________________
Dacă ai scris corect propoziţiile pe caiet subliniază substantivele comune şi

proprii .

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
273
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
274
275
276
277
278
279
280
281
282
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
FIŞĂ DE LUCRU
283
1. Transformă dialogul în vorbire indirectă :
Alexandru îl întreabă pe Vlad :
- Ţi-ai scris compunerea ?
- Nu am scris-o , îi răspunde acesta.
- Şi când o vei scrie?
- După ce voi termina tema la matematică.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
2. Transformă vorbirea indirectă în dialog:
Bunica îl întreabă pe Vlad dacă nu a văzut vaza cea albastră. Vlad spune că nu ştie nimic despre
vază şi se gândeşte că poate a spart-o pisica. Bunica se miră cum de a putut pisica să ascundă
cioburile în dulap.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
3. Corectaţi propoziţiile:
Să nu mai fi supărăcios!
Dute deţi caută caietul de teme!
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
4. Despărţiţi in silabe:
excursie , exemplu, exerciţiu , tix, taximetrist ,excavator, mixer, pix, Luxiţa, Xenia.
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………….
5. Găseşte sensuri diferite pentru cuvintele: „toc” ,”nouă” ,”lac”.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
6. Introdu în propoziţii : nai ,n-ai ,n-am ,n-are, n-au, nu-l, n-o.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
7. Alcătuţi propoziţii ale căror predicate să fie:
a) predicat verbal exprimat prin verbul „a alerga” timpul trecut,persoana a II-a , numărul singular;
..............................................................................................................................................................
284
..............................................................................................................................................................
b) predicat verbal exprimat prin verbul „ a scrie”, timpul prezent, persoana a II-a , numărul plural;
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
c) predicat verbal exprimat prin verbul „a coopera” ,timpul viitor, persoana a III-a , numărul plural;
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
d) predicat verbal exprimat prin verbul „a cerceta” , timpul trecut, persoana I, numărul singular;
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
e) predicat verbal exprimat prin verbul „a fi” , timpul trecut, persoana a III-a, numărul plural.
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
8. Alcătuiţi o compunere cu titlul „Plecarea păsărilor”. Folosiţi următoarele expresii şi

propoziţii de sprijin :
„ploaie mărunta de toamnă”

„vânt iute şi rece”
„crengi ude”
“ vântul plânge cu lacrimi de ploaie”
„pomii şi-au dezbrăcat straiul verde”
„lungul drum către sudul însorit”
„păsările duc pe aripile lor cântecele pădurii”
„toate ascultă sfatul celor mai bătrâne”
„şiruri negre”
„strigăte jalnice”
„vor veni cu soarele pe aripi”

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
285
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
Fişă de lucru - Substantivul

1. Subliniază toate substantivele şi analizează cinci dintre acestea, la alegere, din textul
următor:
,, Ploaia măturase de pe coastele muntelui orice urmă de potecă şi numai hogaşurile săpate
de puhoaie se mai ţeseau iute între ele, ca nişte tăieturi adânci… Şi Pisicuţa îşi înţepenea copita fină
a piciorului său subţire în lunecuşul viclean al povârnişului. ,,
( Calistrat Hogaş - ,,Pe drumuri de munte ,,)
286
2. Scrie substantive cu sens opus pentru substantivele:
supărare…………................ frumuseţe……………….............................
zi…………………………. lene……………………...............................
lumină……………………… larmă…………………….............................
3. Scrie câte trei substantive care să denumească :

fiinţe………………………………………………………………………………………
lucruri…………………………………………………………………………………….
fenomene ale naturii…………………………………………….......................................
4.Scrie câte trei substantive proprii pentru fiecare substantive comun:

scriitori…………………………………………….................................................................
ţări…………………………………………………................................................................
oraşe……………………………………………….................................................................
fete………………………………………………....................................................................
animale……………………………………………................................................................
5.Scrie pluralul substantivelor:
colivie……………………..; geamgiu…………………….;
felie……………………….; farfurie……………………..;
bibliotecă………………….; farmacie…………………….;
rochie……………………..; păpuşă………………………;
păpădie……………………; mătură………………………;
6. Alcătuieşte propoziţii cu ajutorul cuvintelor:

copil…………………………………………..........................................................................
copii…………………………………………..........................................................................
copiii…………………………………………...........................................................................
7. Alege din cuvintele următoare pe acelea care denumesc:
fenomene ale naturii fiinţe lucruri
frumos, tren, a tuşi, fulger, vesel, iepure, ploaie, masă, a merge, grădină, Ioana, grindină, girafă;
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
287
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
Fişă de lucru – Adjectivul
1. Potriveşte adjectivele cu substantivele în textul următor:
,, Muntele Petricica ţinea învăluit în umbra-i (colosal) , oraşul(adormite). În aerul (limpede) al

dimineţii, se înalţau crucile cu feţele (sclipitori) ale bisericilor (sfânt).
(Calistrat Hogaş- ,,Pe drumuri de munte,,)
........................................................................................................................................................ ...
..................................................................................................................................................... ......
..................................................................................................................................................
288
2. Uneşte substantivele cu adjectivele potrivite:
elevă ploios;
furtună silitoare;
carte vijelioasă;
anotimp interesantă;
maşină veche;
3. Scrie substantivele de la care s-au format adjectivele următoare:

leneşă………………………..
luminoasă……………………
rău…………………………...
mândru………………………
4. Completează lista cu însuşiri care să arate:

gustul:……………………………………..
forma:……………………………………..
mărimea:………………………………….
culoarea:………………………………….
5. Ale cui sunt însuşirile?

rece, limpede, potabilă,……………………
alb, bun, hrănitor, sănătos,………………...
harnică, mică, strângătoare,……………….
şireată, roşcată, hoaţă,……………………..
6. Scrie 5 însuşiri pentru substantivele:

copilul……………………………………………………………..
mărul:……………………………………………………………...
pădurea:……………………………………………………………
iarna:………………………………………………………………
7. Scrie adjective de la substantivele următoare şi alcătuieşte cu acestea (cu adjectivele) propoziţii:

somn……………………………………………………………...
căldură……………………………………………………………
bunătate…………………………………………………………..
întuneric………………………………………………………….
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
289
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
EVALUARE SUMATIVĂ
1. Se dă textul:
,, Tăcurăm. Ea era însă tot neîncrezătoare. Se furişă pe o ramură subţire, apoi, desprinzându-se de
acolo, trecu pe un fag mai bătrân. Făcuse o săritură, fără îndoială, de pe o creangă joasă, în înălţime,
însă fără nicio sforţare, ca şi cum puful ei de flacără se desprinsese de aici şi plutise în sus. Acolo, în
fagul cel bătrân, se opri puţin, cercetându-ne atent cât puturăm să-i observăm cravata albă, apoi
dispăru în partea opusă. De acolo nu ne vedea ea şi-şi închipuia, cu grăunciorul ei de înţelegere, că n-o
vedem nici noi. “
( Mihail Sadoveanu - Veveriţa)
a) Explică expresiile :
puful ei de flacără =
290
grăunciorul ei de înţelegere=
b) Descrie, folosindu-te de informaţiile din text, o veveriţă.

...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
..
c) Caută în text două pronume şi analizează-le, precizând numărul, persoana şi genul lor.
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
..
d) Selectează din text două verbe şi analizează-le, precizând numărul, timpul şi persoana lor.
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
..
2. Scrie viitorul verbelor:
se furişă→................................... trecu→.......................................
făcuse→.................................... se desprinsese→.................................
plutise→................................... se opri→...........................................
dispăru→..................................... îşi închipui→..................................
3. Taie cu o linie cuvintele scrise greşit şi transcrie corect propoziţia :
Mi-e mie teamă că am pierdut o mi-e de lei.

....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
4. Argumentează, în câteva rânduri, înţelesul proverbului : „ Pomul se cunoaşte după roade, iar omul
după fapte.”
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
291
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

1. Se dă propoziţia:
Stropii pătrunseră prin pătura de zăpadă, în pământ.
Subliniază părţile de propoziţie şi scrie prin ce sunt exprimate.

..................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
Transformă propoziţia dată în propoziţie simplă.
..................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
Alcătuieşte o nouă propoziţie în care cuvântul zăpadă să aibă rol de subiect.
................................................................................................................................................................
2. Citeşte cu atenţie textul următor, apoi răspunde cerinţelor date:
292
"Era vreme de iarnă, aerul rece, vântul tăios, dar în casă era cald şi plăcut; ascunsă în bulbul ei,
floarea moţăia sub pământ şi zăpadă.
Într-o zi plouă; stropii pătrunseră prin pătura de zăpadă, în pământ, udară bulbul, aducându-i veşti
despre lumea de lumină de la suprafaţă. Curând după aceea, soarele se arătă, cald şi o rază sfredelind
zăpada pătrunse până la bulb.
― Vino înăuntru! zise floarea.
― Nu pot, răspunse raza de soare. Nu am încă destulă tărie să deschid singură uşa. Abia la vară voi
fi în putere.
― Când e vară? întrebă floarea şi repeta întrebarea ori de câte ori o nouă rază de soare pătrundea
până la ea.
Dar până la vară mai era vreme, nu glumă; stratul de zăpadă încă nu se topise şi în fiecare noapte
apa de deasupra lui îngheţa la loc.
― Ce mult mai durează! Ce mult mai durează! se plângea floarea. Mă gâdilă, mă furnică prin tot
trupul, trebuie să mă lungesc, trebuie să deschid uşa, să ies la lumină şi să-i fac semn soarelui cu capul în
chip de bună dimineaţa; oh, se face vreme frumoasă!
Şi floarea se întindea şi se răsucea înăuntrul pojghiţei subţiri pe care apa o uda şi raza de soare o
încălzea. Încolţea sub zăpadă un boboc alb-verzui, ale cărui frunze, înguste şi groase, aveau menirea să
alcătuiască un fel de umbrelă ocrotitoare în jurul florii. Zăpada era rece, dar raza caldă a soarelui o
străpungea cu mult mai multă putere decât înainte."
( Ghiocelul, H. Ch. Andersen )
Cerinţe:
a) Ce făcea ghiocelul pe timpul iernii?

..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
b) De ce nu putea pătrunde raza de soare la bulb?
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
c) Ce rol aveau frunzele bobocului de floare?
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
......
d) Povesteşte în câteva enunţuri fragmentul de mai sus.
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
3. Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele zăpadă, tărie moţăia, şi alcătuieşte cu acestea
propoziţii.
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
4.Înlocuieşte cuvintele subliniate din propoziţia dată cu altele cu înţeles opus şi scrie noua propoziţie:
Încolţea sub zăpadă un boboc alb-verzui cu frunze înguste şi groase.

..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
5. Imaginează-ţi şi scrie dialogul ce a avut loc între ghiocelul proaspăt răsărit şi soare.
Respectă următoarele cerinţe:

 dialogul să nu fie mai lung de o jumătate de pagină;
293
 semnele de ortografie şi punctuaţie să fie folosite corect;
 aşază corect dialogul în pagină şi scrie îngrijit.
…………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
Descriptori de performanţă
Foarte bine Bine Suficient

1- recunoaşte toate părţile de 1- recunoaşte 3 din 5 părţi de 1- recunoaşte doar subiectul şi
propoziţie şi vorbire învăţate, propoziţie şi vorbire învăţate, predicatul, punând şi
punând şi simbolurile punând şi simbolurile simbolurile potrivite.
potrivite. potrivite.(S,P,C)
- transformă corect propoziţia
- transformă corect propoziţia - transformă corect propoziţia dată în prop. simplă;
dată în prop. simplă; dată în prop. simplă;
- nu alcătuieşte corect
- alcătuieşte corect propoziţia - alcătuieşte corect propoziţia propoziţia conform cerinţei.
conform cerinţei. conform cerinţei.
294
2- răspunde corect la toate 2.- răspunde corect la toate 2- răspunde corect la 2
întrebările şi povesteşte corect întrebările, dar povesteşte întrebări şi povesteşte lacunar
textul; lacunar textul, având greşeli textul, având greşeli de
de exprimare; exprimare;
3 - găseşte toate sinonimele şi 3 - găseşte 2 sinonime corecte 3 - găseşte un sinonim corect

alcătuieşte propoziţii şi alcătuieşte propoziţii cu şi alcătuieşte propoziţii simple;
dezvoltate, cu exprimare exprimare corectă;
corectă ; 4 - găseşte doar un antonim şi
4- găseşte cele două antonime 4 - găseşte cele două antonime rescrie propoziţia;
şi rescrie corect propoziţia; şi rescrie corect propoziţia;
5 - Creează un dialog de 4
5 - Creează un dialog corect, 5 - Creează un dialog corect rânduri cu greşeli de scriere şi
respectând cerinţele; dă din punct de vedere al lacunar.
dovadă de creativitate cerinţelor, dar dă dovadă de
dezvoltată. creativitate scăzută.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
295
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
EVALUARE SUMATIVĂ
LIMBA ROMÂNĂ
1. Analizaţi părţile principale de propoziţie :
Andreea a obţinut medalia de aur la gimnastică.

............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
2. Se dă textul:
,,Ajungând pe malurile Putnei, în dulcea şi frumoasa Bucovină, înconjurat de ostaşii săi, viteazul
domn se sui cu dânşii pe o muchie de deal.
-Copii, trageţi! Astăzi vreau să mă întrec în arc cu voi, zise Ştefan.
Voinicii îşi pregătiră săgeţile şi traseră.
296
Deodată se făcu o mare tăcere. Însuşi Domnul cel mare al Moldovei, cu braţele sale vânjoase,
a tras. Săgeata zbură ca gândul şi se înfipse într-un paltin bătrân.”
(Legende)
Cerinţe:
a) Selectaţi şi analizaţi gramatical : două substantive comune, două substantive proprii, două
adjective, două verbe, două pronume personale.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
b) Alegeţi trei cuvinte din text şi scrieţi-le sinonimele (cuvinte cu acelaşi înţeles).
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
c) Alegeţi trei cuvinte din text şi scrieţi-le antonimele (cuvinte cu înţeles opus).
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
d) Alcătuiţi enunţuri în care cuvintele ,,bătrân”, ,,mare” şi ,,voi” să aibă o altă valoare
gramaticală decât cea din text.
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
e) Alcătuiţi cel puţin trei enunţuri în care verbul ,,a trage “ să aibă sensuri diferite.
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
f) Alcătuiţi enunţuri cu cuvintele ,,deal”, ,,de-al”, ,,al” şi ,,a-l”

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
g) Transformaţi în verbe, apoi în adjective substantivele: tăcere, gând, sărbătoare.

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
3. Realizaţi o compunere cu titlul ,,O faptă bună”. Folosiţi descrierea şi reliefaţi sentimentele pe care
le-aţi încercat în timpul desfăşurării faptelor.
297

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
298
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
Evaluare iniţială
Matematică
1. Asociază fiecare element din coloana A cu elementul corespunzător din coloana B:
A B
1.Rezultatul înmulţirii
2.Numerele care se înmulţesc împărţire
3.Operaţia prin care se află cu cât un număr sumă
este mai mare decât altul produs
4.Rezultatul adunării scădere
5.Operaţia prin care se află de câte ori factori
un număr este mai mare decât altul
2. Care dintre următoarele numere naturale este cel mai mic? Încercuieşte numărul respectiv.
a) 475; 455; 465;

b) 2408; 2508; 3408;
c) 356 427; 356 327;
299
3. Efectuează:
a) 125 – 5 : 5 X 4 X 25 =
b) 321 - (21 X 6) + ( 10 X 14 : 7) =
c) 124 + 32 : 8 X 115 – 81 : 9 : 3 X 100 =
4. Află numărul necunoscut:

a) a + 343 = 507 b) c X 3 = 618
c) f : 3 = 15
5. Într-un parc s-au sădit 232 de garoafe, de două ori mai multe lalele, trandafiri cu 219 mai puţini
decât lalele, restul până la 1000 au fost tufe de liliac.
Câte tufe de liliac s-au plantat?
Rezolvare:
OBIECTIVE :
* să aplice corect algoritmul de comparare a numerelor naturale;
* să opereze cu termeni specifici limbajului matematic;
*să calculeze ţinând cont de ordinea efectuării operaţiilor;
*să afle numerele neconoscute;
*să rezolve probleme cu mai mult de două operaţii.
*asociază corect elementele *asociază corect patru *asociază corect trei
din coloana A cu cele din elemente din coloana A cu elemente din coloana A cu
coloana B cele din coloana B cele din coloana B
*găseşte trei numere *găseşte două numere *găseşte un număr conform
conform cerinţei conform cerinţei cerinţei
*efectuează corect cele trei *efectuează corect două *efectuează corect un
exerciţii exerciţii exerciţiu
*află toate numerele *află două numere *află un număr necunoscut
necunoscute necunoscute
*rezolvă corect problema *rezolvă corect trei operaţii *rezolvă corect două operaţii
300
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
EVALUARE INIŢIALĂ
MATEMATICĂ
1. Aflaţi :
a) suma numerelor : 205 şi 336 ………………………………………………………
b) câtul numerelor :48 şi 4 …………………………………………………………….
c) produsul numerelor : 3 , 2 şi 7 ………………………………………………………
d) diferenţa numerelor: 823 şi 179 …………………………………………………….
2. Scrie corect numerele :
cu cifre cu litere
două sute treizeci şi opt
6 075
o mie şaptesprezece
35 641
o sută patruzeci de mii nouă
99 808
un milion
8 014 006
301
3. Rezolvaţi :
109 + 176 = 985 – 177 = 2 x 100 = 500 : 100 =
732 + 185 = 606 - 139 = 108 x 2 = 70 : 10 =
325 +163 = 975 – 433 = 65 x 2 = 56 : 7 =
4) Micşoraţi dublul numărului 239 cu cel mai mare număr de două cifre .
Scrieţi rezolvarea într-un singur exerciţiu .
5) Efectuaţi respectând ordinea operaţiilor :

( 5+5:5+2–2:2)x2=
6) Într-o zi s-au cules 240 kg mere şi a doua zi triplul acestei cantităţi. Întreaga cantitate a fost
distribuită în lădiţe de câte 10 kg.
Câte lădiţe au fost necesare?

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
302
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
Test de evaluare iniţială

–MATEMATICĂ–
1. Calculează şi verifică, făcând proba:

6 x 4=
36 : 9 =
675 + 25=
927 – 419=
2. Calculează:
287 + 479= 9x10= 7x 8= 24 x 3= 156: 6=
2804-536= 6 x 100 8 x9= 63 x 4= 570: 5=
3. Aflaţi termenul necunoscut:

x: 6= 5 x=…………………………………….
42: x= 7 x=…………………………………….
a x 6= 36 a=…………………………………….
90 + a = 185 a=……………………………………..
690 – b = 190 b=…………………………………….
c – 135 = 565 c=…………………………………….
4. Află numărul:
a) de 3 ori mai mare decât 24;……………….
b) de 8 ori mai mic decât 32…………………
c) cu 6 mai mare decât 24;…………………..
d) cu 4 mai mic decât 24……………………
5. Calculează respectând ordinea operaţiilor:

6x 2+ 5x 3 – 40: 8 =
303
80 - (54:9+8x3)-50 =
6. Observaţi desenul:
124
709
700 400
a)Aflaţi suma numerelor din interiorul b) Aflaţi diferenţa numerelor din interiorul cercului
triunghiului.
……………………………… ……………………………
c) Aflaţi produsul numerelor din afara figurilor geometrice
..................................................................

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
304
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
EVALUARE INIŢIALĂ
–MATEMATICĂ–
1. Dintre numerele: a = 4×7 – 30 : 2,

b = 3×7×5×0
c = 14×5 : 7
cel mai mare este numărul a, b sau c ?
2. Dacă a : 4 = 124, atunci numărul a este egal cu:

A. 496 B. 120 C. 128 D. 31
3. Vârsta Mariei este cât un sfert din vârsta Dianei. Care dintre afirmaţiile de mai jos este falsă?
A. Dublul vârstei Mariei este tot atât cât jumătate din vârsta Dianei;
B. Diana are o vârstă de 4 ori mai mare decât vârsta Mariei;
C. Diferenţa dintre vârstele celor două fete este de 3 ori mai mare decât vârsta Mariei;
D. Diana are o vârstă de 3 ori mai mare decât vârsta Mariei.
4. După ce a citit jumătate din numărul de pagini ale unei cărţi şi încă 3 pagini, Radu a observat că
mai are de citit 32 de pagini.
Cartea pe care o citeşte Radu are un număr total de ......… pagini.
I----------------I----------------I
I----------------I…..I
3
305
5 . La un aprozar s-au adus 45 kg roşii, castraveţi de 4 ori mai mult, iar ceapă de 3 ori mai puţin decât
roşiile.
Câte kg de legume s-au adus în total?
Rezolvare:
OBIECTIVE
O.1: să efectueze corect operaţiile de adunare, scădere, înmulţire, împărţire şi verifică prin scădere;
O.2: să verifice corectitudinea rezultatelor făcând proba
O.3: să afle corect temenul necunoscut, în toate cazurile date;
O.4: să rezolve corect execiţiile de aflare a sumei, diferenţei, produsului, câtului;
O.5: să rezolve exerciţii cu cele patru operaţii, respectând ordinea operaţiilor
O.6: să facă operaţiile corespunzătoare pentru: cu atât mai mare, cu atât mai mic, de atâtea ori mai
mare, de atatea ori mai mic
O.7: să rezolve corect o problemă cu trei operaţii, cu plan de rezolvare.

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
306
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………
307
PROBĂ DE EVALUARE INIŢIALĂ
–MATEMATICĂ–
1. Calculează, respectând ordinea operaţiilor:

970 – 2 x (639 : 3 + 97 x 2) =
2. Descoperă regula şi continuă şirurile:

a) 149, 159, ……, ……, …….................. b) 387, 385, ……, ……, …….........................
3. Ordonează crescător şi descrescător numerele:

15, 868, 12 304, 665, 9, 2 413, 5 002.
4. Alege rezultatul corect:
a) 149 x 4 = 196 432 596 b) 219 x 4 506

885 : 5 = 175 177 235 918 : 3 800
137 + 425 = 843 562 800 439 + 361 306
945 – 387 = 558 258 642 900 – 394 876
5.Află două numere ştiind că suma lor este 224, iar primul este de 3 ori mai mare decât al doilea.
6.Desenează un pătrat. În interiorul lui desenează un triunghi şi un cerc, iar în exterior un dreptunghi.
308
OBIECTIVE
1. Să efectueze exerciţiul, respectând ordinea operaţiilor.
2. Să descopere regula şi să continuie şirul .
3. Să ordoneze crescător numerele date.
4. Să calculeze exerciţiile şi să aleagă rezultatul corect.
5. Să reprezinte grafic şi să afle cele două numere.
6. Să deseneze corect figurile geometrice, respectând cerinţele formulate.
FOARTE BINE
1. Efectuează exerciţiul, respectând ordinea operaţiilor.
2. Descoperă regula şi scrie corect cele 6 numere.
3. Ordonează corect numerele.
4. Calculează şi alege varianta corectă.
5. Reprezintă grafic şi află cele două numere.
6. Desenează figurile respectând cerinţele date.
BINE
1. Respectă ordinea dar greşeşte 1 - 2 calcule.
2. Descoperă regula şi scrie corect doar câte 2 numere la şir.
3. Scrie corect doar 5 numere.
4. Calculează şi alege corect 6-7 rezultate.
5. Află numerele fără a le reprezenta grafic.
6. Desenează corect doar trei figuri geometrice.
SUFICIENT
1. Efectuează corect doar 3 calcule.
2. Descoperă, cu sprijin regula doar la un şir.
3. Ordonează, greşind locul a două numere.
4. Calculează şi alege rezultatele, dar cu sprijinul învăţătorului.
5. ------
6. Desenează figurile fără a respecta cerinţele formulate.
309
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
310
PROBĂ DE EVALUARE INIŢIALĂ
-MATEMATICĂ-
1. Calculaţi:
81 : (36 - 27 ) =
3004 – 476 = .
4983 + 1584=
7 x 9 x 10=
25 x (160 – 15 x 10 ) – 8 – (24 + 6 : 6 ) =
2. Care sunt numerele:

a) de 7 ori mai mari decât: 7,9,8.....................................................................................
b) cu 5 mai mare decât triplul lui 9..............................................................................
c) de 10 ori mai mici ca: 800, 630, 80. ............................................................................
3.Află:
a) numărul necunoscut:
537 – a = 333
............................................................................
............................................................................
............................................................................
b) suma dintre numărul 5455 şi dublul lui
7; .........................................................................................................................................
c) diferenţa dintre numărul 400 şi câtul numerelor 81 şi 9.
................................................................................................................................................
4.Rezolvă problema:
La o cantină s-au adus 20 kg carne de pasăre şi de 3 ori mai multă carne de vită. Restul
până la 100 kg a fost carne de porc care s-a ambalat în pungi a 5 kg fiecare.
Câte pungi s-au folosit pentru carnea de porc?
Rezolvare:
311
1. să efectueze corect exerciţii cu cele patru operaţii matematice;
2. să afle corect numerele necunoscute;
3. să opereze cu terminologia specific matematică (sumă, termeni, diferenţă, factori, cât, produs), cu
expresii matematice (...de atâtea ori mai mult, ...de atâtea ori mai puţin, cu...mai mult etc.)
4. să rezolve corect problema dată.

1.Rezolvă corect cele 5 exerciţii 1.Rezolvă corect 4 exerciţii 1.Rezolvă corect 3 exerciţii
2.Rezolvă corect punctele: a, b, c. 2.Rezolvă corect două din cele trei 2.Rezolvă corect unul din cele trei
puncte puncte
3.Află corect toate numerele 3.Află corect numerele 3.Află corect doar un număr
necunos – necunoscute de la două din cele necunoscut
cute trei puncte
4.Rezolvă problema fără plan. 4.Rezolvă corect problema cu plan 4.Rezolvă problema cu plan şi scrie
de rezolvare. rezolvarea şi într-un singur
exerciţiu.
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
312
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
313
Fişă de lucru
-MATEMATICĂ-
1. Scrie cu litere:
 9 000 .......................................................................................................................
 208 003 ...................................................................................................................
 32 010 .....................................................................................................................
2. Scrie cu cifre:
 trei sute de mii patruzeci ...........................................................................................
 nouă sute de mii nouă ..............................................................................................
 trei sute şaptezeci de mii 7 sute, 3 zeci şi 5 unităţi ................................................
3. Pentru cifrele subliniate scrieţi clasa şi ordinul:
23 205; 118 500; 8 350;
- clasa: ......................... - clasa: ......................... - clasa: .........................
- ordinul: ..................... – ordinul: ..................... – ordinul: .....................
...................... .....................
4. Descompuneţi după model:

23 030 = 20 000 + 3 000 + 30
304 307 = ..............................................................................................
5 534 = ..................................................................................................
82 000 = ................................................................................................
5. Comparaţi:
31 376 1 376; 49 997 49 998; 150 110 500 150
6. Completaţi cu numere potrivite:

45 127 < < 45 129
16 001 > > 15 999
100 002 > > 99 999
7. Ordonaţi descrescător numerele:

300 202; 302 002; 302 020; 320 002; 320 200.
.............................................................................................................................................
8. Scrieţi: a) cel mai mic număr natural de 5 cifre diferite: ................................

b) cel mai mare număr natural de 4 cifre diferite: ..............................
9. Rotunjiţi:
314
Numărul Rotunjiţi la zeci Rotunjiţi la sute Rotunjiţi la mii
55 931
494 529
67 311
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
315
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Fracţii
-fişă de lucru-
1. Ordonaţi crescător fracţiile :
2. Scrieţi fracţiile corespunzătoare desenelor următoare :
3.Reprezantaţi grafic fracţiile următoare şi precizaţi dacă sunt echiunitare, subunitare sau
supraunitare :
………………………. ……………………………… ……………………………… …….

……………………… ……………………………..
4.Scrieţii fracţiile :
a) b)
5.Comparaţi fracţiile :
316
a) b)

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
317
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
EVALUARE FORMATIVĂ
-cifrele romane-
1 Compară numerele:
CCIX......CCXC MCCCLII...........MMCCLII
MDLXXI...........MDXLXXI LXXXIV.........XLVIII
2.Scrieţi cu cifre romane numerele cuprinse între:
58 şi 74:
697 şi 711:
2996 şi 3004
2. Aşază în ordine crescătoare numerele :

XXXII, IX, CCCXLV, D, CCL, MMDCXXIV, CD, XCVI
3. Scrie cu cifre romane din ce an şi până în ce an se întinde :

secolul al VIII-lea ........................................................................................
secolul al XX-lea............................................................................................
4 Scrie cu cifre romane câte zile sunt în 4 ani consecutivi.
318
5. Scrie cu cifre romane anul naşterii
tale…………………………………………………

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
319
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
EVALUARE FORMATIVĂ
PROBLEME CARE SE REZOLVĂ PRIN REPREZENTARE GRAFICĂ
1. Pentru ziua de naştere a Mihaelei s-au adus 68 baloane roşii şi albastre. Să se afle numărul
baloanelor de fiecare fel, dacă baloanele albastre sunt cu 8 mai multe decât cele roşii.
Baloane roşii |_______________| 68 baloane

Baloane albastre |_______________|_ _ _+8 _ _ _ |
Plan de rezolvare: ( egalarea mărimilor prin scădere)
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
______________________________
2. La o florărie s-au adus 96 lalele şi frezii. Câte flori s-au adus de fiecare fel, dacă numărul freziilor
este cu 16 mai mare decât cel al lalelelor?
Reprezentare grafică:
Plan de rezolvare:
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_____________________________________________________
3. Andreea şi Elena au 85 lei. Câţi lei are fiecare dacă Elena are cu 5 lei mai mult?
320
Elena |_________|_ _+5 _ _| 85 lei
Andreea |_________|
Plan de rezolvare: ( egalarea mărimilor prin adunare)
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
321
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
EVALUARE FORMATIVĂ
-tipuri de probleme-
1. Pe trei rafturi sunt 366 de cărţi. Pe primul raft sunt de 2 ori mai multe decât pe raftul al
doilea, iar pe al treilea de 3 ori mai multe decât pe al doilea
Rezolvare:
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Desen:
2. La o fermă erau 826 găini, raţe şi gâşte.

Găinile şi raţele erau 608, iar raţele şi gâştele 515.
Câte păsări din fiecare fel erau la acea fermă?
Rezolvare:
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_____
6. Suma a trei numere este 630. Dacă din primul scădem 48, din al doilea 57, iar din al treilea 63, ele
devin egale. Care sunt aceste numere?
Rezolvare:
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
322
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Desen:
2.La o alimentară s-au adus în două zile 882 sticle de ulei .Câte sticle s-au adus a doua zi, dacă în
prima zi s-au adus cu 62 sticle mai multe.
Rezolvare:
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Desen :
4. Diferenţa a două numere naturale este de 164. Să se afle numerele ştiind că unul dintre ele este de
3 ori mai mare decât celălalt.
Rezolvare :
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Desen :
5. Suma a două numere consecutive este 547. Aflaţi cele două numere.
Rezolvare:
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
323
Desen:

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
324
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
EVALUARE SUMATIVĂ
1.Aproximează numerele:
Aproximarea numărului
Numărul la zeci de mii la sute la zeci
566 159
76 866
935 187
2.a) Scrie ordinul pe care îl reprezintă cifra 8 in fiecare din numerele:

53 582_____________________________; 76 520 820_______________________________;
800 000____________________________; 10 008_______________________________;
138 207____________________________; 987 509_______________________________;
b) Realizează corespondenţa:
 o mie nouăzeci şi nouă 6 006 006
 trei sute de mii zece 2 000 050
 şase milioane şase mii şase 1 099
 şaizeci de mii şase sute şase 117 117
 două milioane cincizeci 300 010
 o sută şaptesprezece mii o sută şaptesprezece 60 606
c) Ordonează crescător numerele:
1 000 000; 737 234; 104 327; 110 324; 120 734; 234 327.
3.a) Înlocuieşte astfel ca şirurile de mai jos să fie alcătuite din trei numere
consecutive:
632 999 ;
789 600;
2 225 886 .
b) Scrie numerele care se pot descompune astfel:
4 x 1000 + 5 x 100 + 6 x 10 + 9 =
6 x 10 000 + 2 x 100 + 1 x 10 =
5 x 10 000 + 7 x 1 000 + 2 x 100 + 7 =
325
c) Completează: 75 043 = x 10 000 + 5 x + x 10 +
326
4.a) Realizează corespondenţa:
Numere scrise cu cifre Numere scrise cu cifre

arabe romane
100 I
500 M
1 C
5 X
1000 L
50 V
10 D
b) Scrie propoziţia înlocuind numerele scrise cu cifre arabe, cu numere scrise cu cifre
romane:
Mircea cel Bătrân a domnit în Ţara Românească 32 de ani (1386 – 1418).
c) Folosind cifrele romane X, I, L găseşte trei numere scrise cu cifre arabe:_________________
5. Găseşte trei numere naturale de forma abba , astfel încât a = b + b.
327
Competenţe specifice:
 Estimarea ordinului de mărime prin rotunjirea numerelor;

 Utilizarea sistemului poziţional de formare a numerelor naturale;
 Realizarea corespondenţei între numere scrise cu litere şi numere scrise cu cifre;
 Ordonarea numerelor naturale;
 Descompunerea numerelor în sume de produse;
 Cunoaşterea semnificaţiei şi utilizarea cifrelor romane;
Descriptori de performanţă:
Itemi/Calificative Foarte bine Bine Suficient

1. Aproximează 3 numere. Aproximează 2 Aproximează un număr.
numere.
2. Rezolvă a,b,c. Recunoaşte poziţia Recunoaşte poziţia cifrei
cifrei 8 în 4 cazuri. 8 în 2 cazuri. Realizează
Realizează corespondenţa in 2
corespondenţa in 4 cazuri. Ordonează
cazuri. Ordonează crescator 2 numere.
crescător 4 numere.
3. Rezolvă a, b, c. Înlocuieşte 4 numere. Înlocuieşte 2 numere.
Găseşte 2 numere. Găseşte un număr.
Completează 3 casete Completează 2 casete.
4. Rezolvă a,b,c. Realizează Realizează

corespondenţa a 5 corespondenţa a 3
numere. Înlocuieşte 2 numere. Înlocuieşte un
din 3 numere. Găseşte număr din 3. Găseşte un
2 numere. număr.
5. Găseşte 3 numere. Găseşte 2 numere. Găseşte un număr.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
328

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
EVALUARE SUMATIVĂ
-MATEMATICĂ-
329
1. Calculează şi apoi colorează rezultatul corect:
a) 20245 + 353 = 20673 20598 20185 20299
b) 11238 + 218 = 11293 11621 11456 11985
c) 5492 – 190 = 5302 5187 5208 5682
d) 9805 – 403 = 9188 9302 9108 9402
2. Completează spaţiile libere şi efectuează proba:
a) 7219 + b) 5385 + c) 2309 x d) 6208 x

238 208 6 4
3. Efectuează, folosind calculul în scris:
a) 248 : 3 = d) 981 : 3 =
b) 1536 : 3 = e) 1284 : 4 =
c) 4824 : 4 = f) 9813 : 3 =
4. Uneşte cu o linie, fiecare dintre denumirile de mai jos, cu semnul operaţie matematice
corespunzătoare:
+ + + +
a) sumă – b) diferenţă – c) produs – d) cât –
: : : :
x x x x
5. Calculează:
a) 178 + 88 – 25 + 892 =
b) 515 : 5 x 4 =
c) 366 x 6 – 6 : 6 =
d) 2 + 2 x 336 : 2 =
6. Rezolvă cu plan, problema următoare:

Într-o seră sunt 944 de garoafe, 82 sunt albe, roşii de 5 ori mai multe, iar restul sunt galbene.
Câte garoafe galbene sunt?
Obiective de referinţă:
 să efectueze corect, rapid, după reguli date, exerciţii variate de adunare şi de scădere;
330
 să calculeze înmulţiri şi împărţiri, folosindu-se de probă, ori de calcul în scris, respectând
cerinţele formulate;
 să se folosească de ordinea operaţiilor, în rezolvarea unor exerciţii;
 să rezolve probleme cu plan (mai multe operaţii).
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ:
Calificativ
Item
Suficient Bine Foarte bine
- a sau b
I1 a, b, c a, b, c, d
- c sau d
- a şi / sau b - a, b, c a, b, c, d
I2
- c şi / sau d - c sau / şi d
- a, b a, b, c, d, e, f
I3 a şi / sau b - c şi / sau d
- e şi / sau f
- a, b a, b, c, d
I4 a (sau b)
- c sau d
Respectă ordinea efectuării Respectă ordinea efectuării
Respectă ordinea efectuării
operaţiilor pentru a, b operaţiilor pentru toate exerciţiile:
I5 operaţiilor pentru a (sau b) cu
- c sau d cu eventuale erori a, b, c, d.
eventuale erori de calcul.
mici.
Rezolvă primele puncte din Rezolvă toate punctele din plan şi
Rezolvă primul punct din plan cu
I6 plan cu operaţiile toate operaţiile corespunzătoare
operaţiile corespunzătoare
corespunzătoare
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
331
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
332
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
EVALUARE SUMATIVĂ
-MATEMATICĂ-
1. Află termenul necunoscut:

a) ( a 12 ‫ ) ־‬19 = 17 ‫׃‬ b) 200 ‫( ־‬m 8 ‫ = ) ׃‬175
333
2. Micşorează produsul numerelor 843 şi 7 cu câtul numerelor 603 şi 9 .
3. Efectuează:
a) 1746 + { 364 [( 9 ‫ ׃‬72 ‫ ־‬8 ‫ ׃‬96 ) · 37 ] · 5 + 7 ‫ }׃‬3 ‫=׃‬
b) ( 4067 3988 ‫ ( · ) ־‬289 ‫ ־‬308 ) + 0 · 9 · 7 · 6 ‫ ־‬7 ‫ ׃‬3934 =
4. Câtul a două numere este 7, iar diferenţa lor este 300. Care sunt cele două numere?
Ilustraţi grafic problema!
5. Suma a patru numere consecutive impare este 168. Aflaţi numerele.
6. Suma a trei numere este 11 449. Dacă din fiecare număr se scade acelaşi număr se obţin numerele
984, 1357 şi 3078. Care sunt cele trei numere ? Ilustraţi grafic problema.
7. Într-o magazie erau 35 de saci a câte 40 kg de grâu, 52 de saci a câte 45 kg de grâu şi 29 de saci
a câte 52 kg de grâu. Au fost duşi la moară, pentru măcinat , 18 saci a câte 40 kg de grâu şi 30 saci a
câte 45 kg de grâu. Câte kg de grâu au rămas în magazie ?
Scrieţi rezolvarea problemei sub formă de exerciţiu
BAREM DE CORECTARE:
1) a) 5 p înmulţirea + 4 p adunarea
b) 5 p scăderea + 4 p înmulţirea .
334
2) 3 p înmulţirea + 3 p împărţirea + 3 p scăderea .
3) a) 1 p fiecare operaţie corect efectuată (1p·9) = 9p
b) 1 p fiecare operaţie corect efectuată ( 1 p · 9 ) = 9 p.
4) 3 p aflarea numărului mic + 3 p aflarea numărului mare + 3 p ilustrarea grafică a problemei.
5) Aflarea matematică a fiecărui număr – câte 2, 25 p ( 4 · 2, 25 p ) = 9 p .
6) 3 p reprezentarea grafică a problemei
Câte 2 p pentru fiecare din cele trei numere aflate.
7) 1 p pentru fiecare operaţie corectă
1 p pentru scrierea problemei sub formă de exerciţiu .
La media aritmetică a punctajului obţinut, la cele 7 cerinţe ale subiectului, se adaugă un punct din oficiu.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
335
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
EVALUARE SUMATIVĂ
-MATEMATICĂ-
1.Efectuează:
2 + 8 x 100 -700 : 100 x 8 =
(40 x 3 +40 x 3 ) : 2 x 10 =
1 309 + 6 792 – 54 : 9 : 3 x 8 =
336
2.În exerciţiul de mai jos, foloseşte şi paranteze, dacă este necesar, pentru a obţine pe
rând rezultatele 30, 90, 50.
5 x 6 : 2 + 10
3.Cu cât este mai mare suma numerelor pare decât suma numerelor impare mai mici
decat 25?
4.Află valoarea lui “a”

36 : 6 : 3 x 4 x 5 : 10 x 8 –a = 56 : 7: 4
5.Află două numere consecutive, ştiind că suma lor este 25.
6.Suma a trei numere consecutive pare este 18.Care sunt numerele?
7.Suma a doua numere este 24. Să se afle cele două numere, ştiind că primul număr
este de 3 ori mai mare decât al doilea.
8.Să se afle a +b + c +d, ştiind că :

b = 24, c = b x 2, a + d =(c + b) : 2, d = a- 2
9.Dublează produsul dintre diferenţa numerelor 525 si 519 şi câtul numerelor 729 si 9.
10.Micşorează de 10 ori suma numerelor:

375 si 175 ; 416 si 94 ; 233 si 597; 148 si 452.
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
337
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

Matematică
1. Calculează: 249 + 3 - 36 : 9 + 3 - 50 + 3 - ( 400 : 8 - 98 : 2 ) =
2. Pune paranteze astfel încât să obţii rezultatul cerut:
2 + 27 : 3 + 7 - 1 = 5
3. Află termenul necunoscut din egalitatea:

( 276 - x ) : 4 + 297 : 9 : 3 + 69 = 100
4. Cel mai mare număr natural scris cu 4 cifre distincte este:

a) 8 967 b) 9 876 c) 9 786 d) 8 976
5. Sfertul numărului natural 96 este:

338
a) 48 b) 32 c) 24 d) 63
6. Următorul număr impar după 23 469 este:

a) 23 471 b) 23 470 c) 23 467 d) 23 468
7. Numărul natural de 3 cifre la care cifra sutelor este triplul cifrei unităţilor şi cifra zecilor este cu 4
mai mică decât cea a sutelor este:
a) 952 b) 842 c) 953 d) 943
8. Diferenţa dintre cel mai mare număr par scris cu 3 cifre şi cel mai mare număr par scris cu 2 cifre
este:
a) 900 b) 901 c) 100 d) 800
9. Un muncitor avea de lucrat într-o săptămână 984 de piese. Luni a realizat o optime din total,
marţi cu 60 de piese mai mult ; miercuri, două treimi din cât a realizat marţi, iar joi şi vineri a realizat
în mod egal acelaşi număr de piese, terminând lucrarea.
Câte piese a realizat joi şi vineri?
10. Într-o cutie sunt bile albe, negre şi roşii, în total 90. Dintre ele 60 nu sunt albe, iar 50 nu sunt
negre. Câte bile de fiecare fel sunt în cutie? Justifică răspunsul.

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
339
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
-MATEMATICĂ-
EVALUARE SUMATIVǍ
1. Află numerele ab şi cd :
__ __ __ __
( ab + cd ) : 4 : 5 + 495 = 500, ştiind că ab : cd = 3 rest 4
2. Care este numărul ,,y”?
5 x { 55 x 5 – [(55 x 5 – 55 : y)- 55 +5]} = 305
3. Elena are o sumă de bani. Dacă ar cumpăra 5 cărţi, i-ar mai rămâne 6 lei, dacă ar cumpăra 7
cărţi, i-ar mai trebui 8 lei. Se hotărăşte să cumpere un atlas care costă 30 lei.
Câţi lei i-au mai rămas?
340
4.Tatăl, mama şi cei doi fii au împreună 87 ani. Peste 15 ani, vârsta mamei va fi egală cu suma
vârstelor fiilor. Ştiind că tatăl este cu 3 ani mai mare decât mama, iar între fii este o diferenţă de 2 ani, să
se afle vârsta fiecărui membru al familiei.
5. 7 băieţi şi 8 fete culeg în 5 ore 300 kg fructe de pădure. Câte kilograme de fructe de pădure
vor culege 10 copii în 8 ore?
Soluţii: 1. ab = 76; cd = 24; 2. y = 5 ; 3. 11 lei; 4. 36; 33; 5. 320 k
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
341
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
EVALUARE SUMATIVǍ
-MATEMATICĂ-
I. Află valoarea lui ,, a”:

{[( 50 x a – 90 ) x 38 – 80 ] : 100 + 497 } : 5 = 100
II. Determinaţi numerele xy, scrise în baza zece, ştiind că xy + 6 + yx ≤ 50
III. Dublul unui număr este egal cu triplul altui număr. Suma celor două numere este 200. Care
sunt numerele?
IV. Mergând la un magazin de jucării , Valentin constată că într-un coş special erau 25 mingi cu 7 şi
9 buline. El află că numărul total al bulinelor este 201.
Câte mingi cu 7 buline erau şi câte cu 9 buline?
342
V. Andrei avea de 6 ori mai mulţi bani decât Sorin. După ce Andrei cheltuieşte
90 lei, iar Sorin primeşte cu 10 lei mai puţin decât triplul sumei pe care a avut-o, sumele devin
egale.
Ce sumă a avut fiecare?
Soluţii: 1. a = 2 2. xy ={ 12, 21, 13 ,31}3. 120; 80 4. 13 (9 buline); 129 ( 7 buline)5. 240; 4

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
343
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Număr
elevi
GREŞELI FRECVENTE:
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
……
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
ŞTIINTE
Evaluare iniţială
1. Completează următoarele propoziţii :

 Corpul unui animal este format din : _________ , _________ şi ________.
 La cap se pot observa : ______ , _____________ , _____________ şi ____________________
 Trunchiul ascunde în interiorul său _____________ , care asigură funcţionarea organismului .
2. Daţi exemple de corpuri :

 solide __________________________________________________________________________
 lichide _________________________________________________________________________
 gazoase ________________________________________________________________________
3. Ce transformare suferă ?
Gheaţa pusă în ceaiul fierbinte ____________________________________________
Apa care fierbe : _______________________________________________________
Apa pusă în congelator __________________________________________________
Aburii care întâlnesc o suprafaţă rece _______________________________________
4. Adevărat sau fals ?

 Rădacina :* prepară hrana plantei [ ]
 fizează planta în pământ [ ]
 absoarbe apa şi substanţele hrănitoare din pământ [ ]
 Tulpina : * fizează planta în pământ [ ]
344
 susţine frunzele , floarea şi fructul [ ]
 transportă apa şi substanţele hrănitoare de la rădăcină la frunze [ ]
 Frunzele : * prepară hrana pentru toată planta [ ]
 susţin florile plantei [ ]
 ajută planta să respire [ ]
5. Completează propoziţiile cu denumirea organelor :

Gândesc cu ajutorul ________________________________
Când mănânc, hrana ajunge în _______________________
Când respir, aerul ajunge în _________________________
Sângele este pompat de _____________________________
Mă deplasez cu ajutorul _____________________________
6.Corectează greşelile din enunţurile următoare :

Noi mergem ân excursie . Înainte de plecare, am stins becurile din casă, pentru a nu irosi motorina
(__________). Tata a oprit maşina la o benzinărie, ca s-o alimenteze cu cărbuni (________________) .
Maşina s-a deplasat până la munte pentru că a împins-o vântul (_________________________) .
La marginea unei păduri ne-am oprit şi am pregătit friptură la grătar . Am pus în grătar
mult petrol (_________________________), apoi i-am dat foc ca să prăjim carnea.
ŞTIINTE
Evaluare iniţială
1. Citeşte cu atenţie textul:

Tudor stătea pe prispa casei şi ...deodată auzi un zgomot asurzitor. Işi fixă privirile spre locul de
unde pornise acesta. Văzu cum apele învolburate ale pârâiaşului, care trecea nu departe de locuinţa sa,
veneau nimicind totul. Apele tulburi, pline de pământul adus, măturau cu putere iarba, copacii, arbuştii
înşiraţi de-a lungul albiei sale. Privind cu mai multă atenţie văzu că nivelul apei creşte cu repeziciune şi
ameninţă gardul curţii. Pârâul acum muşcă parcă din pământ şi el îşi dă brusc seama că trebuie să
intervină. În curte găinile cotcodăcesc, câinele latră în lanţul său parcă strigând după ajutor.
Tudor se dezmeticeşte şi acţionează. Eliberează animalele din grajd, câinele din lanţ şi încearcă să
găsească un refugiu din faţa apelor furioase...
Dacă malurile râului ar fi fost indiguite, acum nu ar fi fost atât de necăjit...
După prăpăd, priveşte trist cum plutesc pe apă bucăţi de hârtie, cutii de conserve, pungi şi
sticle de plastic, păsări moarte...
Cine e de vină pentru toate acestea?
Răspunde cerinţelor:
a) Numeşte acţiunea naturii, prezentată în text, care a poluat mediul.
………………………………………………………………………………………………………….
b) Numeşte o acţiune a omului, prezentată în text, care produce poluarea mediului.
..................................................................................................................................................................
2. Enumeră două acţiuni de protejare a mediului pe care le aplici mereu:

.................................................................................................................................................................
345
.................................................................................................................................................................
3.Completează enunţurile cu noţiunile potrivite:

Prin rotaţia Pământului în jurul axei sale se formează ……………. şi ……………… .
Pământul este a …………planetă de la Soare.
Părţile componente ale unei plante sunt : rădăcină, …………….., ………….., floare , …………şi
………………. .
Părţile unui corp sunt:…………, trunchi, ……………. . Capul se leagă de corp printr-un …….. .
4. Bifează cu X , în tabel, ceea ce se potriveşte pentru corpurile date:
corpul cu viaţă fără viaţă natural prelucrat

copac
hârtie
copil
piatră
găleată
5.Stabileşte valoarea de adevăr (A) / fals (F):
În rădăcină se prepară hrana plantei.

Apa poate trece din stare lichidă în stare solidă.
Pentru a se dezvolta plantele nu au nevoie de lumină.
Dulapul este un corp cu viaţă.
6.Taie cu o linie cuvântul care nu se potriveşte:
Caracteristicile fiinţelor care trăiesc în mediul acvatic sunt: înotătoare, solzi, aripi, corp
fusiform.
Pentru a se dezvolta plantele au nevoie de lumină, căldură, haine, umiditate, aer, sol.
Corpuri lichide sunt: sucul, nisipul, laptele, oţetul, cartoful.
Organele de simţ ale omului sunt: nasul, pielea, inima, limba, ochiul, urechea, mâna.
7. Identifică prin subliniere:
animalele care trăiesc în ţinuturile reci: cămila, ursul polar, şarpele, foca, struţul, morsa.
plantele care trăiesc în zona de munte: bradul, salcia, pinul, fagul, nufărul.
animalele ocrotite prin lege: pisica, căprioara, lebăda, oaia, cocoşul de munte.
346
 Să identifice, într-un fragment literar, acţiunile naturii şi ale omului care duc la
poluarea mediului.
 Să enumere acţiuni proprii de protejare a mediului.
 Să completeze enunţurile date cu noţiunile corespunzătoare cerinţei;
 Să bifeze în tabel însuşirile corpurilor menţionate;
 Să stabilească valoarea de adevăr sau fals a enunţurilor date;
 Să elimine, prin tăierea cu o linie, noţiunea care nu corespunde cerinţei;
 Să identifice, prin subliniere, noţiunile solicitate;
Descriptori de performanţă
Foarte bine Bine Suficient

1. Numeşte toate acţiunile Numeşte o parte din acţiunile Numeşte o acţiune a naturii/omului
naturii şi omului în poluarea naturii şi omului în poluarea în poluarea mediului.
mediului. mediului.
2. Enumeră mai multe acţiuni Enumeră două acţiuni Numeşte o acţiune personală
personale în protejarea personale în protejarea realizată în scopul protejării
mediului. mediului. mediului.
3.Completează enunţurile date Completează corect trei/patru Completează corect două enunţuri .
cu noţiunile corespunzătoare. enunţuri date .
347
4. Bifează corespunzător Bifează corespunzător cerinţei Bifează cu multe erori cerinţele
cerinţei. cu una /două erori. pentru corpuri cu viaţă/fără viaţă..
5. Stabileşte valoarea de adevar Stabileşte valoarea de adevar Stabileşte valoarea de adevăr sau fals
sau fals pentru toate enunţurile sau fals pentru trei enunţuri. pentru două enunţuri.
date.
6. Elimină, prin tăiere, toate Elimină, prin tăiere, 4 noţiuni Elimină, prin tăiere, 3/2 noţiuni care
noţiunile care nu se potrivesc. care nu se potrivesc. nu se potrivesc.
7. Identifică, prin subliniere, Identifică, prin subliniere, 5/6 Identifică, prin subliniere, cel puţin
toate noţiunile solicitate. noţiuni solicitate. trei noţiuni solicitate.
ŞTIINŢE
EVALUARE FORMATIVĂ
Poluarea solului , a apei şi a aerului
Încercuieşte rǎspunsul corect din enunţurile urmǎtoare:
1. Factorii naturali necesari vieţii sunt:
a) aerul; b) substanţele toxice; c) solul; d) apa .
2.Solul se polueazǎ prin:
a) stropirea cu apǎ curatǎ;

b) stropirea excesiva cu substanţe chimice;
c) depozitarea diferitelor preparate toxice.
3. Solul rǎmâne neocrotit datoritǎ:
a) distrugerii pǎdurilor; b) soarelui ; c) ploilor.
4. Apa pe care omul o foloseşte pentru bǎut trebuie sǎ fie:
a) mineralǎ; b) potabilǎ; c) poluatǎ.
5. Apa din jurul fabricilor, fermelor de animale, oraşelor mari este:
348
a) mineralǎ; b) potabilǎ; c) poluatǎ.
6. În apele poluate plantele şi animale :
a) trǎiesc mai bine; b) dispar.
7. Cel mai puternic poluant al aerul este:
a) fumul din coşurile fabricilor fǎrǎ instalaţii de filtrare;

b) fumul din ţigarǎ;
c) fumul focului de tabǎrǎ.
8. Omul suferǎ din cauza poluǎrii aerului simţind:
a) veselie; b) obosealǎ; c) anemie ; d) greutate în respiraţie.
9. Calitatea aerului poate fi îmbunǎtǎţitǎ prin:
a) creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din oraşe;

b) creşterea numǎrului de autoturisme din oraşe;
c) creşterea numǎrului de pǎduri;
d) creşterea numǎrului de fabrici fǎrǎ instalaţii de filtrare.
ŞTIINŢE
EVALUARE FORMATIVĂ
Aerul. Însuşiri. Alcǎtuire
1. Aerul este un corp:
a) transparent ; b) alb; c) incolor.
2. Aerul se aflǎ :
a) pretutindeni; b) numai în sol; c) numai în apǎ.
3. Aerul este un corp:
a) solid ; b) lichid; c) gazos.
4. Cel mai important gaz care intrǎ în alcǎtuirea aerului este:
a) oxigenul; b) dioxidul de carbon; c) azotul.
5. Gazul care întreţine viaţa şi arderea este:
349
6. Plantele verzi produc:
7. Omul, plantele şi animalele elimină în timpul respiraţiei:
8. Aerul este mai curat:
a) în apropierea oraşelor mari;

b) în apropierea uzinelor mari;
c) în apropierea pǎdurilor.
9. Datoria omului este de a pǎstra aerul curat:
a) pentru sǎnǎtatea sa;

b) pentru sǎnǎtatea plantelor şi animalelor;
c) pentru sǎnǎtatea mediului în care trǎieşte.
ŞTIINŢE
Evaluare formativă
Forme diferite ale apei în naturǎ
1. Roua se formeazǎ:
a) primǎvara; b) vara; c) toamna; d) iarna.
2. Bruma se formeazǎ:
3. Norii se formeazǎ:
a) ca urmare a evaporǎrii apei din sol şi de la suprafaţa apelor;

b) în zilele reci,când vaporii de apǎ se condenseazǎ foarte aproape de
pǎmânt.
4. Ceaţa se formeazǎ:
c) ca urmare a evaporǎrii apei din sol şi de la suprafaţa apelor;

d) în zilele reci, când vaporii de apǎ se condenseazǎ foarte aproape de
pǎmânt.
5. Grindina se formeazǎ:
350
6. Lapoviţa se formeazǎ:
7. Poleiul se formeazǎ:
8. Zǎpada se formeazǎ:
ŞTIINŢE
1. Completează:
Sarea, petrolul, cărbunii sunt …………….. .
Sarea se extrage din …………… .
Cărbunii se extrag din ……………. .
Petrolul se extrage din …………… .
Sarea este folosită la: …………….., ……………….., ………………. .
Minereurile sunt de două feluri: …………… şi ………………. .
Prin prelucrarea minereurilor de fier, în combinate siderurgice, se obţin: …………..,
………………., ………………… .
2. Completează enunţurile folosind cuvintele din paranteză:

Omul face parte din …………. . El …………., ………………., ………………., ………………,
………………. şi ……………… . Hrana omului este alcătuită atât din …………….. cât şi din
………….. . Toate acestea le ia din ……………. .
( natură, se naşte, se hrăneşte, respiră, creşte, se înmulţeşte, moare, vegetale, animale )
3. Realizează corespondenţe:
 Corp lichid, transparent, bun dizolvant; sol
 Stratul de la suprafaţa pământului; apa
 Rocă moale, gălbuie, poate fi modelată; fier
 Este un metal care la umezeală rugineşte. argilă
 Rocă albă, se dizolvă în apă. aurul şi argintul
 Sunt metale preţioase. sare
351
4. Trasează câte o săgeată între denumirile resurselor naturale scrise în coloana A şi cele ale
materialelor ce se pot prelucra din acestea, scrise în coloana B.
A B
lemn sticlă
nisip hârtie
petrol oţet
fier benzină
oţel
5. Colorează cu verde cerculeţele de sub casetele în care sunt cuvinte ce denumesc rolul plantelor în
viaţa omului şi cu galben pe cele care sunt sub casetele în care se află cuvinte ce denumesc rolul
animalelor în viaţa omului.
oxigen sănătate tracţiune decor îmbrăcăminte pază hrană
6. Notează cu A (adevărat) şi F (fals):

Petrolul se dizolvă în apă. Gazele naturale se aprind greu.
Benzina se evaporă foarte uşor. Aurul şi argintul sunt metale preţioase.
Sarea se dizolvă în apă. Aluminiul este un metal greu.
Păcura este un lichid incolor. Cocsul este un cărbune fabricat.
7. Scrie DA sau NU:

sursă de energie.
Hrana este
o rocă aflată în subsol.
în cantitate mare.
Alimentaţia trebuie să fie
completă şi variată.
foarte fierbinţi.
Alimentele se consumă
potrivit de calde.
scumpe.
Alimentele trebuie să fie
proaspete.
8. Enumeră cel puţin trei plante şi trei animale protejate de lege.

________________________________________________________________________
9. Realizează un dialog între doi arbori despre atitudinea copiilor faţă de ei.
__________________________________________
352
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
353
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
ŞTIINŢE
TEST DE EVALUARE
354
CICLUL VIEŢII – Naşterea, creşterea şi dezvoltarea, înmulţirea, moartea
1. Precizează care dintre enunţurile următoare sunt adevarate (A) sau false (F).
a. Prin germinaţia seminţei, organele embrionului încep

să crească şi să se dezvolte. A F
b. Datorită hrănirii vieţuitoarele cresc şi se dezvoltă. A F
c. Grâul este o plantă perenă. A F
d. Ciclul vieţii la fluture începe cu stadiul de pupă. A F
e. Pupa nu se hrăneşte, nu se deplasează şi nu
seamănă nici cu larva, nici cu adultul. A F
f. Mormolocii respiră prin plămâni. A F
2. Realizează corespondenţa între enunţurile din prima coloană şi etapele de

dezvoltare la om din a doua coloană.
* Iubeşte poveştile.
* Munceşte în folosul său şi al celorlalţi. COPILĂRIE
* Se odihneşte mai mult. TINEREŢE
* Începe să vorbească. MATURITATE
* Are putere de muncă tot mai puţin. BĂTRÂNEŢE
* Învaţă cititul şi scrisul.
* Îşi întemeiază o familie.
3. Uneşte cu săgeţi cuvintele din prima coloană care au acelaşi sens cu cuvintele din cea
de-a doua coloană.
GERMINAŢIE MORMOLOC
LARVĂ ( la fluture) BATRACIENI
PUPĂ ÎNCOLŢIRE
LARVĂ ( la broască) OMIDĂ
PUPĂ NIMFĂ
AMFIBIENI CRISALIDĂ
4. a. Completează spaţiile libere pentru a întregii ciclului vieţii la plantă :
1. SĂMÂNŢĂ
2. .......................
3. TULPINĂ
4. .......................
5. FLORI
6. .......................
7. SEMINŢE
b. Completează spaţiile libere pentru a întregi ciclul vieţii la fluture:

355
1. OU sau.........................
2. OMIDĂ sau .....................
3. COCON sau .........................
4. PUPĂ sau ..........................
5. ADULT sau ..........................
c. Completează spaţiile libere pentru a întregi ciclul vieţii la broasă:
1. OU sau .........................
2. LARVĂ sau .........................
3. ADULT sau .........................
5. Rezolvând rebusul de mai jos, vei descoperi de la A la B titlul unităţii de

învăţare pe care tocmai am încheiat-o.
1. Gogoaşă sau C.....

2. Vieţuitoarele cresc şi se dezvoltă datorită H.....
3. Amfibieni sau B...
4. Fluturii se hrănesc cu nectarul F...
5. Nimfă sau P...
6. Pupă sau C...
7. Mormoloc sau L...
8. Larvă sau O...
9. Broaştele provin din P....
10. Planta tînără este numită şi P...
11. Crisalidă sau N...
12. Încolţirea seminţei sau G...
356
A
357
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
B
RĂSPUNSUL de la A la B : ................................................
6. Dezleagă ghicitorile următoare!
a. Copăiţă cu bobiţe, b. Cine-i gros şi scorţos

Atârnată printre viţe. Şi aruncă ceşti în jos?
.............................. ............................
c. Turmă mică, târâtoare, d. Holbată, cu gura mare,

Paşte-n pomi nu pe ogoare. Ca şi o lăcustă sare.
.............................. ............................
ŞTIINŢE
EVALUARE SUMATIVĂ
„OMUL ŞI MEDIUL”
Încercuieşte răspunsul corect!
1. Aerul este o substanţă:

a. lichidă b. solidă c. gazoasă
2. Solul fertil (bun pentru agricultură) este:

a. nisipos b. calcaros c. negru d. argilos
3.Ce s-ar întâmpla dacă apa unui râu ar fi poluată?

358
4.Apa este :
a. albă b. verde c. transparentă
5.Aerul se află:
a. peste tot în natură b. numai în sol c. numai în apă
6.Ce s-ar întîmpla dacă o conductă de petrol s-ar sparge pe un câmp de porumb?
7.Care este cel mai important gaz care intră în alcătuirea aerului?
a. oxigenul b. dioxidul de carbon c. azotul
8.Spune trei însuşiri ale apei.
9.Din lista dată, spune numai apele curgătoare:

pârâul, fluviul, marea, balta, râul.
10.Care este gazul pe care îl inspiră omul?

a. azotul b. oxigenul c. dioxidul de carbon
11. Din ce este alcătuit solul?
12. Norii se transformă în picături de ploaie prin:

a. evaporare b. fierbere c. solidificare d. condensare
13.Spune trei caracteristici pentru aer.
14.Aerul este :
a) albastru b) transparent c) roz
15.Ce animale dăunătoare trăiesc în sol?
359
16.Apa bună de băut se numeşte apă...................
17. Spune animale folositoare care trăiesc în sol.
18. Omul elimină, când expiră:

a. oxigenul b. azotul c. dioxidul de carbon
19. Aerul „înveleşte„ ca o pătură :

a. ţara noastră b. Europa c. planeta noastră
20. Din lista dată, spune apele stătătoare:

a. râu b. baltă c. mare d. fluviu e. ocean
ŞTIINŢE
EVALUARE SUMATIVĂ
„OMUL ŞI MEDIUL”
Încercuieşte răspunsul corect!
1. Ce s-ar întâmpla dacă tot aerul ar fi poluat?
2. Spune trei caracteristici ale aerului.
3. Principala sursă de poluare a aerului în oraşe este:

a. poluarea industrială b.circulaţia autovehiculelor c. deversarea substanţelor toxice în apă
4.Este adevărat enunţul:
360
Apa potabilă are gust, miros, culoare?
5 .Care sunt stările de agregare ale apei?
6. Aerul este un amestec de .................
7. Un animal adaptat la schimbările de mediu în timpul unui an, care îşi reduce foarte mult activitatea
şi hibernează este:
a. leul b. ursul c. veveriţa
8. Cea mai importantă cauză a dispariţiei unor animale sălbatice în zilele noastre este:
a. modoficarea mediului b. vânătoarea exagerată c. creşterea animalelor domestice
9. Apele curgătoare sunt:..................................................
10. Deşeurile sunt:

a. resturi provenite din activităţile omului b. materiale naturale c.factori de mediu
11.Apele stătătoare sunt..........................................
12. Învelişul de aer al Pământului se numeşte:

a. atmosferă b. ozon c. stratosferă
13. Dinozaurii sunt:

a. reptile b. plante c. maimuţe
14.Apa se foloseşte la:............................................................
15. Ce s-ar întâmpla dacă nu ai deschide fereastra?
16. Apa se poate găsi în natură sub următoarele stări de agregare:.....................
17. Dinozaurii aveau corpul acoperit cu:

a. pene b. piele c. blană
18. Mişcarea aerului pe orizontală se numeşte ................
19. Însuşirea solului de a lăsa să treacă apa prin el se numeşte:

a. fertilitate b. permeabilitate c. transparenţă
361
20. Aerul este un amestec de ...........,din care vieţuitoarele folosesc ......................
pentru a respira.
Dacă ai terminat, scrie sau reprezintă printr-un desen un mesaj ecologic!
ŞTIINŢE
TEST DE EVALUARE FINALĂ
1.Pune X în caseta corespunzătoare răspunsului corect:
a) stările de agregare ale apei sunt:

 evaporarea, fierberea, condensarea, îngheţarea;
 solidă, lichidă, gazoasă;
 gheaţa, norii, grindina, roua, bruma.
b) formele sub care se găseşte apa în natură sunt:
c) fenomenele prin care trece apa sunt:
362
2.Alege varianta corectă de răspuns:
Plantele elimină oxigen în aer prin procesul de:

a) hrănire
b) respiraţie
c) înmulţire
 Plantele se înmulţesc prin:
a) rădăcină
b) tulpină
c) seminţe
La plantele verzi, hrana este preparată de:
a) frunze
b) rădăcină
c) tulpină
Datorită sensibilităţii, plantele:
a) simt variaţia factorilor de mediu
b) respiră mai uşor
c) se hrănesc în timpul nopţii
3. Numerotează începând cu 1, casetele de sub ilustraţiile de mai jos, pentru a indica etapele
de dezvoltare ale unei plante.
4.Încercuieşte A (dacă propoziţia este adevărată) sau F (falsă):
 Pădurea este un mediu de viaţă prielnic vieţuitoarelor. A F

 Pădurea este o sursă de poluare a aerului. A F
 Pădurea produce oxigenul necesar animalelor şi omului. A F
 Oamenii trebuie să preţuiască şi să ocrotească pădurea. A F
5. Încercuieşte cuvintele care completează enunţul dat.

Din nori poate să cadă pe pământ ...
363
6.Completează textul lacunar cu cuvintele din paranteză :
Plantele, animalele şi oamenii formează .............................. Pentru a creşte şi a se dezvolta,

organismele vii au nevoie de lumină, ..............., ..............., ............ Acestea formează
.............................Când în natură există echilibru, plantele şi animalele se dezvoltă ................... Atunci
când echilibrul este primejduit, pentru a supravieţui, organismele vii se ........................ la noile condiţii
de mediu.
( apa, aer, lumea vie, sol, normal, factori de mediu, adaptează)
7. Scrie Da în dreptul corpurilor care se dizolvă în apă şi NU în dreptul celor care nu se dizolvă
în apă:
- zahărul……. – hârtia………….
- sarea………. - varul…………..
- uleiul……… - nisipul…………
- petrolul……. - oţetul………….
- săpunul…….. – piatra vânătă……….
Dacă ai terminat, alege şi colorează figura care corespunde stării tale după această lucrare: veselă sau
tristă!
O1 – să clasifice corpurile după solubilitatea lor

O2 – să recunoască procesele esenţiale de întreţinere a vieţii
O3 – să precizeze, în ordine, etapele de dezvoltare ale unei plante
O4 – să stabilească motive pentru un mediu de viaţă sănătos
O5– să deosebească stările de agregare de fenomenele apei şi formele apei în natură
O6– să stabilească legături între text şi cuvintele date
364
Ex. FOARTE BINE BINE SUFICIENT
1. -3 răspunsuri corecte -2 răspunsuri corecte -1 răspuns corect
2. - 4 răspunsuri corecte -3 răspunsuri corecte -2 răspunsuri corecte
3. -enumeră corect etapele -enumeră etapele de -enumeră etapele de
de dezvoltate ale unei dezvoltate ale unei dezvoltare, făcând
plante plante, cu mici ezitări confuzii
4. -4 răspunsuri corect -3 răspunsuri corect -2 răspunsuri corect
stabilite stabilite stabilite
5. -recunoaşte cele 3 forme -recunoaşte două forme - recunoaşte 1 formă
sub care se găseşte apa sub care se găseşte apa sub care se găseşte apa
în natură în natură în natură
6. -completează corect -completază textul -completează textul
toate cuvintele din lacunar cu mici erori parţial cu cuvintele din
paranteză paranteză
7. -8-10 răspunsuri corecte -4-7 răspunsuri corecte -2-3 răspunsuri corecte
ŞTIINŢE
I.1 Uneşte printr-o linie fiecare substaţă naturală din coloana I cu produsul ce poate fi obţinut prin
prelucrarea ei din coloana a II-a.
I II
sticla benzină
petrol cocs
sare soda caustică
minereu de fier hârtie
365
lemn geamuri
porţelan
I.2. Marchează X în căsuţa din dreptul răspunsului care arată procedeul corect de
separare a substanţelor din amestecuri:
a)apă +nisip decantare filtrare
b) nisip + piuneze filtrare magnetizare
c) apă + sare filtrare critalizare
I.3 Uneşte printr-o linie fiecare simţ din coloana A cu organul corespunzător din coloana
B.
A B
gust ureche
miros ochiul
auz pielea
pipait limba
nasul
I.4 Stabileşte dacă următoarele enunţuri sunt adevărate (A) sau false (F) şi încercuieşte
varianta corectă:
Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă, la o temperatură A/ F

mai mică decât temperatura de fierbere , se numeşte evaporare.
Îngheţarea apei este un fenomen ireversibil . A/ F
Trecerea apei din stare solidă în stare lichidă se numeşte condensare. A/F
Fierberea are loc la o temperatură de 100 C. A/F
I.5 Taie cuvântul ce denumeşte planta care nu face parte din aceeaşi categorie:
a) brad, pin, stejar, molid

b) stejar, fag, pin, frasin, carpen
c) salcie, trestie, nufăr, zambilă, stuf
I.6 Marchează X în căsuţa corespunzătoare fenomenului chimic ce caracterizează fiecare

substanţă:
lapte putrezire fermentare
lemn râncezire putrezire
366
fier putrezire ruginire
I.7 Citeşte cu atenţie propoziţia dată şi răspundeţi, pe spaţiile punctate, la întrebările date:
Într-un pahar cu apă s-a dizolvat o lingură de zahăr.
1. Ce puteţi spune că avem in pahar?

………………………………………………………………………………
2. Cum se numeşte apa din pahar?
……………………………………………………………………………
3. Prin ce procedeu se pot separa cele doua substanţe din amestec ?
…………………………………………………………………………
I.8 Completează spaţiile libere, adăugând termenii potriviţi din paranteză:
Plantele, animalele şi oamenii formează ……………………….

Pentru a creşte şi a se dezvolta, organismele vii au nevoie de lumină,
…………………,……………..,………………
Acestea formează ………………………………………….
Când în natura există echilibru, plantele şi animalele se dezvoltă……….....
Atunci când echilibrul este primejduit, pentru a supravieţui, organismele vii se
…………........................ la noile condiţii de mediu.
( apă, aer, lumea vie, sol, normal, factori de mediu, adaptează )
I.9 Descrie, pe spaţiile punctate, “ mărul” precizând categoria de plante din care face
parte, locul unde se cultivă, părţile componente şi caracteristicile acestora, importanţa
cultivării pomilor fructiferi.
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
BAREM DE CORECTARE
SUFICIENT BINE FOARTE BINE

ITEMUL
I.1 1-2 VARIANTE 3-4 VARIANTE 5 VARIANTE
I.2 1 SOLUŢIE 2 SOLUŢII 3 SOLUŢII
I.3 1 VARIANTĂ 2-3 VARIANTE 4 VARIANTE

367
I.4 1 SOLUŢIE 2-3 SOLUŢII 4 SOLUŢII
I.5 1 VARIANTĂ 2 VARIANTE 3 VARIANTE
I.6 I SOLUŢIE 2 SOLUŢII 3 SOLUŢII
I.7 I SOLUŢIE 2 SOLUŢII 3 SOLUŢII
I.8 Completează 1-3 Completează 4-6 termeni Completează 7 termeni

termeni
I.9 Scrie categoria de Scrie categoria de plante , Scrie categoria de plante,

plante, părţile descrie părţile componente descrie corect părţile
componente cu unele şi caracteristicile acestora componente şi
erori. cu mici erori. caracteristicile acestora.
ISTORIE
EVALUARE INIŢIALĂ
I1 Încercuiţi răspunsurile corecte :

Strămoşii noştri sunt : - dacii
- romanii
- slavii
Roma a fost capitala : - Imperiului Roman

-Daciei
-Imperiului Austro-Ungar
Capitala Daciei a fost : - Sarmizegetusa

368
- Bucureşti
- Napoca
I2 Explicaţi următoarele expresii :

-„ Din stejarul Romei, tu, mlădiţă ruptă”
-„ Şi te-ncrede-a pururi că vei fi şi mâine
Tare cum eşti azi.”
- „ Sus ridică fruntea, vrednice popor! ”
I3 Scrieţi, după autodictare, prima strofă din poezia „ Ce-ţi doresc eu ţie ,
dulce Românie!” , de Mihai Eminescu .
I4 Răspundeţi la următoarele întrebări :
a) Ce fel de trecut are România ?

b) Care este mesajul transmis de poet ?
c)Din ce volum face parte poezia „ Cântec ”, de George Coşbuc?
I5 Uniţi cuvintele cu sens opus :
prieten slab
tare nevrednic
se înalţă coboară
vrednic duşman
ISTORIE
FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ

„Să ne cunoaştem trecutul”
1.Completaţi corespunzător enunţurile:

Istoria este ştiinţa care studiază _____________________omenirii din cele mai vechi timpuri până astăzi.
Cronologia se ocupă cu ordonarea în ____________________ a faptelor istorice.
Cu descoperirea şi studierea urmelor trecutului se ocupă ______________________.
Pentru a cunoaşte trecutul ne folosim de ___________________________________.
2. Izvoarele istorice pot fi de două feluri: ________________________
________________________.
369
3. Din câţi ani e format un mileniu? ____________________________.
4. Completaţi în tabel cu secolul potrivit numărului de ani:
ani Secole
501 - 600
1801 – 1900
2001 - 2100
5. Marcaţi prin încercuire izvoarele nescrise:

 inscripţii pe pietre şi vase
 vase şi podoabe
 scrieri istorice sau scrieri literare cu conţinut istoric
 oseminte
 clădiri şi ruine
 monede
 acte şi scrisori
 unelte şi arme
6. Scrieţi în tabel ocupaţiile locuitorilor specifice zonei geografice:
munte dealuri şi podişuri câmpii şi lunci
__________________________ _________________________ ___________________________

__________________________ _________________________ ___________________________
__________________________ __________________________ ___________________________
FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ

„Geto – dacii şi romanii”
1. Completaţi tabelul cu ceea ce ştiţi despre geto-daci:
întindere Marea Neagră, râul Bug, Munţii Carpaţii Păduroşi, Dunărea mijlocie, Munţii Balcani
ocupaţii
credinţa
2.Dacii sau ……………..….. au fost unul şi acelaşi popor.

Principalele lor ocupaţii erau ……………………..…….…...., …………………………….…….. şi
………………….…………., ………………………………. .
Primul rege care a unit toate triburile daco-getice într-un singur …………... a fost …………………..… .
Capitala statului dac era cetatea ……………………….... .
Un alt rege dac a fost ………………………………. .
El s-a împotrivit mult timp Imperiului ………………………………………… .
Capitala Imperiului era la …………………………………………….. .
370
Împăratul ……………………… şi-a propus să cucerească …………………………….. .
Limba vorbită de romani era ………………………………………… .
Geto-dacii erau organizaţi în ……………………………… .
Geto-dacii foloseau moneda grecească şi macedoneană încă din secolul V-IV î. Hr..
Cauza emiterii monedei proprii la mijlocul sec. al III-lea î.Hr. a fost ………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………… .
Istoricul care ne dă primele informaţii despre daci este …………………….. care spunea că daco-geţii erau
…………………………………………………………………………………………….. .
3. Uniţi ceea ce se potriveşte:
Dacia Traian Roma
Imperiul Roman Decebal Sarmizegetusa
4.Numiţi alt împărat roman care s-a luptat cu geto-dacii.

……………………………………………………….
5. Tăiaţi ceea ce este incorect:

Pentru cucerirea Daciei, Traian a purtat cu geto-dacii: Unitate naţională;
a) numeroase războaie Dreptate socială;
b) două mari războaie Libertate socială şi naţională
Dacii au luptat vitejeşte, dar romanii erau:
a) mult mai curajoşi
b) mult mai bine înarmaţi şi instruiţi
6. Aşezaţi în ordine alfabetică următoarele cuvinte păstrate din limba dacilor:

mânz, brânză, ceafă, dâmb, moş, zâmbet, zgardă, pârâu, brad, vatră.
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
7. Stabiliţi corespondenţa:
a introdus un cod de legi Decebal
a construit podul peste Dunăre la Drobeta Traian
a învins pe romani în anul 87 Burebista
a cucerit Dacia Apollodor
TEST DE EVALUARE
(Revoluţia de la 1821 şi Revoluţia de la 1848)
1. Înconjoară litera corespunzătoare răspunsului corect:

 Revoluţia condusă de Tudor a avut loc în :
a) Transilvania; b) Moldova; c) Ţara Românească
 Ea s-a desfăşurat la începutul secolului:
a) al XVIII-lea; b) al XIX-lea; c) al XX-lea
 Tudor Vladimirescu a fost ucis de :
a) turci; b) ) eterişti; c) olteni
 În urma revoluţiei, sultanii au numit în Ţările Române domni;
a) fanarioţi; b) otomani; c) pământeni
2.Uneşte ceea ce se potriveşte :
Desfiinţarea iobăgiei ;
Împroprietărirea ţăranilor ; 3.Ordonează cronologic, prin numerotare,
Recunoaşterea românilor din următoarele evenimente:
Transilvania şi egalitatea în drepturi Adunarea de la Islaz
cu celelalte naţionalităţi ; Adunarea
Unirea tuturor românilor într-un Naţională de la Blaj
singur stat Adunarea de la Padeş
371
4. Completează corespunzător:
Odată cu revoluţia din anul …….., condusă de Tudor Vladimirescu, începe epoca .......................
din istoria românilor.Oastea lui Tudor a pornit de pe Câmpia .......................... spre Bucureşti. El a cârmuit
ţara încercând să facă dreptate poporului. În acest timp, grecii urmăreau ridicarea tuturor
popoarelor ..................... împotriva asupririi ..................... Ei acţionau în cadrul unei organizaţii secrete,
numită .................................... Prins între turci şi .........................., Tudor a fost trădat şi ucis.După
înfrângerea revoluţiei, sultanii au numit în Ţările Române domni ..................................
(turcesti, 1821, Eteria, balcanice, modernă, pământeni, eterişti, Padeşului, dreptate)
5. Completând corect, vei descoperi pe verticală numele evenimentului istoric ce a dominat viaţa
europeană din anul 1848. 1.În anul 1848, românii au luptat
pentru............................. sociala;
1. D 2.Un alt ţel al lor a fost....................;
L 3................. Iancu;
3. 4.Guvernul ....... a adoptat steagul tricolor;
5. Marea Adunare Naţională de la ...........;
4. P
6.Alexandru Ioan ...................;
5.
7.Cel mai scump vis al revoluţionarilor
6. C 8.Proclamaţia de la ...;
7. U 9.Nicolae ...... , mare patriot.
8.
B
EVALUARE SUMATIVĂ
Geto-dacii; Formarea poporului român şi a limbii române
1. Găsiţi variantele corecte:

 Izvoarele istorice pot fi:a) scrise; b) desenate; c) scrise şi nescrise.
 Capitala Daciei era cetatea Sarmizegetusa, aflată în M-ţii Şureanu, lângă: a) Drobeta; b) Orăştie;
c) Tapae.
 În timpul romanizării, dacii : a) îşi păstrează limba; b) îşi însuşesc limba latină; c) îşi însuşesc
limba latină, dar şi obiceiurile romane.
2. Asociaţi datei evenimentul corespunzător:

a. Primăvara lui 101………………………………………..
b. 271-……………………………………………………..
c. 105-106………………………………………………..
3. Răspundeţi direct:
 Ce este istoria?
 Ce înseamnă romanizare?
4. Explicaţi înţelesul termenilor:

o Letopiseţ
o Colonizare
o Daco-romani
5. Răspundeţi prin da/nu:

 Împăratul Aurelian retrage din Dacia armata şi funcţionarii romani în anul 271.
 Decebal a fost primul rege dac.
 Pentru a înainta uşor , dacii au ridicat la Drobeta Podul lui Apollodor din
Damasc.
372
 Războaiele daco-romane s-au desfăşurat între anii 101-102 şi 105-106.
 Dacia a fost transformată în provincie romană.
6. Enumeraţi:
-3 împăraţi romani
-3 ocupaţii ale daco-romanilor
-3 limbi înrudite cu limba română
-3 măsuri luate după încheiarea păcii din 102
7. Completaţi cu cuvintele potrivite din paranteză pentru a face adevărate propoziţiile:
o Acum două milenii, graniţele Imperiului roman ajungeau până la..................

o Obştea sătească era condusă de un..................... ajutat de..........................
o “Era un om cu totul deosebit, mai ales prin dreptatea şi bărbăţia sa, precum şi prin
simplitatea moravurilor sale…”
o “Era dibaci în a întinde curse, viteaz la luptă, ştiind să folosească biruinţa şi să iasă
bine.
(Sfatul oamenilor buni şi bătrâni, Decebal, Traian, Dunăre, jude sau cneaz)
373
TEST DE EVALUARE
“ŢĂRILE ROMÂNE ÎNTRE SEC. XIV – XVI”
Nr
CONŢINUTUL ITEMILOR F.B. B. S.
crt
1. Citeşte cu atenţie afirmaţiile următoare şi încercuieşte litera A
pentru “adevărat” sau litera F pentru “fals”:
a) primele formaţiuni politice româneşti menţionate în
documentele de la sfârşitul sec. al IX-lea din Transilvania
sunt cele conduse de Menumorut, Glad şi Gelu.
A F
b) documentul din anul 1247, “Diploma Cavalerilor Ioaniţi”
menţionează cnezatele româneşti din Moldova. 4 3 2
A F
c) În perioada medievală, ţăranii trăiau organizaţi în obşti
săteşti.
A F
d) Principalele ocupaţii ale locuitorilor oraşelor medievale au
fost meşteşugurile şi comerţul.
A F
2. Alege din lista următoare secolul corect în care s-au întemeiat
statele româneşti Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea:
a) sec. al III-lea; d) sec. al XIII-lea; 1 1 1
b) sec. al VIII-lea; e) sec. al XIV-lea;
c) sec. al XI-lea; f) sec. al XX-lea.
3. Alcătuieşte propoziţii în care să apară numele voievodului,
anul şi locul desfăşurării luptei amintite mai jos:
Mircea cel Bătrân 1595 Călugăreni

Iancu de Hunedoara 1475 Rovine
Ştefan cel Mare 1395 Belgrad
Mihai Viteazul 1456 Vaslui (Podul
Înalt) 12 9 6
1. ………………………………………………………………
2. ………………………………………………………………
3. ………………………………………………………………
4. ……………………………………………………………
4. Răspunde în scris la următoarele întrebări: 7 5 3

a) Cum s-a întemeiat Moldova ?
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………
374
…………………………………………………………………
…………………………………………
b) Ce însemnătate a avut lupta antiotomană dusă de Ţările

Române în sec. XIV – XVI ?
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………
5. Compuneţi un text scurt (5 – 7 propoziţii) întitulat “Prima Unire a

românilor”. Aveţi în vedere când, unde, cum s-a realizat ea şi cine a fost
marele voievod de numele căruia este legată.
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
…………………………………………………………………… 10 7 5
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
TOTAL 34 25 17
BAREME FINALE:
F.B. 34 – 31;
B. 30 – 24;
S. 23 – 17;
I. sub 17
TEST DE EVALUARE
375
Primul război mondial şi Unirea din 1918
1. Mausoleul de la Mărăşeşti a fost înălţat în amintirea luptelor duse în anul:

a) 1940 b) 1917 c) 1944
2. Enumeră două opere literare care înfăţişează momentul Unirii din anul 1859.
3. Noteaza cu DA sau NU:
a) La 11 iulie a urcat pe tron Carol I.

b) La 10 mai 1866 a fost adoptată prima Constituţie a României moderne.
c) Independenţa României s-a proclamat la 9 mai 1877.
4. Completează următoarele enunţuri:
Unirea .....................cu ....................a avut loc la 27 martie 1918.

Unirea .........................cu .......................a avut loc la 15 noiembrie 1918.
La 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia a
hotărât ...........................................................
5. De ce regele Ferdinand a fost numit Ferdinand Întregitorul?
6. Cele două Grupări ce s-au confruntat în primul război mondial :

a) ..............................cuprindea: ............................., .....................................şi.................................
b) .............................................cuprindea............................................,
.........................................şi ..............................................
7. În ce an a intrat România în război?
8. Care a fost scopul intrării României în război împotriva Austro-Ungariei?
9. Enumeră câţiva eroi din primul război mondial:
376
1. Uneşte cu săgeţi cele două coloane, astfel încât propoziţiile obţinute să fie adevărate:
1. La 1 Decembrie 1918 a) „Deşteaptă-te, române!” devine Imnul Naţional al României.

2. Între anii 87 – 106 b) Decebal este rege al statului dac.
3. La 27 mai 1600 c) s-a înfăptuit Marea Unire.
4. După anul 1990 d) Mihai Viteazul se intitula „Domn al Ţării Româneşti, al Transilvaniei, şi
în toată ţara Moldovei”.
2. Versurile poeziei „Deşteaptă-te, române!” sunt scrise de către:
a) Vasile Alecsandri b) Andrei Mureşanu c) George Coşbuc
3. Uneşte portretul cu numele corect:
Mihai Viteazul Decebal Mircea cel Bătrân Vlad Ţepeş Nicolae Bălcescu Al. I. Cuza
4.Scrie „A”(adevărat) sau „F”(fals) în pătrăţelul din stânga fiecarei afirmaţii:

 Vlad Ţepeş a fost domnitorul Ţării Româneşti.
 Mihai Viteazul a fost domnitorul Moldovei.
 Ştefan cel Mare a domnit 47 de ani.
 Alexandru Ioan Cuza a unit Transilvania cu Moldova.
 Prima unire a Ţărilor Române a avut loc în anul 1600.
5.Completează spaţiile punctate din enunţurile:

1.Din convieţuirea dacilor cu romanii s-a format…….....................……
2.Burebista şi Decebal au fost ……….....................................................
3.Ctitorul Mânăstirii Cozia a fost……………….....................................
4.Revoluţia de 1821 a fost condusă de ………........................................
5.România intră în primul război mondial în anul ……..........................
6. Încercuieşte răspunsul corect:

1)Primul rege dac a fost:
a) Burebista b) Decebal c) Traian
2) Mihai Viteazul a condus romanii în luptele de la:
a) Giurgiu b) Călugăreni c) Vaslui
3) Tudor Vladimirescu a condus:
a) Răscoala de la Bobîlna b) Revoluţia de la 1848 c) Revoluţia de la 1821
4) La 24 ianuarie 1859 s-a realizat unirea Moldovei cu Muntenia (Ţara Românească),
domnitor fiind ales:
377
a) Mihai Viteazul b) Burebista c) Al. I. Cuza
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
O1 – să selecteze evenimentele istorice studiate după criterii date
O2 – să recunoască personalităţi istorice şi culturale după repere date
O3 – să stabilească legături între evenimente istorice şi timpul istoric
O4 – să recunoască enunţuri în care au fost formulate incorect unele noţiuni istorice
O5 – să completeze enunţuri lacunare cu termeni potriviţi faptului istoric prezentat
Foarte bine
- stabileşte corect legătura dintre eveniment şi timpul istoric
-recunoaşte cele şase personalităţi
-răspunde corect la toate enunţurile
-completează corect propoziţiile lacunare
- încercuieşte toate cele cinci răspunsuri corecte
Bine
- stabileşte legătura dintre eveniment şi timpul istoriccu mici ezitări - recunoaşte
personalităţile, cu mici ezitări
-răspunde corect la 4 enunţuri
-completează corect 3-4 propoziţii lacunare
- încercuieşte 3-4 răspunsuri corecte
Suficient
- stabileşte cel puţin două legături între eveniment şi timpul istoric
-recunoaşte cel puţin 4 personalităţi
-răspunde corect la 3 enunţuri
-completează corect 2-3 enunţuri lacunare
- încercuieşte 2-3 răspunsuri corecte
378
GEOGRAFIE
EVALUARE INIŢIALĂ
1. Notează, observând harta, unităţile de relief studiate:
2.Scrie:
vecinii României:
…………………………………………………………………………………………
...........................................................................................................................................
.. …………………………………………………………………………………………
limitele României:
…………………………………………………………………………………………
...........................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………
...........................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………
punctele cardinale:
…………………………………………………………………………………………
...........................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………
...........................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………
379
GEOGRAFIE
EVALUARE FORMATIVĂ
(Vremea şi clima)
1. Răspunde la următoarele întrebări:

 Ce climă se întâlneşte în România şi prin ce este ea caracterizată?
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...............
 Care sunt cele mai frecvente vânturi care bat pe teritoriul ţării noastre?
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...............
 Care sunt pagubele pe care le pot provoca vânturile puternice şi
precipitaţiile abundente?
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...............
2. Uneşte corespunzător cuvintele din cele două coloane:
pluviometre temperatura aerului
giruete cantitatea de precipitaţii
termometre direcţia şi tăria vânturilor
3. Care este diferenţa între vreme şi climă?

................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
4.Descrie clima de munte:

................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
380
EVALUARE FORMATIVĂ
-Lacurile şi Marea Neagră-
Încercuiţi şi completaţi variantele corecte!
1. Lacurile de pe teritoriul ţării noastre sunt răspândite :

a) în Subcarpaţi ; b) în Delta Dunării ; c) în toate zonele de relief.
2. Lacurile sunt de mai multe feluri:

a) artificiale ; b) mari ; c) naturale.
3. Lacurile sunt importante pentru :

a)............................... ; b)............................. ; c).................... ; d)............................
4. Lacurile artificiale sunt create de om, dintre acestea se cunosc :

a) lacuri de acumulare; b) lacuri de munte; c) iazuri;
d) lacuri pentru irigaţii; e) lacuri pentru agrement.
5. Lacurile naturale sunt grupate astfel :

a) lacuri glaciare; b) lacuri vulcanice; c) lacuri de baraj natural; d) lacuri în salină;
e) lacuri drepte; f) lacuri sărate.
6. Completeaza enunţurile :
Marea Neagră se află în ........ ţării noastre. Ea este înconjurată de .........................din toate
părţile, fiind o mare de tip ...............................Se întinde pe o lungime de .................,
alcătuind ………………românesc. Adâncimea este cuprinsă între………..şi………În partea nordică,
ţărmul este………..,iar în sud este ………….şi ……………..formând….....
………Suprafeţele joase, acoperite de nisip de la marginea falezelor se numesc…………..
7. Marea Neagră are la suprafaţă apă mai dulce datorită:

a) luminii solare care o pătrunde; b) peştilor;
c) apelor fluviilor şi râurilor care se varsă în ea; c)vapoarelor.
8. În Marea Neagră trăiesc:

a) peşti; b) broaşte; c) rechini mici; d) foci; e) meduze; f) balene;
g) melci; h) alge; i) pelicani.
9. Marea Neagră este importantă pentru:

a) pescuit; b) zăcăminte de gaze naturale; c) legături comerciale cu alte ţări; d) zăcăminte
de petrol; e) mamifere; f) turism.
381
GEOGRAFIE
EVALUARE
România - aşezare , hotare , vecini , întindere
Încercuiţi varianta corectă!
1. Notaţi pa hartă denumirile ţărilor vecine:
2. Alege denumirea ţării cu care se învecinează România în partea de nord:

A. Ungaria ; B. Bulgaria ; C. Ucraina ; D. Republica Moldova.
3. În partea de sud, România se învecinează cu :

A. Ungaria; B. Bulgaria; C. Republica Moldova; D. Ucraina.
4. În partea de vest, România se învecinează cu Ungaria , între localităţile :

A. Beba Veche şi Halmeu ;
B. Halmeu şi Darabani ;
C. Pristol şi Beba Veche ;
D. Vama Veche şi Pristol.
5. Cum se numeşte marea care scaldă pământurile României în partea de sud-est?
A. Marea Mediterană; C. Marea Roşie;

B. Marea Neagră; D. Marea Baltică.
6. Din ce continent face parte ţara noastră, România ?

A. Asia ; B. Europa ; C. Africa ; D.America de Nord ;
382
EVALUARE SUMATIVĂ
Munţii Carpaţi
1. Formele de relief întâlnite la noi în ţară sunt:…………………………………..................
2. Pe hartă principalele forme de relif sunt redate cu următoarele culori:
câmpiile – ………………………..
dealurile şi podişurile – ………………………………..
munţii - ………………………………………
3. La poalele munţilor sunt păduri de …………………(fag, stejar)

şi de ………………………….(brad, pin, molid)
4. Munţii Carpaţii Orientali:

Se întind de la …………..............până la …………………..
Deşi sunt înalţi pot fi traversaţi cu uşurinţă prin trecătorile: …………………………..
………
………………………………………………………......................................................
Cele mai importante bogăţii ale acestor munţi sunt:………………..……..………...............
………………………………………………………………………………………
Grupele de munţi din Carpaţii Orientali:
.……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
Cele mai înalte vârfuri sunt:
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
5. Munţii Carpaţi Meridionali:

Deşi sunt înalţi pot fi traversaţi cu uşurinţă prin trecătorile: …………………………..
………
………………………………………………………......................................................
………………………………………………………………………………………
Grupele de munţi din Carpaţii Meridionali:
.……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
383
6.Munţii Carpaţi Occidentali :
Pot fi traversaţi cu uşurinţă prin trecătorile: …………………………..………
………………………………………………………......................................................
………………………………………………………………………………………
Grupele de munţi din Carpaţii Occidentali:
.……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
Dacă ai terminat, completează pe hartă !
384
Evaluare
-apele, clima, vegetaţia şi animalele sălbatice-
1. Mai multe izvoare formează:

un pârâu
un râu
vale
2. Zona de confluenţă este :

locul de întâlnire a două ape curgătoare
locul de întâlnire a trei ape curgătoare
locul de închidere a două albii
3. Locul de unde ia naştere o apă curgătoare se numeşte:

 albie
 izvor
 vale
4. Grupa râurilor din vest sunt:

Mureşul, Jiul, Someşul
Mureşul, Someşul, Crişurile şi afluenţii
Taiţa, Casimcea, Oltul
5. Dunărea izvorăşte din :

o Munţii Carpaţi
o Podişul Dobrogei
o Munţii Pădurea Neagră
6. Delta Dunării, în anul 1990, a fost declarată:

Aurul Verde
Rezervaţie a Biosferei
Minune a Naturii
7. De la Călăraşi la Brăila, Dunărea se desparte în :

trei braţe
două braţe
cinci braţe
formând Balta Ialomiţei şi Balta Brăilei
8.După forma de relief lacurile se grupează astfel :

lacuri de munte, lacuri de deal , lacuri de podiş, lacuri de câmpie
lacuri mici sau lacuri medii
lacuri curate sau murdare
9. Marea Neagră este situată în:

sud-estul ţării noastre
sud –vestul ţării noastre
nord- estul ţării noastre
10. Suprafeţele joase, acoperite de nisip, de la marginea falezelor se numesc :

- Plaje ;
- Dune de nisip;
385
- Platforma Năvodari;
11. Completaţi :
Modul în care evoluează ……………………………………………pe o perioadă îndelungată de
timp , se numeste climă.
12.Ţara noastra are o climă …………………………………….
13.Cele mai cunoscute vânturi care suflă la noi sunt :

……………………………………………………………………………….
14. Clima, alături de relief, apă şi soluri, este un factor de mediu care determină o anumită
……………………………………………………………………..specifică.
15. Vegetaţia naturală este formată din

…………………………………………………………………………………………….
16. Fauna cuprinde …………………………………………………………………
17. În zona de stepă, la câmpie, se întâlnesc ………………………………….. , fauna este

reprezentată de……………………………………………………………………..
18. În lunci şi în Deltă cresc

……………………………………………………………………………………….., în apă trăiesc
…………………………………………………….
19. În zona pădurilor de deal rătăcesc

……………………………………………………………………………………………
20. Pe înălţimile munţilor, vegetaţia se răreşte, fiind reprezentată de

……………………………………… ,aici trăiesc ...................................... şi …………………….. .

386
1. Scrie pe hartă cifrele corespunzătoare formelor de relief reprezentate:
1. Munţii Carpaţi;
2. Subcarpaţii;
3. Podişul Moldovei;
4. Podişul Getic;
5. Podişul Transilvaniei;
6. Podişul Dobrogei;
7. Dealurile de Vest;
8. Câmpia Română;
9. Câmpia de Vest;
10. Delta Dunării.
2. Alege varianta corectă :

 Cele mai înalte vârfuri muntoase din ţara noastră se află în :
a) Carpaţii Orientali ;
b) Carpaţii Meridionali ;
c) Carpaţii Occidentali .
 Marea Neagră este situată:
a) în Carpaţii Meridionali ;
b) în nordul ţării ;
c) în sud-estul ţării noastre .
 Pădurile de fag pot fi întâlnite :
a) pe vârful muntelui ;
b) la câmpie ;
c) la poalele muntelui .
 Solul de la câmpie este prielnic pentru cultivarea :

a) pomilor fructiferi ;
387
b) cerealelor ;
c) viţei-de-vie .
 Rezervaţia naturală este :
a) un loc de distracţii pentru copii ;
b) un loc de depozitare a gunoiului menajer ;
c) un spaţiu în care sunt protejate diferite elemente naturale .
3. Completaţi cu informaţiile corecte alese dintre cuvintele din paranteze:

Dunărea este cea mai................. apă....................... din ţara noastră şi al doilea mare fluviu
din ........................ . Izvorăşte din Munţii......................... .......................... şi se varsă
în........................ ......................... .Pe teritoriul ţării noastre intră în localitatea........................... . În apropiere
de oraşul........................ , Dunărea se desparte în trei braţe: ........................, ..........................
şi ................ ............................. .
( Tulcea, Marea Neagră, Baziaş, mare, Chilia, curgătoare, Europa, Sulina, Pădurea Neagră, Sfântu
Gheorghe)
4. Marchează pe hartă cursul Dunării de la intrarea în ţară şi până la vărsare, folosind culoarea
potrivită.
5.Care formă de relief are însuşirile de mai jos :
 se află în mijlocul ţării;

 e înconjurată de munţi la est si la vest;
 e formată din dealuri joase şi văi largi;
 e limitată la nord şi la sud de râuri;
 e bogată în gaze naturale...................................................................................................
6. Completează spaţiile libere:

1) În prezent, dintre populaţia rurală şi urbană, cea mai numeroasă este ________________ .
2) Dintre toate luncile din ţara noastră cea mai mare extindere o are ____________________ .
388
3) România are o climă _______________________________________________________ .
4) Subunitatea cea mai înaltă a Podişului Dobrogei o reprezintă Munţii _________________ .
5) Apicultura reprezintă ______________________________________________________ .
6) Lacurile realizate de oameni, prin ridicarea unor baraje pentru zăgăzuirea apelor se numesc
__________________________________________________________________________ .
7) Cea mai nouă unitate de relief a ţării noastre este ________________________________ .
8) Pentru bogăţia şi originalitatea vegetaţiei şi faunei, Delta Dunării a fost declarată
_________________________________________________________________________ .
9) Râurile din partea de sud se varsă în __________________________________________ .
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
O1 – să localizeze pe hartă formele de relief şi cursul Dunării
389
O2 – să identifice caracteristici ale elementelor geografice
O3 – să completeze enunţuri despre elemente geografice
Foarte bine
-localizează corect şi rapid pe hartă formele de relief şi cursul Dunării
-identifică corect caracteristicile elementelor geografice şi recunoaşte formele de relief
-selectează corect cuvintele din paranteză pentru a completa enunţuri
-răspunde corect la toate întrebările
Bine
-localizează pe hartă formele de relief cu mici ezitări la cursul Dunării
-identifică corect trei-patru caracteristici ale elementelor geografice, recunoscându-le
-selecteată cuvintele din paranteză pentru a completa enunţuri despre elementele
geografice, cu mici ezitări
-răspunde coretc la 6-7 întrebări
Suficient
-localizează pe hartă formele de relief cu făcând unele confuzii
-identifică corect una-două caracteristici ale elementelor geografice prezentate
-selectează cu dificultate cuvintele din paranteză pentru a completa enunţuri despre
elementele geografice
-răspunde corect la 3-4 întrebări
EDUCAŢIE CIVICĂ
EVALUARE INIŢIALĂ
390
1. Ce înseamnă pentru tine?
MAMA TATA BUNICA SORA/FRATELE ÎNVĂŢĂTOAREA
2. Explică cuvintele:
Sacrificiu......................................................................................................................................................
Coechipier....................................................................................................................................................
Lider...............................................................................................................................................................
.
Invidie.............................................................................................................................................................
Respins...........................................................................................................................................................
Abandonat.................................................................................................................................................
3. Care sunt grupurile din care faci parte?
EVALUARE FORMATIVĂ
-Instituţii . Simboluri ale statului român-
391
1. Indică simbolurile statului român !
a) Drapelul României b) Primăria c) Imnul Naţional
d) Constituţia e) Ziua Naţională f) Stema şi sigiliul statului
2. Cele trei puteri ale statului român sunt :
a) _______________________ b) ______________________
c) ______________________
3. Stabileşte instituţiile cărora li s-ar putea adresa persoanele , în următoarele situaţii :
a) Mătuşa ta are un bebeluş . Pentru a declara copilul , unchiul tău trebuie să meargă la
___________________________ .
b) Casa pădurarului a luat foc . Gigel a anunţat __________________________ .
c) Narcisa are şapte ani . Pentru a învăţa carte, părinţii trebuie s-o înscrie la
____________________ .
d) Jucând fotbal, Mihai şi-a fracturat piciorul. Ca să se vindece, el trebuie dus la

__________________________ .
e) Deoarece nişte răufăcători i-au furat Anei telefonul mobil, ea se va adresa

________________________ .
f) Moş Vasile vrea să-şi recupereze un teren agricol pe care îl moşteneşte de la părinţii
săi . Dorind să i se facă dreptate, el trebuie să se adreseze
______________________________ .
EVALUARE FORMATIVĂ
- Societate şi stat-
Completează enunţurile:
392
1. Puterile statului sunt:
a. ………………..
b. ………………..
c. ………………..
2. a. Puterea legislativă se ocupă de …………………….

b. Puterea executivă se ocupă de ……………………..
c. Puterea judecătorească se ocupă de ………………….
3. Autorităţile publice (instituţiile) în statul român sunt următoarele:

a. ………………………..
b. ………………………..
c. ………………………..
d. ………………………..
4. a. Autoritatea legislativă este reprezentată de ………………………….El este alcătuit

din……………………………şi …………………………
b. Autoritatea executivă, la nivel central, este reprezentată de …………………El este alcătuit
din ……………………şi ………………………….
c. Administraţia publică locală este reprezentată de ………………….., conduse de
………………….şi de …………………………., conduse de ……………………
d. Autoritatea judecătorească este reprezentată de ……………………şi ……………..
e. Preşedinţia (instituţie prezidenţială) este reprezentată de ……………………
5.a. Capacitatea unei comunităţi de a se conduce singură se numeşte ………………….

b. Cadrul de întâlnire între cetăţeni şi autorităţi se numeşte:…………………………..
6.a. Totalitatea trăsăturilor proprii unei persoane sau unui grup (limba, credinţa, obiceiurilor)
formează (reprezintă) ………………………………….
b. Sentimentul calităţii de membru al unui grup, al unei comunităţi se numeşte
……………………………….
7. În mod obişnuit , statele sunt simbolizate prin ………………..şi ………………..
8.Simbolurile statului român sunt:

a. ………………….
b. …………………..
c. …………………..
d. ……………………
9.a. Culorile drapelului României sunt aşezate ……………………….., în ordinea următoare,
începând de la lance: …………………..
b. Ziua naţională a României este …………………
10. Simbolurile naţionale ne ajută să ne manifestăm ……………………. de a aparţine unei

……………………………………..şi unui …………………….
EVALUARE FORMATIVĂ
Dincolo de înfăţişarea fizică, exterioară, de trăsăturile schimbătoare odată cu trecerea anilor, omul
este înzestrat cu trăsături sufleteşti înnăscute, are propria sa fire şi dobândeşte, prin experienţă, calităţi
morale, manifestate în comportarea sa faţă de alţii.
393
1. Priveşte-te în oglindă şi notează:
- însuşiri fizice: __________________________________________________________
- calităţi: _______________________________________________________________
- defecte: _______________________________________________________________
2. După părerea ta, se poate face aprecierea că eşti „cel mai frumos, cel mai înalt, etc”, fără să te
raportezi la alţii?
____________________________________________________________________________
3. Alege motivele pentru care crezi că este necesar să te compari cu alţii:
 ca să mă cunosc mai bine;
 ca să pot să-mi îmbunătăţesc comportamentul;
 ca să mă laud cu calităţile mele;
 ca să nu supăr pe alţii.
4. Cum ai dori să fii pentru ca ceilalţi să aibă încredere în tine?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
5. Completează:
Încrederea într-o persoană se poate pierde din cauza __________________________________
____________________________________________________________________________
A fi laş înseamnă _____________________________________________________________
____________________________________________________________________________
6. Subliniază cu o linie cuvintele care exprimă bunătate şi cu două linii cuvintele care exprimă
răutate: milos, darnic, săritor, egoist, invidios, blând, iertător, prietenos, ocrotitor, bătăuş,
răzbunător, înţelegător.
7. Cum se poartă un şcolar care respectă învăţătorul?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
8. Cum procedezi tu dacă fraţii mai mici mint uneori?
 le dovedesc că au minţit şi îi pun să îşi ceară iertare;
 îi bat;
 îi corectez cu blândeţe;
 îi pârăsc părinţilor.
9. Cum este apreciat adevărul spus pe jumătate? Răspunde printr-un proverb.
___________________________________________________________________________
10. Relatează pe scurt o întâmplare din viaţa ta în care cineva drag te-a minţit. Arată cum ţi-ai dat
seama de acest fapt. Cum ai procedat ulterior?
EVALUARE FORMATIVĂ
-Persoana-
1. Subliniază cu galben doar cuvintele care denumesc persoane: ibric, Maria, căţel, mama,
furnica, copăcel, Andrei, bunica, antenă.
394
2. Completează fişa următoare cu datele tale personale:
Numele: ……………………………….
Prenumele: ……………………………
Data naşterii: …………………………
Locul naşterii: ……………………….
Sexul: ………………………………..
Cetăţenia: ……………………………
Numele mamei: ……………………..
Numele tatălui: ……………………...
3. Scrie câteva trăsături fizice şi morale ale unui coleg de clasă.
trăsături fizice trăsături morale
4. Prin ce crezi că se deosebesc persoanele din imaginile de mai jos? Prin ce s-ar putea
asemăna?
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
________
5. Cum ne purtăm cu persoanele care au o infirmitate? Bifează răspunsurile corecte.
- le ajutăm
- trecem nepăsători
- râdem de ele
- le îndrumăm
EVALUARE SUMATIVĂ
1.Completează enunţurile:
Relaţiile dintre oameni trebuie să se bazeze pe......................................................
395
.............................................................................................................................. .
Conflictele se pot rezolva........................................................................................
În situaţii limită(catastrofe), oamenii trebuie să ....................................................
................................................................................................................................
2. Numeşte trei persoane care fac parte dintre autorităţile localităţii tale.
................................................................................................................................
3. Scrie un exemplu de comportament potrivit pentru fiecare din situaţiile
următoare:
 În apropierea locuinţei tale a izbucnit un incendiu.
......................................................................................................................................
................................................................................................................
 Unul dintre vecinii tăi a leşinat de faţă cu tine.
......................................................................................................................................
................................................................................................................
 Celui mai bun prieten al tău i-a murit un membru al familiei.
......................................................................................................................................
................................................................................................................
4. Precizează o situaţie în care apelezi la:
 primar...........................................................................................................
 poliţie...........................................................................................................
 directorul şcolii.............................................................................................
5.Alcătuieşte câte un enunţ cu fiecare dintre cuvintele:
 întrajutorare..................................................................................................
 autoritate.......................................................................................................
 toleranţă........................................................................................................
6. Redactează un scurt text, cu titlul „O faptă rea”.
...............................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
.......................................
EDUCAŢIE MUZICALĂ
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
1. Scrieţi gama „DO” folosind duratele notelor muzicale învăţate:
396
2. Ce este portativul?
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
3. Transcrieţi un cântec, la alegere!
EVALUARE FORMATIVĂ
-Cântarea vocală şi instrumentală-
397
1. Răspunde la întrebări: 2. Din ce este alcătuit portativul?
a) Care este poziţia corectă în timpul
cântării?
Desenează pe portativele date cheia SOL şi

câteva note muzicale.
b) Care este diferenţa dintre sunetul muzical
şi zgomot?
3. Recunoaşte instrumentele 4. Desenează alte 5 instrumente muzicale

prezentate: decât cele prezentate la exerciţiul 3.
……………. …………… ...…………
……………. …………….. …………..
…………….. ………… ………………
EVALUARE
398
1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:
 Sunetele muzicale sunt: a. Tot ceea ce auzim;
b. Sunetele plăcute auzului, produse de vocea
umană cultivată;
c. Sunetele neplăcute auzului.
 Pauza de pătrime durează:
a. Un timp; b. Doi timpi; c. O jumătate de timp.
 Silabele accentuate sunt silabele care se pronunţă:

a. mai încet;
b. mediu;
c. mai tare.
2. Scrie pe următorul portativ, în ordine:

-cheia sol;
-măsura de doi timpi;
- semnul grafic al doimii;
- semnul grafic al pătrimii;
- semnul grafic al optimii;
- pauza de un timp.
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
3. Răspunde la următoarele întrebări:
a. Din ce este format portativul?
b. Cum se mai numeşte durata de o jumătate de timp?
c. Cum pot fi sunetele muzicale în funcţie de înălţime?
4. Împarte portativul pentru a avea măsura de doi timpi (două pătrimi).

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
EVALUARE
399
1. Subliniază din textul de mai jos silabele muzicale şi scrie pe portativ notele
corespunzătoare:
„ Dora şi Vasile repetă un solfegiu. Apare şi Mirela cu mandolina şi viola ei. Sunt
cadourile primite de la familia sa.”
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
____________________
2. Scrie Gama Do în suire şi apoi în coborâre:

__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
____________________
3. Scrie:
a) notele Do1, Mi, La folosind durata de pătrime.
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
_________________________________________________________
__________________________________________________________
b) notele Re, Sol folosind durata de optime

_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
_________________________________________________________
c) notele Fa, Si, Do2 folosind durata de doime
_________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
EVALUARE
1.Scrie numele fiecărei durate muzicale:

400
.............. ................. ..................... ................. .............. ....................
2.Completează tabelul! Adevărat sau fals. Corectează dacă este cazul:
Enunţul A /F Corectează
La sfârşitul cântecului se pune bară finală.Desenează ...............
Măsura de trei timpi se scrie 2
4
Gruparea de doi timpi formează o măsura de două pătrimi
O pătrime este formată din trei optimi.
Într-un cântec, pauzele reprezintă momentele de tăcere
Pauza de jumătate de timp este
O doime este formată dintr-o pătrime şi două optimi.
O pătrime este formată din 2 optimi
Linia care delimitează gruparea timpilor într-un cântec este bara
de măsură. Desenează.
Orice cântec începe cu cheia sol. Desenează.
3.Scrie tot ce crezi că trebuie să se scrie pe un portativ la începutul şi la sfârşitul unui cântec:
____________________________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________________
4. Trasează barele pentru măsura de doi timpi 2 . Completează cu tot ce crezi că lipseşte:
4
___________________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________
5.Dictare:
____________________________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________________
EVALUARE SUMATIVĂ
401
1. Realizaţi corespondenţa între notele muzicale şi duratele lor:
un timp
doi timpi
trei timpi
o jumătate de timp
2.Marcaţi un X doar în căsuţa propoziţiilor adevărate:
 Doimea cu punct durează trei timpi.

 Nu are importanţă dacă luăm tonul corect.
 Momentele de tăcere în muzică se numesc pauze.
 Bara de măsură se foloseşte numai la sfârşitul cântecului.
3.Cerinţele unei bune cântări sunt:
 .........................................................................
 ...........................................................................
 ..........................................................................
 ............................................................................
4. Combinaţi duratele astfel încât să obţineţi 3 măsuri de doi timpi:
EVALUARE SUMATIVĂ
1.Alegeti varianta corectă:

402
 Doimea cu punct durează:
-un timp;
-trei timpi;
-doi timpi;
 Arpegiul gamei DO este:
 RE, MI , SOL, DO;
 FA, LA , SI, DO;
 DO, MI, SOL, DO.
 Nota muzicală cu durata de doi timpi:

-pătrimea;
-optimea;
-doimea;
 Pe prima linie a portativului se scrie:

DO ;
MI;
RE;
2. Scrie un exerciţiu în care să ai patru măsuri de 2/4 cu note de durate

diferite şi pauza de un timp.
Capacitatea:
 Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical în interpretarea şi
audierea muzicii
Subcapacităţi:
 Redarea calităţii sunetelor muzicale folosind semne grafice corespunzătoare
(notaţia muzicală)
403
 Descifrarea unor cântece simple, în care se întâlnesc elemente de limbaj
învăţate
Elevul trebuie :
 Să recunoască pe portative notele muzicale învăţate

 Să intoneze corect formule melodice cu sunetele muzicale învăţate, pornind de la
intervale primare de secundă, terţă mică şi cvartă perfectă
 Să interpreteze corect cântece în măsura de 2/4 conţinând sunetele muzicale,
duratele şi pauzele învăţate

O1-recunoaşte pe O1-recunoaşte pe O1- recunoaşte pe
portativ toate notele portative patru note portative trei dintre notele
muzicale învăţate muzicale muzicale învăţate
O2-intonează correct, cu O2-intonează cu ezitări O2-intonează formule
siguranţă formulele formule melodice date melodice date, dar cu
melodice date ajutor
O3-interpretează corect O3-intonează cu ezitări O3-intonează cu ajutor
cântece simple, în măsura cântece simple, în măsura cântece simple în măsura
de 2/4 de 2/4 de2/4
EVALUARE FINALĂ
1.Uneşte printr- o săgeată, numele fiecărei durate cu semnul grafic şi valoarea

corespunzătoare:
404
pauza de un timp un timp
pătrimea un timp
optimea doi timpi
doimea jumătate de timp
2. Completează următoarele enunţuri lacunare cu cuvinte potrivite:
 Portativul este alcătuit din ________linii şi _________ spaţii.

 La începutul portativului se scrie __________ sol.
 Semnul grafic al doimii se notează astfel : - .................
 În muzică există şi momente de tăcere. Acestea se numesc ........................ .
 Momentul de tăcere care durează un timp se numeşte ................................... .
3. Scrie nota muzicală la locul ei.
RE SOL LA DO1 FA MI DO2 SI pauza de un timp semnul de repetiţie
4. Scrie pe linie câte o notă cu durata de:
a) 1 timp b) jumătate de timp c) doi timpi
__________ ___________ _____________
405
Caietul personal al învăţătorului (se înregistrează observaţiile
asupra comportamentului elevilor în cei 4 ani);
Fişe psihopedagogice – se completează în clasa a IV-a ;
Tabelele nominale cu elevii care au nevoie de pregătire
suplimentară ;
Dosarul privind protecţia elevilor (procese – verbale, materiale
prezentate) ;
Dosarul privind oferta de discipline opţionale (lista disciplinelor
propuse, procese – verbale, tabele nominale etc.) ;
Dosarul privind activitatea cu părinţii (graficul activităţilor,
materiale prezentate, procese verbale, tabelul nominal cu membrii
comitetului de părinţi, materiale informative trimise părinţilor etc.) ;
Instrumente de evaluare pentru cunoaşterea copiilor ;
Tabele nominale cu predarea – primirea manualelor şcolare ;
Regulamentul de ordine internă;
Monitorizarea elevilor care au trecut în ciclul următor;
Situaţii privind proiecte personale cu finanţare din sponsorizări.
„Eu sunt copilul.

406
Tu ţii în mâinile tale destinul meu.
Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau voi
eşua în viaţă ! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire!
Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume ! "
(din Child's Appels, Mamie Gepe Cole)
Numele _____________________
Prenumele _____________________
Unitatea şcolară ________________________________________
Organizează, conduce şi desfăşoară activităţi educative cu clasa la

407
care este învăţător.
Urmăreşte cum se asigură ordinea, curăţenia şi atmosfera generală
în sala de clasă.
Consiliază elevii şi părinţii acestora în probleme de învăţare, de

viaţă, de integrare socială, planifică activităţile cu părinţii,
organizează comitetul de părinţi (preşedinte, vicepreşedinte,
trezorier, membri), întocmeşte procese-verbale de la activităţile cu
părinţii.
Ţine legătura cu părinţii elevilor, comunică periodic familiei

situaţia la învăţătură şi disciplină.
Acordă notele la purtare, iar când este cazul, supune situaţia

disciplinară dezbaterii consiliului profesoral.
Completează, în condiţii grafice corespunzătoare, catalogul clasei şi

carnetele de elev.
Transcrie situaţia şcolară în registrul matricol.
Completează caietul învăţătorului.
Pedepsele paralizează imaginaţia; dar nu orice imaginaţie duce la un

comportament dorit!
Coborâţi între elevi, dar nu vă confundaţi cu ei. Contrariul produce
confuzie, dezorientare! Empatia este necesară pentru a-l putea
înţelege pe elev în orice situaţie.
408
Fiţi răbdător şi dovediţi stăpânire de sine; aceasta mai cu seamă în
momentele de criză!
Atitudinea îngăduitoare a educatorului nu trebuie să izvorască din
indiferenţă, ci din înţelepciune, competenţă şi pasiune!
Nu ridiculizaţi în public nereuşita elevilor; acordaţi-le şansa! Fiţi
întotdeauna obiectivi!
Stimulaţi ideile valoroase ale elevilor; nu vă faceţi că nu le pricepeţi
sau, şi mai rău, că nu vă privesc! Ideile lor pot fi surse de inspiraţie
pentru dumneavoastră!
Manifestaţi admiraţie pentru valorile autentice; modelele
dumneavoastră de viaţă pot fi şi modelele elevilor!
Manifestaţi o atitudine pozitivă faţă de elevi; încurajarea, lauda pot
aduce de cele mai multe ori o energie suplimentară pentru depăşirea
greutăţilor de către elevi!
Fiţi autoritari în relaţia cu elevii; autoritatea trebuie să fie căpătată,
însă, prin pregătirea profesională şi iubire faţă de elevi.
Respectaţi şi încurajaţi demnitatea umană!

Luaţi în serios copiii, fiţi afectivi, fiţi morali!
Fiţi atenţi cu aspectul dumneavoastră estetic!
Aveţi răbdare cu elevii!
Bazaţi-vă pe disciplină, dar stimulaţi imaginaţia şi entuziasmul!
Admonestaţi când este cazul, dar şi încurajaţi!
Respectaţi cuvântul dat!
Disociaţi corectarea de pedeapsă!
Accentuaţi comportamentul pozitiv!
Încurajaţi realizările, oricât de mici ar fi!
Asiguraţi şanse egale de succes!
Fiţi dispuşi să vă distraţi alături de copii!
Evitaţi ca tonul vocii, expresia feţei, gestica să aibă caracter punitiv!
Comportaţi-vă aşa încât să fiţi un model respectabil pe scara socială!
Nu uitaţi: tinereţea sufletului nu este atenuată de vârstă!
409
Catalogul clasei a IV-a
Nr. Nr. Numele şi prenumele Data şi locul

Adresa Telefon
crt. matricol elevului naşterii
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
410
21.
22.
23
24.
Părinţii (mama,tata) Tipul

Nr. Săn
Fraţi familiei
crt. Numele Vârsta Studii Profesia Venit Sănătate ele
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
411
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
412
Particularităţi Numele şi prenumele elevilor care fac parte din
problematice aceste familii
1.Atmosferă educativă negativă
(neînţelegeri frecvente, certuri evidente,
alcoolism, imoralitate, absenţe mari,
lipsa afectivităţii, autoritarism,
permisivitate, dezinteres, ostilitate faţă
de şcoală, etc)
2.Tatăl (mama) decedat(ă)
3.Părinţi despărţiţi (divorţaţi)
4. Condiţii materiale grele(spaţiu redus,

membrii numeroşi, salarii foarte mici,
etc)
5. Cu grad redus de instrucţie şi cultură

(fără şcoală, cu şcoală primară, generală,
profesională)
6.Alte situaţii (sănătate, necazuri

deosebite, severitate excesivă,
permisivitate excesivă, etc.)
413
Nr. NUMELE ŞI PRENUMELE Tipul de familie Condiţii de viaţă Studiile părinţilor
Crt. ELEVULUI 1. 2. 3. 4. 1. 2. 3. 1. 2. 3.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
Menţiuni: 1. Tipul de familie 1-organizată;

2-dezorganizată;
3-condiţii bune, spaţiu corespunzător;
4-condiţii satisfăcătoare.
2. Condiţii de viaţă 1-condiţii precare, spaţiu insuficient;
2-tată (mama) decedată;
3-părinţii despărţiţi.
3.Studiile părinţilor 1-şcoală generală, şcoală profesională;
2-studii liceale;
3-colegiu, şcoală postliceală, studii superioare
414
Atmosferă, climat educativ în
Nr. Profesia părinţilor
NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI familie
Crt.
mama tata 1. 2. 3. 4.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
20.
Menţiuni: Atmosferă, climat educativ în familie:

1- înţelegere între părinţi;
2- înţelegere între părinţi şi copii
3- dezacord marcat între părinţi;
4- dezacord marcat între părinţi şi copii
CLASA a IV-a
415
SEMESTRUL AN ŞCOLAR: 2011-2012
INSTRUMENTE SI FORME DE EVALUARE
NUMELE
ŞI VERIFI- PROBE PROBE OBSERVAREA TEMA TEMA PROIECT PORTO- ESEURI INVESTIGAŢ
PRENUMELE CARI SCRISE PRACTICE SISTEMATICĂ ÎN DE FOLIU REFERATE
ORALE CLASA ACASA
416
Nr. NUMELE ŞI PRENUMELE Acte medicale care
Probleme de sănătate
crt ELEVULUI atestă afecţiunea
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
417
1. ELEVI CU SITUAŢIA LA ÎNVĂŢĂTURĂ :
FOARTE BUNĂ
BUNĂ
SATISFĂCĂTOARE
NESATISFĂCĂTOARE
2. ELEVI CU PROBLEME DISCIPLINARE :
FOARTE GRAVE
GRAVE
ÎNTÂMPLĂTOARE
3. ELEVI CARE SE EVIDENŢIAZĂ ÎN :
ACTIVITĂŢI ŞCOLARE
ACTIVITĂŢI
EXTRAŞCOLARE
418
4. ELEVI CU PROBLEME ÎN SITUAŢIA ŞCOLARĂ :
CORIGENŢI
CU SITUAŢIA ŞCOLARĂ NEÎNCHEIATĂ
din cauza absenţelor

alte motive(care)
5. ELEVI BURSIERI :
Numele şi prenumele elevului Felul bursei
6. ELEVI NAVETIŞTI :
Numele şi prenumele elevului Localitatea de unde face naveta şi distanţa
419
ANUL ŞCOLAR 2011-2012 CLASA a IV-a
PREGĂTIRE
SUPLIMENTARĂ
Nr. DISCIPLINA DE MEDITAŢII CONSULTAŢII
PENTRU OLIMPIADE/ OBS
crt ÎNVĂŢĂMÂNT
CONCURSURI
Ziua şi data
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
420
GRUP ŢINTĂ
Disciplina/domeniul
Numele şi prenumele elevului Performanţe
în care s-a remarcat
Numele şi
Nr.
prenumele Disciplina Obiective Modalităţi de Conţinuturi
crt.
elevului realizare
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
 Activitate diferenţiată în cadrul orelor de curs, conform

schiţelor zilnice de proiectare întocmite.
421
 Realizarea de portofolii pe discipline, după cum urmează:
o „Îmi place să citesc!” – portofoliu cu fragmente de text, fişe
de lectură ce conţin expresii artistice, impresii, povestiri şi
creaţii proprii
o „Micul matematician” – portofoliu cu exerciţii şi probleme
rezolvate suplimentar
o „Să cunoaştem natura şi să protejăm natura!” – portofoliu
la disciplina cunoaşterea mediului
o „Totul despre calculator” – portofoliu de tehnologia
informaţiei
 Consultaţii săptămânale pe baza caietelor de muncă

independentă.
 Implicarea elevilor în olimpiade şi concursuri şcolare

 conform graficelor întocmite de ISJ şi MEdC.
 Concurs de cultură generală la nivelul şcolii

 desfăşurare semestrială, cu reprezentanţi ai
claselor.
 Realizarea de activităţi extracurriculare (excursii, vizite,

spectacole, etc.).
 conform planului activităţilor extracurriculare.
 Realizarea unui centru de documentare pentru elevi la nivelul

clasei:
o domenii: literatura, matematică, ştiinţe,
informatică, arte;
o materiale: cărţi, pliante, reviste;
o modalitate de utilizare: numirea unui
responsabil din rândul elevilor şi gestionarea
utilizării prin întocmirea unor fişe de evidenţă
a cititorilor.
GRUP ŢINTĂ
422
Numele şi
Deficienţe sesizate Măsuri Progrese
prenumele elevului
PLAN DE MĂSURI
 Activitate diferenţiată în cadrul orelor de curs, sub directa îndrumare a
învăţătorului.
 Vizite la domiciliul elevilor şi informare asupra situaţiei personale.
 Meditaţii zilnice, după terminarea orelor de curs (o oră/zi, conform nevoilor

fiecărui copil).
 Aplicarea unor teste de inteligenţă şi cognitive:

 test de inteligenţă pentru determinarea IQ;
 test psihologic pentru determinarea profilului de personalitate;
 teste sociometrice pentru determinarea statusului fiecărui elev în
grup;
 teste de cunoştinţe pentru determinarea nivelului de pregătire.
 Implicarea elevilor cu deficienţe în activităţi extracurriculare:

 realizarea unei expoziţii de desene (în clasă / în şcoală);
 atribuirea de roluri în activităţile clasei.
 Realizarea de activităţi extracurriculare (excursii, vizite, spectacole, etc.).

 conform planului activităţilor extracurriculare.
 Colaborare permanentă cu părinţii elevilor şi medicul de familie.
 Promovarea activităţilor în perechi şi în grup.
423
Nr.
Responsabilităţi Numele şi prenumele elevului
crt.
1. Liderul clasei
2. Casier
3. Responsabil cu disciplina
4. Responsabil cu păstrarea
curăţeniei
5. Responsabil cu verificarea temelor
6. Organizator de spectacole,
activităţi culturale
7. Organizator de excursii, competiţii
sportive
8. Alte responsabilităţi
Clasa a IV-a
Situaţia generală asupra mişcării elevilor şi a rezultatelor în timpul anului şcolar
2011-2012
Indicatori Semestrul Indicatori Anual
424
promovaţi
NUMĂRUL ELEVILOR
NUMĂRUL ELEVILOR
Înscrişi la În iunie
începutul anului
şcolar
În august
I II
corigenţi
Veniţi în timpul
semestrului O disciplină
Plecaţi în timpul
semestrului
Două discipline
Existenţi la
sfârşitul
semestrului
repetenţi
Promovaţi
Din cauza situaţiei la
corigenţi
O disciplină învăţătură
Mai multe
discipline Din cauza absenţelor
TOTAL pe motiv de : boală
Cu situaţia neîncheiată
O disciplină
Mai multe - abandon şcolar
discipline
TOTAL, din
care:
- amânat
- alte situaţii
medical
- abandon
şcolar
- alte
situaţii
TOTAL
Din care, TOTAL
Absenţe motivate Absenţe
Din care, motivate
Situaţia mediilor
Promovaţi cu medii Corigenţi
425
Media 1 2 mai multe
Total S B FB generală a obiect obiecte obiecte
elevi
clasei
Sem. I
Sem. II
An
şcolar
Tabel cu elevii cu situaţia neîncheiată
Perioada
Nr Numele şi
Obiectele Sem. Sem. An M
crt prenumele elevului
I II şcolar
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11
Clasament la sfârşitul fiecărei etape

426
Semestrul I Semestrul II
Numele şi Numele şi
Nr Media
prenumele Locul prenumele Media Locul
crt
elevului elevului
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
Clasament final cu premiile şi

menţiunile acordate
427
Nota la purtare
Nr. Numele şi prenumele
Media An Locul
crt. elevului Sem.I Sem.II
şcolar
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
428
Tabel cu elevii cu nota scăzută la purtare
Nota Măsuri luate

Nr. Numele şi prenumele pentru a
Sem. Sem. An Motive
crt. elevului remedia
I II şcolar situaţia
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
429
Situaţia la învăţătură şi disciplină
Medii generale Absenţe nemotivate Medii la purtare
crt. elevului
I S B FB I S B FB I S B FB
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
430
Liderii grupului Membrii care nu
Membrii izolaţi
Clasa Formali Informali respectă normele
ai grupului
grupului
I
a II-a
a III-a
a IV-a
Factorii
Obiectul la
Nr. care au
Numele şi prenumele care are Măsuri
crt. generat
probleme
situaţia
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
175
Nr. Numele şi Domeniul de Rezultate Momentul
crt. prenumele manifestare obţinute afirmării
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
176
Clasa a IV-a
STATISTICA CLASEI
Clasa a fost alcătuită din…................,din care……..fete şi……..băieţi.

Procentul de promovabilitate a fost de ………………,cu media generală a
clasei……………….
Elevi cu rezultate deosebite:
……………………………............................................................................................
…………………………................................................................................................
……………………………............................................................................................
…………………………...............................................................................................
…………………………................................................................................................
Elevi problemă:
……………………………...........................................................................................
…………………………...............................................................................................
……………………………...........................................................................................
…………………………..............................................................................................
……………………………............................................................................................
…………………………................................................................................................
Starea disciplinară:
Comportamentul de grup:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Elevi problemă:
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………
Măsuri luate, rezultate, măsuri de perspectivă:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Relaţiile de dinamica clasei:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Rezultate la olimpiade şi concursuri:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Aprecieri asupra progresului sau regresului clasei:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Concluzii:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Numele şi prenumele elev___ ___________________________________________________________
177
Nr.matricol : ___________________________________________________________
Data şi locul naşterii Anul ____ Luna ____ Ziua ____

Localitatea _______________________________
Judeţul ___________
Prenumele părinţilor Tata Prenumele Locul de muncă Funcţia

Locul de muncă, funcţia
Mama
Domiciliul elev___ Loc.__________________________________ Str. ____________
Nr.___,Jud._______
Alte date privind familia : Condiţii de viaţă materială

(precace, modeste, bune,
f.bune)
Starea civilă a părinţilor
Nr. de membrii în familie
Cameră separată Are/nu are
Climatul educativ
(pozitiv/satisfăcător/negativ)
Date privind Starea sănătăţii
cunoaşterea iniţială: Situaţia disciplinară
Media generală
Prin ce s-a remarcat
(act.extraşcolare)
Alte menţiuni :
Manuale primite
Nr. DISCIPLINA
Clasa a IV-a
crt ŞCOLARĂ
fb b s ns
1. Lb.şi lit.română
178
2. Lb.franceză
3. Lb.engleză
4. Matematică
5. Ştiinţe ale naturii
6. Istorie
7. Geografie
8. Educaţie civică
9. Ed.muzicală
10. Religie
Menţiuni :
Manuale primite
Nr. DISCIPLINA
Clasa a IV-a
crt ŞCOLARĂ
fb b s ns
1. Lb.şi lit.română
2. Lb.franceză
3. Lb.engleză
5. Matematică
5. Ştiinţe ale naturii
6. Istorie
7. Geografie
8. Educaţie civică
9. Ed.muzicală
10. Religie
Menţiuni :

Nr.
crt MANUALE ŞCOLARE - ( N/ V)
179
Rom L.Fran. L.Eng Mat. Ştiin. Istorie Geogr. E.Civ. E.Muz.
Numele şi l
prenumele
elevului
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
Menţiuni :
180
Nr. Numele şi
crt prenumele MANUALE ŞCOLARE - ( N/ V)
elevului Rom L.Fran. L.En Mat. Ştiin Istorie Geogr. E.Civ. E.Muz Rel.
gl . .
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
Menţiuni :
Nr.
NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI 1. 2. 3. 4. 5.
crt.
1.
2.
3.
4.
181
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24
25.
Observaţii:
1. Retras, izolat, dezinteresat de viaţa colectivului

2. Lucrează numai din obligaţie
3. Face strictul necesar, dar fără să aibă iniţiativă
4. Integrat în colectiv, bun executant, dar fără opinie proprie
5. Are autoritate, bun organizator şi animator al colectivului
Situaţia şcolară în Media

Nr. Numele şi prenumele Media
Clasificat al.... generală
crt. elevului Iunie Sept. generală
la purtare
1.
2.
3.
4.
182
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10
crt. elevului
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
183
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
Menţiuni: 1. Nu are condiţii de învăţătură acasă;

2. Nu înţelege explicaţiile cadrului didactic;
3. Nu are voinţă să studieze;
4. Nu poate realiza mai mult;
5. Nu-i place să înveţe;
6. Nu este suficient de atent la lecţii;
7. Nu are un regim de viaţă ordonat ;
8. E preocupat de alte probleme ;
9. Are multe treburi de făcut acasă;
10. Nu învaţă suficient.
NUMELE ŞI FAZA
Nr.
PRENUMELE DISCIPLINA/CONCURSUL /PREMIUL
crt.
ELEVULUI OBŢINUT
1.
2.
3.
4.
184
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
RECOMPENSA /OCAZIA (evidenţierea în faţa colectivului

NUMELE ŞI
Nr. şcolii, comunicarea părinţilor, evidenţierea la panoul de
PRENUMELE
crt. onoare , trimiterea în excursii şi tabere, premii pentru
ELEVULUI
învăţătură şi purtare)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
185
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
NUMELE ŞI SANCŢIUNEA /OCAZIA ( mustrare în faţa colectivului clasei,

Nr.
PRENUMELE mustrare cu avertisment în faţa consiliului şcolii, retragerea
Crt.
ELEVULUI temporară a bursei, eliminarea, exmatricularea, etc)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
186
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
ÎN CE CONSTĂ PROBLEMA ?
NUMELE ŞI (frecvenţă neregulată-abandon şcolar, situaţie foarte
Nr.
PRENUMELE slabă la învăţătură, încălcarea frecventă a
crt.
ELEVULUI prevederilor regulamentare, neintegrarea în viaţa de
familie, delicvenţă juvenilă, etc.)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
187
9.
10
.
11.
12
.
13
.
14
.
15
.
Nr.
MĂSURI LUATE CU TOŢI FACTORII EDUCATIVI (Rezultate)
crt. DATA
1.
2.
3.
4.
5.
188
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Menţiuni :
...............................................................................................
I. Pregătirea pentru lecţii

Nr. Competenţe evaluate Totdeauna Uneori Niciodată
crt.
1. Îşi efectuează temele complet şi corect
2. Îşi aduce obiectele necesare pentru activităţi (cărţi, caiete, carnet de
note, mapă, ...)
3. Învaţă definiţiile, regulile, explicaţiile, exemplele imediat după ce au
fost predate
4. Scrie în fiecare oră explicaţiile complete (de pe tablă)
5. Demonstrează curiozitate, adresează întrebări pentru a înţelege unele

informaţii
6. Participă activ la discuţii
7. Manifestă disciplină în lucru, pe timpul orelor
8. Este interesat să citească lecturile propuse
9. Realizează fişe suplimentare, căutând diverse informaţii
II. Disciplina şcolară

crt.
189
1. Are un vocabular civilizat în comunicarea cu colegii
2. Îşi îndeplineşte sarcinile, responsabilităţile
3. Dă dovadă de respect atunci când relaţionează cu persoane adulte
4. Generează conflicte între colegi

5. Distrage atenţia colegilor în ore, făcând glume sau comentarii
III. Ţinuta

crt.
1. Păstrează obiectele personale în bună stare
2. Are grijă de lucrurile din şcoală
3. Are o ţinută vestimentară corectă, îngrijită
4. Este ordonat
Ce măsuri veţi lua pentru a remedia aspectele negative?
I. Date personale:
1. Numele şi prenumele:
2. Locul şi data naşterii:
3. Domiciliul:
4. Şcoala şi clasa în care învaţă:
II. Date familiale:

1.Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor:
2.Structura şi componenţa familiei:
a. Tipul familiei:
normală
tatăl ( mama ) decedat
părinţi despărţiţi
părinţi vitregi ( unul, amândoi )
b. Fraţi ( surori ) mai mici, mai mari
Nr. Vârsta Ocupaţia

crt.
1.
2.
3.
4.
190
Alte persoane ( rude ) apropiate în familie....................................................................
3. Atmosfera şi climatul educativ:

raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii;
raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare;
dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente;
familie destrămată sau pe cale de destrămare.
4.Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului:

foarte precare;
la limită;
acceptabile;
bune;
foarte bune.
5. Influenţe din afara familiei ( vecini, prieteni, colegi ):

reduse;
ample;
frecvente;
întâmplătoare.
III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii:
1. Caracteristici ale dezvoltării fizice:
2. Îmbolnăviri:
.....................................................................................................................................
a) anterioare intrării în şcoală
.....................................................................................................................................
b) pe parcursul şcolarităţii
.....................................................................................................................................
3. Deficienţe, handicapuri (senzoriale, motorii )
.....................................................................................................................................
IV. Rezultate obţinute de elev:
1.Rezultate la învăţătură ( grafic global - pe clase )
Disciplina Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a

Limba şi literatura franceză
Matematică
Cunoaşterea mediului/
Ştiinţe ale naturii
Educaţie civică
Istorie
Geografie
Religie
Educaţie muzicală
Educaţie plastică
191
Educaţie tehnologică
Educaţie fizică
Opţional
2.Cercuri frecventate de elev:
3. Participarea la concursuri şcolare şi extraşcolare:
4. Activitatea independentă a elevului:

citeşte suplimentar din manual,
citeşte şi alte cărţi,
rezolvă probleme în plus,
alte ocupaţii ( plastice, muzicale, sportive, coregrafice)
V. Procesele cognitive şi stilul de munca intelectuală:
1. Caracteristici ale funcţiei senzorio-perceptive:

predomină modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei,
predomină modalitatea auditivă de recepţie a informaţiei,
percepţie difuză, superficială a materialului de învăţat,
percepţie complexă ( spirit de observaţie ).
2. Nivelul de inteligenţă:
Inteligenţa foarte bună
Inteligenţa bună
Inteligenţa medie
Inteligenţa scăzută
Inteligenţa sub limită
3.Memoria:
Foarte bună
Bună
Medie
Slabă
Foarte slabă
4. Imaginaţia:
săracă bogată
reproductivă reproductiv-creativă
pentru activităţi tehnice pentru activităţi artistice
5. Limbajul:
-vocabular bogat, -exprimare uşoară şi -vocabular redus, -vocabular foarte s

-exprimare frumoasă şi corectă -exprimare greoaie -exprimare incor
corectă
6.Stilul de muncă:
a) Cum lucrează:
sistematic, ritmic, organizat,
inegal, cu fluctuaţii, în salturi,
192
neglijent, copiază temele de la alţii, aşteaptă să i le facă părinţii,
mari lacune în cunoştinţe, rămâneri în urmă la învăţătură
alte menţiuni..................................................................................................
b) Sârguinţa:
Foarte De obicei sârguincios Puţin Nesârguin

sârguincios sârguincios
c) Autonomie, creativitate:
inventiv, cu manifestări de creativitate,
manifestă uneori iniţiativă, independenţă,
se conformează de regulă modelului, procedează rutinier,
nesigur, dependent, fără iniţiativă,
alte caracteristici............................................................................................
VI. Conduita elevului la lecţie şi în clasă:
1. Conduita la lecţie:
atent, participă activ, cu interes,
atenţia şi interesul inegale, fluctuante,
de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat,
prezent numai fizic, cu frecvente distrageri.
2. Purtarea în general:
exemplară, ireproşabilă,
corectă, cuviincioasă, bună,
cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave,
abateri comportamentale grave, deviantă.
VII.Conduita în grup, integrarea socială a elevului:
1. Participarea la viaţa de grup:

mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ,
participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat,
este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive,
caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ,
activ, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator al grupului.
2. Cum este văzut de colegi:

bun coleg, sensibil, te inţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el,
bun coleg, săritor la nevoie, te poţi bizui pe el,
preocupat mai mult de sine, individualist, egoist
3. Colegii îl apreciază pentru:

rezultatele la învăţătură,
performanţele extraşcolare,
pentru că este prietenos, apropiat.
VIII. Trăsături de personalitate:
193
1. Temperamentul:
puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ,

rezistent la solicitări, cu tendinţe de dominare a altora,
exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ, guraliv,
nestatornic,
calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la solicitari
repetitive,
hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios,
tip combinat.
2. Emotivitate:
foarte emotiv, excesiv de timid, emoţiile îi perturbă activitatea,

emotiv, dar fără reacţii dezadaptive,
neemotiv, îndrăzneţ.
3. Dispoziţie afectivă predominantă:
vesel, optimist,
mai mult trist, deprimat.
4. Însuşiri aptitudinale:
lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare,

rezolvă corect, dar consumă mai mult timp şi investeşte mai multă energie
lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp.
5. Trăsături de caracter în devenire:
a) atitudini faţă de muncă:

pozitive negative
b) atitudini faţă de alţii:
pozitive negative
c) atitudini faţă de sine:

pozitive negative
194
………………………………………………………………………….
DATE DE IDENTIFICARE A ELEVULUI
Numele…………………………… Iniţiala tatălui ……. Prenumele …………………….

Data naşterii ………………………….Locul naşterii ……………………………………..
Domiciliul:
……………………………………………………………………………………………….
Localitatea: ……………………..Judeţul:……………………………….Nr. telefon:
………………….
Data înscrierii în unitatea de învăţământ: ……………………………….Nr. matricol:
…………………
STRUCTURA FAMILIEI ŞI MEDIUL FAMILIAL
Profesia şi locul de muncă / studiu
Tata: …………………………... Mama:…………………………...

Ocupaţia / profesia: …………… Ocupaţia / profesia: ……………
......……………………………... ......……………………………...
Telefon: ……………………….. Telefon: ………………………..
Fraţi: Surori:
Mediul familial:
favorabil pasiv coercitiv nefavorabil
DATE PSIHOPEDAGOGICE
2. Starea de sănătate şi dezvoltarea fizică a elevului:
196
Starea de sănătate Dezvoltarea fizică
bună armonioasă
medie bună
precară deficitară
3. Trăsături individuale:
a) performanţa şcolară:
 discipline preferate:
……………………………………………………………………………….
 disciplina cu rezultate foarte bune:
……………………………………………………………….
 Disciplina cu rezultate modeste:
………………………………………………………………….
b) capacitate şi stil de muncă:

capacitate stil
mare interesat, activ
medie sistematic
redusă independent
foarte redusă haotic
c) Inteligenţe definitorii:
lingvistică
logico – matematică
spaţială
muzicală
corporal – chinestezică
inter – personală
intra – personală
Nivel de inteligenţă:
foarte inteligent inteligent mediocru scăzut
d) Echilibru afectiv – emoţional

calm, echilibrat emotiv
controlat, stăpânit hiperemotiv, timid
197
e) Comportamentul şi activităţile din cadrul colectivului
 în familie
- faţă de părinţi:
ataşament docilitate independenţă
dependenţă admiraţie respect
- faţă de fraţi, surori:
ocrotire dependenţă
ajutorare indiferenţă
 în şcoală
disciplinat receptiv politicos
maleabil independent destabilizant
neparticipativ bravant dezinteresat
 în grup şi societate
bun coleg bun participant, dar fără opinie retras

apreciat pentru poziţia în clasă autoritar, dar bun organizator se sustrage de
la sarcini
apreciat pentru performanţe şcolare participă din obligaţie izolat
apreciat în clasă pentru performanţe extraşcolare lipsit de iniţiativă
individualist, egoist
aprecieri extraşcolare nu este apreciat de colectiv dezinteresat
f) Temperamentul
tipul nervos agitate fermecător entuziast sensibil

tipul sentimental timid închis conştiincios bun camarad
tipul activ exuberant întreprinzător aventuros
tipul pasionat sigur muncitor adoră succesul
bun conducător
tipul flegmatic foarte serios ordonat lipsit de entuziasm
tipul sanguin abil descurcăreţ posesiv
tipul amorf nonşalant nepăsător indolent apatic
tipul apatic fără mari resurse încet ranchiunos
influenţabil
g) Trăsături dominante de caracter, manifestate prin:
 atitudine faţă de societate:

cinste bunătate loialitate politeţe patriotism
ipocrizie perfidie răutate ironie indiferenţă
 atitudine faţă de muncă:

sârguinţă seriozitate temeinicie iniţiativă exigenţă
indiferenţă lene nepăsare neglijenţă rutină
 atitudine faţă de sine:

demnitate spirit autocritic optimism modestie curaj
îngâmfare indiferenţă aroganţă lăudăroşenie laşitate
ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ
198

aspiraţia elevului:
…………………………………………………………………………….
 posibilităţile elevului: mari medii reduse
 dorinţa părinţilor:
…………………………………………………………………………….
concordanţă cu a elevului
apropiată
opusă
 recomandarea şcolii:
…………………………………………………………………………
 concluziile examenului de specialitate (după caz):
favorabil nefavorabil
APRECIERI GENERALE ŞI RECOMANDĂRI:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………............................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………
…………..
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………...............................................................................................................
199
.......................................................................................................
................................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
............................................................................................
200
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT VIZAT
_____________________________________ I.S.J.
Nr. _________ din ______________
CĂTRE
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI ………………..
Vă rugăm să aprobaţi efectuarea unei excursii de _________ zile, în perioada ______________ cu

un număr de _________ elevi / copii şi _________ cadre didactice.
Itinerarul excursiei: _____________________________________________________________
___________________________________________________________________________________.
Scopul excursiei: _______________________________________________________________.
Cazarea elevilor: _______________________________________________________________.
Masa elevilor: _________________________________________________________________.
Elevii vor fi însoţiţi de următoarele cadre didactice: _________________________________
___________________________________________________________________________________ .
Menţionăm că s-a aprobat vizitarea următoarelor obiective: ___________________________
_______________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
DIRECTOR, SECRETAR,
DECLARAŢIE
Subsemnaţii ___________________________________________________________________
având funcţia de ____________________________________, de la unitatea şcolară ______________
_________________________________, declarăm pe propria răspundere că vom avea grijă de grupul de
___________ elevi / copii, răspunzând de securitatea elevilor pe tot parcursul excursiei.
Semnătura cadrelor didactice: __________________________

__________________________
__________________________
__________________________
201
PROCES-VERBAL,
Încheiat astăzi………………….cu ocazia prelucrării normelor privind securitatea

elevilor si cadrelor didactice însoţitoare pe perioada deplasării în excursie în data
de........................................pe
traseul......................................................................................................
............................................
Elevii şi cadrele didactice însoţitoare vor respecta următoarele reguli:
- prezenţa la unitatea şcolară stabilită de organizator cu cel puţin cu 10 minute mai
devreme;
- urcarea se face pe uşa din faţa într-un mod civilizat;
- nu se va staţiona pe scările autocarului;
- se vor respecta în totalitate indicaţiile organizatorului ;
- deplasările se vor face în grup şi în echipe de câte doi elevi / preşcolari ;
- nu se va părăsi grupul ;
- orice problemă intervenită pe parcursul excursiei va fi semnalată cadrelor didactice
şi organizatorului excursiei ;
- elevii nu vor avea asupra lor obiecte de valoare (telefoane, valută, aur etc). Şcoala
şi cadrele didactice nu răspund de pierderea acestora;
- elevii vor avea asupra lor bani de buzunar pentru intrări în obiectivele turistice
(sume modeste);
- în interiorul lăcaşurilor de cult şi al muzeelor se păstreză liniştea, nu se vor atinge
obiectele expuse si se vor respecta regulile impuse de ghid si organizatorul excursiei .
Anexăm alăturat tabelul cu elevii (preşcolarii) cu semnătura părinţilor:
202
Tabel nominal cu elevii participanţi la excursie
NUMELE ŞI PRENUMELE NUMELE ŞI PRENUMELE

SEMNĂTURA SEMNĂTURA
ELEVULUI ELEVULUI
203
 Orice colectivitate de copii este supusă riscurilor, accidentelor de
diferite natură, de aceea este bine să se cunoască câteva reguli
importante:
în sala de clasă:
 respectă regulamentul clasei/şcolii;
 nu umblă la instalaţiile electrice şi la aparatura electrică/electronică
fără acordul cadrului didactic;
 nu se apleacă peste pervazul ferestrei;
 nu aruncă obiecte peste ferestre;
 evită conflictele cu colegii şi orice mod de a-i lovi (voluntar
/involuntar);
204
 nu au voie să aducă/folosească obiecte contondente sau care pot
provoca incendii/ accidente: chibrituri, brichete, cuţite, lame,
substanţe toxice, pocnitori, petarde, etc.;
 la recomandarea medicului/familiei iau medicamente numai în
prezenţa cadrului didactic;
pe holurile şcolii/ scări:
 merg pe partea dinspre ferestre pentru a se evita loviturile cauzate de
deschiderea uşilor de la clase;
 se încolonează la sfârşitul cursurilor şi pleacă însoţiţi de cadrul
didactic cu care au desfăşurat ultima oră;
 evită conflictele de orice natură cu colegii de clasă sau de la alte
clase;
 deplasarea dintr-un loc în altul se face mergând şi nu alergând;
în curtea şcolii:
 -activităţile sportive se desfăşoară în prezenţa cadrului didactic;
 -este interzisă căţărarea pe porţi, garduri, clădiri;
 -curtea şi clădirea şcolii sunt supravegheate pe toată durata cursurilor
şi pauzelor de un gardian
 -şcoala/curtea şcolii nu pot fi părăsite în timpul desfăşurării
cursurilor/pauzelor;
 în afara şcolii:
 -se deplasează spre casă imediat după terminarea cursurilor;
 -nu comunică şi nu încurajează discuţiile cu persoane necunoscute;
 -sub nici o formă nu însoţesc persoane care le solicită compania, nici
la domiciliu, nici în altă parte;
 -pe drumul de acasă până la şcoală şi retur respectă regulile de
circulaţie învăţate
PROCES –VERBAL,
Încheiat astăzi, ____________, cu ocazia efectuării instructajului

privind normele de protecţie a elevilor din clasa _________, an şcolar
______/______ .
Elevii au luat la cunoştinţă următoarele:
 în sala de clasă:
- respectă regulamentul clasei/şcolii;
- nu umblă la instalaţiile electrice şi la aparatura electrică/electronică fără
acordul cadrului didactic;
- nu se apleacă peste pervazul ferestrei;
- nu aruncă obiecte peste ferestre;
- evită conflictele cu colegii şi orice mod de a-i lovi ( voluntar /involuntar);
205
- nu au voie să aducă/folosească obiecte contondente sau care pot provoca
incendii/ accidente: chibrituri, brichete, cuţite, lame, substanţe toxice,
pocnitori, petarde, etc.;
- la recomandarea medicului/familiei iau medicamente numai în
prezenţa cadrului didactic;
 pe holurile şcolii/ scări:
- merg pe partea dinspre ferestre pentru a se evita loviturile cauzate de
deschiderea uşilor de la clase;
- se încolonează la sfârşitul cursurilor şi pleacă însoţiţi de cadrul didactic
cu care au desfăşurat ultima oră;
- evită conflictele de orice natură cu colegii de clasă sau de la alte clase;
- deplasarea dintr-un loc în altul se face mergând şi nu alergând;
 în curtea şcolii:
- activităţile sportive se desfăşoară în prezenţa cadrului didactic;
- este interzisă căţărarea pe porţi, garduri, clădiri ( şcoală, atelier);
- curtea şi clădirea şcolii sunt supravegheate pe toată durata cursurilor şi
pauzelor de un gardian căruia elevii/cadrele didactice i se pot adresa
pentru soluţionarea unor probleme;
- şcoala/curtea şcolii nu pot fi părăsite în timpul desfăşurării
cursurilor/pauzelor;
 în afara şcolii:
- se deplasează spre casă imediat după terminarea cursurilor;
- nu comunică şi nu încurajează discuţiile cu persoane necunoscute;
- sub nici o formă nu însoţesc persoane care le solicită compania, nici la
domiciliu, nici în altă parte;
- pe drumul de acasă până la şcoală şi retur respectă regulile de circulaţie
învăţate
În urma realizării instructajului, au semnat următorii elevi (sau părinţi,
în cazul elevilor de la clasele I):
Nr. Numele elevului Semnătura

crt.
206
Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbal semnat de toţi
elevii clasei .................
Învăţător/ Institutor:
Semnătura:____________________Data:__________________
PROCES -VERBAL,
Încheiat astãzi, ........................., ca urmare a prelucrării normelor igienico-

sanitare la clasa................., anul şcolar..............................
Elevii trebuie sã cunoască şi să respecte următoarele reguli igienico -

sanitare :
- sã respecte regulile de igiena personală ;
- sã utilizeze în mod corect sursa de apă şi cabinele de toaletă ;
207
- spălarea pe mâini dupã folosirea toaletei, înainte de servirea gustării de la pauza
mare, după orele de educaţie tehnologică şi educaţie plasticã ;
- utilizarea ştergătorului înainte de intrarea pe coridorul şcolii ;
- pãstrarea curăţeniei în sala de clasă, pe coridor şi în curtea şcolii ;
- aruncarea ambalajelor şi a resturilor la locul amenajat ;
- asigurarea unui climat corespunzător desfăşurării orelor de curs ( clasa aerisită
etc.)

crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
208
27
28
Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbal, semnat de toţi

elevii clasei ..........................
Semnătura:____________________Data:__________________
PROCES -VERBAL,
Încheiat astăzi, .....................ca urmare a prelucrării normelor de protecţie şi

pază împotriva incendiilor cu elevii clasei ...................., anul
şcolar...........................
 Locul de desfăşurare a instruirii:
 Timpul alarmei: de 3 ori a câte 10 secunde
209
Pe durata prezenţei lor în şcoalã elevii sunt obligaţi să respecte următoarele
reguli :
- elevii nu au voie sã umble la intrerupătoare, prize sau corpuri de iluminat din
clase, cabinete, ateliere, WC-uri, etc. ;
- este interzis elevilor sã utilizeze stingătoarele sau hidranţii de incendiu ;
- este interzisă elevilor folosirea aparatelor electrice din şcoală ;
- este interzis elevilor sã aducă în şcoalã brichete, chibrituri, petarde precum şi
jocul cu acestea;
- este interzisă atingerea firelor electrice sau remedierea defecţiunilor de orice
natură ce pot apărea în săli de clasă, cabinete, laboratoare ;
- este interzis elevilor a umbla la sobe, a arunca obiecte în foc, a alimenta soba cu
lemne sau alte materiale ;

crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
210
25
26
27
28
Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbal, semnat de toţi elevii

clasei ..........................
Semnătura:____________________Data:__________________
PROCES-VERBAL,
Încheiat astăzi, ............................ ca urmare a prelucrării
normelor şi regulilor de circulaţie pentru pietoni cu elevii clasei...................,
anul şcolar...................
Elevii, în calitate de pietoni, participanţi la traficul rutier trebuie sã
respecte urmãtoarele reguli de circulaţie :
- traversarea drumurilor publice pe la trecerile semnalizate ca atare ( cu
indicatoare, marcaje) şi numai prin locurile cu vizibilitate maximă ;
- când indicatoarele, marcajele si/ sau semnalele luminoase lipsesc,
traversarea se face pe la colţul străzilor şi numai perpendicular pe axa
drumului ;
- asigurarea înainte de traversarea străzii este obligatorie ;
211
- este interzisă părăsirea curţii şcolii pentru orice motiv în timpul orelor de
curs sau a pauzelor ;
- este interzis jocul pe poteci, acostamente sau pe partea carosabilă a
drumurilor publice ;
- este interzisă urcarea în vehicule aflate în mers sau în vehicule cu
tracţiune animală .

crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
212
Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbal, semnat de toţi
elevii clasei ..........
Semnătura:____________________Data:__________________
Să venim la timp la şcoală!
Să păstrăm disciplina şi
liniştea în timpul
orelor!
Să ascultăm cu atenţie, fără a întrerupe conversaţia

şi să răspundem la lecţii numai anunţaţi!
213
Să ne purtăm şi să vorbim
civilizat cu toţi colegii!
Să păstrăm curăţenia şi ordinea în bancă şi în clasă!
În pauză să mâncăm
pacheţelul şi să ne jucăm fără să alergăm pe holuri
sau să ţipăm!
Să ne controlăm propriul
comportament!
Să avem încredere în noi, să

vorbim clar, tare şi corect!
Să ne salutăm politicos şi prieteneşte!
Un minut de reflecţie:
mmmmmmmm
214
mmmmmmmm
Învaţă
să conduci corabia şi vei şti mânui
POZA ELEV
Să înveţi lecţiile şi să faci temele zilnic!

Să încerci să rezolvi singur temele, fără ajutorul
altcuiva!
Să repeţi lecţiile din urmă la un interval de 10-14
zile ca să nu le uiţi !
215
Să te străduieşti să înţelegi ceea ce înveţi şi să nu
înveţi pe de rost!
Să citeşti cât mai mult!
Să descoperi în fiecare obiect de învăţământ o parte
frumoasă, care să te atragă!
Să perseverezi chiar dacă la început este greu ,
fiindcă până la urmă vei reuşi!
Să te odihneşti o oră după-amiază şi apoi să-ţi faci
temele!
Să te culci cel mai târziu la ora 22.00 pentru ca a
doua zi să fii odihnit!
Să fii atent în clasă!
Să respecţi indicaţiile învăţătorului!
ELEVUL TREBUIE SĂ ŞTIE:
Să fie atent în clasă!

Să respecte indicaţiile învăţătorului!
216
Să aibă grijă de cărţile şi
de caietele sale!
Să nu absenteze de la şcoală!
Să păstreze mobilierul de
la şcoală!
Să păstreze curăţenia în clasă şi în
şcoală!
Să nu se bată în pauză!
Să nu alerge prin clasă şi şcoală!
217
ŞCOALA..............................................
JUDEŢUL...........................................
ÎNV./INST.:
218
CAPITOLUL V
Secţiunea 1
PĂRINŢII
Dispoziţii generale
Art.45. (1) Părinţii/tutorii legali au dreptul şi obligaţia de a colabora cu

unitatea de învăţământ, în vederea realizării obiectivelor educaţionale.
(2) Părinţii/tutorii legali au obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună, să ia
legătura cu învăţătorul/dirigintele pentru a cunoaşte evoluţia copilului lor.
(3) Părintele, tutorele legal instituit sau susţinătorul legal sunt obligaţi,
conform legii, să asigure frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul
obligatoriu.
Secţiunea a 2-a
Comitetul de părinţi al clasei
Art.46. (1) Comitetul de părinţi al clasei se alege în fiecare an în

adunarea generală a părinţilor elevilor clasei, convocată de învăţător/ diriginte,
care prezidează şedinţa.
(2) Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de părinţi
al clasei are loc în primele 30 zile de la începerea cursurilor anului şcolar.
(3) Comitetul de părinţi al clasei se compune din trei persoane: un
preşedinte şi doi membri;
(4) Dirigintele/învăţătorul clasei convoacă adunarea generală a părinţilor
la începutul fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar. De asemenea,
dirigintele/ învăţătorul sau preşedintele comitetului de părinţi al clasei pot
convoca adunarea generală a părinţilor ori de câte ori este necesar.
(5) Comitetul de părinţi al clasei reprezintă interesele părinţilor elevilor
clasei în adunarea generală a părinţilor la nivelul şcolii, în consiliul
reprezentativ al părinţilor, în consiliul profesoral şi în consiliul clasei.
Art.47. Comitetul de părinţi al clasei are următoarele atribuţii:
a) ajută învăţătorii/diriginţii în activitatea de cuprindere în învăţământul
obligatoriu a tuturor copiilor de vârstă şcolară şi de îmbunătăţire a frecvenţei
acestora;
b) sprijină unitatea de învăţământ şi dirigintele în activitatea de
consiliere şi de orientare socio-profesională sau de integrare socială a
absolvenţilor;
219
c) sprijină dirigintele/învăţătorul în organizarea şi desfăşurarea unor
activităţi extraşcolare;
d) are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea condiţiilor de studiu
pentru elevii clasei;
e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii financiare sau
materiale, susţin programe de modernizare a activităţii educative şi a bazei
materiale din clasă şi din şcoală.
f) sprijină conducerea unităţii de învăţământ şi dirigintele/învăţătorul în
întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei şi a unităţii
de învăţământ.
Art.48. (1) Comitetul de părinţi al clasei ţine legătura cu unitatea de
învăţământ, prin dirigintele/ învăţătorul clasei.
(2) Comitetul de părinţi al clasei poate propune, în adunarea generală,
dacă se consideră necesar, o sumă minimă prin care părinţii elevilor clasei să
contribuie la întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei
sau a unităţii de învăţământ.
(3) Contribuţia prevăzută la alin. (2) nu este obligatorie, iar neachitarea
acesteia nu poate limita, în nici un caz, exercitarea de către elevi a drepturilor
prevăzute de prezentul regulament şi de prevederile legale în vigoare.
Informarea celor implicaţi cu privire la conţinutul acestui articol este
obligatorie.
(4) Contribuţia prevăzută la alin. (2) se colectează şi se administrează
numai de către comitetul de părinţi, fără implicarea cadrelor didactice.
(5) Este interzisă implicarea elevilor în strângerea fondurilor.
(6) Dirigintelui/învăţătorului îi este interzis să opereze cu aceste fonduri.
(7) Fondurile băneşti ale comitetului de părinţi se cheltuiesc la iniţiativa
acestuia sau ca urmare a propunerii dirigintelui/ învăţătorului sau a
directorului, însuşite de către comitet.
(8) Sponsorizarea clasei sau a unităţii de învăţământ nu atrage după sine
drepturi în plus pentru anumiţi elevi.
(9) Se interzice iniţierea, de către şcoală sau de către părinţi, a oricărei
discuţii cu elevii în vederea colectării şi administrării fondurilor comitetului de
părinţi.
220
Componenţă:
 preşedintele comitetului şi membru în Consiliul Reprezentativ al

Părinţilor la nivelul şcolii, membru al Comitetului Educaţional Local
………………………………………………………………………….
 Casier………………………………………………………………
 Membru…………………………………………………………….
FUNCŢIA ÎN REPREZENTANT
NUMELE ŞI LOCUL DE TELEFON TELEFON
CADRUL ÎN COMITETUL OBS
PRENUMELE MUNCĂ SERVICI DOMICILIU
COMITETULUI PE ŞCOALĂ
Observaţii :
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
221
An şcolar: 2012-2013
Nr. Tematica activităţii Obiective Data

crt.
1.  Curriculum la decizia şcolii şi -familiarizarea părinţilor cu modul de alcătuire Septembrie 2012

discipline opţionale a schemei orare şi a orarului zilnic specifice
clasei;
-argumentarea oportunităţii studierii disciplinei
opţionale alese;
-prezentarea specificului fiecărei discipline
 Reguli de ordine interioară care se studiază în clasa a IV-a.
(protecţia muncii) -prezentarea normelor de protecţie a muncii şi
respectarea regulilor de ordine interioară
-aplicarea de chestionare de cunoaştere şi
autocunoaştere a părinţilor în scopul unei mai
bune abordări individualizate a elevilor
-alegerea comitetului de părinţi al clasei,
cărora li se aduc la cunoştinţă obligaţiile şi
 Aplicarea de chestionare pentru drepturile
cunoaştere şi autocunoaştere -oportunitatea introducerii programului
prelungit şi eficienţa acestuia
2.  Educaţia - de la greutăţi la -informarea părinţilor cu privire la importanţa Octombrie

reuşite implicării familiei în viaţa şcolii; 2012
 Colaborarea dintre şcoală şi -eficientizarea colaborării dintre şcoală şi
familie – condiţie esenţială a familie prin participarrea la consultaţiile cu
eficienţei actului didactic părinţii
 Prezentarea noului regulament al -propunerea şi adoptarea unor planuri de
şcolii desfăşurare a întâlnirilor cu părinţii;
-includerea în activităţile educative a unor
modalităţi de participare a părinţilor la diverse
 Prezentarea rezultatelor şcolare activităţi tematice, cum ar fi cele dedicate
sărbătorilor de iarnă, organizări de serbări,
222
programe artistice.
3  Importanţa relaţiei părinte -  dezbatere în legătură cu relaţiile ce se Noiembrie

copil stabilesc între părinţi şi copii 2012
 Programul zilnic al şcolarului  stabilirea unui program general de muncă
şi odihnă, urmând ca fiecare părinte să –l
particularizeze în funcţie de preferinţele
copilului său.
4  Cât de bine ne cunoaştem copiii?  dezbatere în legătură cu drepturile şi Decembrie

 Sfaturi pentru părinţii copilului îndatoririle copiilor acasă şi la şcoală; 2012
hiperactiv (ADHD)  calităţi şi defecte ale copilului ;
 Măsuri ameliorative pentru elevii recunoaşterea situaţiilor in care copilul
cu trebuie recompensat sau pedepsit;
rezultate slabe la învăţătură şi măsuri  aplicare de chestionar;
pentru dezvoltarea performanţelor  sfaturi pentru părinţi
elevilor  informarea părinţilor cu privire la
 „În aşteptarea lui Moş Crăciun” rezultatele şcolare şi propunerea unor
– program artistic măsuri pentru dezvoltarea performanţelor
elevilor
 modalităţi de implicare a părinţilor la
pregătirea serbării de Crăciun, propuneri
pentru atragerea sponsorilor în vederea
pregătirii cadourilor
5.  prezentarea atribuţiilor pe care le are copilul în Ianuarie

 Prezentarea situaţiei la învăţătură familie; 2013
şi disciplină; analiza  eliminarea barierelor care stau în calea unei
comportamentelor şi a reacţiilor comunicări eficiente între părinţi şi şcoală;
la sarcinile şcolare ; mediile  aplicarea unor chestionare atât părinţilor, cât şi
obţinute la sfârşitul semestrului elevilor, referitoare la gradul de comunicare
I ; situaţii de corigenţă părinte-copil şi copil-părinte;
223
 Analiza progreselor / regreselor  organizarea unor discuţii pe baza rezultatelor
obţinute la învăţătură ; sfaturi obţinute.
pentru ameliorarea regreselor
 Elevul între cerinţele şcolii şi cele
ale familiei
 “Ajutorul pe care familia trebuie
să-l dea şcolii” – referat
6.  Tema de acasă –componentă a  Tema de acasă- între necesitate şi supraîncărcare; Februarie

activităţii de învăţare  dezbatere în legătură cu tema aleasă; 2013
 “Sănătatea şcolarului  informarea părinţilor cu privire la programul
influenţată de regimul igienic de şcolar zilnic al elevilor;
activitate şi de odihnă”  stabilirea unui regim de muncă şi odihnă
corespunzător pentru fiecare elev
7  “Influenţe educative exercitate  -sensibilizarea părinţilor cu privire la respectarea Martie

de mass-media” recomandărilor privind limita de vârstă pentru 2013
 Ce rol joacă grupul de prieteni? vizionarea anumitor programe TV;
 -prezentarea consecinţelor nerespectării acestora în
planul dezvoltării psihoindividuale a elevilor.
 dezbatere în vederea conştientizării importanţei
grupului de joacă din care face parte copilul său;
 prezentarea rezultatelor şcolare.
8  “Forme şi cauze ale inadaptării  dezbatere pe tema rolului parintilor in obtinerea Aprilie
şcolare” succesului scolar de către copiii lor, prin 2013
descoperirea formelor şi cauzelor inadaptării
şcolare
9  ,,Elevul meu, copilul  dezbatere în legătură cu comportamentul copiilor Mai
dumneavoastră, cetăţeanul de noştri , astfel încât şcolarii să adere benevol la 2013
mâine” reguli de comportare civilizată ;
10  prezentarea importanţei perioadei de recapitulare

 Situaţia la învăţătură la sfârşit de an şcolar;
 modalităţi de evaluare ce se vor aplica şi indicaţii
pentru parcurgerea temelor recapitulative. Iunie
 aprecieri asupra tuturor activităţilor desfăşurate; 2013
 discutarea pregătirii unui moment artistic pentru
serbarea de sfârşit de an;
 îndrumări în vederea pregătirii elevilor pentru
intrarea într-un nou ciclu de învăţământ.
Menţiuni: Se vor organiza întâlniri cu părinţii ori de câte ori va fi necesar pe

parcursul anului şcolar.
224
PROBLEME ORGANIZATORICE:
a. Curriculum la decizia şcolii şi discipline opţionale

b. Reguli de ordine interioară (protecţia muncii)
c. Aplicarea de chestionare pentru cunoaştere şi autocunoaştere
d. Alegerea comitetului de părinţi al clasei
Componenţă:
 preşedintele comitetului şi membru în Consiliul Reprezentativ al Părinţilor la nivelul şcolii,

membru al Comitetului Educaţional Local……………………………………………………..
 casier………………………………………………………………………………………………
 membru…………………………………………………………………………………………..
Atribuţii
 Asigură unitatea de influenţe educative;

 Sprijină informarea şi pregătirea pedagogică şi psihopedagogică a părinţilor;
 Antrenează părinţii la soluţionarea unor probleme ale clasei (vizitarea unor elevi
neşcolarizaţi sau cu frecvenţă slabă, soluţionarea unor probleme administrativ-
gospodăreşti, sponsorizarea unor activităţi organizate de clasă sau de şcoală,
organizarea activităţilor extracurriculare etc.);
 Stabileşte şi administrează contribuţia financiară proprie folosită la achiziţionarea
materialelor consumabile.
225
Chestionar pentru părinţi
Cât de bine vă cunoaşteţi copilul ?
1. Care este numele complet al copilului dumneavoastră ?

...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
2. Care este data lui / ei de naştere ?
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
3. Care este culoarea lui / ei preferată ?
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
4. Ce îi place cel mai mult să facă în timpul liber ?
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
5. Care este jocul lui / ei preferat ?
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
6. Care este ultima carte / poveste pe care a citit-o în vacanţă ?
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
7. Ce faceţi când copilul este trist ?
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
8. Ce faceţi când copilul este vesel / fericit ?
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
9. Care sunt modalităţile de a-l pedepsi atunci când a greşit ?
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
Numele şi prenumele persoanei care a completat chestionarul :

...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
226
PROCES-VERBAL ,
Încheiat astăzi , ................. , în cadrul şedinţei cu părinţii elevilor clasei …….. .

Ordinea de zi cuprinde :
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
.......................................
La şedinţă sunt prezenţi ...... părinţi din totalul de …… , un număr de .......
lipsind motivat , iar restul de ............ nemotivat .
Discuţii :
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
Drept pentru care a fost încheiat prezentul proces-verbal .

Întocmit ,
227
Participanţii la şedinţa cu părinţii clasei ……… din data de ......................
Nr. Numele şi prenumele părinţilor Semnătura

crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
EDUCAŢIA –DE LA GREUTĂŢI LA REUŞITE:
 Colaborarea dintre şcoală şi familie – condiţie esenţială a eficienţei actului didactic

 Prezentarea noului regulament al şcolii
 Prezentarea rezultatelor şcolare
PROCES-VERBAL ,
228
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
La şedinţă sunt prezenţi ...... părinţi din totalul de …… , un număr de ....... lipsind
motivat , iar restul de ............ nemotivat .
Discuţii :
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
Întocmit ,
229
Participanţii la şedinţa cu părinţii clasei ……… din data
de ......................

crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Activitatea: Şedinţă cu părinţii

Tema:Educaţia-de la greutăţi la reuşite
Şcoala:
Clasa:
Scopul:
 formarea unei imagini cât mai corecte asupra propriului copil
230
formarea priceperii de identificare a factorilor interni şi externi ce pot influenţa
comportamentele observabile şi neobservabile ale copilului
 conştientizarea rolului pe care îl are părintele în educaţia propriului copil
Resurse materiale:
1. fleepchart
2. mape cu foi
3. carioca
Program:
1. Deschiderea şedinţei
2. Discutarea rezultatelor probelor de evaluare iniţială
3. Aprecieri generale referitoare la primele zile de şcoală
4. Educaţia - de la greutăţi la reuşite - dezbatere
5. Încheierea şedinţei
1 . Deschiderea şedinţei
 Urări de “ bun venit”
2.Discutarea probelor de evaluare iniţială

Probele au fost aplicate individual, având un registru de investigare cuprinzător: capacitatea de
analiză, sinteză, logică, creativitatea, limbajul.
După probele de evaluare aplicate în primele săptămâni de şcoală, învăţătorul şi-a efectuat o
imagine de ansamblu asupra clasei.
Întrebări ale părinţilor – răspunsuri ale învăţătorului
3. Abordarea temei: ”EDUCAŢIA - DE LA GREUTĂŢI LA REUŞITE”
 Introducere
Toti copiii fac lucruri care nu plac părinţilor. De asemenea, toţi copiii fac în mod regulat lucruri
care îi încântă pe părinţi.
Copiii adoptă diferite tipuri de comportament, în funcţie de situaţia în care se află. Problema este
dacă noi, ca părinţi, ne cunoaştem copiii şi dacă ştim cum să reacţionăm în situaţii de criză. Fiecare
copil, având o personalitate unica şi irepetabilă , trebuie tratat în mod diferit faţă de ceilalţi copii.
 Exerciţiu:
Fiecare părinte va primi o foaie pe care sunt desenate două figuri: una veselă, alta tristă.
Deasupra fiecăreia există câte un nor.
Părinţii au sarcina de a completa “norişorii” cu calităţile şi defectele copilului lor. Calităţile sunt
corespunzătoare figurii vesele, iar defectele sunt corespunzătoare figurii triste.
Sarcina va fi rezolvată individual în 6 minute.
După îndeplinirea sarcinii, fiecare părinte va citi câte o calitate şi câte un defect ale propriului
copil. Fiecare opinie va fi notată pe câte o coală mare, la fleepchart, coli asemănătoare celor primite
de părinţi.
După notarea tuturor părerilor, sunt citite de cadrul didactic toate calităţile şi toate defectele
pentru a se trage câteva concluzii.
Concluzia la care trebuie să se ajunga este că :
231
 TOŢI COPIII SUNT DIFERIŢI.
 EI AU NEVOIE DE INDRUMARE PERSONALĂ, CONFORM PROPRIILOR NEVOI.
 REUŞITA ÎN ACTIVITĂŢILE PE CARE LE REALIZEAZĂ CONSTĂ ÎN IDENTIFICAREA
POTENŢIALULUI FIECĂRUIA ŞI ÎN TRANSFORMAREA DEFECTELOR ÎN CALITĂŢI.
 Exerciţiu:
Identificarea de către părinţi a factorilor care îşi exercită acţiunea asupra calităţii activităţii copiilor.
Astfel se pot lua măsuri pentru îndepărtarea factorilor inhibatori.
Tipuri de factori:
Factori biologici : Factori psihologici:
 Vârstă • cunoştinte
 Sex •capacităţi
 Starea sănătăţii •nivel de performanţă intelectuală
 Dezvoltare fizică •motivaţie, voinţă
Factori socio-cultural: Organizarea şcolară:

 Familia •sistemul de cerinţe
 Mediul cultural-educativ •calitatea instruirii
 Mediul social-economic •relaţii elev-învăţător
 Mediul local •conţinuturi
 Extragerea concluziilor:
 EDUCAŢIA ESTE UN PROCES COMPLEX CARE SE BAZEAZĂ PE O BUNĂ

CUNOAŞTERE A COPILULUI, CARE DEVINE SUBIECT AL EDUCAŢIEI.
 TRECEREA DE LA GREUTĂŢI (NEREUŞITE) LA REUŞITE SE REALIZEAZA ÎN

URMA ANALIZEI PROFUNDE A TREBUINŢELOR INDIVIDULUI,PENTRU A
ACŢIONA IN CONFORMITATE CU ACESTEA.
 UN ROL IMPORTANT ÎN REUŞITA ÎN EDUCAŢIE IL AU FACTORII INTERNI ŞI

EXTERNI CARE ACŢIONEAZĂ ASUPRA INDIVIDULUI, ÎN ORICE MOMENT AL
ACŢIUNII EDUCAŢIONALE.
 Încheierea activităţii - aprecieri generale
NUMELE COPILULUI:……………………………………….
232
IMPORTANŢA RELAŢIEI PĂRINTE - COPIL
-10 paşi pentru îmbunătăţirea relaţiei părinte - copil

-Programul zilnic al şcolarului
-Stabilirea unui program general de muncă şi odihnă
233
PROCES-VERBAL ,

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
Discuţii :
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
Întocmit ,
234

crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
IMPORTANŢA RELAŢIEI PĂRINTE – COPIL
Relaţia părinte-copil stă la baza dezvoltării noastre ca indivizi, indiferent dacă

vieţuim alături de părinţii noştri, o familie adoptivă, bunici sau alături de un singur
părinte. Pentru dezvoltarea armonioasă a unui copil este necesar să existe o relaţie
'bine hrănită' cu părinţii sau cu persoanele care îl cresc.
Relaţia părinţi-copii este o relaţie dificilă în măsura în care părinţii nu au învăţat
să îşi îndeplinească funcţiile parentale şi nici să comunice.
O relaţie sănătoasă este o relaţie care raspunde nevoilor relaţionale ale copiilor:
235
nevoia de a vorbi despre sine, de a fi ascultat şi înţeles, de a fi recunoscut şi valorizat,
nevoia de intimitate, de a exercita o influenţă asupra anturajului, de a visa şi de a crea.
Petru a construi o relaţie sănătoasă, este nevoie ca părinţii să înveţe să comunice cu
copiii, să înveţe să le asculte toate formele de limbaj, să înveţe să se poziţioneze clar în
faţa lor. Dimensiunea relaţională de "mămică" constă în a da şi a primi, împlineşte
nevoile copilului şi primeşte ceea ce vine de la acesta. Această dimensiune este
necesară încă de la începutul vieţii copilului. Dimensiunea de "mamă" este cea care
cere şi refuză. Este mai frustrantă şi constrângătoare, indispensabilă pentru a-l ajuta pe
copil să iasă din iluzia atotputerniciei dorinţelor lui şi pentru a se adapta la realitate.
Acelaşi lucru este valabil şi în cazul dimensiunilor de "tată"/"tătic". Ambele
dimensiuni sunt necesare, pentru fiecare dintre părinţi, astfel încât cele patru
dimensiuni să se întrepătrundă în mod armonios. Dacă părintele matern favorizează
funcţia de "mămică", exita riscul ca acest lucru să îl oblige pe părintele patern să o
favorizeze pe cea de "tată", iar copilul va suferi de lipsa dimeniunii de "tătic" (şi
invers). Această relaţie se poate hrăni în funcţie de cele două dimensiuni ale părinţilor:
funcţiile mamă/tată şi mămică/tătic. Când exprimarea acestor funcţii este în armonie
sau corespunde nevoilor copiilor, atunci este asigurată o dezvoltare armonioasă a
copiilor, ei devenind autonomi, independenţi.
Mulţi părinţi spun că micuţii lor sunt prea timizi în relaţiile cu ceilalţi şi se
întreabă cum îi pot "vindeca". Ce anume ar putea discuta cu ei pentru a le veni in
ajutor? Părintele poate să înveţe să îl asculte pe copil, pentru a-l ajuta să aibă mai
multă încredere în el şi poate să înţeleagă sensul comportamentului pe care îl are.
Un copil care are părinţi deschişi, care ştiu să comunice cu el şi să îl asculte, va
şti la rândul lui cum să comunice. De cele mai multe ori, problema constă în faptul că
părinţii vor să îşi schimbe copilul, fără să se schimbe ei înşişi.
BIBLIOGRAFIE:
www.părinti.com
www.eva.ro
10 PAŞI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA RELAŢIEI PĂRINTE - COPIL
Minim 5 minute pe zi vorbiţi-i despre şcoală, despre cum se simte, despre nevoile lui, despre ce-i
place sau ce nu-i place;
Încercaţi să-i explicaţi că trebuie să aibă aşteptări ridicate în legatură cu şcoala, că aceasta ar trebui să
fie o prioritate pentru el;
236
Arătaţi-i copilului că ceea ce face la şcoală vă interesează. Momentul începerii acestui dialog şi tonul
vocii sunt foarte importante;
Asiguraţi-i copilului condiţii minime pentru învăţat. Amenajaţi-i un spaţiu personal şi implicaţi-l în
aranjarea lui;
Nu rezolvaţi dumneavoastră temele copilului, trebuie doar să fiţi acolo pentru a-i răspunde la
întrebări, pentru a-i oferi exemple;
Nu vă exprimaţi nemulţumirile pe care le aveţi la adresa învaţătorului /profesorilor în prezenţa
copilului. Este mai eficient să abordaţi cu tact profesorul respectiv;
Încurajaţi-vă copilul să participe la activitaţi şcolare sau extraşcolare inedite: concursuri, spectacole,
cercuri, şi să colaboreze cu ceilalţi copii, adulţi, la şcoală, acasă sau în comunitate;
Stabiliţi reguli de comportament în casă, explicaţi-le, negociaţi-le cu ei şi asiguraţi-vă că ei le-au
înţeles. Limitaţi-i accesul la televizor sau la computer şi discutaţi cu el despre ceea ce a văzut şi a
înţeles;
Încurajaţi orice efort pe care-l face, lăudaţi-l. Nu-l faceţi să se simtă vinovat. Ajutaţi-l să găsească
singur soluţii la problemele pe care le are. Arătaţi-vă interesul pentru tot ce se întâmplă cu el, aveţi
încredere în el;
Ţineţi legătura cu învăţătorul/profesorii copilului. Dacă aveţi ceva de întrebat, solicitaţi o întâlnire cu
aceştia la care să vorbiţi deschis. Atitudinea dumneavoastră faţă de şcoală va fi imitată de copil.
REGIMUL ZILNIC AL ACTIVITĂŢILOR ELEVILOR
A organiza o serie de activităţi într-un interval de 8 ore nu pare un lucru

foarte complicat. Trebuie însă, din partea părinţilor, să urmeze nişte reguli şi
principii generale, să le combine în aşa fel încât ele să respecte, pe de o parte
nişte cerinţe generale de natură biologică şi psihologică şi, pe de altă parte, de
natură socială. Programul zilei unui elev ar putea să arate astfel:
-1-2 ore pentru reintrarea în viaţa de familie
-1 oră odihnă
237
-30-40 de minute pregătirea lecţiilor în primele două luni din clasa I şi 3-4
ore sau chiar mai mult în clasele mai mari.
-2-3 ore activităţi recreative.
În intervalul de timp afectat pregătirii lecţiilor este necesar să asigurăm
2 sau 3 pauze de 5-10 min., timp în care elevul va compensa poziţia statică şi
concentraţia atenţiei pe care le solicită studiul prin efectuarea unor mişcări.
Odată cu trecerea timpului rolul familiei în desfăşurarea programului
zilnic al copilului pierde din volum. Are loc o restructurare a rolului familiei în
organizarea zilnică a timpului elevului, în sensul limitării sale ca factor
reglator ce intervine când, din diferite motive obiective sau subiective,
planificarea şi realizarea programului zilnic nu urmează cursul obişnuit. Între
imprevizibilul pe care îl implică un astfel de program săptămânal, lăsând în
seama elevului realizarea programului zilnic, părinţii pot urmări şi realizarea
la nivelul unei săptămâni o organizare a timpului acestuia care să permită o
îmbinare a obiectivelor zilnice cu obiective mai largi. Programul săptămânal al
elevului trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele orarului şcolar, care, întocmit
la rândul lui de cadre didactice cu experienţă şi în baza unor indicaţii
metodologice respectă ceea ce în psihologie se cheamă “curba de efort”. În
zilele cu încărcătură (marţi, miercuri, joi), în spaţiul de timp afectat îndeplinirii
sarcinilor şcolare se pot introduce activităţi complementare (lectură, rezolvări
suplimentare de probleme)
În general, este indicat ca sâmbăta să se respecte programul de pregătire
a lecţiilor pentru ziua de luni, ca în oricare din zilele obişnuite. Se poate reveni
duminică după –amiaza, după orele de repaos, cu o scurtă repetare a temelor
efectuate sâmbătă.
Este în sarcina fiecărui părinte, ca, descoperind dominantele
temperamentului copilului, să respecte ritmul de lucru al fiecăruia. Sunt copii
care încă din primele clase se manifestă foarte activ, părinţilor revenindu-le
sarcina de a veni în întâmpinarea acestei erupţii clocotitoare, a acestui activism
deosebit al copilului.
238
DEŞTEPTAREA LA ORA 7, 00;
ÎNVIORAREA (GIMNASTICA DE DIMINEAŢĂ), IGIENA
CORPORALĂ;
ÎMBRĂCATUL ŞI REVIZUIREA GHIOZDANULUI;
SERVIREA MICULUI DEJUN;
TRASEUL CĂTRE ŞCOALĂ;
PROGRAMUL ŞCOLAR: 4 – 5 ore de cursuri ;
TRASEUL CĂTRE CASĂ;
SCHIMBATUL HAINELOR ŞI SPĂLATUL PE MÂINI;
SERVIREA MESEI DE PRÂNZ;
PROGRAM DE ODIHNĂ 2 ORE;
PREGĂTIREA LECŢIILOR – până la ora 18, 00;
ACTIVITĂŢI LIBERE (lectură, vizionare de programe
T.V., joc în aer liber);
SERVIREA CINEI – orele 20, 00;
PREGĂTIREA GHIOZDANULUI;
IGIENA CORPORALĂ DE SEARĂ;
LECTURA – cel puţin un sfert de oră;
ODIHNA DE NOAPTE, începând cu orele 21, 00
CÂT DE BINE NE CUNOAŞTEM COPIII?
-Aplicare de chestionar caracteriologic

-Sfaturi pentru părinţii copilului hiperactiv (ADHD)
-Măsuri ameliorative pentru elevii cu rezultate slabe la învăţătură şi
măsuri pentru dezvoltarea performanţelor elevilor
-„În aşteptarea lui Moş Crăciun” –propuneri pentru un program artistic
239
PROCES-VERBAL ,

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
....
Discuţii :
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
.............................

Întocmit ,
240

crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI………………………………………………
DA NU
A. EMOTIVITATE
1 Copilul se mânie uşor, intră în panică?
2 Este sensibil la critici, mustrări?
3 Este timid, naiv, “şters”?
241
4 Roşeşte sau plânge uşor?
5 Este gata oricând de ceartă, ridică vocea, foloseşte cuvinte tari?
6 Are dispoziţii schimbătoare, trecătoare, trece uşor de la o dispoziţie la alta?
7 La un eveniment neprevăzut (zgomot) tresare, se sperie uşor?
8 Are o imaginaţie vie, bogată?
9 Manifestă nelinişte când treburile nu-i ies cum ar fi dorit?
10 Este în general nervos, agitat, instabil?
B. ACTIVISM
1 Este tot timpul ocupat? Îsi găseşte singur ocupaţie, mai ales în timpul liber?
2 Se hotărăşte uşor? Trece imediat la acţiune?
3 Este perseverent? Rezistă la descurajări?
4 Este constant în eforturi? Este punctual?
5 Este mobil, vioi, neastâmpărat, vorbăreţ?
6 Preferă jocurile active, chiar mai violente?
7 Preferă să acţioneze decât să contemple acţiunea?
8 Acceptă munca ce nu corespunde gusturilor sale?
9 Este de obicei vesel?
10 Este realist? Este un bun observator? Este descurcăreţ?
C. PRIMARITATE / SECUNDARITATE
1 Este repede consolat, împăcat?
2 Este nepăsător, puţin recunoscător?
3 Este schimbător în prietenii?
4 Este schimbător în ocupaţii?
5 Este uşor de convins, de influenţat?
6 Acţionează în vederea unor rezultate imediate?
7 Este de obicei cheltuitor, risipitor?
8 Uită uşor promisiunile făcute?
9 Iubeşte surpriza, noutatea, imprevizibilul?
10 Este mereu pus la punct cu ultimele noutăţi?
Interpretare:
- 5 sau mai multe răspunsuri “da” la fiecare din cele 3 seturi (A, B, C ) afirmă calitatea de emotiv,
activ şi primar ( adică reacţionează imediat şi nu păstrează prea mult timp în suflet vibraţia
afectivă);
- mai puţin de 5 răspunsuri la unul din cele 3 seturi , neagă această calitate
( nonemotiv, nonactiv sau secundaritate, adică reacţionează cu întârziere, iar vibraţia afectivă este de
lungă durată).
Sfaturi pentru parintii copilului Hiperactiv (ADHD)
1.Păstrează-ţi simţul umorului! Caută să te bucuri şi nu să te enervezi!

2. Sărbătoreşte umorul, creativitatea şi pasiunea persoanei cu ADHD!
3. Urăşte ADHD, nu persoana care o are!
4. Tu nu ai un copil STANDARD. Poţi vedea problema ca pe o dizabilitate. Sau poţi să îţi consideri
copilul minunat şi unic. Sau poţi să îl vezi în ambele feluri. Perspectiva unui copil normal (standard)
nu intră în discuţie. Aspectul de copil cu probleme ne ajută atâta timp cât elimină sentimentul de
vină; ai grijă ce aştepti de la el: fixează aşteptări rezonabile şi astfel vei minimiza frustrarea. Găseşte
242
calea să te vezi ca un terapeut şi nu ca o victimă.
5. Recunoaşterea problemelor de atenţie sunt doar vârful iceberg-ului cu care trebuie să se
obişnuiască întreaga familie.
6. Pacientul în cazurile de ADHD este întreaga familie.
7. Vrei să înţelegi acţiunile celor cu ADHD ? Întreabă-te : Cum ar trebui să mă comport dacă aş mai
avea de trăit doar 4 secunde?
8. În loc să pedepseşti comportamentul greşi, fixează recompense pentru comportamentul corect.
9. Recompensele trebuie să fie imediate, frecvente, puternice, definite clar şi consistente.
10.Planifică totul. Anunţă înainte de a face orice schimbare. Discută dinainte ce aşteptări sunt. Pune
copilul să repete.
11. Tom Phelan explica: “Nu te certa, nu fi cicălitor şi nu te aştepta ca înţelepciunea ta să treacă
spontan şi nesolicitată la copilul tău. În loc de a face cele de mai înainte poţi să:
a) decizi că problema se agravează, dar nu suficient ca să necesite intervenţia ta
b) să stabileşti o şedinţă de familie în care să discuţi problema cu copilul tău.
12. Ross Greene insista asupra faptului că scandalurile trebuie oprite înainte de a începe. Caută să
dezamorsezi conflictul şi nu să îl inflamezi. Dacă totuşi se lasă cu “scântei”, permite tuturor să se
liniştească. Discuţiile serioase necesită calm.
13. Mai ales cu adolescenţii, negociază şi iar negociază. Părinţii trebuie să dovedească că nu sunt
inflexibili. Nu îţi face griji că vei pierde controlul: tu, ca părinte, vei fi cel care va decide întotdeauna
unde se termina negocierea şi ce compromisuri accepţi. Reţine:comportamentele negative la
persoanele cu ADHD apar din cauză că îţi pierd controlul şi nu din răutate. În timp ce răutăţile
trebuie oprite prin replici agresive, comportamentele negative la persoanele cu ADHD trebuie
dezamorsate cu mult calm şi tact.
14. Alege-ţi luptele! Gândeşte-te dacă merită să îţi “ciobeşti” relaţia cu copilul tău pentru problema
respectivă! Poate într-adevăr copilul tău să îşi controleze comportamentul supărător în acest
moment?
15. Ţine minte : Deşi nu este vina copilului, el va fi singurul care va suporta toate consecinţele.
16. Este o muncă grea şi de durată.
17. O să reuşeşti să treci şi prin asta (nu ai altă variantă)!
18. Fii atent : Copilul care are nevoie cel mai mult de dragoste o va cere întotdeauna în cel mai
respingător mod!
19. Dacă funcţionează, continua! Dacă nu, încearcă altă metodă!
20. Nu este un concurs. Câştigătorul nu este acela care va acumula mai multe puncte. Câştigătorul
este acela pe care copilul îl va iubi încă, după ce va termina liceul.
BIBLIOGRAFIE:
www.parinti.com
www.eva.ro
Fragmente din Living Right Now! E-Book de Martin L. Kutscher, M.D
AJUTORUL PE CARE FAMILIA TREBUIE SĂ-L DEA ŞCOLII:
 Elevul între cerinţele şcolii şi cele ale familiei

 Prezentarea situaţiei la învăţătură şi disciplină; analiza comportamentelor şi a reacţiilor
la sarcinile şcolare ; mediile obţinute la sfârşitul semestrului I ; situaţii de corigenţă
 Analiza progreselor / regreselor obţinute la învăţătură ; sfaturi pentru ameliorarea
regreselor
PROCES-VERBAL ,
243
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
........................
Discuţii :
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
Întocmit ,
244

crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Ajutorul pe care familia trebuie să-l dea şcolii
Unitatea de acţiune a şcolii şi a familiei este o cerinţă de bază pentru buna educaţie a copiilor.
Între sarcinile pe care le pune şcoala în faţa copiilor şi cele pe care le pune familia trebuie să existe
consecvenţă şi unitate. Dacă şcoala ar cere copilului o anumită comportare, iar familia alfel de
comportare, educaţia copilului ar suferi, fiindcă el n-ar şti pe care să aleagă. Rolul conducător în
educaţie îl are şcoala. Familia trebuie să sprijine permanent activitatea educativă a şcolii. Ajutorul pe
care familia îl poate da şcolii priveşte multe probleme.
Părinţii trebuie să-l pregătească pe copil pentru şcoală înainte ca acesta să înceapă să o
frecventeze. Ei au sarcina să insufle copilului dragostea de a deveni şcolar, de a învăţa să scrie şi să
citească, de a afla lucruri noi, de a respecta cadrele didactice. Procedează greşit părinţii care cultivă
245
în copii frica faţă de şcoală şi faţă de cadrele didactice sau vorbele cu dispreţ faţă de rostul
învăţătorului.
Regimul zilnic al copilului care nu a frecventat încă şcoala va fi schimbat treptat, se va
apropia din ce în ce mai mult de regimul şcolar. Părinţii se vor îngriji de formarea unor deprinderi de
comportare civilizată, cerute de traiul în colectivul şcolar, să vorbească frumos, să se poarte
cuviincios cu colegii. De asemenea, formând copilului anumite deprinderi de autoservire, familia
vine în sprijinul şcolii: copilul va sti, de exemplu, să se îmbrace şi să se dezbrace, să-şi pună cărţile
în ordine, să se spele dacă s-a murdărit pe mâini.
Asigurarea condiţiilor necesare studiului constituie, de asemenea, un ajutor pe care familia îl
poate da şcolii. Statul a venit în sprijinul părinţilor acordând în mod gratuit manualele şcolare.
Părinţii trebuie să procure însă celalalte obiecte: uniformă, ghiozdane , rechizite, cărţi de lectură.
Familia trebuie să asigure, de asemenea, condiţii bune de muncă pentru elev. În unele familii
să stabilească un loc unde acesta să-şi pregătească temele, să-şi pregătească cărţile pe care nu le duce
la şcoală - “colţul copilului”. Copilul va fi îndrumat şi supravegheat să păstreze acest loc al său de
muncă în ordine şi curăţenie. Părinţii supraveghează ca, în timpul cât copilul îşi pregăteşte temele
pentru a doua zi, să fie linişte pentru a se putea concentra, să nu fie deranjat de către alte persoane
care l-ar putea sustrage de la studiu.
Sub îndrumarea şcolii, familia stabileşte regimul de viaţă al copilului şi veghează la
respectarea lui. Ţinând seama de condiţiile concrete, fiecare familie stabileşte orarul de muncă .
De o mare importanţă pentru ca elevul să obţină succese la şcoală este modul cum părinţii
îşi ajută copilul la învăţătură. Mai ales în primele zile de şcoală, până când acesta se obişnuieşte cu
noua activitate şi capătă încredere în puterile lui. Ei vor sprijini copilul să învingă primele dificultăţi,
îl vor încuraja pentru primele sale succese. Ajutorul acestora va fi însă limitat. Părinţii nu trebuie să
se substituie copiilor, ci trebuie doar să-i îndrume, dându-le indicaţii. Este bine să controleze dacă
temele au fost scrise curat, ordonat şi bine, să asculte cum citesc şi povestesc. Exigenţa părinţilor faţă
de pregătirea temelor trebuie să fie raţională.
Obţinerea unor rezultate bune la învăţătură este condiţionată şi de ţinerea de către părinţi a
legăturii cu şcoala. Părinţii trebuie să ştie necondiţionat situaţia la învăţătură a elevului, la care
disciplină întâmpină dificultăţi, cum se comportă cu colegii, ce atitudine are faţă de muncă.
Gustul pentru citit se cultivă treptat, uneori începe cu deprinderea copilului de a citi expresiv
lecturile solicitate sub îndrumarea părinţilor.
Părinţii vor urmări ca şi acasă să fie respectate cu stricteţe regulile de purtare date la şcoală.
Ajutorul pe care familia îl poate da şcolii este variat, multiplu. Dar, pentru ca
acesta sa fie eficient, de o mare importanţă este să fie dat la timp.
BIBLIOGRAFIE:
www.parinti.com
www.stradapiticilor.ro
SĂNĂTATEA ŞCOLARULUI INFLUENŢATĂ DE REGIMUL IGIENIC DE

ACTIVITATE ŞI DE ODIHNĂ:
 Tema de acasă- între necesitate şi supraîncărcare;

 informarea părinţilor cu privire la programul şcolar zilnic al elevilor;
 stabilirea unui regim de muncă şi odihnă corespunzător pentru fiecare elev;
PROCES-VERBAL ,
246
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
......................................................................................................................
Discuţii :
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................... ...........
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................... ............
..................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................... .............
....................................................................................................................................................
Întocmit ,
247

crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
SĂNĂTATEA ŞCOLARULUI – INFLUENŢATĂ DE REGIMUL IGIENIC DE

ACTIVITATE ŞI ODIHNĂ
Regimul corect de activitate şi odihnă are un rol extrem de important pentru copilul de
vârstă şcolară, datorită solicitărilor psihice şi fizice ale învăţătorului în condiţiile vieţii
moderne care impune dezvoltarea personalităţii elevului.
Părinţii îşi iubesc foarte mult copiii şi fac orice sacrificii pentru binele lor, dar uneori
nu cunosc o serie de aspecte esenţiale pentru a reuşi în eforturile pe care le fac.
248
Nu toţi părinţii ştiu că oboseala nervoasă poate duce la eşecuri, insuccese şcolare şi
tulburări ale sănătăţii. Mulţi şcolari nu au un program raţional de muncă şi odihnă bine
organizat, pregătirea lecţiilor durează prea mult, o bună parte dintre ei învaţă şi seara târziu,
învaţă şi duminica, dorm insuficient şi ca urmare sunt obosiţi.
Regimul de viaţă al şcolarului care cuprinde felurite activităţi, trebuie astfel organizat
încât să permită realizarea tuturor solicitărilor cu minimum de efort fără oboseală. Un astfel
de rezultat se obţine prin respectarea ritmului intern al organismului şi a unor reguli generale
care stau la baza organizării igienice a regimului zilnic de viaţă.
Câteva reguli igienice generale:
- dozarea efortului în raport cu posibilitatile, particularităţile şi sănătatea
organismului;
- alternarea activităţilor mai grele cu altele mai uşoare;
- alternarea ritmică a activităţilor cu odihna;
- gradarea activităţilor depuse;
Efortul trebuie dozat corespunzător cu modificările capacităţii fiziologice de muncă în
timpul zilei, săptămânii, anului.
Pentru fiecare activitate este necesară o primă perioadă de adaptare şi apoi treptat
treptat, efortul depus devine din ce în ce mai mare şi mai eficient.
Pentru a preîntâmpina instalarea oboselii, nu se va efectua o aceeaşi activitate timp
prea îndelungat în vederea evitării monotoniei.
Exemplu: se învaţă la un obiect greu sau se rezolvă multe probleme, după un timp este
indicată alternarea cu o altă activitate mai uşoară (puţină mişcare prin cameră) ceea ce
permite odihna celulelor nervoase şi crearea posibilităţii ca, după un timp, să reînceapă
rezolvarea problemelor mai cu spor.
Alternarea raţională a perioadelor de odihnă cu cele de activitate este necesară pentru
prevenirea oboselii, apariţiei surmenajului.
În organizarea corectă a vieţii copilului este asigurarea unui regim de învăţătură şi
odihnă ritmic, cu ore fixe de masă, culcare, trezire. Cele 24 ore ale zilei se repartizează în trei
grupe: timpul profesional, timpul biologic necesar şi timpul liber.
Numai un regim de activitate şi odihnă raţional organizat poate contribui efectiv la
buna dezvoltare fizică şi mintală, la o mai bună disciplină şi formarea caracterului, la
asigurarea unei rezistenţe crescute a organismului faţă de îmblonăviri.
Părinţii au sarcina permanentă ca şcolarul să fie deprins să înveţe sistematic, organizat
să aibă o oră anumită de începere a lecţiilor, să nu plece la joc şi să uite de teme, încât să
trebuiască să le termine seara târziu.
Este deosebit de important ca pregătirea lecţiilor să se termine până la ora 20, oră care
nu trebuie depăşită.
Odihnit după masă, într-o cameră aerisită la locul său de lucru, şcolarul va începe
pregătirea temelor care va dura 1-2 ore .
Un element esenţial pentru randamentul bun al şcolarului este atmosfera de lucru, pe
care noi, părinţii, trebuie să i-o creăm.
Atmosfera liniştită în familie, atitudinea calmă a părinţilor, îndemnul, încurajarea şi
îndrumarea atentă, condiţiile cât mai bune de studii, odihnă şi alimentaţie sunt mijloacele prin
care ajutăm cu adevărat. Să nu permitem efectuarea lecţiilor la ore târzii, după ora obişnuită
de culcare. Reducerea orelor de somn are efecte deosebit de nefavorabile pentru organismul
obosit, care nu mai are timpul necesar pentru refacerea completă a forţei de muncă după
efortul depus în ziua precedentă.
O altă condiţie care trebuie luată în seamă în organizarea zilei şcolarului este evitarea
supraîncărcării prin activităţi organizate suplimentare, cum sunt cele de limbi străine, muzică,
desen, pictură, balet, sport. Toate aceste activităţi cer efort şi timp, răpindu-i din şederea şi
jocul în aer liber, din odihna de zi atât de necesară menţinerii sănătăţii, bunei dispoziţii şi
unui randament crescut la învăţătură.
Pulsul de pregătire, mai ales în domenii noi, poate fi cerut numai unui copil foarte
sănătos, rezistent şi dotat cu aptitudinile necesare şi cu puterea de muncă corespunzătoare.
249
Este o greşeală foarte mare să-l forţăm să studieze muzică, pictură, să facă un anumit
sport, dacă nu are calităţile şi înclinarea necesară către astfel de ocupaţii. Nimic mai grav
pentru psihicul copilului decât să fie obligat să înveţe ceva necuprins în programa şcolară,
care nu-i place, şi mai ales să fie conştient că îşi supără părinţii, dacă nu vrea să facă ce-i cer
aceştia.
Sunt unii copii bine dotaţi pentru mai multe domenii de activitate, iar starea lor de
sănătate le-ar putea permite efectuarea unor lecţii suplimentare pentru limbi straine, sport,
pictură, muzică.
Se urmăreşte evoluţia copilului în colaborare cu profesorii care îi pregătesc şi părinţii
pentru a evita supraîncărcarea şi a menţine sănătatea copilului.
Iată deci că viaţa ne cere ca părinţii, educatorii să ştim să creăm condiţiile necesare
bunei dezvoltări a copilului, viitorul adult de mâine care va continua şi va depăşi realizările
noastre de astăzi.
Trebuie să reţinem:
- orice disfuncţie în cadrul familiei atrage după sine o disfuncţie în dezvoltarea
normală a copilului;
- comunicarea permanentă cu copilul rezolvă aproape toate problemele;
- numai o cunoaştere corectă şi profundă poate dezvolta o relaţie normală educator-
părinte-copil şi menţine sănătatea copilului;
- o privire senină şi un zâmbet poate înlocui orice îndoială din sufletul unui copil;
- timpul ne va fi veşnic duşman dacă nu reuşim să devenim organizaţi;
- NIMIC PE LUME NU ESTE MAI IMPORTANT DECÂT SĂNĂTATEA
COPILULUI MEU!
PENTRU EL TREBUIE SĂ RĂSTORN MUNŢII!
BIBLIOGRAFIE:
Chiriac, Irina – Regimul igienic de viaţă al şcolarului,

Editura Medicală, Bucureşti,1982
Dorobanţu, Ion – Educaţia sanitară în învăţământul
primar, Editura Medicală, Bucureşti, 1983
Voiculescu, Marin – Medicina pentru familie, Editura
Medicală, Bucureşti, 1986
INFLUENŢE EDUCATIVE EXERCITATE DE MASS-MEDIA
 sensibilizarea părinţilor cu privire la respectarea recomandărilor privind limita de vârstă pentru

vizionarea anumitor programe TV;
 prezentarea consecinţelor nerespectării acestora în planul dezvoltării psihoindividuale a elevilor.
 dezbatere în vederea conştientizării importanţei grupului de joacă din care face parte copilul
său;
250
PROCES-VERBAL ,

..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................
Discuţii :
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................... ...........
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
Întocmit ,
251

crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
INFLUENŢE EDUCATIVE EXERCITATE DE MASS-MEDIA
Analiza efectelor pe care le au mesajele mass-media asupra receptorilor constituie de mult

timp o temă predilectă de cercetare. Tinerii, dar şi alte categorii de populaţie, consumă
un mare volum de timp pentru a intra în contact cu diverse forme de mass-media, acasă
şi în multe alte locuri, inclusiv la şcoală. Inevitabil, acest fapt are implicaţii multiple
asupra personalităţii lor.Putem spune, printr-o simplă enumerare, că mesajele mass-media au o
serie de efecte formative: întregesc cunoştinţele şi contribuie la formarea concepţiei despre lume,
252
îmbogăţesc vocabularul şidezvoltă capacitatea de exprimare, stârnesc curiozitatea, dorinţa de
cunoaştere şi interesul pentru o gamă largă de evenimente, modelează semnificaţiile pe care
le împărtăşesc indivizii, dezvoltă spiritul critic, oferă modele de comportament,
sensibilizează, stârnesc emoţii, cultivă gusturi. Influenţa mass-media se face resimţită
atât la nivelul personalităţii individului, cât şi la nivelul î n t r e g i i s o c i e t ă ţ i , p r i n
a p o r t u l l a s t r u c t u r a r e a s i s t e m u l u i d e v a l o r i s p e c i f i c , l a f o r m a r e a reprezentărilor
colective sau la determinarea caracteristicilor vieţii politice, economice, culturale.
Comportamentele copiilor sunt modelate, încă din primii ani de viaţă, prin
influenţele mediului social în care trăiesc şi se dezvoltă, în urma cărora îşi însuşesc,
treptat, reprezentări simbolice, valori, norme de conduită, convenţii tacite ale comunităţii căreia îi
aparţin (prescripţii, interdicţii, restricţii). Acest proces, arată Mihai Coman(1999), a fost „controlat”
un timp îndelungat d e c ă t r e f a m i l i e , ş c o a l ă , b i s e r i c ă ş i m e d i u l s o c i a l i m e d i a t .
C r e ş t e r e a p o n d e r i i m a s s - m e d i a î n ansamblul vieţii sociale a însemnat şi o preluare a rolului
de modelare a comportamentelor umane, nu doar ale copiilor, ci şi ale adulţilor. Conţinuturile
mesajelor difuzate de mass-media influenţează nu doar modul de a gândi şi de a simţi al copiilor şi
adolescenţilor, ci şi modul lor de a se purta, de a acţiona. Ideile, sentimentele şi atitudinile
formate sub impactul mesajelor audio-vizuale se exteriorizează întruchipându-se în gesturi şi
acte de comportament. Impresiile şi atitudinile formate î n u r m a r e c e p t ă r i i a c e s t o r m e s a j e
l e d e t e r m i n ă c o n d u i t a , l e i n f l u e n ţ e a z ă , î n d i f e r i t e f e l u r i , c o m p o r t a m e n t u l . Ele
pot genera manifestări pozitive sau negative, idealuri şi virtuţi elevate sau, dimpotrivă,
pot submina fundamentele morale ale vieţii.
Creşterea ponderii comunicării mediatice în existenţa cotidiană a copiilor stârneşte nelinişti,
temeri, critici uneori, deoarece, în afară de influenţele cu valoare educativă, se
înregistrează şi influenţe deformatoare pentru personalitatea lor în curs de formare.
Efectele nu sunt întotdeauna pe măsura bunelor intenţii care le-au provocat.
Indiscutabil, mass-media oferă numeroase posibilităţi de educare, dar consumul excesiv
de mesaje mediatice poate avea consecinţe indezirabile: preferinţa pentru satisfacţiile surogat,
evadarea în stupiditate, desensibilizarea şi sporirea agresivităţii, conformismul şi uniformizarea etc.
De aceea, ţinând seama de criticile aduse mijloacelor comunicării de masă, care pun în
evidenţă efectele negative asupra personalităţii “beneficiarilor”, ne apare ca fiind
necesară o intervenţie educativă aptă să prevină întrebuinţarea dăunătoare a acestora. Dacă le
interzicem copiilor vizionarea anumitor emisiuni de televiziune, de exemplu, nu rezolvăm în
întregime problema influenţelor nefaste, pe care le pot a v e a a s u p r a l o r. E s t e d e
dorit o intervenţie educativă în această direcţie, care să-i ajute să se
folosească în mod raţional şi nu abuziv de multiplele canale de comunicare de masă ce
le sunt accesibile.
Copilul în faţa televizorului nu are parte întotdeauna de experienţa obişnuită a limbajului, de
stimularea logică a gândirii şi reflecţiei pe care părinţii, bunicii sau mediul uman , în general le oferă.
Stimulii vizuali şi auditivi percepuţi în faţa micului ecran sunt uneori atât de agresivi, se succed cu o
asemenea rapiditate, încât depăşesc capacitatea creierului de a-i controla. Efectul inevitabil va fi
inhibarea unor importante procese mentale.
Copiii se obişnuiesc de la televizor să nu mai dorească să ştie ce se întâmplă în lumea care-i
înconjoară. Se mulţumesc doar cu senzaţiile. Experienţa vizionării TV nu este una a spaţiului şi a
timpului real, a distanţelor şi a duratelor reale, ci a unora virtuale. Copilului îi lipseşte posibilitatea
cunoaşterii prin atingerea şi manipularea fizică a materialelor, una dintre condiţiile desfăşurării
procesului de cunoaştere şi, prin urmare, de structurare a traseelor neuronale. Prin televizor cei mici
sunt lipsiţi de liniştea şi răgazul necesar dezvoltării reflexive. Televizorul presupune o experienţă
pasivă pentru mintea umană.
După vizionarea prelungită, copiii vor avea tendinţa de a rămâne în această stare de pasivitate
sau de neimplicare în cunoaşterea lumii reale. De asemenea se înregistrează o scădere vizibilă a
perseverenţei, a voinţei şi dispoziţiei de a urmări activ rezolvarea unor probleme. Din punct de
vedere neurologic, cercetătorii explică acest fenomen prin apariţia unei dependenţe de ritmul
cerebral alfa, activitate corticala cu care omul se deprinde pe parcursul miilor de ore petrecute în faţa
ecranului. Obişnuiţi de mici cu aceasta stare pasivă, de relaxare, pe termen lung, vizionarea TV
253
diminuează puternic capacitatea de implicare în propria existenţă, determină pasivitate în planificarea
activităţilor viitoare şi în organizarea programului zilnic, cultivă plictiseala, dezinteresul sau apatia.
Prin urmare, gândirea logică şi analitică, exprimarea corectă a ideilor, cititul, scrierea,
raţionamentul matematic şi ştiinţific, împreună cu alte abilităţi din cele procesate de emisfera stângă
cerebrală, sunt puse în criză în societatea modernă, prin vizionarea excesivă a televizorului şi prin
utilizarea calculatorului.
Vizionarea TV scade nivelul de inteligenţă şi performanţele intelectuale. Majoritatea
specialiştilor în domeniu susţin că nu trebuie permis ca vizionarea TV să înlocuiască jocurile fizice,
lucrul de mână, sau alte activităţi prin care cele două părţi ale corpului (stânga-dreapta) şi
conexiunile corespunzătoare lor din creier învaţă să se coordoneze între ele.
Dezvoltarea săracă a punţii interemisferice este una dintre cauzele principale ale scăderii
capacitatii intelectuale la mulţi dintre tinerii de astăzi, a apariţiei problemelor de învăţare şi atenţie.
Copiii diagnosticati cu LD (incapacitate de învăţare) nu prezintă în viaţa obişnuită simptome
ale acestei afecţiuni, ci aceasta se va observa în procesul de învăţare din cauza unor dificultăţi de
ordin general în ceea ce priveşte : ascultarea sau urmărirea unei simple prezentări, abilitatea de a-şi
concentra atenţia rapid şi la obiect, memoria, cititul, coordonarea mâinilor şi a ochilor, rapida
înţelegere a noilor situaţii, limbajul, scrierea, rezolvarea problemelor, imaginaţia creativă sau
învăţarea, în general.
Este uşor de constatat că nici copiii şi nici tinerii crescuţi cu TV nu mai citesc cărţi. Cititul
înseamnă concentrarea minţii, dezvoltarea pasivă, atenţia nefiind dirijată din interior, ci captivată şi
susţinută prin stimuli externi.
Prin prisma celor prezentate, se poate ajunge la concluzia că structura corticală a celor care au
crescut cu televizorul va defavoriza în mod decisiv capacitatea de a citi. Oamenii reţin de la
televizor mult mai puţine informaţii decât în urma lecturii.
Cercetătorii găsesc că elevii cei mai buni sunt aceia care tind să se uite mai puţin la televizor.
Preocupările privind educaţia pentru o utilizare raţională a mass-media se înscriu
într-o p r o b l e m a t i c ă m u l t m a i a m p l ă , a c e e a a r a p o r t u l u i d i n t r e ş c o a l ă ş i c e i l a l ţ i
f a c t o r i e d u c a t i v i . Orientarea acestui raport pe coordonatele convergenţei şi
complementarităţii este o provocare la care reflecţia şi cercetarea pedagogică trebuie să
răspundă. În planul acţiunilor concrete, şcolii îi revine responsabilitatea de a-i dezvolta
elevului dispoziţia şi capacitatea de a învăţa în multiple împrejurări şi folosindu-se de surse
variate de informare, situate în afara sistemului instituţional de învăţământ. A-l înzestra pe elev
cu mijloacele intelectuale care să-i permită utiliza rea raţională a mass-media înseamnă, de
fapt, a-l pregăti pentru valorificarea unei importante surse educaţionale a societăţii contemporane.
RESURSE:
www.scribd.com
FORME ŞI CAUZE ALE INADAPTĂRII ŞCOLARE
 dezbatere pe tema rolului părintilor în obţinerea succesului şcolar de către copiii

lor, prin descoperirea formelor şi cauzelor inadaptării şcolare;
PROCES-VERBAL ,
254
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................
Discuţii :
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................ .....
.............................................................................................................................................................
Întocmit ,
255

crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
FORME ŞI CAUZE ALE INADAPTĂRII ŞCOLARE
Rămânerea în urmă la învăţătură se manifestă prin neadaptarea la efortul şcolar şi prin

nesincronizarea la ritmul de lucru al lecţiei. Formele inadaptării şcolare sunt:
 eşecul şcolar
 imaturitatea şcolară
 inteligenţa şcolară de limită
256
 anxietatea
 instabilitatea psiho-motorie şi emoţională
 tulburări instrumentale
 tulburări de conduită.
Nereuşita copilului într-o activitate determină scăderea nivelului de aspiraţie a lui, nereuşita
repetată favorizează conduite dezorganizate, regresive. Copilul prezintă frică de eşec şi, din această
cauză, se angajează în realizarea sarcinilor foarte uşoare, în care ştie că va avea succes.
Imaturitatea şcolară constă în incapacitatea mai mult sau mai puţin temporală şi ireversibilă
de a face faţă sarcinilor şcolare. Maturitatea şcolară exprimă gradul de concordanţă dintre nivelul de
dezvoltare biopsihică a copilului şi cerinţele specifice activităţii şcolare. Orice nepotrivire între
dezvoltarea copilului şi cerinţele şcolare poate determina forme diferite de inadaptare şcolară de tipul
imaturităţii.
Imaturitatea şcolară cea mai autentică se caracterizează printr-un nivel al dezvoltării
inteligenţei, afectivităţii şi voinţei sensibil apropiat de limitele existenţei psihogenetice.
Un alt tip de imaturitate este cel al personalităţii dizarmonice, manifestată prin dezvoltarea
inegală a unor componente ale personalităţii. La astfel de copii se observă diferenţe de nivel în
evoluţia intelectuală, între inteligenţă şi afectivitate, inteligenţă şi conduită socială.
Multe dintre cauzele imaturităţii şcolare apar încă din primul an de viaţă: naşterea prematură,
sub greutate, pe tot parcursul vârstei antepreşcolare, preşcolare, subalimentaţia, retardarea psiho-
motorie, afecţiuni ale sistemului nervos central sau periferic, influenţe educaţionale neadecvate.
Sunt cazuri în care unii copii fac faţă sarcinilor de învăţare numai la limita inferioară, aceştia
având o inteligenţă de limită. Inteligenţa de limită prezintă următoarele caracteristici: inteligenţă
generală săracă, conduite operatorii inferioare vârstei, aptitudine verbală nedezvoltată, oscilaţii
progresive în performanţe intelectuale, integrare slabă în colectiv, capacitate modestă de învăţare.
Instabilitatea psiho-motorie şi emoţională se manifestă prin: excitabilitate mărită,

incapacitate de concentrare, dezechilibru, tendinţe colerice, brutalitate şi impulsivitate. Există astfel
de copii care distrag atenţia celor din jur, se agită continuu, părăsesc scaunele.
Tulburările instrumentale favorizează inadaptabilitatea copilului la cerinţele învăţării.

Acestea condiţionează apariţia mai târziu a limbajului (la 3-4 ani), formarea deprinderilor de calcul,
muzicale şi chiar a unor activităţi practice. Tulburările instrumentale sunt cauzate de leziuni ale
sistemului nervos central sau de unele funcţionări deficitare ale creierului, care determină apariţia
257
întârziată a limbajului, slaba diferenţiere a stimulilor auditivi, tulburări în orientarea spaţială şi
temporală.
Retardările instrumentale determină nereuşita la un obiect de învăţământ, vizat de deficienţele
parţiale, la celelalte obiecte putând să obţină rezultate bune.
Copii cu tulburări de conduită (numiţi copii cu tulburări de caracter) pot avea diferite nivele
intelectuale. Uneori, aceştia au un intelect bine dezvoltat şi, cu toate acestea, obţin rezultate slabe,
fiind lipsiţi de interes pentru activitatea desfăşurată. De cele mai multe ori, astfel de copii aparţin unor
familii dezorganizate, în care copiii înşişi au o conduită necorespunzătoare.
Răsfăţarea excesivă ori neglijarea copilului sub aspect afectiv, lipsa unui regim ordonat de
viaţă în cadrul familiei determină la astfel de copii o conduită turbulentă, nerespectarea rigorilor unei
activităţi colective.
ELEVUL MEU, COPILUL DUMNEAVOASTRĂ, CETĂŢEANUL DE

MÂINE!
 dezbatere în legătură cu comportamentul copiilor noştri , astfel încât şcolarii să

adere benevol la reguli de comportare civilizată ;
PROCES-VERBAL ,
258
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................
Discuţii :
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................... ............
..................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Întocmit ,
259

crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
ELEVUL MEU, COPILUL DUMNEAVOASTRĂ, CETĂŢEANUL DE MÂINE!
Teoria şi practica ştiinţifică au dovedit că educaţia trebuie şi poate fi începută din primii ani de viaţă ai
copilului fiind continuată, în mod sistematic, toată viaţa.
În mediul şcolar, elevul are posibilitatea de a trăi de mic viaţa de cetăţean ordonat şi activ prin
convingere; în acest sistem elevii îndeplinesc diferite însărcinări cu caracter de utilitate publică pentru
ordinea, igiena, estetică şi bunul mers al şcolii prin muncă, prin opere de asistenţă şi de cultură ca:
farmacie şcolară, bibliotecă, excursii, etc., activităţi care sunt echivalente cu funcţiile sociale din
260
societatea românească.
Cu răbdare şi tact se pot contura elemente care definesc disciplina liberă, adică supunerea benevolă a
elevilor, pe baza convingerii personale, chiar dacă primele câştiguri formative şi instructive sunt
modeste.
Cunoscând faptul că prin intermediul normelor şi regulilor exterioare constrângerea încetează să fie o
formă de sine, procesul instructiv-educativ pune în faţa elevilor modele, norme şi valori social-afective
distribuite în trei compartimente:
a) cunoaşterea de sine – tradusă prin simţul răspunderii şi al muncii (autonomia, declararea identităţii);
deprinderii igienice; asumarea răspunderii asupra obiectelor personale; norme de securitate civică şi
rutieră;
b) relaţii cu alte persoane – concretizate prin respectul şi afecţiunea pentru părinţi, comportarea
civilizată în relaţiile cu alţii (colegi de joacă, de şcoală, cu adulţii), dorinţa de a avea prieteni, de a
îndeplini activităţi în grup social;
c) relaţii cu mediul înconjurător – oglindite prin activităţi sociale de tipul: utilizarea banilor, spiritul de
disciplină, sentimentul datoriei, responsabilitatea şi grija pentru bunurile personale şi cele publice.
Jocurile, distracţia în colectiv, diferite manifestări colective, serbările şcolare sunt

elemente ce vin şi completează vastul câmp de investigaţie pedagogică, menite să tempereze şi să
prelucreze toate informaţiile educaţionale. Aceste elemente, ce fac obiectul de educaţie moral-civică de
la clasele a III-a şi a IV-a au prins contur si au căpătat semnul valorilor morale prin mijloacele şi
procedeele care au fost utilizate, ţinându-se cont de particularităţile educaţiei morale la vârsta şcolară
mică, dar şi de personalitatea elevilor.
Astfel, sub generice de tipul “Fapte pe măsura vorbelor”, “Am salvat viaţa unei flori”, “Spune-mi cu
cine te însoţeşti ca să-ţi spun cine eşti”, se definesc şi se conştientizează rolul prieteniei, se cultivă
simţul răspunderii şi al muncii, autonomia, declinarea identităţii. Pentru aceasta se poate apela la analiza
unor fapte de viaţă, la lecturarea unor schiţe cu ţintă educativă directă şi la jocuri didactice.
Privind personalitatea copilului – a micului cetăţean – dintr-o dubla perspectivă temporală putem
constata:
- din perspectiva prezentului – copilul este “cetăţeanul ucenic” care învaţă prin toate experienţele lui
sociale “mecanismele cetăţeniei”. El trebuie ajutat de adulţi şi modelat cu răbdare şi responsabilitate
civică.
- dimensiunea viitorului ne aminteşte mereu că aşa cum vom forma copiii de astăzi, aşa vor fi cetăţenii
de mâine.
Societatea îşi reproduce în indivizii tineri liniile de forţă, idealurile, tendinţele manifestate, dar mai ales
pe cele latente ale generaţiilor adulte, în speţă ale părinţilor.
De aceea nici o societate nu este îndreptăţită să se plângă de indivizii săi, deoarece aceştia sunt aşa cum
i-a format. Generaţiile tinere reproduc ceea ce are bun şi ceea ce are rău societatea dată. Îi reproduc
virtuţile şi păcatele. O societate sănătoasă are în sine mecanisme suficiente de a asigura reproducerea de
către generaţiile tinere cu deosebire a ceea ce e bun. Ea posedă în sine suficiente mijloace educaţionale
şi de altă natură de a împiedica reproducerea multiplicativă a răului. Un elev nu se va integra în viaţa
socială dacă nu practică un comportament civic (activ, liber, tolerant, responsabil, deschis, comunicativ,
reflexiv, autoevaluativ), unele atitudini şi valori morale (cinstea, corectitudinea, sinceritatea, respectul
faţă de prieteni, părinţi, oameni în general, faţă de şcoală, muncă).
261
Elevul trebuie să înţeleagă că societatea în care trăieşte se conduce după anumite reguli şi norme, pe
care şi el trebuie să le înţeleagă şi să le respecte printr-un comportament corespunzător şi specific
vârstei, prin valori sociale şi atitudini morale care să ducă la armonia comunităţii şi la progresul
acesteia.
Acţiunea didactică are în vedere transmiterea de cunoştinte despre societate, exersarea reflexiei critice
asupra normelor şi valorilor sociale şi stimularea atitudinilor civice.
Pentru a stabili o relaţie între educator şi elev, pentru cultivarea acestor valori,
atitudini, comportamente, comunicarea dintre aceştia trebuie să-l convingă pe elev de faptul că:
- este respectat ca partener şi nu va fi dominat;

- îi este respectat dreptul la opinie;
- îi sunt respectate şi preţuite deciziile;
- îi sunt respectate valorile şi experienţa.
Formăm comportamentul civic al elevilor oferindu-le în permanenţă ca exemplu, în

primul rând, propriul nostru comportament. Atitudinile şi faptele de zi cu zi trebuie să se constituie într-
o conduită general umană pozitivă, pe care micul şcolar o va recepta ca atare.
În acest fel, elevii vor dobândi capacitatea de a selecta din noianul de fapte sau acţiuni pe cele demne de
urmat, conştientizând treptat valoarea acestui tip de comportament.
Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi exprimării

opiniilor faţă de activitatea grupurilor din care fac parte reprezintă unul din obiectivele care contribuie
la antrenarea copiilor în activităţi directe.
Aceste activităţi se pot organiza fie pe grupe de elevi, fie cu întreaga clasă şi pot
îmbrăca diferite forme:
- dezbaterea unor fapte reale de clasă (şcoală);

- jocuri de rol;
- dramatizări;
- exerciţii de simulare a unor cazuri concrete;
- ateliere de creaţie pe elaborarea unor compuneri cu conţinut civic : “Puterea de a ierta”, “Competiţie
sau rivalitate”), a unor imagini desenate, colaje care reflectă diferite stări comportamentale, elucidate în
cadrul orei;
- exerciţii de comentare (valorificare a conţinutului unei ştiri);
- momente vesele pe aceeaşi temă : “Să râdem puţin” (glume), ori “Copiii spun lucruri trăznite”, ceea ce
presupune imaginarea unui text. De exemplu: “eşti o carte în mâna unui dezordonat (murdar)”.
- învăţarea unei strofe dintr-un cântecel din care se extrage concluzia moralizatoare;
- teatru de marionete cu păpuşi (copiii creează oral toate dialogurile în care critică: lipsa de respect,
indisciplina, minciuna, laşitatea, lipsa de igienă, invidia);
- completarea unor rebusuri;
- jocuri didactice prin intermediul cărora se educă trăsături ale personalităţii, se pot asimila modele de
relaţii interpersonale, se pot forma atitudini şi convingeri;
- realizarea unor caricaturi şi afişe de echipă.
Concluzii :
- Starea benefică în orice colectiv este armonia;

- Un copil tratat cu prietenie învaţă ce este bunătatea;
- Un copil apreciat învaţă ce este aprecierea;
262
- Un copil încurajat învaţă sa aibă încredere în tine;
- Un copil tratat cu toleranţă învaţă ce este răbdarea.
Este important să organizăm activităţi care să contribuie efectiv la dezvoltarea personalităţii fiecărui
copil şi la educarea pentru o bună convieţuire a grupurilor de apartenenţă şi de referinţă. Merită orice
efort, dacă ne gândim la efectele în timp şi la amprenta pe care o lasă activitatea şi personalitatea
învăţătorului în viaţa oricărui individ.
În perioada şcolarităţii, elevul îşi însuşeşte majoritatea noţiunilor morale, echipându-se cu multiple
reprezentări, ca apoi să înceapă să emită judecăţi morale corecte care vor fi folosite şi în autoaprecierea
propriului comportament. Astfel, educaţia morală din clasele mici contribuie la conturarea viitoarei
personalităţi, operă ce se va desăvârşi abia dupa 20 ani.
www.parinti.com
http://articole.famouswhy.ro
263
o Dacă un copil este criticat
o Învaţă să condamne.
o Dacă un copil trăieşte într-un mediu ostil

o Învaţă să fie violent.
o Dacă un copil este ridiculizat

o Învaţă să fie timid.
o Dacă un copil trăieşte în ruşine

o Învaţă să se simtă vinovat.
o Dacă un copil este încurajat

o Învaţă să aibă încredere.
o Dacă un copil este lăudat

o Învaţă să aprecieze.
o Dacă un copil este tratat drept

o Învaţă ce este dreptatea.
o Dacă un copil trăieşte în siguranţă

o Învaţă ce e credinţa.
o Dacă un copil este acceptat

o Învaţă să se placă pe sine însuşi.
o Dacă un copil este încurajat de prieteni

o Învaţă să iubească OAMENII.
o .(Child development DOROTHY LAW NOLTE)
264
o COPILUL ESTE O PERSOANĂ –
o Îl respect.
o COPILUL ÎŞI DESCOPERĂ CORPUL –
o Îi arăt că sănătatea este o forţă.
o COPILUL SE MINUNEAZĂ –
o Îl ajut să caute frumosul.
o COPILUL CAUTĂ UN MODEL –
o Sunt pentru el un exemplu.
o COPILUL ARE NEVOIE DE UN IDEAL –
o Îl ajut să dea un sens vieţii sale.
o COPILUL SE ÎNDOIEŞTE DE EL –
o Îi dau încredere în el.
o COPILUL VREA SĂ FIE INDEPENDENT –
o Îl invit să fie responsabil.
o COPILUL ÎŞI AFIRMĂ PERSONALITATEA –
o Îl ajut să se cunoască.
o COPILUL SE GÂNDEŞTE DOAR LA EL –
o Îl invit să descopere societatea.
o COPILUL ESTE CURIOS –
o Vorbesc cu el.
o
o (Association mondiale des amis de l’enfants)
265
o Imaginează-ţi propriul copil pe drumul vieţii sale!
o Apreciază şi încurajează puterile copilului tău!
o Învaţă să asculţi! Ascultă fără să judeci!
o Respectă sentimentele copilului tău!
o Găseşte ceva bun de apreciat zilnic!
o Împărtăşeşte-ţi sentimentele copilului tău!
o Ajută-ţi constant copilul să aleagă ce este bine!
o Creează atmosferă plăcută acasă! Copilului îi plac
privirile senine şi simte sinceritatea cuvintelor!
o Amuză-te împreună cu copilul tău!
o Umorul să constituie o parte a vieţii voastre!
o Investeşte ceva din tine în copilul tău!
o Implică pe copilul tău în luarea deciziilor!
o Nu pune copilul în situaţii penibile sau jignitoare!
o Exprimă-ţi clar deciziile şi fii consecvent!
o Oferă-i dragoste necondiţionat!
266
SITUAŢIA LA ÎNVĂŢĂTURĂ
 prezentarea importanţei perioadei de recapitulare la sfârşit de an şcolar;

 modalităţi de evaluare ce se vor aplica şi indicaţii pentru parcurgerea temelor
recapitulative.
 aprecieri asupra tuturor activităţilor desfăşurate;
 discutarea pregătirii unui moment artistic pentru serbarea de sfârşit de an.
PROCES -VERBAL ,

..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
......................................................................................................................
Discuţii :
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
Drept pentru care a fost încheiat prezentul proces verbal .
Întocmit ,
267

crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
12
Scrisoare de felicitare
Înştiinţare cu privire la situaţia şcolară
şi invitaţie la şcoală
Preaviz de exmatriculare
Situaţie neîncheiată/ corigenţă/
repetenţie la sfârşitul semestrului/
anului şcolar
13
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ........................................................
Adresă: ................................................
Tel./Fax: ..............................................
Nr. ............./....................
Către
Domnul/Doamna ..............................................................., părinte/ tutore legal al

elevului .................................................................... .
Vă comunicăm cu mare satisfacţie şi mândrie că fiul/fiica dumneavoastră a
obţinut rezultate remarcabile la concursul/ competiţia/ festivalul/ expoziţia/
olimpiada organizată la nivel local/ judeţean/ interjudeţean/ naţional/ internaţional,
în perioada/ data ................................................. .
Performanţa obţinută va fi recompensată cu diplomă/ medalie/ premiu de
onoare al unităţii noastre de învăţământ/ stimulent material acordat de stat/ agenţi
economici/ sponsori.
Vă felicităm pentru contribuţia pe care o aveţi în formarea şi educarea copilului
dumneavoastră, capabil de rezultate de excepţie şi vă asigurăm de stima şi
preţuirea noastră.
Data ...........................................
Cu deosebită consideraţie,
Director, Înv./Inst.,

Adresă: ................................................
Tel./Fax: ..............................................
14
Nr. ............./....................
Către
Familia ...................................................................
Stimate domnule/ doamnă ..........................................................., prin

prezenta vă aduc la cunoştinţă că fiul/ fiica
dumneavoastră, ................................... .........................................., a înregistrat un
număr de ............. absenţe nemotivate în zilele/ perioada
de ......................................... .
Vă înştiinţez că a obţinut rezultate slabe la disciplinele, după cum
urmează:
1. ........................................................................................................
2. ........................................................................................................
3. ........................................................................................................
4. ........................................................................................................
5. ........................................................................................................
Doresc să menţionez
că: .................................................................................................................................
.... ..................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
.....
Pentru remedierea acestei situaţii, vă rog să veniţi la şcoală în ziua
de .........................................., la ora ....................., pentru a stabili împreună
măsurile care se impun.
Mă puteţi contacta la numărul de telefon ..............................., pentru a
confirma primirea prezentei înştiinţări şi pentru a programa întâlnirea noastră.
Înv./Inst.,
....................................................
15
Adresă: ................................................
Tel./Fax: ..............................................
Nr. ............./....................
Către
Domnul/Doamna ..............................................................., părinte/ tutore

legal al elevului ...................................................................., din clasa ..............., de
la ................................................................. .
Vă aducem la cunoştinţă că fiul/ fiica dumneavoastră a întrunit un număr
de ......................... absenţe nemotivate, fiind sancţionat(ă)
cu ................................. ........................................ .
În cazul în care elevul(a) va continua să absenteze nemotivat, va fi luată
măsura regulamentară ............................................................................................ .
16
Adresă: ................................................
Tel./Fax: ..............................................
Nr. ............./....................
Către
Domnul/Doamna ..............................................................., părinte/ tutore

legal al elevului ...................................................................., din clasa ..............., de
la ................................................................. .
Vă aducem la cunoştinţă că fiul/ fiica dumneavoastră, la sfârşitul
semestrului ........../ anului şcolar ........................, are situaţia neîncheiată/este
repetent(ă) /este în stare de corigenţă la
disciplina(disciplinele) ..................................................... .........................................
.......................
Menţionăm că sesiunea pentru încheierea situaţiei şcolare/ pentru
susţinerea examenului de corigenţă este în perioada ...........................................,
conform graficului pe discipline afişat la avizierul şcolii.
17
Scrisoare informativă pentru părinţi
Numele şi prenumele elevului:………………………………………………………….

Perioada de observaţie: ………………………………...................................................
Situaţia la învăţătură:
A. Calificative obţinute: …………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
B. Aspectul caietelor: …………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
C. Pregătirea temelor: …………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
D. Pregătirea lecţiilor: …………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
E. Participarea la ore: …………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
F. Activităţi suplimentare: ………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
Recomandări: …………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
Situaţia la disciplină:
A. Relaţiile cu colegii: …………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………
B. Comportamentul în timpul orelor: …………………………………………………...
………………………………………………………………………………………
C. Comportamentul în timpul pauzelor: ………………………………………………...
……………………………………………………………………………………….
D. Îndeplinirea îndatoririlor de elev, respectarea regulamentului şcolar: ………………...
………………………………………………………………………………………
Recomandări: ………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
Alte aspecte: ………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
Sugestii şi propuneri ale părinţilor: ……………………………………………………...

………………………………………………………………………………………….
Înv/Inst.: …………… Luat la cunoştinţă:……………………
18
ANUL ŞCOLAR 2012/2013 CLASA a IV-a
Nr. ACTIVITATEA/TEMA
PREZENŢA OBSERVAŢII/ PROPUNERI
crt. (adunări tematice sau de bilanţ)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
19
ANUL ŞCOLAR 2012/2013 CLASA a IV-a
NUMELE ŞI CONŢINUTUL
Nr. PROBLEMA REZULTATE
PRENUMELE DATA DISCUŢIEI
crt. ABORDATĂ OBŢINUTE
ELEVULUI VIZITAT PURTATE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
20
21
22
„Părinţii buni le dau copiilor rădăcini şi aripi: rădăcini pentru a
nu-şi uita originile
şi aripi pentru a zbura şi a se folosi
de ceea ce i-au învăţat.”
(Jonas Salk )
Pentru sprijinul acordat

pe parcursul anului şcolar......................., vă mulţumesc!
Înv. …………………………….
23
„Părinţii buni le dau copiilor rădăcini şi aripi: rădăcini pentru a
nu-şi uita originile
şi aripi pentru a zbura şi a se folosi
de ceea ce i-au învăţat.”
(Jonas Salk )
Pentru sprijinul acordat

pe parcursul anului şcolar .........................., vă mulţumesc!
Înv………………………………
24
 Calendarul activităţilor pentru anul în curs (cuprinde
toate sarcinile, activităţile pe care învăţătorul le are
în vedere, cu termene: întocmirea planificării, a
proiectelor unităţilor de învăţare, participări cu
referate, informări, lecţii la consiliile profesorale,
comisii metodice, cercuri pedagogice, schimburi de
experienţă, sesiuni de referate metodico – ştiinţifice,
activităţi extracurriculare, cursuri de formare,
lectorate cu părinţii). Pe măsură ce termenele
stabilite sunt depăşite, la rubrica “Observaţii” se
consemnează dacă sarcinile propuse s-au realizat
(performanţe).
 Diferite materiale metodice primite de la M.E.C.T.,

I.S.J., preluate din literatura de specialitate, de la alţi
colegi, elaborate personal (care sunt utile în diferite
momente ale activităţii)
 Lista articolelor publicate în reviste de specialitate, a

lucrărilor publicate.
25
Nr. Numele activităţii Termen Observaţii
crt.
1 întocmirea planificării
2 întocmirea proiectelor unităţilor de
învăţare
3 participări cu referate, informări, lecţii la
consiliile profesorale, comisii metodice,
cercuri pedagogice, schimburi de
experienţă, sesiuni de referate metodico –
ştiinţifice
4 activităţi extracurriculare
5 cursuri de formare
6 lectorate cu părinţii
Nr. Numele materialului metodic folosit Sursa Observaţii

crt.
26
1. .....................................................................................................................................
2. .....................................................................................................................................
3. .....................................................................................................................................
4. .....................................................................................................................................
5. .....................................................................................................................................
6. .....................................................................................................................................
7. .....................................................................................................................................
27
 Programul activităţilor
extracurriculare
 Regulamentele unor
concursuri şcolare
 Tabele nominale cu elevii

propuşi a participa la diferite
concursuri
 Situaţii privind participarea şi

rezultatele obţinute de elevi la
diferite concursuri
Şcoala
Localitatea:
Înv./Inst.:
28
An şcolar 2012-2013
Nr. ACTIVITATEA OBIECTIVUL DATA LOC DE

crt. DESFĂŞURARE
“Începe şcoala!” Cunoaşterea regulilor
- prelucrarea actelor de circulaţie pe
1. normative privind drumurile publice şi septembrie -curtea şcolii
respectarea regulilor de comportamentul faţă
circulaţie - de persoane
necunoscute
-Cunoaşterea tainelor
2. „Mă informez, comunic, naturii octombrie - sala de clasă
acţionez pentru un mediu -Formarea - împrejurimile
mai curat!” deprinderilor de şcolii
păstrare şi îngrijire a
mediului
Cunoasterea
“E mai uşor a preveni importanţei unor
3. decât a vindeca ! “ medicamente pentru noiembrie -sala de clasă
diferite boli –
întâlnire cu medicul
“1 Decembrie – zi cu dublă Cunoaşterea - curtea şcolii

semnificaţie : Ziua Unirii importanţei
4. şi Ziua Naţională a desăvârşirii unităţii decembrie
României” naţionale a poporului
român
“Iată, vin colindători ! “ Impărţirea darurilor
5. - serbarea pomului de de Crăciun decembrie -sala de clasă
iarnă -
“Eminescu – Luceafărul Cunoaşterea vieţii şi
6. poeziei româneşti “ operei lui Mihai ianuarie -sala de clasă
– concurs de poezii - Eminescu
Cunoaşterea
7. “Hai să dăm mână cu importanţei actului ianuarie -sala de clasă
mână ! “ – masă rotundă - istoric de la 24
ianuarie 1859
29
Participarea activă la
8. “Planeta tuturor – acţiunile de îngrijire, februarie -sala de clasă
Pământul! “ ocrotire şi conservare -împrejurimile
- spectacol – concurs - a naturii şcolii
Dezvoltarea dragostei martie
9. “8 Martie – Ziua Femeii “ faţă de fiinţa iubită, -sala de clasă
- serbare dedicată mamei - mama
“La pădure” Cunoaşterea -împrejurimile
10. - drumeţie - frumuseţilor mai şcolii
împrejurimilor şcolii
“1 Iunie “ – ziua copiilor Cunoaşterea
11. din lumea întreagă diferitelor aspecte din iunie -sala de clasă
- expozitie de desene - viaţa unor copii
“Vine vacanţa mare! “ Premierea elevilor cu
12. - serbare de sfârşit de an - cele mai bune iunie - curtea şcolii
rezultate
1. …………………………………………………………………………..
30
2. …………………………………………………………………………
3. …………………………………………………………………………
4. …………………………………………………………………………
5. …………………………………………………………………………
6. …………………………………………………………………………
7. …………………………………………………………………………
8. …………………………………………………………………………
9. …………………………………………………………………………
10.…………………………………………………………………………
11.…………………………………………………………………………..
Nr Numele şi Limba şi Matematic Ştiinte Istori Geografi Educaţie

. prenumele literatura a ale e e civică
crt elevului română naturii
.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
31
……………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
32
CURRICULUM ADAPTAT
METODE MODERNE DE
PREDARE-ÎNVĂŢARE
SERBĂRI ŞCOLARE
MODELE DE DIPLOME
33
pentru activitate remedială de predare-învăţare-evaluare
şi integrare a elevilor cu cerinţe speciale
clasa a IV-a
LIM BA R O M Â N Ă
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor

La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil: Se recomandă următoarele activităţi:
1.1. Să recepteze clar mesajele - exerciţii de dezvoltare a acuităţii auditive
- exerciţii de înţelegere a mesajului şi
comenzii verbale
- formulare de întrebări şi răspunsuri simple
1.2. Să cofirme prin replici adecvate - conversaţii tematice
înţelegerea mesajului - jocuri didactice
1.3. Să distingă corect sunetele şi silabele din - exerciţii de identificare a silabelor
cuvinte, să identifice cuvintele din propoziţii - exerciţii de stabilire a locului sunetului în
silabe şi cuvinte
- exerciţii de identificare a vocalelor şi
consoanelor învăţate
- exerciţii de identificare a cuvintelor în
propoziţii
1.4. Să prezinte interes pentru comunicare - exerciţii de exprimare în contexte

situaţionale
- povestiri
- audiţii
2. Activizarea şi îmbogăţirea vocabularului

2.1. Să valorifice propriile achiziţii de - exerciţii de identificare şi denumire a
vocabular obiectelor din mediul ambiant
- răspunsuri la întrebări
- jocuri didactice
2.2. Să-şi îmbogăţească vocabularul cu - exerciţii de observare directă
cuvinte şi expresii noi - exerciţii de intuire de imagini
- audiţie de texte(poveşti, povestiri, poezii)
- jocuri didactice
3. Formarea capacităţii de comunicare verbală

3.1. Să pronunţe clar şi corect sunetele şi - exerciţii de gimnastică facială, linguală,
cuvintele mandibulară
- exerciţii pentru dezvoltarea auzului
fonematic
- exerciţii de respiraţie
- exerciţii de formare şi educare a ritmului
vorbirii
34
- exerciţii de articulare şi pronunţare corectă a
sunetelor: izolat, în silabe şi cuvinte
- exerciţii de diferenţiere a vocalelor şi
consoanelor
- exerciţii de dicţie
- onomatopee
3.2. Să despartă în silabe cuvintele - exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe
- exerciţii de compunere a cuvintelor din
silabe date
- jocuri didactice
3.3. Să construiască enunţuri scurte cu sens - exerciţii de formulare de propoziţii prin
(2-3 cuvinte) imitaţie
- denumirea părţilor componente ale unor
obiecte din mediul înconjurător
4. Formarea(dezvoltarea) capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea)

4.1. Să se familiarizeze cu unităţile - exerciţii de citire a elementelor grafice
lingvistice: propoziţie, cuvânt, silabă, sunet - exerciţii pentru dezvoltarea capacităţii de a
identifica propoziţia ca unitate lingvistică
- exerciţii pentru dezvoltarea capacităţii de a
opera cu sintagme de tipul „propoziţie,
cuvânt, silabă, sunet” (fonem)
- exerciţii de identificare a cuvintelor într-o
propoziţie şi de a reconstitui propoziţii din
cuvinte
4.2. Să sesizeze legătura dintre text şi - exerciţii de realizare a corespondenţei
imaginile ce-l însoţesc cuvânt-imagine
- exerciţii de sesizare a semnificaţiei textului
cu ajutorul imaginii
4.3. Să asocieze forma grafică a cuvântului - exerciţii de exprimare a înţelesului unor
cu sensul acestuia cuvinte dintr-un text citit
- exerciţii de construire a unor propoziţii cu
cuvinte date
4.4. Să citească corect în ritm propriu silabe, - exerciţii de citire în ritm propriu a cuvintelor
cuvinte şi propoziţii scurte pe silabe
- exerciţii de citire corectă a propoziţiilor
scurte
- exerciţii de citire conştientă a unui text scurt
5. Formarea (dezvoltarea) priceperilor şi deprinderilor de exprimare scrisă

5.1 Să scrie corect semnele grafice - exerciţii de desenare, colorare, de haşurare a
unor forme şi figuri date
- exerciţii de scriere a elementelor grafice
5.2 Să scrie corect litere, silabe, cuvinte şi - exerciţii de transcriere selectivă
propoziţii - exerciţii de copiere
- exerciţii de scriere după dictare( doar
cuvinte şi propoziţii de 2-3 cuvinte)
5.3. Să formuleze în scris propoziţii simple - exerciţii de ordonare a cuvintelor într-o
pe baza unui suport concret propoziţie dată
- exerciţii de alcătuire a unor enunţuri plecând
de la acţiuni, obiecte, imagini
35
- exerciţii-joc de stabilire a acordurilor
gramaticale
5.4. Să respecte ortografia cuvintelor şi - exerciţii de marcare a semnelor de
punctuaţia în scrierea enunţurilor (literă mare punctuaţie
la începutul propoziţiei şi în cazul numelor - exerciţii de copiere şi de transcriere a unor
proprii, punctul) cuvinte şi propoziţii
- exerciţii de încadrare corectă în pagină, de
apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte
- exerciţii de scriere după dictare
Conţinuturile învăţării
clasa a IV-a
I. Fonologie şi articulaţie
1. Educarea atenţiei şi auzului fonematic
2. Corectarea pronunţiei cuvintelor monosilabice, bisilabice şi polisilabice
3. Jocuri didactice
II. Lexic
1. Denumiri de fiinţe, lucruri, stări. De exemplu: „Să ne cunoaştem”, „Cine sunt?”,
„Unde trăim?” Jocuri care să ducă la identificarea însuşirilor.
2. Identificarea acţiunilor şi verbalizarea lor
III. Structuri gramaticale
1. Propoziţia simplă şi dezvoltată
2. Jocuri didactice cu exersarea diferitelor structuri gramaticale având drept suport
imaginile.
IV. Receptivitatea şi expresivitatea comunicării
1. Exprimarea verbală, nuanţată cu respectarea intonării accentului.
2. Povestiri după imagini.
3. Audierea şi repovestirea unor lecturi.
4. Jocuri în care se mimează diferite personaje
V. Organizarea tematică
„Anotimpurile”, „Şcoala”, „Familia mea”, „Ţara noastră”, „Comportare corectă”,
„Formule de adresare”
Criterii de evaluare
- Înţelegerea mesajelor
- Exprimarea clară şi corectă a cuvintelor
- Formularea de răspunsuri la întrebări
- Identificarea unor persoane şi a unor obiecte (cu suport material)
- Comunicarea expresivă
MAT E MAT I C Ă
36
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:Se recomandă următoarele activităţi:
1.1. Să valorifice în mod matematic - exerciţii de observare a obiectelor din
informaţiile din mediul ambiant mediul ambiant prin modalităţile: obiectual-
acţională, imagistică, conceptuală
- exerciţii de comparare şi grupare a
obiectelor
1.2. Să recunoască forme plane (pătrat, - decuparea unor figuri geometrice desenate
dreptunghi, cerc, triunghi) - recunoaşterea şi descrierea verbală a formei
obiectelor din mediul înconjurător
- identificarea formelor plane în modele
simulate şi în natură
1.3. Să scrie, să citească numerele naturale de - exerciţii-joc de reprezentare prin obiecte sau
la 0 la 1000 şi să compare numerele naturale desene(puncte, cerculeţe, liniuţe etc.) a
mai mici decât 100 utilizând simbolurile: oricărui număr din concentrul 0-20 şi
<, >, =. asocierea grupurilor de obiecte sau desene cu
numărul de elemente corespunzător
- exerciţii de numărare din 1 în 1, din 2 în 2,
din 5 în 5, descrescător şi crescător, cu şi fără
sprijin de obiecte
1.4. Să măsoare şi să compare lungimea, - exerciţii-joc de măsurare cu palma, creionul,
capacitatea sau masa unor obiecte, folosind paharul, bile etc. a lungimii mesei sau
unităţi de măsură nonstandard adecvate capacităţii unor obiecte
- comparări de lungimi de obiecte având
aceeaşi lungime sau lungimi diferite
2. Dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic
2.1. Să coreleze expresiile matematice cu - exerciţii de stabilire a corespondenţei dintre

simbolurile semnul matematic şi expresiile aparţinătoare
2.2. Să verbalizeze în mod constant operaţiile - exprimarea cu voce tare a expresiilor
efectuate cu grupele de obiecte matematice
- jocuri cu grupe de obiecte şi verbalizarea
operaţiilor
3. Dezvoltarea mecanismelor de operare acţională şi de rezolvare de probleme
3.1. Să exploreze modalităţi variate de a - exerciţii de descompunere a numerelor în

descompune numere mai mici ca 100 sumă de numere mai mici
- exerciţii de aflare a termenului necunoscut
prin manipulare de obiecte sau prin încercări
succesive
3.2. Să rezolve operaţii de adunare şi de - utilizarea de desene/ scheme/ reprezentări
scădere în concentrul 0-100, cu sprijin pentru a clarifica modul de calcul
concret - jocuri de numărare
- grupări de obiecte/ desene pentru
evidenţierea operaţiilor
- ex. de calcul cu numere naturale
3.3. Să rezolve probleme care presupun o - rezolvarea problemelor în care numerele
singură operaţie dintre cele învăţate sunt date obiectual sau figurate prin
simboluri: puncte, cerculeţe, figuri geometrice
etc.
37
- rezolvarea problemelor cu date numerice
- recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
expresiilor care cer efectuarea unor adunări
sau scăderi( au fost, au venit, au plecat, au
rămas, am luat, am adăugat)
Conţinuturile învăţării
I. Numerele naturale de la 0 la 1000

1. Numerele naturale de la 0 la 100
2. Numerele naturale de la 100 la 1000
3. Scrierea, citirea şi numerelor de la 0 la 1000
4. Compunerea, descompunerea şi compararea(ordonarea) numerelor de la 0 la 100
II. Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-30, cu sprijin
concret
1. Conceptul de adunare şi de scădere
2. Însuşirea noţiunilor specifice operaţiilor de adunare şi de scădere
3. Formarea raţionamentelor matematice implicate la operaţiile de adunare şi de
scădere(punerea la un loc, creştere, luare, micşorare şi aplicarea acestora în rezolvarea
problemelor acţionare, imagistice, grafice)
4. Exerciţii de adunare şi de scădere de la 0 la 100 oral şi în scris
III. Probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie
NOTĂ: Planul terapeutic va porni de la acţiuni concrete de : reunire, punere la

un loc, adăugarea pentru simbolul „+”, respectiv luare pentru simbolul „-“.
Criterii de evaluare
- Înţelegerea mesajelor transmise prin limbaj specific matematicii

- Corectitudinea rezolvării operaţiilor învăţate
- Utilizarea frecventă a limbajului matematic în descrierea etapelor de rezolvare
- Rezolvarea problemelor ce presupun o singură operaţie
I. INFORMAŢII DE BAZĂ:
Numele şi prenumele elevului : .

Data naşterii:
38
Unitatea de învăţământ :
Domiciliul :
Tata : .............. Vârsta: .....Profesia : ……… ;
Mama: ............. Vârsta: .............., Profesia……….........
Alte date despre familie: ................................................................................................

.........................................................................................................................................
.................................................
Alte persoane implicate in program:
Data de elaborare a programului:

Durata de desfăşurarea a programului:
II. STAREA ACTUALĂ A ELEVULUI
a) Comportament cognitiv
- limbaj şi comunicare
- matematică :
b) Autonomie personală şi socială:
- aria de autoservire:
- aria de socializare:
-psihomotricitate:
III. EVALUARE INIŢIALĂ
a) Instrumente folosite în evaluare : Diagnostic:
- medical:
-psihologic:
b) Capacităţi-competenţe- abilităţi- lacune- nevoi
IV . DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE
Scopul :
înlăturarea şi diminuarea dificultăţilor determinate de deficienţele pe care le are

elevul, urmărind realizarea unei pregătiri şcolare şi unei socializări la nivelul
maxim al potenţialului său.
asigurarea unei baze instrumentale (citi-scris, socotit) care influenţează
fundamental evoluţia ulterioară a elevului.
Situaţia preliminară:
39
-Nivel de dezvoltare intelectuală:
Q.I.: 70 ( pe baza testărilor efectuate)

Dezvoltarea somatică: sub media nivelului vârstei cronologice
Motricitatea: uşoară instabilitate psiho-motrică;
Comunicarea: vocabular sărac; poate menţine un scurt dialog cu partenerul,
povesteşte greoi, exprimare incorectă, cu dezacorduri gramaticale; bilingvism;
manifestă disgrafie şi dislexie;
Percepţia: auz fonematic deficitar; diferenţiază greu formele, are formate
noţiuni elementare temporale (denumeşte momentele zilei, diferenţiază
anotimpurile, încurcă lunile anului);
Atenţia: fluctuantă; slabă capacitate de concentrare : 5 - 10 minute;
Memoria: domină cea involuntară şi de scurtă durată, redusă ca volum;
Gândirea: concretă, rigidă, conformistă, slabă capacitate de analiză şi sinteză;
înţelege noţiuni simple, familiare; dificultăţi privind: abstractizarea şi
generalizarea, formarea noţiunilor, a raţionamentelor;
Capacitatea de învăţare: scăzută; progres puţin semnificativ;
Capacităţi de înţelegere şi conştientizare: deficit accentuat; înţelege noţiuni
simple, uzuale;
Afectivitatea şi voinţa: manifestă instabilitate afectivă, caută să fie în centrul
atenţiei, voinţă slabă (abandonează cu uşurinţă sarcinile de lucru), frecvent îşi
agresează colegii, încercând să se impună „cu pumnul”;
Scrisul si cititul:
- citit: cunoaşte toate literele şi reuşeşte să citească corect doar dacă citeşte
pe silabe, cunoaşte semnele de punctuaţie, dar nu le scrie în dictări, identifică
cu dificultate unele sinonime sau antonime;
- scris: scrie dezordonat, în ritm lent, cu greşeli şi la copiere sau transcriere,
dar mai cu seamă după dictare; nu respectă regulile ortografice, scrie /
transcrie substantivele proprii cu literă mică, la transcriere nu lasă spaţiu între
cuvinte, le scrie legat, nu transcrie toate cuvintele din text sau nu respectă
ordinea lor, nu cunoaşte bine grupurile de litere, în special cele formate cu
"h"; nu respectă regulile de aşezare a textului în pagină, când lucrează mai
rapid scrie aproape indescifrabil;
Noţiuni de matematică:
- calcul: rezolvă cu dificultate exerciţii de adunare sau scădere fără trecere
peste ordin; nu poate rezolva fără ajutor adunări sau scăderi cu trecere peste
ordin; nu poate rezolva corect, independent, o problemă cu una-două operaţii;
înţelege greoi sistemul poziţional de formare a numerelor, citeşte şi scrie cu
unele erori numere naturale (0-1000), utilizează eronat terminologia specifică;
- capacităţi logico-matematice şi raţionale: slabe, la nivel concret - intuitiv;
Atitudinea personală: ritm de lucru inconstant, predominant lent, cere rareori
ajutor atunci când nu poate rezolva o problemă de învăţare; slab interes pentru
activitatea şcolară, doar pentru acele activităţi pentru care are o bază de
cunoştinţe sau priceperi.
Conduita : este nerăbdător, se manifestă agresiv faţă de colegi, frecvent
deranjează orele, manifestând irascibilitate.
Socializarea: mare parte din colegi îl evită… unii din frică, alţii pentru că nu le
place un astfel de prieten.
Evoluţia şcolară: progres puţin semnificativ.
Domeniul de intervenţie personalizată:
Activitate şcolară:
- limbă şi comunicare
40
- matematică
Specialişti care intervin în aplicarea programului:
- Responsabil de program: Înv./Inst.:
- Alte persoane implicate: - Prof. itinerant:
- Psiholog:
- Părinţi
Domeniul : Socializare
CINE CONTRIBUIE LA
OBIECTIVE
REALIZAREA LOR
să stabilească relaţii de prietenie cu colegii de clasă, precum şi Învăţătorul
înlăturarea comportamentelor agresive Profesorul itinerant
41
Să respecte persoanele cu care relaţionează
Părinţii
Domeniul : Achiziţii şcolare
OBIECTIVE CINE CONTRIBUIE LA

REALIZAREA LOR
Să citească corect, cursiv şi într-un ritm mai rapid cuvinte şi Învăţătorul
propoziţii date izolat sau cuprinse în texte scurte Profesorul itinerant
Să aplice corect regula scrierii cu literă mare, atât în Învăţătorul

transcriere, cât şi la dictare Profesorul itinerant
Să citească corect cuvinte care conţin grupurile de litere Învăţătorul
"CE, CI" Profesorul itinerant
Să transcrie corect, lizibil şi îngrijit cuvinte sau texte Învăţătorul
Profesorul itinerant
Să efectueze corect adunări şi scăderi până la 1000 cu şi fără Învăţătorul
trecere peste ordin (cu material intuitiv) Profesorul itinerant
Să rezolve corect probleme simple şi compuse pe baza Învăţătorul

planului de rezolvare al acestora ( cu material intuitiv) Profesorul itinerant
Domeniul : Socializare
CINE CONTRIBUIE LA
OBIECTIVE
REALIZAREA LOR
să stabilească relaţii de prietenie cu colegii de clasă, precum şi
înlăturarea comportamentelor agresive
Învăţătorul
Să respecte persoanele cu care relaţionează
Părinţii
Domeniul : Achiziţii şcolare
CINE CONTRIBUIE LA
OBIECTIVE
REALIZAREA LOR
42
să citească şi să scrie corect cuvinte care conţin grupurile de
litere "GE, GI"; „CHE, CHI”; „GHE, GHI”
să diferenţieze sunetele "F" si "V" şi să le scrie corect izolat şi

în cuvinte după dictare sau autodictare;
să transcrie corect, lizibil şi îngrijit cuvinte sau texte;

Învăţătorul
să aplice corect regula scrierii cu literă mare, atât în transcriere,
cât şi la dictare;
să rezolve corect 90 % operaţii de adunare şi scădere fără

trecere peste ordin şi cel puţin 50 % operaţii de adunare cu
trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1000.
Învăţătorul:
- ţine legătura cu familia şi va încerca implicarea mai activă a părinţilor în

programul de intervenţie prin conştientizarea acestora faţă de beneficiile pe care le
poate câştiga copilul lor.
- asigură munca individualizată şi gradată (de la uşor la greu), cu ajutor retras
în timp;
- va aplica : dictări, transcrieri, copieri, exerciţii diverse de scriere, exerciţii de
citire de: cuvinte, propoziţii şi texte scurte, adunări şi scăderi folosind material
concret
- va aplica metode ca : joc de rol, metode de autocunoaştere şi intercunoaştere,
dezbateri astfel încât să elevul să înţeleagă care sunt „secretele” unei bune relaţionări
cu cei din jur şi că în mare parte de el depinde comportamentul colegilor în ceea ce îl
priveşte.
43
- face observaţii individuale referitoare la igiena personală sau alte aspecte
legate de comportamentul elevului;
- corectează exprimarea orală, oferind modelul corect;
- corectează temele / lucrările scrise, cu exemplificarea modului corect de
rezolvare;
- apreciază pozitiv fiecare răspuns corect, oricât de neînsemnat, pentru ca
elevul să câştige încredere în forţele proprii;
- antrenează elevul în diferite activităţi în clasă pentru creşterea
responsabilităţii personale, cât şi a stimei de sine;
- păstrează în portofoliul elevului toate lucrările scrise, pe care le discută
periodic cu părinţii şi profesorul de sprijin;
- identifică interesele elevului şi le foloseşte pentru creşterea motivaţiei
pentru învăţare;
- utilizează material didactic şi fişe de lucru adaptate posibilităţilor elevului
după cum urmează:
 Limba română:
 Grupurile de litere: CE,CI, GE, GI, CHE, CHI, GHE, GHI

 Exerciţii:
- citire de cuvinte care conţin grupurile de litere respective;
- despărţirea în silabe a cuvintelor date;
- exemple de cuvinte care conţin grupurile de litere vizate;
- completare de propoziţii;
- completare de proverbe si explicarea semnificaţiei acestora;
- transformarea cuvintelor date în diminutive;
- dictare;
- recunoaşterea sinonimelor;
- fişe de lucru individuale.
 Matematică:
 Adunare fără şi cu trecere peste ordin în concentrul 0 - 100, 100 – 1000

 Exerciţiile sunt prezentate atractiv, cu diferite figuri care trebuie
colorate diferit după o anumită regulă, cu oameni de zăpadă, reni, etc,
ce trebuie ajutaţi să pună semnul de relaţie potrivit (<,=,>) în cerculeţe
aşezate între două adunări, să completeze tabele cu adunări şi scăderi
fără trecere peste ordin, apoi şi cu trecere peste ordin.
 Exerciţiile sunt realizate pe suport concret: degete, beţisoare, creioane,
ghinde, etc. sau figurativ: desene sau liniuţe, cerculeţe, etc.
Profesorul itinerant:
- colaborează cu învăţătorul la realizarea planului de intervenţie personalizat,
cât şi la stabilirea modalităţilor de lucru pentru fiecare unitate de învăţare;
- participă la activităţile educative din clasă în calitate de observator,
consultant sau coparticipant, după cum este cazul;
- activitaţi de intervenţie personalizată în afara clasei;
- utilizează material didactic şi fişe de lucru adaptate posibilităţilor elevului;
- evaluează, în parteneriat cu învăţătoarea, rezultatele aplicării planului de
intervenţie personalizat hotărând, de comun acord, modalitatea de revizuire a
acestuia;
- propune şi realizează materiale didactice individualizate ;
44
- consiliază atât elevul în cauză cât şi colectivul integrator din care acesta
face parte.
Resurse / mijloace:
- condiţiile concrete de la domiciliul elevului
- conditiile concrete din sala de clasă şi cabinetul de resurse;
Metode şi instrumente de aplicare:

o conversaţie
o explicaţie
o demonstraţie
o aplicaţii practice
o exerciţii
o fişe de lucru adaptate
o activităţi individualizate
o beţisoare
o creioane
o nuci
o ghinde
o bile
o joc de rol
Prelegerea – o perspectivă modernă
Prelegerea este cea mai frecventă alegere într-o abordare didactică tradiţională. În
acest sens este tipică imaginea profesorului la catedră (sau la tablă) care vorbeşte elevilor care
stau cuminţi în bancă şi ascultă sau scriu după dictare. Cu puţină ”sare şi piper” prelegerea
poate fi recondiţionată însă, şi introdusă într-un demers didactic modern, centrat pe achiziţiile
elevului. Din această perspectivă, dascălul trebuie să se preocupe de :
- stimularea interesului elevilor prin:
o intrarea în prelegere prin intermediul unei glume, poveşti, imagini captivante
şi în deplină relaţie cu ceea ce urmează să fie predat prin intermediul prelegerii
o prezentarea unei probleme/ unui studiu de caz pe care se focalizează
prezentarea
o lansarea unei întrebări incitante (astfel încât elevii să fie atenţi la prelegere
pentru a afla răspunsul)
- aprofundarea înţelegerii elevilor prin:
45
o folosirea de exemple şi analogii pe parcursul prezentării (pe cât posibil cu
trimiteri la viaţa reală)
o dublarea verbalului cu alte coduri - oferirea de imagini, grafice şi alte
materiale ilustrative ; folosirea limbajului corporal
- implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin întreruperea prelegerii:
o pentru a incita elevii la a oferi exemple, analogii, experienţe personale
o pentru a da răspunsuri la diferite întrebări
o pentru a efectua o sarcină scurtă care clarifică diverse poziţii enunţate
- evitarea unui punct final la final!
o încheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/ aplicaţii care urmează să
fie rezolvate de elevi
o solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona
Brainstorming
Brainstorming-ul (sau asaltul de idei) reprezintă formularea a cât mai multor idei –
oricât de fanteziste ar putea părea acestea - ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul
cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi
inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.
O asemenea activitate presupune o serie de avantaje :
- implicarea activă a tuturor participanţilor
- dezvoltarea capacităţii de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii
privind alegerea soluţiei optime
- exprimarea personalităţii
- eliberarea de prejudecăţi
- exersarea creativităţii şi a unor atitudini deschise la nivelul grupului
- dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia (şi, în
consecinţă, prin înţelegerea calităţilor celor din jur)
- realizarea unei ambianţe pline de prospeţime şi de emulaţie
Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape :
 Alegerea temei şi a sarcinii de lucru
 Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi concrete, fără
cenzură, a tuturor ideilor – chiar trăznite, neobişnuite, absurd, fanteziste, aşa cum vin
ele în minte legate de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate. Se pot face asociaţii
în legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din
grup, dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice. Nimeni nu are voie să
facă observaţii negative.
 Inregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipchart)
 Anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor (de la 15 minute până la o zi)
 Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie,
imagini care reprezintă diferite criterii etc.
 Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la
nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici
 Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru
problema supusă atenţiei. In această etapă se discută liber, spontan, riscurile şi
contradicţiile care apar.
 Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii,
colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.
Sfaturi practice
 Încurajaţi exprimarea ideilor
 Nu permiteţi intervenţii inhibante
 Stimulaţi explozia de idei
46
 Puteţi recurge la variante prescurtate amintindu-vă că obiectivul fundamental constă
în exprimarea liberă a opiniilor prin eliberarea de orice prejudecăţi
 Motivaţi învăţarea elevilor începând o lecţie nouă cu un brainstorming
Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat
Cu grupuri mici sau cu întreaga clasă, se trece în revistă ceea ce elevii ştiu deja despre o
anumită temă şi apoi se formulează întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsului în lecţie.
Pentru a folosi această metodă puteţi parcurge următoarele etape :
 Cereţi-le la început elevilor să formeze perechi şi să facă o listă cu tot ce ştiu
despre tema ce urmează a fi discutată. În acest timp, construiţi pe tablă un tabel
cu următoarele coloane: Ştiu/Vreau să ştiu/Am învaţăt (Ogle, 1986), cum este cel
de mai jos:
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

CE CREDEM CĂ ŞTIM? CE VREM SĂ ŞTIM? CE AM ÎNVĂŢAT?
 Cereţi apoi câtorva perechi să spună celorlalţi ce au scris pe liste şi notaţi

lucrurile cu care toată lumea este de acord în coloana din stânga. Poate fi util
să grupaţi informaţiile pe categorii.
 În continuare ajutaţi-i pe elevi să formuleze întrebări despre lucrurile de care
nu sunt siguri. Aceste întrebări pot apărea în urma dezacordului privind unele
detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor. Notaţi aceste întrebări în
coloana din mijloc.
 Cereţi-le apoi elevilor să citească textul.
 După lectura textului, reveniţi asupra întrebărilor pe care le-au formulat
înainte de a citi textul şi pe care le-au trecut în coloana “Vreau să ştiu”. Vedeţi
la care întrebări s-au găsit răspunsuri în text şi treceţi aceste răspunsuri în
coloana “Am învăţat”. În continuare, întrebaţi-i pe elevi ce alte informaţii au
găsit în text, în legătură cu care nu au pus întrebări la început şi treceţi-le şi pe
acestea în ultima coloană.
 Întoarceţi-vă apoi la întrebările care au rămas fără răspuns şi discutaţi cu elevii
unde ar putea căuta ei aceste informaţii.
 În încheierea lecţiei elevii revin la schema S/V/I şi decid ce au învaţat din
lecţie. Unele dintre întrebările lor s-ar putea să rămână fără răspuns şi s-ar
putea să apară întrebări noi. În acest caz întrebările pot fi folosite ca punct de
plecare pentru investigaţii ulterioare.
Jurnalul cu dublă intrare

"Jurnalul cu dublă intrare" este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă
între text şi propria lor curiozitate şi experienţă. Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în
care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei.
Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie să împartă o pagină în două, trăgând
pe mijloc o linie verticală. În partea stângă li se va cere să noteze un pasaj sau o imagine din
text care i-a impresionat în mod deosebit pentru că le-a amintit de o experienţă personală,
pentru că i-a surprins, pentru că nu sunt de acord cu autorul, sau pentru că o consideră
relevantă pentru stilul sau tehnica autorului. În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel
47
pasaj: de ce l-au notat? La ce i-a făcut să se gândească? Ce întrebare au în legătură cu acel
fragment? Ce i-a făcut să-l noteze? La ce i-a făcut să se gândească? De ce i-a intrigat? Pe
măsură ce citesc, elevii se opresc din lectură şi notează în jurnal. Unii profesori cer un număr
minim de fragmente comentate, în funcţie de dimensiunile textului.
După ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi util în faza de reflecţie,
dacă profesorul revine la text, cerându-le elevilor să spună ce comentarii au făcut în legătură
cu pasaje diverse. Şi profesorul ar trebui să fi făcut comentarii, pentru a atrage atenţia asupra
unor părţi din text pe care ţine neapărat să le discute cu elevii.
"SINELG"
„Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii” (SINELG)
este o modalitate de codificare a textului care permite celui care învaţă să citească şi să
înţeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit conţinut.
Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului (învăţare, comprehensiune).
Cunoştinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi specifice de evocare se folosesc
ca bază de plecare pentru lectura / ascultarea textului.
SINELG presupune următoarele etape :
 În timpul lecturii elevii marchează în text (sau notează pe hârtie în timpul
prelegerii):
- cunoştinţele confirmate de text
- cunoştinţele infirmate / contrazise de text –
- cunoştinţele noi, neîntâlnite până acum +
- cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate ?
 După lectură, informaţiile se trec într-un tabel:
√ - + ?
 Informaţiile obţinute individual se discută în perechi / grupuri etc., apoi se

comunică de către perechi / grupuri profesorului care le centralizează într-un
tabel similar la tablă.
 Cunoştinţele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecţiile următoare.
Eseul de cinci minute
Eseul este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi adune
ideile legate de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a
întâmplat, în plan intelectual, în acea oră. Acest eseu le cere elevilor două lucruri: să scrie un
lucru pe care l-au învăţat din lecţia respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în
legătura cu aceasta.
Profesorul strânge eseurile de îndată ce elevii le-au terminat de scris şi le foloseşte
pentru a-şi planifica la aceeaşi clasă lecţia următoare.
48
Ciorchinele
Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea

conexiunilor dintre idei şi care presupune următoarele etape:
1. Se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de
hârtie;
2. Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte în legătură cu
tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;
3. Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi
conectate;
4. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp
acordată;
Etapele pot fi precedate de brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest fel se
îmbogăţesc şi se sintetizează cunoştinţele. Rezultatele grupurilor se comunică profesorului
care le notează la tablă într-un ciorchine fără a le comenta sau judeca.
În etapa finală a lecţiei , ciorchinele poate fi reorganizat utilizându-se anumite
concepte supraordonate găsite de elevi sau de profesor.
Turul galeriei
Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor

realizate de grupuri de elevi.
1. În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate materializa
într-un produs (o diagramă, de exemplu), pe cât posibil pretându-se la abordări variate.
2. Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.
3. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta
fiecare produs. Îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe hârtiile expuse.
4. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu
celelalte şi citesc comentariile făcute pe produsul lor.
Cubul
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective,
permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape :
 Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează.
 Anunţarea temei, subiectului pus în discuţie
 Impărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva
cerinţei de pe una dintre feţele cubului
o Descrie: culorile, formele, mărimile etc.
o Compară: ce este asemănător? Ce este diferit?
o Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune
o Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?
o Aplică: ce poţi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?
o Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în
sprijinul afirmaţiei tale
 Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe
 Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei
49
Bulgărele de zăpadă
Metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte, faţete ale unei

probleme/situaţii pentru focalizarea asupra celor esenţiale.
Se recomandă următoarele etape:
 Împărţirea grupului în echipe de 7-8 persoane
 Enunţarea tema
 Notarea ideilor: Fiecare membru notează pe un post-it ideea sa şi o pune pe centrul
mesei
 Ierarhizarea ideilor: Fiecare membru citeşte toate ideile şi le ierarhizează (1-8). Se vor
reţine primele 2-3. Se reuneşte apoi tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare şi se
repetă algoritmul. Astfel se vor reţine doar ideile/aspectele pe care tot grupul le
consideră relevante.
Mozaicul
Mozaicul presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea
achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.
Ca toate celelalte metode de învăţare prin cooperare şi aceasta presupune următoarele
avantaje:
- stimularea încrederii în sine a elevilor
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul
grupului
- dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente
- dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup
- optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva
Mozaicul presupune următoarele etape:
 Impărţirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o
fişă de învăţare numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de
cunoaştere.
 Prezentarea succintă a subiectului tratat
 Explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere
 Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi: toţi
elevii care au numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup
s.a.m.d. In cazul în care se lucrează cu toată clasa se vor forma două grupuri pentru
fiecare număr.9
 Invăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoaştere
desemnată pentru oră: elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine,
hotărăsc modul în care pot preda cea ce au înţeles colegilor din grupul lor originar.
Strategiile de predare şi materialele folosite rămân la latitudinea grupului de experţi.
Este foarte important ca fiecare membru al grupului de experţi să înţeleagă că el este
responsabil de predarea secţiunii respective celorlalţi membri ai grupului iniţial.
 Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membri. Dacă sunt
neclarităţi, se adresează întrebări expertului. Dacă neclarităţile persistă se pot adresa
întrebări şi celorlalţi membri din grupul expert pentru secţiunea respectivă. Dacă
persistă dubiile, atunci problema trebuie cercetată în continuare.
 Trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu toată clasa/ cu toţi
participanţii
9
Profesorul poate alege ca jumătate din clasă să participe la activitatea MOZAIC, celorlalţi elevi revenindu-le o altă sarcină de
lucru.
50
ATENŢIE – Este important să monitorizaţi predarea pentru ca achiziţiile să fie corect
transmise.
Discuţia
Discuţia constă într-un schimb organizat de informaţii şi de idei, de impresii şi de

păreri, de critici şi de propuneri în jurul unei teme sau chestiuni determinate în scopul
examinării şi clarificării în comun a unor noţiuni şi idei, al consolidării şi sistematizării
datelor şi conceptelor, al explorării unor analogii, similitudini şi diferenţe, al soluţionării unor
probleme care comportă alternative10.
Discuţia cu clasa este fundamentală pentru învăţarea interactivă. Din perspectiva unui
participant, discuţia presupune avansarea unor idei şi receptarea unei multitudini de alte idei,
unele în acord, altele în dezacord cu părerile proprii, dar tocmai această varietate este aceea
care provoacă gândirea la acţiune.
Din această perspectivă, discuţia prezintă o serie de avantaje:
- Crearea unei atmosfere de deschidere
- Facilitarea intercomunicării şi a acceptării punctelor de vedere diferite
- Conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple
- Optimizarea relaţiilor profesor-elevi
- Realizarea unui climat democratic la nivelul clasei
- Exersarea abilităţilor de ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog
Etape :
o Stabilirea regulilor discuţiei şi reamintirea acestor reguli (cu ocazia fiecărei noi
discuţii sau pe parcursul discuţiei)
o Dispunerea elevilor în cerc sau semicerc
o Prezentarea subiectului discuţiei cu claritate şi într-un mod care să încurajeze
exprimarea ideilor
o Moderarea discuţiei, facilitând exprimarea punctelor de vedere
Într-o discuţie, rolul profesorului este de facilitare a fluxului coerent de idei al elevilor
ceea ce presupune încurajarea lor de a se exprima – adecvat şi la obiect.
Următoarele acţiuni sunt de natură să faciliteze discuţia :
1. Parafrazarea – astfel încât elevul să simtă ca a fost înţeles iar colegilor săi să li se
faciliteze înţelegerea printr-un rezumat esenţializat a ceea ce a fost spus pe larg ;
2. Verificarea înţelegerii – prin adresarea unei întrebări de clarificare astfel încât elevul
să reformuleze ceea ce a spus;
3. Complimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent ;
4. Sugerarea unei noi perspective sau a unui contraexemplu pentru a contracara – fără a
critica însă – un punct de vedere nerealist ;
5. Energizarea discuţiei – folosind o glumă sau solicitând în mod explicit luarea de
poziţii din partea celor tăcuţi ;
6. medierea divergenţelor prin reformularea punctelor de vedere opuse din perspectiva
toleranţei ;
7. evidenţierea relaţiilor dintre intervenţiile diferiţilor elevi – ceea ce va oferi coerenţă ţi
pertinenţă temei de discutat şi comentariilor elevilor, facilitând înţelegerea
conceptelor vehiculate;
8. Rezumarea ideilor principale.
De maximă importanţă pentru derularea unei discuţii profitabile este maniera de a adresa
întrebări stimulative pentru elevi :
10
apud O. Păcurari (coord.), Invăţarea activă, Ghid pentru formatori, MEC-CNPP, 2001
51
 Întrebări la care pot fi date mai multe răspunsuri, evitând întrebările cu răspuns
Da/ Nu
 Întrebări de genul “de ce credeţi asta ?”, “de ce credeţi că…?” (pentru a aprofunda
problema pusă în discuţie)
 “Ce s-a întâmplat ?” (o astfel de întrebare îi ajută pe elevi să-şi clarifice
perspectiva asupra problemei în discuţie)
 “De ce s-a întâmplat aceasta ?” (se încurajează înţelegerea cauzelor şi a efectelor,
se deplasează accentul spre căutarea motivelor)
 “Se putea întâmpla şi altfel? Cum?” (se subliniază ideea că acţiunile sunt de fapt
rezultatul unei alegeri sau sunt influenţate de faptul că nu s-a ales cea mai bună
alternativă)
 “Ce ai fi făcut tu într-o astfel de situaţie ? Ce crezi că a simţit persoana
respectivă ? Ce ai fi simţit tu într-o astfel de situaţie ?” (elevii sunt antrenaţi să
exprime empatie)
 “A fost corect ? De ce ?” (sunt întrebări esenţiale pentru stimularea dezvoltării
morale la elevi)
„Uite, vine Moş Crăciun!”

„Daruri pentru mama!”
„Inimioară pentru mama!”
52
„Adio, clasa a IV-a!”
„Rămas bun, doamna învăţătoare!”
 PREZENTATOR:
Din cer ninge liniştit
Peste case, pomi şi crânguri,
Iată, fulgii ne-au şoptit
Ca să nu mai stăm pe gânduri.
Ne-am gândit să împodobim
Cât mai vesel clasa noastră,
Să vedeţi cât vă iubim,
Poftiţi la serbarea noastră!
 PREZENTATOR:
Când vine vremea rea,
Cu primii fulgi de nea,
53
Se scutură din nori
De Sfinte Sărbători,
Poveşti cu îngeraşi,
Pentru copiii poznaşi,
Poveşti cu Sfinţii Părinţi,
Pentru copiii cuminţi.
 PREZENTATOR:
Vin sărbătorile frumoase,
Colinde, cântece de stea,
Lumini ce rătăcesc pierdute
În roiul fulgilor de nea.
 PE MUZICĂ APAR FULGII DE ZĂPADĂ, FAC CÂTEVA PIRUETE ŞI SE

AŞAZĂ CU FAŢA LA PUBLIC.
 FULG:
Noi suntem fulgişorii
Cei albi şi drăgălaşi
Şi lumea o străbatem
Cu-ai noştri veseli paşi.
Şi ninge, ninge, ninge,
Ce bine e acum!
 FULG:
Bine v-am găsit, copii!
Noi v-aducem bucurii;
Facem drum de sănioară
Să ieşiţi toţi pe afară.
Alb covor punem pe stradă
Pentru oameni de zăpadă.
Mama Iarnă ne-a trezit
Şi-acum, iată-ne, am sosit!
 FULG:
Luni în şir noi aşteptăm
Momentul ca să plecăm.
Zâna Iarnă dă semnalul
Ce îl aşteptăm tot anul
Şi atunci, încetişor,
Cernem, cernem dintr-un nor,
Pe pământ ne aşezăm,
Însă doar trei luni noi stăm.
54
 UN COPIL:
Fulgişori micuţi, fulgişori drăguţi,
Din dans vă opriţi, la mine veniţi.
Şi să ne povestiţi, de prin lumea mare
Ce văzură-ţi oare?
 FULG:
Azi afară ninge lin
Cu fulgi mari, pufoşi de crin
Şi tot ninge ca-n poveste
Că-nainte mult mai este.
Copilaşi cu săniuţe
Ies bulucuri din căsuţe
Şi-o zbughesc la săniat
C-a venit iarna în sat.
Căţeluşii rotofei
Se avântă după ei.
 FETIŢA CU CRENGUŢA:
Azi in zori, o zână bună
Mi-a pus o crenguţă-n mână
E o creangă fermecată
Şi o să vedeţi îndată,
Trei dorinţe împlineşte
Şi-apoi vraja se sfârşeşte.
Cine vrea să se gândească
Şi-o dorinţă să rostească?
 UN COPIL:
Vreau să vină blânda iarnă
Şi fulgi moi uşori să cearnă,
Să aştearnă alb covor
Peste grâul din ogor !
 În surdină se aude “Iarna”, de Vivaldi.
 CRĂIASA IARNĂ: aruncă cu confetti

Dorinţa vi s-a-mplinit !
Iarna sunt şi am venit
Cu steluţe-n frunte,
Zăpadă am presărat
Sus în vârf de munte.
Florile le-am învelit
Cu albă plăpumioară,
Gerul rece a sosit,
55
Ce plăcut e-afară !
Iată-mă, sunt zâna albă,
Port o mantie de nea,
Şi la case am pus salbă
Atârnând ţurţuri de stea.
Strada am pavat-o moale
Cu strălucitor covor,
Am pus fesuri tuturor,
Chiar şi gardurilor goale.
 CÂNTEC:
Iarna ne-a sosit in zori
La fereastră ne-a pus flori
Ne-a sosit cu gerul ei
Cu zăpadă şi polei
Cât de veseli suntem noi
Că ne-aduce bulgări moi
Cu zăpadă ne jucăm
Şi cu bulgări aruncăm!
 FULG :
Iarnă, iarnă dragă,
Ce mult te-am dorit,
Iarnă, iarnă dragă,
Bine ai venit!
Ninge, ninge, ninge
Cu fulgi mari de nea
Ninge, ninge, ninge
Peste ţara mea.
 FULG:
Stă picior peste picior,
În catrinţă şi suman,
În verandă de cleştar,
Mândra Iarnă.
Stele albastre urmăresc
Pe sub gene argintii
Firul lung desprins din caier.
Dragii mei, puteţi să-mi spuneţi
Pentru cine toarce, toarce
Mândra Iarnă?
Pentru voi, dragi copilaşi.
 UN COPIL:
A venit iarna tiptil
Într-o zi de dimineaţă
56
Şi mă bucur că-s copil,
Mă voi da pe gheaţă.
Arborii sunt încărcaţi
De ninsoarea ca un pluş,
Toţi copiii încântaţi
Fug acum pe derdeluş.
Casele parcă-s pudrate
Alb afară-i totul,
Vântul aspru chiar de bate
Nu ne-ncurcă jocul.
Moş Crăciun nu mai apare
Şi nu mai avem răbdare;
Crenguţă vrăjită şi dragă,
Copiii de-aici te roagă
Să vină Moş Crăciun în orice casă
Şi să aducă-n sacul lui cel mare
Dulciuri şi jucării la fiecare
Şi mai dorim, de nu-i cu supărare
Să vină Moşul bun şi la serbare !
 FULG:
Azi e mare sărbătoare,
Bucuria noastră-i mare,
L-aşteptăm pe Moş Crăciun
Care a pornit la drum.
 FULG:
„-Ura! Ura! Moşul vine
Să-l primim cum se cuvine
Lângă brad să îi cântăm
Poezii să-i recităm
Cu toţi să ne bucurăm!”
 MOŞ CRĂCIUN:
Bună seara,bună seara,
Bine v-am găsit, copii !
Am venit cu sănioara
Încărcat cu jucării
Voi aţi fost nerăbdători
Mi-aţi trimis multe scrisori.
Eu pe toate le-am primit,
Cu dragoste le-am citit
Mi-aţi cerut ca la serbare
57
Să v-aduc la fiecare :
Ursuleţi, păpuşi, creioane,
Cărţi cu poze, camioane !
Eu sunt tare bucuros,
Darurile veţi primi,
Dacă voi cuminţi veţi fi!
 UN COPIL:
Moş Crăciun, ştiam că vii.
Şi noi toţi am pregătit
Cântece şi poezii,
Să te simţi binevenit !
 UN COPIL:
Mi-a spus azi-noapte-un îngeraş
Că s-a-ntâlnit pe drum cu Moşul
În cojocelul său cel roşu
Pornit pe frig spre copilaşi.
 UN COPIL:
În sanie de-argint venea
Şi-avea un sac plin cu de toate
Cu multă dragoste-adunate
Pentru copii de vârsta mea!
 UN COPIL:
Aşa îmi spuse îngeraşul
Apoi, îmi dete-o sărutare
Aşa...ca-n zi de sărbătoare:
Aşteaptă-l negreşit pe Moşul!
 UN COPIL:
Pentru c-ai venit la mine
Vreau acum să-ţi mulţumesc
Şi să-ţi spun din inimioară
Moşule, eu te iubesc!
 CÂNTEC :
Moş Crăciun cu plete dalbe
A sosit de prin nămeţi,
Şi ne-aduce daruri multe ,
La fetiţe şi băieţi,
Moş Crăciun, Moş Crăciun!
Din bătrâni se povesteşte
Că-n toţi anii negreşit
Moş Crăciun pribeag soseşte
58
Niciodată n-a lipsit !
Moş Crăciun, Moş Crăciun,
Încotro vrei s-o apuci?
Ţi-aş cânta florile dalbe
De la noi să nu te duci
 UN COPIL :
Când ninge liniştit, ca-ntr-o poveste
Şi iarna-şi toarce caierul din cer,
Brăduţii în pădure-ncep să cânte
Colindul de Crăciun cu lerui-ler.
Ştiţi voi, copii, ce aşteptau brăduţii
Înfriguraţi şi veseli? Eu vă spun
Că-l aşteptau în taină sărăcuţii
Pe cine credeţi? Chiar pe Moş Crăciun!
Păi se zvonise că în miez de noapte
Când lumea doarme, moşul va veni
Şi îi va umple de beteală, globuri
Şi de steluţe şi cadouri şi..
Şi lumânări strălucitoare, focuri
De artificii. O, ce feerie!
Şi cât de mult doreau să vină seara
Ce le-ar aduce-această bucurie!
 UN COPIL :
După ce-a cutreierat
Lumea toată-n lung şi-n lat
Ca să ducă la copii
Sacul lui cu bucurii,
Moş Crăciun stă şi oftează.
Şi din cer, uşor, pe-o rază,
În pădure el coboară
Fără reni şi sănioară.
Şi din sac el scoate-ndată
Acadele, ciocolată,
Turtă dulce inimioară
Cu şerbet şi scorţişoară,
Mere coapte, fel de fel,
Învelite-n caramel,
Şi împarte cu răbdare
Daruri pentru fiecare!
 UN COPIL:
59
Privesc la geam şi mama-n prag apare
Hai, treci fetiţa mamei la culcare!
Dar mi-am lipit de sticla aburită
Năsucul meu de fată zăpăcită.
Ţi-am scris cu bucurie în Ajun,
O scrisorică, dragă Moş Crăciun!
De care nimeni nu are habar
C-o ţin ascunsă bine-n buzunar!
Nerăbdătoare, te aştept să vii
La mine-acasă şi la alţi copii.
Te rog să îmi aduci o păpuşică!
N-o să mă supăr dacă e prea mică!
Eu ştiu că uneori am fost cam rea
Dar tu eşti bun şi cred că m-ai ierta
Am pentru tine, strânse-ntr-o cutie
Cinci mărgeluşe verzi de jucărie.
Din vară le-am păstrat, ascunse bine,
Să ţi le dau cadou: Sunt pentru tine!
Aşa cum mi-ai adus atâtea mie,
Să ai şi tu, moşnege, o bucurie!
 MOŞ CRĂCIUN:
Moşul vă îndeamnă astăzi: să fiţi buni cu cei sărmani,
Ai căror părinţi sunt bolnavi, şi n-au hrană şi nici bani;
Pentru care sărbătoarea nu e zi de bucurie,
Ci prilej de lacrimi este, de griji şi de sărăcie!
Să fiţi silitori la şcoală; pe părinţi să-i ascultaţi,
Fiindcă ei vă poartă grija, chiar când sunt împovăraţi!
Respect către cei în vârstă să aveţi întotdeauna!
La purtare luaţi seama, şi nu umblaţi cu minciuna!
Mai presus, însă, de toate, - să credeţi în Dumnezeu,
Păziţi-vă de ispite şi rugati-vă mereu!
Numai dacă faceţi astfel, Moş Crăciun va mai veni
Şi la anul, tot cu daruri, iar voi vă veţi veseli!...
 CRĂIASA IARNA:
Dragi copii din sala asta,
Vă miraţi voi cum se poate,
Moş Crăciun, din cer de-acolo,
Să le ştie toate, toate.
Uite cum: vă spun acum...
Iarna'n noapte, pe zăpadă,
El trimite câte-un înger
La fereastră ca să vadă...
60
Îngerii se uită-n casă
Văd şi spun, iar moşul are
Colo'n cer, la el în tindă,
Pe genunchi o carte mare.
Cu condei de-argint el scrie
Ce copil şi ce purtare...
Şi de-acolo ştie Moşul,
Că-i şiret el, lucru mare.
 UN COPIL:
Bucuria să se vadă,
Sufl-argint peste zăpadă!
Şi-mpreună-n noaptea sfântă,
Pruncului Isus îi cântă!
Moş Crăciun nu mai oftează!
Luna îi trimite-o rază,
Gerul peste tot se-ntinde
Până-n cer se-aud colinde!
 UN COPIL:
Steluţe albe înveşmântă drumul,
Şi buzele tresaltă de cântece şi vers.
În seara asta noi serbăm Crăciunul,
Alături de întregul univers.
Vrăjile s-au terminat,
E timpul de colindat,
Frunza bradului să sune,
Urătorii să se-adune!
 CÂNTECE:
1.Domn, Domn să-nălţăm
Am plecat să colindăm
R: Domn, Domn să-nălţăm
Când boierii nu-s acasă

Şi-au plecat la vânătoare
Să vâneze căprioare
Căprioare n-au vânat
Şi-au vânat un iepuraş
61
Să facă din blana lui
Veşmânt frumos Domnului.
2. Sculaţi, sculaţi, boieri mari
Sculaţi, sculaţi, boieri mari

Sculaţi voi, români plugari
Ca vă vin colindători
Noaptea pe la cântători
Şi v'aduc pe Dumnezeu
Să vă mântuie de rău
Dumnezeu Cel nou-născut
Cu flori de crin învăscut
Dumnezeu adevărat
Soare'n raze luminat
Sculaţi, sculaţi, boieri mari
Sculaţi voi, români plugari
3.Trei păstori se întâlniră
Trei păstori se întâlniră (bis)
R:Raza soarelui, floarea soarelui
Şi aşa se sfătuiră
Haideţi, fraţilor să mergem (bis) R:
Floricele să culegem
Şi să facem o cunună (bis) R:
S-o-mpletim cu voie bună
Şi s-o ducem lui Hristos (bis) R:
Să ne fie de folos
4.Colindiţa
Colindiţa nu-i mai multă

Să trăiască cine-ascultă
Sus la ceruri o-nălţăm
Şi la gazde o-nchinăm
O-nchinăm cu veselie
Şi cu mare bucurie
C-am ajuns seara de-ajun
A bătrânului Crăciun
Sus, mai sus v-am înălţat
Ce-am ştiut noi v-am cântat
Să rămâneţi sănătoşi
Sănătoşi şi bucuroşi
62
C-am ajuns ziua cea sfântă
Când colindele se cântă
Sărbătoarea lui Hristos
Să vă fie de folos
 UN COPIL:
Moş Crăciun, moşule bun,

Te rog ,dă-mi voie să spun:
Copiii harnici şi cuminţi
Le urează la părinţi,
Să le fie viaţa plină
De belşug şi de lumină.
Anul care, iată, vine,
Să le-aducă numai bine,
Să le fie casa , casă,
Cu pâine, colaci pe masă.
 UN COPIL:
Fraţilor noştri mai mari,
Care sunt şi buni şcolari,
Să le-aducă sănătate,
Spor la muncă şi la carte.
 UN COPIL:
Note bune, câte stele,
Cât văzduh cu rândunele,
Câte picături de rouă
Pe fire de iarbă nouă.
 UN COPIL:
Pentru că ne dau povaţă,
Dascălilor ce ne-nvaţă,
Fie-le casa grădină
De belşug şi de lumină.
Să aibă-n casă de toate:
Bucurie, sănătate!
Viaţa fie-le senină
Cum e floarea în grădină!
 UN COPIL:
Iar vouă, cei de-aici,
Vă dorim ani fericiţi!
S-aveţi pace, sănătate
Şi podul plin de bucate.
Să trăiţi în fericire,
63
Bucurie şi iubire.
Şi la anul când venim,
Sănătoşi să vă găsim.
Hai, daţi chiot băietani:
La anul şi la mulţi ani !
1. Timpul trece, parcă zboară,

Iată, am ieşit din iarnă,
Se-ntorc rândunelele,
Vin în stoluri berzele,
Cucu-şi strigă numele
Prin toate pădurile,
Iar privighetoarea cântă,
Toată lumea să audă
Că s-a dus iarna cea grea
Şi-a venit primăvara.
2. Natura haină nouă-şi coase

Cu fire colorate de mătase,
Îşi prinde viorele, ghiocei,
Gingaşi toporaşi şi brebenei.
3. Printre norii luptători

Ce-n iarnă-au fost biruitori,
Soarele timid se-arată,
Luminând planeta toată.
4. Razele blânde coboară,
64
Încălzind pământul iar,
Se trezesc din nou la viaţă
O furnică şi-un bondar.
5. Copacii crengile-şi îmbracă

În verde crud de primăvară,
Cu cerul vor să se întreacă,
Colorând pământul iară.
Cântec:
6. Pajiştile-s înflorite,
După zile mohorâte
Livezile râd sub soare,
Natura e-n sărbătoare.
7. Sub razele de soare

Toţi mugurii plesnesc
Şi în lumina blândă
Florile ne zâmbesc.
8. Natura cântă, este sărbătoare,

Şi vântu-i lasă-n plete-o boare
De parfum fin, suav, de floare,
Înveselind întreaga zare.
Cântec:
9. Se-ntâmplă să întreb adesea:

– Cum se petrec toate acestea?
Cum de răsar atâtea flori,
În zeci şi sute de culori?
Natura-ntreagă cum de-nvie?
Şi firul slab de păpădie,
Cum de răsare şi-nfloreşte?
Cum cerul este fără nori?
Cum de pământul de sub cer
Tresaltă sub un cald fior?
Şi totul sună a-mpăcare,
De parcă-i veşnic sărbătoare!
10. Nu te mai tot frământa,

Chiar eu te pot ajuta:
Natura se găteşte,
Femeia o slăveşte,
65
11. Femeia mamă şi bunică,
Femeia soră şi chiar fiică,
Femeia caldă, iubitoare,
Femeia cânt şi strop de soare.
Cântec:
12.Aşa e, dragă primăvară,

Ne aduce-n inimi, iară,
Ghiocei şi viorele, un gând frumos
Şi-un cer senin, cu stele.
13.Iau soarele de mână

Şi mergem împreună,
Prin pădurea plină
De fluturi şi lumină.
14.Şi-atâtea flori se-arată,

Mireasma lor te-mbată,
Pe toate le-aş aduna
Şi mamei cu drag i le-aş da.
15.În buchete să le strâng,

Să le învelesc cu soare,
Şi prin ele să-mi exprim
Iubirea mea cea mare.
Cântec:
16.Munceşte toată ziua.

Aleargă-nfăptuieşte,
De toate reuşeşte
Şi nu oboseşte.
17.E iute ca o rândunică,

Măicuţa mea,
E harnică, e curajoasă
Şi e atâta de frumoasă,
Eu tare mult aş vrea
Să aibă parte-n lume
De-o viaţă luminoasă,
Să-i fie drumul lin,
C-o merită din plin.
18.Ai cel mai dulce glas din lume,

O spun chiar eu, nu orişicine,
66
Chiar şi atunci când mă mai cerţi
Cu-acelaşi glas, tot tu mă ierţi.
19.Mămica mea,
Aş vrea să-ţi mulţumesc,
Şi azi, în zi de sărbătoare,
Un gând curat îţi dăruiesc,
Pornit din suflet, cu candoare!
Priveşte-n palma mea,
E-un strop de soare,
Am pus în el, să ştii,
Iubirea mea cea mare.
Cântec:
20.La şcoală am lucrat

Un şnur din două fire,
Prin el aş vrea să dau,
Lumii întregi, de ştire
Cât o iubesc pe mama,
Ce mult o preţuiesc,
Şi pentru tot ce face,
Mereu am s-o cinstesc.
21.Unul e roşu şi altu-i alb, curat,

Şi cu sfială-am încercat
Să pun în el iubire,
Respectul meu cel mare,
Pentru mămica mea,
Ce-n lume, nu are-asemănare.
22.Veniţi cocori, din zarea-albastră,

Veniţi la sărbătoarea noastră,
Veniţi ca să slăvim femeia,
În viaţa noastă ea-i scânteia.
23.Scânteia ce luminează drumul,

Scânteia ce risipeşte fumul,
Scânteia ce aprinde focul,
Scânteia ce sfinţeşte locul.
Cântec:
24.Tu îmi alungi tristeţea de pe frunte,

De câte ori o umbră poposeşte,
67
Şi tot de-atâtea ori, când e fierbinte,
Tot mâna ta gingaşă-o răcoreşte.
25.Eşti mereu alături de noi,

La bine, şi la greu, şi la nevoi;
Cu tine, mamă, totul e uşor
Şi doar cu tine mă avânt în zbor.
26.Eşti farul luminos al vieţii mele,

Eşti sprijin, eşti nădejde-n toate cele,
Şi eu îl rog mereu pe Dumnezeu,
Să te păzească, să te apere de rău.
27.Mamă, când sunt cu tine,

Îmi este-atât de bine,
Tristeţea se topeşte
Şi grijile dispar,
Zâmbetul se iveşte,
Şi-n jur, frumoase toate-mi par!
28.Glasul meu acum te cheamă,

Mama mea, iubită mamă,
Cu respect şi cu mândrie,
Sărut mâna ce mângâie!
29.Cum aş putea să-şi demonstrez cât te iubesc

Şi cum să îţi arăt ce mult te preţuiesc?
Te rog, priveşte-adânc în ochii mei,
Respect ai să citeşti în ei.
30.Dac-aş putea s-ajung la cer,

Să strâng şirag de stele,
Eu ţie ţi le-aş da în dar,
Cu gândurile mele,
Să-ţi spună ce mult te iubesc
Şi cât de mult te preţuiesc.
Toţi: Mamă, tu o icoană eşti,

Mulţi ani, mulţi ani să ne trăieşti!
„Mulţi ani trăiască!”
31.Acum, când am crescut mare,

Mă întreb adeseori:
Cum de poţi tu, mamă, oare,
68
Să mă ierţi de-atâtea ori?
32.Să mă ierţi când nu-s cuminte,

Să mă ierţi când nu prea-nvăţ,
Să-mi aduci mereu aminte,
Încercând să nu mă cerţi?
33.Ştii tu, azi e ziua mamei,

Şi te-aş ruga, dacă vrei,
Să-i transmiţi din partea noastră
Un gând bun de ziua ei!
34.A sosit, în clasa noastră, primăvara!

Ca să facem, împreună,
Pentru mame o urare,
Azi, în zi de sărbătoare.
Toţi: La mulţi ani, iubite mame,

La mulţi ani cu sănătate
Şi să fiţi mereu iubite,
Să fiţi foarte fericite!
35.Fiindcă, eu vreau să vă spun,

Meritaţi tot ce-i mai bun!
Al primăverii glas voios

Se-aude-n orice pom.
E vremea să-nălţăm şi noi
Cântare pentru om.
Să-i fie viaţa rod şi cânt,

De vreri şi gând curat.
Un imn al mamei pe pământ
Răsune ne-ncetat.
Dragii mei, să-mi spuneţi mie

cine muntele-l întrece-n înălţime, iară marea
o întrece în mărime prin atâta bunătate?
Ce fiinţă este-n lume cea mai scumpă dintre toate,
Care mângâie când doare, care cântă când mângâie
Stând de strajă suferinţei pruncilor la căpătâie…
Cine este-acea fiinţă fără de care nu se poate
Cea mai dragă, cea mai mare şi mai bună decât toate?
TOŢI:
69
Este mama!
Cântec:
Cine vă iubeşte, cine vă-ndrăgeşte

Zi de zi munceşte , pentru a vă creşte?
Vă daţi seama, este mama, mama, mama.
Basme minunate, cine povesteşte,
Jucării frumoase, cine dăruieşte?
Vă daţi seama, este mama, mama, mama.
E ziua mamelor din lumea-ntreagă,

E ziua ta, măicuţă dragă.
E veselie, cântec şi e soare
Ca să cinstim această sărbătoare.
De ziua ta, măicuţa mea cea bună,

Dac-aş putea ţi-aş prinde în cunună
Toţi trandafirii zărilor uşori
Şi cântecele ca pe nişte flori.
Şi razele de soare şi de lună
Pe toate ţi le-aş prinde în cunună.
Dar până cresc nu pot , oricât aş vrea
Decât să te sărut, măicuţa mea.
S-au scris despre tine duioase poveşti,

s-au scris poezii ce-au rămas neuitate
căci tu, cea mai dragă fiinţă-ntre toate,
al vieţii triumf pe pământ împlineşti.
Tu eşti bunătatea ce raze împarte,

Eşti pomul cu muguri şi creanga cu flori,
Eşti gândul ce-alină şi dorul ce arde
Şi-a nopţii lumină veghind până-n zori.
Cuvintele mele ar vrea, bunăoară,

În zori să se schimbe în albi ghiocei
Şi-n urmele paşilor tăi să răsară
Căci, mama, tu eşti dulcea mea primăvară,
Mereu însoţind drumul anilor mei.
Cântec:
Astăzi este ziua mamei, zi frumoasă cum e ea

Toate florile din lume ţi le-aş da, măicuţa mea.
70
Dar nu sunt atât de mare, ca să pot să-ţi dau un dar,
Dar îţi dau o sărutare, să nu fie supărare.
La la la …
8 Martie, e ziua ta,

O floare-ţi dau măicuţa mea
Şi vreau să ştii că-n acest dar
E dragoste fără hotar.
Sunt visele ce port în gând,

Că voi fi bun şi drept oricând
Şi-ascultător voi fi mereu
Mămico-acesta-i darul meu.
Mamă dragă, ştiu că azi

Tare rău te-am supărat,
Lacrimile de pe-obraz
În ascuns tu le-ai uscat.
Astăzi este ziua ta.

Ce să fac ca să mă ierţi?
Stai cu ochii în pământ
Şi nu vrei nici să mă cerţi…
Florile ce ţi le dau
Rând pe rând le-am sărutat,
Dar pe tine nu-ndrăznesc,
Nu ştiu dacă m-ai iertat.
Sunt mic, măicuţă dragă,

Dar tare te iubesc
Încât întreg pământul
Aş vrea să-ţi dăruiesc.
Dar vezi, măicuţă dragă,
Eu sunt aşa de mic…
Pământul este mare
Şi nu pot să-l ridic.
Dar din întreg pământul
Cât ochii îl cuprind
O floare am cules-o
Cu dor şi ţi-o întind.
Cântec:
71
Am vrut să-ţi culeg o floare
Un mic ghiocel frumos
Dar până la urmă moare
Şi nu e de folos.
E ziua ta, mămico,

În dar ţi-am adus inima
Şi crede-mă, mămico,
Un dar mai frumos nu se putea.
Am vrut să-ţi culeg din soare

O rază să-ţi prind în păr,
Dar tu străluceşti mai tare
De dragoste şi dor.
Am vrut să-ţi culeg din stele

Să-ti fac un frumos colier
Dar cine nu ştie oare
Că-n zori steluţele pier.
De ziua ta, mămico,

Nu-ţi dau comori, nici bani
Dar îţi urez din suflet
Un sincer: LA MULŢI ANI!
M-ai învăţat ca să urăsc minciuna.

Să nu mă tem de niciun greu,
Să lupt ca să înfrunt furtuna
Şi să mă-ncred în bunul Dumnezeu.
Anii şi zilele-au trecut

Şi fire albe ai în păr,
Dar ochii tăi senini ca altădat’
Sunt tot la fel ca şi albastrul cer.
Azi parcă eşti mai mititică

Şi riduri ai pe-a ta mânuţă.
Cu toate astea te iubesc
Parcă mai mult, dragă măicuţă.
M-ai ajutat întotdeauna

să scriu, să-nvăţ şi să citesc
şi pentru toate aste-acuma
măicuţa mea, îţi mulţumesc.
M-ai legănat, copil în scutec
72
Şi cântec dulce mi-ai cântat
Şi nu o dată, scumpă mamă,
Cu drag la piept m-ai dezmierdat,
În anii fragezi când alintul
Atât de mult ne e pe plac.
Cu graiul mi-ai deprins tu limba

Şi primii paşi m-ai pus să-i fac.
Cântec:
E aşa senină slava şi-i atâta pace-n aer.
Stau culcat şi ţes întruna dintr-al gândurilor caier.
Parc-o văd acas’ pe mama, chip de sfântă-ntr-un pervaz,
Slabă, slabă, sărăcuţa şi cu lacrimi pe obraz.
Stă la geam şi toarce tristă, alb fuior din vechea-i furcă
Stă la geam, dar gândul dânsei trece văi şi dealuri urcă.
Şi gândind aşa la mine uită furcă şi fuior
Şi c-un colţ de la maramă şterge ochii binişor.
Eu nu sunt atât de mare

Ca să pot să-nvăţ măcar
De pe carte o urare.
Şi nu sunt destul de mare
Ca să-ţi dau un dar.
Dar îţi dau o sărutare

Ici, pe obrăjor
Şi pe mâna asta care
Mă-ngrijeşte-n fiecare
Zi, cu-atâta dor.
Tu, întâia mea învăţătoare,

Cu poveţe drepte calea-mi semeni
Şi mă-ndemni spre dragoste de oameni.
Ştiu că mă fereşti de orice rău
Şi-ţi mângâi cu mâna mea cea mică
Bluza, mirosind a levănţică,
Mamă, când mă strângi la pieptul tău.
Din zăpadă fata scoate

Gingaşi ghiocei.
Florile le rupe toate
Pentru mama ei.
Gingaşi ghiocei, pentru mama ei.
A sosit ziua măicuţei

Primăvară-i iar.
73
Fata duce ghioceii
Mamei sale-n dar.
Gingaşi ghiocei, pentru mama ei.
O, mamă, tu m-ai învăţat să cânt.

Cum aş putea să nu mă bucur oare?
Tu, cel dintâi prieten pe pământ
mi-ai arătat al dimineţii soare.
Şi firul ierbii proaspăt răsărit
Şi floarea cea dintâi de primăvară
Şi-al greierilor tainic ţârâit
Şi luna şi luceafărul de seară.
Mamă dragă, ce-aş putea

Să-ţi urez de ziua ta?
Bucurie, sănătate, mult noroc şi spor la toate
Pace şi zile senine,
Să mă poţi creşte pe mine.
S-au aprins în noapte stele

ce aproape sunt de ele!
- Mamă, vrei, de ziua ta,
Să-ţi aduc în palmă-o stea?
Erau trei sărmani:

Doi copii şi-o mamă.
Şi pâine-un singur codru-ntr-o maramă.
Mama-l franse-n două
Şi dădu pe rând
La fiecare câte-o părticea.
- Mamă! Zisera copiii plângând,
Ţie ce-ţi rămâne?
- Voi, răspunse ea.
Mama mea m-a iubit şi cu drag m-a-ngrijit

Ca să nu mi se-ntâmple vreun rău.
Şi-mi dădea tot ce-avea, iar în suflet purta
Dor adânc pentru binele meu.
Voi iubi mama mea neîncetat

Căci prin ea viaţă eu am luat
Şi aş vrea să fie-aşa tot mereu
Mai târziu să-i port de grijă şi eu.
Cât e de drag cuvântul sacru: MAMA,

Un gângurit când pruncul vrea s-o cheme,
74
E lângă noi în clipele supreme,
Din leagăn pân’ la cea din urmă vamă.
Din veşnicii ca focul unei steme,

Îsi flutură a dragostei maramă.
Păstrează-i chipu-n aurită ramă
Şi de nimic, nicicând, nu te mai teme.
Iubita noastra mamă
Cu-al lacrimei şirag,
Privim cu duioşie
La chipul tău cel drag.
Din ochi, din glas, din suflet
Dorim să-ţi arătăm,
În toată viaţa noastră
Ce mult îţi datorăm.
Din ceruri coborâtu-te-ai, o, mamă,
Şi-un nume-atât de scump ţi-e dat să porţi.
Mireasmă eşti pe fiecare buză
Şi rază dulce-n fiecare colţ.
Purtatu-m-ai pe braţele plăpânde
Şi-n cântece ca-n basme m-ai crescut.
Durerea mi-o alini c-o sărutare
Şi plânsul mi-l opreşti cu un sărut.
Cântec:
Soarele de dimineaţă
Să răsară-n calea ta.
Îţi urez măicuţă dragă:
LA MULŢI ANI! De ziua ta.
Lângă tine nu-i tristeţe,
Nu e nor, doar cer senin,
Lângă tine-a mea durere mi-o alin.
Lângă tine, mama mea,
Stau mereu alăturea,
Lângă tine fericirea
mi-o găsesc.
Am visat, măicuţă dragă,
Cum în braţe mă strângeai.
Şi cu ochii plini de lacrimi
Pe obraji mă sărutai.
Copilaşi din toată lumea,
Ştiţi voi cum se roagă mama
La icoană-n orice seară?
Nu ştiţi? - sigur, n-aţi luat seama
Când cu ochii plini de lacrimi
Inaintea Maicii Sânte,
75
Îşi rosteşte-n blânde şoapte
Rugăciunea ei fierbinte;
Uite-aşa se roagă mama:
“Maică Sfântă, Preacurată,

Vezi-i ce frumos dorm dânşii
Şi imi sunt averea toată,
Pentru ei din greu mă zbucium,
Pentru ei trăiesc pe lume
Şi îndur atât noianul
de dureri fără de nume.
i-am culcat şi-acum spre tine
vin încet, să nu mă vază
şi te rog, Măicuţă Sfântă,
să cobori o rază blândă,
raza bunătăţii tale.
Şi mi-i fă în zorii zilei,
Când o fi ca să se scoale,
Să-i văd blânzi, cuminţi şi veseli
Îndreptând spre mine paşii
Cum-i îndreaptă către tine
Colo-n cer sus, îngeraşii.”
Am cules cu bucurie ghiocei şi iasomie,
Stânjenei şi albăstrele să le dau măicuţei mele.
Dragă-mi eşti, mămico, drag îţi sunt şi eu
Şi-ţi închin mereu, orice gând al meu
Draga mea mămică, să cresc mare-aş vrea
Întru fericirea ta.
Într-un timp, o rândunică avea-n cuibu-i şase pui
Şi privea la ei sărmana ca la chipul soarelui.
De cu zori pornea sageată, căutând pe deal, pe văi,
Hrană pentru puii săi.
Şi-n iubire nu o dată s-a culcat ea nemâncată,
Dar destul de fericită că nu s-a-ntâmplat nicicând
Dintre pui s-adoarmă vreunul ars de sete sau flămând.
Nici n-a fost mai mândră mama decât ea-ntre rândunici,
Când văzu-ntr-o zi că puii se făcuseră voinici
Şi n-a mai avut odihnă, nici cât ai clipi sub soare,
Până când pe fiecare pui, nu l-a-nvăţat să zboare…
Dar când toţi puteau să plece, încotro voiau sub slavă,

Rândunica istovită a căzut în cuib bolnavă-
Şi cu ochii plini de lacrimi,
Ţintă-n ochii fiecui,
Zise celor şase pui:
“Dragii mamei, eu de-aseară simt în inimă un cui!...
76
Aripile rău mă dor
Şi nici vorbă să mai zbor.
Până azi avui putere oricât am avut nevoi
Să găsesc intruna hrană pentru voi…
Astăzi, fiindcă sunt bolnavă, dragii mamei se cuvine,
Mari cum v-aţi făcut, măicuţă, să-ngrijiţi şi voi de mine.
Şi ca nimeni dintre puii-mi să nu simtă că mi-e rob
Fiecare să-mi aduceţi zilnic, numai câte-un bob.
Ale voastre şase boabe milostive, mă vor ţine
Până când o să vrea cerul să mă facă iaraşi bine…”
Ascultând cuvântul mamei, au zburat cei şase pui
Şi-au adus vreo şase zile, fiecare bobul lui…
Mai departe însă puii, beţi de-al slăvilor înalt,
Fiecare-având nădejdea că-i va duce celalalt,
N-a mai dus niciunul bobul, şi, uitată mucenica
A murit atunci de foame, cea mai sfântă rândunică!
Şi-a rămas de-atunci povestea tristă, neluată-n seamă,
Orişicui ai sta s-o spui:
Că o mamă îşi hrăneşte şapte, opt sau zece pui,
Însă zece pui, adesea, nu pot toţi hrăni o mamă.
Cântec:
Ochii tai mă urmăresc din noapte…
Mamă dragă, unde eşti acum.?
Stele cad ca rodiile coapte
Risipite-n negură şi fum.
Blânde, strălucite, scumpe stele,
E şi mama oare printre ele?
Ochii tăi mă urmăresc din soare…
Mamă dragă, tu acolo eşti?
A luminii dulce legănare
Parcă-mi spune vechile poveşti.
Dragi poveşti din gura ei ştiute,
Toarse lin, sfârşite mult prea iute.
Poate eşti în soare, poate-n ceaţă…
Glasul tău l-aud şi totuşi nu-i.
Mamă dragă, tu mă creşti în viaţă
Ca pe-un tânăr pom ţărâna lui-
Rădăcină adâncă, pază bună,
Când mă-ncearcă vânturi şi furtună!
Cea mai frumoasă vorbă-n lume,

Cel mai iubit, mai dulce nume
E MAMA.
Sub soare nu-i niciun cuvânt
Atât de drag şi-atât de sfânt
Ca MAMA.
77
Eu, drept vă spun:
Cu chipul mamei blând,
Am adormit şi ieri şi azi în gând.
Şi tare-aş vrea un dar să-i fac, dar care îi va fi pe plac?
Să-i dăruiesc o floare parfumată,

cu ea alături dragostea mea toată?
Să-i cant? Să-i spun o poezie?

Să-i desenez portretul pe hârtie?
Să-nvăţ mai bine o urare

Şi-apoi cu ea o caldă-mbrăţisare.
SĂ TRĂIEŞTI, MĂICUŢĂ, ANI MULŢI SĂ NE TRĂIEŞTI,

SĂ FII MEREU IUBITĂ, AŞA CUM ASTAZI EŞTI!
Mamă bună, mamă iubitoare

Gingăşia ta n-are-asemănare.
Ochii vieţii i-am deschis spre tine

Când mă legănai gângurind cu mine.
Câtă grijă mi-ai purtat tu oare,

Să mă creşti frumos, să mă creşti mai mare?
Mamă bună, mamă iubitoare,

Azi, de ziua ta, ţi-am adus o floare.
Cântec: “LA MULŢI ANI!”
78
(scenetă pentru 8 Martie)
Vânzătorul: - Inimiare, inimioare! Hai la inimioare de vânzare! Cine mai

cumpără inimioare de turtă dulce!
Băieţelul: - Bună-ziua, nene!
Vânzătorul: Bună ziua, măi băiete, ce doreşti?
Băieţelul: Daţi-mi, vă rog, o inimioară de turtă dulce!
Vânzătorul: Pentru ce-ţi trebuie, ce să faci cu ea?
Băieţelul: Vreau s-o duc mamei mele care s-a îmbolnăvit de inimă rea. Vreau
s-o pun pe aceasta în locul celei rele. Cât îmi ceri pe ea?
Vânzătorul: 5 000 de lei.
Băieţelul: Nene, n-am decât 2000 de lei. (căutându-se îndelung prin buzunar);
Vânzătorul: Dar e grav bolnavă mama ta?
Băieţelul: Da, nene, stă la pat. Nu se poate mişca.
Vânzătorul: Bine, atunci ia-o şi nu-mi dai nici un ban!
(alergând spre mama):

Băieţelul: Mămico, mămico, ţi-am adus ceva, ţi-am adus altă inimă! Arunc-o pe
cea rea şi pune-o pe asta, mamă, să te faci sănătoasă!
Mama: Să trăieşti, dragul mamei. Eşti un băieţel bun. (îl sărută) Dar de ce s-o
arunc pe aceasta?
Băieţelul: Fiindcă toţi din casă spun că te-ai îmbolnăvit de inimă rea. Am văzut
inima asta de turtă dulce şi m-am gândit s-o cumpăr pentru tine. Nu-i
aşa, mamă, c-am făcut bine,?
Mama: Foarte bine, băiatul meu drag (îl mângâie), dar să ştii că inimile
oamenilor nu se pot schimba. Eu însă am să mă fac bine doar dacă tu
mănânci în locul meu inimioara de turtă dulce.
Băieţelul: Nu, măicuţă, este pentru tine. Te rog s-o mănânci tu! Vreau să am o
mamă tânără, sănătoasă. Ce mă fac eu fără mamă?!?
Mama: ( rupe inimioara) Hai s-o mâncăm împreună!
Povestitorul: Şi parcă din ziua aceea începu să-i meargă mai bine. Peste câteva
zile, medicii îi dau voie să plece acasă.
Mama:Băiatul meu, ştii la ce m-am gândit?
Ce-ar fi să mergem să-i mulţumim vânzătorului de turtă dulce, c-a fost
aşa de bun ...
Băieţelul: Da, mamă, să mergem!
Băieţelul:Bună ziua, nene!
Vânzătorul: Bună ziua, măi băiete, ce doreşti?
Băieţelul: Nimic, uite ţi-am adus-o pe mama!
Mama: Îţi mulţumesc c-ai fost atât de bun cu băiatul meu!
79
Vânzătorul: Dar nu ştiu despre ce este vorba.
Mama: Eu am fost bolnavă! Copilul meu a venit la dumneata să cumpere o
inimă de turtă dulce cu care s-o înlocuiască pe a mea.
Vânzătorul: Da, da, mi-aduc aminte! Şi?!?
Mama: Şi-am venit să-ţi mulţumesc! E drept că am un băiat care mă iubeşte,
dar şi dumneata eşti un om de ispravă.
Vânzătorul: Mă bucur că v-am fost de folos! Să vă trăiască acest copil
minunat!
Băieţelul şi mama: Vă mulţumim, sănătate!
Mama şi băiatul pleacă la plimbare în parc. Băiatul sare într-un picior,
o sărută pe mama.
Băiatul: Sunt fericit, mamă, sunt fericit că am o mamă tânără, frumoasă şi
sănătoasă!
Mama: Şi cum oare să nu te faci sănătoasă când ai un copil cu o inimă atât de
bună!
Cântec:
Când intră mama în odaie

În ochii ei sunt numai eu,
Îi simt a inimii bătaie
Ce bate cald în pieptul ei.
Când iese mama din odaie

Se face- jur urât şi frig,
Mi-e dor de-a inimii văpaie
Şi-o strig să vină, iar o strig!
Cântec :Risipind mărgăritare

Peste-a şcolii-ntreaga zare
Glasul lin, cunoscut
80
Sună a chemare.
Cling, cling s-a iscat
Subţiratic, legănat
Spiriduş mărunţel
Glas de clopoţel.
El e cel dintâi la treabă
Şi mirat în zori se-ntreabă
Ce mai staţi? Hai, intraţi,
Vremea trece-n grabă.
- Luna iunie!
- Flori
- Luna iunie !
- Vacanţa mare!
- Luna iunie!
- Tabere, jocuri, plimbări, cântece, glume, poezii!
- Luna iunie 2012.
- Rămas bun, doamnă învăţătoare!
- Luna iunie - cea dintâi a verii
Soare cu mireasma mierii!
Se apleacă sub zefire
Vârful ierbilor, subţire,
Flori de rouă ameţite
Şi răchite despletite.
-E vară, pretutindeni e vară
Şi patria te cheamă să colinzi,
Să bei dintr-a fântânilor oglinzi
Când arşiţa se tolăneşte-afară.
- Cine poate să ştie
De unde vine vara
Şi încotro se duce,
Cântând,
Caravana ei verde şi aurie?
- Unii zic că vine
Din pământ,
Că-şi trage povara
Fierbinte şi dulce
Din bostănărie,
Că se naşte în pepenii verzi,
În miezul lor strălucitor
Ca un palat
Luminat
De rubine,
Cu pereţi
De porfir şi nestemate
Şi cu pardoseala purpurie!
81
- Tot ce se poate,
Dar mie
Mi-a spus o fetiţă cuminte
Că-şi aduce aminte,
Cum vara vine din copilărie
Şi cum,
În miros de lapte, fân şi de fum
Alunecă de aici,
Trasă de fluturi, de buburuze şi de furnici
Înspre bunici,
- Nu-i anotimp să nu-l avem prieten!
Atâtea taine ascunde fiecare
Că nu mai ştii pe care să-l mai cânţi
Şi care-ai vrea să fie mult mai mare!
Toate ne plac fiindcă ne place totul,
Ne place şcoala, munca, sportul, jocul,
Ne plac muntele şi marea şi zăpada,
Ne place totul!
- Cu firea ei cutezătoare
Sosit-a vara înapoi,
Toţi pomii sunt în sărbătoare,
În tei stă floare lângă floare,
E dulce vara pe la noi.
Cântec:În poiana verde

Cântă cucul, cântă
Şi băieţi şi fete
Veselie multă
Ne răpeşte glasul
Pe aripă vântul
Ştie cucul, ştie
Ce rosteşte cântul.
- Pornim la drum, dragi copii,
Pornim cântând spre taberele noastre
De lângă marea cu năframe-albastre,
De lângă munţi cu creştetele-n cer.
- În serile cu lună, în jurul focului de tabără, vom cânta, ne vom juca, vom spune
glume, poezii.
Cântec: Cu rucsacul în spinare,

Noi acum la drum pornim,
Nu ne pasă de-orice drumuri
Când prin lume hoinărim
Ale noastre mici stomacuri
Veşnic nesătule-au fost,
Iară timpul pân la masă
82
Era cât o zi de post.
Fumul focului cărbune
Şi cenuşa din cuptor
Ne-aţâţau întruna pofta
De un rumen cartofior,
Să trăieşti cartof de aur,
Noi pe tine te iubim
Nu ne pasă de-orice drumuri
Când cu tine ne hrănim!
- Glume, glume, glume!
- În catalog ai un I. De ce nu-l îndrepţi?

- Nu pot. Catalogul e la doamna învăţătoare.
- Te-am prins. Ce cauţi în pom?

- Nene, a căzut un măr şi vreau să-l pun la loc.
- Câinele nostru este grozav! Cum se apropie cineva de casă ne anunţă.

- Cum, latră?
- O, nu! Se ascunde imediat sub pat.
- Recunoşti că părinţii ţi-au făcut tema la matematică?

- Recunosc, doamna învăţătoare, dar să ştiţi că i-am ajutat şi eu!
- E grozav de cald!
- Asta nu-i nimic. La noi acasă găinilor li se dă îngheţată.
- De ce ?
- Ca să nu facă ouă fierte!
- De ce eşti aşa de vesel?

- Vin de la dentist.
- Şi?
- Dentistul e plecat în concediu!
-
Cântec (pe o melodie):
Ce mai întâmplare,
Ce surpriză mare
O să vă mai prezentăm!
- Noi suntem trupa „Orar”
Şi avem în repertoriu
Materii-ce noi…forţat
Le-am avut de învăţat.
- Iată-n ora de citire
Lizuca ne dă de ştire
Că Patrocle se arată
83
În Dumbrava minunată.
- Iar la ora de desen
Desenăm, copii, un tren
Şi visându-ne-n vacanţă
Alergăm pe câmp cu Zdreanţă.
- La ora de geografie
Învăţăm despre-o câmpie,
Despre munţi şi despre ape
Până le simţim sub pleoape.
- Dar la matematici scheme,
Exerciţii şi probleme
Rezolvăm pe tablă-n clasă
Şi cu părinţii-acasă.
- Când avem gimnastică
Mintea-i mai elastică
Şi scăpaţi parcă din chingi
Sărim toţi ca nişte mingi.
- În ora de istorie
Sub un cer de glorie
Chipuri de strămoşi reînvie
La Rovine în câmpie.
- Iar la Ştiinţele naturii
Chiar şi-n inima pădurii
Ştim că nordu-o să ne-arate
Muşchiul dinspre miazănoapte.
- Dar acum trupa „Orar”
Ce nu şade în zadar
Vă va spune răspicat:
Vrem orar modificat!
(Pe o melodie)
1. Familia noastră inventivă

Ar face un orar frumos
În care doar sportul să fie
Şi muzica, că-s de folos!
Căci:
Româna nu ne place
La Ştiinţe nu-nvăţăm
La mate nu-nţelegem
În reguli ne-ncurcăm
Şi zău, la Geografie
Harta e o prostie
Istoria-i tărăboi
Niciuna nu-i de noi.
De ce atâtea să-nvăţăm
Când putem să ne jucăm
84
Să cântăm, să alergăm
Şi să ne distrăm?
2. Familia noastră muzicală

Întrebă cu un glas sfios
De ce să nu fie în şcoală
Totul întors cu susu-n jos?
Căci:
De ar fi ora pauză
Ce bucuroşi am fi
Nu ne-ar mai durea capul
De-atâtea materii
Şi dacă catalogul
Pe mâna noastră - ar sta
Am fi prezenţi la ore
Şi note bune-am lua
Fiindcă-atunci zău, aşa
Nici unul n-ar mai gafa
Fericiţi părinţii-ar fi
Dascăli şi copii.
- Visăm, prieteni, ştim prea bine,

Orarul tot aşa rămâne.
Nimic nu vom putea schimba
Şi veşnic se va repeta
Povestea ce vă vom cânta
.
Cântec:
1. Într-o clasă ciudată
O elevă plângea
Şi tocea disperată
La româna cea grea
Vai, vai, vai, ce durere
Răspunsul va fi iarăşi tăcere
Poezia nu vrea
În minte să îi stea.
2. Mai apoi matematici

Operaţii, figuri
Cine poate alege
Plus sau minus de pui
Vai, vai, cin-să-nţeleagă
Cu termeni specifici când operează
Doamna-i pe limba sa
85
Noi nu pricepem ce vrea
3.Azi avem geografie

Dealuri, podişuri, câmpie
Toate pe hartă le-am pus
Dar nordu-i jos, sudu-i sus
Vai, vai, vai, geografie
De ce oare-mi trebuieşti mie
De relief n-am habar
Chiar. Te învăţ în zadar.
4. Mircea, Ştefan şi Iancu

De cu turcii-au luptat
Ce mai au azi cu mine
De m-au pus la-nvăţat?
Vai, vai, vai otomane
Cine-n calea lor te-a adus
Să mă chinui pe mine
Tu, cel de mult timp răpus?
5. Am şi eu o problemă
Cu experienţe noi
Ştiinţa e o dilemă
Nici asta nu e de noi
Vai, vai şi la germană
Limba ne-o rupem, dar de pomană
Noi nici română nu ştim
Cum alte limbi să vorbim?
6. Astăzi cer îndurare
Tatălui sfânt ceresc
S-aibă milă de mine
Când nu învăţ, când chiulesc
Vai, vai, nimeni nu crede
Timp de studiu nu am avut
N-am găsit nici ghiozdanul
Şi capul rău m-a durut.
-Şi atunci nu-i mai bună propunerea mea?

Orarul acesta de-l vom schimba
N-am mai cânta toţi ca ea
Cea care la test n-a putut copia.
Cântec:
Colego, tu ai suflet de viperă,
Colego, nu m-ai lăsat să copiez
Da, da, tu, tu
86
Mi-ai înşelat simţămintele
Da, da, tu, tu
Ai pus cotul să nu văd.
Colego, dar va veni şi rândul tău
Colego, să te uiţi în caietul meu
Da, da, atunci
Nici eu nu-ţi voi arăta,
Da, da, atunci
Să rezolvi lucrarea ta.
Cântec:Ce mai întâmplare,

Ce surpriză mare
O să vă mai prezentăm!
-O elevă-n clasa noastră
De o săptămână
Se îndreaptă înspre şcoală
C-o busolă-n mână
Fiindcă într-o după masă
Când n-a ştiut lecţia,
Îndreptându-se spre casă
A greşit direcţia.
Şi acum, când nimereşte
O scuză mereu găseşte:
Toţi: Luni
Cântec:
Vă rog să mă scuzaţi
Pentru azi n-am învăţat
Că mi-am scos asear-un dinte
Şi nimic nu mai ţin minte.
Toţi: Marţi
Cântec:
La citire nu am tema
Am uitat să-mi fac problema
Asta este deci …dilema
Toţi: Miercuri
Cântec:
Mi-am uitat caietu-acasă
Cartea era tot în plasă
Şi stiloul e pe masă
87
Toţi: Joi
Cântec:
Ieri cu joaca m-am luat
Şi de lecţii am uitat
Toţi: Vineri
Cântec:
Vinerea e cu belele
Ziua cu trei ceasuri rele.
- Gata! Stop cu văicăreala

Că se-ncurcă socoteala
Şi din cât mi-amintesc eu
Nu ne-mpotmolim la greu
Drumul să-l ţii drept în viaţă
Chiar de urci, chiar de cobori
Şi nu uitaţi a doamnei povaţă:
“Râdeţi când pe cer sunt nori!”
CÂNTEC:Aşa e viaţa!
1.Dacă ai plecat la drum
Să nu te-ntorci nicidecum
Spune când ai de-nfruntat
Aşa e viaţa!
Dacă-n dragoste vreodat
Tu ai pierdut sau câştigat
Să-ţi repeţi neapărat
Aşa e viaţa!
Refren:
Aşa e viaţa, aşa e viaţa!
Are şi uşor şi greu
Aşa e viaţa!
2.Tu să dai şi să nu ceri,
Să iubeşti şi-apoi să speri
Şi zâmbind să te convingi
C-aşa e viaţa1
Drumu-i e întortocheat
Când cobori, ai de urcat
Dacă vrei, poţi să învingi!
88
Aşa e viaţa!
3.După ce va trece timp
Şi-ai primit totul în schimb
Vei şopti prea înţelept
Aşa e viaţa!
Şi vei spune tuturor
Drumul vieţii nu-i uşor
Dacă nu ţii drumul drept
Aşa e viaţa!
- Cântecul ne-a amintit

De ce aici am venit.
Doream ca această zi mare
S-o facem mândră sărbătoare.
- De ziua asta m-am apropiat încetişor,
Căci e mai caldă decât ieri, mai luminoasă
Şi-mpodobită e întreaga clasă
Să-ntâmpine acest eveniment.
- Nu demult eram la grădiniţă,
Ne jucam cu jucării şi cu păpuşi
Astăzi sunt şcolar…ce bine-mi pare!
Trec în clasa-a V-a chiar acuşi.
- Mi-amintesc de prima zi de şcoală
Când în jur vedeam numai copii
Toţi aveam ghiozdane şi caiete
Şi în suflet numai bucurii.
- Cântec:
Ora-i de plecat la şcoală
Veseli am pornit şi noi
Pe străduţa şcolii noastre
Ne-ndreptăm cu paşi vioi.
Suntem mari, suntem mari,
Noi acum suntem şcolari.
Uită-te ce bine-mi şade
Cu ghiozdan şi-abecedar.
De la mama am ghiozdanul,
Cartea am primit-o-n dar.
Suntem mari, suntem mari,
Noi acum suntem şcolari.
- Liniştiţi, tăcuţi ca niciodată

Cu ghiozdanu-n spate, toţi la fel
Priveam şcoala nouă şi frumoasă
Şi-aşteptam cu-nfrigurare primul clopoţel.
Cântec:
89
Clopoţel, clopoţel, gingaş clopoţel,
Clinchetul tău ne adună astăzi în careu.
Fericiţi, dar hotărâţi, în clasă noi intrăm,
Tot ce-nvăţătoarea ştie, vrem să învăţăm!
- În clasa-ntâi, mi-aduc aminte,

Stilou-n mână cum stătea
Şi câtă trudă,câtă osteneală
Pentru a-l face a mă asculta!
- Şi cea dintâi silabă scrisă
Cuvântul mama îl forma
Fiinţa dragă, neobosită
Care alături la greu îmi era
- Şi cum stiloul buclucaş
Dureri de cap mereu dădea,
Noi clopoţelului gingaş
Adesea îi cântam aşa:
Cântec:
Clopoţel, clopoţel, gingaş clopoţel,
Clinchetul tău ne adună în careu mereu.
Clopoţel, clopoţel, la ore vom intra,
Clopoţelule, te rog, de pauză nu uita!
- Însă, cu multă răbdare

Doamna noastră-nvăţătoare
Ajutat-un pic de mama
De pe ochi ne-a luat marama
Şi stiloul buclucaş
Este astăzi…meseriaş
- Cuvine-se aici să mulţumim
La mame şi bunice, fiinţe dragi
Care-au vegheat din prima zi de viaţă
Urcuşul nostru spre o cât mai naltă treaptă
- Cântec:
1 Azi în zori când m-am trezit
Visului i-am zâmbit
Şi în prag am zărit-o pe mama
Totul e minunat, visul e adevărat
Ziua mi-a înseninat doar mama
2.Şi la şcoală şi-acasă
Chipul tău mă veghează,
Asta-aş vrea tu să ştii, dulce mamă,
Cum pot să îţi mulţumesc
Şi să-ţi spun cât te iubesc
Pentru că te osteneşti, dulce mamă!
90
3.Uneori tu mă cerţi
Ca apoi să mă ierţi
Când în ochi îmi zăreşti două lacrimi
Şi când te-am supărat totdeauna m-ai iertat
Mi-ai zâmbit, m-ai sărutat, dulce mamă
- Ce dragă-mi este mama

Când mă gândesc la ea
Pe braţul ei,cu glasul ei
Uşor mă legăna
Şi-atunci când voi fi mare
Şi depărtat de ea
Tot gândul meu se va-ndrepta
Mereu spre mama mea.
Cântec:Copilăria
1.Voi copii din lumea-ntreagă
Flori albastre, mândre flori
Astăzi gândurile noastre
Se îndreaptă către voi
Refren:
Copilăria n-o poţi uita
Nu te mai întâlneşti cu ea
2.Dac-o jucărie dragă
Din vitrin-a dispărut
Şterge-ţi lacrima pribeagă
Ai atâtea de făcut
3.Dacă-a ta învăţătoare
Fără milă te-a certat,
Nu uita că pentru tine
E mamă cu-adevărat!
4.Vei întoarce-apoi privirea,
Vei uita de jucării
Regreta-vei amintirea
Că ai fost cândva copil!
- Învăţătoarea mea cu chipul blând şi luminos

M-a învăţat din viaţă tot ce-i mai frumos
Ea taina scrisului mi-a descifrat
Să socotesc, dar şi să cânt m-a învăţat.
-Învăţătoarea mea cu chipul luminos şi blând
M-a învăţat cum să iubesc acest pământ
Şi să-i respect pe cei care-au luptat
Pentru prezentul nostru demn, neîntinat
91
Cântec:Dăscăliţa
Dăscăliţă, dăscăliţă, ne-ai luat de pe uliţă
Şi ne-ai dat la fiecare aur şi mărgăritare,
Aur şi mărgăritare, dăscăliţa mea.
Pentru că ne-ai dat lumină, fie-ţi viaţa o grădină!
Pentru că ne-ai învăţat, fie-ţi viaţa drum curat!
Fie-ţi viaţa drum curat, dăscăliţa mea!
Te cinstească-ntregul sat că mintea ne-ai luminat!,
Ai ştiut pruncii să-i iubeşti, numa-n bine să trăieşti!
Numa-n bine să trăieşti, dăscăliţa mea!
- Lumina ei e şi lumina noastră

Dintr-un tărâm al cărţii şi-al minunii,
Ca într-un zbor de pasăre măiastră
Ne poartă blând, în lumea-nţelepciunii.
-Oceanele de slove le parcurgem
Străbatem depărtări cu ochii minţii
Iar când la ţărm biruitori ajungem
Sori mari se-aprind sub arcuirea frunţii.
-Ea, lângă noi, de-a pururea aproape

Prieten la nevoie, dar şi mamă
Cu glasu-i calm, ca susurul de ape,
Ne-ndeamnă, ne dă sfaturi sau ne cheamă.
-Ea este-asemenea flăcării arzânde
Se mistuie lumini ţesând în jur
Şi de-o păstrăm în amintiri, oriunde
I se cuvine gândul cel mai pur.
Cântec:
Astăzi anii ne-nfăşoară,
Aripi largi ni se deschid
Şi pentru a câta oară
Amintiri le simt venind.
Refren:
Vă spunem la revedere,
Sau mai bine, rămas bun!
De ne-om întâlni vreodată
Să rămânem ca şi-acum.
La ,la,la,la
Lacrimile despărţirii
Printre gene-au apărut
Şi în plânsul clipelor târzii
Caut timpul ce-a trecut
Ce rămâne-n urma noastră
92
Nu-i cenuşă şi nici scrum,
E o inimă aprinsă
Care bate ca şi-acum.
- Învăţătoarei noastre, cu chipul blând şi luminos,

Din suflet îi aduc un cald şi meritat prinos,
Căci mi-a-nsoţit cu drag copilăria
M-a învăţat ce-i munca, omenia.
- Vor trece anii peste pleoape
Şi peste noi…şi o să-mbătrânim
Oriunde-om fi, o s-o simţim aproape
Căci oameni ne-a-nvăţat să fim
Cântec:
Luaţi cu voi numai flori
Şi luaţi-i cu voi pe copii
Şi-atunci veţi avea şi iubire
Şi flori de la copii
Şi-atunci veţi avea şi iubire
Şi flori
La,la,la
Lăsaţi în urmă ce-i rău
Lăsaţi dureri şi.ntuneric
Dar luaţi cu voi copiii
Şi oamenii vă vor iubi
Dar luaţi cu voi copiii
Şi flori
La,la,la
-Şi privind în amintire

Acolo la-nceput de drum
Pe învăţătoarea noastră
Vom zări-o ca şi-acum
Petrecându-ne cu ochii
Din fereastră mai departe
Urmărind în gând poteca
Fiecăruia în parte
-Alte degete micuţe,
Nedeprinse cu condei,
Peste zeci de file albe
Va purta cu mâna ei.
Şi cu inimile pline
De aducerile aminte
Vom şopti prin tot ce facem
Noi îţi mulţumim fierbinte!
Cântec:
În ce zori se ascund clipele
93
Ce nu vrem ca să treacă repede
Amintirile unde fug?
Gânduri dragi în ce nuferi se-nchid?
Visele în ce stele se-aprind?
De ce florile astăzi plâng?
Fără ele noi nu suntem noi,
Cum e cerul fără nici o stea.
Nu plecaţi, mai rămâneţi aici!
Oprim drumul colegilor mai mici
Înspre clasa întâi.
Doar cu noi mai rămâneţi puţin
Timpul vă va-nţelege, o ştim
Nu vrem să ne despărţim!
-Trecut-au în zbor anii de şcoală
Noi clasa a IV-a terminăm
Şi-un bun rămas cu toţii
Din suflet vă urăm!
-Eram copil când prima oară ne-am văzut,
Un drum cu noi atunci aţi început.
Timizi, în clasă am intrat,
Cu bună ziua am salutat!
O, ce frumos, frumos a fost a dat!
-Când o s-ajung şi eu om mare
Aş vrea să fiu învăţător
Să-nvăţ la rândul meu copiii
Să scrie, să citească-n pace
Şi să recite poezii.
-Trecut-au anii ca zilele unui copil,
Trecut-au liliecii de aprilie,
Iar noi cu drag ne-om aminti
Şi noi cu drag vom povesti
De învăţătoarea dragă
Pe care mereu, mereu o vom cinsti!
Cântec:
Se scuturau toţi trandafirii
În seara când ne-am despărţit
Plângeau pădurea şi zefirii
Plângea şi lacul liniştit!
Tu nu ne-ai înţeles prea bine
Sau nici n-ai vrut să ne-nţelegi
Şi pleci din viaţa noastră astăzi
La cei micuţi, ce îi alegi
Nu vom uita deşi departe
Şi prea pentru mult timp pornim
Nu vom uita de zâna care
Drumul spre viaţă ne-a deschis!
94
-Pe poarta şcolii, pururi luminoasă,
Tu, cea dintâi, apari surâzătoare
Şi ne primeşti cu dragoste în clasă!
Cât te iubim noi,doamnă învăţătoare!
-Din an în an ne creşti pe fiecare
Şi câte zări ne dărui tuturor
Şi câte gânduri, câtă-nflăcărare
Sădeşti în noi,tu, doamnă învăţătoare!
-Tu ne ridici cu fruntea către viaţă
Şi ne deprinzi cu-a visurilor zare
E munca ta, frumoasă şi măreaţă
Ţi-o preţuim noi, doamnă învăţătoare!
-Cu toţii azi,cu inimile pline
De primăvara vieţii viitoare
Buchet de flori aducem pentru tine
Şi-ţi mulţumim noi ţie, doamnă învăţătoare!
Cântec:
Trec anii ca vântul şi zboară
Şi-n zbor semestrele trec,
Adio, viaţă de şcoală!
Spre clasa a V-a mă-ndrept.
Mai ieri am pornit într-un sprinten pas,
Copii cu ghiozdanul la şcoală
Şi la –napoiere purtam pe nas
O pată de-albastră cerneală.
Şi iată-ne astăzi la capăt de drum
Pornind din nou călători,
Că-n largul tablou al vieţii
Sunt multe schimbări de decor.
-O tânără coboară în halta măruntă

Şi ochii-i sorb lacomi sătucul din deal,
Sătucu-o aşteaptă şi şcoala o cheamă
Şi plaiu-o primeşte cu cânt de caval
-Învăţătoarea cea tânără
Cu cerul senin în privire
Cu doina cea străveche în glas
Se-avântă pe drumuri de lumini
Pornind voiniceşte în pas
-Şi iat-o la şcoală, în clasa-i curată
La prima ei oră, din primul său an
Din inimă seamănă-n inimi lumină
Cum seamănă grâul plugarul pe lan
95
-Şi când într-o toamnă, cu tâmplele ninse,
De şcoala ei dragă se va despărţi,
În prag va rămâne şi toată viaţa
Copiii spre şcoală cu drag îi va-nsoţi.
Cântec:
Pe-un drum de soare astăzi aţi pornit
Spre steaua voastră care-a răsărit,
Nu plângeţi pentru anii ce-au trecut,
Veţi regăsi tot ce-aţi pierdut.
Printre elevi poate veţi regăsi
Vechii colegi şi glumele hazlii!
Oare cât soare păstrează viaţa pentru voi
Buchet de raze dăruiţi şi voi!
Refren
Pentru un zâmbet de soare al unui copil buclat
Prima silabă rostită cam tremurat
Ochii miraţi ce întreabă: ce s-a-ntâmplat?
Oare te-ai supărat?
Că la ei unu plus unu exact cinci a rezultat
Şi dreapta cu stânga din nou ei au încurcat
La comunicare o pată s-a-nregistrat
Dar totul e minunat, da, e minunat!
Atâţia nori pe frunţi noi v-am adus
Şi-am omorât speranţe ce v-aţi pus,
Pentru al vostru chin neobosit,
Chiar de-am fost răi, noi totuşi v-am iubit!
Pentru iubirea ce ne-aţi arătat
Vă mulţumim, acum când am plecat!
Oare câţi ani alături de copii
Simţi-veţi încă că puteţi trăi?
-O serenadă o cântăm noi împreună

Aceleia ce drum în viaţă ne-a deschis
Şi luminaţi ca nişte brazi de mândra lună
O serenadă o cântăm noi fericiţi!
-O serenadă o cântăm la despărţire,
Prin ea succese noi în muncă vă urăm!
Acum plecăm, ne veţi rămâne-n amintire
O serenadă noi din inimi vă cântăm!
Cântec:
1.Cântă marea, cântă vântul
Melancolia ce astăzi ne-a cuprins,
Cântă tristeţea ce ne-a umbrit gândul,
Lacrimile ce astăzi ne-au învins!
Refren:
Adio,adio astăzi noi plecăm
96
Şi cine ştie când o să ne mai revedem,
Adio, ne bucurăm că terminăm
Dar lacrimile vă spun că totuşi regretăm!
2.Astăzi e soare şi multă lumină,
Dar sufletul nostru e îndurerat,
Azi plâng şi florile din grădină
Ne plâng durerea, adio, am plecat!
3 Cântă marea, cântă vântul,
Cântă şi zarea plină de scântei,
Cântă şi cerul şi pământul
Frumuseţea acestor ani ai mei.
Mi-amintesc de prima zi de şcoală

Când în jur vedeam numai copii,
Toţi aveam ghiozdane şi caiete
Şi în suflet numai bucurii.
Liniştiţi, tăcuţi ca niciodată,
Îmbrăcaţi în uniforme, toţi la fel,
Priveam şcoala nouă şi frumoasă
Şi-aşteptam cu-nfrigurare primul clopoţel.
Cântec: Iată-ne venind la şcoală...
Iată-ne venind la şcoală!

Am intrat cu toţi voioşi.
Cine ne priveşte oare ?
Cu ochi mari, prietenoşi.-bis
Este-a noastră-nvăţătoare,
Care ne zâmbeşte-n prag
Ca o mamă iubitoare,
Ea ne-ntâmpină cu drag.-bis
Când am venit la şcoală-n toamnă
Eram un ţânc sfios şi mic
M-aţi mângâiat pe creştet, doamnă,
97
Şi prcă m-am simţit voinic.
Nu aţi văzut în ochi de stele
Bobiţe calde de mărgele.
Sau le-aţi văzut, acum ştiu clar
Dar le-aţi închis într-un sertar.
Ce caldă mână mi-aţi întins!
Şi-am scris şi am citit cu spor.
Nimic în viaţă nu-i uşor!
Să fim destoinici ne-aţi pretins.
Odată, poate aţi lipsit.
Ce mult atunci ne-am necăjit!
Că e uşoară truda noastră
Doar sub privirea dumneavoastră .
Acum, când patru ani s-au dus

Ca soarele către apus
Pe când ne înălţăm c-o treaptă
Vă sărutăm mâna cea dreaptă.
Şi vă aducem, doamna noastră,
Tot cerul într-o floare-albastră!
Eram copii când prima oară ne-am văzut.
Atunci cu noi un drum aţi început.
Timizi în clasă am intrat,
Cu „bună ziua” am salutat.
O, ce frumos, frumos a fost odat’.
Trecut-au anii, ca zilele unui copil,
Trecut-au liliecii de april.
Iar noi cu drag ne-om aminti
Şi cu drag vom povesti
De învăţătoarea dragă
Pe care mereu, mereu o vom cinsti.
Trecut-au în zbor anii de şcoală
Noi clasa a patra terminăm
Şi -un „bun rămas” cu toţii
Din suflet vă urăm!
Cântec: Plâng salcâmi pe alei...
Plâng salcâmi pe alei de durere acum

Şi se-alătură şi-al nostru glas.
Bun rămas, bun rămas, ne aşteaptă alt drum
Bun rămas, bun rămas, bun rămas!
Până ieri, noi la şcoală cu toţii veneam

Cu paşi repezi, grăbiţi şi vioi,
Uniforme purtam, cordeluţe aveam
98
Până ieri, până ieri, până ieri.
Bun rămas banca mea, te-am iubit îndeajuns

Scârţâind când ieşeam la răspuns
Cu creionul te-am scris şi cu note de vis
Tu nimic, banca mea, nu ai zis.
Bun rămas catalog, învechit, părăsit,

Cât de mult pentru tine-am trudit.
Câşi de 10 visam, câţi de 4 luam
Catalog, catalog învechit.
Anii repezi s-au scurs, ca un zbor de cocori

Ca un fulg ce se pierde în zări
Am avut bucurii, am legat prietenii
Prietenii, prietenii, prietenii.
A sosit timpul trist ca să ne despărţim

În curând noi aici nu vom fi
Iară cei ce rămân, ne urează „drum bun”
Ne urează, urează drum bun!
Tu rămâi, clasa mea, alţi elevi vei avea

Ce pe scări şi pe bănci vor sări
Că şi noi am sărit, că şi noi te-am iubit
Te-am iubit, te-am iubit, clasa mea!
Învăţătoarei noastre, cu chip blând şi luminos

Din suflet îi aduc un cald şi meritat prinos.
Căci mi-a-nsoţit cu drag copilăria
M-a învăţat ce-i munca, omenia.
Vor trece anii peste pleoape
Şi peste noi ...şi-o să-mbătrânim
Oriunde-om fi, o să simţim:
Căci oameni ne-a-nvăţat să fim.
Cântec : Ce frumos e omul
Dintre câte sunt pe lume

R: Ce frumos e omul!
Doar el merit-acest nume
R:
Munţi şi văi se mai pot naşte
R:
Dar ca el nu vom cunoaşte.
99
R:
Şi în gânduri când se zbate
R:
El nu are drept la moarte.
R:
Dintre câte-s pe planetă
R:
Numai el nu se repetă.
Şi privind în amintire
Colo la-nceput de drum,
Pe învăţătoarea noastră
Vom zări-o ca şi-acum.
Petrecându-ne cu ochii
Din fereastră, mai departe,
Urmărind, în gând, poteca
Fiecăruia în parte.
Alte degete micuţe,
Nedeprinse cu condei,
Peste zeci de file albe
Va purta cu mâna ei.
Şi cu inimile pline
De aducerile-aminte,
Vom şopti prin tot ce facem:
NOI VĂ MULŢUMIM FIERBINTE!
Dăscăliţă, dăscăliţă,
Ne-ai luat de pe uliţă
Şi ne-ai dat la fiecare
Aur şi mărgăritare,
Dăscăliţa mea!
Pentru că ne-ai dat lumină
Fie-ţi viaţa o grădină.
Pentru că ne-aţi învăţat
Fie-ţi viaţa drum curat,
Dăscăliţa mea!
Te cinstească-ntregul sat
Că mintea ne-ai luminat.
Ai ştiut prunci să iubeşti
Numa-n bine să trăieşti,
Dăscăliţa mea!
Vor trece anii...dar în inimi
O vom păstra ca şi acum:
Chip luminos ce ne veghează
Cu drag , la început de drum.
Lumina ei e şi lumina noastră,
100
Dintr-un tărâm al cărţii şi-al minunii,
Ca într-un zbor de pasăre măiastră
Ne poartă blând în lumea-nţelepciunii.
Oceanele de slove le parcurgem,
Străbatem depărtări cu ochii minţii,
Iar când la ţărm, biruitori ajungem,
Sori mari se-aprind sub arcuirea frunţii.
Ea este-asemeni flăcării arzânde:

Se mistuie, lumini ţesând în jur
Şi de-o purtăm în amintiri, oriunde
I se cuvine gândul cel mai pur.
E atât de cald
Şi e atâta soare,
Încât se scaldă
Razele-n privire
Acum când visul nostru
Vrea să zboare
Spre ceru-nalt,
Deschis spre împlinire.
Şi clopoţelul
Sună azi mai tare,
Anume,
Să ne amintească, poate,
De cea din urmă zi de curs,
Ce are o-nsemnătate
Mai presus de toate.
Şcoala întreagă e în sărbătoare
Şi-ncearcă iunie
În frunze să respire.
Primiţi, iubita noastră-nvăţătoare
Buchetul de aleasă mulţumire.
Îmi amintesc cu drag şi-acum
De acea zi cu soare,
Când am păşit pe-al cărţii drum
Cu a mea învăţătoare.
Anii au trecut, ne despărţim,
Dar vom purta în minte
Al dumneavoastră chip senin
Şi glasul de părinte.
Dacă vreodată v-am greşit,
Acum vă cer iertare,
Dar vocii ce-ndumări mi-a dat
Eu nu-i voi da uitare.
Cu suflet bun m-aţi învăţat
101
Să fac numai ce-i bine,
Cum să iubesc tot ce e drept
În vremea care vine.
Ştiu, iubită-nvăţătoare,
Că în minte-o să-mi rămâi
Când eu trec în clasa a cincea
Iar tu mergi la clasa-ntâi.
Am simţit în orice clipă

Mereu dragostea ta mare
Te-am ştiut mereu aproape
Când m-ai pus la vreo-ncercare.
Iar acum la despărţire,

Tuturor ţin să le spun:
Cu căldură şi iubire
M-ai dus tu pe drumul bun.
Cântec : O serenadă................
O serenadă noi cântăm azi împreună

Aceleia ce drum în viaţă ne-a deschis.
Şi luminaţi ca nişte brazi de mândra lună
O serenadă noi cântăm azi fericiţi.
O serenadă noi cântăm la despărţire

Prin ea succese noi în muncă vă urăm
Acum plecăm, ne veţi rămâne-n amintire
O serenadă noi din inimi vă cântăm.
Astăzi noi ne despărţim

Pe drum nou de-acum pornim.
Nicio clipă n-am uitat
Ce pân-acum ne-aţi învăţat.
Pe drumul vieţii ne-aţi deshis

Porţi de taină, porţi de vis.
Şi-n al despărţirii ceas
Noi vă spunem „Bun rămas!”
Scumpă-nvăţătoare,
Să nu te-ndoieşti:
Ştim că-ţi suntem dragi
Şi că ne iubeşti.
Ştim că lăcrimezi
Când ne este greu
Şi ne eşti alături,
102
Pas cu pas, mereu.
Cu multă iubre
Azi te-mbrăţişăm
Spor şi fericire
Noi toţi îţi urăm!
Trecut-au şi aceşti ani pe nesimţite.

La fel trecut-au clipele în zbor.
Şi zile triste, sau mai fericite
S-au dus, lăsând doar amintirea lor.
Cu dragoste fierbinte, părintească,

Ne-aţi ocrotit pe noi atât de mult!
Făcut-aţi ca din inimă să crească:
O viaţă, o speranţă, un cuvânt.
Acum, la despărţire, de-astă dată,
O singură dorinţă mai avem:
Să ne iertaţi, de v-am greşit vreodată,
Din inimă, din suflet, vă rugăm!.
Cântec: Emoţie răscolitoare.....
Emoţie răscolitoare
Simt cum mă-nvăluie când spun
Iubitei mele-nvăţătoare
Vorbele triste: „Rămas bun!”-bis
Ne-aţi învăţat şi ne-aţi certat

Asemeni bunilor părinţi.
Şi cu iubire-ndemn ne-aţi dat
Să învăţăm, să fim cumnţi.- bis
„Noi ne luăm de-acuma zborul”

Am spus cu glasul tremurând.
Noi ştim că vă vom duce dorul
Şi nu vă vom uita nicicând. –bis
Iubită doamnă-nvăţătoare,
Am vrea să ştiţi că vă iubim.
Şi despărţirea de ne doare
Vom învăţa s-o preţuim.- bis
103
104
105
106
107
108
109
112
Abrudan, Casandra – Elemente de psihopedagogie socială, Editura Europrint,
Oradea, 2003
Adăscăliţei, Felicia; Lazăr, Liviu; Viorel, Lupu - Istorie, manual pentru clasa a
IV-a, Editura Corvin, Deva, 2006
Barbu, A.; Arcire, O.; Bucur, E.; Iacob S. - Programe şcolare pentru
învăţământul primar - Discipline Opţionale, Editura Axa , Botoşani , 2000
Barbu, Silvia; Dinescu, Rodica; Minulescu, Carmen-Gabriela - Altius, fortius
citius!-suport metodic pentru orele de educaţie fizică la ciclul primar, Editura
Carminis, 2005
Bădescu, Anina - Ştiinţe ale naturii, manual pentru clasa a IV-a, Editura
Bonchiş, Elena - Învăţarea şcolară, Editura Universităţii Emanuel, Oradea, 2002
Bratu, Gabriela - Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul
primar, Educaţia 2000/Editura Humanitas Education, Bucureşti, 2004
Cercel, Renata, Blaga, Carmen – Managementul şcolii din perspectiva
principiilor educaţiei inclusive, Editura Universităţii din Oradea, 2005
Cerghit, Ioan.- Metode de învăţământ, 2006, Editura Polirom, Iaşi
Chereja, Florica - Dezvoltarea gândirii critice în învăţământul primar, Editura
Educaţia 2000+
Chiriac, Irina – Regimul igienic de viaţă al şcolarului, Editura Medicală,
Bucureşti,1982
Chiriac, Marinele; Burtilă, Doina; Boşoagă, Ana - Matematica - manual pentru
clasa a IV-a, Editura Tiparg, 2006
Chiriac, Marinele; Macri, Cecilia; Crivac, Mihaela; Niţă, Eugen- Fişe de lucru-
Matematică, Editura Tiparg, 2004
Cojocaru, Ioana – Matematica, clasa a IV a- Caiet de evaluare, Editura didactică
Crisstaldo,1993
***Consiliul pentru standarde ocupaţionale şi atestare, Învăţător, Standard
ocupaţional, Bucureşti, 2002
Constantin, P. - Să vorbim despre culori , Editura Ion Creangă, Bucureşti , 1986
Corniţă Georgeta - Metodica predării şi învăţării limbii şi literaturii române.
Didactici speciale, Editura Umbria, Baia Mare, 1993
Cristea, M.; Panait, D.; Nitescu, V.; Stanescu, E. - Ghid metodic de educaţie
plastică - Editura Petrion, Bucureşti, 1997;
Crocnan, Daniel, Ovidiu; Hutanu, Elena - Ştiinte –manualul învăţătorului
pentru clasa a IV-a, EDP, Bucureşti, 2002
*** Curriculum National - Descriptori de performanţă pentru învăţământul
primar, Editura ProGnosis, , Bucureşti, 2001
Cuciinic, Constantin – Natura, prietena mea, Editura Aramis, Bucureşti, 2000
Dorobanţu, Ion – Educaţia sanitară în învăţământul primar, Editura Medicală,
Bucureşti, 1983
116
Martin L. Kutscher, M.D - Living Right Now! E-Book
Mărgineanu, Laura - Relaţii în lumea vie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986
MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programe şcolare pentru clasa a
IV-a, Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării , nr. 3919/
20.04.2005
MEC - Strategii educaţionale centrate pe elev, Bucureşti, 2006
***Metodica predării Limbii Române în clasele primare, Editura Aramis,
Bucureşti, 2000
Mihăilescu,Cleopatra; Piţilă, Teodora - Istorie - Suport didactic, clasa a IV-a,
Editura Aramis,Bucureşti,2003
Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Consiliul Naţional pentru Curriculum-
Programe şcolare pentru clasa a IV-a , Bucureşti, 2005
Miţoi, Elena; Volintiru Mariana - Metodica predării limbii şi literaturii române în
învăţământul primar, Editura Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, 2001
Molan,Vasile; Peneş, Marcela – Culegere de texte literare pentru clasele I-IV,
Editura Aramis, Bucureşti, 1996;
Motora-Ionescu, Ana –Teatru pentru cei mici, Editura Tineretului, 1991;
Motora-Ionescu, Ana - Îndrumător pentru predarea muzicii la clasele I-IV;
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1978;
Muşu, Ionel - Ghid de predare- învăţare pentru copiii cu cerinţe educative
speciale, Editura MarLink;
Neacşu Ion – Metodica predării matematicii la clasele I – IV, Editura Didactică
şi Pedagogică – Bucureşti, 1988
Nicoară, Emanoil; Peneş, Marcela - Îndrumător pentru folosirea manualului
Geografia României clasa aIV-a, Editura Aramis
Nicola, Ioan - Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Editura Aramis, 2002
Ochescu, Maria; Sorin Oane - Istoria românilor, Manual pentru clasa a IV-a ,
Editura Teora, Bucureşti, 2004
Pali, Maria - Serbări şcolare pentru ciclul primar, editat de CCD Oradea, 1997
Păcurari, O. (coord) – Strategii didactice inovative, Editura Sigma, 2003
Păcurari O. (coord) - Învăţarea activă, Ghid pentru formatori, MEC-CNPP, 2001
Pascu, Vasile – Atlas istoric didactic, Editura Clio Nova, Bucureşti, 1998
Păsăilă, Vasile; Pădureanu, Victoria; Şincan,Eugenia; Damalan, Frusina; Maior,
Aurel- Istoria românilor, Material complementar pentru clasa a IV-a , Editura
Coresi, Bucureşti,1996
Pârâială, Viorica; Pârâială, Cristian; Pârâială, Dumitru – Limba română –
culegere-auxiliar pentru clasa a IV-a, Editura Euristica, Iaşi, 2005
Pârâială,Viorica - Ştiinţe ale naturii, auxiliar pentru elevi, cadre didactice,
părinţi, Editura Euristica, Iaşi, 2002
Peneş, Marcela; Şortan, Ioan - Geografie, manual pentru clasa a IV-a, Editura
Ana, Bucureşti 2006
Peneş, Marcela; Miţu Antonia - Educaţie muzicală, manual pentru clasa a IV-
a, Editura Ana, Bucureşti, 2006
Peneş, Marcela - Limba şi literatura română, manual pentru clasa a IV-a,
Editura Ana , Bucureşti, 2006
Peneş, Marcela - Comunicare, Culegere de exerciţii pentru clasele I-IV, Editura
Peneş, Marcela - Geografie-caiet clasa aIV-a, Editura Aramis,1998
Petroaia, Elena; Pârâială; Dumitru D., Pârâială, Viorica – Discipline opţionale la
clasele I-IV, Colecţia Collegium, Editura Polirom, Iaşi, 2000
Piţilă, Tudora; Mihailescu, Cleopatra - Limba Română – manual pentru clasa a
IV-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2006
Popescu, Manuela; Pacearcă, Ştefan – Geografie- manual pentru clasa aIV-a,
Editura Aramis, 2006
118
Popovici, Doru, Vlad - Elemente de Psihopedagogia Integrării, Editura PRO
HUMANITATE Bucureşti, 1999
***Poveşti, povestiri, basme şi legende – antologie pentru preşcolari şi şcolari,
Editura Coresi, Bucureşti, 1999
Preda, L.; Paraschiv, M.; Matache, I.; .Palarie, M - Educaţia plastică în ciclul
primar - Editura Didactica Nova, Craiova, 2003
Radu, M., Cuzum, S., Vasiloancă, G. - Experienţe şi lucrări practice, Editura ES
Print’98, 2005
Singer Mihaela – Matematica- manual pentru clasa a IV-a, Editura Sigma,
Bucureşti, 2006
Romaniţan, Pavel - Antologie de cântece pentru şcoala generală, 1981,
Tipografia Universităţii din Timişoara
Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, Consiliul Naţional pentru
Curriculum – Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar, Editura
ProGnosis şi SNEE
Smiley, Simon - E.T. extraterestrul descoperă PLANTELE, Editura Rao, 2002
Stan, L.; Stan, Dorobanţu, I. G.; Ghiţă, E. - Abilităţi practice - ghid privind
proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, cls. I –IV,
Editura Aramis, 2002
Stancu, D. D. – Antologie de cântece pentru şcolari, E.D.P., Bucureşti, 1969
Stoica, Daniela - Abilităţi practice clasele I-IV, Piteşti, Editura Carminis, 2000
Slujitoru, Nicolae; Slujitoru, Ioana - Educaţia fizică în învăţământul primar,
Slatina 2000
Stan, Lucian; Oancea Iustin, Oancea Maria, Cojocaru Ştefănuţ - Ghid
metodologic privind proiectarea activităţilor de predare-învăţare- evaluare-
clasele I-IV, Editura Aramis, 2004
Stanciu, M. - Didactica postmodernă, Editura Universităţii, Suceava, 2003
Şerdean, Ioan – Didactica Limbii Române în şcoala primară , Editura Teora,
Bucureşti , 1998
Teodorescu, Doina, Tudoriţa -Exerciţii de educaţie fizică şi ştafete pentru clasele
I-IV, Editura ”Ghe. Cîrţu Alexandru”, Craiova, 1994
Tomescu, Mǎdǎlina Bogdan - Ortografia practicǎ pentru ciclul primar, Editura
Coresi, 2006
Vintilă, Geta; Toader-Coman, Maria - Gândirea critică - o capacitate esenţiala
a educaţiei pentru valori , Editura Şcoala Gălăţeană, 2007
Voiculescu, Marin – Medicina pentru familie, Editura Medicală, Bucureşti, 1986
www.britannica.com
www.didactic.ro
www.edu.ro
www.wikipedia.org
http://www.scritube.com
www.mediakinder.ro
www.părinti.com
www.eva.ro
www.scribd.com
www.zwani.com/graphics/disney
www.stradapiticilor.ro/atelier
www.piticulvesel.ro
http://europass.cedefop.europa.eu
www.educatieinmures.ro
http://www.cmbrae.ro/legi/DOSAR%20PROFESORI.pdf
119
www.kids-shop.ro
http://www.google.com
http://cliparts.toutimages.com/alimentation/legumes/index.htm
www.google.ro/imagres
www.trilulilu.ro
www.referat.ro
www.taraluiandrei.ro
www.freeschoolclipart.com
120
121

Comunicare Didactica

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Comunicare Didactica

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

1

Referent ştiinţific: Conf. univ. dr. Remus Grigorescu

Ediţie întocmită de: ELENA VÎLCU

EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE

CAPITOLUL I –DATE PERSONALE……………………………........................1331

Curriculum vitae ……………………………………………...............................................................14

 Ordin privind structura anului şcolar 2012-2013…………………………………….......................37

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (autori: Marcela Peneş, „Limba şi literatura română”,

 Limba şi literatura română…………………………………………………..................315

CAPITOLUL III - EVALUARE.........................................................................45454

a. Limba şi literatura română…………………………………………………................456

CAPITOLUL IV – MANAGEMENTUL CLASEI..........................................662

CAIETUL PERSONAL AL ÎNVĂŢĂTORULUI:..................................................................663

REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ:................................................................715

 Norme de protecţia muncii.............................................................................................716

 Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar….731

 Calendarul activităţilor pentru anul şcolar curent.........................................................794

CAPITOLUL VI - ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE..........................7969

 Programul activităţilor extracurriculare.........................................................................797

CAPITOLUL VII – ALTE MATERIALE……………………………………...801.7

METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE…………………………...........................814

“Portofoliul învăţătorului – clasa a IV-a” reprezintă un ghid

STRUCTURA PORTOFOLIULUI IÎNVAĂ ŢAĂ TORULUI

 permite păstrarea şi organizarea materialelor astfel încât acestea să fie

MAPA ÎNVĂŢĂTORULUI TREBUIE SĂ CUPRINDĂ URMĂTOARELE:

 Curriculum vitae actualizat

 Structura anului şcolar

 Caietul personal al învăţătorului (se înregistrează observaţiile asupra

 Calendarul activităţilor pentru anul în curs (cuprinde toate sarcinile, activităţile

 Programul activităţilor extracurriculare;

 Învăţătorii nu trebuie să realizeze această mapă pentru a fi văzută, verificată de

(Consiliul pentru standarde ocupaţionale şi atestare, Învăţător, Standard ocupaţional,

Locul de muncă vizat /

Funcţia sau postul ocupat

Tipul activităţii sau sectorul

1. copie legalizată după diplomă

Numele, iniţiala tatălui, prenumele......................................................

FIŞA CADRU A POSTULUI - CADRU DIDACTIC ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

L ATRIBUŢII SPECIFICE POSTULUI

2. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE CURRICULARE

3. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE EXTRACURRICULARE

4. EVALUAREA REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII

5. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

7. CONTRIBUŢIA LA DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ ŞI LA PROMOVAREA IMAGINII UNITĂŢII

II. ALTE ATRIBUŢII

Subsemnatul (a)..........................................................................., cadru didactic

a) inaptitudine profesională de natură psiho-comportamentală

c) boli transmisibile în evoluţie până la vindecare, inclusiv starea de purtător

Subsemnatul (a).........................................................domiciliat (ă) în

I. Persoana care contribuie la întreţinerea mea şi pentru care sunt de

II. La data declaraţiei realizez un venit în sumă de..........lei/lună,

Mă oblig să anunţ de îndată persoana prevăzută la pct. I, în cazul în care

Subsemantul (a)......................................................................................salariat (ă)

I. Datele personale ale angajatului:

 Se va anexa adeverinţa de la angajatorul celuilalt soţ sau declaraţia pe propria

III.Date pentru persoanele aflate în întreţinere (soţul/soţia, copiii, alţii, etc)

FIŞĂ DE EVALUARE A CADRELOR DIDACTICE

C.A.Punctaj final interviu

-Adaptarea -selectarea conţinuturilor şi 1 1p

-Comunicarea - comunicarea notei primite; 1 3p

Preşedintele Consiliului de administraţie,

Am luat la cunoştinţă azi, ......................

Lista surselor de informare