Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Pornirea motorului asincron si a oricarui motor, in este general, legata de valoarea 515w2215f
cuplului de pornire si a socului de current la pornire. Pentru ca rotorul sa se poata accelera trebuie ca
motorul sa dezvolte un cuplu mai mare decat cuplul rezistent produs de masina de lucru actionata si de
frecari. Diferenta dintre cuplul motorului si cupul rezistent in decursul procesului tranzitoriu de pornire,
determina si timpul total de pornire, care poate influenta sensibil productivitatea masinilor de lucru.
Marimea curentului de pornire absorbit de la reteaua de alimentare este limitata de unele conditii
impuse de insasi reteaua electrica sau de motor. Valoarea instantanee a curentului statoric poate atinge
de 10…14 ori valoarea curentului nominal. Pe masura ce motorul accelereaza si slunecarea scade, scade
si curentul absorbit de la retea pana la limitele impuse de cuplul rezistent stationar. In cazul unor
motoare puternice si al unor retele slabe, se impune micsorarea curentului de pornire.
Alegerea procedeului de pornire a motoarelor asincrone trebuie sa aiba loc cu respectarea
anumitor factori, printer care, unii legati de cerintele sistemului de actionare electrica , iar altii de
necesitatiile retelelor de distributie a energiei electrice. Se prefera o pornire lina, fara socuri dinamice
periculoase , mai ales a elementelor transmisiei. Curentul de pornire nu trebuie sa conduca la
suprasolicitari termice, daunatoare mai ales izolatiei infasurarilor . Cuplul electromagnetic al motorului
este necesar sa asigure accelerarea rapida a sistemului de actionare.
Motoarele asincrone cu rotorul in colivie pot fi puse in functiune fara nici un dispozitiv special ,
prin simpla aplicae a tensiunii la infasurarea statorica..Curentul initial de pornire coincide cu curentul de
scurtcircuit
Ip =
curent a carui valoare este de patru pama la sapte ori curentul nominal. Zk este impedanta de
scurtcircuit ( s = 1 ).
Curentul mare preluat de la retea , desi ni reprezinta un pericol direct pentru motor din cauza
duratei de pornire relative scurte , produce importante caderi de tensiune in reteaua de alimentare ,
caderi care pot deranja alti consumatori si mai ales iluminatul electric din retelele mixte de conectare si
masurare.
Pornirea prin cuplarea directa la retea este rapida si cu socuri dinamice ridicate in elementele
cinematice ale transmisiei. Din aceasta cauza , motoarele cu rotorul in colivie au limitate ca valoare atat
cuplurile de pornira Mp , cat si cuplurile maxime.
Efectele dezavantajelor aratate mai sus si care insotesc pornirea sunt limitate prin norme si
standarde. Astfel STAS 1764-70 limiteaza pentru motoarele cu puteri de la 0,06 kW pana la 132 kW
curentii de pornire la valoti Ip < (4-7,5) In, cuplurile de pornire Mp = (1,2-2,2) Mn si capacitatea de
supraincarcare Km =(1,9 – 2,4). Aceste valori depend de puterea motorului cat si de turatia lui.
Datorita cresterii puterii retelelor de alimentare , metoda cuplarii directe la retea a motorului
asincron cu rotorul in colivie a luat o larga raspandire , atat in retelele de joasa , cat si in cele cu tensiuni
pana la 10 kv.
Pentru a raspunde la intrebarea daca este posibila sau nu conectarea directa a unui motor ,
practica a aratat ca pentru o pornire normala trebuie indeplinita conditia
< + .
Pornirea prin reducerea tensiunii de alimentare are ca scop reducerea curentului de pornire .
Dar trebuie avut in vedere ca prin reducerea tensiunii de alimentare se reduce si cuplul care este
proportional cu patratul tensiunii aplicate. Reducerea tensiunii se poate face prin pornirea motoarelor in
stea daca tensiunea nominala a retelei este pentru triunghi , prin introducerea in circuitul de alimentare
autotransformator sau a unor impedante.
Procedeele de pornire a motoarelor asincrone difera dupa tipul constructive al rotorului: in
scurcircuit sau bobinat. In alegerea unuia sau alteia dintre metodele de pornire , vom avea in vedere si
considerentele de ordin economic.
Pornirea directa a motoarelor in scurtcircuit se intalneste la actionarea unor masini unelte
simple: ventilatoare, polizoare. Acest procedeu de pornire conduce la schemele cele mai simple si mai
sigure in exploatare, ele constand in aplicarea simultana in stator a tensiunilor nominale de faza.
Curentul de pornire Ip coincide cu curentul de scurtcircuit la tensiunea nominala, fiind relativ ridicat.
La motoarele cu colivie simpla, de puteri nominale, pana la 100 W, curentului de pornire, la rotor blocat
este de (5÷8) In.
In figura de mai jos este redata schema electrica de principiu pentru comanda automatizata a
pornirii directe a unui motor asincron intr-un singur sens.
Pentru pornirea in ambele sensuri, in comparatie cu schema de pornire intr-un singur sens, mai
apare un contactor pentru celalalt sens de functionare si o interblocare a contactoarelor, pentru evitarea
unor comenzi gresite care ar putea duce la inchiderea simultana contactelor principala de forta c1 si c2 ,
si deci la scurtcircuitarea retelei de alimentare. Functionarea schemei este asemanatoare cu schema de
pornire intr-un singur sens cu mentiunea ca prin apasarea butonului b1 motorul va functiona intr-un
sens, iar prin apasarea butonului b2 motorul va functiona in celalalt sens. Schimbarea functionarii dintr-
un sens in altul se poate face dupa ce in prealabil motorul a fost oprit prin apasarea butonului de oprire
b3. Daca sunt necesare mai multe de comanda a pornirii si a opririi amplasate in diferite locuri,
butoanele de oprire se conecteaza in serie, iar butoanele de pornire in paralel.
Curentul si cuplul de pornire se micsoreaza de trei ori fata de cazul pornirii directe cu infasurarea
statorica conectata in triunghi. Inconvenientul mentionat limiteaza aplicarea pornirii stea-triunghi numai
acolo unde pornirea se face in gol, excluzandu-se pornirile in plina sarcina cu acest porcedeu .
La comutarea in triunghi au loc salturi de curenti si de curenti si de cuplu, motorul trecand pe
Ip=Up* Ip1 , rezulta : = =a , unde a este raportul de reducere al tensiunii aplicate la m2.
Aproximand ca curentul absorbit de m2 scade proportional cu tensiunea aplicata , se obtine:
- = =a
Prin reducerea tensiunii , scade insa si cuplul masinii de pornire ( )²=a² , adica cuplul se
micsoreaza in acelasi raport cu curentul.
Pornirea cu autotransformator este avantajoasa energetic , insa fiind costisitoare , este justificata
numai in cazul masinilor asincrone de putere mare.