Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Lucrare de licenta
Introducere
In aceasta lucrare imi propun sa tratez problema sinuciderii punand-o in relatie cu libertatea
individuala a omului. Pentru inceput mentionez ca ma voi axa numai pe anumite probleme ce vor
Pentru a atinge scopul propus voi folosi diferite opinii si teorii cu privire la tema in cauza,
ceea ce demonstreaza ca tema a fost dezbatuta cu seriozitate si de catre autori importanti precum
G. Minois, , E. Durhkeim, Paikel sau Paul-Ludwig Landsberg.
De-a lungul timpului actele de sinucidere au socat, fie prin brutalitatea cu care au fost
comise, fie prin cauzele, uneori absurde, ce le-au determinat. Niciodata oamenii nu au putut
intelege pe deplin actele de sinucidere aratand in mod aproape constant dispret, teama, mila sau
indiferenta fata de acestea. Problema care ma intereseaza in cazul de fata este aceea daca actele
de sinucidere comise din diverse motive sunt blamabile si de ce, si daca un serviciu de asistenta
care nu le tolereaza. Intoleranta acestei morale se poate sa aiba uneori o justificare elaborata pur
rational ( exemplu : Kant), alteori o justificare religioasa sau in alte cazuri sa se bazeze pe
Daca actele de sinucidere nu sunt blamabile inseamna ca ele sunt recunoscute ca manifestari
a libertatii individuale de a hotari fiecare pentru sine si de a actiona conform propriei dorinte in
ceea ce il priveste. In cazul in care acceptam ca fiecare individ este liber sa faca ce vrea atata
timp cat actiunile sale nu afecteaza in mod direct pe ceilalti, sinuciderea nu ar mai trebui
judecata sau condamnata in vreun fel deoarece ea reprezinta expresia libertatii celui in cauza.
"unica sansa de a scapa de mult detestata angoasa a vietii in care suntem prinsi cu totii si de care
ne poate elibera doar trecerea in nefiinta. Viata nu este decat un lung sir de suferinta si
dezamagiri, iar cei ce incearca sa-i gaseasca o parte buna nu fac altceva decat sa se minta
necontenit" .
De la aceasta premisa pornesc existentialistii in incercarea lor de a justifica solutia ultima.
Tot Cioran scrie: "Semne ale vietii: cruzime, fanatism, intoleranta; semne ale decadentei:
Avand ca punct de plecare astfel de premise, pare destul de evident ca cei ce gasesc in
suicid singura salvare vor cauta sa-si justifice actul de suicid ca unul necesar, pur individual a
Vom incerca astfel sa gasim explicatii si motive pentru care oamenii se sinucid, si ce
anume ii poate ajuta pe acestia, daca mai exista vreo sansa de vindecare, sa se reintoarca la
Capitolul I
Ne este aproape imposibil sa gasim dovezi despre actul suicidar inca de la inceputurile
ca lupta sa pentru supravietuire sa primeze in fata ideei de moarte. Mai multe studii au relevat
malefici"(Geleano,1988, apud Butoi, 2002, p. 12). Pentru acest motiv triburile din Africa
Centrale cei ce se sacrificau zeului focului, erau primiti si protejati in paradisul ceresc (Butoi,
2002, p. 14). Toate curentele de gandire ale antichitatii grecesti au recunoscut valoarea
suprema a individului, care are libertatea si puterea de a hotari singur asupra propriei vieti sau
morti. In viziunea antica, viata nu merita sa fie pastrata decat daca era conforma cu ratiunea, cu
demnitatea umana si daca aducea mai multe satisfactii decat nenorociri. Altfel, pastrarea ei era
De exemplu, Platon era, in general, impotriva sinuciderii, dar mentiona trei exceptii
Intre toate civilizatiile antice, Roma este considerata a fi cea mai toleranta
despre 314 cazuri de moarte voluntara a unor personalitati celebre, din secolul al
V-lea inainte de Cristos si pana in secolul al II-lea dupa Cristos, adica un numar considerabil mai
mare decat cel pe care l-am putea gasi in Europa din 1300 si pana in zilele noastre.
Analiza discursului lui Seneca din Scrisoarea catre Lucilius(Seneca, 1967, p. 26) reliefeaza
vreme cat corpul si mintea noastra sunt in cea mai buna forma, permitandu-ne
Dreptul roman din epoca imperiala lasa fiecaruia libertatea de a-si alege
Desi esenta filonului renascentist era omul, personalitatile timpului vorbesc clar
retoric ce s-ar intampla cu omenirea daca oamenii nu s-ar teme totusi de moarte,
despre epidemia de sinucideri din Germania anului 1542. Aceasta este perioada
cand apar primele statistici in ceea ce priveste sinuciderea, Anglia fiind un
in ceea ce priveste condamnarea mortii voluntare, putandu-se constata chiar o anumita inasprire.
luptelor religioase.
In istoria romanilor exista doua exemple care contribuie si ele la compediul istoric al
sinuciderii. Primul este cazul regelui Decebal, care pierzand lupta cu romanii, prefera sa se
sinucida infigandu-si sabia in piept, iar cel de-al doilea este reprezentat de unul dintre cei 3
initiatori ai miscarii taranesti de la 1784. Daca Horia si Closca au sfarsit prin tragere pe roata,
Orice societate, in fiecare moment al istoriei sale are o insusire individuala bine definita pentru
sinucidere. Intensitatea acestei insusiri este data de raportul dintre cifra globala a cazurilor de
moarte voluntara si populatie , indiferent de varsta sau sex. Aceasta valoare numerica se numeste
rata mortalitatii-sinucidere proprie societatii luate in considerare. Aceasta rata este constanta pe
anuminte perioade de timp , dar si invariabilitatea ei este mai mare decat a principalelor
"Sinuciderea este unul din actele de vointa cu urmari nefaste, cu siguranta cel mai
impresionant gest din intreaga manifestare a fiintei umane". (Butoi, 2002, p. 3). Daca am analiza
Sinuciderea este in mod cert un act specific omului, un rezultat al contradictiei dintre
reiese faptul ca originea sinuciderii poate fi identificata la nivelul Eului. Freud definea "eul" ca
fiind: "instanta aparatului psihic, diferentiat de Sine si de Supraeu".(Butoi, 2002, p. 37). In clipa
in care Eul primeste un semnal de angoasa , el declanseaza mecanisme de aparare. Daca acestea
aceasta boala are constiinta perfect sanatoasa cu exceptia unui punct. Deci daca intr-adevar exista
sentimentele si energia individului, ea este si puterea care le regleaza." De obicei, atunci cand
intr-o societate are loc un progres economic sau un cataclism neprevazut, rata sinuciderii creste.
Orice perturbare a echilibrului unei socitati, chiar daca duce la prosperitate, impinge la
sinucidere. "Nevoile unui individ sunt infinite." Atat timp cat nevoile unei persoane sunt infinite,
departarea de la traditional, departarea de forta care suprima "pasiunile", a dus la cautarea altor
idealuri, a unor aventuri, care devin riscante, spune Durkeim. Esecurile sporesc pe masura
riscurilor si astfel, rata sinuciderii creste. Atunci cand o nevoie este satisfacuta, apare alta si tot
asa. Durkeim propune in acest sens ca "pasiunile sa fie tinute in frau" de catre ratiune. Dar in
acelasi timp recunoaste ca nu exista aceasta putere in om. Fiecare individ, daca este multumit de
statusul pe care il are in societate, nu se gandeste sa isi ia viata. Cu cat oamenii detin functii de
subordonare, cu atat orizontul lor este mai inchis, sunt mai cumpatati, nevoile lor sunt in
concordanta cu statusul lor social, dorintele sunt precise, iar ei sunt mai protejati impotriva
sinuciderii.
Monomania se caracterizeaza printr-o pasiune exagerata, o idee falsa , cu o forta atat de mare
incat obsedeaza psihicul. In cazul sinucigasilor ,ei se afla in general sub influenta acestei pasiuni
anormale, de unde deriva si energia epuizata cu rezultate care distrug instinctul de conservare (
exista cu adevarat , si prin urmare , sinuciderea nu este o nebunie distincta. De aceea pentru a
stabili daca sinucigasii erau alienati mintal , s-au stabilit patru tipuri de sinucidere, fiecare cu
Invidivul da ascultare unui ordin venit din ceruri sau incearca sa scape de pericole
continuu, o suita de ganduri ce-i invadeaza mintea, halucinatiile fiind cele care il
sinuciderea nu a avut loc, scena nu este repetata , cel putin pentru moment.
continua, ceea ce il determina sa piarda legatura cu cei din jurul sau. Nu mai simte nici
o pasiune pentru nimic, viata i se pare foarte plicticoasa permanent. Pe fondul acestor
are nici un temei si care nu a fost influentata de niciun eveniment neplacut. Bolnavul
simte o nevoie instinctiva de a-si lua viata, cu care se lupta la inceput, insa cu trecerea
1.2.4 Sinuciderea impulsiva: ca si in cazul precedent, nici aici nu exista motiv care sa
Avand in vedere aceste patru tipuri de sinucidere , putem afirma ca sinuciderile sunt fie lipsite
de motiv, fie sunt determinate de motive complet imaginare. "Nu este ucigas de sine acela care,
neascultand decat de sentimente nobile si generoase, se avanta intr-o primejdie, se expune unei
morti inevitabile si isi sacrifica in mod voluntar viata pentru a se supune legilor, pentru a-si tine
un juramant de credinta, pentru salvarea patriei", spunea Esquirol ( Durkheim, 2005, p. 102).
simplul gand de a o termina cu viata pana la pregatirea minutioasa a unui plan de sinucidere si
obtinerea mijloacelor necesare pentru a o duce la bun sfarsit, de la tentative de sinucidere si pana
potential agresiv care nu se poate manifesta asupra unui obiect extern, centrandu-se asupra
actiuni autodistructive. In acceptiunea lui Alfred Adler, sinuciderea ar fi "un protest activ
impotriva colaborarii utile, o retragere totala din fata problemelor vietii, generata de
infrangere sau teama de o infrangere in una din cele trei mari probleme ale vietii:
Bolile psihice favorizeaza in cel mai inalt grad actul suicidar, oferindu-i conditii de o
aproximativ 50% din cazurile de suicid apar pe fondul unei boli psihice, pe masura imbogatirii
imensa majoritate a cazurilor actul suicidar constituie expresia unei stari psihotapatologice.
de slabire a fortelor de aparare a Eului; ca un act reactive ce apare pe fondul unei structuri
psihice dizarmonice. Nu intotdeauna insa, fundalul psihopatologic este evident intrucat suicidul
poate aparea in perioada initiala a bolii psihice, manifestandu-se uneori ca prim si unic simptom
pentru ca, in fond, cel care se sinucide doreste si sa se salveze pe el insusi, dar
tortura, chin). Cide provine din latinescul "cedere" (a dobora, a tranti la pamant).
Penacid inseamna "omorarea durerii". Acest concept elimina notiunea de "a dori
sa mori".
in Europa). In multe documente tehnice medicale gasim expresia "ideatie suicidara" ceea
ce inseamna a-si pune capat zilelor intr-un mod mai mult sau mai putin intens si
somn ( Paikel, 1974, p. 45 ). Desi aceste sentimente diferite, respectiv ideatii, corespund unor
suicidului permite sa fie acceptata, in mod egal, atat o etiologie pur patologica a acestuia,
privita automat ca un fapt clinico-psihiatric, ca expresie a unei boli sau cel putin a
care acesta o percepe ca pe o constrangere si pe care o refuza. In acest caz gestul suicidar are
semnificatia simbolica a unei incercari de trecere intr-un alt registru al existentei, depasind astfel
O legatura foarte interesanta exista intre suicid si cadrul familial, atat sub aspect
epidemiologic, cat si in ceea ce priveste situatiile particulare. Studii concrete privind acest
fenomen nu exista inca, pentru ca, in multe situatii, la originea sinuciderii sau a tentativelor de
puna pe seama altor factori, de natura patologica, care sa elimine devalorizarea prestigiului
familiei in care s-a produs actul suicidar. Suicidul in mediul familiar este determinat de mai multi
factori, si anume:
- tipul de structura familiala
De regula individul care face parte dintr-un grup familial si care incerca sa se sinucida, doreste
de fapt sa iasa din respectivul grup, sa se elibereze de sub presiunea familiei, sa caute o
membrilor familiei legata de actul victimei, daca se compatimeste sau dimpotriva se produce o
racire, o ruptura cu tendinta indepartarii sale din mediul familial(Majuru, Stanescu, 2006, p. 76).
Iata ca sinuciderea , ca fapt antropologic, alterneaza intre doua planuri: unul psihologico-
deviant, iar celalalt socio-existentialist. Doua idei au focalizat eforturile universale de explicare
a comportamentului suicidar: depresia si bolile mentale. Inca din anul 400 i.e.n. Plutarh sustinea
depresia drept cauza a suicidului. Merrian (1763) si apoi Esquirol (1837) au crezut ca actul
suicidar era rezultatul unei boli mentale. Doctrina psihiatrica considera reactia suicidara ca un
simptom in cadrul patologiei mentale: "Nu exista individ care sa nu fi avut idei suicidare si
chiar dorinta de a se precipita atunci cand se gaseste pe un loc inalt sau in apropierea unei
ferestre, sau de a se (arunca) ineca in timp ce trece pe un pod. Omul nu atenteaza la propria
viata decat in delir si toti sinucigasii sunt persoane alienate". Ca atare, aceste teorii vorbesc de o
boala a sinuciderii consecutiva unei dezvoltarii morbide a ideatiei, afectivitatii sau conduitei.
Suicidul ar reprezenta din aceasta perspectiva un simptom de boala psihica, manifesta sau, mai
frecvent, mascata. A. Delmas (1930) aprecia ca, in aceasta calitate, suicidul exprima, in 90% din
cazuri, subiecti ciclotimi, iar in 10% hiperemotivi, concluzia sa fiind ca: "trebuie sa fii mai mult
sau mai putin nebun pentru a te sinucide."
Presupunand o etiologie pur patologica, suicidul ar putea fi asimilat unei adevarate boli:
suicidopatia. Ca atare, s-ar putea vorbi chiar de un sindrom presuicidar. Acesta considera ca
suicidul apare ca idee si realizare inca din copilarie, consecutiv diminuarii instinctului de
timpul apare o restrangere a elanului vital, datorita blocarii agresivitatii inca din copilarie,
realitatea fiind inlocuita cu o imaginatie morbida care duce la pierderea valorii propriei vieti.
de G. Ionescu, care atrage atentia ca, desi "nu este intotdeauna evident", "totalitatea actelor
suicidare este expresia unei stari psihice particulare, de puternica perturbare, de cele mai multe
ori psihotica". Din aceasta perspectiva, autorul distinge patru ipostaze in care suicidul se
manifesta: Suicidul ca epilog tardiv al unei boli depresive. Amintind ca, oricat de paradoxal ar
manifesta mai intens dupa ce pacientul a traversat episodul depresiv", autorul explica fenomenul
prin faptul ca "pulsiunea suicidara presupune atat initiativa, cat si un anumit fundal motivational,
care nu se intalnesc la pacientul profund psihotic ci mai degraba la omul aparent sanatos" ,
Este o clara relatie intre depresie si suicid, dar este o distanta considerabila de la una la alta,
depresia nu este in mod necesar legata de comportamentul suicidar, dupa cum nici suicidul nu
-Suicidul ca expresie a unei stari psihotice care se manifesta sub aparenta unei fenomenologii
clinice somatice . Pe langa aceste date de ordin psihopatologic, autorul citat mentioneaza in
factori de natura sociala ( mai redusa izolare sociala), cat mai ales prin factori de natura
depasire a impasului). Un alt aspect il reprezinta boala fizica invalidanta ( afectiuni neoplazice,
existentei, decat pe cele de autoliza, dorinta de viata evoluand cumva invers proportional cu
Emile Durkheim sustine faptul ca aceasta tulburare este determinata strict de mediul social:
"Suicidul este orice moarte care rezulta nemediat sau mediat dintr-un act pozitiv sau negativ,
realizat de insasi victima, ea stiind de la inceput retultatul actiunii sale"( Butoi, 2002, p. 68).
Ceea ce se stie, in general, despre riscul suicidar provine din cercetarile in cadrul carora
specialistii au intervievat o ruda sau un prieten pentru a sti care sunt simptomele psihiatrice
specifice care s-au manifestat in viata unei persoane care s-a sinucis. Este vorba despre ceea ce
specialistii numesc "autopsie psihologica" ( Ene, 2000, p. 97). Aceasta abordare permite
demonstrarea faptului ca un numar insemnat de adulti care se sinucid prezinta in lunile, respectiv
anii, care preceda decesul lor semne sau simptome de tulburari psihiatrice:
- depresii majore;
care alterneaza cu stari euforice, cu stari maniacale si care pot dura zile sau zile) ;
- schizofrenie;
- anxietate si tulburari de comportament;
- impulsivitate;
- sentiment de neputinta;
psihiatrice. Riscul este cu atat mai mare la pacientii depresivi, cu cat acestia
sinucidere privind durata vietii unor pacienti care sufera de depresii majore sau
bipolare este estimat la aproximativ 12-15%. Aceasta boala poate aparea la orice
de violenta, atat in familie, cat si in afara ei. Tratarea ei este foarte importanta la
pacientii de sex masculin, mai ales daca se tine seama ca, in multe culturi,
La copii si la tineri, natura depresiei difera de cea intalnita la adulti. Adolescentii deprimati
absenteaza nemotivat de la scoala in mai mare masura decat colegii lor, au note mai mici, au un
comportament deviant, devenind violenti, consumand alcool sau droguri, au tendinta de a manca
si a dormi mult.
crescut. Depresia are de multe ori, mai ales in cazul batranilor, manifestari
tratate corespunzator, fie cu antidepresori, fie prin psihoterapie, mai ales cea
cognitiv comportamentala.
10-12%. Riscul este cu atat mai mare cu cat pacientul este mai tanar, este
barbat, se afla in primele stadii ale bolii, la cei care erau dinamici, mental si
social, inainte ca boala sa se declanseze, la pacientii care au recaderi cronice si
prezinta un risc suicidar mai mic decat cele cu tulburari depresive majore. Dar
depresie, asa ca este destul de dificil sa se stabileasca care dintre ele prezinta un predictor mai
si depresia pot rezulta amandoua dintr-o stare de stres care poate aparea la un
moment dat in viata unui om. Totusi, daca sinuciderea la persoanele depresive
are loc destul de devreme in evolutia bolii ( mai ales la grupa de varsta 30-40 de
ani), la persoanele alcoolice ea se produce in general mai tarziu in evolutia bolii.
mare in primul an si mai ales in primele sase luni care urmeaza tentativei.
urmator, iar 10% sfarsesc prin a comite sinuciderea cu rezultat fatal. Estimarile
variaza de la un studiu la altul. Gunnell si Franke ( studiu, 1994) afirma ca riscul la aceste
acest gen.
cele chimice. Din prima categorie fac parte metodele fizico mecanice clasice:
- spinzurarea, este foarte frecventa " Spanzurarea este rezultatul unei sinucideri? Avand
in vedere ca spanzurarea este unul dintre mijloacele cele mai frecvente si mai accesibile
- hemoragia externa, prin taierea vaselor de sange, cel mai frecvent la incheietura mainii
- inecarea
- impuscarea
- sectionarea gatului sau plagi cardiace( de regula se pot observa leziuni de ezitare)
Cea de-a doua categorie privind metodele de sinucidere, se refera la otravuri, adica metodele
chimice. O cercetare foarte interesanta a relevat faptul ca preferinta pentru otrava se manifesta in
special in randul femeilor, care prefera o moarte "mai usoara". S-a manifestat de asemenea o
incidenta crescuta a optiunii pentru intoxicatia cu dioxid de carbon, care confera o culoare rosu
carmin fetei, si care conserva astfel atributele de frumusete avute in timpul vietii. Sexul "frumos"
prefera sa aleaga metode mai putin traumatizante, cum ar fi ingerarea excesiva de medicamente.
Factorii sociali si de mediu sunt foarte importanti in analizarea actului suicidar. Acestia
Unite ale Americii, armele de foc, cele mai periculoase instrumente alese pentru
general, persoanele in varsta aleg metode care cer forta fizica mai redusa,
tinerii care nu au sau nu utilizeaza arme de foc. Mai exista si alti factori, in afara varstei si
sexului, cum ar fi cei de natura culturala ( in Japonia se mai cunosc si astazi cazuri de hara-kiri, (
eviscerare voluntara), influenta media ( se intampla ca tinerii sa imprumute metode pe care le-au
intre ratele de sinucidere intre zonele urbane si cele rurale. In Australia, unele
tari europene (Anglia, Tara Galilor, Scotia etc.) se remarca rate mai mari in
York, au fost inregistrate 1372 de sinucideri, de trei ori mai multe decat in statul
majoritar rural Nevada (411). Dar rata sinuciderii din statul Nevada era de trei ori
superioara celei din statul New York in ansamblul sau (24,5 la 100.000 de
locuitori - cea mai ridicata din intreg teritoriul Statelor Unite ale Americii - rata
zone are drept cauze izolarea sociala, dificultatea decelarii semnalelor de alarma
metodele de sinucidere. In zonele rurale din Europa de Est si unele zone din
sinucidere.
cresterea sau descresterea ratei sinuciderii. Din mai multe studii a reiesit ca, in
de dezintegrare sociala, cand somajul este mare, cand protectia sociala este
minima, cand nimeni nu este la adapost in fata falimentului, corelatia intre acestia si rata
sinuciderii este semnificativ pozitiva. La nivel individual, comportamentul suicidar este mai des
intalnit la someri decat la cei care au un loc de munca. Saracia si diminuarea rolului social,
amandoua consecinte ale somajului sunt adeseori asociate unei predispozitii spre sinucidere, mai
persoanelor care asteapta sa-si gaseasca un prim loc de munca alaturi de cei
corelata cu conceptiile privind natura actului suicidar. Desigur, aceste conceptii au fost initial
religioase fiind determinate de faptul ca suicidul punea, in cel mai inalt grad, problema atitudinii
fata de viata, si a dreptului omului fata de aceasta. Astfel, in cazul religiilor care valorizau viata,
suicidul era respins si condamnat, in timp ce pentru eligiile care minimalizau viata, in aspiratia
ardenta catre o alta si eterna existenta, suicidul era acceptat si uneori promovat.Aceasta ultima
conceptie a calauzit si crestinismul pana in secolul al VII-lea, cand unirea puterii ecleziastice cu
cea statala a dus la proscrirea suicidului, apreciat ca un act de revolta a individului impotriva
bisericii si statului. Fiecare dintre cele doua institutii condamnau suicidul in maniera sa specifica
Dezvoltarea monarhiilor a consolidat aceasta opinie prin prerogrative care inca din secolul al
manifestarilor suicidare. Astfel, in unele tari orientale si mai ales in Japonia, sub influenta
religiilor sintoiste si budiste care propavaduiau renuntarea la sine, sfidarea mortii si caracterul
purificator al acesteia, in prima jumatate a secolului 20, au aparut curente care propavaduiau si
incurajau suicidul.
Desigur, aceste conceptii nu priveau suicidul decit prin prisma responsabilitatii individului si
nu a patologiei sale, prin prisma suicidului unor oameni considerati in afara tulburarii psihice
ceea ce ilustreaza faptul ca "religiile, desi faceau judecati asupra suicidului nu incercau sa
inteleaga natura, originile si implicatiil sale"(H.L.P Resnik, 1980, apud Ionescu, Bejat, Pavelcu,
1985, p. 67).
sinuciderilor. Cercetarile au demonstrat ca, in tarile in care atasamentul fata de religie este
interzis sau in care ateismul este puternic promovat (de ex., tarile
foste comuniste din Europa de Est, fosta Uniune Sovietica), tarile in care religia
predominanta este budismul, hinduismul, rata sinuciderilor este mai mare decat
in alte tari unde catolicismul sau islamul sunt religiile dominante. Singura
predominant catolica, iar influenta bisericii era foarte puternica chiar si atunci
cand facea parte din fosta Uniune Sovietica, prezinta si prezenta rate ale
sinuciderii destul de ridicate. Durkheim considera ca sinuciderea rezulta din absenta identificarii
cu un grup unitar, avansand ideea ca rata sinuciderii ar trebui sa fie mai mica acolo unde
convingerilor personale, sinuciderea este condamnata ca fiind cel mai grav pacat, metoda cea
mai josnica de a sfida Credinta Divina. De multe ori sinucigasul s-a oprit in fata actului tocmai
din cauza sentimentului puternic religios, insa chiar si cu aceasta bariera in fata mortii, o data
declansat mecanismul de idee domintanta de sinucidere, nimic nu mai poate ajuta victima sa
54); Saul si purtatorul sau de arme (I Samuel 31, 4; I Cronici 10, 4); Ahitofel( II Samuel 17,
23) si Zimri( I Regi 16, 18). Noul Testament cunoaste doar cazul lui Iuda (Matei 27, 3-5), a carui
nicaieri actul suicidar.De-a lungul istoriei, scrierile au aratat ca sinuciderea apare mai degraba ca
o alternativa nobila la umilinta, si in nici un caz ca un pacat adus Divinitatii.Mai multi practicanti
nici o slujba bisericeasca sau de pomenire nu trebuie facuta, doar atata timp cat victima
sinuciderii era "cu adevarat iesita din minti". In zilele noastre, sinuciderea este condamnata de
catre Biserica Ortodoxa, discutiile pe aceasta tema centrandu-se pe doua teme: creatia
persoanelor umane dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si convingerea ca viata este un dar
care sta sub puterea lui Dumnezeu. Distrugerea psihicului si fizicului prin sinucidere este
Avem de-a face in ultimele decenii cu descoperiri din domeniul psihologiei si neurologiei care
arata ca multe dintre sinucideri au ca temei depresii si diferite tulburari, care depasesc cu mult
slabiciunile morale si teama de a infrunta probleme cu care victima se confrunta. Insa morala
crestina condamna categoric sinuciderea care spune ca ea reprezinta o crima impotriva firii
omului. Ca oricarei fiinte vii si omului ii este propriu un puternic instinct al autoconservarii, in
temeiul caruia el se apara impotriva a tot ce-i ameninta existenta. Iubirea de sine, apoi, cere ca
omul sa pretuiasca viata dupa valoarea ei adevarata ca primul intre bunurile pamantesti si baza
oricarei actiuni morale si sa n-o distruga intentionat. Apoi ea reprezinta o crima impotriva
Fiecare om are datorii si obligatii sociale pe care trebuie sa le respecte si sa le duca la bun sfarsit.
Binele unei familii sau chiar al unor forme mai largi de viata sociala, depinde adesea de existenta
unui singur om. Sinucigasul insa, prin fapta sa, dezerteaza de la toate datoriile sociale, aruncand
asupra celor apropiati rusine. Afirmatia ca exista fiinte umane care nu folosesc societatii nu poate
fi acceptata din punct de vedere moral. Biserica spune ca acea persoana care a comis pacate pe
care nu le poate "sustine" psihic, trebuie sa lupte sa le indrepte si sa nu recurga la solutia cea mai
simpla, aceea de a se sinucide care sporeste pacatele. Sinuciderea este crima impotriva lui
Dumnezeu, care a dat viata tuturor fiintelor. El este creatorul si sustinatorul vietii umane, deci si
proprietarul ei absolut. Individului ii este data viata spre folosirea ei rationala in vederea
dobandirii mantuirii sale, in acest fel multumindu-i lui Dumenezeu. Autodistrugerea vietii
inseamna, deci, distrugerea unui bun, al carui proprietar propriu-zis nu este acesta, ci Dumnezeu
si astfel, sinuciderea are caracterul unei violari nedrepte a dreptului de proprietate asupra
Cercetarile medicale moderne au dovedit ca foarte multi factori stau la baza impulsului
autodistrugator asupra caruia victima are putin control sau chiar deloc - mostenirea genetic,
abuzul infantil, depresia clinica, familia destramata, chiar si dezechilibrul hormonal sau slabirea
neuro-transmitatorilor. De aceea trebuie sa reanalizam atitudinea fata de cei care se sinucid si
Capitolul II
Pe drumul sinucigasilor intalnim mai multi calatori cu variate feluri de experienta. Unii
doar ameninta ca se vor sinucide dar niciodata nu pun in aplicare aceste afirmatii, altii incearca
sa-si suprime propria viata dar nu reusesc, in sfarsit altii reusesc in comiterea suicidului. Astfel,
exista mai multe tipuri de suicid care se pot imparti in trei categorii si anume:
2.1.1 Suicid-amenintare
2.1.2 Suicid-tentativa
Indivizii care ameninta cu suicidul vor mai mult sa traiasca decat sa moara, iar
amenintarile lor sunt folosite drept mijloace de atingere a anumitor scopuri in viata. Aceasta nu
inseamna ca ei niciodata nu vor pune in aplicare amenintarile lor, mai ales atunci cand exista in
Sunt cei care afirma des "nu-mi pasa daca traiesc sau daca mor". In felul acesta ei sunt
mai putin expliciti in comunicarea sentimentelor. Ei isi pot arata sentimentele atata timp cat
sunt depresivi sau in timpul altor manifestari, dar evita utilizarea cuvantului suicid. De aceea ei
nu prea reusesc sa-si comunice intentiile catre alte persoane. Atunci cand insa reusesc sa-si
comunice intentiil, cei din jur care receptioneaza mesajul nu-l prea iau in serios datorita
caracterului relativ, vag al acestuia. Metodele pe care le folosesc pentru sinucidere sunt cele care
reprezinta apelul de ajutor care ar trebui sa vina din partea celorlalti. Cele mai frecvente metode
sunt : taiatul venelor, inghitirea de pastile, asfixierea cu gaz. Desi aceste metode pot fi fatale ele
prezinta insa o speranta fata de metodele ce asigura suicidul cum ar fi impuscarea sau
spanzurarea. De aceea cele mai multe tentative de suicid se petrec in locuri sau conjuncturi in
Aproape trei sferturi din cei care se sinucid sunt cunoscuti ca avand o perioada suicidala
in perioadele anterioare. De asemenea cei mai multi dintre ei au comunicat direct sau indirect
ideea lor suicidala altor persoane. De altfel sinucigasii reusiti sunt o categorie mixta ce reprezinta
acele persoane care incercand sa se sinucida au fost salvate la timp, precum si acele persoane
mult decat barbatilor, tinerilor mai mult decat celor in varsta, celor care provin din clasele de mai
Sinucigasii pot avea sentimente de scuza si de aparare in raport cu unele persoane. De exemplu
in notita ce o lasa, sinucigasul isi cere scuze sotului pentru gestul sau:
" Marius, te iubesc asa de mult dar tu mi-ai spus ca nu ma vrei si ca nu ma iubesti.
Niciodata nu m-am gandit la ideea ca m-ai putea lasa sa merg pe acest drum dar acum
sunt la sfarsitul lui, ceea ce constituie cel mai bun lucru pentru mine. Tu ai atatea
Elena."
Sau in alt caz, sinucigasul isi cere scuze tatalui pentru nefericirea ce i-a adus-o:
"Tata, iti produc atat de mult rau. Tu mi-ai vrut numai binele si acuma trebuie sa crezi
Vio."
Sinucigasii pot avea sentimente vindicative fata de unele persoane sau fata de sine. Acuzand
pe altii pentru mizeria si distrugerea lor, ei cauta sa se razbune pedepsind pe cei pe care-i lasa in
urma lor:
" Tu m-ai omorat, Marian. Sper sa fi fericit in inima ta, daca ai intr-adevar asa ceva, desi eu ma
indoiesc. Te rog lasa-mi copilul in pace. Daca nu am sa revin mereu tot restul vietii tale. Tu ai
fost un ticalos si un crud. Dumnezeu nu a uitat si nu uita asta si te rog fara flori, ele nu inseamna
nimic. De asemenea, pastreaza-ti banii, nu-i cheltui pe inmormantarea mea tu sti ce mi-ai facut.
Acesta e motivul pentru care am facut-o. Este greseala ta si a Elenei, incearca si uita daca poti.
Dar tu nu poti
Sotia ta."
Unii sinucigasi se pot simti suparati pe ei insisi deoarece au facut ceva foarte rau si din
poate sinucide dupa ce ucide alta persoana. Acest tip de sinucidere este suicidul remuscare.
notitele pe care le lasa, ei cer ca dupa ce mor cadavrul sa fie donat scolilor medicale sau daca
sunt bogati cer ca banii si averea sa fie donate institutiilor de caritate. Altii iarta pe cei care i-
"Maria,
fata mea. Gandul ca acum s-ar putea sa fi in bratele altui barbat este mult mai greu sa-l suport.
Eu imi ofer viata pentru indiscretia ta.Toate greselile tale sunt uitate si reamintesc toata
bunatatea ta.Tu sti ca as fi facut asta cand m-ai parasit, de aceea nu este o surpriza pentru tine.
Trasaturile comune ale sinuciderilor sunt descries de catre Shneidman, in " Definition of
- scopul comun al suicidului este un act de a cauta o solutie. Intotdeauna suicidul are un
scop bine definit. El constituie o rezolvare a unei probleme sau dificultati, si intotdeauna
rezolvarea problemelor lui, iar pe de alta parte tinde spre stoparea fluxului constiintei.
- stimulul comun in suicid este durerea psihologica intelorebaila. Reactia fiecarui individ
normal este tendinta de a scapa de durere. In momentul in care viata iti ofera doar durere,
asa cum o simt sinucigasii, atunci reactia fireasca este de a scapa de durere prin resimtirea
durerii.
sentimentului de neajutorare deriva din povara prea mare cu care persoana in cauza este
- actiune comuna in suicid este evadarea. Victima paraseste viata intentionat, evadare,
determina pe acesta sa emita semnale constiente sau nu privind actul ce urmeaza sa aiba
loc.
In tratamentul tentativelor de sinucidere trebuie sa ne axam pe crearea unei punti intre victima
si societate, punte care a fost prabusita cu mult timp timp inainte ca tentativa sa fi avut loc.
Preventia primara are ca obiective principale eliminarea bolii chiar inainte ca aceasta sa
inceapa, prin consiliere genetica, imbunatatirea calitatii vietii, eliminarea stresului, controlul
patologia psihiatrica, pentru ca prin acestea sa se obtina scaderea riscului declansat de evolutia
bolii psihice. Preventia tertiara actioneaza in momentul in care victimei i se constata una sau mai
multe tentative de sinucidere si ea reuneste toate metodele care se folosesc pentru stoparea
comportamentului suicidar.
Profilaxia trebuie inceputa inca din momentul in care individul se confrunta cu ganduri sau
idei de a parasi viata. Aceste idei sunt rezultatul personalitatii individului in conflict cu factori
mediu psiho-fiziologici, care intervin inca de la primele etape ale dezvoltarii lui.
Pentru a putea impiedica formarea unei personalitati defectuoase, trebuie sa se intervina la
nivelul celui mai indicat stadiu, si anume copilaria. Ceea ce sta la baza formarii personalitatii
copilului este educatia pe care acesta o primeste. In familie va invata sa iubeasca si sa fie iubit,
mod constructiv la esecuri, fara ca acestea sa aiba un impact prea mare asupra personalitatii lui.
Un alt aspect foarte important il reprezinta educatia sexuala, in special la copilul prescolar.
Necanalizata corect, sexualitatea genereaza un factor de stres foarte mare, care se inscrie foarte
manifesta mai precoce (12-14 ani), pe cand la baieti la varsta de 16-17 ani. Anumite obiceiuri
gresite ale parintilor, si in special al mamei ( joaca, baia cu copiii, dezbracarea in compania lor)
pot impinge sexualitatea copilului spre cai nefiresti, ori pot sta la originea frustrarilor si a
stresului care se inscriu adanc si de multe ori definitiv in formarea personalitatii. Chiar si la
adolescenta si maturitate, educatia sexuala este reprezentativa in a readuce sau anihila starile
conflictuale care conduc la sinucidere. Daca in copilarie s-a format o personalitate sexuala
armonioasa, prin educatie, sansele ca frustrarile sa apara mai tarziu sunt mici. Invers, daca
aceasta s-a format defectuos, educatia sexuala ajuta la reducerea anxietatii si tendintelor
Educatia scolara reprezinta si ea un factor important, imediat dupa cea familiala. Profesorii
sunt alaturi de parinti, cei care ajuta la dezvoltarea corecta a personalitatii copilului. Daca acestia
produc anxietate, ea poate deveni samburele unei boli emotionale. Inducerea anumitor stari de
teama conduc si ele, mai tarziu, la diferite reactii nefiresti din partea copilului. Lupta contra
stresului cultural, reducerea fricii la reactia de autoritate, dorul de casa, teama de serviuciul
militar, prin prevenirea conflictelor pe care le genereaza, vor reduce semnificativ numarul
sinuciderilor.
individului. Medicul va observa frustrarea, teama, durerea, conflictul, starea de tensiune, gelozia,
esenta conflictelor, a conditiei sociale, ereditatea membrilor familiei, el va deveni stalpul de baza
al educatiei si profilaxiei actelor sinucigase. El va fi cel care va face apel la nevoia de psihiatru,
O alta masura ce ar trebui luata este depistarea inca din copilarie a proceselor sau starilor
nevrotice. Medicul scolar va trebui sa depisteze prin discutii individuale sau colective, in timpul
consultatiilor pediatrice sau in cabinetul scolar, ori prin discutii cu parintii si profesorii,
tulburarile nevrotice si starile conflictuale pe care copilul le are. Se vor observa modificari de
in ce mai slaba cu familia, si chiar amenintari cu sinuciderea. Toate acestea reprezinta semnale
Tratamentul curativ se refera la cazul deja cunoscut depistat prin tentativa de sinucidere.
Diagnosticarea cazului se poate face de cand exista intentiile sinucigase, nu neaparat dupa
comiterea tentativei. Medicul psihiatru va analiza situatia victimei, dupa perioada spitalizarii, si
va decide care este solutia cea mai buna pentru pacient. De regula schimbarea locuintei se
impune, asta in cazul in care conflictul interior al victimei isi are originile in familie: abandon,
pacient pe parcursul internarii, si psihiatru. Planul terapeutic realizat de catre cei doi, trebuie sa
tina cont de principiile medicinei psihosomatice, ca un principiu de baza prin care bolnavul ar
trebui vazut. In S.U.A, au fost create centre speciale care ajuta victima tentativei de sinucidere
sa-si revina, mai intai prin observarea conflictului interior, si apoi prin a-I arata cazuri care s-
au putut rezolva si prin alte metode decat cea aleasa de ei. Aceste centre actioneaza la nivel
o stare marginala patologicului. Iar in acest caz psihoterapia este metoda care da rezultate
maxime ( Delavrancea, 1992, p. 91) . Astfel tratamentul curativ axat in special pe cazul cunoscut
mediul din jurul lui care ii intretine aceasta stare de conflict. Este cazul in care educatia familiei a
avut un rol important in formarea personalitatii individului, si de aici incepe analiza si tratarea
comportamentului incorect, pana la reabilitarea victimei. Daca putem afla toate motivele care au
condus la tentativa, vom putea actiona in momentul in care criza perturbatorie intervine.
Metoda psihoterapiei cauta sa rezolve frustrarile, dezamagirile, depresia, teama, vinovatia,
neincrederea care rezulta din supraconfidenta compensatorie. Prin aceasta metoda pacientul ia la
cunostinta motivele care au dus la comiterea tentativei, conflictul sau, obsesiile, fobiile.
Psihoterapia ajuta la stapanirea instinctelor, uneori chiar si spontan. Ajuta oamenii sa invete sa
sedinte in grup de psihoterapie, in care mai multi oameni impartasesc aceleasi probleme, si
ca scop obtinerea unei fixari a tensiunii psihice prin mecanism complex conditionat, dupa
principiul in care incordarea pshica antreneaza dupa sine incordarea musculara. Deci, dupa
acelasi rationament, putem deduce ca relaxarea musculara antreneza dupa sine antrenarea
psihica. In felul acesta se limiteaza conditionarea patologica ( Delavrancea, 1992, p. 112). Alte
doua ramuri ale acestui tratament sunt psihopedia, metoda prin care se educa mentalitatea
bolnavului de a raspunde acestor idei. Ergoterapia este o metoda prin care se corijeaza unele
simptome ce trebuie combatute, cum este tratamentul medicamentos cu sedative sau tonifiante,
ori tratamentul alcoolismului. Este esentiala in acest grup de tratamente, luand in consideratie
starea conflictuala a bolnavului. Fara aceasta terapie riscul de a mentine victima intr-un adevarat
stres de izolare, este foarte mare, iar ea este esentiala pentru a-l introduce din nou in societate si
de a inoda firul de legatura rupt anterior. Aceasta metoda este excelenta nu numai pentru a relua
conexiunile sociale, ci si pentru a da un plus de satisfactie a muncii si a utilitatii sociale ale
individului.
reprezinta alte metode de tratament pentru a-l ajuta sa se incadreze in mediul social pe individ.
Asistenta sociala trebuie sa aiba in vedere si persoanele care raman in urma celor care s-
au sinucis. Supravietuitorii unui suicid sunt membrii familiei sau prietenii cei mai apropiati celui
ce si-a luat viata. Dupa afirmatia lui Bowlby, sinucigasul lasa o mare durere in urma sa:
"pierderea persoanei iubite este una dintre cele mai dureroase experiente umane", dar si
neputincios in a-i acorda ajutor victimei( Bowlby, 1991, apud Cosman, 2008, p. 49). Reactia
traumatica. De aceea, exista pericolul ca un suicid sa fie urmat de un altul din randul
supravietuitorilor, sau alte comportamente explicit suicidare (Grad, 2005, apud Cosman, 2008, p.
45).
Postventia consta in tratamente care reduc traumele din viata celor a caror un membru din
familie s-s sinucis. Aceasta terapie se ocupa cu persoanele care sufera dupa o persoana foarte
apropiata (parinte, sot/sotie, prieten) care a ales calea sinuciderii. Astfel de oameni au o nevoie
foarte mare de a depasi povara sinuciderii unei persoane iubite, pentru ca aceasta induce
sa se confrunte cu durerea cauzata de pierderea persoanei iubite, iar pe de alta parte cu propriile
F.V. Wenz sugereaza 11 principii care trebuie adoptate de terapeut fata de cei care au avut un
membru din familie decedat prin sinucidere ( Wenz, apud Cosman, 2008, p. 46) :
- empatie
Daca acestea toate reusesc sa vindece macar putin sufletul supravietuitorului, se recomanda
apoi integrarea lui intr-un grup de suport si indrumare care sa le monitorizeze starea medicala
sinucigase si smulgerea cazului din complexul de factori care i-au intretinut-o, ajutandu-l sa-si
creeze din nou conexiuni sociale sanatoase. Scopul lor este de a inlocui si corecta ceea ce
combinatiile genetice ereditare, mediul social si fizic inconjurator structureaza in anumiti indivizi
Capitolul III
Societatea romaneasca se afla in tranzitie, iar tocmai din acest motiv nu poate asigura
standardelor internationale, dar ca orice tara civilizata incearca sa asigure individului nevoile
personale si sociale de care acesta are nevoie pentru a supravietui. Principalele zone de interes
ale asistentei sociale in Romania sunt reprezentate de indivizii cu nevoi speciale si nu numai, iar
pentru asta este necesar sa delimitam grupurile de persoane care necesita asisntenta sociala de
problemele cu societatea se confrunta. Astfel exista problematica batranilor, a copiilor orfani sau
abandonati, persoanele cu dizabilitati fizice si invalizii de razboi, familiile sarace, care duc lipsa
de mijloace pentru a supravietui, indivizii cu probleme speciale( boli incurabile, boli psihice, cei
fara familie). Acestea reprezinta problemele traditionale ale asistentei sociale cu care fiecare
raportam.
Probleme noi care au aparut in ultimii ani in societatea romaneasca:
· boli incurabile cum ar fi SIDA, sau alte maladii scapate de sub control public
· copiii strazii, copiii din orfelinate sau camine, copiii abuzati fizic, psihic, sexual
· familiile dezorganizate, lipsite de mijloace de trai, ale caror membrii sunt dependente de
drepturilor individului, ar trebui sa fie o lege primordiala pentru o armonie deplina a societatii in
care traim. Toate acestea ar trebui respectate in orice imprejurare, chiar si atunci cand individul
este vinovat fata de ceilalti si atunci poate chiar mai mult ( Miftode, 1994, p. 50). Asistenta
· La nivel individual
fiecarui la o familie, iar in acest sens asistenta sociala ar trebui sa apere prin institutia adoptarii
acest drept fundamental. In cazul copiilor, asistenta sociala ar trebui sa le asigure neimplicarea
lor directa cu institutiile publice, pentru a evita ca acestia sa devina victime ale sistemului, si mai
Asistenta sociala are obligatia de a asigura individului o dezoltare psihica, fizica, morala si
intelectuala normala, si de a interveni in momentul in care familia, ori comunitatea sau una din
speciale trebuie sa fie respectat, potrivit standardelor internationale, din partea unor persoane
normala, functionala, lipsita de violenta sau de cazuri problema cum ar fi copiii abandonati,
bandele de cartier, cersetorii sau delincventa juvenila. Un alt aspect important al rolului asistentei
sociale in comunitate este dreptul la sanatatea publica, distrugerea focarelor de infectie sanitara
sau moral-comportamentala, si asigurarea unui trai pe cat se poate de sanatos pentru toti
acord atat cu traditiile locului, cat si cu standardele de asistenta sociala, si nu in ultimul rand,
salveze victimele de la inec, si sa le aduca la viata. Apoi a incercat sa-i scoata din apa pe
sinucigasi. In peste 350 de cazuri din 500 de incercari, au reusit sa-i aduca la viata.
In conditiile in care studii ale OMS-ului considera ca in jur de 10,4% dintre oameni sufera
tulburarea de panica sau alcoolismul), si doar aproximativ 36% sunt considerati a fiind sanatosi
din punct de vedere psihic, iata cum se prezinta anumite statistici legate de sinucidere:
786000 de oameni se sinucid anual, mai mult de jumatate in China, desi populatia nu
depaseste un sfert din populatia planetei, si tot China este singura tara in care numarul femeilor
35/100 000 barbati si 19/100 000 este raportul maxim de suicid in Europa, inregistrat in
Danemarca.
1 din 4 morti in randul femeilor chineze intre 15 si 44 ani este consecinta unei sinucideri.
Pe plan mondial, sinuciderea este cauza principala de moarte in randul populatiei cu varste
intre 15 si 20 ani.
Personalul medical si fermierii din Marea Britanie inregistreaza cel mai mari rate in legatura
cu acest subiect. Se pare ca printre cauzele importante se numara stresul post-trumatic respectiv
sresul cauzat de birocratie. Rata sinuciderii este dubla in randul somerilor decat in restul
populatiei.
Suicidul reprezinta a zecea cauza a mortalitatii pe plan mondial, cu 1,5% din totalul
deceselor. In Europa, rata sinuciderilor este, in general mai ridicata in tarile nordice, au explicat
autorii acestui articol, Keith Howton de la Universitatea Oxford( Marea Britanie) si Kees van
Heeringen de la Spitalul Universitar din Gand( Belgia). Un efect al latitudinii asupra ratei
sinuciderii a fost evidentiat de studii efectuate in Japonia, care au sugerat existenta unui anumit
In tarile dezvoltate, numarul barbatilor care se sinucid este de doua ori mai mare decat cel al
In cele mai multe tari, persoanele in varsta sunt cele mai afectate, chiar daca in ultimii 50 de
Rata sinuciderilor atinge un maxim in cursul primaverii, in special la barbati, iar persoanele
nascute primavara sau la inceputul verii, in special daca sunt femei, prezinta un risc crescut de
sinucidere.
mai ridicata, din cauza marginalizarii sociale si a unui nivel crescut al alcoolismului.
In Anglia Armata Salvarii a infiintat un departament antisuicid in anul 1906, iar Liga
Nationala de Salvare a Vietii a aparut in New York in acelasi an. Aceste organizatii au avut la
baza ideea de problema sociala si spirituala, mai degraba decat cea medicala.
- reducerea monoxidului de carbon din gazele folosite in gospodarie si din cele degajate
de automobile
anul 1999 Organizatia Mondiala a Sanatatii a lansat o initiativa globala pentru preventia
in tranzitie;
Incepand cu anul 2002, acestor servicii li s-au alaturat si IASP ( International Association
for Suicide Prevention and Crisis Intervention) care, de atunci, organizeaza la fiecare 10
in New York apare o linie telefonica pentru persoanele cu intentii sinucigase, care purta
organizatia "The Samaritan's ", in 1953. Metoda folosita se axa pe preventia primara si pe
intervetia de criza, iar tipul de abordare terapeutica era abordarea pe strada, in locuri publice,
cea amicala. Aceasta organizatie activeaza si in zilele noastre, echipele fiind alcatuite din
In SUA, la Los Angeles primul centru de preventie a suicidului a fost inaugurat in anul
1958, iar in 1960, s-a fondat IASP-ul, avandu-I pe Shneidman si Farberow ca fondatori. In
Franta functioneaza S.O.S. Amitie-France, post telephonic destinat atat preventiei primare,
interventiei in criza, cat si pereventiei secundare. Tot in Franta, din anul 1968 s-a creat un
Incepand cu anul 1980, IASP si-a largit conceptul de preventie cu cel de criza, in fiecare an
consiliere in preventia suicidului. Ele sunt definite ca servicii telefonice in cadrul carora cel ce
independente.
Ele ofera servicii de consiliere pentru orice fel de problema existentiala, dar si de
pot fi folosite atat de cei aflati in momente de rascruce, cat si de batrani izolati si anxiosi,
- dependenta de voluntari
- autonomie
In Romania s-a infiintat o astfel de linie de criza in anul 1993: Alianta anti-suicid.
Hotlines-urile auxiliare difera de cele idependente prin faptul ca sunt sponsorizate de catre
agentii sau institutii medicale cu impact social, si astfel pot ignora presiunea populatiei.
Deoarece se cere din partea hotlines-urilor sa fie surse de informare despre orice serviciu util sau
disponibil pentru intreaga populatie, cele independente au o capacitate de legatura mult mai
Hotlines-urile auxiliare, care sunt de obicei servicii de interes specific, stabilesc legaturi cu
servicii similare, dar nu sunt atat de necesare din acest punct de vedere cum sunt cele
foarte important, pentru ca ofera servicii de ajutor in permanenta, concepute pentru a-I
putea servi pe cei aflati in suferinta. Ei sunt angajati pentru a oferi suport emotional, bazat pe
confidentialitatea oricarei persoane, indiferent de varsta, rasa sau statut social, care se afla in
promova vreo religie sau filozofie. Nu are voie sa-si dezvaluie adevarata identitate si sa-si
comportamentului suicidar este cea din Marea Britanie, "Medical Research Center" , din
interventie
- influentarea opiniei publice prin programe politice pentru elaborararea unei strategii
- alegerea unei strategii propice tarii respective, pentru punerea in practica a reformelor
Programul " Defeat Depression" activ in Marea Britanie, a informat medicii de familie
despre riscurile depresiei si a pericolului aparitiei ideatiei in caz de evolutie rapida a bolii.
Descresterile evidente ale ratei sinuciderii nu au intarziat sa apara, pana la cifra de 8,8/ 100
000/ an (1988), chiar daca in restul tarilor europene timp de 40 de ani, pana in 2000, rata
suicidului a crescut.
Modelul american de preventie a suicidului a fost inspirat de cel finlandez, care in prezent
este evaluat ca cel mai eficient mod de actiune pentru reducerea ratei sinuciderilor intr-
S-a produs prin acest program o mobilizare la nivel national, care a cuprins atat institutiile
Un alt program reusit de preventie a fost realizat in Suedia prin educatie antisuicid din
Rezultatele au fost neasteptate, cu o rata mai mica de suicid in randul femeilor, scadere
Toate aceste programe care se ocupa cu preventia sinuciderilor au in vedere mai multe puncte
comune:
Capitolul IV
Studiu de caz
convorbirea. (http://www.dictosociologie.netfirms.com/I/Termeni/interviu.html)
Se intalnesc diferite redispo de clasificare a interviului:
- interviu de opinie
- interviu documentar
- interviu extensive
- interviu intensive
tema convorbirii)
o ordine rigida, interval limitat de timp, intrebarile sunt foarte precise si se refera
interviu)
- interviuri semidirective ( se desfasoara intr-o situatie intermediara celor doua
Interviul clinic reprezinta forma extrema a interviului nestructurat si ilustreaza cel mai bine
specificul interviului redisposee ( Chelcea, 2004, p. 296). Carol Rogers este cel care a propus
acest tip de interviu ca " tehnica de interventie" psihoterapeutica care se bazeaza pe comunicarea
pacientului in efortul de constientizare a sentimentelor sale care ii provoaca teama, Acest tip de
interviu este folosit si in stiintele socioumane cu scop redispose, in faza initiala a investigatiilor
si are ca scop gasirea informatiilor care sa orienteze demersul de cercetare ( Chelcea, 2004, p.
301).
Interviul centrat ( ghidat) este un interviu semistructurat, abordeaza teme si ipoteze dinainte
stabilite, ca si in cazul interviului structurat. Diferenta este aceea ca intrebarile si succesiunea lor
nu sunt prestabilite.
Interviul cu intrebari deschise si cu intrebari inchise face parte din sfera interviurilor
tehnici de investigare.
Interviul de explorare ( folosit in prima faza a cercetarii) este mai putin structurat, chiar
redisposee in unele cazuri si urmareste identificarea temelor care sa fie cercetate apoi in
Ca orice alta tehnica de culegere a datelor, folosirea interviului prezinta atat avantaje, cat si
calitatea informatiilor)
acuratetei raspunsurilor)
Dezavantaje:
desfasurarii convorbirilor)
precise
telefon etc
- limitarea comparabilitatii prin lipsa de standardizare in formularea
intrebarilor
Am avut la baza un ghid de interviu, in care sunt vizate problemele care vor fi dezbatute in
cadrul acestor interviuri. In aceste interviuri am vrut sa surprind factorii care participa la crearea
unor comportamente redispose la suicid. Interviurile au avut la baza un ghid de interviu, pe tema:
factorii de risc implicati in suicid, succesiunea intrebarilor nefiind una fixa, ci dupa cum evoluau
Sinucidere: actiunea de a se sinucide si rezultatul ei, suprimare a propriei vieti. Aceasta este
parte a lucrarii am oferit definitii care explica mai complex acest termen: "Sinuciderea este orice
caz de moarte care rezulta direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ savarsit de victima
insasi si despre care aceasta stie ce rezultat va produce" ( Durkheim, 2005, p. 16).
Sinucigas: persoana care si-a luat ( sau a incercat sa-si ia ) singur viata.
Cauze ale sinuciderii: Bolile psihice favorizeaza in cel mai inalt grad actul suicidar, oferindu-i
foarte mare manifestarile suicidare, pe langa alte cauze pe care le-am enumerat in partea
teoretica a lucrarii.
uman, acorda consultatii privind drepturile si obligatiile asistatilor, colaboreaza cu institutii sau
propun masuri de ajutorare sau recuperare. Munca unui asistent social este aceea de a ajuta
oamenii in rezolvarea problemelor legate de situatia lor sociala sau de viata personala.
4.5 Ipoteze
a. cu cat gradul depresiei este mai mare, cu atat individul este mai predispus la
sinucidere
c. daca individul a avut dezamagiri peste care nu poate trece atunci riscul de a avea
4. 6 Interpretarea rezultatelor
In urma interviurilor cu cei 3 subiecti, am constatat la fiecare dintre acestia, lipsa totala a poftei
de a trai, si dorinta foarte mare de a-si lua viata. Fiecare dintre acestia sufera de psihoza
depresiva si urmeaza tratamente medicamentoase, care ii ajuta, mai mult sau mai putin sa
depaseasca momentele de criza. Toti au fost internati de cel putin 2 ori la Spitalul Obregia,
pentru tentativa de sinucidere. In cadrul interviului am observat la toti cei 3 pacienti o nervozitate
simteau in largul lor in momentul in care erau nevoiti sa raspunda la fiecare intrebare pe care eu
le-o adresam.La inceputul interviului, cel mai des raspuns folosit era "nu stiu", iar mai apoi
raspunsurile au inceput sa devine mai clare si sa aiba continut. Toti s-au plans de relatiile
defectuoase intrafamiliare, si de faptul ca majoritatea persoanelor din jur lor nu le inteleg decizia.
La intrebarea " Credeti ca un sistem bine pus la punct de asistenta sociala v-ar putea ajuta in
nici un serviciu de acest fel, dar ca este posibil ca ajutorul venit din partea asistentei sociale sa-i
ajute, iar ce-l de-al treilea subiect a raspuns ca in nici un caz un serviciu nu-l poate convinge sa
Prima tentativa de suicid a avut loc in anul 1995, si a fost internata la Spitalul Obregia. Este
fost tratata in ambulatoriu. Pana in prezent a avut 6 internari, toate datorate tentativelor de
sinucidere. Este divortata, si are 2 copii casatoriti. Relatia cu familia s-a racit foarte mult in
ultimii ani, chiar daca pacienta spune ca rudele incearca s-o ajute, insa pentru ea totul este in
zadar. Sufera de insomnii mixte, atacuri de panica cu somatizari multiple, randament util
diminuat, apetit alimentar scazut, anxietate generalizata. Aceste sunt diagnosticele gasite in urma
sedintelor de terapie. Sufera de hipertensiune si gastroduodenita acuta. Este tinuta sub observatie
de catre medicul de familie. Singura persoana care ii este alaturi este o vecina, care se ingrijeste
de ea. Este o persoana foarte trista, nu zimbeste niciodata, considera ca viata a fost cruda cu ea, si
nu intelege care este rostul ei in lume. Dintotdeauna s-a considerat o persoana singuratica, nu a
avut foarte multi prieteni, si singura pasiune pe care o avea era pictatul, care a disparut si ea in
medicamente, dar niciodata nu au fost sufieciente pentru a-i cauza moartea. Spune ca de multe
copleseste, insa niciodata acestia nu i-au oferit un motiv suficient de bun pentru a renunta la
idee. In urma internarii, i-au fost interzise cafeaua si tutunul, insa nu se poate lasa de aceste doua
vicii, care spune ea " ii mai infloresc putin viata". In urma interviului am constatat ca pacientul
sufera de singuratate si ca pana acum nici un tratament nu i-a fost folositor, in afara sedintelor de
consiliere psihologica.
Este dependent de heroina de 14 ani. La inceput a prizat heroina, iar dupa 8 luni de consum,
si-a introdus in vene. Parintii au aflat despre dependenta lui in urma cu 12 ani. Au facut eforturi
sustinute pentru a urmat cele mai bune tratamente pentru a renunta la dependenta, insa nici unul
dintre ele nu a avut rezultatele asteptate. J. Locuieste impreuna cu prietena lui, intr-un cartier
marginas din Bucuresti. Relatiile cu familia s-au racit in ultimii ani, pentru ca acestia "nu sunt
capabili sa inteleaga ca heroina este singura care inca ma tine in viata", mi-a raspuns acesta.
Prietena lui nu se mai implica de mult in deciziile pe care acesta le ia, si deci si relatia lor de
cuplu s-a denaturat foarte mult. In urma cu 2 ani a avut prima tentativa de sinucidere, din cauza
datoriilor foarte mari de bani pe care le avea in urma consumului excesiv de heroina, iar "aceasta
este singura solutie care ii mai ramasese". Isi injeacteaza zilnic aproximativ 2,5 gr de heroina, iar
aceasta cantitate solicita venituri foarte mari pe care el de multe ori nu le castiga. Metoda pe care
a folosit-o in incercarea de a se sinucide a fost spanzurarea, insa prietena lui a ajuns la timp acasa
pentru a-l salva. A doua tentativa a fost in urma cu 4 luni, deci la o distanta mare de timp de cea
precedenta, folosind aceeasi metoda. De fiecare data a fost internat la Spitalul Obregia, unde a
ajuns aproape in stare critica. In timpul interviului mi-a marturisit ca ar vrea sa inceteze cu
aceste tentative, pentru ca le face foarte mult rau parintilor si celor apropiati. Din nefericire nici
un tratament medicamentos nu l-a facut sa renunte la dependenta mai mult de o luna si jumatate,
si spune ca " sunt constient ca heroina imi da aceste stari groaznice si ea ma indeamna sa renunt
la tot ce am. De fapt am pierdut deja tot ce aveam." Singura solutie pe care o vad in rezolvarea
acestui caz este renuntarea la droguri, cu sprijinul parintilor si a prietenei lui, insa " nimeni nu
mai are incredere in mine ca pot renunta la acesta otrava", dupa cum el personal afirma.
Psihiatrul care se ocupa de acest caz mi-a marturisit ca J. este o persoana foarte inteligenta ( a
prieteni, decat prin metoda drogurilor, a facut ca acesta sa piarda foarte mult, si sa-si distruga
integritatea.
De fiecare data a fost gasita de fata ei, in casa. Dupa fiecare tentativa nereusita de suicid, a fost
majora. Ultima internare a avut loc in urma cu 3 saptamani, iar pacienta afirma ca nu simte nici o
ameliorare dupa iesirea din spital. Nu poate sa doarma, nu poate manca, are o stare generalizata
de anxietate. Tentativele au avut loc la aproximativ 4 luni distanta una de cealalta. Motivul
pentru care a incercat sa se sinucida a fost intotdeauna acelasi: a fost inselata si parasita de sotul
ei, pe care spune aceasta " l-am iubit mai mult decat orice pe lumea asta". Suferinta creata de
plecarea sotului, a convins-o pe M. ca viata nu mai are nici un sens, daca nu-l poti avea alaturi pe
barbatul iubit. Acesta nu a aflat despre tentativele suicidare pe care sotia sa le-a avut, pentru ca
nu mai este in relatie buna nici cu fetita lor. In urma interviului am realizat ca toate tentativele pe
care M. le-a avut, a vrut sa reprezinte semnale pentru sotul ei, si nicidecum, reale dorinte de a
muri. Va incerca sa ia doze mari de medicamente pana cand acesta va afla, si probabil se va
intoarce acasa. Cu toate ca sufera de sindrom depresiv major, ea spune ca tratamentul nu o ajuta
deloc, ci mai mult, ca probabil ii face rau. Ii este foarte greu sa treaca peste cea mai mare
dezamagire, pe care spune " am avut-o in toata viata mea". Din nefericire, fetita ei nu mai
primeste atentie din partei mamei, ci rolurile s-au inversat. Copilul, de 15 ani, are acum grija de
mama ei. Pe parcursul interviului, am realizat ca M. are nevoie de mare sprijin din partea
apropiatilor, si de o internare in spital, pentru a putea ca tratamentul medicamentos sa fie luat sub
supraveghere.
Concluzii
Asistenta sociala in Romania este putin dezvoltata pentru cererile pe care le are. In ceea ce
priveste asistenta sociala a persoanelor care au avut tentative de suicid exista cateva organizatii
pe care le-am enumerat in paginile de mai sus, insa pacientii cunosc foarte putin despre aceste
servicii care i-ar putea ajuta in problema lor. Oricare ar fi cauzele pentru care acestia au gasit
singura solutie de a scapa de probleme in sinucidere, nu trebuie neglijati, si cu atat mai putin
ignorati. Astfel de sisteme de asistenta sociala ar putea ajuta o comunitate sa se confrunte cu mai
Bibliografie:
1. Breck, John, 2003. Darul sacru al vietii. Tratat de bioetica. Bucuresti. Ed. Patmos
Economica
Stiinta
Transcendent
9. Gutu, Gheorghe, 1967. Seneca. Scrisori catre Lucilius. Bucuresti. Ed. Stiintifica
11. Miftode, Vasile, 1995. Teorie si metoda in asistenta sociala. Bucuresti. Ed.
Fundatiei Axis
13. Minovici, S. Nicolae, 2007. Studiu asupra spanzurarii. Bucuresti. Ed. Curtea Veche
14. Pavelcu, Vasile, 1985. Sinteze de psihologie contemporana. Vol 4. Bucuresti. Ed.
Academia R.S.R
Internet:
http://www.dictosociologie.netfirms.com/I/Termeni/interviu.html
http://dex.ro.html
http://criminologie.ro.html
Anexe
1.Planul de interviu:
1) Cate tentative de suicid ati avut pana acum ?
11) Cum ar trebui sa reactioneze cei din jur in fata unei persoane depresive ?