Capitolul 2 INDICATORI DE FIABILITATE

INDICATORII DE FIABILITATE sunt mărimi caracteristice care permit

aprecierea cantitativă a nivelului de fiabilitate al dispozitivelor.

Indicatorii de fiabilitate se pot referi la întreaga populaţie de dispozitive sau la un

eşantion prelevat dintr-o populaţie de dispozitive.

POPULAŢIA este orice mulţime de dispozitive similare, având proprietăţi

comune care este supusă unui studiu statistic.

EŞANTIONUL este un grup de dispozitive selectat aleator dintr-o mulţime de

dispozitive similare, care formează o populaţie.

Organizarea eşantioanelor
¾ Reprezentativitatea eşantionului
¾ Eficienţă economică
¾ Nivel de încredere în rezultate
¾ Capacitatea de preluare şi prelucrare a informaţiei

Înregistrarea defecţiunilor
Înregistrarea defecţiunilor eveniment cu eveniment
pe subintervale de observare
¾ Se înregistrează momentele în care se produc defecţiunile;
¾ Se reţin valorile extreme;
¾ Se calculează mărimea unui subinterval de observare:

t max − t min
∆t = , mărimea teoretică;
1 + 3,322 lg n

se aleg t∗min, t∗max şi ∆t∗, de preferinţă numere naturale, astfel încât numărul
subintervalelor de observare să fie natural:
t * max − t * min
k= ∈N.
∆t *

2.1 INDICATORI DE FIABILITATE AI DISPOZITIVELOR NEREPARABILE

Dispozitive nereparabile – odată defectate se înlocuiesc, neputând fi reparate.

Ex.: becuri, bujii, curele de transmisie, garnituri de etanşare, segmenţi etc.

2.1.1 Funcţia de fiabilitate, R(t)

FUNCŢIA DE FIABILITATE
- probabilitatea ca la momentul considerat, t, un dispozitiv, aflat în
condiţii date de utilizare, să-şi îndeplinească funcţiunile specifice.
- probabilitatea ca momentul T, la care se produce defecţiunea, să
fie mai mare decât momentul curent, t.

9
 N (t )
R(t ) = P(T > t ) = lim (în limba engleză Reliability);
N0 → ∞ N 0
()
unde: N(t) este numărul dispozitivelor aflate în bună stare de
funcţionare la momentul t;
N0 – numărul dispozitivelor din care a fost alcătuit iniţial
eşantionul supus observaţiei.
În cazul studiilor statistice,
N (t )
R (t ) = ; pentru t = 0, R(0) = 1;
N0 pentru t → ∞, R(∞) = 0/N0 = 0.

R(t) R(t)

1 1

dispozitive cu
rezervă mare
de viaţă
0 t 0 t

Funcţia de fiabilitate permite:

¾ aprecierea nivelului de încredere în utilizarea unui dispozitiv la un anumit
moment t din viaţa sa;
¾ compararea nivelului de fiabilitate al unor dispozitive realizate de
producători diferiţi;
¾ compararea condiţiilor de utilizare ale unor dispozitive realizate de acelaşi
producător, dar aflate la utilizatori diferiţi.

2.1.2 Funcţia de defectare (de repartiţie), F(t)

FUNCŢIA DE DEFECTARE
- probabilitatea ca momentul T, la care se produce defecţiunea, să
fie mai mic decât momentul curent, t.

(în limba engleză Failure); n (t )

F (t ) = P (T < t ) = lim
N0 → ∞ N 0 (în limba engleză Failure);

unde: n(t) este numărul dispozitivelor care s-au defectat până în

momentul t.
În cazul studiilor statistice:

n( t ) n( t )
F (t ) = F (t ) =
. Dacă N0 < 20, atunci: N0 + 1
N0

10
 În cazul înregistrării defectelor pe subintervale de observaţie:
kt
n(t ) = ∑ n(∆t )i , unde n(∆t)i este numărul dispozitivelor defectate în
i =1
subintervalul (∆t)i ; kt – numărul subintervalelor până la momentul t.
Proprietăţi:
t = 0, n(0) = 0; ⇒ F(0) = 0;
t → ∞, n(∞) = N0; ⇒ F(∞) = 1.
n(t ) N (t )
Deoarece n(t) + N(t) = N0 ⇒ + = 1, sau F(t) + R(t) = 1
N0 N0

R(t), F(t)

F(t)

0,5

R(t)

0
t

OBSERVAŢIE:
R(t) şi F(t) descriu comportarea dispozitivelor din punct de vedere
al producerii defecţiunilor pe un interval de timp [0, t].

2.1.3 Densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare (frecvenţa

relativă a defecţiunilor, densitatea defecţiunilor), f(t)

DENSITATEA DE PROBABILITATE A TIMPULUI DE BUNĂ FUNCŢIONARE

reprezintă limita raportului dintre probabilitatea ca un dispozitiv să se
defecteze în intervalul închis la stânga [t – ∆t, t) şi mărimea intervalului ∆t,
atunci când aceasta din urmă tinde către 0.

P(t − ∆t ≤ T < t ) n (∆t )

f (t ) = lim ; P(t − ∆t ≤ T < t ) = .
∆t →0 ∆t N0

Statistic, reprezintă raportul dintre numărul de defecţiuni ce apar în unitatea

de timp pe parcursul unui subinterval şi numărul de dispozitive luate iniţial în
observare.

11
 n(∆t )
f (t ) = ; n(∆t) = N(t - ∆t) – N(t);
N 0 ∆t

N (t - ∆t ) - N (t ) R (t - ∆t ) - R (t ) R (t - ∆t ) - R (t ) ∆R (t )
f (t ) = = = =- .
N 0 ∆t ∆t t - ( t - ∆t ) ∆t

d R (t )
Dacă ∆t →0, atunci f (t ) = −
dt

Deoarece R(t) = 1 – F(t), rezultă:

d F (t )
f (t ) = .
dt

Deci f(t) reprezintă viteza de defectare a dispozitivelor.

Conform ultimei relaţii, f(t) dt = dF(t); rezultă:

∞ ∞ ∞
∫ f (t ) d t = ∫ d F (t ) = F ( t ) 0
= 1 − 0 = 1.
0 0

Aria de sub curba lui f(t) este egală cu unitatea, indiferent de forma curbei.

f(t) f(t)

A =1 A=1

t t

tx tx
∫ f (t ) d t = ∫ d F (t ) = F (t ) 0x = F (t x ) − 0 = F; (t x )
t

0 0

∞ ∞ tx
∫ f (t ) d t = ∫ f (t ) d t − ∫ f (t ) d t = 1 − F (t x ) = R. (t x )
tx 0 0

12
 f(t) f(t)

F(tx) R(tx)

F(tx) R(tx)

0 tx t 0 tx t

Densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare:

¾ permite aprecierea producţiei dacă se referă la dispozitive realizate de o
singură firmă (omogenitatea producţiei);
¾ oferă informaţii privind omogenitatea solicitărilor în utilizare şi a calităţii şi
frecvenţei operaţiilor de mentenanţă;
¾ este utilă în planificarea activităţii de mentenanţă.

f(t)
A – înlocuire preventivă a dispozitivelor;
B – înlocuirea disp. la apariţia defectelor

0 t
tx tm tmaxA tmaxB

2.1.4 Rata de defectare (intensitatea momentană a căderilor), z(t)

RATA DE DEFECTARE reprezintă limita raportului dintre probabilitatea ca un

dispozitiv să se defecteze în intervalul deschis la stânga (t - ∆t, t], deci cu
condiţia ca el să facă parte din dispozitivele care se aflau în bună stare de
funcţionare la începutul subintervalului, şi mărimea subintervalului ∆t, când
aceasta tinde către zero.

P(t − ∆t < T ≤ t t − ∆t < T ) n (∆t )

z(t ) = lim ; P(t − ∆t < T ≤ t t − ∆t < T ) = .
∆t →0 ∆t N (t − ∆t )

13
 Statistic, reprezintă raportul dintre numărul de defecţiuni în unitatea de timp
produse într-un subinterval de timp şi numărul de dispozitive aflate în bună
stare de funcţiune la începutul subintervalului de observare.

n (∆t )
z(t ) =
N (t − ∆t ) ⋅ ∆t

n (∆t ) f (t )
z (t ) = = .
N (t − ∆t ) R (t − ∆t )
⋅ N 0 ⋅ ∆t
N0
Dacă ∆t →0, atunci

f (t ) 1 d R (t )
z(t ) = =− ⋅ .
R (t ) R (t ) d t

dR (t )
t t
⇒ − ∫ z (t ) d t = =ln R (t ) 0 = ln R (t ) − ln R 0 = ln R (t ) − ln 1 = ln R (t ).
t
∫ R (t )
0 0
t
Rezultă: − ∫ z (t ) d t Dacă z(t) = const. = λ, atunci R (t ) = e −λt
R (t ) = e 0

z(t)
Rodaj Îmbătrânire

I II III

Viaţa utilă

z(t) = const. = λ

Timp

Rata de defectare:
¾ permite compararea nivelului de fiabilitate al dispozitivelor realizate de
diferiţi producători;
¾ permite compararea condiţiilor de utilizare a aceluiaşi tip de dispozitive;
¾ permite identificarea etapei din viaţa dispozitivelor şi, implicit, a naturii
defecţiunilor;
¾ Se exprimă în defecţiuni/unitatea de timp.

14
 Probabilitatea ca un dispozitiv care s-a aflat în bună stare de funcţionare la
momentul t1 să se afle în aceeaşi stare şi la momentul t2 > t1

t2 t1 t2 t2
− ∫ z (t ) d t − ∫ z (t ) d t − ∫ z (t ) d t − ∫ z (t ) d t
R (t 2 ) = e 0 =e 0 t1
= R (t1 ) ⋅ e t1
;

t2
− ∫ z (t ) d t
R (t 2 )
R (t 2 / t1 ) = e t1
= .
R (t1 )

R(t)
1

R(t1) • R(t2/t1)
R(t)

R(t2) •

-t1 0 t1 t2 t

t2

APLICAŢIE NUMERICĂ

Enunţ:
Care este probabilitatea de bună funcţionare a unei bobine de inducţie la
momentul t2=44 000km, dacă până la t1=40 000 km ea s-a aflat în funcţiune?
Pentru lotul de piese din care ea face parte se cunoaşte z(t)= λ=5*10-5def./km.
Rezolvare:
Se aplică relaţia de calcul pentru o probabilitate condiţionată de bună
funcţionare:
44000 − 40000
R (t 2 ) e − λ ⋅ t2 −
R (t ) = = = e − λ ⋅ (t2 − t1) = e 20000 = e − 0,2 = 0,819
R (t1 ) e − λ ⋅ t1

Pentru întreaga populaţie de bobine de inducţie, la momentul t2 = 44 000km

probabilitatea de bună funcţionare este:
44000
−
R (t ) pop. = e − λ ⋅ t2
=e 20000 = 0,111< R(t).

15
 OBSERVAŢIE:
f(t) şi z(t) fiind probabilităţi de defectare în jurul unui punct, ele se vor calcula,
în cazul observaţiilor statistice, în raport cu mijlocul fiecărui subinterval de
t +t
observare i −1 i .
2

2.1.5 Media timpului de bună funcţionare – MTBF

MTBF – în limba franceză: Moyenne des Temps de Bon Fonctionnement;

– în limba engleză: Mean Time Between Failures.
Prin definiţie:

∞
m = ∫ t ⋅ f (t ) dt ; t∈ [0, +∞)
0

Când se cunosc momentele producerii fiecărei defecţiuni în parte,

N
1 0
m= ∑ ti
N 0 i =1

Când observarea se face pe subintervale de timp,

1 k
t i −1 + t i k
t i −1 + t i n (∆t )i
m= ∑ ⋅ n (∆t )i = ∑ ⋅ ⋅∆t
N0 i =1 2 i =1 2 N 0 ⋅ ∆t

n
n(∆t)
t*min t*max

0 t 0 t1 t 2 ..... ti-1 ti .... tk-1 tk t

t i −1 + t i ∆t
= ti −
2 2
MTBF este un indicator sintetic care apreciază nivelul global al fiabilităţii
dispozitivelor.

2.1.6 Dispersia timpului de bună funcţionare, D ivb

Prin definiţie:

∞
D = ∫ (t − m ) ⋅ f (t ) dt
2

16
 a) Se cunoaşte adevărata valoare a lui m pentru întreaga populaţie de dispozitive:

N 2
D=
1 0
∑
N 0 i =1
(
ti − m
2
) ; D=
1 k ⎛ t i −1 + t i
N 0 i =1⎝
⎞
∑ ⎜ 2 − m ⎟⎠ ⋅ n(∆t )i

b) Nu se cunoaşte valoarea lui m pentru întreaga populaţie de dispozitive, ci doar

valoarea lui m pentru eşantionul studiat:
N0 2
1 k t
⎛ i −1 + t i
D= ∑ (t i − m )2 ; D=
1
∑ ⎜
⎞
− m ⎟ ⋅ n (∆t )i
N 0 − 1 i =1 N 0 − 1 i =1⎝ 2 ⎠

2.1.7 Abaterea medie pătratică a timpului de bună funcţionare, σ

σ = D

2.1.8 Eliminarea valorilor înregistrate eronat

t −m
Se calculează mărimea z = x ,
σ
Unde: tx este valoarea suspectată a fi eronată;
m – MTBF pentru eşantionul studiat;
k t 2
1 N0 1 ⎛ i −1 + t i ⎞
σ = ∑ (t i − m )2 sau σ = ∑ ⎜ − m ⎟ ⋅ n (∆t )i .
N 0 − 1 i =1 N 0 − 1 i =1⎝ 2 ⎠
x2
−
1 t 2
Din tabelul funcţiei Laplace Φ (t ) = ∫e dx se determină Φ(z).
2π − ∞
Se calculează mărimea α = 1 − Φ(z).
Dacă N0 · α < 0,1 se elimină mărimea suspectă tx cu o probabilitate de 99% ca
ea să fie eronată.

APLICAŢIE NUMERICĂ

Enunţ:
La încercarea unor dispozitive s-au înregistrat următoarele momente de
defectare, exprimate în ore de funcţionare: 1121, 1123, 1124, 1125, 1125, 1126, 1126,
1127, 1128, 1135. să se verifice dacă valoarea 1135 a fost înregistrată eronat.
Rezolvare:
Se calculează: m = 1126ore; σ = 3,74ore.
1135 − 1126
Rezultă: z = = 2.41 ore. Din tabelul funcţiei Laplace se obţine
3,74
Φ(2,41) = 0,992. Rezultă α = 1 − Φ(2,41) = 0,008. De aici:
N0 α = 10 * 0,008 = 0,08 < 0,1.
Concluzie : Valoarea t = 1135 ore se respinge ca fiind eronat înregistrată.

17
 2.2 Indicatori referitori la dispozitivele reparabile

Dispozitive reparabile – în cazul unei defecţiuni sunt reparate, după care pot fi
utilizate în continuare.
Ex.: motorul în ansamblul său, schimbătorul de viteze etc.

starea
dipozitivului
bună funcţ.

tu1 tu2 ... tun

tr1 tr2 trn-1

defect
t

n
Se definesc: Tu = ∑ t ui , timpul total de utilizare;
i =1
n −1
Tr = ∑ t ri , timpul total de reparare.
i =1

2.2.1 Indicatori referitori la Tu

2.2.1.1 Funcţia de repartiţie a Tu

nu (t )
Fu (t ) = P(Tu < t ) = lim ;
N0 → ∞ N 0

Pentru calcule statistice:

nu (t ) Fu (t ) =
nu (t )
Fu (t ) = ; dacă N0 < 20, atunci:
N0 + 1
.
N0

2.2.1.2 Densitatea de probabilitate a Tu

fu (t ) = lim
P(t − ∆t u ≤ Tu < t ) nu (∆t u )
; fu (t ) = .
∆tu →0 ∆t u N 0 ⋅ ∆t u

2.2.1.3 Rata ieşirii din utilizare

P(t − ∆t u < Tu ≤ t )Tu > t − ∆t u ) nu (∆t u )

zu (t ) = lim zu (t ) =
∆t u → 0 ∆t u ; Nu (t − ∆t u ) ⋅ ∆t u

18
 2.2.1.4 Media Tu

1 N0 1 ku t i − 1 + t i
mu = ⋅ ∑Tui ; mu = ⋅∑ ⋅ nu (∆t u )i ;
N 0 i =1 N 0 i =1 2

Tu* max − Tu* min

unde ku este numărul subintervalelor de observare: ku =
, ∆t u*

unde T*umax, T*umin şi ∆t*u sunt valorile rotunjite la întreg ale mărimilor
respective.

2.2.1.5 Dispersia Tu

Când se cunoaşte valoarea mediei timpilor totali de utilizare pentru întreaga

populaţie de dispozitive:

∑ (Tui )2
N0
1
Du = − mu ,
N0 i =1

dacă se înregistrează momentele de ieşire din funcţiune ale fiecărui dispozitiv

în parte;

2
1 ku ⎛ t i −1 + t i ⎞
Du = ⋅ ∑⎜ − m u ⎟ ⋅ nu (∆t u )i
N 0 i =1⎝ 2 ⎠ ,

dacă momentele de ieşire din utilizare sunt înregistrate pe subintervale.

Când nu se cunoaşte valoarea mediei timpilor totali de utilizare pentru
întreaga populaţie de dispozitive, ci numai cea corespunzătoare eşantionului studiat:

N 0
1
Du = ∑ (Tui − mu )2 ,
N 0 − 1 i =1

dacă se înregistrează momentele de ieşire din funcţiune ale fiecărui dispozitiv

în parte;
ku 2
1 ⎛t +t ⎞
Du = ⋅ ∑ ⎜ i −1 i − mu ⎟ ⋅ nu (∆t u )i ,
N 0 − 1 i =1⎝ 2 ⎠

dacă momentele de ieşire din utilizare sunt înregistrate pe subintervale.

2.2.1.6 Abaterea medie pătratică a Tu

σ u = Du
19
 2.2.2 Indicatori referitori la Tr

2.2.2.1 Funcţia de repartiţie a Tr

nr (t )
Fr (t ) = P(Tr < t ) = lim ;
N0 → ∞ N 0

Pentru calcule statistice:

n (t ) nr (t )
Fr (t ) = r ; dacă N0 < 20, atunci: Fr (t ) = .
N0 N0 + 1

2.2.2.2 Densitatea de probabilitate a Tr

P(t − ∆t r ≤ Tr < t ) n r (∆t r )

fr (t ) = lim ; fr (t ) = .
∆t r →0 ∆t r N 0 ⋅ ∆t r

2.2.2.3 Rata ieşirii din reparaţie

P(t − ∆t r < Tr ≤ t Tr > t − ∆t r ) n r (∆t r )

zr (t ) = lim z r (t ) =
∆t r → 0 ∆t r ; N r (t − ∆t r ) ⋅ ∆t r

2.2.2.4 Media Tr

1 N0 1 k r t i −1 + t i
mr = ⋅ ∑Tri ; mr = ⋅∑ ⋅ n r (∆t r )i ;
N 0 i =1 N 0 i =1 2

Tr*max − Tr*min
unde kr este numărul subintervalelor de observare: kr =
, ∆t r*

unde T*r max, T*r min şi ∆t*r sunt valorile rotunjite la întreg ale mărimilor
respective.

2.2.2.5 Dispersia Tr

Când se cunoaşte valoarea mediei timpilor totali de reparare pentru întreaga

populaţie de dispozitive:

∑ (Tri )2
N0
1
Dr = − mr ,
N0 i =1

20
 dacă se înregistrează momentele de ieşire din reparaţie ale fiecărui dispozitiv
în parte;

2
1 kr ⎛ t i −1 + t i ⎞
Dr = ⋅ ∑⎜ − m r ⎟ ⋅ n r (∆t r )i ,
N 0 i =1⎝ 2 ⎠

dacă momentele de ieşire din reparaţie sunt înregistrate pe subintervale.

Când nu se cunoaşte valoarea mediei timpilor totali de reparare pentru

întreaga populaţie de dispozitive, ci numai cea corespunzătoare eşantionului studiat:
N 0
1
Dr = ∑ (Tri − mr )2
N 0 − 1 i =1 ,

dacă se înregistrează momentele de ieşire din reparaţie ale fiecărui dispozitiv

în parte;

k 2
1 r ⎛t +t ⎞
Dr = ⋅ ∑ ⎜ i −1 i − m r ⎟ ⋅ n r (∆t r )i ,
N 0 − 1 i =1⎝ 2 ⎠

dacă momentele de ieşire din reparaţie sunt înregistrate pe subintervale.

2.2.2.6 Abaterea medie pătratică a Tr

σ r = Dr

2.2.3 Indicatori globali

2.2.3.1 Coeficientul de disponibilitate

mu
A= ⋅ 100[%] ; A – Availability = disponibilitate (engl.)
mu + mr

2.2.3.2 Frecvenţa lucrărilor profilactice

N0
∑ n pi
k p = i =1 ; unde npi este numărul lucrărilor profilactice
N0
efectuate asupra dispozitivului „i” ;
∑ Tui' T’ui – timpul de utilizare a dispozitivului „i”
i =1
în decursul experimentului.

21
2.2.3.3 Timpul specific pentru efectuarea lucrărilor profilactice

N0
∑ T pi'
t p = i =1 ; unde T’pi este timpul consumat pentru lucrări
N0 profilactice la dispozitivul „i”, în decursul
∑ Tui' experimentului.
i =1

2.2.3.4 Frecvenţa intervenţiilor corective

N0
∑ n ri
k r = i =1 ; unde nri este numărul intervenţiilor corective
N0
efectuate asupra dispozitivului „i”, în decursul
∑ Tui' experimentului.
i =1

2.2.3.5 Timpul specific consumat pentru intervenţii corective

N0
∑ Tri'
t r = i =1 ; unde T’ri este timpul consumat pentru intervenţii
N0
corective la dispozitivul „i”, în decursul
∑ Tui' experimentului.
i =1

22