NICOLAE DITA DORU DUMITRESCU MIHAI MANEA

I'STORIA
MONARHIE,I
DINROMAXN

i ' rL,

Jt*- I
L- il 7
7

f, ffil!/
? r-
NICOT.AEDITA DORU DUMITRESCU MIHAIMANEA

6 ct Bot
I t8t t0ltc, Ptts0t t

ISTORIA MONARHIEI
DIN ROMANIA
Manual pentru elevii din invitimAntul liceal

Editura NOMINA
Manualula fost aprobat de MEN cu num;rul301 /10.04.2017

Materiaiul foto din ma.ualul de fa!A apar!ine domeniului publl. $u provine din fondu.ile Arhivelor Na_tionale ale Romanlei,
careau permis utilizarea lor .onfom .probi rii cu nr.ANB 1182-B/01.03.2017.
llunraliipagina l4 tipaqina 15 de loana Pioaru.

Referenli Stiinifici:
dr Diana Mandache, Muzeul Nalional de lstorie alRomaniei
prol univ. dr. Alin CiupalS, Facuhatea de lstoriq Universitatea Bucuretti

Editor: Alexandru Creang,

Pentru comenzi prin pottS: Elena lonici (0757.020.442)

Reprezenta nt zonal Zona

Dobrin Marius (0741.488.918) oltenia (Dolj,Gorj 9i Mehedinti), Banat tiTransilvania (Alba ti Hunedoara)
VesaAdrian (0751.207.922) Critana tiTransilvania (S5laj, Cluj, Muret, Harghata ti Covasna)
Oltenia (Valcea ti Olt), Transilvania (B.atov tiSibiu) ti l\runtenia
CepSreanu Alin (0748.1 I 1.247) (Arget, Teleorman $i Giurgiu)

Sesirman Trai.n (0757.020.443) Transilvania (jud.Bistrila N6s,ud) tizona Maramuret

Lungu lon (0746.200413)
M5rzA<ioiu Marian (0744.429.51 2)
AntonVidor (0755.107.291)
Dragne Marian (0769.221.680)
IVuntenia(Buz5u),Moldova(f;rerud.Galali) ti Bucovina
Muntenia (DSmbovi!a, Prahova, BrSila,lalomta ti CSlerati)9i Dobrogea
Bu(uretti

Punct de lucru: Comuna Bradu, str- DN 658 nr 3l,iud. Arget

fel 0348A39 r',17 /fax: 034A.439.4 t6
e mail: comenzi.nomina@gmail.com
www.edituranomina.ro
www.llbrari.nomina.ro

Des<rierea ClPa Bibliotecii Nalionale a Rom6niei

DtTa, r{rcoLAE L
lstoria monaihiei din Romania/ Nicolae Dil;,
Doru Dumivescu, Mihai Manea. Pitetti : Nomina, 2017
tsBN 978-606-535-741'9

l. Dumitrescu, Doru
ll. Manea, [,4ihai
94

TiDafi la Radin Print, pin reprezentantul pentru Romania

4 Coloul' wBw.,kolours.ro
3narrr pri* (ft 9".1"".yrs

Copyright @ Editura Nomina,2017

Toate drepturile a pa EdituriiNomina.
Reproducerea totalS ^in
sau pa(ialef;r; acordu I ed itoru lu i intri sub inddenla Legii8/196.
 Prefati

Monarhia este o instituEie cu o indelungati ffadilie, fiind probabil cea mai veche
formi de guvernare. De-a lungul timpului s-a adaptat si reinvenrat, dovada constituind-o
actualele monarhii consritutionale, inclusiv din Europa.
Aceasti.yiziune au avut-o in minte politicienii romiri care au adus pe rronul Rominiei
dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen (deveniti dinastie romAni) gi se vede ci nu au dat
greg. Jara - aflati in inapoiere dupi o jumitate de mileniu de dominagie otomani - a
reusit si prindi Europa din urmi in numai cAteva decenii, Este evident ci regaliratea
a initiat gi dupi aceea a imprimat in memoria colectivi un intreg sistem de simboluri si
valori bine cunoscute si respectare de citre public.
Manualul privind isroria monarhiei in RomAnia reprezinti un instrument de lucru
pentru studierea in gcoli a istoriei moderne si contemporane. in acesr mod, istoria poate
fi invilati ;i prin prisma cunoa;terii rolului Casei Regale in evenimentele lundamentale
de emancipare si modernizare a Rominiei, incepind cu anul 1866, de la mentalitl;i la noi
institutii publice, de la drumuri, cii ferate si arhitecruri urbani la legislagie, culturi etc.
Rolul personalititilor este esential, seful statului - regele - este cel care devine un
model de inspiragie. Chiar si principii invilau in sinteze scolare despre rolul familiei
regale si aI monarhului. insugi Regele Mihai l-a avut ca model inspirarional pe fondatorul
dinastiei RomAniei, Regele Carol I.
Isroria Casei Regale a RomXniei este una tumultuoasi, din pricina schimbirilor
produse dupi cel de-Al Doilea Rizboi Mondial in estul Europei. La Gl de incitanti este
si istoria recenri, cea de dupi revoluEiile din 1989 din Europa Centrali. si Risiriteani.
Este mai ales interesant modul in care familiile regale din Balcani s-au raportat la purerea
instalati dupi ciderea Cortinei de Fier.
Modelul clasic al monarhiei europene esre cel din Marea Briranie, iar succesul Casei
Regale britanice in istoria conremporani relevat de domnia Reginei Elisabeta a II-a s-a
datorat neutralititii politice, dar si acomodirii la realititile epocii actuale. Istoria familiei
regale gi a monarhiei din Romania rrebuie inteleasi., Eadar, nu numai in context
rominesc, dar vizuti gi din perspecriva caselor regale europene.
Istoria regalititii, ca marerie de studiu, este bine-veniri, reprezentind un capitol
important al isroriei nationale, de afirmare a valorilor Rominiei moderne.

Dr Diana Mandache
 lati o lucrare care nu-9i propune si prezinte istoria de alsamblu a unei llri - istoria
RomAniei in cazul nostru -, ci doar un fragment relevant, dar ales cu intengia de a ilustra
intregul. Monarhia ln istoria noastri poate ff gi este o institulie, mai mult, o concepfe
politici ln sane si demonstreze in practici modul in care func;ioneazi o societate.
Monarhia in RomAnia are o durati suffcienti (1866-1948) pentru a pune ln valoare
un minunchi de idei politice, economice, sociale, culturale care la un moment dat
domini istoria unui popor (epoca modernizirii Rominiei).
Avem o istorie a RomAniei priviti prin istoria monarhiei. Aceasta vrea si ffe volumul
pe care il $nem in mini. Autorii lui, cunoscugi profesori de istorie, oferi astfel cititorilor
un malual udl gi doqunentat.
Prof. univ. dr. Ion Bulei
 Juriminnrl Principelui Carol I
de Hohenzollern-Sigmaringen
la Bucuregti, l0 mai 1866.

Jar dt a p,nzi hgih Romlriei: a mmsine drEturilz sale ;i integritatea te"itorialui. ..

de
Al$ in Tnod t?ontan d.e cdtrc nafane, Priny al Romlniei, mi-am p,ir,isit firi eziterc patia
$ familia, ?entru a rtu?undt apelulai acestai ?o?or carc mi-a inredinyat dzstineb sale. Pa-
find piciorul pe acest pdmtnt sfdnt, am dcuenit romln. Accepurea pl.ebiscitului imi irnpr
trc, o yia, sarcini irnportante; s?et cd imi udf. dzt sd. h aduc lz indzplinire. Vd dduc o inirud
atdincioafi, itenyii curate, o aoinld hoairltt de afme bine, un dnoamntfir,i limiadfald
dc nra mea patrie ;i un respect dt nezdruncinat pettru bgi,,. A*dzi cmdyean, naine, dacd
,rcbuie, toAzL aoi impdrfi cz ooi ceb bune Si celr re le . ,. Din acest moment total ette coman
intrc ,roi, credali tn Mine, precum Eu cred in uoi - Doar Damnezeu ?oate fti ce aa rezerua
,iitolal ?aniei noastre - Din ?dfied noattld sd ne mulpmiru sd ne facem dzmria! Sd u ln-
trdim pin inpbgcre, sd ne unim forVeb, pe tra afr h indllimea neniruenteltr! Providettla
care a condus pe Alesul aostra pdnd aici Si cale a ilrlitarat toate obstacolele dz pe drum mea
nu ua lha neterrrzinaa4 opera sa! Tidiascd Romdnia!
(Memoiib regelui Carol I al Rom.lniei, De an marnr oaiz4 186G1869,
Editura Scripta, Bucureyi, I 992)

Proclamalia lui Carol I citre popor,

11 mai 1866

In destirul unui om nu acisad datorie mai nobiln dectt dt a f cheuat sd mceind drep-
.. .

*rib arci nayitni Si sd condacd libmnf h Romlniei! Sant al Vostra d,it matd iniru Si dit
Ot safi*L Putel ti t d intetreiafi pe Mine, precam Ea md. lntemeiez pe uoi. ..
(Diana Mandache, Pztie Si Destin, Principaa Mogtenhoare a Romlriei,
Editura Litera, Bucuregti, 2012)
'Discurul a fo$ rosdr in linba francen.
 Discursul Regelui Mihai I
in Parlamentul Rominiei, 2011
- fragment -
...Sant mlhnit cd, dapd doun decenii de mtenire h demooasie, oamenii bdtrdni ;i cei

bolnaai sunt neuoiyi td treacd ?rin titaalii injositoaft. Romlnia are neuoie dr infasttuctulA.
Aatosrtdzib, ?oltuile aeroporturile uod.erne sunt ?drte dinforya noastrd' ca stat indepen'
/
dtnt. Agricaltara nu este an dorneniu al trecunlai isuic, ci al ttiitoralai. S, coalz ate ;i uafi
o piatr,i de *rneliz a societd.fii. . .
Na m-ap putea adresa naliunii fird a uorbi despre Familia Regah ;i despre irnportanla
ei in aiala ldrii, Coroana regald nu este un simbol al trecutului, ci o re?rezentare unicd a
ind.?ndrqei, su?)erdnihdlii ,si unitdlii noastre Coroana este o reJbctare a Stdtalui' in con'
tinuiatea lui istoricd, li a Naliunii, in dzoenirea ei. Coroana a consolidat Romdnit prin
laialiuu, curaj, res?ect, seriozitate fi nodestia
Earopa dt astdzi este un continent in cdre popoarele ;i pdmlnaile nu se schimbd ca te'
zubat al deciziilor politicienihr Jurdmlnnl meu afostfia*;i contin*d sdfie aakbil penta
toli ro/nAnii. Ei sufit toli ?Lrte a ,ldlianii noAttre li ata aot rdmlne totdtaana,
Sai. daar in puurea noastrd sdfaum yara statornic,i, ?ros?erd ti ddrniratd in lame'
Nu udd Romlnia dz lshdzi ca ?e o noltetite de b pdinfii no;tri, ci ca ?e o lald ?e care
am luat-o cu impranut dz la co?iii notti.
,Aid sd ne Ljute Du? nezeu!
( h xp // uw w. gan du l. i nfo h t i r i /d i s cu rs u l- i n t egra l- a l- r ege ltui - m i h a i - i n -
:

p ar lzrne n tu l- ro m an i e i - a u e t i i n c red e re- i n- dzm o c ra t i e - 8 9 0 0 3 60)

 CAPITOLUL

suvERANrr RoMArutel

Ruinele Cu4ii Domnegri d. la Thrgov4t€

Domnia - forma de organizare monarhici. Organizarce politici

.!. Dominalia otomani gi domniile Gnariote * Domniile pim6ntene Domnul Unirii
Ei

I
 Domnia - forma
de organizare monarhici,
Organizarea politici
Organizarea Jtuilor Romine pini la Unirea
din 1859 9i dupi aceea pini la 1947 a fost mo-
narhici. in Errrl Mediu, in fruntea statului era
domnul. numir in documenrele rimpului ti voie-
vod sau mare voievod. Ultima tituJaruri a apirur
in procesul de centralizare statali, ca;rd aurorira-
tea sa militare li polilic: se extinsese asupra voie-
vozilor locali, doblndind accst tidu ce insemna
aaibulia de conducitor suprem al oastei.
Domnii, aI ciror nume derivi din latinescul
domhus, trt r.vea:u prtere absoluti, atribufile lor
6ind limiure de privilegiile boierimii, preorm qi
de cutune sau de legea fdi. Atributul de domn li
permitea pfirlui statului si conduci administta$a
_^
Dtema, gr numeascir oregatotll, sa ne ,u.decitor
gi si coordoneze politica extemi, de cele
suprcm
Mihai Viruul, domn al Tirii Romin..tti
(1593'I601)
1. Titulatura lui Roman I
Mnth ti nngw $n?Anitor di nila hi Dm-
naa donn, Io Ronan wiand Taa
'rn?anind
Moldaaei dr ln munk ?Ad la narc (...).
(Tithl bi Ronan I, dtnnul Moldo*i,
document din 1392)
mai multe ori cu asentimentul Sfatului Domncsc.
Atribugia de mare voievod li permitea ca in situa-
$i de primejdie sicheme, sub .ume, oaitea cea
mare ce cuprindea togi locuitorii lirii ln stare si
Poarte arme.
lnsemnele domniei erau coroana, buzduganul
distinctive car€ erau purtate, de
gi sceptrul, semne
cele mai muhe ori, in cadrul unor ceremonii.
Succesiunea la tmn in cele doui firi romanes,ti,
Jara Romtneasci 9i Moldova. se intemcia pe sisre-
mul m ixt eredr r ar-elecriv. Erediutea se spriji nea pe
drepturile moltenite ln c-adrul familiilor domni-
toare din Jara Romnneasci (Basarabii) 9i Moldova
(Mulatinii), in timp ce electivitatea se baza pe pre-
rogativele pe care le aveau oamenii liberidin pri qi
in special reprezentanlii das€i privil iate.
Titulatu'r lui Mirc€a cd Bitratr
2.
Io, MiQca Niaod ti tinghl stA?anibi dtmn d
toa Tdra Ungo-Vhbici ti d Pntilot dr ?est
nnl, incn ti '?ft ?n4ih &nfitn i h.r,fug .l
Anhsuhi Si Fngdntuhi ti dtmn al Bana*lui
S.renfl li ti le dnAndi,rn ?ntib ?.'te toafi
Podunavia, lnen pAnn h ,nnrcd ced narc fi singat
$n?Anitur dl ce lii Dlntor
(Document din 23 noi€mbrie 1406)
Pentru a intiri dreptul eredrtar de mopenire a
tmnului 9i alnlltura alli pretendenli, unii domni-
tori (Basarab, Mircea cel Bitrin, A.lexandru cel
Bun, $tefan cel Mare ctc.) i;i asociau la domnie
ffii, iar in cazuri mai rare fralii (Vlaicu Vodi,
Dan I sau Petru I Mugat).
 Dominafia otomane
9i domniile fanariote ;t
Odati cu instaurarea dominaEiei otomane (se-
colul al XVIJea) , in lirile Romlne s-a manifestat
numirea domnilor direct de citre Imperiul Oto-
man. Cateodati domnii au fost insciunali de pu-
teri striine, dar menlinerea la putere nu se putea
face decit cu asentimentul si conffrmarea sulta-
nului. Ca urmare, din aceasti perioadi atribuirea
domni€i nu mai apirca ca un act al vointei divini-
t4ii, ci, mai degrabi d bunivoinlei sultanului,
demnitare care se obqinra in schimbul unor mari
sume de bani. Consecinlele acestei prrcrici au
condus la schimbiri ftecvente de domnitori ln
Jara Romineasci gi Moldova cffe trebuiau sa

3. Sfaturile domnitorului Neagoe Basarab

privind alegerea dcgitorilor
Dad nea tn pffin p. cin d indftgAton, sn)
pnn F f.caft dqa d.n k poniutk fi?raruid.
4a t? ettiw, da t)ftti tn at zati p? dr.gnroni I
uotti in dftBn@tia uoana u dr.Pd Pdrt.,|ift {i
?.ntru intudift. hntnt a daa ,or au?n unii o
n lne dz ru* sau tutd uorf unii / dintre ru*' gtefan el Md€ (1457-1504), dupi o lnogiaffe
b uoatte, annci sd h dali mai muhi p*tete, pen- de la inceputul recolului al )C{Jea
tru cn rant rude c?ht ce vorf rudeh drnnikr
wlti? Po*r ca'a celcc e,tt domn ada,atat, ru i st mulpmasc.i venalitatea sporiai a dregitorilor
c1al)ine ln aibn nd", ci n nai sh.gi be?tc.
Po4ii, dar gi la limitarea atribulilor externe ale
(intdsdanh bi Ncagoc Basarab
domnului. Acest ultim fapt s-a accentuat in seco-
dtft ful Tiodo'ie)
'nu lul al XVII-lea pentru ca incepand cu secolul al
4. Viziunea boiereasci desp.e domnul ideal XMII-lea Poarta, nemaiavind iocredere in dom-
Donnul fiecate, cand jdzcn pe nboier ctt un nii pimanteni, si iflstituie, pentru mai bine de un
tun?nn, oehii lon uisnfe ?cboiaia judr,tul secol, domniile fanariote.
pc cab sn se nearyL $i ata, cand sc ?aryk tn Dornnitorii fanarioli considera!i fu ngionari
rt.dn ln linln, mai dt anste sAfre n*anal inalgi oromani ;i echivalali pa;elor cu doud tuiuri
i h d.var1tul" li h cn tdftd drnrulul inrn nll erau investili in cadrul unei a-rnple ceremonii, in
n
abn ndsae judetul ?e caba cca d'rEa.(....)
Ninic nL ocn"i-tte ?. d.onn ata cd &aLntul esti- urma cireia le era delegati puterea de ciue sultan.
tor (... ). D. naft fok' cirlte ?'R donni"i t, k ii Atribuirea tronului era adusi la cunogtinla qirii ln
i
boierul hgebpt / atna cd dacn atc damn urmacitirii firmanului de numire. Domniile erau
cinci-$te awli, nici d, o fl.loie n fiii
nv se temc. scurte, durata lor ffind reglementati de Poarti la
(Cronica hi Mircn Astin) cel mult 3 ani, astGl ci in ristimp de un veac pe
tronul Tirilor Rom6ne s-au perindat 40 de
domni in Jara Romlneasci 36 ln Moldova, din
1l familii domnitoare. Uneori domnii au fost
mutali dintr-o lari in alta, ceea ce a permis adop-
tarea unor misuri aseminitoare, care, ln ffnal, au
contribuit la apropierea acestora, iar peste timp la
unirea lor.
,l
Domniile pimAntene /
gi Domnul Unirii
Revenirea la domniile pimlntene in 1822, ln- la
trerupte de rizboiul ruso-turc din 1828-1829, a
ao
Oo
deschis seria reformelor nagionale, cr vor conti-
aa
nua in timpul domniilor regularnentare care se
vor prelungi qi dupi revolugia de la 1848. Domnii
1..

ol.'
vor evea putere sporiti pe plan intern, dar pe plan
extern, degi statutul lor s-a schimbat, vor trebui si
lini seama atet de interesele puterii protectoare
(Rusia), cit qi de cele ale puterii suzerane (Impe-
riul Otoman) .
C,ondiflile propice deschise de Congresul de la
Paris, care a pus capit conflictului numit rizboiul
Alemdru lou Cua,
Crimeii (1853- 1856). au deschis calea organizirii Tablou de Carol Popp de Sarhmiri
aseminiroare a Principetelor Romine. masuri
sratuare prin prwederile Conferinlei de la Paris
(1858), actiune ce fusese deschisi de conlinutul
Regulamentelor Organice.
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, in
ianuarie 1859. venea ca o completare lireasci a
procesului de formare a naliunii romane, inceput
la sftrqitul secolului al XVIII-lea ;i deburul celui
urmitor. Recunoa;terea dublei alegeri ;i, ulterior, 5. Alegerea domnului de citrc boieri
a unirii depline a lui Cuza conducea la formarea, Deci boieimca ;i cu al'1i fu toii ns a"'fi cam
in ianuarie 1862, a primului guvern unic al celor i
fnk tr-un (hi?. d rcn J)tu ,far y ahoa
dintre dnnii ?e un boia antln jqan Con'tantin
doud Principate. A-rtfel. domnirorul Unirii. pen-
Brnacoueaa* nareb logoJnt, LJ ridnara sa bfe
tru continuarea reformelor lncepute, a putut si donn, cn-l yiar cn .tE inph?t ti i nngca lin
instituie guvernar€a autoritari in 1864. Aceasta a odrasln dnnneascn. Ailnci d. tolii inchham ki
insemnat o modiffcare a put€rilor in stat in favoa- c" nak h n? i tai 0 sla '. ban. z,!c/a:
rea domnului qi in dauna purerii legislative. cu htr-un ceas tun s; ac f ,tuaria ta donn ?nnn li
urmiri ln procesul de democratiare a actului de ad,Anci bnt An4i (...)-
guvernare. (Lct?i'c, Atuaatzi,lcr4 1688)
 Lovitura de stat din februarie 1866 9i inlitu-
6. C-arol I gi meseria de rcge
rarea lui Cuza au deschis calea revenirii la dolean-
Regeh Cdnl r coaidoa pe sine un on al daa-
gele Adunirilor ad-hoc, cl::-sa conducitoare dorind
rici. "Mooia" & rcgc !-a fartr-o lin accst son'
si acqionind pentru aducerea unui Prinf dintr-o meni dl lntoriA ?e .are timlcn cn o aua ?enat
familie domnitoare striini. Aducerea pe tronul tara 1r ado?liune. Pe rtu Ronania dfo't 4r1cA1tiS
Romj-niei, in mai 1866, a lui Carol I de Hohen- L/n d! ?oliricn, dLte lind nordatib
'tabilitak lhirlcadrate in leguli.
zollern, a cSrui autoritareva ff supusi Prevededlor ?olitic. run,lnetti,
(lonRulei, in Vcchi R.gnt,
Consrirutiei din 1860. deschide, calea unei !ie(i
Ediura Tiitonic, Bucure$d, 2013)
de stat moderne, in spiritul starelor EuroPei Occi-
dentale, a unui regim politic liberal.

Diclionar
c Domn = (lat, Domin* - conducitor) - suveranul din Tara Romaneasci gi Moldova in En Mediu;
domnul igi enercita pute rairirotealuj daminum emincns, de stApin al intregului fond funciar.
c Legea yiii = obiceid pimintului.
. Obiccittl ?nmlnnlai = ansamblu de norme iuridice cutumiare in Errrl Mediu in Jirile Rominc,
ce au reglernentat viala sociali s,i economici a comunit{ilor, cu precidere a giranilor liberi.
o ?"zi = insemn al puterii ti rangului demnitarilor in societatea otomani; lnsemnul era o pri)ini
lungi de 2-3 metri care avea ln virf o semiluni sau o sferi de plumb auiiti; de priiin: atfunau mai
multe cozi de cal impletite care, in funqie de numirul lor de Ia una la trei, determina rangul dem_
nitadlor otomani; domnii romani erau asimilati pa,telelor cu doul tuiuri, adici conducitorilor de
provincii.
 Cronologie

Secolul XVI domnii sunt numili direct de Poarti, Petru Raret 6ind cel dintii domnitor care igi
cumpiri de la sultan cea de-a doua domnie in Moldova (1541-1546)
l7l1-1822 - domniile fanariote, in Moldova.
17 16-1822 - domniile fanariote, in lam Romineasci.
I 822 - revenirea la domniile pimintene.
1834-1849 (cu lntreruperi) - domniile regulamentare, in Jara Romineasci 9i Moldora.
1859-1866 - domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
1862,24 izr;taie - primul guvern unic al Principatelor, condus de Barbu Catargiu.
1864, 2 mai - lovitura de stat a domnitorului Al. I. Cuza.
1866, 10 mai - aducerea pe tron a prinlului striin, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.

Curiozitili istorice Evaluare/activitiili

de invilare
. Din 5l de domni din Jara RomAneasci, numai
pentru 23 dintre ace.;tia istoria s-a invrednicit si doui
Precizati, din surselc 1 ti 2,
ne lase zugrivite chipurile, pentru al$ 28 rimi-
aseminlri lntre cele doui titula-
nandu-ne doar descrierile din cronici, c.5nd aces_
turi.
tea e<isti. ln Moldova situalia este mai buni. Aici
putem admira chipurile a I 6 domni, 69i de I 8 a rstorici care arati
Precizagi sursa
ciror ffzionomie ne va rimene necunoscuti Pen-
ci numirea in funqii a boierilor
tru totdeauna.
ar trebui si se fui dupi merite.
.11 familii fanariote au deqinut cele mai multe
domnii in Moldora ;i Jhra Romaneasci. Mengionali doui uisituri ale
Tabelul ele ll familii hnuiote domnitorului ideal, aductnd
Nr Famili. Ni Nr doui argumente din una din
sursele de mai sus.
I Callimachi 4 7 20

2 Caragea 2 7
)_
Selecrrli. din ,.'r.sa 5. o clirare a
14 38
!
3 5
domnului. care i-a permis lui
I 2 1,6 Constanrin Brincoveenu si ac-
5 Hangerli 2 2 2 ceadi la domnie-
6 Ipsilanri 2. 8 t5,6
7 6 16 45 Formula;i, pc ba *rdor 5i a
8 Mavrcgheoi I I 4 tabdului rioqric, uo pone de
9 2 6 4 rc&t a&ir h dmniile fa-
l0 3 t0 29 ri- -l-t&J or un ar-
t1 $,!, 3 8 12 !---
 CAPITOLUL

MONARHIA IN ROMANIA
SECOLELOR AL XIX.LEA . AL XX.LEA

'\
llb-rr.l

C:stclul g orapl Sigmuinsen, rablou din 1750

1. Originea familiei regale din Romlnia

2. Organizarea Casei Regale

3. Regedinle regale

I"l
 1. Originea familiei regale din RomAnia

Tradilie gi origine Peste secole este modiffcat, devenind, spre

s6qirul secolului al XX-lea. o construcgie firi
un sdl bine deffnit. Un rol deosebit in refacerea
gi infiumuselarea castelului il are PrinciPele Karol
Anton, tatil viitorului rege Carol I al Rominiei.
Castelul este inaugurat in 1867, in prezenga rege-
lui Vilhelm al Prusiei, viitorul impirat german.

Castelul Hohenzollern-
Sigmaringen
Congii Zollern, din care se trag Hohenzoller-
nii, flceau pane din una din cele mai vechi lamilii
germane, arnintiti documentar ln Suabia, la ince-
putulsecoluJui al XlJJea. in anul l06l sunt amin-
Stema Hohenzollcrnilor
tigi doi congi de llern, lifezel gi Burchard. Daci
familia celui dintli s-a stins peste un veac, sPi[a
Familia Hohenzollem - din care descind 9i su-
celui de al doilea se va perpetua in timp. La s&r-
veranii nogtri - care lnseamniL in germ2,]li colind
qitul secolului al XIlJea gi inceputul secolului al
inalai,li-ar pttea avea origin€a, conform unei Pri-
XII-lea, Frederic al Il-lea 9i Conrad I, ffi lui
me teorii. ln strivechea hmilie patriciani rornana
Collona (270 i.Hr). O alti teorie susIine lnsi ci
Hohenzollernii se trag din hmilia lombardi De
Collalto, ce inseamni I n ireJiana @t rolina indbA.
Cu origini care merg, in arborele genealogic
sprc anul 800, cind este arnintit un anume con_
te Thassilo de Suabia, cel mai vechi stribun recu-
noscut al Hohenzollernilo! numele sub care sunt
cunoscuri, dupi anul 1170, aste legat de castelul
omonim situar lingi Hechingen. Aminrit in croni-
cil€ ministirelti, pentru prima dati ln anul 1077,
castelul Hohenzollern, a5e'zat in munlii Pidurea
Neagrn lrng, Franqa. a fosr iniliel fortireal5.

r. Paul Lindenberg despre castelul

Sigmaringen
C€ ik! l)echi e'te acestn? Se zice cn ar f in'
trebat prinul Napohon cd da dat ochii dr
imbntinitul .,1stel Signaringen... Sne este c"ibul

r Prul I indenberg. Rryrlc La,ol I Jl Roninkt,

Editura Humanitas, Bucureqti, 2004)
 ln 1851, principatul va intra ln componenta
Prusiei. Ora;ul Sigmaringen ajunge capitala noii
provincii. intre 1858-1862, KarlAnton va deveni
prim-ministru al Prusiei. Rudi cu Regele Frederic
\Tilhelm al IV-lea al Prusiei !i cu fratele siu
Vilhelm, viitorul impirat al Germaniei, pringul
era cisitorit cu Josephine von Baden, ce descin-
dea din St€phanie de Beauharnais, mare ducesi
de Baden, apropiati de Napoleon I, fostul impi-

rat al Frangei (1804-1815).

F.ede.ic II de Zollern

2. Cuvdntul pringrlui Karl Anton ta predarea

principatului siu ciu€ Prusia:
Frederic I de Zollern, burggrafde Niirnberg, sunt
Tiebuie ca lara mea sn inie in hgbud tu ffi
la originea celor doui linii dinastice importante, mar. ttat, trchti. cd o mznn pakrnicn sn ?tiajll-
una suabi qi cealalti franconi. i?b donni.i n?h. dad .'t? ca f.ncifta ?o?oruhi
Astfel, urma5ii lui Conrad I, lncepind cu 'n
dzuina aici o realiuk... Dard $ktd lc in?lin.b.d
Frederic al [I-lea, vor conduce ini$al Bran- lonnla cen nai fffbink a inimii meb, daca e'k
'n
denburgul, apoi Prusia ;i. in final. Cermaria. x ajunga acoh undr j;"dui.s. toli adtunraii Pn?-
ffind spila ore re pune bazele liniei franconiene. t.ni ai ?arriei. dz& ct* a tntrarca Gffmani.i
'a
care a dat dinastia imperiali germani. Familia ?4ea'd din dnnenial ,isunlot in cel al rcalifilL
dtunci ,Tici ca|ficiu t1u poatej prca nare.
fratelui siu, ducele Frederic al Illea cel Mare, t Panl Lindenberg. Rqgel Caroll alRonanici.
care iqi adaugi la nume qi Sigmaringen, va forma Edirura Humanims, Bucure$ti, 2004)
linia princiari suabi care se va lmpi4i la r3ndul ei
in alte doul mari familii: Hohenzollern Hechin-
gen, cxre se 1? stinge in 1869,9i Hohenzollern-Sig- Regedinfa princiari
maringen. din care rrag suveranii noitri.
'e Castelul familiei Sigmaringen, car€ apartine
lnainte ca domnitorul Carol I al Rominiei si
aces(ei ramuri din secolulal XM-lea, a suferit nu-
ajungi in spagiul rominesc, un inainta; al siu -
meroaie transformiri mai ales dupi Rizboiul de
Frederic al MJea, burgrav de Niirnberg gi primul
elector de Brandenburg - a luptat alituri de
Mircra cel Bitrin, domnul Jirii Rominegti, ln
bidlia de la Nicopole (1396).

Familia principelui Carol

Principele Karl Anton a devenit ;eful familiei
Hohenzollern-Sigmaringen dupi ce tatAl siu,
prinlul Karl de Hohenzollern-Sigmaringen, a ab-
dicat, in 1848, pentru a contribui la procesul de
uniffcare a G€rmaniei. Noul principe a predat ln
martie 1849 principatul, iar la scurt timp va ab-
dio. Siema fmiliei Hohenrcllern-Sigm.ringen
30 de ani. incep,rte de principele Meinrad I
(1638-1681), care rezideyte partea de Nord a
cestelului, lucririle vor ff continuate de unul
dintre urma;ii sii Principele Iosif Friederich
(1715-'1769) care construie[te intrarea ptni la
rurnulcel mare. Cele mai importante lucrii.ar€
vor modiffca lnflEi;area acestui castel medieval
sunr iritiate de Principele Karl Anton, tatil
primului monarh din Rominia din dinastia
Hohenzollern-Sigmaringrn. Acesta reconsr ruie$le
practic rqedinla Sigmaringen atat prin rehcerea

3. Profesorul VD. Piun ln viziti

la castelul Sigmaringen:
Cand pfin;ti, in Sah Sfibanihr, chipuib JokPhine von Baden (r813-1900)
zugauite ln pitioare ab Hohazolltmikr-Sigma-
ingcn, dr la Tasilr pnnn la Kai Anton, pnnnt b lnciperilor existente clt gi prin adiugarea unor
i
Regelui nostru Canl I, .And tu glndctn ctu $.ibt sa,li de bal. a Casei futelor. a rurnului de api, a
n lat uidld br flenimcrltelo ?ebee*e i cltn unor terase, pani aunci inexistente. 12 t7 aprilie
arttor acattt,i rdt b danryk oltura G?naai?i,
1893, un incendiu va pfujoli o parte a castelului,
Ln tntimat d2 fts?ed adAnc tu ?ntflnL dr ad-
niralir nct?1.6a k te socoterti mAndru, &r, in anii urmitori, se va restaura partea cirstelu-
?ind? fi
ca tumA^ td lezt coroana naihr uoicuozi ai lini lui care suferise in urma focului.
tab in?odobhn ca stcmd ?unatd dt afitca frunli
(Boris Criciun, Rqpir I, n rr'neb Ronnniei, 4. Istoncul Den Berindei despre rolul
dina*iei de Hohcnzollem-SigmatiDger
Editun Poryile Orientului, Iari, 1995)
ln i$oria RomAri€i
Din$tid lz Hohalzilbrfl-Sigtnanng.r, a ina"-
gtut la 10 nni 1866, ?in principeb Arol in
tan?i"l ?hbi'cin lui din l"na a?nli? a aftluiati
dn - siral conducntoikr ?e cale i-a dat stab.hi
rotnnn. . . Forlatorul dinattiti dfo't o ?cnonalitak
?utcmicC in si&A ca o ed. cai. ngidn, timql
dabnei i corectiildin., dind doul| dc armc-
na dr un mar araymott fa4 * nbin a ft i
inff?dintas., ac?.a d. u? al !,ini lt h D.,taft ,i
'.
Car?dlt.
lDan Beindei, hir"k ituii., aL m&rib,
Editura ComFd', BrEr+i 2009)

Diclionar
c Hokrollat = Jrd-ffi. zolLtt - colind
o Allab = ollc - &8, tb - inak
Kad Anon de Hohenallern (1811-1885)
 Cronologie
800 - primele informalii despre familia Hohenzollern.
1077 - cronicile amintesc despre castelul Hohenzollern din munlii Pldurea Neagri.
sflrgit de secol XII lrrceput de se@l XIII izvoarele istorice consemneazi cele
- - doui spige
importante ale familiei Hohenzollern.
1848 - prinpl IGrl de Hohenzollern-Sigmaringen abdici in favoarea ffului siu, KarlAnton.
1849 - pringul IGrl Anton predi principatul Prusiei, contribuind la uoificarea Germaniei.
f858-1862 - Karl Anton €ste prim-ministru al Prusiei.
1893 - castelul Sigmaringen arde pa4ial, ffind reEcut in scun timp.

Curiozitili istorice Evaluare/activitifi

de invilare
. Biblioteca estelului Sigmadngen Dumira
30.000 de volume, iar muzeul avea 12.000
I i'r..r.n,"ri, pe baza surseior, rrei mo-
de sculpturi gi muhe tablouri de picrori
menre din isroria familiei de Hohen-
celebri (Tizian, Cranach, Holbein etc.).
. ln aprilie 1893, cxtelul Sigmaringen a ars zollern.

pariial, ffind distruse multe ahirtiri de

familie.
. Principele Karl-Anton a avut patru ffi (k-
opold, Carol, Anton ;i Friderich) 9i doui
0ice (Stephanie, viitoare regini a Portuga-
liei, 1i Marie Luise, cisitotitl cu Filip de
Bclg'"1.
Iu
. Deviza hmiliei Hohenzollern-Sigmarin-
gzn a fosr Nihil sinc D., ("Nimic fu:
Dumnez-eu"), preluati gi de viitorul rege
al Romtniei Carol l.
Analiza;i sursa 2 9i precizaf doui mo-
tive pentru ca-re Karl Anton predi
principatul siu Prusiei. A-rgumentagi
rispunsul cu o idee din manual.
ruatiz-eri. inu-un minieseu. un Donrer
-or"l i f.rnili.i Hoh.n-tl.rn-iig*"-
ringen, linia suabi.
Priviti cu atenfie imxginea carc prezin-
ti castelul Hohenzollern-Sigmaringen.
Descriegi, avind in vedere cuno$tinlele
de culturi generali, stilul in carc este
construit acest castel, Comparali acest
stil cu cel in care este construit castelul
Peleg din Sinaia.
 2. Organizarea Casei Regale

Ceremonialul Casei Regale 2. Cu privtue la rcniturile Cu4ii Regale

Ajuns domnitor (1866-1881) 9i apoi rege al
Rominiei (1881-1914), Carol I va introduce la
curtea Rominiei un ceremonial conform unor re-
gulamente redactate de administratorul Curgii
Regale, l,ouis Basset. Lucrarea coordonati de Ma-
reylul Curlii Regale, Teodor cirescu, {i apro-
bati de monarh va 6 publicati, ulterior, sub titlul
de Ceremonialal Car;ii Domnesci (apoi Regab) a
Romlaiei. Pima edigie apirea in 1875, cea de a
doua, cu modiffciri, in 1882, iar ultima in 1901.
[.a realizarea prorocolului Curjii Regale. .rurorii
tirruseri cont de normele, regulile Ei obiceiurile
care firseseri uzitate Ia cu4ile domne5ti din Jara
RomAneasci qi Moldova.
Serviciul Curlii Regale
Cune; Regal; era organiz.e(a pe trei servicii:
Casa Civili, Casa Militari 9i C-asa Reginei. Servi-
ciul Cuqii fuga1e era asigurat de un personal rigu-
ros selectat, instruir gi specializat. Prima cuprindea
o serie de demnitari 9i o parte a personalului ce
aveau insirciniri speciale pe lingi rege, cum ar ff:
cabinetul regelui, administratorul Casei Regale
crr srhordonarii sii si servicnll de intendenti al
Veniiaib Litki Ciuib ti ab Domattuhi A-
ruan?i tftbtiar. tn ao?.ft ndloib &r"nk ab Cw
tii R?gab, carc ?iv?au, in gneral chehxielih de
intreyinerc a waeunului, a tydinyhr qab, pn-
c m li d int gthi ?d'onal afrcnt iwtnqiei
dinastice. ?rod t.lt oblinute dt pe Doneni*l Co-
ru.tnei dtigrd atdt d?rouizionarea Economanhi
Cad Rgah cu diw* alinente necesare neseht
regdb, cnt ;i oblinerca unol nnitui din udnzarcd
($tefania Ciubotaru, Viala cotidiann la Gitea
Regaln a Rontniei, 1914- 1947, EAt rura C-attex,
Bucuretti,20l1)
regedingelor regale. A doua casi era formati din
aghiotangi regali sau onoriffci, rispundea de paza
Palatului ;i a monarhului, ffind subordonati Mi-
nisterului de Rizboi. A treia casi indudea Doarn-
nele de ofloarc ele reginei gi pe $ambelan.
Cunea Regali era condusi de Maqalul Cu4n
cu rang de inal demniur. a c.irui prin(iprli misiu-
ne era de a reprrzenta irstitutia pe care o conducea
pe hngi autoritilile publice, inclusiv ambasade.
Fiind 9i punitor de cuvint al Palanrlui, Mareylul
Cur(ii Rega.le il reprezenra pe rege cu oezia unor
festivitili !i putex s€mna unele documente, carc nu

I. Cu4ii Regal€ a Romadei

D€scrier€a
in perioada interbelici
Petsonalal npenor al &rlii con?ffi,a din tfr
nana carc ocapa h Pak*l
'e
generahl Roban, Maesmtl Curlii binciate (per-
Regal auea; fincliue
II
p*ru nthl de Marcsal la Curyii), a?oi Lt. Abnel
C. PpA din gmik, Manyl al Armatti si
"iitontl
Mdiorul Aurcl Demetrera, care ficear pa* din
\tatul-Major kgal 5i euu dta{t1i.a Mjununti p.
Ungn Plinti?eb Moltenitor Dna. OQa hezan era
Doamnn de Onodle a Princi?etei, Dx liaryot
Tamn, s.ca.tat ?anidht;i Docantl Romak, me-
diai Curli Princiarc.
(E.A. Rrchman, Paw dzccnii in wrici
Cd'ei Regb a Ro,ntniei. Memoni 1898-1 0,
Editura Sigma, Bucureqti, 2006)
aveau caracter offcial. Dace in timpul domniei lui
Ferdinand I ll9l4-lct27t ceremonialul Cur_rii nu
a suferit mari transformiri, ln rimpul domniei lui
Carol al Il-lea ( I 930- I 940) 9i apoi a regelui Mihai
(1927 -1930, 194O-1947), eticheta \a cunca suve-
ranului Romaniei se modinci. Schimbirils se vor
produce, in sp€cial, in structura Cu4ii Regale;i in
etribugiile Maregalului Cu4ii. Actualmente proro-
colul Curtii Regale este o adaptare a celui de parri
in 1947. Cunea Regali a Regelui Mihai cuprinde
asdzi un flumir redus de persoane, care indepli-
nesc mai multe atribulii.
Surse financiare
Inigial, veniturile Curtii Domnegti (Regale) a
Romaniei erau asigurate din diverse surse: lista
civili, mogii personale, depozite bancare, direrse
.lte Yenituri.
Moptari la inceputul domniei l-ri Carol I
(13 mai 1866), Lista civili se ridica, inigal, la
suma de 3.200.000 de lei anual. Odati cu adop-
trrea Constiruiei din 1866, in stabilirea Listei
civile se stipula ci aceasta trebuia legiferati pen-
Eu durata domniei, suma acordati trebuind si
ropere nevoile materiale gi obligaliile protocola-
re ale intregii familii domnitoare (regale). Lista
civili se va modiffca cu Eecerea timpului, in
funct,ie de resursele ffnanciare ale 9irii, de nwoile
Cu4ii Regale;i de numirul membrilor acesteia.
Astfel, daci Lista civili a regelui Ferdinand va
ff la incepurul domniei de numai 2.500.000 de
lci, prin Constitugia din 1923 suma cuveniti va fi
dlicati la 10.000.000 de lei. Ia aceasta se adiuga
f dotagia principelui moitenitor Carol, ce se ridi-
e la 2.000.000 de lei. A,uns pe tron, Lista civilA
e rcgelui Carol al Il-lea va ff ridicati, prin lege, la
{O-000.000 de lei anual, aceeasi sumi ffind stabi-
liti, in octombrie 1940, ti pentru Reg€le Mihai.
(Jltcrior, venirurile Curlii Regale aveau $ provi-
d, a.lituri de Listi civili qi din mogiile regale, din
bchirierea imobilelor. din depozire bancare ;i,
lai ales. din sumele aduse c-a venit de mosiile
Domeniilor Coroanei.
3. incoronarea regelui Carol I (lO mai l88r)
Sobmnitatea incom nni a fostfrdfi ?e 10/22
nai, zi"n /u,ronad. Membii GLrernahi ?to?t-
'c'rfi
ca arealhd coto.rnd
',i
fe faltaoa'n, ?k'n dirl
neul p4rcs: inediat Rryh a ru'?in! tu hotdrift
aea$n lee, afmand cn niSte insenne regab
scampe nu corespnd traliliiht gni ti lunt potti-
nunaia la tndt at av?a uahaft istori.n, cut.
"ir.
drnt, M giuaaiot moqnik difi t.adrilr tr..rt., li
i-a im?w doin,ta ca perrtru el se conf.cfoneze o
'n
coroan; dt ogcl dintr-ntl din mn*ilt capnrate
h Pb na, tu ?enttu reginn fi y
conanle la un
bijvtio brnreltean o conannnn?A din a*r.
(Paul L;ndenberg. Regel Canl t al Ronnni?i.
Ediura Humanitas, Bucureiti, 2004)
Domeniile Coroanei
Create prin kgea din l0 iunie 1884, aceste
proprietati funciere aueru drepr scop si asigure
sprijin economic Cur;ii Regale, ceea ce il determi-
na pe Carol I si afirme ci: instituirea Dome-
"prin
niului Coroanei agi affrmar din nou ci monarhia
ereditari constitufionali este piatra angulari a edi-
liciului nostru nagional (i ali voir si-mi da!i o noui
dovadl de iubire 9i incredere". Aceste molii rima-
neau, in continuare, in proprietatea statului, nu
puteau ff vindute, diruite, ipotecare sau schimba-
te, iar administrarea lor directi sau prin darea in
arendi, ca si uzufructul lor reveneau Coroa;rei.
Cele 12 mogii care formau Domeniile Coroa-
nei aveau o suprafagi de I 32. I l0 hectare ffind pla-
sate injudetele: Suceava (Borcea, Milini, Sabap gi
Firc.ap), Pnhova (Clibucetul Taurului Ei muntele
Caraiman, Ghergh\a), Ilfov (Cociocul), Rimnicu
Sirat (Domnip), Vaslui (Dobrovij), Briila (Ruqe-
gu), Dolj (Sadova, Segrcea), Neamg (Bicaz). Geo-
gralic. ele erau plasate 6 la campie. 5 la munte;i
una in zona colinari. Scutite de impozite citre
stat, dar plitind un impozit comunelor 9i jude,te-
lor, erploatarea Domeniilor Coroanei era condusi
de cirre un Adminisrraror. crre nu era firncrionar
public. Iiind numir de rege;i plirit de Coroanl.

4. Cu privire la rapomrile dintrt C-arol I insemne ale monarhiei
Si mir ttdi sii
Atul I lincd inainte d. toat? u ninitttii tn fre
iflfornal -totdrana dinaintr i la tin?", dr in l-
ainh at suacunul- Anici cnnd u ninittn tolici-
td o ?imift ugnfi h suueun, c.rn a ta ett
.x?tsn incdiat hai Caro| Erar praazrte ry*li
dtpn cdlc se trim.ka drcraeb Si nesajcL Parl+
m?ntului ??nl7t'(mtuitLra, in ?li,i,igiht.,'ni'
* y u" y'l b ha,tu y n"nai p? o
',ngufi ?dgitui
(kax -h t blin d", ?c kbd ?dgini).
(Ion Bulei, In Wchiul Regar, Editura Tritonic,
Bucurqti,2013)
cr Cerol I
5. AudicnPlc
Confom u*i planiftari iguro* Canl I pn'
nen in a"di.nln pc tuli cci caft o solicitatcri" Dad
in &n l sn?tnnA,1ti P.ntu a oblinc o audietg cra
nccetahi iraintdfta snei c.r.ri cArft Mare$L/l
Ctlii..., duninica R4eb acorda dudicnln ftfi
D ?n o ?linbaft in im?ftjxnnilc Pchs u;, la
ora 13,00 dacn nt intcn/cncd ceta n Prctilzltt,
Rqcb, or ccaal in /nAnn 4i att ?ta inaitdlii h
prnnz... lJmu un pmtocol complicat, umat dt
od.?afta k l i li narn ttabilit de MareSahl
Orlii Rqab, tu nco Ll ftgclsi.
(Doru Dumitrescu, Mihai Mane:, I'toia Allf.l,
vol. II, Editura Nomina, Pir€rti,2007)
lnigial, aceasti functie a apa4inut, pentru mulli
ani, lui loan Kalinderu, iar dupi moartea sa lui
Barbu $tirbey. Dupi Primul Rizboi Mondial, Re-
gele Ferdinand va da acesie molii spre administra-
re $ranilor, ulterior, o parte din el€ ffind
expropriate gi destinate improprietiririi qimnilor
Administralia avea sediul la Bucuregti, ffind im-
pi4iti in trei secliuni: agriculturi, silviculturi ;i
conubilimre. in 1906, Domeniile Coroanei aveau
peste 900 de salaria$. Fiind inzestrate cu utilaj
modern pentru dczvoltarea agriculurii, extinzan-
du- activitatea prin incurajarea industriilor cas-
nicr (oliria, ceramica, fgliria, jucirii etc.),
veniturile Domeniilor Coroanei produc un profit
net de pest€ 28 de milioane de lei in numai 28 de
ani de existenqi (1884-1912).
Regalitatea romini avea 5 lnsemne: coroafla
regali, burduganul, mantia regali, pavilionul
regd qi ci&a rcgdi- Coroana regali simboliz-a su-
verxnitatea, cea a regelui Carol I Iiind fiuriti din
otelul unui tun turcesc, ce{dgat de trup€le rome-
ne, in urma Riboiului de Independen$ (1877-
1878). Al doilea lnsemn al regalidfi romene,
buzdugnul, ce semniffca autoritat€a regali, a
fost adoptat de citre Regele Ferdinand, in condi-
liile ln ca-re in Rominia monarhici nu a fost uzi-
tat sceptrul. $i mantia regali a fost utilizati, tot
pentru prima dati, de citre Regele Ferdinand, cu
prilejul incoronirii sale la Alba-Iulia, in octom-
brie 1q22. Instituit prin l.cgea pentru fltxarea li
stabiliree armelor Rominiei dio 1867, modiftca-
ti in 1872, pavilionul domnesc, apoi regal dupi
1881. cuprindea drapelui regelui ;i aI armatei. re-
prezentet in culorile naFonale, avind, in mijloc,
srema lArii. Acesra putee fi arborat cu diverse pri-
lejuri festive. Dupi proclamarea reganrlui (1881),
pavilionul nalional ra ff modiffcat in 1898, ln
sensul ci va ff inclusi in colpri qi Coroana de
opl. Dupi Unirea din 1918, pavilionul regal s-a
modiffcat, ca formi, 9i ln conlinut. ln 1922, erau
instituite li alte pavilioane, alituri de cel regal,
 5,Erzgnert din Inul Regal
Tiii*cn Regcb/ in pac Si onor/ D. tuln itbitot/
Si-dpnhr,ot d. tardl Fi. Donn gbno'l Fi? ?6t noi,
Fie-n wci noncotl ln ni.zboi, ri'boi.t O! Doan-
n. SfnkJ C.ft'c pnrint ,/ Sa,iu at a Ta mAu

Tniatcn Padal CAt toaelc cercrc,/ Rzi taclpn-

, Afia$c/ C* naft, falnic Fic- leci clf.rit/
Dc naroi,/ Fie-n *ci ke '1"nc./
t/ De eni, croi./ O!
Co.oana de olel a Regelui Carol I Doanne Sfnt , Ccte'c Pnitue,/ fndnd. a h nand
Pc Tara RornAnn.
(Inn"l R.gal al RonAnicl

Steagul regrl al Romtnici

!+ qE
pentru regini, principele mogtenitot gi ceilal$
membri ai hmiliei regale. Cifra regali, ultimul
i4S
dintre insemnele regale, era diferiti de la un mo-
narh la altul. Acest iosemn a fost folosit de suve-
ranii Romaniei pentru a marc.r obiectele care
apaqineau regelui sau esei sa.le. Cifia regali era
rs$
aplicati p€ cirti, scrisori, pe drapele sau unifome V ile A]qardri (Foro.eq Arhivelor
ti era formati din iniFala stilizati a numelui rege- Naionate al€ Romaniei)
lui. De cele mai multe ori, cifra regali era insogiti,
in paner de sus a sa, de simbolul Coroanei.
Diclionar
lmnul regal c Cetmonial = ansamblu de reguli protocola-
re gi formule de eticheti, utilizarc la diverse
Primul imn nariooa.l a apirut, in 1862, lnci solemnitifi.
din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. . Lita ciriln = fondurile pe <are Ie au la dis-
Atunci, compozitorul german Eduard Hiibsch, pe pozi,tie suveranul gi familia sa, pentru aco-
arunci capelmaisuu la la;i, obginea, in urma unui perirea nwoilor personale, intr-un stat care
@ncum, c:r piesa sa numlti Marl tiumfal Ji pimi- are ca formi de guvernimint monarhia
|ca steagubi ti a Mniei-Sdb hinptl Domninr si
constitulionali. Fondurile provin de la bu-
de,tini calitatca de imn nafonal al Principatelor
getul de stat f sunt aprobate de Parlament
Peste ani, in 1881, pentru lncoronarea regelui
printr-o lege speciali.
Carol I, poerul Vasile Alecsandri scria versurile 1rz-
. Piotocol = reguli ale ceremonialului de stat
nului Rqat Romln, cate se ve cinra. pen(ru prima
dati, in 1884. 9i ale vie$i in societate.
 Cronologie
de stabilire a Listei civile pentru suveran 9i familia
sa'
1866, mai - adoptarea primei kgi
rsei'- l*""f"i na,tionalin timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza'
"p*41" Legii pentru ffxarea stabilirea armelor Romlniei'
1867 - aioptarea 9i
1s75 - publicarea pr-imii ed4ii e Cettmonialul Cutlii Domusci a RomLniel
1881, martie - Proclamarea Regatului Rominiei
Regal al Romlniel
1881 - Vasile Aiecsandri compune versurile lmnului
Coroanei'
1884, iunie - adoptarea Legii pentru tnfiinlarea Domeniilor
al RomAniei'
1884 - intonarea, pentru prima dati, a Imnului Regal

Curiozitlli istorice
. formulirile de adresare pen(u mem-
brii familiei regale sunr:
a. pentru rege: Majestatea voastri,
Sirel
b. pentru regini: Maiestate sau Ma-
iesuteaVoastri;
c. pentru PrinciPese sau PrinciPi:
Altega Voastri Regali, Alte,tele
Voastre Regale;
. salurul, pentru capetele incoronate,
simpliffcat intre timP, PresuPune
pentru birbaqi inclinarea. prinrr-un
gesr rcurr a capului. iar penrru femei
o r€veren[i. Gestul mainii intiNe in
chip de salut va ff Ecut numai daci
membrul familie regale o va face pri-
mul.
. subiectele de disculie cu membri fa-
miliei regale sunt alese cu griii ;i nu
vor avea conotafii polirice, religioase
sau foarte personale. Sunt agreate su-
biectele despre arti in general, istorie,
geografie, arhitecturi etc.
Evaluare/activitili
de invilare
Menlionali, pe baza sursei I {i a informalii_
1.. .li. marrual. o asemanare li o deosebire
inrre Ceremonielul Curlii din vremea lui
Carol I ;i cel al regilor Ferdinand I 9i Carol
al ll-lea.
ldenrificalipasaiul din sursa 2, car€ PreTinr:
modul in care Domeniul Coroarei contri-
buia la acoperirea nevoilor Cu4ii regale'
SelectaEi, din sursa 3, un mouv pentru care
Reeele Carol I a refizat ca insemnul Coroa-
nei Ia fesrivicatea de incoronare din mai
I 88 I si ffe din metal Prelios.
O:mm:xffii,;*:fr:r-""
ld€ntificali, in sursa 5, alre doui insirciniri
decir cele din raml leqiei. Je Mare5alului
Cu4ii Regate.
 3. Regedinle regale
Regedinlele Familiei Regale a Rominiei repre-
zinti un element de referinli pentru Monarhia
Romi,ni. Fie.:re locuin!a regale a fost proiectata
dupi planurile unui arhitect strtin sau autohton
9i abeneffoat de sume imponante de bali, prove-
nite atAt de la bugetul statului (Palaul Regal Co-
troceni, Palatul Regal din Calea Vctoriei etc.),
clt qi din veniturile proprii ale Casei Regale (cas-
telele din Domeniul Regal Sinaia).
Palatul Regal
din Calea Victoriei
in momentul sosirii in Rominia, in 1866,
principe[ri Carol ii era oferir ca re{edinli per-
manenti vechiul Palat Domnesc de pe Calea
Victoriei. Fosra cria a familiei Golescu, cumpira-
ti de statul rom6n gi transformati in 1837 de
domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica ln palat
domnesc, a fost rqedinga domnitorului Alexan-
dru Ioan Cuza pini ln momentul abdicirii sale.
h I
Palarul Regal din Bucurqti i! anul 1912 (Fototee Arhivelor Nationale ale Roniniei)
Noul Palat Regal a fost reconstrult ln spiritul Re-
n4terii germane gi a devenit o re{edinti impuni-
toare, demni de rangul Casei Regale a Rominiei.
Carol I a horirlr in 1885 rransformarea acesruia
intr-un palat fastuos, iar proiectul a fost incredin-
pt inigial arhitectului francez Paul Gottereau
(1882-1885). Ulrerior. arhirecrul Karel Liman a
extins palatul, lucririle acestuia ffind finalizate in
1906. Construcgia a beneficiat de prima instalagie
elecrrici de iluminat din Bucure;ti. Dupi moar-
tea regelui Carol I, Palatul Regal de pe Calea Vic-
toriei a devenit regedingi oficiali a succesorului
siu, regele Ferdinand. in 1 926, un incendiu a dis-
trus atet inreriorul, etajul superior d pi4ii centra-
le, clt gi exteriorul re.;edinlei regale.
Regele Ferdinand gi Regina Maria au cerlrt ce
noul palat si ffe adaptat noilor ceringe arhitectura-
le, prin imbinarea vechilor elemente cu unele mo-
derne. Reconstruqia a inceput in 1 927 9i lucririle
au fost terminate ln ultimul an de domnie al rege-
lui Carol al l[-lea (1940). in timpul domniei lui
 Palatul Cotroceni
I Rqedingi de vari a domnitorului Carol I din
1866, vechiul complex domnesc a servit ca rege-
dinqi imponanti a Monarhiei romine. Dupi in-
I coronarea din 1881, regele Carol hotiri;te si
L consrruiJ5d in ecesr complex un paht pinaar,
spre folosinqa mogenitorilor Coroanei, pringii Fer-
dinand gi Maria. Planurile edificiului au fost reali-
zate de arhitectul francrz Paul Gocereau in stil
clasic ven€Iian, construqia ffind inceputi in anul
1893 9i finalizati in 1895. Ansamblul arhitectural
a purrat amprenta princip€sei Maria. care r_a im_
plicat in decorarea interioarelor gi transformirile
menire si fui din elo moderni rqedinli. in 1913,
arhirecrul romin Grigore Cerchez proie.ler* o
noui aripi a palarului, in stil neoromiresr..
Din 1914, Cotroceniul devine reledinya ofciala
a cuplului regal Ferdinand-Maria. Aici s-a luat de-
Sata tronului din Palatul tugal din Bucure$i
cizia intririi Rominiei in rizboi, prin Consiliul de
(Fororeca Aihivclor Nationale ale Rom:niei)
Coroani din 14 august 1916, Reydinga regali a
fosr pillsite in tomna anului 1916. o&ri cu re-
tragerea trupelor gi a oficialitigilor romine la Ia5i.
in timpul o.upagiei germ e. Palatul Cotroceni
Carol al Il-lea se ridici doui aripi noi, Kregulescu
nu a suferit distrugeri. in 1918, la Palatul Cotro-
gi Ateneu (numite astfel dupi dispunerea lor fagi
ceni s-a s€mnat uatatul cu Puterile Centrale, cu-
de cele doui obiective - Biserica Krelulescu $ Ate-
noscut sub numele de ,,Pacea de la Bucurqti".
neul Romtn), ce aduceau Noului Palat Regal o
Plni la moartea r€ginei Maria, surveniti in
imagine impunitoare.
1938, Pelatul Cotroceni a fost locul preferat al
Palatul a devenit rqedin$ o0ciali a regelui
acesteia in Capitali.
Mihai in perioada 1940 -1947 . in 24 argust 1944,
o parte a palatului a fost grav awriatl ca urmare a
bombardarnentelor germane, dar a fost re(icuti
in anul urmitor I. Diana Mandache derpre Palanrl Couoceni
Dupi 1948, Palatul Regd a fost dat spre folo-
Arra bgmdarn .tu ncc.tdra ?entru modcrnd
tt.din ftgaln , nft au?a ndou * afrnaza unui
sinli mai multor institutii, deschizandu-se ulteri-
*cut gb;os, cccd c? it tanru Pfthlrgirca ?est?
or, un muzeu. Clidirea Palatului Regal a ars ii a nn? a ?.tltigidui. k doftd ra acest loc al A*occ-
fost distrusi masiv ln timpul evenimentelor drn nihr i inkgr.zl itbtia ta & cdta,a sccob, find
decembrie 1989, multe exponate ale muzeului ff_ vido,Ta ?nacioa ulzlm, qoi d noii dina'ni din
ind distruse. Palatul a fost renovat qi rearnenaiat Rinnn'a. . . Iqtu i,rruUla .a i odn.nii A .1t
ln ultimul deceniu al secolului )OC iar din anul n nblid., lai*irri,tzio'dln.
2000 este sediul Muzeului Nagiond de Ani al
(tlw.Mzrdadt:" Amccniul Rzgal,
Ediuu Cuntz Vcde, Bucuregi, 2015)
Rom3niei.
 Patarul Conoeni (Ioror<a Arhivelor Nationde
Urmitorii suverani, Carol al Il-lea (1930-
1940) 9i Mihai I (1940-1947) au folosit temporar
ca repdinli regali acest palat.
in perioada regimului comunist. inrre anii
1949 qi 1976, Palatul Cotroceni a devenit Palatul
Pionierilor
Dupi 1 989, aripa noul s-a transformat in rege-
dinla oliciali a Prqedintelui Rominiei, iar o parte
a palatului s-a transformat in Muzeul Na;ional
Cotroceni.
Castelul Peleg - Complexul
Regal de la Sinaia
Dintre toate regedingele regale, Pelqul este flri
lndoiali cea mai frumoasi construc;ie ce serveste
drepr reqedinli regalS, fiind crea[ia in iniregime a
primului rege, Carol I. Construit ln stil renascen-
tist german, castel.rl a fost dupi inaugurarea sa
a1e Rom5riei)
reyedinla dt urd fatoritl a regelui Carol I. Acesta a
supraveghel arent toate lucririle de construclie.
incepute in 1873 sub indrumirile arhiteqilor
\(ilhelm von Doderer. Johannes SchuJe yi. mai
ales, Karel Liman. In 1883, are loc inaugurarea
offciali a Pelegului, pe cere regele l-a vizut ca pe
un mire,t al noii dinastii. Castelul se re-
"sediu"
marci nu numai prin frumusqea arhitecturii sale,
ci ;i prin decoraqiunile inrerioare deosebile, majo-
ritatea elementelor ffind aduse de afari. Pe lXngi
Pelegul propriu-zis, in zori au mai fost ini.lgate
inci doui castcle mai mici, Peli;orul gi Foiqorul,
toate trei alcituind Domeniul Regal de la Sinaia.
Lucririle intregului complex au fost finalizate in
1914, cu pufn timp inainte de moartea regelui
Carol.
Castelul Peleg nu a fost locuir in permafienfi
de urmitorul cuplu regal, Ferdinand-Maria. care
a preferat Castelul Peligor drept rqedinqi de vari.
 \
a
C*telul Pele.s (Forotea Arhivelor Natonale ale Romaniei)
Dupi 1930, odate cu urcarea pe tron a r€g€lui
Carol al Illea, se produc schimbiri in ceea ce
priveqte destinafia castelelor de la Sinaia. Asrfel, la
Castelul Peleg au locuit principesa Elena (fosta so-
qie a regeluiCarol al Il-lea) 9i fful siu, Mihai, in
timp ce regele i;i stabilegte regedin;a temporari la
Castelul Foiqor, iar regina Maria, la Castelul Peli-
gor Din septembrie 1940, regele Mihai gi-a petre-
cut cea mai mare Parte a timpului la Castelul
2. Regina Maria despre Ca*elul Pelca
in 22 dni cAi an init hngi Regeb Canl I,
cei
dm uiz t cnstel\l din Siruia schinbnnd 4e lafaln
nai nuh dzcAt oda . Necontmit Regelr tu^corea
1,ftoimfunnrnift, d, brcuid & ca/. ?ninkle te
bffion d. t?orul co?il hi tnu. C?afli in egielfta
i stare nddreaffn ?nn mnndrclr iun?eri, n*
'n
an le aft glnmndir comoi ne?r?flik...
($tefania Ciubotaru, Vidtd cotididnn
la dartea rcgdh a RomAniei 1914-1%7,
Edirura Cartex, Bucuregti, 20 I I )
3. Despre mobilienrl 9i deconrl
Castelului Peleg
Dinfte firnizotii ?linci?ali, ?ennu ?lina
rapa * eon,rrnric a Cnstdului Pd?:, amnun
rnn Heynan" din Hanbug / atelierul ton&t:
deAugun Benbt din Ki;ln-Mainz. Di tle cei care
aa lucrat nttant k decorarea ;i furnimrea de
?ies? lr arta decotuitn ?eniu castel, din 1883
?dn,i , 1914, ii nentionnn ?e Jose?h Dolit-
sthek, arhitect ;i decontor din Vie a, Anton Pijs'
:eabarhtr diz Mirn,ha. rtnw dc d..otu!itni ,i
de piese de mobiliex yi L. Bernhe;ner din acela;i
.,a;. l...t fole,nle de a,ra deorattu -au,on:ti-
tuit ptin too?tarcd nor.el"brcfrme occidentah
din epo,a: Odior. dn Pan'. Eduztd tvolhnwcbc,.
dia Min&en. ,i PaulTtlg, din Bolin. oearan I
furnizo; tu pruduc dc orfa,ranc. Lor li s-au ak'
turu, los{ R.r.h, &bbtu nasazin dr bruteii din
Pa;s, ;i J.A \se4 fabrbant faino' de nobilict
lhtp:llpcla.n/)
Peleg. Castelul a rimas re;edinEi a familiei regale
pini lasfirgitul anului 1947, cind a fost conffscat
de regimul comunist.
in 1953, Pelqul a devenit muzeu, tradila din
1914, atunci c5nd regele Carol I a decis ci poare 6
deschis vizitatorilor. El atrage anual foarte mu1$
turifti romeni gi striini datoriti frumusegii arhi-
tecturale qi a interioarelor sale.
In 2007, Castelul Peles, a fost retrocedat fostu-
lui Mihai, allturi de Castelul Peligor Casa
rege
Regali romini a decis si piirreze destinalia de
muz-eu a Castelului Peleq.
Palatul Elisabeta
Construit intre 1930 !i 1936 de citre regele
Carol al IIJea, dupi planurile arhitectului roman
Duiliu Marcu, intr-o combinali€ de stil maur qi
brincovenesc. palatul a fosr regedinqa principesei
Elisabeu. sori a regelui romin ;i fosr: regine a
Greciei. Palatul nu a fost locuit prea mult de
Elisabeta, deoarece aceasta s-a retras Ia regedinga
din judegul Timig, Castelul Banloc.
Dupi bombardarea Palatului Regal de pe Ca-
Iea Victoriei, la 24 august 1944, Regele Mihai I
fi-a mutat retedinta oficiali la Palatul Elisabeta,
Tf, m
Palarul Elisab€ia
pe careJ primegte moitenire de la mitu.ga sa.
intr-unul dintre saloanele de la etaj, fugele Mihai
a fost fo4at de comunigti si abdice, la 30 decem-
brie 1947.
ln anul 2001, Pelatul Elisabeta a fost oferit re-
gelui Mihai c-a repdinfi o6ciali permaneori, in
calitate de fost gefde Stat.
Castelul Bran
O alti rqedingi regali, un monummt cu o va-
loare istorici deosebiti, Castelul Bran a fost donat
reginei Mada in 1920 de ciue Consiliul oraSului
Bragov, pentru rolul jucat de acrasu in timpul ;i
dr.rpi Rizboiul de intregire nalionali. Construit in
I 377 de brapveni ca fonificalie medievale, p€ntru
a proreja oralul de invadatori, rolul militar al cetigii
a trecut cu timpul in plan secund, riminind doar
firncgia administrativi a acestuia (punct de rami).
Dupi intrarea in proprietatea Casei Regale, caste-
lul a suferit o serie de transformiri. Regina Maria a
transformat cestelul Bran intr-o moderni regedingi
de wri. prin de.nraliunile;i imbun5riJirile inreri-
oare aduse construqiei. Lucririle sunt coordonate
de arhirecrul ceh Karel Liman, acela;i care proiec-
tase castelele Pelq 9i Peligor
 publice, ffind pa4ial amenajxt ca muzeu de istorie
ti arti feuddi.
A fost rcstituit recent, de citre sratul roman,
conform legii, lui Dominic de Habsburg gi celor
doua surori ale sale. in caliure de molteniiori ai
priDcipesei lleana, d€stinagia rimXnind, deocam-
dati, cea de muzeu.

Cstdul Bm t'..-,-
(Fotor@ tuhiv.lor Nationale ale Romanici)

Castelul a fost lisat prin testament de carre re-

I r1;.'

gina Matia fficri sale llearn, deveniti, prin cisito-

Cdrelul Brm,lirogrrffe de Ludwig Rohbock
ria cu Anton de Habsburg, arhiducesi de Austria.
Aceasta a locuit in el pani in 1947, iar in timpul
Castelul Balcic
celui de-al Doilea Rizboi Mondial a organizat la
c.stel un spital numit ,lnima Reginei". Castelul regal de la Balcic din Cadrilater a fosr
Din 1948 a fost confiscet li rrecut in proprie- o splendidi retedinfi de mr5 a Familiei Regale,
tatea statului, iar din 1956 este deschis yizitelor resedinF cea mai iubiri a reginei Maria yi. spre
deosebire de Casrelul Brar:, in inrregime crealia
4. Regim M{i.
dcspE rlcorltlucfia acesteia. Cons$ucie castelului a fost inceputi in
Gst€lului Bren 1925 qi a fost {inalizati ln 1936.
Branul lnicrrrna u nor. eLnp fu kmt, chcna- Clidirea principali a c{stelului era de forma
ftd h a uri
not vis d.f rnu'qa Aj ard dt unei r.ile, numiti Tinha Juuah (Cuibul singura-
"iaSn
Ln batAt ohit ct dr incttd.E [arh. Kanl Lintn] tic), proiectati de arhitecn:l Emil Guoe1. Alituri
to, atd d. inuf4it cd ti mifl., am t cqt sn d.nn
de actasta intSlnim Mla Mavi Dalga (Casa pentru
l,iall zidliht ,rrodrk, i da s$tt ucehii cetali
oaspeF), o mici biserici in stil bizantin, numiti
cnft nt,A*c niciodafi intr-dddnr Ar rftzit-o
din hnga nrop.ak, an fid.t A i-rn luoL olb Stella Mris, yi o splendidi gridina boranici. uni-
Ln cdrrrin & ochi ,ntw ?itind pcstc lune. Ador- c{ prin lmbinarea unor stiluri odentale, balcenice
mitn, d.?drrafi, n ajusd &n en, t1u t-4 lirat ti spaniole. Gradina imis ctlebrul Iabirint mito-
,nai ?aSin fc schirnbaan inn-o hatinsn ,ihnitn ,i logic din Creta. iar marerialele de construcgie au
pk td.
'n
fost aduse chiar din insula grcceasci. fugina Ma-
($tefenl^Ciu.bota , Vala cotidinnn
ria ti-a petrecut ultima parte a vielii in ac€st cas-
h atkd ftgaln d Ronn iei 1914-1947,
Edirua Carrex, Bucure*i, 2011)
tel, fiind insotiia deseori de ffica sa. principesa
Ileana.
 5. Diana Mandache despre njedinp ngali
de la Bdac
Pa'ilioan.b s'nr in ruinn. gradinib in parag-
tui, inltentanal in jaf, nnt"tu inro jtmtoaft in d.-
ztlzn runplia. Da.n ??sk tor sini, ?nft?i, u?zi
ti irnnginca AccLia caft a cftat
'4btu1, '?intal
aea,La ninun?, in aelati nn? ht"l in j"d.l u,
le la carcaddr alr csror ape all fost ddemnik d, Ea
h jgh?ab"n fd,necboaE, dc h aascle s*spendate
pctte carc se rdalrd dtrAzi mii ti tlii dz tuzr &
toatc ah;b, dr h othitnl" d" a?a in ah &fll
lumini va rcfrctat olatn chi? Ei najesto', fini
h bi'.tiat1a minualn carc n ad,n?o"it ?.nit
lerrt tim? inima Ei naE ti pnnn h bar?.l" k atu-
mi dr ?c ?duilioanel, care ?kngjihd lrrcetaft duln
bf, totul, a?n, Jhi, ?n'oi, hnr?d dt ntu-
'fi?nna
nn nu fdr decAt rtrige jalnic Si fir,i lncaate pe
'd
Accea cc L-a cnat, b-a ins4lajr, b-a d*mrni'
Cctelul de la Balcic al Reginei Maia
l*a d.biuat i b-a ad,i?ottit d. o br.tldtat , ?ice?e- (Fotoree Arhivelor Na$onaL ale Rominiei)
rc Si i in ranoi dtirue d^cm.nii nofrt.
(Diana Mandtche, Balticttl Regina Matia,
Dupi moanea sa,surveniti in 1938, Castelul a
Editura CurteaVeche, Bucureqti, 2014)
fost moqtenit de regele Carol al Il-lea pini in I 940,
cind Cadrilaterul a fosr rerroce&t Bulgariei.

l
A.srizi. Carrelul Balcic din Bulgaria esre o zoni
de atraqie turistici deosebiti, ffnd cunoscut sub
numele de,,Castelul reginei Maria", alituri de
gridina botanici din curtea acestuia.

Castelul SivArgin
Retedinli regali in rimpuJ rcgelui Mihai. cas-
telul Sivi4in a fost cumpirat de acesta in 1943
de la mogtenitorii contelui maghiar Hunyady.
Clidirea aflati in judelul A-rad a fost construiti ln
secolul al XVll-lea de contele maghiar Foray.
Dupi achizilionarea sa de citre Familia Regali a
;^i..TI*
....\ -
fost reconstruit dupi planurile arhitectului Mario
Stoppa gi decorat de insIli regina-mami Elena.
Castelul gi domeniul din jur erau folosite de rege-
* le Mihai ca refrdinli remporarS, timp de aproxi-
mativ o luni, in ffecare vari.
I Castelul a fost confiscat de comunigti in 1948,
Ccrclul Reginei Mair - Balcic &r a revenit in posesia Casei Regale in 2001.
(Forotee Arhiwlor Nalonale de Ronenici) Dupa a(est an. castelul a fost recondijionat;i
consolidat, astizi fiind una dintre retedinlele off-
ciale ale Crsei Regale romine. in uhimii ani. sir-
bitorile oficiale sunt petrecute de Familia Regali
la SivXrgin.
Alte reqedinle ale Familiei Regale romine au
fosr Castelul Copiceni, Castelul Scrovigte (am-
bele ln judepl Ilfov), Palatul Kiseleff din Bucu-
regti qi Palatul Regal de la Mamaia (judepl
Con"tanla). Acestea au fosr folosite mult mar r*
de Familia Regali, in comParalie cu cele descrise
mai sus.
Singura reqedinli regali aflati in afara girii a
fost castelul Fabron, in ora.gul Nisa (Franp). Cas-
telul a fost mogtenit de regina Maria de la tatil
siu, ductle de Saxa-C.obourg Gotha. Dupi Pri-
mul Rizboi Mondial, regina Maria a (icut dese
sejururi la Castelul Fabron, unde se intilnea cu
surorile sale. La moartea sa, castelul a fost lisat
prin testament ffului siu, regele Carol al Il-lea.
Acesta nu l-a mai folosit, castelul a intrat lntr_o

#\l\
strre de degradare. iar astiri nu mJ existi. in me'
moria sa se afle in acel loc un parc ce poarti nu_ v
mele Carol d€ Roumanie.
it
Dictionar
{
. nqa*VO ngoU= Iocuin;i offciali, stabili
sau ocazionali, rflara in Posesia ti ProPri-
etatea unei Familii Regale gi a membrilor
acesteia.
c Pdkt = resedinla urbani impunitoare a
unui personai important, cel mar adesea de
origine nobiliarl sau regali, 9i totodati
sediul unei institulii Publice ln care se exer-
citi puterea (polirici, iudiciari, legislativi.
executivi etc.) .
. Cdt l = esre o conslruclie cu rol de locuin-
gi, aflati ln mediul rural sau intr-un ora.g -
rqedingi oficiali. fiind re{edinF dr vari a
unui princlpe slu rege $l car€ slmDollzeaz:l
puterea il auiontatea sa asuPra unul come_
Ca.relul Sivir$n, circa 1943
niu funciar. (Fototeq Arhivclor Naionale ale Romaniei)
 DECOMIIILE RXGAIE
Regii Romaniei au crear ii dezvoltat un sistem de decoraqii, medalii ;i disdnc;ii, menit si
recompenseze spiritul de sacrificiu, loialiratea, credinla gi patriotismul.

Carol I
in 1872, inci fiind principe, Carol a instituit Medalia Virtuted Milit.lra 9i Sennul onorifc pen
tntWIII;i XXV de anl petreculi in cadrul forlelor armate. Meritele deosebite in domeniul artelor,
economiei !i ltiinlelor au fost recompemate, incepind din 1876, cu Medalia Bene Mermti. Drpi
proclamarea independengei de stat s-a introdus Ordimtl Steata RornAniei ;i, mai apoi, Medalia
Seruiciul Credincios. Dupi proclamarea Romaniei ca regat, in 1881, regele Carol a introdus Ordi-
nr,l Coruan.l RomAniel in 1909 s-a fondat O rdintl Arol I.
Ferdinard I
in 1916, prin Decretul Nr 2968 din 26 septembrie 1916 s-au pus bazele Ordinului militar de
rdzboi Mihai Vitedzul, care avea siL constituie cea mai importanti distincgie pentru fapre eroice.
Alituri de acesta un numir mare de militari a fost distins cu Ordinul Coroand Rominici.in l9l8
a fost irigiati Crucea Comemordttud a Rdzboialui 1916-1918.in 1929 e apirut Ordinul 9i Medalia
Ferdinand I, acordate celor c:re au avut o contribugie deosebiti la inflptuirea Marii Uniri din
r9r8.
Carol al ll-lea
Sub domnia Regelui Carol al Il-lea au fost instituite Ordir,r;l, Virtutea Aetond ticn (1930)
Medalia Aeronautici (7931\, Ordind ?entru,Lfrrir (1931), Semnul Onorific Vulturul Rominiei 'i
(1933), Ordinul Militar Sfantal Gheorghe (1940).

Mihai I
Regele Mihai I a continuat trad\ia acordirii de ordine 9i decoragii. Revenit in 9ari, dupi pribu-

;irea regimului comunist, a reinviat practica acordirii Ordinului Carol I 9i Ordinului Steaua
Romirriei 9i a intemeiat noi ordine 9i medalii, ca de eremplu: Medalla Regeb Mihai I pentru
ltialitate (20O8), Ctrcea Cad Regale a Romlzlal (2008), Decoraqia Nihil Sine D€o (2009).

Ordinul Sreu Romtniei Ordinul Coroua RomXniei Ordinul Vinutea Aeronaudci

din timpul lui Carol I Me Crue 1881 {av€6) din Offler 1930 (avers) din dmpd
vremea lui Carol I lui C ol al ll lea
 Cronologie
1883 - are loc inaugutarea offciali a Castelului Pelel din Sinaia.
1888 - incepe reconstruqia Palatului Cotroceni - alti retedinli a Familiei Regale, dupi planuri-
arhiteqilor Paul Gottereau 9i Grigorc Cerchez.
le
1925 - sunt lncepute lucririle la Castelul Balcic, ffnalizate ln 1936.
1930 - lncep lucririle la Palatul Elisabeta de citre Carol al IIJea, dupi planurilc a.rhitectului ro-
mln Duiliu Marcu, consrucfie finalizati in 1936.
1943 - Regele Mihai cumpiri Domeniul gi Castelul Sivirgin de la mogtenitorii contelui maghiat
Hunyady.
2007 - Castelul Pelc; 9i Castelul Pelipr au fost retrocedate regelui Mihai.

Curiozitili istorice Evaluare/activitifi

. La Castelul Peleg s-au linut importan-
te intruniri politice, cum au fost Con-
siliile de Coroani din 1914 (cind s-a
hotirit neutralitatea RomXniei fa$ de
Primul Rizboi Mondial, care tocmai
incepuse) 9i 1925 (ciod s-a hotirat
scoaterea prinlului moltenitor Carol
din rindurile Familiei Regale).
' CaJtelul a gezduit multe personalitili
ale vremii, scriitori, muzicieni, dar gi
regi gi regin€. O importante viziti a
anrt loc in 1896, cea a impiratului
Austro-Ungariei, Franz Iosif
. Regina Maria a alut ca ultimi dorinli
ca dupi moarte trupul si-i fie inmor-
mintat la Mlnistirea Curtea de Argeg
(alituri de sogul siu, Regele Ferdi-
nand), iar inima la regedinga sa favoriti
de la Balcic. Dupi pierderea Cadrilate-
rului (1940), inima a fost adusi lingi
castelul Bran, a doua regedinli a Regi-
nei Maria.
de invilare
Numigi, folosind textul leqiei, doui re-
gedinge de vari ale Familiei Regale gi o
rqeding5 oficiali a unui monarh romin.
Precizali, conform textului lecgiei gi sur-
selor date, rolul unor monarhi in con-
structia, reconstruclia si decorarea unor
regedinle regale.
Identificaf din lecgie gi din sursa 3 mo-
dalitiEile de reconstruclie qi decorare a
rqedin,telor regale.
ldentiffcagi o siemenare si o deosebire
intre regedingele regale reprezentate de
castelele Bran gi Balcic.
Exprimali un pufict dc vedere asupra ro-
lului li imponanlei Castelului Peleg pen-
tru Familia Regali, dar 9i penrru isroria
romenilor
 CAPITOLUL

MONARHIA CONSTITUTIONATA
IN ROMANIA

Sosirea Prinlului Carol la Bucureiri, in 1866, rablou de Fouqulr

l. Programul Adunirilor ad-hoc ale Principatelor Moldovei qi lirii RomAnegti

2. Instaurarea dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen in Rominia - condilii externe
3. Instaurarca dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen ti succesiunea la tron - condiqi interne

il
 1. Programul Adunirilor ad-hoc ale Principatelor
Moldovei 9i lirii RomAnegti
Problema romAneasci - constituit in Partida NaEionali, care a elaborat un
problemi europeani
intre 1853 ;i 1856 s-a desEgurat Razboiul
Crimeii, care a opus Rusia Imperiului Otoman,
sprijinit de citre Marea Britanie, Frarlga qi Pie-
monr (Sardinia). Rusia a fost infiintn in rnzboi,
iar, prin Tratatulde pace de la Paris (18/30 martie
1856). pe langi alte clauze referitoare la Principa-
tele Rornine - Rusia a restituit Moldovei cele trei
judege din sudul Moldovei: Cahul, Ismail $i Bol-
grad, Principatele au intrat sub garan$a colectivi
a ;apre mari Puteri europene -, s-a previzut con-
vocarea de Aduniri (Divanuri) ad-hoc. inscitugii
cu caracter consultativ, cere urmau se se prcnunle
gi asupra organizirii viitoare a celor doui liri po-
trivit dorinlei rominilor
Dupi 1856. miFrrea unionisri din Principr-
rele Romine s-a intensiffcat, aceasta cipitind un
camcrer legal 9i organizar. Suslin;rorii Unirii s-au
program politic. Acesta concentra punctele esen-
giale ale migci-rii, acestea urmind si se afle in cen-
trul dezbaterilor din viitoarele Aduniri ad-hoc, ;i
anume unirea deplini a celor dod Principarel
guver[aie repreze ntadvi, cu o Adunare legislativi
proprie, autonomia gi neutralitatea Principatelor;
domn striin.
Preocuparea pen rru ad ucerea u n ui dom n sr reLi n
la conducerea $riijustificati prin doringa de a
era
pune capit luprelor inrerne penrru domnie, care
antrenau flumeroti m€mbri ai unor familii boie-
retti: Bibescu, Ghica, Cantacuzino 9i algii, dar ;i
atragerca urei posibile proteqii din parrea unor
Mari Puteri din Europa. in mencalitatea oameni.
lor politici romini din secolul al XD(lea era astfel
incetileniti ideea conform cireia Romania nu va
putea deveni un srar liber. modern decit atunci
clnd va avea un principe sau un conducitor din-
tr-o dinastie europeane.

:-
!

C,ng6ul de la Peis, 1856

 Poarta SI Adunirile ad-hoc
Imperiul otoman a profitat din plin de modul
in care Marile Pureri i-au conferir dreprul de a
organiza gi supraveghea convocarea Adunirilor
ad-hoc. elaborind un firman privind (on\iiruire.r
corpului electoral, ceea ce-i dezavanraja in mod
clar pe reprezentantii mbcirii uniooiste. Astfel,
alegitorii au fost impirfifi in cinci colegii, repr€,
zenrind diferite categorii sociale. La aceasta s-a
.rliturar arirudinea c.rimacamilol. rdi.5 r lo(!iiro-
rilor de domni, in special a lui Teodor Balg 9i
Nicolae Vogoride in Moldova, cunoscu;i pentru
t;
3ffi
Divanulad-Hoc al Moldovei, I857
ideile lor antiunioniste, ultimul ajungand s5 fa1-
siffce rezultatele alegerilor pentru Adunarea Ad-
hoc a Moldovei.
Numeroasele prorrsre pe plan intern pi inrer-
nalional, ce au urmat falsificirii alegerilor, au avut
cr urmare o cre{iere a rensiunii in relaliile inter-
nalionale pe continentul european. Deoarece
Marca Briranie a revenit la politica tradigionali de
susrinere a inregririlii lmperiului Orom.m. irr
Franla sustinea problema unirii Principatelor
Moldova gi lara Romineasci, s-a ajuns la com-
promisul de la Osborne (28 iulie/9 august 1857),
rezultat al intilnirii dintre impiratul Napoleon al
ily
E.\
lllJea d Franlei qi Regina Mctoria a Marii Brita-
nii. Astfel, londra a accePtat anularea alegcrilor
falsifrcare din Moldova. iar Parisul a renunpt si
mai susgini unirea deplini a Principatelor sub un
principe srriin. S_a horiLrir ca viitoarea conferinqi
a Puterilor Garante si decidi asupra formei de or-
ganizare politici a Principatelor Romine, cu ex_
ceplie punctului privind principele srriin'
Reluarea alegerilor
Alegerile pentru adunirile ad-hoc au avut loc,
din nou. in seotcmbrie 1857 in Moldovr ;i s-au
<older cu victoria raberei unioni:tilor ln cadrul
Adunirilor ad-hoc s_au regisit rePrezentanli ar
tururor categoriilor sociale: derul. proprietarii
mari ;i mici, buighc:zie, ,tirinimea clicEi' Astfel,
au fost degi frunta;i unionilti de seami, revolu{i-
onari din 1848: Mihail Kogilniceanu, Costache
Negri Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri,
Vasile Milinescu, Anastase Panu, ln Moldova,
C.A. Roseai, frafi $tefan 9i Nicolae Golescu,
r. Hodrtrea Adunini ad-hoc din Jara
Romineasci cu Pdvir€ la Uoirea Principatelor
Dc actta, ronnn sut manini in donnlafo''
m atn in arrnntuaftb ?atfl ?uttl|lil
2. I/nirea ldrib Ronafltu ;i Moldou intr-tn
tinpul ttat $ t bt u tiagur 8uu.r,7.
). tunt ,nain tu no{mifta ftonului, ah! din-
rt-o dinaci? donniroat d'ah Euro??i. i 'atui
not.niro ai'.'ui i larn an dd safe oesal in
ftligia Fni.
4. Guum ronsnnional ,rpfta tatiu ]i' duPn
datinib celr uchi ab lnni, o lit gln aAtnarc ob-
yeasca, ra,e fi inormira y baza turto'alt h'ga
u aat garangiiL tu paa $ y't P'k t i 'n l|. a'igurar
inclt tn rc?lezi te inte/eteb gcaerab ale popthsici
\ f.xk i docr^.nrc ?nuind i$otia molann
d /omAnibr, Edi:ruru- Cetatea de Scaun'
Tlrgov\te, 2009)
AG. Golescu, fralii lon 1i Dumitru Britianu,
Christian Tell, Gheorghe Magheru, ln fara Ro-
mineasci. Penrru Prima dati, Frenimea li_a (ri-
mis alelii intr-o adunare rePrezentativi a Frii. Pe
Ion Roati, Tinase Constantin, Gheorghe Lu-
pescu, Mircea Milieru.
Munirile au fost considerate un adwirat expe-
riment democratic pentru viitorul stat, in ciuda
preroBativelor limitate cu care au fost dotate. ca 1i
a mode.litifi de .legere. Asdel, numai matii hoieri
mica boieri-
;i clerul au panicipat direct la vot, iar
me, liber-ptofesionilii li liranii - Prin delegafi'
Aduntuile nu erau legitimate si ia decizii, ci doar
si arate Marilor Puteri dorinlele 9i surea de spirit
a rominilor, drepnrl de a decide timAnlnd exclu-
siv la latitudinea Marilor Puteri garante.
2. Hodrlrca Munirii ad-hoc din Moldo*z
. . ,bAnd in Pioit cn PriaciPdt L sant in tdtc
b Lgalitdt , d. ttdbilitat ti dr dignitat tlationaln,
loi da ni d i$nti viala hn ti cn fltc?ot
^cctte
dobAndi drcAt r.inrolcnfldr.'t. h ftchiul ?n ci?i,a
al.ftditnfi nontlui, cor. in h ih tim?'tri dlz
fiind4i?i hitripakht, ti (hiat in un ,a Capituh-
iiht, au ?sktat iD familiib lui Ralu Ntgn $ a lui
Bosdan Dturof i ?uindta. in .a?d binciPaklot
Uiit ttn pnnt sonin, alct di"tr. diiatiih don"i'
toan ah Eutopti, afa* dt a.?h nh sratunb
'u.i-
n , toft a nu motiea ttrdi,t t tdu.in:
Ltaad in pnvin ca' sprc a dtbnnli un atcmc-
n.a pnnciPr, n.rlit & a ?tn un @Pnr thlor tft-
dlr hi i & d ?tqnd Panici o dn nod, rortAnii
mun\a la dnp*l t au Pdn &pid.hii d' a1i
Pc titl
tw*dinlnnd n*ni'
alrg?
'ing.i 'untlui,
insryi ghnoilor nonafii cai
fta Dintului
'nainbr soada t+incipat.ht:
au Ltt in nninih
!,uAnd in Pit ift P.nir. ra PinSul 'trnin 'd
.a,
nodd im\hni o
to, cc at Ou dt h dnwl Si para 5i
'Etnpa,'?'k
r.tuin1,i ca d t fu inrungiurat dt
in.onna ?.rirohhr din afani i in con,ru tulb"rd'
ilor lhhutru..
(Ta.r. ti loctmatt ?ivind ittolr, nodrntn
d tufianilol, FAifi&. Catatea de Scaun,
Tirgovigte, 2009)
 Rezoluliile Adunirilor ad-hoc
Discugiile din cele doui Aduniri ad-hoc au
durat pini la ffnele anului 1857. ln Jara Romi-
neasci, dezbaterile au vizat patru puncte, care
aveau si ffe inscrise ln rezolu$a adoptati la 9/21
octombrie l8Jl, qi anume:
l. Autonomie in baza vechilor Capitulalii ln-
cheiate cu lnalta Poarti in anii 1393, 1460,lill
gi 1634 qi neutralitate;
2. Unirea celor doui Principate inrr-un sin-
gur stat, cu numele de Rominia 9i avind un
singur guvern;
3. Domn striin. dintr-o dinastie europeani.
cu mogtenitori cresculi in religia firii;
4. Guvernare constitufionali reprez.entatir"a )i
o Adunare kgislativi alcasi pe o bazi electorali
h.#.
Problema agrari a fost prezenti ln disctfilc
deputa;ilor din ambele Aduniri. in cererea depu-
tafilor pontati moldoveni, al cirei prim semDatar
era Ion Roati din fnutul Putnei, etau Infigigate
starea lirinimii fi temeiul tevendicirilor sa.le. in
Jira Romlneasci, deoarece unii reprezenranli ai
Cutelul Osborne, Iocul inritnirii dinte lmpiretul Napoleon al III-lea;i Regina Vctoiia, in 1857
boierimii ti chiar unii ai burgheziei s-au opus
ideii de improprietirire ori au cerut amlnarea dis-
cutirii acesteia, nu s-a putut trece la adoptarea
unei hotireri in aceasti privinti.
ln Moldova, dezbarerile au fosr mult mai am-
ple. Astfel, s-a dezbitut despre autonomie, subli-
niindu-se dreptul de suveranitate al Principatelor,
in vinutea vechilor Capitulagii cu Poarta. S-au
discutat numeroase aspecre ale organiz-irii insriru-
fonale de tip modern: rapornrl intre purerile sta-
tului, responsabilitate ministeriali, independenga
Jusri(iei, organiarea Bisericii. problema agrari.
desfiingarea privilegiilor. egalitatea in ceer ce pri-
vqte plata impozitelor. la 7 I 19 octombrle 1857
s-a publicat Rezolugia Aduntuii ad-hoc a Moldo-
v€i, care cuprindea prevederi aseminiroare cu
cele adoptate in Tara Romaneasci.
Propunerile formulate in cadrul rezolugiilor
Adunirilor ad-hoc ai rapomrl Comisiei purerilor
europene de la Bucuregti, care a analizat desflaqura-
rea alegerilor, au constituit obiecnrl discqiilor re-
Pre.zentanlilor Madlor Puteri garante, reunigi intr-o
confering la Pais in 10122 rl,u-7119 augst l85a
qi care avea si publice C,onvengia de Ia Paris.
 Cronologie
1856, l3125 februarie - 18/30 martie Congresul de pace de la Paris.
1857, 25 iulie/6 august 28 iulie/9 august - Compromisul de la Osborne.
1857 - reluarea alegerilor pentru Adunirile ad-hoc.
1857, 7/19 octombrie - Rezolulia Adunirii ad-hoc a Moldovei.
1857, 9/21 octombrie - Rezolugia Adunirii ad-hoc a Jirii Rominelti.

Curiozitili istorice Evaluare/activitifi

de invilare
. l,a expirarea mandatului celor doi domni
Crigore Alexandru Chica gi Barbu $rirbei
Mengiorali doua cauze. ale necesita(ii
Poarta i-a desemnat drept caimacami pe ! rn\laura.rll Prrn!ulul (traln ln Komanll.
Teodor Balg gi, dupi moartea ac€stuia, Pe
Nicolae Costache Vogoride, in Moldova,
Preciz:!i o xemarare pi o deosebire in-
iar in Jira RomAneasci, pe AJexandru ! tre Prevederlle cu c:IrJckr economla
Dimitrie Ghica, care, spre deosebire de mentionate in surse.
omologii sii moldoveni, a susfinut mifca_
rea unionisti. Formular; un punct de ,edere referitor
. Caimacamul Vogoride a falsificat listele !
la alegerea unui principe striin in frun-
penrru Adunerile ad-hoc ale Moldovei.
tea Principatelot romine, folosind ca
ceea ce a rrezit protesrul Franlei. Rusiei,
argument doui informefii din sursa 2.
Prusiei qi Sardiniei.

Formulali un punct de vedere referitor

Ia modalitatea in care au fost indePlini_
te obiectivele cuprinse ln rezolugiile
Munirilor ad-hoc, folosind ce argu-
ment alte doui fapte istorice, ln afara
Dictionar celor la care se referi sursele 1 9i 2.
. Al-hot = anwne pennu acest scop, de circum-
! n.,fi-ri un e'eu d. o iumjrar< de p:-
c Renlulie = hotirdre luati de un colectiv in Bini privrnd .oniexrul inre,n )i inreF
urma unor dezbateri. nagional al alegerilor pentru Adunirile
. Caim am = inlocuitor al domnului. ad-hoc.
2. Instaurarea dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen
in Rominia - conditii externe
Abdicarea lui
Alexandru loan Cuza
in noaptea de 10/11 februarie 1866, Alexan-
dru loan Cuza a losr inlirurar de h tron. printr-un
complot pus la cale de monstruoaia coaliFe. De-
oarece Puterile Garante recunoscuseri Unirea din
1859 a Principatelor doar pe durata domniei lui
Cuza, in 1 866 a awt loc o intensi acrivirate diplo-
matici pentru aducerea unui pring striin 9i, impli-
cit, pentru salvarea Unirii Principatelor. Marile
imperii vecine s-au intrebat chia.r daci unirea celor
doui Principate Romirre mai exista. Rusii a spri-
jinir in mod deschis tendinlele separadste. mani-
festate la lali, la care a participar chiar mirropolitul
Moldovei, Calinic Midescu.
Politica dinastiei striine
lnstaurarea unei dinastii striine in RomXnia se
impunea din mai multe motive, si anume: incera-
rea luptelor pentru domnie, cu antecedente de
veacuri in viala polirici a rominilor, menlinerea
9i consolidarea Unirii din 1859, consolidarea au-
tonomiei si cr€$terea prestigiului european al $-
rii, obginerea independenlei naqionale.
Din punct de vedere politic. o arare iniliativi
politico-diplomatici a urmirit si concracareze pol!
ric.a marilor imperii ve(ine porrivnici menrinerii
stanrlui romar. De mengionet este fi cA prin acesr
fapt Europa ar 6 fost pusi in fag fapului implinit,
iar unirarea nalionali a rominilor ar Ii fost pisrnti.
Propuneri europene
Ca atare, pentru a trece mai usor peste aceste
momente de incercare, romanii au urmat exem-
plul Creciei, crre ale.ese un rege din din*rie ger-
mani de Bavaria. furfel. s-a propus aducerea unui
principe strain. Iniqial, rronul de la Bucuregri a
fost oferit contelui Filip de Flandra, fiul cel mic al
ffi
n
Filip, @nre de FladG, primul ciruia
i s'aoferir @roe Ron:ni€i in 1866
regelui lcopold I al Belgiei. Acesta insi a refuzat,
neavlnd garangia Marilor Puteri.
Dupi o perioadi de noi ciutari, Ion C. Bri-
tianu a plecat la Diisseldorf, in Germania. Acolo,
Carol, fful principelui Karl Anton de Hohen-
zollern, a acceptar propunerea. Un rol important
a avur in acest sens doamna Honense Cornu. pri-
erena lui Napoleon eJ Ill-lea. impararul Franlei.
AJegerea lui Carol ca domnitor al Rominiei
a fost sprijiniti 9i de Franp, prin Napoleon al
lll-lea, dar 9i de Prusia, prin cancelarul Otto von
Bismarck, care fusese consultat in acest sens. Cel
din urmi 9i-a exprimat susfinerea, avand in vede-
re conflictul dintre Habsburgi gi Prusia.
intte 2ll4 - 8/20 aprilie 1866 s-a desfi;urat
un plebiscit prin care populaia Romaniei a fosr
consultati in ceea ce privegte aducerea pe tron a
unui print striin, in persoanalui Carol de Hohen-
zollern-Sigmaringen. Rezultatul a fost de 634.969
votud pen u gi doat 224 impotrivi. in aceste
condiqii. prinlul Carola luar drumul Bucurestiu-
lui, alituri de lon C. Britianu.
Deoarece, in l86tr. era pe cale si izbucneasci
conflictul dintre Prusia gi Austria ;i prinpl era
oflter in armata prusace. acesta a c.elarorir incog-
nito. de fapr, sub un nume fals - Karl Hertingen.
pe traseul Disseldorf- Bonn - Freiburg- Ziirich
- Mena - Bu&pesta - Baziar. Ajuns pe pimant

l. Procl.m.tia Ircot€n nlci Domnqti
tn lcgituri cu alegcrca lui Carol I
de Hohenrollem-Sigmaringcn ca domnitor
al Romtniei (11 eprilie 1866)
Ronnni. in rut drutani ai lowdit l" ti oi
in fala Etopci, pnn a{trh i totunk wd'n , .n
tunkl o Miffi., d d!.ii nrytiinla dr.?nnb ti
tebainltb nu*, cn wiyi Unifta i ca td.,t al na-
tionzlifiti noatu un domniar trnin; Si fecare
nfrnaft a uoa'td a fo$ aPhudatn h taak ruiunr
b, fccan vot al wttru r"&noscltt ti eonfim.tt dr
Paterib Gdtunt... Pcntu cowokdatd acdi.i b*
h'aftl, nafr.rrea a cn$ [...], h 1857 si I 859, un
Domtitot ... [...] Noi, aLtari%f d. winla
'nai
nalionaln, condusi de daaria ce aaan dt a pne fAu
tutu,ot irlttigihr ti un.lniht ce a de rop *grr-
nafta naionnlitaii noa$,., ti dr ashi daa, d
"ig"n
voi ta nnti"rlii M f inrcruud dr rca mi ltpliruz
izbnxdd, *pucn aLgnii dired. d naliu ii ca
donniw pc hincipcb Ad Lrkt it le Hohea-
znlLm, c? u domni nmehde CanlI...
(18661896. 30 'de ani d. lomnic di rcgchi
()rol I. Gzudned; si atte, Institutul Carol Gobl,
Bucureqti, 1897)
romanesc, Ion C. Britianu pi-a scos piliria gi l-a
salutat pe Carol drept noul domnitor al Romlni-
ei. Apoi, l-a insolit pe noul prinl mai departe
pini la Bucuregti. Traseul de la Turnu Severin
la Bucurqti a cuprins Hore'zu, Rimnicu-\6lcea,
Currea de Argel. Campulung qi Tirgovigte.
Domnitorul Carol
La10122 mai 1866 a aluns la Bucure$r, unde a
fost salutat de offcialitili 9i de populalie. la Bi-
ner53 i s-a lnmajla( cheia orarului. in aceeali zi a
rosrir jurimantul de credinli in limba ftancsi
Jur de a ff credincios legilor girii, de a pistre tdi-
giunea Romlniei. precum li integritatea teritodu-
lui ei, qi de a domni ca domn constin4ioad". lo
1866. cel mai important obiectiv el noilor euoti-
iili de Ia Bucuretri a fost leget dc prooufu ta
Constitufiei s,i apoi, de a dobnndi rurnoqFEa
noii domnii de citre Curtea suzerani, adici Impe-
riul Otoman 9i Puterile garante.
Alegerea pringului Carol de Hohenzollern la
tronul Roml-niei, urmera de sosirea incogniro a
ac€stuia la Bucurefd, la 10122 mai 1866, a deter-
minat reaqii diferite la nivelul diploma$lor euro-
peni, reunii intr-o conGrinli Ia Paris. Sultanul a
ameninlar cu inrerven!ia armari. fiind susqinut 1i
de Ausrria gi Rusia. Rominia a riposrar prin reu-
nirea unui Consiliu de Miniltri, cu participarea
lui Carol I, care a decis mobilizarca imediati a
trupelor ti solicirarea unui sprijin din panea lui
Napoleon al IIIJea, impiratul Franlei.
Pozilia Marilor Puteri
fafi de domnitorul Carol I
Rusia a realirmat dreprul puterilor vecine Ro-
mXniei de a-gi stabili in continuare atiudinea ln
funqie de propriile interese. Totodati, Cabinetul
de Ia Petersburg considera ci rom6nii au submi-
nat Tiatatul dir 1856 9i ci nu se mai putea vorbi
despre neutralizarea M;rii Negre. previzuri
prin Tiatatul de la Paris (1856). Pentru a dobAndi
recunoatterea lui Carol I ca domnitor al Romini-
ei, Guvernul de la Bucure*i a trimis la Petersburg
o delegagie, formati din Vasile Boerescu s,i George
Costa-Foru. Acegtia au negociat cu oficialitiEile
ruse 9i, mai ales, cu cencelarul Aleksandr Gorcea-
kov Acesta a anunEat ci urma si ceari pe cii di-
plomatice dizolvarea deciziilor ConferinEei de la
Paris. Totodati a solicitat ca presa de Ia Bucure;ri
si nu mai atace diploma$a ;a-risti.
Habsburgii au susiinut poz\ia Po4ii fali de
rcornoatteEa lui Carol l. Perspecriva izbucnirii
conflicnrlri dinue Austria;i Prusia, mobilizarea qi
prcluarea conducerii rrupelor romiLne de citre
C-arol I, fust o6;er prusac, au gen€rat mad nemul-
grmiri le Mena. Pentru a oferi asiguriri la Viena
ci sirca pringului Carol ln Romlnia nu avea ni-
cirm Gl de lcgiori cu planurile prusiene, Dim!
tric Ghica a fost trimis si negocieze la Viena.
 Parisul s-a opus direct intervenliei militare
otomane in Rominia. Napoleon al [[-lea chiar
i-a promis lui Ion Bilicearu, agentul Romaniei la
Paris. si uzeze de intreaga sa influenli in favoarer
recunoarterii, ln condigii onorabile, a lui Carol I
de citre puterea suzerana, adici Imperiul Oto-
man. Cabinetul de la Londra a secondat Parisul io
demersurile sale in favoarea Rominiei, deoarece
era interesat in soluioneree prcblemei Canslului
de Suez qi pentru ci nu dorea extinderea influen_
gei Rusiei ln Peninsula Balcanic.i.
Domnitorul Carol I gi Poarta
Ia inceputul lunii iunie 1866, Guvernul de la
Bucurqti l-a trimis pe Ion Ghica in Capita.la oto-
mani, cu misiunea de a inilia negocieri directe cu
Poara in vederea recunoa;terii prezengei lui Carol I
pe tronul de la Bucurqti. Diplomalia otomani a
solicitat lnsi condilii exagerate, ca de exemPlu:
ocuparea de citre turci a Ismailului 9i Calafanrlui;
ci.litoria Principelui Carol la Constantinopol gi pre-
starea de citre acesta a lurimintului de ffdelitate.
Constirugia adoptati de Parlamentul de la Bu-
cureqti Ei promulgati de domnitorul Carol la l/13
iulie 1866. in care nu erau menlionate nici suzera_
nirarea otomanA li nici garantia a $pte ma-ri pureri
2. Mesajul principelui Caml citrc AdulrarEl
Constituanti (30 iude/r2 idie 1866)
2n ncinafi ?in h?kb interiodr., naliuraa
/onnhn a ab4at h ?nnc,?iul Uaini ri al pnno'
p.lri hnirl, cn h singui.l linarl d. scn?arc, ca la
singml ni,jlac dz corulidare ti ?tos?.ritak. A!-
nizi, cAnd areasfi doinli ate indqlinitn, prin ab-
nrgdfta, ?.^i't.nln ri ?na*n1a ronnnilor, pruttn
Cu4ii stzranc 7i a lnahehr
ti ?nn 'ohdtldin.a
Puteri gaflnk, ainzi, in tfrryit, cAnd ?in A^ni-
tulime sunt frxate i ltatonicit , iebai? ln ne dnm
mA a da toli fi, siAN uili, ln nmlinrm, des-
'n
lolfim ti ta inrinm tu ce.a cc an dtbnnl;L . .
(Textc;i lo*nente pirind ktoia modrna
a nniniht, vol. ll, 1866-1918,
Editura Cetatea de Scaun, Targovigte, 2009)
*?
{
Ion C. Bririanu
a trezit ostilitatea diplomafei Po4ii.
europene,
Mai mult, dupi sanctionarea Constitugiei din
1866, C.arol I a declarat in mod offcial ci Rominia
urma si igi pistreze neutralitatea garantati de pute-
rile europene gi ci va respecta legiturile cu Poarta.
in urma schimbului de scrisori, ce a arart loc la
7/19 li respectiv, 8/20 octombrie 1866 lntre Ro-
mania $i Poarti, Guvernul otoman a recunoscut
erediratea pe linie masculini in hmilia domnito-
rului, existenfa unei armate romine permanente,
dreptul de a bate o monedi speciali, Pe care ti
figureze insemnul imperial otoman. Carol I urma
si meargi Ia Constantinopol pentru a primi 6r-
manul de invesrituri din partea suJranului.
Le 12124 octombrie 1866, Carol I, insolit de
o suiti importanti, din care ficeau parte Dimi-
trie Ghica, Dumitru Britianu, Vasile Boerescu,
George Costa-Foru, generalul loan Ghica, a fost
primir la Constanrinopol. pentru a i se inmiLna
Iirmanul de lnvestituri. in aceea$i zi, Carol I s-a
inrilnit cu Sultanul Abdul-Aziz. Cu aceasti oca-
zie, avea si-i fie inminar domnirorului Romaniei
gi ffrmanul de investituri, ceea ce reprezenta re-
cunoalrerea sa oficiali de cirre Curtea suzerani.
,Aqadar, dupi indelungate qi diffcile negocieri.
diplomalia romnneasc-i a obginut un insemnat
succes. Acesta a marcat consecrarea monarhiei
ereditare constitulionale, un pas important spre
dobindirea independentei li accelerarea procesu-
lui de modernizare a societAtii romanegti.
 Diclionar
. Constitulie = legezfondamenrali a unui star.
. Puteri Garante = nume generic acordat starelor europene care potrivit Tratatului de pace de la
Paris (1856) garantau existenga Principarelor Dunirene.
o Plebiscit = consrlare populari cu DA si NU.

Cronologie

1866, 2l 14-8120 qrilie - plebisciul organizat in Rominia pentru alegerea lui Carol de Hohen-
zollern ca principe al RomAniei,
1866, l0 mai - Carol I juri credinji rominilor.
1866, octombrie - vizita lui Carol I la Constantinopol.

Curiozitifi Evaluare/activitifi de invilare

istorice
in timpul vizitei din 1866 la
Corxtantinopol, domnitorul
Carol a fost primit de sultanul
otoman. intrevederea este
rcdatd in Memoiile Regelai
Canl I:
,,L6ngi sofaua pe ca-re se
a;rzase Sultanul, s-a pregitit
un scaun pentru Prinq. Prin-
pl Carol face uz insi de pri-
vilegiul siu de sAnge, di
scaunul la o part€! c€€a ce
produce o dipi de confirziu-
ne, ;i se:4azi lingi suzeranul
siu."
Pornind de la sursele I 9i 2, numigi doui avantaje ale
!
alegerii prinlului striin pe tronul Rominiei.
f'*.io1i arirudinea Habsburgilor gi a Rusiei fagi de
! instaurarea pringului Carol la conducerea Romaniei.
Formulagi un puncr de vedere privind imporranla
plebiscirului din 1866 in alegerea pringului striin pe
tronul Romaniei.
Formulali un punct de vedere reGritor la raporturil€
dintre Rominia gi lmperiul Otoman in anul 1866, in
contexul sosirii printului Carol I pe tronul RomAniei.
n Alr",ti un es€u de opagini cu privire la interesele
I
Marilor Puteri in zonele Dunirii in anul 1866.
3. Instaurarea dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen
ti succesiunea la tron - conditii interne

Abdicarea lui Cuza gi de Flandra ca domn al Principatelor a schimbat

Locotenenfa Domneascd
inliturarea de pe tron a lui Al. I. Cuza la 11/23
februarie I 866 impunea revenirea la una dintre do-
ringele Adunirilor ad-hoc de a alege in fmntea sta-
tului un principe striin. Se spera ci, pe langi
impa4ialitatea sa 69n de una sau ala din grupirile
din gari, noul domn ar fi obginut ca urmare a pre-
condnuh. problemei romane{ti, a alertat can@lari-
ile striine;i a produs nemulgumiri in rindul romi-
nilor, in special in ale girinimii. Situa$a apiruti ir
urma aqiunii corspiratorilor se va complica dupi
refuzul principelui belgian d€ a ocupa tronul Prin-
cipatelor. Ca umare, fioul organ al puterii de sat,
Iocotenenp Domneasci, formati din Nicolae Go-
lescu, Lascir Catargiu gi colonelul Nicolae Hara-

stigiului siu qi al familiei din care provenea schim- lambie, alituri de Guvernul condus de abilul om
barea statutului extem al girii. Proclamarea lui Filip politic Ion Ghica, trebuia si giseasci o c.ale pentru
re.zolvarea problemei domniei Principatelor
Alituri de un susginut program legislativ noul
l.
Nicolae Iorga despre p€rsonalitat€a regim a luar m:suri pentru a stopa decizia Po4ii,
tui Alaandru Ioan Cuza care era hotiriti si puni in aplicare prwederile
Dar Abxandru loan I a inatpat lupta de aea- Conferingei de la Paris, din august 1858, ceea ce
."n a,n .alki lerun rundn uqni. obijdun ri jig ar ff insemnat disparipia Unirii din 1859. Daci pe
lrnpesk nnrye ilrt fe*4ii onewyL conta acekr plan extern au fost trimise delegagii atit la Istan-
e*Vltaatori, din nate neamvnb ti c",aiti n t - bul penrru a liniqri Poarta, cit qi in vesrul Europei
frt, ?e carc el ,a firat nrmeL dc rea ce
"ciocoi", penrru gasirea uni nou crndidrt. pe plan intern
int?dnnn 6-0 ftili btn.) nu o clatn sociak, ci o ca-
kgone ?olitid fi econonicn, o aaietat? motuh
dzgeneraai a one ni. La sflat, in cida atturor
bgnnankt ?e cdft h dtea ot AAntii, ra bntut vik-
je;te cu ei Si,a tuua zi tupn imPlo?iedinrea cate
a fut, de fapt, cea brnd ?entru uiitor, a
'nmlnla
cdzrt prin rnzbunarea ht
T.xt ti dodn.nt. ?nvitld itroia nod.tui
I
a ronnniht vol. I, EAintra Cetatea de Scaun,
TXrgov\re, 2009, pp. 378, 379)
/d
2. Prinqul Carol depune jurimijlnn
M;no?olitul ? crucea fi E angbelia ?e nd'n
b.\
'e
are ra in fdta t orlubi ti inuhn pe plincif in dc-
?unn i"finnntul ?e bsib Fn; A?oi, cohnehl
Iturahnb citi fomth le jurnmatu rumnnesc, c,ttc
se con nicd'c pnnplui ti in trahcoefanyzri!-
.a: Jur d" a ?,,2,i l?gik Ronnni.i: dt a ncnnn.
dre?tuilr sdb fi integritaten ternonalui". Prinlul
Canl p*e nnna dreaptn pe Euangbclic 5i rosti pe
rumnnqte ,Jur", du?n cav
trnatoare ti ,qh zr.
{r aln iat a.hnalii

(Memonib R4el*i Anl I al Ronnnie, De un nar-

tor o kr EAi Ias(xlpt^, Bucurqti, 1992, p.62)
I
locotenenla Domneasci se pregitea si organizeze
un plebiscit (2-8 aprilie 1866) pentru a proclama
noua candidaturi, dind astfel greutate noului act
poliric. O alti acJiune a Locotenenlei DomneEti a
fost inibuqirea complotului separatist din 3 aprilie
care avea drept scop impunerea drept domn al Mol-
dovei a lui Nicolae Roseni-Roznoveanu. acliune
in care se implicaseri cneazul Constantin Moruzi
;i mitropolitul Calinic Miclescu. Complotul a fost
anihilat de citre armatS, in aprilie 1866.
Prinlul german gi
prerogativele constitu!ionale
Se deschidea calea spre domnie a prinlului
Carol de Hohenzollern. Acesta 6xese convins si
ocupe demnitatea, in condigiile in care plebiscirul
intern ii €ra favorabil, in ciuda unor nemullumiri
in rindurile ttuinimii !i ale grinicerilor Sosit ln
gari, dupi o cilitorie plini de peripegii, prinqrl
Carol I depunea juimintut de credin$, in 6p
unei aduniri binwoitoare, implinindu-se, astfel,
3. Cofftitqia din 1856
d.
Art. i2. tutrftd Lgkhtifi te es.rtia coberh)
cttft Domn ti Rtpfttct tuli*ua nz|iouln.
An. 35. Prteta eted.tun .tk t%ftlinlllti
Donn ui, can o csttcitn in modul rcgulat pin
Art $. in lipsa b t" linie bn$naa''
eoborn,on
a ai Maiei Sale C,arul I dt Hoh.nzrllm Sig,nann'
gn, s*cetitnca Tion ri sc tu crttrai cclui nti in
aAnd dintu falii tci ML cobol^toiht ac.ttora
&en ftguliL ttatom it indnicow?ftcedcnt. D.ct
niti untl din*fn| ou toborttoni hr ru sbr tui
giri in aiag at L.hra nai dinaind, cd ?N ?n-
'a/ Domnitoflal aa
mae Tiond, a*nci ?tkd nlmi c'
cesonl tcu dintrb dinattii ttwtunn din tu o?a dt
?inifta ftPftt.ttdivn?i Mlio,ub... Dad niti
na, nhi alu tt u awa bc, Tmnxl att ucatt
(Trrk i dodanent Pitind ittotia nod.nn
a nnnnilot, vol.ll, EAtura Cetatca de Scun,
Targovigr€, 2009)
una dintre prwederile Adunirilor ad-hoc. Carol a
adus in Rominia noi menhlitili li. resPediv noi
forme;i structuri de organizare polirici. dupi mo_
dele europene.
Regimul instituit la 10 mai 1866 se va baza pe
noua Constitugie care era supusi dezbaterii genera_
le qi adoptati in 29 iunie/I1 iulie. in aceasti ultimi
zi, domnitorul depunea jurimlnt pe noul act fun-
damental, pentru ca a doua zi, pe 30 iunie/ 12 iulie,
Constitula si ffe promulgara li si intre in vigoare
pe l/13 iulie, odati cu publicarea ei in M C).
Noul acr fundamenrJ introducea rrei princi_
pii liberale ale statului modem: suveranitatea
nalionali, respectiv puterea emani de la Nagiune;
Suvemare rePrsTrnhtivi. in sensul ci
Naliunea
nu putea ff guvernati decit prin delegagi; separa_
rea puterilor ln stat in c.re puterea executiv;. iu_
decitoreasci gi legislativi erau independente una
h1n de dta in exercitarea prerogativelor care le
reveneau conform Constituliei.
ln conformitate cu articolul 82 din Consti-
tu{e, puterile domnului erau ereditare ,,in linie
coboritoare directi qi legitimi a Miriei Sale Prin-
cipelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, din
berbat in birbat prin ordinul de primogenituri gi
cu esclusiunea perpetui a femeilor gi coboritorilor
lor". Conform anicolelor urmitoare (83-89), Con-
stitulia preciza ordinea ocupirii tronului, in lipsa
4. Scrisoerta lui Carot I citre imptultul
Napoleon al IIIJea
AcrEfind rn ul Ronaniri, dn ftid d saninil,
dft nd a!t?a?t4 oau .nom?, toh4i mafii^.!. .n
lifnbalib ce tfthtie inuins? 'tnt enorr 2, chiat
mni mai d.cb ctcnscm. Dezordinea touln din
frunl. ra ti Lin toate ran nb Alnhitiali.i ld
na$.ft k gftttt i dft ttb"i? la na luPr zilntc ti
raft-ni uor faft
'drina
Ioa* durmai [. 1. Foi'
cirea nasimii neb a darnit fntn viEii n L Am
drdicat ac6bi nisirni tot tinPul li tink dt?infu-
(Aninnn d.'?rc R.geb Carall, Editura Meteor
Publishing, Bucure$i, 2014, P. 39)

C{ol I al Romaniei, porrrct d.
unor descendeni pe linie birbiteasci ai pdncipe-
lui Carol, modul in ere se frcea vacantarea tronu-
lui, modalitatea de conducere a lirii, in urma
decesului domnitorului, depunerea jurimintului
de c.itre noul domn. numirea Regenlei. pr€cum ti
! drepturile 9i lndatoririle acestui organism politic,
pe timpul minoraului noului domn. Mai trebuie
menlionat ti faptul ci noua Constirulie preciza la
anicolul 92 ci Domnul nu purea fi in acela5i rimp
gi ,,9efu1 unui alt Stat t}li consimlimintul Aduni-
rilor", precizindu-se gi cvorumul care putea adop-
ta o astfel de hotirire, &ci ea ar ff apirut.
Constitulia a fost modiffcati in mai muhe
rinduri (1879, 1884 qi 1917). Prima modificare a
Iegii fundamentale, din 1879, a fost o urmare ff-
reasci a proclamirii independengei girii, a incor-
poririi Dobrogei ;i DeJtei Dunirii. a eliminirii
art. 7, alin. 2, care resrringea drepturile striinilor
Ia impimlntenire. Cea de-a doua, din 1884, era
Iegati de proclamarea Regatului in martie I 88 I 9i
Iirgirea drptului de vot; modiffcarea din l9l7
introducea votul universal yi improprierarirea
Geo.ge P A. Heily, 1873
$ranilor cu pimint, prin reforma agrari.

Dictionar
. Adu)tc Conrtituantd= adunare aleasi al cirei principal rol il reprezinti elaborarea ti adoptarea
unei ConstituEii.
. Locoten nli Domneascd = Organ colectiv cu caractff politic f
administreriv care tinea locul dom-
nului ti care exercita atribu$ile acestuia pini Ia numirea sau alegerea unui nou domniror.
. Primogmitufi = drcptul primului niscut de a mogteni titluri gi avere, in acest caz tronul.
. Se?atulia p tnlar in 5141 = principiu fundamental de organizare a viqii statale moderne care
consti ln separarea puterilor executivi, legisladvi li judecitoreaJci, identificarea domeniului lor
de acpune 9i a controlului reciproc intre puterile statului.
 Cronologie
1866, 11/23 februarie - proclamarea lui Filip de Flandra ca domn al Principatelor
1866, 2-8 aprilie - plebiscit privind alegerea lui Carol ca domn.
1866, 3 aprilie - migcarea separaristi de la Iari.
1866, 17129 iunie Constitutia esce supusi dezbaterii generale.
1866. 2r) iunr(/ll iulic adoptarca Con'rirugiei.
1866, 1/13 iulie intrarea in vigoare a Constitugiei in urma publicnrii in M.O.
1879 - modificarea Consriruliei, ca urmare a obginerii independengei !i a unui nou statut ext€rn
alJAr;i gi a elimin:rii art.7
1884 modificarea Constitutiei ca urmare a proclamirii RomXniei, in 1881, ca regat 9i a lirgirii
dreptului la vot.

Curiozitiili istorice Evaluare/activitifi

de invilare
. Pentru a ajunge ln Romaria, prin-
cipele Carol a cilitorit incognito,
Identificaqi din sursa I doui cauze ale inliruririi
trecnnd drept un om de afaceri cu
domnului Al. L Cuza.
treburi la Odessa, avand un paga-
port fels sub identitatea de Karl
Precizagi din s,-rrsa 2 care erau, in viziunea con-
Heningen (dupi numele castelu- !
ducitorilor de atunci, obligaliile principelui
lui tatilui siu).
Carol.
. Regele Carol I, dqi amabil, era
foane rece cu interlocutorii di.
doui dificulrigi pe care le-a
Selecra!i din sursa 4
Acestora, la audienge, le intindea I rniamplnat domnriorul Larol I rn urma acceP-
unul sau doui degete, iar uneori
tirii domniei Pdncipatelor
lntreaga mani, ultima favoare
acordindu-se celor cu foarte mari
! u.,9'o",g ai, ,,rsa 3 care erau puterile pe care
merite.
. Alti curiozitate a primului rege al
i le incredinga Constirugia domnirorului Caroll.
romanilor era legati de respectarea
Erprimat; un punct de vedere asupra succesiu-
punctualitilii, motiv pentru care, !
nii la rron precizare in Consriru(ia din 1866.
nu de pugine ori, oferea, drept ca-
dou, oarnenilor politici ai vremii,
ceasuri de buzunar.
 CAPITOLUL

REGATUL ROMANIEI DE LA
MODERNIZARE LA IDENTITATEA
NATIONALA. REGELE CAROL I AL
ROMANIEI . EPOCA DE REFORME

Regele Cml I, aururi de viirorii r€gi Ferdinand t Carol al Il-lea

l. Carol I in politica interri. De la stratagema abdicirii la rotativa guvernamentali

2. Monarhia qi modernizarea societilii
3. Monarhia - arbitru in viala politici din Romlnia.
Maga politici la sflrgitul secolului al XIX-lea;i inceputul secolului al )O(Jea
st,'li, '/r
Cercll ,i oemenii politici
.nz
4. Carol I qi problema lirineasci
5. lndependen,ta gi proclamarea Regatului Romlniei
6. Politica externi. Proiecte qi acgiuni diplomatice
7. Carol I ;i problema Rizboiului de intregire Na,tionali
sl"di" lc az C.arol I gi Elistbete
 1. Carol I in politica interni. De la stratagema
abdicirii Ia rotativa guvernamentale
Prinlul Carol gi lumea politici
romineascd
-l
Alegerea prinplui st.iin in I 866 a arut ca prim
scop lnlinuarre luptei pentru domnie, acliune pi-
guboa$ ti care pricinuis€ numeroase neajunsuri
lirilor Romi,ne. in al doilea rand. rominii sperau
ca prin alegerea unui domn dintr-o famili€ domni-
toarc suiini, ap cum se pronungaseri divanurile
ad-hoc, vor putea elimina arneste<ul marilor pureri
din jur ln politica interni a jirii. Mai mult, gindeau
oamenii politici, prestigiul noului domn 9i al hmi-
liei sale va aduce ln viitor neatirnarea EugeDitr Crmda
;irii. $i totr4i,
agitalia vielii politice €ste sporiti de cei carc se opu-
seseri aducerii in pri a unui principe striin in locul
1. Manifestelia de la sala Slitineanu
lui Al. I. Cuza, de cei animagi de sentimente repu- (Bucurtri l0/22 mrtie 1871)
blicane 9i de panizanii fogtilor domni care guverna- ln dtua Bitnidi t. trnbil4t? ftd,.tu ?nncipa-
s€ri cand in cele doui Principate. Noul guvem la: & anh plo*; noeu n ?i.tfth. :Jlt nand din
format la iniliatia lui Carol qi condus numai o luni cc in cc nai n t fercstclt si ?erfiL Mai n"U

de larcir Caargiu, fost membru al LcotanenFi

jrni sc urcn ?. dotn ghnete ce tunt irl fdld dc.ttei
ctarfi, ti ?c zid l hteral, Si lc acolo u esc sa*
Domnegti, a urgentat procesul de aprobare a Con-
aruncn at pic*. ln zgomo*t cela gnzaa se adt:
stituliei, care a fost adoptari in data de 29 iunie/l1 Nenfii". . . ln tu moment l
"Sn ?bcr lz
iulie 1866. D$i repreTrEnra un pas inapoi 6gi dc R.pubhd 'rtgb.b
"fidiafi fane?,! "bnia\.a Ronn-
proiecnrl inaintar de Consiliul de Srar, Constirulia niaJ"
"Piafi
h$icnii!" lzs?icA iabnr atfll fi hlctc
era, prin conlinunrl siu, un compromis lntre fo4e-
(Ttnt Maiorcscu, I$ona politied a RonAniei
le politice ale momennrlui.
la inceput, Carol a acordat credit liberalilor Bi-
*b domxia lui Atol l,EAitura Humanitas,
Bucurqti, 1994)
nuit de s€ntimente proprusace in condi$ile izbuc-
nirii conflictului Ganco-prusac (1870-1871), in
clndigile ln care rornanii erau pro francezi, Iiberalii
declanteazi opozilia- Oiganizati, h cateva om{c, in
comitete de a4iune adnd drept scop detronarea
domnului, conspiratorii care sunt condu;i de repu-
blicanul Eugeniu C-arada redactor la ziarul lui
C"\ Roseru Romtn gi intim al lui I.C. Britianu,
ilA
planiffci desfturarea aqiunii cu acest scop la in-
cepunrl lunii august (7/19-{/20 august 1870). Re-
publica de la Ploielti. cum a inrmr tn istorie,
condr.rsi de Al. Gndiano Popescu $ carq pcste
timp, va 6 parodiati dc Ion l,uca Cemgiale, 6tc
I .-.

urmati, ulterior, de alte actiuni. Un-a dinEc actea C-q.. Rorfti, por.rer d. Milu Popp

2.Titu Maiorcscu despre demonstragile
din I 888 dc la Bucurrqti
A lo a zi (14/26 nani. n.n.) aniuendlea ?ro-
chnnni Regatului, nanifertdliib contind. De
atta da soldili oclqd ,,Orfe ". tubli&l go-
'.th
nit ?ntrund. gdndn ?nn dirul &fizii Aca*-
miei tn &rua Pah*hli, tnignnd Brdnaru".
"jot
In inghcni tk produsd. pnn yieh ja d4 iht
cnLd s"b conaada bi Fan ?,. un
tu4 nu$n d narnbJt
'. 'kboa* ?is-
scatu Palat"l"i, gea-
'?rc
m /. k qa intnni $ r?arge, se inttnpla n tt
rnnii... in nnp ,,O?oziln Unhn" d'?an-
acclaqi
d4tc ia p*lit n apel,,Czbc cdaprrii Cd?itnbi':
C*uetnul a ptouocat a.ttdzi mnccl Anivotdftn ?ra-
clzmnii kgaa&ti Ronnn a fon ?ntatn tu lange!
. . . Cenb.ni! SAngeb
faliht ,oSrri n-a mn in za-
da/. C*laj inaink, ?cntr bgc / pmn latd!
(Titu Maiorescu, lrrfl:aloliicn a RonAniei
*b ltnnia lui Carcl I, BAitura Humanitas,
Bucureyi, 1994)
este migcarea organizati impotr[a deciziei coloniei
germane din Bucurqti de a sirbitori, la sala Sliti-
ne?rnu! ziu:r de na;tere a impiranrlui, (10/22 spre
I I/23 manie 1871). Derularea violend a mitcirii.
indreptati cen impotr a domnului Carol I, ducr la
demisia Guvernului Ghica" Domnitonrl ameninEi
cu aMicerea. Sf;ruir de BismarcJ<, Carol chibzuigte
$i decide s: pisu€ze tronul. Ca urmare, va fue apel
la conserr"atori gi in aceea;i zi domnul il numqte ln
fnrntea Cabineolui pe lascir C-atargiu ca-re
si formeze Cuvernul $i si asigure linigtea. Noua gu-
v€rnare restabilelt€ ordinea, lara revnind Ia regulil€
constitulionale, care vor ff pistrate pe tot parcursul
crlor 5 ani ai guvernirii conservatoare (1871-1875).
DEi dupi aceste mifiri o parte a oamerulor politici
ii sugrrru si modifice C,onsriculia. in s€ns iurorirar,
Carol, spre merinrl siu, a reftuat.
Constituiia sl monarhia
Avind drept model Constitujia belgiani,
adoptati in februarie 1831, care era considerati
una dinrre cele mai liberale din Europa, legea
fundamentali era o a&ptare a acesteia, realizati de
oamenii politici mmani, In conformitate cu reali-
rigile din Principare. O ahi caracrerisrici a acesrei
consrirr.uii ere o flcea deosebid era lipse oricirei
men[iuni a dependenlei ]arii fala de Poard, in
condiliiJe in c.re lal.:l se gasea sub suzeranirrrea
Imperiului Otoman ciruia ii plitea tribut. Con-
form Constitugiei. noua Fri el cirei leriroriu era
indivizibil se numea Rominia, ffind o hotirire pe
care Adunarea Constiruante o luase, degi contra-
venea deciziilor Conferingei de la Paris din 1858.
Ca formn de guvemimant Rom3nia devenea
dintr-o mooarhie electivi o monarhie ereditari,
dodngi ce fusese expres ceruti de citre Adunirile
ad-hoc, dar care esrlel formular; conrravenea. si
ea, documentului ffnal adoptat de Marile Puteri
in august 1858. Domnul era irevocabil, domnia
Iiind pe via15 ;i inviolabil. in sensul ci nu era ris-
punzitor pentru actele sale. Ca urmare, actele
domnitorului gi ulterior ale regelui aveau putere
numai daci erau semnate de un ministru. Prin
Constitugie, Regele se afla deasupra partidelorpo-
litice, ffind un factor de echilibru intre puterile
sratului. fuLIel rolul monarhului era de aiigura
3. Interpelara lui Nicolae Blaremberg
tn Parlamentul Romlniei - l87l
Votu sn ini.b ?. ?nm-mininru ti Prcfcdint L
al An'iltuhi (Io,t Ghica n.n.) &n n-t danifllr
reu;e;te ind pdna ann, pnn wcca .,Monirorului o ni-
toaft iscnlbn AtuL {i carc face, tn accn nonnt,
jutul ?ftt?i e ru?cn , tctitoarc care nu cste dtclt, pe
d. o ?dtu, n ftq sitoit ln ftgull, in contrd fla-
Tatnii g i ?actului fundancaul iara pe dc aba
pa*, n program din ccb mai dhrmante ti cat
lupn niae n* poatc f drctt apoetirt...
Ed c'k apocriji, ?.ntru.n nt ac.h cnnia i-am
ofait splrnloarea arrri Tton, illtlin L arAqn
pnni h.mi.i, d" a t?a Pnni uirtuoti ri ininiL a
5 nilioan? dt tundni, ar ?ut?a r.d n. ax.z. d. in-
grali fi ace$ta dtunci ?c clnd nr a dwt ocasirnca
L dn da ?'imic in
(Dezbacril€ '$imb.
Adunirii DeputaFlor
pedinga din 30 iamrarie 1871)
stabilitatea sistemului constituflonal. Conform
principiului separirii puterilor in stat, PuterEe
executiyi apa4inea Domnului 9i Guvernului. Pu-
terea legislativi era exercirati in mod colectiv de
citre Reprezentanga Nalionali 9i Domn. Parla-
mentul era bicameral (Senat gi Adunarea Deputa-
flor). Puterca iudecitorcasci se realiz.r prin
cur{ile ii tribunalele ordinare, inffin$ndu-se, pen-
tru delictele criminale, de presi qi politice, cu4ile
cu jurali. Titlul II al Cnnstituliei prevedea largi
libertili (a con$tiinlei, a presei, a intrunirilor, a
lnvig.imintului), se garanra inviolabilitatea per-
soanei 9i a domiciliului, se asigura secretul cores-
pondengei. se desliinga pedeapsa cu moarrea {i se
interzicea confi scaJea av€rii.
Consritugia a introdus un sistem de vot cenzi_
rer. cetalenii fiind impirli!i in colegii duPi avere.
De la instabilitate
la guvernare alternativi
ln primii cinci ani ai domniei principelui
Carol I, viaga politici a Romlniei este tumul-
tuoasi, caracterizXndu-se printr-o mare instabili-
lrre guvernamentala (au fost zece guverne;i pesre
4. Scrisoafta tui Carol citre un p€rronai G€tiv
Mn inbeb ddrseoi: C;ne e dr vi ? Et carc nu
am anosart carattml popomlui? Sat el care nt
u/ca f. cnnnuil on nu rrie drmuiar ? in
'n 'n '?
uma numemaselor Melz cnhtuni ?in ceh dod
lrinci?ate ti a diuerr.lrr Meb rcLt?imi at ,odk ch-
seb socieaiii, am doblnd.it omtingerea d aestc
in?*nbi ru nebuiet. a f d*erate nici ?o?orulni'
in gene?al. n;ci Mie ?cnonal" ci nai cafind acckra
ean nn' i
chiar in Princi?ate, at Pta' ttui:nn ?e
Gutem*l lot. Acepti oaneni cdi, ainnd.
'itunltu-
lEa ?diiei bt '-au &$ 'n-!i fdrn e&.calin n ?oli-
dcn i sociak in $ti.inatak, nu at dbn gAndift
dzcat a aplira h ci ! li,a dhelfland t idtib adni-
te a k ti inbtuate int-o oaftcaftfon n
"bPirn"
(Regele Carol at Rominiei, Cnnntnri
scrisoi,l S6G 1877, B'acurqti, 1909)
;i
treizeci de remanieri guvernamental€ intre mai
I806 ti manie l8"l). ln acesr conrext. domnito-
rul, abia instalat, energic fi Plir de zel, va trece
urgenr la preluarea conducerii srarului. Deli con'
fruntarea intre cele doui parride, liberal 9i conser-
vator, continui, inclusiv prin ciocniri stradale,
Regele va 9ti, incepXnd de la mijlocul ultimului
deceniu al secolului al XIX-lea, si alterneze la
conducerea lirii pe conservatori cu liberali ;i in-
vers, in Ea numita rotativi guvemamentall. Ca
urmare a unei lungi experienle dobindite la con-
ducerea girii, Carol I va gine srrins echilibrul ba-
lanlei puterii. Perioada este beneffci atat Penffu
conrurarea unei clase politice europene, cat li
penrru inilierea unor acliuni crre si urmirealc;.
in primul rind, modernizarea societitii.
5. Nicola€ lorga despre sisremul rotati!€i
i,l
guremamentale
atea'rn rohltiun, R.geh ingih ca na."nlin
parnd rcurmator... ru r dttmnt a tonl i
chennnhJ h guaen cLrul nunnrul nenbrihr
sni ajungea abia sa incatj"r. na'd di'caliihx a
c,i.utat Vijine infii ?e incorestabik popuh'
'n 'e
intea parti&thi liboal-nalional. . . Regeb Carol I
firusc tot ct-i 'ta'e pin ?4intd ?mtru a in?ied.ica
inndd.dcinarea ;i progrerul oricnfti fomrtiuni care
arf derunjat ahonan\d cehr doan partide.
(Ni61'Ae[oryt, Su?t trei regi. I'bne a unei hqt!
pntu an ideat nonl Si nafunnL B]uc\\q.r| 1932)
Diclionar
o Monarhie electiud = sistem de guvernimXnt
bazat pe alegerea suveranului.
o Monarhie ereditard = formi de guvernimlnt
in care puterea monarhului se mogtenqte.
. Vot cenzitar = este sistemul electoral care
consta in recunoalerea calirilii de alegiror
1i implicit a dreptului de vor pe baa averii.
. Rot4tird guwmam. n ari - practica poli r ici
dupi model englez, care consti in alternan_
ga Ia guvernare a doui partide politice.
 Cronologie
1870, 7/ 19 - 8/20 august acriunea antidirHstici de la Ploiegti, condusi de Alexardru Candiano
Popescu.
f 870-1871- r;zboiul franco-prusac.
la7l, 10122 -11123 trrarrie - actiunea anridinasrici de la sala Slirineanu, din Capitali.
l87l-1875 - gtrvern conservaror condus de Lascir Catargiu.

Curiozitdli istorice
La sirbitorirea zilei impiratului Germaniei, in
data de 10/22 martie 1871, la sala Slitineanu (ul-
t€rior CapF) a participat si consulul prusac von I Citili .ursele 3 qi 4,
"u "t.r,gi.
Radowirz. ceea ce a imprimar acestei acliuni un ti precizali doui informagii,
caracter offcial. Acest fapr i-a indarjit ii mai mulr
din cele doul surse, intre care
existi o legituri de cauzalitate
Pe Protestatarii anridinairici.
(cauzi - eGcg.
in urma acgiunii Opoz\iei Unite din 15 martie
1888, in urma cireia fusese ucis un u$ier al Came-
t.1..'.it'i.,,,, in .ursele
rei, deputatii conservatori Nicolae Flwa 9i Nicolae ! 1 si 2, o

Filipescu sunt arestati, direct din clidirea Parla-

aseminare ;i o deosebire a lup,
tei antidinastice.
mentului ;i invinuigi de omor Vor ff elibera$, la
(ur rimp. dupi formrea Guvernului junimist
condus de Theodor Rosetti. ! Selectaqi, dt,' sursa 5, doui cii
Tot in 1888. a awt loc :i primul rrenrer imporrivr
prin care Regele a asigurat al-
ternanla la guvernare.
regelui Carol [, agiune plinuiti de Preda Fintina-
ru, recidivisr, care mai fuses€ condamnat la 5 ani
Formulagl .,n punct de vedere
pentru omor Alcoolic ;i violent, Fintinaru, inar- !
referitor la evolugia rela,tiilor
mat cu o pusci, un rcvolver, un cutir si un box
dintre monarh gi clasa polirici
american, va trage doui gloanle asupra geamului
romaneasci, in prima parte a
cabinetului de lucru al regelui, care se afla atu[ci
domniei lui Carol I.
in cameri. Imobilizat, imediat dupi atentat,
Fintinaru a declarat ci ar Ii dorit si il omoare pe
rege, deoarece el era ,,cauza suferintelor giranilor".
Carol I nu a pigir nimiL in urma acestei egresiuni.
atenratorul spirgand numai geamul de la cabinetul
de lucru al regelui.
I I

F,-_l
 2. Monarhia ;i modernizarea societelii

Modernizare nalionale Nu de pugine ori, procesul de moderniare s-a

in amplu.l proces de dezvoltare a societilii ro-
mAnegti, domnitorul 9i ulterior Regele Carol I a
fost prmcupat de materializarea unor inilietivecare
si transforme Rominia, dintr-o jari relativ lnapo-
iati, lntr-una moderni, continuand, in acest sens,
reformele inifate de predecesonrl siu Al. L Cuza.
Sesizind marile carenle de de'zvolcare a;irii.
Carol I va impune un ritm accelerat pentru moder-
nizarea acesteia. crea ce ii Ecea pe contemporani s.l
mrmeasci Rominia Oriennrluf sau ,Japo-
"Belgia
nia eumpean . Tiduie precizat ci proccsul nect-
sar al modemizirii a cuprins toate sectoarele vielii
economice gi sociale, politica guvernamentali, indi-
ferent de panid, gisind un sprijin in monarh. De
asemenea, trebuie menlionat ci la acest proces a
aderat dasi politici timpului, Gind un proca la
a te de domnul Unirii: sistemul monetar naional
crre a paflicipar inflraga socierate romlLnea-sc5.
aflat sub amprenta nafionalului, avind drept ideal
realizarea uniriiii srarale. Procesul de moderniz€re
a alrt infiuntat nu numai piedici interne (lip-
d€
sa de capital, lipsa de forgi de munci califfcati,
lipsa de experien$, rutina etc.), ci gi obstacole ex-
terne, marile putcd vizandu-$i ameninfate pro-
priile interese in Rominia.
Organizarea institulionale
O primi atenlie a noului 5efaJ sumJui sprilinit
de oamenii politici ai timpului a fost indreptati
spre organizarei insritu;iilor moderne ale ciror
baze fuseseri puse inci din vremea lui Ctrza. Este
perioada in care sunt adoptate noi misuri pe plan
legislativ, care veneau in completarea celor adopta-
( I 867), primul Cod de c-ome4 ( I 886), l-€gea pen-

tru inliinlarea unei binci de scont gi circulaliune

r. Repere ale modcmizirii: (1880) qi a bisericii. Dupi obginerea independen-
A. Indusrie 1ei (1878) 9i prodamarea Regatului
(1881), Patri-
1886 1915 Spo me- arhia de lx Constantinopol recunottea Autocehlia
Bisericii Ortodoxe Romtut (1885).
num;J de inrep.inderi 8l 837 25
40 584 I8
indstriale in mil. lei Cdi de transport
B, Trans
Carol I s-a pronunlat, inci de la venirea in
1869 t9t7
Fra. pentru construirea unei rclele de cii ferale $i,
t7z 3588
in paralel. gi a uneia de drumuri care si permiti o
Sralii l9 423
mai buni circulagie a persoanelor gi a mirfurilor,
C. Sistcmul bancar dar gi legarea concreti a lirii cu Europa centrdi !i
1900 19\4 apuseani. Prima linie ferati la lega Bucurqti de
l0 215 Giurgiu (67,71 km), ffind inaugurati in octom-
94.3 mil. lei 281,5 mil. l€i brie 1869. Dup5 o perioadi, in care starul romiLn
D. Valoarea comenului exterior a conccsiorurt consEuirea ciilor ferate, ln 1880,
Bulgaria Serbia odad cu rascumpararea de la societilile striine a
190l r25 30 2l aparatului ciilor ferat€, statul roman va extinde,
l9l3 243 54 48 irr regie proprie, reFaua nalionali de cii ferate.
Penmr coordonarea inrr€gii afliviliti feroviare se
(Tiatat d. itoi. a mrnAzibr, vol. MI, tom II,
Editura Enciclopedici, Bucurqri, 2003)
crea h
1890 Direqia Generali a Ciilor Ferate.
Cu toate impedimentele gi scandalurile care au
 Podul R%de Carcl I d€ la Grnavodi
inso,tit, o perioadi, acest amplu proces, in 1915 in
Rominia erau peste 3500 de km de cale ferati
simpli. I-a acegtia se adiugau aproape 27.000 km
de drum pietruit (1910) din 46.000 de Lm de
drumuri cit avea Romania in acel timp. Pentru
dezvoltarea trarsportului fluvial se crea in 1890
Serviciul Navigaliei Fluviale din Rominia avXnd
2. Ion Ghica desprc tflnspornrl
pe cale femtt h Romania
Azi k ?"i in ten la 9 [...] afiti bila
condutmthi [...J funczi '.ara o tigafi, lzd ?nnn h
Plobfti; aroh[....] Ei ?"i ?nhofl d?naai, te bn-
gesti pc canapeau dt catifea nStu sar in ugonul
?at, dorrrli ca acasd lEo no n ceattn ti la olt /,
nin.ag t? rftz?rti h Rona,t 1...1 )i h r- klt'd
minut et min t, d ?t ce .ti ?bcdt difl Bnie$i te
gire{ti in li't t cdpituln a /;stuhi ?nnci?at al Mol-
dol,ei... Ei v?zi adarr140 de ani ru ara aSa... A
cincea zi &eA pbcdrcd m.a dil Bl&rqtL ?nlt am
dt h Rn?cd"a in nLnhtul tabln cc r daaaluia
dinailrtea ochihr la d?ailia 14 ui.
(lon Ghica. Din ncma bi Ca g.a. Soi'oi
dte Uaib Alrctarrd , EAitura Humanitas,
Bucuretti,2014)
in 1902 printre altele 13 vapoare de pasageri. Tot
pe[tiu a comuniqr mai utor ate[fia autoritiFlor,
inclusiv a monarhului, se va indrepta ti spre mo-
dernizarea serviciilor de pogti. relegraf ;i apoi
pentru introducerea relefonid.
Noul gef al statului a fost gi pentru implierea
slrtului in economie. Personal, Carol lJ incurajar
dervoltarea unor obieclive economice. partici-
pind la inaugurarea unora dintre acestea: fabrica
de chibrituri din Bucurelti (18?9). amenaiarea
ponului Constanla (1 886-1 904), tlierea canalu-
lui Sulina (18!4) etc.
Carol I, constructorul
Preocupat de dezvoltarea institu$ilor de cultu-
ri, dar $i de schimbarea imaginii 1irii, Carol I a
avut vocalia unui adevirat constructor. Aceasti
activitate a fost stimular, de necesirilile unei soci-
etiti modeme ti lncurajate de legislagia adoptati
de guvernele car s-au succedar in acest timp.
Contribufi au venit ti din panea specialigtilor
timpului care au transpus in practici ideile teore-
tice. Adept al transformiii lngi$rii tirii, avand
 4 ryffi;,
ffi,*
, Iffi
ffi
*$
ret$dillnilnilililH
ffiffiHH-#ftrtTtgH-e
---r, zh^
ir
Palatul Fundalei Universitare Cel I din Bucur€9ii, 193, (Foioteca Arhivelor Nalionale ale Roniniei)

ca fundament legislativ Legea pentru inffingarea
de ediffcii ;i construcliuni publice (1882), geful
statului a fost prezent la cele mar imPortante mo-
mente ale ediffcirii noii Romanii. Personal a pus
piatra de r€melie a castelului Pelel, a panicipat la
inaugurarea $colii de poduri 9i gosele (1886), a
Palatului de JustiEie (1895), a fost Prezent Ia Pu-
nerea pietrei de remelie a Podului de I Cernavo-
dn (1890), dar qi la inauguruea lui (1895), a tiiat
panglica fundagiei care ii poarti numele (1895),
dar 9i a construcgiei moderne a Universitilii din
Iagi etc. De asemenea, Carol I a participat la drz_
velirea solemni a statuii lui Mihai Viteazul
(1874), rostind 9i o cuvintare cu acest Prilei, a
celei alui $tefan cel Mare din las,i (1883), precum
;i la s6n$rea bisericii episcopale de la Cunea de
Argep (1886).
De o atengie speciali s-a bucurat, linend cont
de preocupirile regelui Carol I. dorarea qi insrrui_
rex a-rmatei na{ionale li extinderea lnvl$mAntului
militar. Nu de pugine ori, cind bugetul precar aI
ministerului de reson nu permitea plata o{igerilor
sau achizilionarea unor arme necrsare o{lirii
Carol I punea la dispoziEie, cu larghele, sume
apre. irbile din listr sa civili. In ceea ce privelte
inveFmantul militar, acum incep si activeze $coa-
ta de infanterie 9i cavalerie din Bucuregti, $coala
ffilor de militari din la;i, amindoui ln 1872,
(1881),
$coala ffilor de militari din Craiova $coe.la
Speciali de Artilerie gi Geniu (1881), $coal: mili-
tari de administralie (1883).
3. Regele C:rol I despre criteriilc dezroltirii
unui stat
Ny ,,un'ai d. nlnnn l loldailor | ru dzzaolu'
fta vicli economic. s€ maoahi astlzi ?akta ltat -
lor. Unfaaor * oipaeaie, Podtc .el mai inscmndt,
ate gradul de atlnrd"
(tugele Carol I al Rominiei, Cudnrni
si soisoi, tom | 11866-1877), 1909)
 invelemantul laic
Preocupirile monarhului s-au indreptat gi spre
dezvoltarea si modernizarea invigimintului laic
romlnesc. Pe lingi cregterea numirului de scoli
de toate gradele, in timpul domniei sale lnvili-
mintul s-a diversificat, accentuindu-se caracterul
siu practic, aplicativ, cregterea retelei invigimdn-
nrlui rural 9i sprijinirea invigimintului pedago-
gic. Interesat de progresele elevilor, din 1871
Carol patrona premierea celor care oblineau re-
zultate deosebire la invipturi. Mai mult, pentru
a veni in sprijinul rinerei generagii, monarhul pli-
rea. din careta personala. tiperirea Ia Paris a unui
adas geografc, in limba romini, pe care ll punea,
cu generozitate, la dispoziEia elevilor din Bucu-
retti ti din tara. Nu de puline ori. absolvenlii me-
rituoti primeau burse din partea lui Carol I,
pentru a studia ln striinitare. Nu trebuie uitati
ridicarea, dupi 2! de ani de domnie, a palatului
Fundaliei Universitare Carol l. o bibliotece pen-
tru srudenlii din inrreaga lara ti cere a fosr inru-
gurati, a$ cum arati astizi, in 1914.
Modernizarea, un proces istoric
Chiar daci sincronizarea societitii romanetti
cu lumca f realitiFle central si vest europene ln-
cepuse cu aproape un secol in urmi, acccntuarea
$ diversificarea procesului de modernizare s-a in-
Iiptuit in aceasti perioadi. Cu toate ci efonurile
acestei ample aqiuni au fosr suportate de intre€a
societate. responsabilitarea. dar ii merirul misuri-
lor de modernizare revin atAt clasei politice romi-
negti, indiferent de partid, cit ;i gefului statului,
care a iniiat $ a mentinut, in tot acest timp, echi-
librul politic at6t de necesar intr-o epoci plini de
prehceri.
4. Preocuptea peutru instrucliunea publicl
Suatl rontn consaon, in tun?arulia c at abe
ttak, ttm. dcitrl dr nan intrr cliuii ? blice;
i ldoncAt 1zm be dr nai contana, ?b arfr ni,re-
* inneb infdk, c;.; tllrrt chehuielb ceb ,nai ?ru-
lucntuaft e fnce ttat.
"n
(Dimitri€ A. Srudza, Drn ria R?gel i Carul I:
Fd?k, &fintnn, dotu nette, 18661876,
tom I, Ediura Academiei Romane,
Bucureqti, 1906)
5. Regele Carol I cu privirr
la Fundafia Carcl I
Doinl z lAn in uma Med o hniui? a
"i"
setimntebr Mn ixrfi,tcsc cAtu fil.A ti d drtua
ce
totulneA weurnaa.l ifitefts ce dn ?.ntul inttr"rd-
u e, arn inchinat tinerebr genenlii ac.n kcdt dr
.rz./ra (Fundaga Universnafi ,,caroll"), cr fal-
nia menift dr a contib i la rdr?nndb.a i lnlln-
itca $iinlci in RomAnia.
(&unntnib Rgebi Canll, Funda;ia pentru
Literaturi ti Arri ,,Regele Crol t", 1939)
Dictionar
. ffnanciari care ia
Barxea de scont = institugie
bani rambursabili cu imprumur, pe o peri-
oadi scurti, gi pe crre li investegte in tiduri
de valoare, obligafuni gi certiffcate de de-
pozit, pe termen scurt sau mediu.
. Modrmizare = proces istoric de promovare
in toate domeniile a realizirilor gi descope-
ririlor umane, in vederea transformirii so-
ciet4ii.
 Cronologie

1867 - Legea penttu lnffingarea unui nou sistem monetar 9i fabricarea monedelor nalionale.
1872 - lrgea orylJ.,ici, privind alegerea mitropolililor gi episcopilor eparhio;i'i pentru constitu-
Sflntului Sinod al Sffntei Biserici Autocefale Onodoxe Romine.
irea
1872 - inffinqaea $colii de in6nterie 9i cavalerie din Bucure{ti gi a $colii ffllor de militari din lari'
1880 - lrgea pentru in0inprea unei binci de scont 9i circulagiune.
1880 - riscumpirarea de citre statul romln de Ia societilile striinc a concesionirii construcliei
ciilor f€rate.
1881 - lnfiinlarea $colii ffilor de militari din Craiova 9i a $colii Speciale de futilerie 9i Geniu.
1882 - Irgea pentru inffinlarea de edificii gi construcfiuni Publice.
l88J - infiinprea $colii militare de administralie.
1885 - recunoa;terea de citre Patriarhia de la Constantinopole a Autoc€falei Bisericii Ortodoxe
Romine.
1886 - Codul de come4.

Curiozitiili istorice Evaluare/activitifi de invlfare :

. in perioada 1901-1905, ca U,;tirarra informagiile din sursa,l ., menlionrli doua

urmare a modernizirii agri-
culturii s-a inregistrat cea mai
mare producgie la hectar pini
iI.'t947.
. Merea majoritarc a costuilor
modernizirii, pini la 1914, au
fost acoperite de agriculnui,
c:rre era ramure dominanti a
economiei gi care asigura aproa-
pe 90% din expomrl girii.
. in 1894 existau 177 de pos-
turi telefonice pentru ca in
1913 numirul acestora si
ajungi la aproape 18.000.
. Pentru a parcurg€ distanla
Bucure;ti-la;i, inaintea con-
struirii ciii lerate dintre cele
doui ora;e, lui Carol I ii tre-
buiau aproximativ 60 de ore
de mers cu pogtalionul.
! argumente cre sustin Procesul de modernizare a
Rominiei, in perioada 1866-1914, altele decit cele
din textul manualului.
Precizali, pe baza sursei 2, consecints PrinciPdi a
lmbunitilirii transportului ln Rominia, la sflrgitul
secolului al XD(-lea.
Utilizind moti-
sursele 3, 4 ,si textul lecliei, precizali
vul pentru care, potrivit opiniei lui Carol I, un stat
trebuie si investeasci in educagie.
Precizafi. din rurca 5. doui morive fi o consecinla
I- a acestora. care l-au indemnat pe Carol I si consrru_
iasci Fundatia Universitari Carol I.
! Utilirand totut tecliei toate sursele aferente aces-
teia, exprimai un punct de vedere, argumentat, asu-
pra procesului de modernizare al societelii rominetti
intre 1866;i 1914.
3. Monarhia - arbitru in viala politici din RomAnia. Viala politici
la sfirgitul secolului al XIX-lea ti inceputul secolului al XX-lea

RegeleCaroll-arbitru
al vietii politice
in urma adoptirii Constituliei din 1866, care
il inzestra pe domnitor 9i ulterior pe regeatit cu
prerogative executive, c1t gi legislative, acesta de-
venea un factor de echilibru lntre cele doui puteri
in stat. Mai mult, odati cu trecerea timpului, c4-
rigand experienti, Carol I avea si cunoasci destul
de bine atit actorii, cat !i mecanismele politicii
rominqti 9i, plasindu-se deasupra patimilor lup-
tei pentru putere, devenea un adevirat arbitru al
vi€tii politic€ romane$ti. Lunnd in calcul obiceiu-
rile gi tradigia grii, dar gi realitiqile timpului siu,
obi$nuindu-se cu intrigile de culise qi sistemul de LC. Dua (Foiotea Arhivelor
Nationale al€ Romini€i)
casti al politicienilor romini, monarhul ra trece,
nu de pugine ori, peste sentimentele personale, dintre 1876 9i 1888, Regele va introduce, ulterior,
urmirind interesele na;ionale. spre sfn4iml secolului al XIX-lea, mecanismul alter-
ln cea de-a doua parte a domniei sale, Carol I ra nangei la guvernare, cunoscut gi sub nurnele de ro-
imprme reguli dare privind 6rn.lonarea ma5iniriei utivr guvernamentali. in consecin$, in viaga
guvernamenrale. ferindu-.e de orice inipative care pollrca rnterne, in aceesEa perloada, Kegele a ,ucat
ar ff putut alimenta schimbarea. Adept al echilibru- un rol-cheie atAt prin atribugia sa constitqionali de
Iui intre cele doui panide politict, liberal gi corser- aJ numi pe primul-ministru cit gi prin reglarea me-
vato! mai ales dupe marea guvernare britienisti canismului alternangei la guvernare.

r. Gurcmele din RomAnia in ultimul deceniu al solului al XXlea - 9i inceputrn secolului al )O(Jea
Nr. c.r. cuve.nul
1 27.11.1891-3.10.1895
2. Pxrid,,l N.rion,l l.iheml D.A. Srurdza 4.10.1895 - 21.r 1.r895
3. Panidul National Libe.al (drepelisti) 21.11.1896 26.03.1897
4. Pmidd Narional Liberal D.A. Sturda 31.03.1897 30.03.1899
5. Parridul Conseruaror cheorshe Gr Caracuzino l1_04.r899 6.07.1900
6_ Pariidul Conseramr PP Carp 7.07.r900 13.02.1901
7. Partidul Narional Libeml DA. Srurda 1 4.02.\90t - 20.12.1904
8. Parridul Consenaror Ghorehe Gr C$racuino 2212.t904 - t2-Oa-t907
9. PaJridul Nalional Liberal D.A. Srurda 12.03.1907 - 27.r2.r908
10. Partidul Narional Liberal I.l.C. Bd.ianu 27.08.1908 4.03.1909
1t Panidul National Liberal I.l.C. Bdtianu 4.O3.1909 - 28.t2.t9tO
t2- Peiidul ConseNaior PP Carp 29.t2.r9ro 28_27.19t2
r3. P&ridul Consewaror 2a.o3.r9t2 14.\0.1912
14. Parridul ConseNato. | 4.t0.19 t3 - 3 1.12.19 3 1

15. Parridul National Liberal l.I.C. Bririmu 4.Ot.t9t4 - 10.12.1916

 2. LGh. Due despre rolul politic

^.
m"'ar
al Regelui Carol
Ceen ce este na; drdnt, ?arc
I

* toatc chc,ritu ntmc:i I rdruM ?ln.?a

cn varfr d"zin' \t
tn fc nfiibu situaliil ti sn did.z? itt rot, drf
npirc rrup e unnh lionak, cnnl en
s
fost dc
urba de a1i exeattd influenla in fauoarea indqli-
nru ureun r{o.w rcr** dr nooilzrubalt lanr
a
t...1.
Ptirl intinidare enti
b.
'isat
d il Poli Patulizn
inacfunih lui [...]. Oane ii noyri ?olinci tunat-
teau aeann ii alzsea at inrebuinlat
/ il
dncnitldfta 'kbiciane
inpomt'a lu.a sa poah ldri n

c- De asemenea i h ?oliti.a intrmn, dncn Gheorghe Grigore Cantacuino

Regde Carol a ietir din mlul dz strran stitt
canstitlalonal ri dju$ runos tul arbitru atotpu'
tenic al elii noasrre dinnon", nu era atdt in
saea hi de guuennnint
(1. Gh. Drrcz, Memoni,vol.I,
Edirura Expres, Bucu.qti, 1992)
Suveranul gi partidele politice
in anumite cazuri monarhul a considerat ci
este de datoria sa si se amestece in viaga panidelor,
reugind mai intotdeauna si-qi impuni propriul
punct de veder€, care in opinia sa era cel cor€ct.
Dupi primii ani de domnie, cind a trebuit si
faci fagi frimxntirilor politice, Carol a fost
xc.€ptat, dupi 1871, de c.itre opinia publici ro-
minelsci ca o reJirare a conllguraliei potirice in-
t€rne, viala politici calmendu-s€ 9i intrind in
matca unei rclative stabilitigi. Aducerea conserva-
torilor la putere, in perioa& 1871-1876, a domo-
lit, pentru un timp, spiritul antidina$ic al unei
pirji a populafei. Spre sfirgitul acestei perioade,
in cond\iile unei si(ualii inrernrlionale agiute,
generati d€ o noui etapi a crizei orientale, Carol
va insircina pe liberali cu formarca Guvernului.
intre 1888 9i 1895 au condus cntwa guverne
de orientare conservatoare, care prin ordine gi
constitulionalism au permis o dszvoltare gredua-
li a economiei, rcmarcandu-se "marele guvern
(Fo@tea Arhivelor Nalionale ale Rominiei)
conservator' condus de Lascir Catargiu (1891-
1895). Dupi moartea lui kscir Catagiu, in
funcgie de interesele sale de moment, Regele ra
sprijini o grupare sau alta din partidul conservator.
in ceea ce ii privegte pe liberali, aces,tia aveau la
conducere, din 1892, un nou lider: D. A. Sturdza.
Dupi 1895, conservatorii qi liberalii s-au suc-
c€dar la putere. Datoriti forlei lor politice, utili-
zind effcient sistemul rotativei guvernarn€ntal€,
pe scfna politic.i inrerna. nu s-au mat Pulul im-
pune qi alre partide, fie cel c.)Je reprezenra intere-
sele girinimii, fie cel car€ reprezenta proletariatul
ol4enesc.
Ia incepurul secolului al )O(Jea panidele poli-
dce erau expresia unor realiri$ instirugionale
schimbate. C-onserretorii nu au dispus nicio&ti
de o unitate politic.i ;i organizatorici, chiar daci, la
3. Dn Jrnzhn Rqelui C-:rol I
Ma4i 921 iunic 1881
Aa 2 pnnit ?. I. Bdridna caft cottsiddd c;
Rot.tti ar lrli ?tqcdi t al Gwcnuhi, ar il nu-
n6c irui ??.1 1....1. Ow 5 h Palat. 5 a *pw ju-
rannntul noll nbin"r I. Bfitianu prydint? ti
(Caml I al Romaniei, /zrzal,
Edirum Polirom, trti, 2007)
 4. Din Mcmoriib Regeli Catol I
29 iafluan lru rtbruatic. I-a.scnr Carargit dz-
th,a Corptrikr l4iuiuarc d Minilter l, ;
n na ntului d, bhn dr ieri, a depu in coryorc
lrnilia i nAinib ?nnci?ehi[. .. ].
30 ianw*lll februanc. hin.i?.h tlibari-
n azd. ?. Iarcb Atnryi & Emanierca Cabinetu-

(Memoiib rcgehi Ad I al RornAnid.

Dc n nartor oatkr, vol. lll, r87 6-1877
Editura Machiav€lli, Bucue.tti, I 996)
,

1907, acettia s-au unit cu junim{tii sub conduce-
rea lui Petre P Carp. In anul 1908 se formeaz.i Par-
tidul Conservator Democrat condus de Take
Ionescu, la care, ulterior, in perioada neutralitigii,
\? adera acliunea proantaotisti, conduse de Nico-
lae Filipescu, formind Panidul Conserv"ator Nagio-
nalist. O altS grupare politic-i, care se formeazi Ia
inceputul secolului al )O(-lea, este Partidul Nagio-
nJ Democrat. condus de prolesorii unirersitari
Nicolae Iorga 9i A.C. Cuza. Liberalii vor aborda
activitarea polirici a noului secol inrirti numeric,
prin revenirea Acliunii drapeliste gi prin adoptarea
generofilo! membri ai primului Pzrtid Social De-
moadt al M ncitoilor ditl Romdnia.
In primul deceniu al secolutui al )O(Jea, relafa
in plan guvernamental, a suveranului cu partidele
politice, a insemnat remhzrea unei probleme de
imagine, &r ;i inFingerea revoltei sociale $rinqti.
in 1906, Guvernul conservator condus de Gheor-
ghe Grigore Cantacuzino organiz€azi, pe campia
Filaremlui, xtil Percul Carol. o expozigie nagiona-
li, jubiliari, legati de 40 de ani de domnie a regelui.
5. Rolul lui Grol I tn viala politici
Dar cL lirea era pe nitip, cebhlk do&n ?dlti.dr
sinsindrse dzopotrifi ane inlak p sefi piciorul
in prag, idr Regeb Carol nu ured ia'n din trad;-
gie.
'i
El nu unoa;te lzcnt dod ?artid" clsice.
(C-onstantin Bacalbaga, Bzrzrcfii dr akidati,
Editura Eminescu, Bucure$i, 1993)
ty
Tiru Meio6cu
in 1907, chemat Ia guvernarc, in regim de ur-
genfi, Panidul Nagional Liberal a organizat in-
lrirngerea marii riscoale larenetti. aciiune mirizati
de istoriograff a comunisti.
Privind retrospectii putem affrma ci Regele
Carol I a privit cu ostilitate aparife unei noi for-
maiuni politice care si si atenteze Ia principiul
rotativei guvernamentale. De aceea, nu l-a insir-
cinat niciodati pe Take Ionescu, geful noii forma-
liuni politice conservatoare, si formeze Guvernul.
ta incepurul deceniului doi al secolului rrecut.
ln vremea guvernfuii conservatoale conduse de
PP Carp, s-a derulat nu mei puiin c€lebra afacere
a rrarnvaielor, De alrfel, ca urmare a acesrei one-
roase tranzaclii va cidea Cabinetul condus de in-
transigentul om politic. in doringa legitimi a lui
Tiru Maiorescu de a ajunge la conducerer unui
cabinet conservaror. dar qi ca urmare a voinlei
monarhului, se forma un nou guvern condus de
prolesorul qi (ri(i(ul lilerar. Noul execuriv era
considerat o prelungire a celui condus de Petre P
Carp. Degi nu reprezenta intregul partid conser-
vator, totugi de numele acestui guvern se leagi
participar€a Romaniei la cel de-al Doilea Rizboi
Balcanic, incheiat cu pacea de la Bucuregti din
august 1913, act care conslinfea un mare succes
diplomatic al 1irii. Dmar€ce pr€siunea liberali se
manifesca tot mai evidenr, acelria promigind. in

k
cadnrl adunirilor politice, atit o noui reformi
agrari, cat gi una electorali, conservatorii, de
bunivoie, vor pirisi puterea. Noul guvern liberal
condus de I.I.C. Britianu, gefal partidului lnci
din 1909, va depune jurimlntul in ianuarie 1914.
Numai ci dezbaterile asupra programului lor de
reforme, care suscitase vii qi diverse opinii din
parrea partidelor politice, aveau si se amane in
vara anului 1914, 6ri a se materializa, ca urmare
a izbucnirii Primului Rizboi Mondial.

6. Simgi datoriei la Regel€ Caol I

in toaai domnia lui (An\, d fo't nai
"n?anit
nuh dadt in o,ir alreaa dt sinynnnnnl dao*i
$i, din aast ?nd d. udot, drnnia lui a fo* bme-
fcn ?ntfl [atd. Pftzenln ?. tron, o jtmntuk dt
'a
uac, a arigutut Romanici o ttdbilitnte ?oliticn nor
naln. ran, h ndnduld,a inLnho nunca nlnnd.
(lon Bdei, O irton? a nnnnihi Regele Cdol I al Ronlni€i
Editura Meronia, Bucurqti, 2007)

Dicfionar
t Abcla rcgaln = ntfu ei termen dc adresare pentru principii unei farnilii domnitoare.
. Arul ebcnral = alianli lntre partide politicr care se coalizeazi ti iti coordoneazi activrtatea cl
prilejul a.legerilor locale sau parlamentare.
. Dta?cl\n = fec\wrcliberali condusi de PS. Aurelian, grupati ln junl zianlfi Drapelal.
o Gewrolii = grupare din Panidul Social Democrat al Muncitorilor din Rominia, care a militat
pcntru trecerea ln PNL deoarece ln PSDMR nu putea rezolva revendicirile celor pe care ii repre-
ftntau; ln 1899, ace{tia i-au ptuisit pe socialigti 9i s-au inscris in PNL.
o Motianc dz izocdztc (set moliunc & carzand) = act iuridic al Parlamentului prin care, in urma
adoptirii lui prin vot, mandanrl de incrcdere acordat de Parlament inceteazi, iar Guvernul este
dcmis.
c ParMtl hnimist = grupare politici conserwetoare formati, inilial, din membrii care activau in
societatea literati fu n i mea.
 Cronologie

I 879- domnitorul Carol primepte titlul de Alteli Regati.

1892 - D.A Sturdza ajunge gefal Panidului National Liberal.
1897 - apate zianl Drapclul
1899 - se co[tracteazi un imprumut ffnanciar extern pentru stabilizarea ffnangelor ;irii.
1899 - ttidarea generogilor, politicieni care pir.isesc PSDMR gi aderi Ia PNL.
1906 - jubileul nalional, generat de ocazia lmplinirii a 40 de arri de domnie a lui Carol I.
1907 - unifrcarea conser%torilor sub conducerea lui PP Carp.
1909 - I.I.C. Br{tianu devine gefal PNL.
1912 - adoptarea Legii pentru incurajarea industriei nalionale.
1912 - afacrrea tramvaielor.
1913 - pacea de la Bucure.;ti, incheiati in urma celui de-al doilea rizboi balcanic.

Curiozitifi istorice Evaluare/activitili

' in perioada dintre 1888 ti l9l4
format douisprezece guverne conser-
vatoare si numai opt guverne liberale.
'Omd politic ce a deinut cea mai
mare perioadi de timp funcqia de
prim-ministru, in timpul domniei lui
Carol, a fost I.C. Britianu: I I ani qi 9
luni.
de invilare
s-au
,Arr"lir"gl ..r rt.nfie sursa I ti precizalitn
f caz in care rotatie guvernamentali a fost
incilcati. Gisili, pe baza informaliilor din
manual, un argument c:re r deierminar
aceasti incilcare.
ldenriffcali in sursele 2 (a. b. c) qi 6 cire o
!
aseminare ;i clre o deosebire privind rol.rl
Iui Carol I in viala politici a lirii.

! f'. U"r. surselor 3 9i 4, menliona$ doui

prerogative ale lui Carol I. in conformirate
cu prevederile Constituliei din 1866.

Selectaf din sursa 5 o cauzi pentru care

partidul condus de Take Ionescu nu a fost
chemat la guvernare.
 Studiq /e cqz
Carol I gi oamenii politici

Insrirulional qi profesional, Carol I nu a avut

ni(iLrn prieren prinrre oamenii Poliri.i romini.
Singurul lui sfetnic, Ia inceputul domniei, a fost
ratil siu, principele KarlAnton de Hohenzollern,
om de reali inreligenli. iar sin8urr .a Prieren; li
con0denti a fost soqia sa, regina Elisabeta. ,Rege-
le no.rru nu vre; sa aibi Prinrte noi nici priereni
nic; dqmani", avea si se confeseze D.A. Sturdza
pringului Urussol guvernatorul Basarabiei. $i to-
ugi, din diverse morive, primul dintre monarhii
romini a rvul un leal resPecr.i o dcosebili rPre_
ciere pentru anumiti reprezentanli ai clasei Politi-
ce romanesti. Prelerinrele sale au mers, mai ales,
cirre liberali. mri disciPlinali si inregimenrrli. ti
care. in generJ. s ru ruPU\ ordinelol f'rimile. lzscir Catargiu
Totuli, Carol nu a ezitat si se apropie, atit cit ii_
rer (e ii permitea. 1i de unii lideri con\enatori.
dar care nu erau dispu;i si accepte inrordeauna avea silristoarne de la putere pe Al. I Cuza, vii-
rornele regelui. spunindu-i. nu de Putine ori. ce torul lider al conservatorilor devine in I866, dupi
gindcau. Dintre liderii reprezentativi ai celor abdicarea domnului Unirii, membru al lncote-
doui partide ale epocii, Partidul Nagional I iheral fienlei Domneiti. Cu acest prilej, nou] domn
gi Partidul Conservator, sunt de evidengiat relagii- Carol, abia sosit in gari, il va numi in funcgia de
le dintre Carol I gi Lascir Catargiu, lon C. Br:ri- prim mini\rru. cer dinrli incredin(ard unui om
anu, D.A Sturdza 9i PP Carp. politic romin. Bun organizator;i dugman declarat
aldemagogiei, numirea lui Lascir Carargiu ca pre-
Lascnr Catargiu (1823-1899) era descendenr
mier, dupi incidentele de la sala Slitineanu, din
al unei familii de boieri moldoveni. Omul politic
martie 1871, va l'i o garanlie, pentru domnul
nrr avea studii inalte. dar s-a disrins ca bun admi-
Carol. in re.tabilire.r;i menlinerea ordinii .on(ri-
nisrratot ince de pe vremea domniei lui Mihail ruqionale. lefal Curernului pini in I8-6. aPoi o
Sturdza. Membru al .monstruoasei coalilii" care
scurte perioadi in 1889 9i in final intre 1891 ;i
1895, lascir Catargiu a adoptat misuri benefice
l. Cu privirc la t sctu Cltardu penrru modernizarea tirii, contribuind la allrma-
Iadt Cataryi" se inscrie ? n e ,naih ?e/to' rea Partidului Conservator ca Partid politic. De
tulitnl db RonAniei. A fost tn
coiseflldtor care a
altfel, in 1880 parricipase, alituri de algi 80 de oa-
$i* tn se nda?t?zc noilu realhnli: a acce?tdt legu-
meni politici, la inffinlarea acestui partid. Ales ;ef
lib oarlanentan,mului i aontribn la alrnara
,; )*",*.,ea untui nndn in ultinck dnnti al Panidului Conservator inci de la crearea sa, Ca_
secoblui al XX-ba. Iolga ii eroca li* dmi ti-
'ab rargiu stitea mai pulin in Capitali, in casa modes-
na. onpa,andr lru "unfot d. k ri din strada Biserica Arrlzci, preferXnd aerul de
'inplu.lffii'
no' ti U. caft inprn n? $afih int n.rk"lui ri gari de la conacul siu de la Goligei. De;i era loarte
apreci.rr de rege. I .r'uir Catrrgiu nu .-a s{iir. ar unti
(Dan Berindei, PfirrrP,r nrir ah nninihr
cend inlere'ele !;rii elau mai Pre\u. .i-\i exPrime
Edirura Compania, Bucuregti, 2009)
puncrul de vcdere .u demniure si convinger€
Situalia a aperut ln 1891, cind principele Ferdi-
nand ar ff dorit si o ia ln cisitorie pe Elena \Aci-
rescu, protejata r€ginei Elisabeta. Chemat pentru
a 6 consultat, bltrinul lider conservator ar 6 ris-
puns la intrebarea lui Carol. cu vorba sa incerti 1i
greoare, ,Maiestate, aiasta nu se poate!", adiugtnd
la sciruinjele reginei: ,.8u. maiestate. nu spun cA
prin;ul nu poate lua in cas:torie pe domni{oara
cirescu, o poate lua, lnsi in c5zul ais@ trebuie si
rimiie simplu particuler". A murit la Bucuregti, in
marrie 1899, in urma unur atac de cord. tocm.ri
cirrd primea un nou mandat de prim-ministru. l,a
aflarea vqtii, Regele ar fi afrrmat ,,cumplitl htali-
tate", exprimindu-gi consternarca. Pierduse unul
dintre sfetnicii dwotagi Coroanei. I.C. Bratimu
I.C. Britianu (1821-1891) s-a nescut ln casa
unui boierna; argegean, Dinci Britianu, care ili prim-ministru, calitate in care va da dovadi de
flcuse averea din nego1. $colit la Paris, viitorul abilitate ;i fermitate.
lider al liberalilor, intrat inci de p€ atunci in Stilul autoritar de a conduce Guvernul ii va
aduce porecla de -ViziruJ". Analizind aceasti pe-
masonerie, pa-rticipa, in jari, la revolugia de la
1848. AutoexilSndu-se in capitala Frangei, dupi rioadj de doisprezece ani de guvernare liberali, cu
cel mai longeviv;efde guvern al epocii moderne,
infringerea rwolu$ei muntene, revenea in !ari,
de abia in 1857, affrmindu-se io lupta pentru analistul 6n caie era Titu Maiorescu a conside-
unire. Marginalizat de domnitorul Cuza, Britie- rat-o o formi de absolutism autoritar, mascati de

nu participa la complotul ,Monstruoasei coali- consr,rulronelrtare. ln trmPL! mandaiulur sau,

$i", care se termina cu debarcarea domnitorului
Unirii. Dupi abdica-rea lui Cuza, Britianu ra avea
un rol deosebit ln aducerea pe tronul gfuii a lui
Carol de Hohenzollern, pe care l-a insogit ln dru-
mul spre Rominia. De;i implicat in migcarea
republicani de la Ploielti (1870), domnul nu va
in 7876, si ii incredinteze demnitatea de
ezita,
2. Mihail Itugilniceenu despre I.C. Britianu
ni.i, ?ot I ingai .u
Oan.nii ?ilri, nati
'au
dA t l, itoia innd, *toria ne?nrtinitoaft, ea care
?"ffidr nintendti din inima nal nii in egi, "a
pnnra n litere de arr amintied celria uft !i-a ? t
nqnelr in fvntea t'tutot nanbr fapte nalionab
ti ?olitice ab rcnnfteii Roninieil
(D^r,Reindei, Poirete i'toice ab romhikt
Editura Compania, Bucure;ti, 2009)
Britianu va colabora fructuos cu mo[arhul. Ali-
turi de proclamarea, oblinerea gi recunoatterca
independenlei prii, Guvernul siu va 6 ac€la carc,
dupi realizarea acestui deziderat, va lua d€cizia
acordirii lui Carol a titlului de Alteli fugali, in
seprembrie 1878. Peste aproape rrei ani. in marlie
1881. ror un guvern liberal al cirui prim-ministru
era Bririanu proclama Rominia. neaurnaii. ca
regat. $i tot un guvern liberal cu Britianu la cir-
mi trecea prin Parla-rnent in 1884 kgea pentru
crearea Domeniilor Coroanei, prin care Coroana
Romaniei era inzesuati cu veniturile a doui.!pre-
zEce moiii. $i totugi, cu Pufin lnainte de moarte,
bitr3nul politician, prudent fati de puterea cres-
ciurdi r suveranului, ar fi dedarat unor intimi:
,,Si ff1i cu ochii pe rege, ci prea l-arn flcut mare".
Moanea sa, surveniri in 1891. va impresiona
lntreaga suflare politici romaneasc:. Afectat, reF_
nutul rege Carol declara cu aceasti ocazie ,Am
pierdut pe ctl mai bun arnic ce avearn".
Dimitde A, Snrdza (1833-1914) s-a niscut
intr-o hmilie boiereasci de tradigie din Moldova.
Rudi cu domnitorul Mihail Sturdza, ;i-a desivir-

I
/
$it educatia ln diverse ora;e din
Germania- Ex-
trem de muncitor, celculat 1i sever. de o cinsre
ireproEabit, pidtmas spiliniror at cukurii, do-
nind bunurile sale culturale Academiei, viitorul
prim-ministnr era o combinafe originali de cali- I
t{i 9i defecte. $i daci pe plan cultural a excelat
(este printre altele ccl care a intemeiat colectia de
Do martc Pi?itoLft lz karia romlnikr)' pe plan
politic bilanFl siu cste mai degrabi pasiv Con- (Foiot€q tuhiv.lor Nationd€ al€ Romaniei)
tradictoriu in aqiuni gi in concep$i, Sturdza le ra
ataca in gazetele germane. Prin anii '80 ai secolu_
materializa in activitatea politici. $i-a lnceput ca_
riera politicS, ln 1859, ca secretd al lui Cuza. lui al )(D(-lea va reveni la Primele senumente'
transformindu-se, la bitrineje, lntr-unul dintre
Degi numit ministru, in cnteva 6nduri, de citre
cei mai ffdeli sprijinitori ai Coroanei. in phx, se
domnul Unirii, Stur&a nu va ezita si participe la
spunea ci el ar ff introdus sirutul miinii suvera-
mifcarea carc l-a detronat pe mentorul siu. De
aceea{i atitudine a dat dovadi 9i fali de noul prin-
nului, ca o dovadi a credingei fali de monarh.
Sturdza a fost apreciat de Carol, in mod special,
cipe Carol. Dqi a fosr unul drntre sPriiinitorii
aducerii in lari a lui Carol, insolinduJ ln vizita la
arit pentru orientarea sa Progermana. cAt li Pen-
uu slujirea cu devotament a Coroanei. De aceea,
Constantinopol pentru recunoayerea domniei
(1866), peste o vreme, intre anii l87r-1876, ll va nu este surpdnzitor ci, ln perioa& cit a delinut
funqia de ministru de Externe in marea guverna-
re britienisti, D.A. Sturdz: semna, in 1883, tra-

3. Cu privire la DA. Studza tarul de aderare a Rominiei la Tiipla Alianli.

tral,ali*l
Istot h dc cc-i d4;ri'c linitelz'
bnttn- in toamna lui I 892, dupi moartea lui Ion Bri-
n*l boia dr ta Mick4ani d tre&t cl.t lrrare chin in tianu (1891) qi a fratelui siu Dimitrie (1892),
hmca vnbrelot urrrlnrit ?oat ,i dc o ruie mu- D.d Sturdza ajunge pfirl Partidului Nafiond Li-
trarc pentru grelelr... pacdte ce 7i h-a iiat cu l+ beral pi peste trei ani va obgine primul mandat de
a
gcndaru.l I'riny al Uairii, dninutor
t caferrmt
gef al Guvernului (1895-1899). Este perioada in
in cadrul ,,nontmroatei coaliii dt nai ald pnn
care ciuircterul siu meticulos 9i calculat va fi depi-
dotitt, urcme tu pata lzccnii a Arhiati lw ea'
za-Vod-i, din care reicya ca ao l drborlnii f$.tc
git de violenga 9i lipsa de misuri ln problemele
o ioaft ?olidd. droaftc? Donnhorul tn'qi iai- grave ale 1irii, cum sunt destituirea MitoPolitu-
f*c denemi cnie Ca cdaiib mailrl P tun lui Ghenadie Petrescu ;i mai ales problema romi-
? to?c,t?. a-i f r?.onnnd.at tn PrinciP.
'ndh, nilor din Tiansihenia. I se va mai incredinp, in
'Pft
cnruia tn-i ,edca Domnia fiii doui rinduri, funqia de ldal Cabinetului ( 1901 -
(S'elian Neago€, Oalr., i Polirki rundni - Eati'
1904, 1907-190S), dar nici in aceste rnandate nu
c lo? ed i e, EAirun Machl^lelli, Bucurqti, 2007)
va exc€la in c.alitatea pe care o dqinea. Dupi
1906, ca urmare a efortului prelungit, atlt pe
ptan poliric, ciLt ;i academic. stresat de opozilia
din partid, vor apirea primele simptome ale unei
boli care ll va micina pini la moarte. Tulburirile
de componament, crizele de furie;i religiozitatea
pronuntati au deteiminat congresul PNL si il in-
locuiasci de la conducerea partidului (1909). In-
temat la Paris la clinica Saint Antoine, apoi la
Suresnes { 1908), vorbele prin care Carol I ii mul-
Fu[ea pentru ,flepretuitele servicii aduse C,oroa-
nei", cit gi pentru ,,nestr5mutata credingi gi
statornicul sprijiri', nu-i vor alina suferinga. Per-
sonalitatea despre care Iorga spunea ,,om de seve-
ri munci gi de aprigi autoritate" murea acasi la
Bucuretti, uitat ti pi{isit, in mijlocul ci4ilor iu-
bite, ln anul izbucnirii Primului Rizboi Mondial.
PP Carp ( I 837- 19 19) era vlistar aI unei vechi
familii boieregti amintite \r Daoiptio Moldzoiae
a lui Dimitrie Cantemir. El gi-a ficut studiile ln
Germania. Membru al ,,monstruoasei coaliFi",
care il silea pe Al.l. Cuza si abdice in 1866, PP
Carp va milim penrru aducerea pe tron a princi-
pelui Carol. Cariera sa politici, inceputi ca secre-
tar intim al focotenenlei Domnqti (1866), va Ii
ilustrati, in anii urmitori, prin numeroase dem-
nidli ministeriale. urcind spre funcJia supremi
ffi
L nurie 1901), Regele i-ar ff sugerat primului-mi-
't\
PP Cdp (Foioree Arhivelor
Nationale ale Rominiei)
4. Cu privirc la politica lui Peue P Carp
i
Dxpi denfta dqendznsei abnhte lz Stat,
Car? .t intuir, asemenea lui lon C. bndanu, cii dz
aici inainu trcbria aseza lard ?e b,tze modrmc
oc.ilantab. Poak d i di aeat n .aL d, fthlia
dintre lilerul con'rn'ator jnimist Si bntrtn libr
ral a fox dt rcs?ed ri aptua?? de colaborare...
PerrcP Clte ti., donindt contrm?otunii ? n su-
?enotitntea qi*ului saL ditic. Tinutd td demnn,
infexibih, dz o intubiubik moralitate, l-a tirrgta-
inconod h e?ocn. Afdce ?olidcn
l-afidlt
lanzat i
mare ca miinib coate ate an rb ?lhit conj"rali-
ei nedioctitstikr, c.rle uncoi doboarn genii.
si
(5'elian Neagoe. Oan?ri
?olirici nndni - Enti-
clopedie, EAi::urz Ma&iavelli, Bucuresti, 2007)
ln guvernare, aceea de prim-ministru (1900-
1901, 1910-1912). Creator al junimismului poli-
tic. cel pe care Caragiale ll numea cu ircnie
,,Bismarck al Rominiei", \i elabora ln l88l pro-
gramul politic numit Era zozl. $ef, peste ani, al
lntregului Panid Conservator (1907-1912), Carp
a fost un om politic inteligent, incoruptibil, rece,
lapidar, mereu ln oGnsivi. Bun orator, der caus-
tic, cuvintcle sale, parci turnate In bronz, aveau o
mere incarcatura spiriruda ti nu de puline ori re-
plicile Ia adresa vreunui adversar politic erau dis-
trugitoare. De aceea, prin intransigenla de care
didea dovadi, Carp a inEat uneori in conflict cu
insu.gi Regele Carol I. De altGl, Carol I ti mirtu-
risea lui Nicolac Filipescu, unul dintre fruntatii
conservatori, ci nu s-a simlit mai pu;in
"niciodati
rege decit in timpul guvernirii lui Carp'. Astfel,
lnu-o pdinli a Guvernului lntruniti la palat (ia-
nisttu, carc nu dorca si cedeze ln problema reformei
sale 0nanciare, si 6e mai lnlelegito! pentru ci el
di inapoi in unele cazuri. Agresiv, ca de obicei,
pfii Guvernului i-a-r .ispuns in francezi:
"Fste
dreprul Majestigii Voaue". Apoi, completand lm-
pnciuitor, a&Wa.,Majestatea dumneavoastri
poate ceda, pentru ci este pelmanent in 6rnclie,
 partidele
M aiestatea Voastri este pirlsiti de toate
avem deca( 'iua de
De (and noi miniltrii nu .i ,o,i .f.,"i.ii .i f' s6rqitul unei
i. lungi domnii
pi-
L,-i:. Af,;ar,i i" martie lqI2' inaintede., re' in.t lnr,. prop4itii nagionale" Va ;i
fi mai carc-
I'I*C, Cr**'f tr'' ri'punzirnd repro;urilor *,' f" Consiliul de Coroani de Ia
or,"'"a 'l'U' inzertrrre a armatei
CarP iar ""* "*,Jl.i
"ari d' t""J.La uni.f-t in c.rvlntul siu'liebitrinul
i' ,."it.r.' .o," nici de ,"ra n' ''-,,iani?
'1.i'n'1 vr
l:i ,.f"t. a*ea * *mata romini si
invinsi
;t;.,.. ai lacut timp de 45 de "". ff ruina
de la a..i*..,.0"*" el' vicroria voa5irSfaparRomini'
.lit.l" *,rO'"e, u tonsiliul de Coroani ir,lJ. ir,.rl ., a"t dreptate' in
,t.r", i.L" Iql{ 'ar<trebuir'ii'de<i/ia Cr.n'-,
in l9l8'exPrime'
'r* ''' la razboiul mondirl rbia
*"rn'"'tt
.i",r.*,.. "" Outut sa

a..1,'rT" it."l u*atle sale' rimasi' insa' cele-

"-I.,*',
"i'.-r'i t-'t poliri' conservator' mai de- a mar
mult noroc penrru
fo'r br): -Rominia are Prea
i.,ili'" ^'.,' a'cir din germanolilie' a (pier-
'r'.r"u'' a Romi' ,"., .*.i O. oa'i'oeni" inicrit de viali
L.'"-i .r* f-, *''i'"ir pe rege penrru ' siu dezen*e la
0"".';;;;;.i."' 'ar ginereleconacul
;l:ruri de l ripla Alianti' riu de
.,rT orr,'.'rt f'
o'\culiilo^e hot irr neur rrli-
;.;,;, 4;t " "ing'-" l"
n."r,L.l, "i",'*t"'Uoi i; p'.,tin timp ineinte de a
i;;;".;J:'."
implini
Sire lin atunct 'a
rrtea r.]rii, C.rrP ar fi declarat: 82 de ani.
\e con\lrl< (d in cea"ul cel
mri Ereu Pentru lara'

Evaluare/activiti[i de invilare
personalitatea lui l2sc'ir
catargiu'
-il* t. taza -- date' doui informalii despre

ra a'ci'ludinea pori'lici
i :":*y,:*,1*'t5J:i:::i:;i##[:il::1T.'"',';[r
sursa 3'
politic 9i moral sivfugite de
DrA Sturdza' la care se re€eri
Precizali ,picatele' pe ptao
!
se afll tn relalia cauzi - efect'
care
Scriqi, din sursa 4' doui informafii
! I ;i sfemicii sni' afind'lrr
un eseu cu titlul Ragab Cz ml
rcalzagl, pe Uaza leqiilor 9i a surselor'
!
politici din spaliul romlnesc
Illili,,,." "".' t-acteristici a relaliei domnL/rege 9i oamenii

;.t:'iffi ; Hi;;;it^ P'i'd'n:'soii *i"t'" Suveran - dasa politici in viala politici

uondi"t'
isroric
- nre?rntarea unui faPt '"ttni()'
inL'ni to*a^t"t: in tt*t" care este implicat binomul
Suveran - lideri
ac[iuni Y*l1.'tt
uto'."j:.;,.
in
- menlionarea a doui ,**i*-'." - ,i f<-f.r, .. romr'
instirugei centrak din spaqirrr
f i::J:Jiil:ilH:J:I*::.'i.il;;;Julia
to-a" pata la Primul Rizboi Mondial
gi susfnerea
nesc de la formarea stat'l"i ^tli"tt
isroric'
,aaa,rri, Pain,r_a,tt
"goment
 4. Carol I gi problema
Lumea satelor
gi problema pimAntului
Reforma rurali din 1864 din Principate a
domnirorului Alexandru L Cuza era impus:, in.
direct, de dinamica transformirii relagiilor de
munci 9i proprietate in relalii de tip capiralist
gi direct de cre;terea teflsiunii in lumea satelor
Lupta lerinimii il determina pe domnitorul
Alexandru I. Cuza 9i pe sfetnicul siu de incredere,
Mihail Kogilniceanu, si impuni legea rurali,
care este publicati impreunicu proclamalia dom-
nircrului in MonitorulOlaal Erolulia in privin-
!a structurii proprietitii agrare se va desfllura pe
cateva coordonare majore: r reyerea marii propri-
etali mo:ierefri. unele molii drvenind adevirare
latifundii; procesul de divizare 9i de inmulgire a
mi.ilor gospodarii liranelri: dezrohrer rreprrri
a burghviei siresri: scjde,e, suprafeqei domenii-
lor statului prin vinzar€a de mo;ii.
Structura propdetitii agrare a influentat in
mod pozitiv agricultura prin eliberarea juridici a
giranului, ce a permis crearea foryei de muncilibe-
ra penrru indusrrie. S-au dezvoltar relariile..apir.r-
liste in agriculturi prin folosirea - chiar intr-o
propo4ie mai mici- a muncii salariate. S-au folo-
sir ma5inile agricole inrr-un num;r ror mai mare.
S-a trecut la folosirea pe o scari largi a schimbirii
terenului seminiturilor 9i respectarea timpului de
lucniri agricole. Ca aspecie negarive c€ por aminri
Gra.t€rizafta sioafiei €lare din pra noa.stri
1.
Gd ,Mi a or?Mln fi nai ?ngbiton/c starc ?elltn
o pri, din ttatc ?uut?b dz wdete, o forneaza ceb
.lou,i al,"thiLnti al" propnadfii: ?uluffiulea ?n?i?-
rili lnrniejti, ?e?anc, ktiJindiib adnd, notiib
de o cretarilor, sd indznn. ?e /nancnoni dgricoli care
at o inti loc foatu nnft, de reguh pate 50o dt ha
pe & aki pa*, o surc carc, din naloncile, ad$n h
tot h nicio ah.i krn lin Europa. arEaind Rz;ia
ca
(Texte i d"cunenk
?iuind i'tona moknn
a londnilrL vol.1l, Ednora Cetarea de Scaun,
Tirgovi;te, 2009)
liriineasci
tendinga mogierimii de a exploata munca, uneltele
9i vitele giranului, analhbetismul ;i bolile sociale,
extinderea arendisiei, lipsa unor reforme profunde
care si sarisfaci serea endemica de pim.inr a l:r:-
nimii. Rep*ti;ia inechiabili a piminrului r con-
tribuit gi la decalajul aristent intre baza materiali,
randamentul ;i calitatea agriculturii practicati de
Boipodiriile rir;ne{ri ln rapon cu cele mosieresri.
Legislafia agrari
ti problema rurale
Raportul dintre mica gospodarie larineasca !i
fondul funciar al 1irii. mereu defavorabil <irea n u-
lui. a relinur r rerz.i arfnlia guvernelor Rominiei.
care au incercar - in limitele clasei sociale pe care
o reprezentau - si .e preocupe de soala lucrito-
rului ogoarelor Cele doui partide din epoci, Par-
ridul Nagional Liberal 9i Partidul Conservator, cit
9i geful statului aveau o viziune apropiati in ceea
ce privegte politica agrari. intre ele existau ;i deo-
sebiri, mai ales in ceea ce priveste rezoharea in
viitor a acesteia. Astfel, dupi rizboiul de indepen-
den1i. cu o indrziere de aproximariv cinci\preze-
ce ani, s-a trecut la aplicarea articolelor 5 ;i 6 din
Legea rurali, improprierarindu-\e insurir€i.
Mica proprierare i;raneasc: aver (i cunoasc;
atat prefaceri pozitive, prin intregirea ei ln ansarn-
blu, dar inci insuficienti pentru nevoile reale de
pimenr ale lidnimii (legiuirile dio 1868, 1872,
2. Irgea pentru tocmeli 9i lucriri rgricole
9i pentru executarea lor, 18/30 aprilie 1866
tuL XllL him.tii t nt datori prirl ajutorul
cotilioibr conmali, ldta.tibt krcbantil", !e-
a u , onoaru r . in conformi ta re cu bga tu
lag, a 1
indcplini tomlih. h uma dnd I loal uruL !
dryn chipul ru care raa hgat ?tin to.rneli [... ].
( li.xrc
I drcxna* pnrind Lrcria nodtrna a
romnnikr, vol. Il, Editura Cetatea de Scaun,
Targovile, 2009)
 lucriri agricole
3. Irgea pentru tocmelile dc
gi pentru execuurea lor, 7ll9 apdte 1872
tut XXl. Prinnni tunt dtto; pin aiutorul
ouilierihr nnunali, tntnsikx darobanfihr, r-
cletanbr, nd indenne ?e nuncitoii c.lre
^gticoli
au connadat in conforrnitat ru hg?a l"faq, a'!i
;nd4lini rcmiiL. h urn?a cdnd ti lo l md. i
dupn thipul at care -au bgat pnn tu.ncli. In &z
cnnd dupn indemn Si exeatliuned consili hi co'
nmdlhtuitotii uotaratu indir,itni.rft [. .] Ni
tiul indnh ra coe * la s prcfectun lo,ala ri
nimit? aj*ot d. dorobdnyi, nec?sai i ere&tnred
hc ito b i,llnrndnicili [...].
(Texte ti do&nente ?iri d ntoria nodemn
a ronnnikr, vol. ll, FAirura Cetater de Scaun,
Tlrtovqte, 2009)
187 , 1878, I 88 1 / I 884), cit 9i de hcturi negati-
5
vi, prin ipotecerea, inchirierea, "unirea" loturilor
cu cele moliere$ii fi in general prin vindere.r pi_
manturilor primite. O incercare pentru a potoli
lipsa de pimant a Frinimii, care a avut acordul
ambelor panide, dar gi a regelui, a fost vinderea
unor terenuridin domeniile surului. lrima ticea
mai importanti lege in ac€st sens a fost cea din
1889. Pe aceea{i linie, in 1904, s-a promulgat 9i
legea privind constituirea obgtilor sitefti, iar ul_
rerior, dupi marea rescoal; din 1907. s-a consti_
tuit Casa Rurale. Prin legiuirile date in secolul al
X-txlea, 5oq.86l de femilii lirine$ti au primit
2.486.865 ha pimant.
insi toate aceste solulii temporare nu au Putut
linigd lumea satelor Pe fondul luptei politice din
1888, dintre Opozi{ia Uniti fi liberali, se va de-
clanta, in primivarr rcestui an. Prima mare riscor-
li la cuprinde 27 din cele 32 de
a ,i-renimii, <are
iudqe. Represiunea duri a Guvernului iunimisr.
care a avut tiincuviinFrea regelui, a dus la uciderea
ti renirea a sute de prari. in condllile unor noi
revohe tirinetti in mesajul tronului adresat C,or-
purilor legiuiroare ln t905. regele solicita prinue
altele, in mod expres ,crearea unu fond Pe[tru im_
bunitiirea stirii senitare a !tuinimii".
Rlscoala ldrineascd din 1907
Organizarea Jubileului din 1906 odatA cu lm-
plinirea a patruzeci de ani de la incoronarea dom-
nitorului Carol demonstra ruptura clari lntre
progresul general, autentic, d societilii ti sQgna_
rea )i mizeria din lumea sarelor. |reocupar mai
ales de modernizarea viefi ori.leneqti, monarhul
iqi didea seama ci neglijase cu desivlrgire lumea
satelor. Nu de puline ori fesrivismul cu oc:zia vi-
zitirii lumii rurale ii intretioea o viziune deforma-
d despre viala Fdnimii.
ln contextul lipsei acute de pimlnt, a obliga-
liilor sporite ale lirinimii 9i a frimintirilor ne-
potolite din lumea satelor, in februarie 1907
izbucnea cea mai mare riscoali din Romenia. Cu_
prinzXnd cu repeziciune intreaga gari, riscoala a
fosr foane violenri. iar represiunea Pe masuri.
Avind sprijinul regelui, care incuviinlase luarea
unor misuri penlru .,a indeslula cereri drep(e li
legitime-. Guvernul liberal adop^ra unele mtruri
paliative in 6vo;ree lirinimii. ln acelati limP.
adept al sintagmei ..proPrietarra es(e sacri fi invi_
olabili', Carol era de acord in aprilie 1907 cu
despigubirea proprietarilor gi a arenda;ilor care
4. Cauzcle riscoalei din 1907, in eporml
procuronrlui gsneral N. Leonescu
An intrebat aproape pe fecav din ei ar ?td ct1'
uri raronhi. Toli n*tu negat d dl f ?ufi h cab
dr cine1,a. [...] PnnAfi ?erlia hla i ru li se dd,
sau d"tca li se d'n, il pktesc a;a dz samp hcnt le'
gedba il mai muncetc. [. . ] ImaS pnnt paynaal
.
oitehr ru li c d,i tuhc, sa,.foane ?utin artfel ca n
Ii
?otsi i? vibh neb irlciontc ?mtru htunn [. .]
te maoafi /nai Plin d"cAt m ncerc l/, realitatc
[...]. Adninntutia con nab n -i d?dnd in Pre-
tenti nib ht crb mdi de n"he on *e?te, fdrA dl
drcndl1ti ti ?n?netut, dttfel cn in
'afaul f.cnrui
Ptun .ste infiAdciflatn cftdin? cn sffit filafi h
m,isururoata ?dnAntuhi, incdrcdi la nund ri.,i
ru A t. ?lntutk ci/ttttt [...].
(Textc / dorumente pitind itoria modefln .1
nntnilor, vol.ll, FAit:ra Cetatea de Scaun,
TArgovigte, 2009)
 5. Ordin de zi al regelui Carol I, prin cart
mulpmejte armatei pentru cortribuga
la infrlngerea riscoalei, 29 martie 1907
In aceb geh in?rej"in dmata nfost th.mafi
sn ftrubilr$cn lin4tea tulturnfi. [...J Ati dua, o
datorir duetoafi dt inplinit; dtr unlc este omor,
foc i jafieb iesc octotite, cu oice ?rc!, auretl cc,
tQenikr / buna ortn&tiak [. . .
].
lTerte fi drcumente ?tiui itoin modani
a romtnikr, vol. Il, FAitura Cetatea de Scaun,
Tlrgovigte, 2009)

avuseseri de pierdut in urma dezlinluirii girini- .

mii. Represiunea care trebuia sI lnfrineze ,,cu
energie neorlnduielile" avea acordul regelui ln
virtutea prerogarivei sale de cap al ogtirii. Ca ur-
mare, in martie 1907, regele adresdndu-se Parla-
mentului ii
multumea p€ntru sprijinul acordat,
iar armarei pentru executarea mesurilor represive.
care contribuiseri la lnfringerea riscoalei.
Numirul victimelor riscoalei nu s-a putut inigial
stabili cu exactirate. El a variat de la 4 1 9, cit affrma
I.l.C. Britianu, ministrul de Interne a.l Guvernului,
la 2500 asa cum preciza ulterior (1937) Alexan&u
Averescu sau 11.000 cat €srima in epoci Constan-
tin Mille. Recent, pe baza unor noi documente, nu-
mirul mo4ilor a fosr deffnitiv stabilir: el este de
1786 de mo4i. la acegia s-au adiugat un mare nu-
mer de aresta+i din rendul qiranimii. unii i(pqin-
du-qi pedepsele cu inchisoarea pini spre deceniul4
al secolului rrecur. Chiar 1i arunci cind Opoz(ia.
prin vocea lui Nicolae Filipescu, a cerut pedepsirea
membrilor Cuvernului liberal. vinorali de represiu-
nea crunti a lirinimii ln riscoala din I 907, regele a
considerat ci acetria veniseri la conducerea girii ln
wemuri grele;i nu iyi flcuseri decir daroria.
Necesitatea unei noi
reforme agrare
Pitruns de situajia grea a lumii satelor, regele
era constienr ca ,,Rominia intreagi trebuie refl-
cuti". De aceea, in fioiembrie 1907, ln rispunsul
lrrz Bblou de Ociav Bincili
la Adresa Adunirii Deputagilor, Carol promitea
,,o ugurare a condiEiilor de trai ale glrinimii gi in-
drumarea citre o munci mai spornici'. Era clar
ci monarhul nu accepra o reformi agrari, cu adt
mai pulin unr radicdi. De rbi; peste ciqivr ani,
in septembde 1913, I.I.C. Britianu cerea la Con-
gr€sul PNL inscrierea in programul parridului a
inliptuirii reformei agrare, alituri de cea electora-
li. Bitrinul rege, la presiunea liderului liberal,
accepta reformele, insi conditionare de ,,modera-
;iune". Izbucnirea Primului Rlzboi Mondial
amana insi aplicarea acesrui program. Ele aveau
si se ingptuiasci in timpul mostenitorului siu,
Regele Ferdinand.
Dictionar
. Arendif = persoani cae ia in folosinli sau
er<ploatare un bun sau o activimte economi-
ci. Proprietarul cedeazi temporar dreptul de
folosinli arendaplui, in schimbul unei pE1i.
. Manu militari = folosirea for[ei armate ln
rezolvarea unei situatii.
 Cronologie

1864, 15127 a\\g$r - Monitorul Oftial p:rblicl Proclamalia care insolclte Legea
rurali ;i Legea
pentru regularea proprietilii agrare
t sei, I sl:o I ap.ilie, adoptarea kgii pentru rocmeli ;i lucriri agricole !i
pentru exec,rtarea lor
1872,7119 aprriie - adoPtarea unei noi legi pentru rocmeli 9i pcntru lucriri agricole 9i pentru
executarea lo.
1888, martie, iunie - r:scoalele girinimii din Muntenia'
1889 - legea pentru vinzarea citre tirani a 546.593 de ha din mo;iile sratului'
1904 - Iegea penuu con'rituirea obsrilor 'ire'ri
1907, februarie-martie - marer rascoJL e lir:nimii'

Curiozitiili istorice Evaluare/activitili

de invllare
. Legea Casei Rurale stabilea un capital de l0 milioane
de lei. pentru .rceasri so(ierate Pe acliuni' !umi mare Seleccati din^sursa_1 modul,in
in epoci, din care jumitate Prov€nea de la Particulari ! careeriu detrnlre ln ePoca,a-
li jumitat€ de la stari suma eta nec€sari Pentru a dtundiile.
cumpira moliile scose la vinzare, care, ulterior, ur-
mau si ffe impi4ite ;iranilor. Identiffcaqi in sursele 2 $ 3
. PP Carp, liderul consenator, a cumPint moiia doui aseminiri 9i o deosebire
Durnqti apa4inind societi*ii ,,Dacia', care conform privind executarea invoielilor
l,egii Casei Rurale ar h tr€buit si treaci in Propriera- agricole.
rea statului. Tranzxclia s-a ffcut prin intermediul so-

$ei sale ;i a viceprqedintelui Senaruh.ri,

P Misir'
Utilizind informaliile din
Mogia Durnegti a fost dati in arendi lui Froim Fisher' sursa 4 [i pe c€le din manual
unul dintre membrii vestitului trust Fisher, pe nume- realiza-ti un eseu, lntr-o Pagi_
le cumnatului acesuia in epoci, aceasti malversagiu- nA, prin care si Prqzentali ca-
ne a lui PP Carp a produs vilvi, fiind cunoscuti sub uzele riscoalei din 1907.
numele de,,Afacerea Car5Durnelti".
Precizali doui. motive., in
!
concePla reSelul uarot r.
Pentru caft armata a aclionat
represiv, in 1907.
 5. Independenla gi proclamarea Regatului Rominiei
Preliminariile cAgtigirii
independenlei
Merand la ideea ob;inerii indqrendengei pe cale
diplomatici, Carol I propunea in ;edinp Consi-
Jiului de Minigtri, din primevara anului 1873,
proclamarea neadmirii drii. Prudenr, Guvernul
conservator condus de l:sclr Catargiu considera ci
acest act trebuie pregitit temeinic !i cu foarte mulai
atengie, o condilie abmlut necesari ffind ob$nerea
spriiinului Imperiuluj Ru: ;i al Aurtro-Ungariei.
Pentru a testa pozitia mrilor puteri fa$ de acest
deziderat la romanilor, Carol se va inti.lni cu liderii
Europei. laMena, in 1873, s-a intelnit cu impira-
tul Franz Iosif DeplasAndu-se ulterior in Germa-
nia la Ems. domnirorul va incerca in discutia avuti
cu garul Alexandru al Il-lea al Rusiei si abordeze
aceasti spinoasi problemi. in ffna-I, tot in 1873,
Carol avea o intrevedere cu ruda sa imp5ranrl
Germaniei. ln convorbirile avute, domnitorul nu a
primit nicio lncurajare privind proclamarea inde-
penden,tei lirii sale. Continuand sondarea marilor
puteri, ln van anului 1874, domnitorul insogit de
Elisabcta Doarnna trecea canalul ln Marea Brita-
nie. Nici de aceasti deti demersul siu nu a fost
insolir de succes. Dindu-yi seama ci obginerea in-
dependen,tei pe calea diplomatici nu este oportuni
in acel moment. Carol yi-a indreptar arengia spre
dotarea ;i instruirea armatei. DEi independenla
RomAniei era o realitate, in urma semnirii, in nu-
mele domnitorului, a mar multor convenpi comer-
ciale, trebuia, pentru ce ea sI devini;i de drept, si
apare o conjuncturi internagiona.li favorabili, care
si permiti oblinerex ei.
Criza Orientali
gi convenlia ruso-romani
Prilejul alteptat, pentru realizarea acestui dezi
derat, va ff Criza Orientali, izbucniti in vara anu-
lui 1875 in Bosnia;i He4egovina. in anul urmitor,
riscoala se extinde prin intrarea in lupti
bulgari-
a
lor, sirbilor gi muntenegrenilor Prudenti, Romi-
nia, prin nota din 4/16 ianuaie 1876, lqi declara
neutralitatea. ConsiderXnd ci pozi;ia Guvernului
conservator nu corespunde momentului, Opozigia
liberali i9i va intensiffca actiunil€ pentru a accede
la putere. Dupi o scuni perioadi in care conduce-
rea a rpa4inut celor doui guverne de rranzilie
conduse de generalul Ioan Emanoil Florescu qi de
Manolache Costache Epureanu, domnitorul va
incredinta formarea Cabinetului liberalilor, nu-
mindu-lca prim-ministru pe LC. BrelianL.
Refiuul Porgii de a ,tine cont de cererile roma-
nelti. cet ti agravarer crizei orientale au derermi-
nat Guvernul si uBenteze i€gir€a din neutralitate.
Inijial, prin ministrul siu de Externe Nicolae Io-
nescu, care era adept al pistririi n€utralitifii, Ca-
binerul liberal nu a inoeprins !reo ac!iune care si
depileasci acest statut. Ulterioq ginind cont 9i de
intllnirea de la Reichstadt dintre Ar.rstro-Ungaria
gi Rusia in care se discutase 9i situalia din Baleni,
l. Comunicare adresati de ministrul &
Exteme al Rominiei, Ion R;li.-nu, ag€nFlor
diplornarici mmani h striinitate , aprilrc 187 6
Domnub agn;
in n'jlnul a o dr tulburnli nr? o nai
'.n.
agta;, Eutu?a tncearcn o neuoie dt pacc atb lz
mare, o doinyn dr a atita oice cauzz dt confuga-
!ie, tncAt nu cred sd f? d. ?nios, ?enttu a nenline
fai b tara no^, 'inpatid [\ftlilot galanr.. k
b anrnrin ., aftnttu o%zi. ait"ditl?a ?alni.d )i
absolur romrn pe ran Guu?mll donnitorului a
nanifuut-o de k inceprt oi i .aft a izbrmit
in Onent.[...] l im?ftj"finb acilale, .lced'fi
politirn se drfrcft ?inn-tn singw c l)Ant: ne -
ndlitne. DacA eaneoeea n dft?tui la spnjinul ti
rrs??chal Pate lrr garatue, ea nc impnc Si sacif-
cii si datona de afdce ca aceastd lwtralitate snle
(fint g dtcrncnte pnund i'totia nol"mn
a mnnnikr, vol.ll, FAitura Cetarea de Scauu,
Tlrgovigte, 2009)
primul-ministru roman {icea o viziti la Livadia,
rqedinla de vari a p-rilot ru$. in urma discu$ilor
aprinse cu ministnrl de Externe tus Gotceakov,
primul-ministru romin I.C. Britianu a solicitat
Imperiului Rus semnarea unei convenlii militar€
crr Romenia. Prin aceasu s-ar fi permis armarei
ruse si uerd prin Rom i n ia. in even rual itarea u n u i
cooflict al Rusiei cu Imperiul otoman. Pregititi ln
ocmru anului I 876, convenlia avea sA ffe parafati
sub forma unei simple convenfii de liberi decere a
EuFlor ruse, irl primivara anului urmitoi
lntre timp, la ordinul domnitorului armata
pcrnanenti era concenuirti, acesteia adiugin-
du-i-se gi rezrwele. De asemenea, tot in @amna
aaului 1876, Guvernul a intensi{icat eforrurile
penmr ob$nerea independenlei pe cale diplomati-
ci, aqiune rimasi firi niciun rezultat. in schimb,
la sftrgitul a.nului 1 876, statuul extern al Romeni-
€i s€ inriuti!€a prin adoptarea, in decembrie, a
un€i floi constitulii otomane prin care regatul
romin era considerar o provincie privilegiati a
Imperiului otoman. Indignarea opiniei publice
produsi de ac€st act a determinat Guvernul si
continue, in fo4i, acgiunile diplomatice pentru
proclamarea independenqei.
Aducerea in Guvernul Britianu ca ministru de
Externe a Iui Mihail Kogilniceanu ra gribi, in
condi$ile unui iminent rizboi ruso-turc, semna-
rea convenfiei romeno-ruse. Ca urmare, la 4/16
aprilie 1877, acest document era parafat de mi-
nistrul romln de Externe gi de baronul Dimitri
Stuart, consulul rus la Bucuregti. in aceasti inge-
legere se prevedea ce Eupele ruse puteau trece
prin Rominia in condijiile respectitii drepturilor
politice;i legilor interne ale statului roman, h re-
gimul rezervat armatelor prietene, pe cheluiala
Guvernului rus. l,a o siptimXni d€ Ia semnarea
conventiei, trupele ruse trec.nnd grani;a Rominiei
intrau in stare de rizboi cu Poarta. Ca urmare a
ac[iunilor provocetoare otomane, la sllrtitu] lunii
aprilie, Camera Deputagilor gi Senatul declarau
starea de rizboi intrc Romania qi Poarti.

2. Noti diplomatici adresati de minismrl de

Externe al Rominiei agentului diplomatic de la
CrnItarltinopol, Bucuretti, 16 iunie 1876
Uftat ?ledzez aici chenini rnmase de mulli
'n
a"i incoace nehofinak i a cnffi sohlie inediatn
inacscaza, in grahl cel mai irutlt, Rominin.
A ste ch?stirni lunt:
1. kanoalttrea i il'i&dlhnlii nat l i n-
tudn r; a denumini tab ittotice.
2. Adniea kprezenrantului Ronina in
or?ul di?knatk. [...]
3. ln"iolabiliat.a knhnului ront;n y tuhnr.
uftr i$"hb Dunnrii
4. incheioea ca inpenul a
"not nienlii co'
rutciab. tu amdarc a ,aula,atontor po'rab !
*bgrafc.
5. Rcrunoa*cra pasaponulu ,onin i abunc-
Ra.oAuli ltr tur.i tu a'? nil a nc'rca u ala,, n -
b pidnd pe romdni in strniniitnte. [. . ]
t ldtp i ln.un.nft pnuad Brotia nod?mi
a runnnilor, vol.lI, Editura Cetarea de Scaun,
Tirgovigte, 2009)
.

Doro
n
ba4ul, ablot de Nicolae Grigo.escu
 3. Declarafia lui Mihail Kogilnicearu ln
Adunarea Deputaglor privind prodamarea
indep€ndenlei Romaniei, 9l2l mai 1877
In narea dr rezbel cu legitu rru?t?,ce'u tem?
Smten indzpendenli; funkm o alirne b line nn-

t ffi
fi,odrc. [...] h'i, don ilox a&m incE ge dih,
lindd nou nodnm condiyhtne at defnirea inde-
?enle4ri noat ft itltt-ll\1 mod mai drtemirut ti
absolut teb ie
'afre
Noi trbui?
arce?tad dr turo?d. [...]
ri kwdin d
'unmn
uiune vi..
o h
.raX
trebtie sn dolEdim cn auem co miti nii nod!-
.tiiinp
t y. t rhlir la dnt din cd tltnt" in turc i./atcfl ri
oisanifcii?e truca td?annn area ptdti dt?-
tunb ei ?mtru co?iii notni, fi nt.asnd misi nc ette
ineldiqafi fattb nothi can nor h howe. [...]

M
( T.xr. i lo n.nt.
?nuind *toria nod$na
a romtnihr, vol. Il, Edirura Ceerea de Scaun,
TXrgov\te, 2009)

Proclamarea Independenlei Domnitorul Carcl I in @mpaniadin Bulgria, 1877-1878

de stat a RomAniei
in acest context, la 9/2 I mai 1 87, in conformi-
tate cu dodnla opiniei publice, Padamentul dedara
independenga Rominiei. $i tot acum Parlamennrl
vota instinrirea ordlnului Staua Romlni"i ca un
prim semn al suveranitilii absolute a $rii. A doua
, pe lol22 mai, Parlamennrl ;i Guvernul il acla-
mau pe domnitor, in cel de-al l llea an de domnie
al lui, in noua sa calitate de suveran al unei liri in-
dependente. in 11 mai, tribuul citre Poeni in la-
loare 9l+.000 era anr.rlar, fiind desdnal intreinerii
amatei. Era un prim pas in obginerea independen-
pi. Urma confirmarea ei pe cimpul de lupti.
Carol I ;i Rizboiul
de Independengd
Dupi inzestrarea gi reorgenizarea armatei, Ro-
mania era pregitite pcntru a interveni in rizboi,
aliruri de armata rusi. Inifal, Rusia pristi a refu-
zat sprijinul armatei romine pe cimpul de opera-
tiuni din Bulgaria. Dupi infrdngerile repetate in
faga Plevnei, Marele Duce Nicolae, fratele prului,
solicira. prinrr-o relegrama din iulie 187-. inrer-
venlia peste Dunire a armatei romine. Dqi nu
avea o convefilie militari cu prul, Carol va ordona
oasrei cu un efectir inilial de 38.000 de oameni si
ia parte, sub conducerea sa, la operalunile de pe
frontul bulgar in operaqiunile din Bulgaria, prin-
cipele Carol va pdsrra indiridualiutei )i unitalrr
4. Telcgrama adre-rati de Marele Duce Nicolae
domnitonrlui RomAniei,
r9l)r n e tBn
T"rcii, ingnmadind ceb nai rnan m$. kngd
Pbuna, e niniesc. Rogfdceli fatune, danouta-
fhn. ti, dicn-i ?oib,l tecerca Dndii & amdta,
d*pn atn dore;ti snfdci. Intre Jiu Si Corabia aceas-
fi lemonstrdtivlre este ; lis?casahila pmtnt a asr
(Tack {i datunente ?ivind itoid modzmi
a ronnnilor, vol. Il, EAirura Cetatea de Scaun,
Ttugovigte, 2009)
 Atael h la Snnldnn 1877, tablou
de comandi a trupelor romdne. Mai mult, in bi-
tilia de la flrvna lui i se alord, comanda \upremi
a amatelor ruso-romine. Asrfel c] in urma parti-
ciparii ei lacea d€-a rreia b5tilie de la Plevnaarma-
ra romani va reugi si slibexci sistemul delensiv
o(oman al ac€srui punct srraregic, ocupind, cu
mari pierderi. redura Crivila l. Ar mla romini <e
ra rcmarca fi in luptele de la Rahova, SmXrdan,
Vidin 9i Belogradcik.
Menralitatea de mare putere a Rusiei, doringa
ei de a fi considerati unici ciqrigitoare a r5zboiu-
lui cu Imperiul Otoman, car li lipsa urei conven-
lii militare,va derermina Imperiullarist si refuze
adniterea Rominiei ca membru cu drepturi de,
pline la incheierea picii de la San Srefano. Prin
ecesl trrrr( preliminar. independenla Rominiei
era rccunoscuti de Poarti. Rusia primea ca despi-
gubiri de rizboi Dobrogea. Vointa eide a o schim-
bacu cele treijudegedin sudulBasarabiei se punea
de Nicolae Grigorcscu
in practici. Protestelor Rominiei faf de aceasti
pace nedreapti Rusia le respundea cu incercarca
de ocupare a $rii qi de dezarmare a armatei romi-
ne. Pacea unilaterali qi de dictat a Rusiei, ln urma
citeia rolul siu creftea in Balcani, a fost contesta-
tide Marile Puteri. Ca urmare, avea loc congresul
pentru incheierea picii din capirah Germaniei.
din vara anului 1878. Delegagia Romaniei. con-
dusi de primul-minisr ru I.C. Bririaru. va pan ici-
pa la lucririle co[gresului. Primul-ministru si
ministrul de Externe, Mihail Kogilniceanu, au
putur pr€zenta doleantele $rii numai ci ele vor fi
auzire, dar nu ascultat€. Noul tratat de pace sem-
nat la 1/13 iulie 1878 menginea recunoasrerea
independenlei lirii, dar rupea din trupul siu
cele trei judege din sudul Basarabiei. In schimb,
Romenia primea Dobrogea cu Delta Dunirii
;i insula $erpilor O alti hotirire a corgrcsu-
lui condigiona recunoasterea int€rnafionali a
independengei girii de acordarea de drepturi poli-
tice;i civile ruturor locuitorilor pimanteni sau
srriini. indiferent de confesiunea religioasi. ceea
ce insemna modiffcxree articolului 7 din Comti-
rulia Romaniei. in consecinri. de abia dupi res-
r.tr6r rr r. rrl.--.
pectarea acestei conditii, ln februarie 1880, Marea ^ror

Britanie, Franp gi Rusia Taristi recunogteau noul

statut internajional a1 Rominiei.

Proclamarea Regatului
Ca urmare a noului statut internalional al qirii,
in septembrie 1878, prin hotirirea Consiliului de
Minigtri, domnitorul lua dtlul de Altep Regali,
recunoscut, la scurt timp, de Marile Puteri. Ulte-
rior, in 14/26 martie 1881, Parlamentul proclama
Rominia ca Regat, decizie care venea in completa- + 2rr-.t +t
rea dobindirii qi recunoa{terii interna$onale a in-
dependenlei na;ionale. in aceea;i zi, Parlamentul,
==*a';ll.*-.*,
Guvernul gi conducerea Guvernului il salutau pe
principe in noua sa ritulaturi de Rege. lncorona-
rea avea si aibi loc in ziua I 0/22 mai 1 88 1 .
Actul proclm;rii regarului. 1881

5. Manifest citre al r€getui Carot I,

Fri Dictionar
Poradim, 27 august/8 septembrie 1877
. Indepmde4n = statut politico-juridic prin
Dupn tud secob i
dr skbiciun, injo'ile nario- c:lre un slrr nu esre \upus vreunei lurorir;li
nak, uoi d$nzi dli rehrt nt nn in mAni.
striine gi executi acte de poliric5 interni sau
Otririb S.dii au teatt DunLrea.
externi flri a cere permisiunea unui alt stat.
Inttnd in &tlgaia" noi intrLm in ?arted ncti-
vd a urui fizboi ?. caft nr l-am dorit, na l-am
. Nc rraliuk = statut politico-juridic al unui
ptuuocat, ?c carc cu toli am incocat I il lzk*- star care nu se implici intr-un conflict mili-
ran, dar pe care, odaa find na,oiti aJ ?nml rom ur. avind relagii pa;nice cu roli beligeranqii.
tti a-l ?wta & tujul ti statomicin ffiui ?opor . Beligenql = siere de rizboi.
carc are corytiin.a *epniht tdh, cnft are dfiut d . Tiibut = oblilztje fnanciari virsatl de un
stat unui alt stat, la dare {'ixe, ca semn de
(Texte / docunntr qriaind istt d mod$nn
recunoa;tere a dependengei politice.
a ronnnihr, vol. lI, Ed;,tura Cetatea de Scaun,
T&goviqte, 2009)
 Cronologie

1873 - o primi lncercare de proclamare a independenfei lirii.

1873-1874 - ln$evederi ale domnitorului Carol cu ge6i de stat ai marilor puteri pentru ob,tine-
rea independenJei pe cale diplomarici.
1875 - izbucnirea crizei orientale.
1876, 4/16 ianuarie - nota diplomatici prin cere Rominia igi declara neutralitatea.
1876, 15127 inie - memoriul diplomatic prin c:re se cerea rccunoatterea individualitifi Ro-
maniei.
1876, decembrie - Constitutia otomard prin care Rominia era declarati provincie privilegiati.
1877 , 4l 16 apilie - semnarea conventiei romano-ruse.
1877,9121 mi - proclamarea independengei Rominiei in Adunarea Deputaflor.
1877,10122 mu - Perlamentul r€unit il aclami pe domnitorul Carol pentru noua calitate de
suveran eI unei liri independente.
1877, 17123 met - PaAamend voteazi lncetarea plifi tributului citre Poarti.
1878, 19 februarie/3 martie - Tiatatul de pace de la San Stefano.
1878, l/13 iunie-l/13 iulie - C,ongresul de pace de la Berlin.

Curiozitlfi istorice Evaluare/activitifi

de invilare
Prin inalt decret se instituia me-
dalia,,Pentru serviciu credincios"
Plecind de la conginutul sursei 1, precizagi un
in doui variante, din aur gi ar-
drept gi o datorie pe care le aduceau starea de
gint, care se acorda tuturor ceti-
leutralirate pentru Romania.
lenilor (inclusiv civililor) cu
merite deosebite pe timp de riz-
Selecta!, din suna 2, alte doui prevederi, in
boi sau de pace.
afara celei de la punctul l, care marcheazi sta-
Fratele poetului Mihai Eminescu,
tutul de independen;i aI Rominiei.
Matei Eminovici, a participat cu
gradul de sublocotenent la Riz-
Identificali, in sursa 3, o condilie pentru conso-
boiul de Independengi; penrru
lidarea independenlei proclamate la 9 mai t 877.
hptele sale de eroism la ff deco-
rat cu ordinul ,,Steaua Romaniei"
lrecizati. dln sursa 4l morivul pentru crre ar-
in grad de cavaler, precum fi cu ! mata qarisrJ cerea sprijinul armatei romine.
medaliile ,,Mrtutea militari de
aur, Dunirii" qi cu or-
"Tiecerea Selectag, din sursa 5, doui calitif ale armatei
dinul rus -Sfintul Stanislas" - !
romane pe care se baza domnitorul Carol in
clasa a [I-a.
rizboiul cu Irnperiul Otoman.

3
 6. Politica externi. Proiecte Si acfiuni diplomatice
Carol I - geful politicii externe
inc.i de la inceputul domniei, principele Carol
a considerat ci trasarea jaloanelor principale ale
politicii externe ale noii sale patrii este ardbutul
lui, beneffciind ln acest scop de legiturile de ru-
denie cu monarhii din casele domnitoare ale Eu-
ropei, de experienla oamenilor politici care il
inconjurau, 9i, nu in ultimul rind, de sprijinul pe
care il putea primi din panea !5rii mame. Acest
atribut ii era rezervar li prin Constitulia din 1 866.
Conform articolului 93, Suveranul putea incheia
tratate, sub rezerva aprobirii din partea legislatinr-
lui. Accesind acest aspect al polidcii externe a Ro-
maniei. monarhulva iniqir o corespondenli. rctivi
gi densi, cu reprezentanlii diplomatici romini,
numiri li minittrii regelui, care il vor informa,
prompt gi obiecdv, asupra celor mai importente
probleme din $rile in care erau acreditati.
O a-lri cale uzitati de Carol. prin care vroia si se
informeze direcr despre atirudinea marilor pureri
fagi de statutul interna$onal al Rominiei, a fost
initierea unor vizite protocolare. Prin cilitoria,
D G1
a
tl ,'l
lu Ith i i
EZrkF wH
i t.. f-r
E
Cdd I ln miilocul unor oRteri (Foror.o Arhiv€lor Nrlionale
r. E<oul conrenliei comerciale dintre
-ln Ronirria ri Ausrto-Ungr,riz- 1875
rfdryir, uiw li ziud c?a narc adicn Guunul
aduee inaintea Canerei Conenyiunea comatialn
& A$nia. Ziarclr gtefldmenub exabeazA *ccc-
*l Gu,vmuhl iat "P/csd" l"i Boen , ninitt.*l
& Etttme, couidefi ca o male tidtn? fa?wl cn
Rondnu a izhlhr td dfrm? k un lut d. tin?
'.
tbiditur care, ?mtru in ia oaii in diskn|a sa, a
ptat traa lek agal n o tnare inpn@ie. ln Anz-
rn a fon lisc,ii pd'ionat?. Mihdi Kognlntu.ar a
d'n o?oziiun. a rur c?l ndi ia'mnat di,tu6 in
tunia Conu"ntir ?i. Opozitim?a r .alifi.at Cot
tnn"a?a ca lind o naft n?noro.ift ??nrru lariL
,,Romnnul" dt k 1 inie apare incadrat tn doltu.
(Consrantin Brcalbqa, ard/r?ttit d? alr,adaai,
vol. I, Ediora Eminescu, Bucuregti, 1993)
ini$al, in Crimeea la rqedinla Earilor, apoi ln Oc-
cident gi, in ffnal, in Austro-Ungada, domnitorul
dorea si sondeze pozigia puterilor garante asupra
unei politici €xteme, mai ample, a $rii.
Un prim proieo a vizir gisirer;i perfecrarea
unor relatii cu Marile Put€ri caft si ii permiti, ln
+F
&'t
A D
\..1,
_ti II
ale Romini.i)
 timp, atacarea unor proiecte ln care pe primul plan
se afla obEinerea independentei. Daci, inilial, in
vizirrnea sa, inrau Franga, Anglia gi evident prusia,
ulterior, la indemnul acesteia din urmi, Carol igi ra
indrepta privirea spre Rusia imperiati (1867).
Stabilirea unor bune rela$i cu marele vecin din
risirir va 6 urgqnl3s;
prin trimiterea unei misiuni
diplomatice in Capitala ladlor in martie 1g68.
Proiecte politice:
Independenla gi chestiunea
Dunirii
In perioada care a urmat, prudent, Carol i9i va
urmiri scopul de a obfne independenga girii.
Toate acliunile intreprins€ ln preajma gi apoi in
timpul crizei orientale, izbucnite in vara anului
I875, vor urmiri acesr gel. Oblinerea neatirnirii
in urma rizboiului din anii I8---1878. rcliune
certiffcate, initial, la San Stehno gi apoi la Berlin
ii va permite principelri 1i apoi regelui Carol I o
afirmare sporiri a Rominiei in relaliile inrernali-
onale in condigiile unui nou srarut iuridic inter-
li
nagional. Odati cu obginerea acestui deziderat,
Rominia pierdea garanlia celor 7 mari pureri,
ceniffcati prin Congresul de la paris din 1g56,
$
ca urmare srraregia iniriari in politica exrerni rre_
buia modiffcati.
O problemi redeschisi dupi obginerea inde_
pendengei prin Congresul de Ia Berlin a fost ches-
tiunea Dunirii. Deoatece autoritatea Imperiului
Otoman asupra Dunirii displrea, Austro-Unga-
ria va proffra de acesr aspecr gi, in 1880. va impu-
ne noi nonne si o noui Comisie Mixti in care igi
asigura supremalia. Nefiind consultati, Romjnia
va refuza si recunoasci aceasti noui situatie in
condiliile in care come4ul pe Dunire e.a pentru
ea o problemi vitali. Propunerea Rominiei de a
se crea o comisie tripartiti este refuzati de Aus-
tro-Ungaria. Mai mult, la conGringa de la londra
(1883) privind chestiunea Dunirii, Rominia
este invitari refuznndu-i-se vonrl deliberativ.
Ce urmar. a.liruri de Bulgaria r.,a proresta si va re_
fuza si recunoasci deciziile care frrseseri adoprare
flLri consultarea ei. incercarea marilor puteri de a
impune Romaniei, cu fo4a, horararile rcesrei con-
ferinre nu s-a purut materializa. in acel4i rimp.
prin pozilia sa demni, Regatul romln se erpunea
tot mai muft unei izoltui diplomatice in condiqiile
unei ofensive tor mai ameninriroare a Rusiei in
Balcani. Ca urmare, se impunea ca Rom6nia se
adere la o aliangi ere ar ff putut si-i meflini sta_
tutul internalional gi statu-quo-ul teritorial.
Conven!ia comercialA
cu Austro-Ungaria.
Tratatul cu Puterile Centrale
Conturar€a Tiiplei Alianle irtre 1879
!i 1882,
actiune care \,? aduce sub aceea{i umbreli Germa_
nia, Austro-Ungaria
t Italia, l-a determinar pe rege
si aclionez€. Noua situatie interna$onali a Romi_
niei, pozifia sa strategici gi importanga ei in sud_es-
tul Europei erau auuri care puteau trezi interesul
mariJor puteri. in condili;le unei Rusii tariste tor
mai agresive la adresa Romaniei, car dorinra mo_
$i
narhului de a se alia cu u_ra din care provenea. I_au
determinar pe Caroll si inigieze apropierea de rcesr
prim bloc militar al marilor puteri. Acjunea polit!
ci ce se la materializa prin aderarea, in octombrie
I883, la aceasti alian;i. Tiataml prevedea ca situafia
de carus foedoir si se pmduci numai daci Aus_
tro-Ungaria era aacati la graniple sale estice. Situ_
aqia nationali gree a romlnilor difl Ti"nsilvania,
afla,ti sub autoritatea Atrsuo-Ungariei, preferinga
unei mari pi4i a oarnenilor politici, susginugi de
opinia publici, spre g5rile din apusul Europei gi in
special spre Franla, dat gi raiiunea ca acrasri aliand
si nu provoace Rusia au flcut ca acest tratat, inch.-
iat inilial p€ cinci ani, si ffe unul secret.
ln perioada urmitoare tratatul r.a 6 reinnoit, ul-
tima dari in arrul 1913.
$i totuji, acaasti aliarfi nu
w purea elimina contradicliile intre membrii aces-
teia qi in special intre Romania Austro-Ungaria.
$i

2. Trataol secret incheiat intr€ Romania
fi Ausrro-Ungaria de adenre a Romaniei
h Tripla Alianli, Mena, 18/30 octombrie 1883
Att. 2. Drn RomAnia ,n f dtdcdtti Jirn ca din
Ft.drt 'af ?xiu! prco pruuoeft AL'rn-uagdia
* tcb*i sn acorde, in timp til" ajuto/ ,l atitteng
in?otrira agreloruhi. Dacn Awt/o Ungar;d a/ I
4tn arn in acekdti in?/?jurn/i in muna di
L *rh, lnnok. ta li de adau catut Iocb;,
pen,ru RomAnia. [... ] minilor din Ardeal
An. 4. Dacn, nnttur dtinl.i ti tperdnlei
inalkb ?nryi contractdnte uatl nn'ohe sii ducn un
hi*oi conun in in?nj rnih ?le'iizate de dtica-
LL ?rc.edznte, eb sn angafazi lii n negociez ldt
i incheie ?ace in nod le?drnt.
4ft.5- Plezmtrl t/,1tdt la riinn e in tigoale
.inp
da dnci dni. n.qind du riua ,.hinbari
b nalionale, liberalii, cu toati r€ticenfa regelui,
irutanente de rat gcarc. [... ]
Aft. 6. inaheb ?dii tontaactank irifignd esc
!"a aheia sd pnstrcze seoet conlinutul ?rcxnnllui
(Do.umenk d i? lo mdt ice ro nine,
Edirura Academiei, Bucuregri, 2006)
C-a urmare a refuzului Romeniei de a reinnoi, in
1886, Conven$ia comerciali cu Austro-Ungaria,
inifiati in 1875. in condiqiile in care cea din urmi
dorea impunerea unor dauze dezavantajoase celei
dintii, se ra ajunge la declangarea unui rizboi
uma.l intre cele douS liri (1886-1893). Acest fapt
il la determina pe rege si intervini pentru a nu se
deprecia relagiile politice intre cele doui srate.
Reorientarea politicii externe
a Romaniei
zo e-
in timp, din cauzapoliticii represive asupra ro-
a imperiului bicefal, Rominia
k. i;i va schimba, rreptat, la inceputul secolului al
)C(-lea, orientarea politicii externe. in contetrul
maghiariz5rii forgate a rominilor ardeleni, in spe-
cial prin legea Apponyi (1907), a fricgiunilor din-
ue Romania !i Austro-Ungaria, provocate de
diferendele economice. complexe inrer-
a sir uaqiei
aflati din 1909 sub conducerea unui nou lider,
I.l.C. Britianu, vor incerca si giseasci cii de
apropiere de Antanta Cordiali.
Demonstratia de forgi din parrea Menei in
Balcani si pozigia unei Bulgarii care, miritl terito-
rial, se apropiase, nefiresc de mult, de Austro-Un-
garia, ii va derermina pe omenii polirici romani
si aclioneze. Desi era adepra menlinerii sratu-
quo-ului teritorial in Balcani, RomXnia va solicita
modiffcarea fiontierei dobrogene, dorinti care nu
ii fusese satisflcuti dupi rizboiuldin 1877-1878.
Deoarece pretenliile Rominiei fagi de Bulgaria

3. Cu privire la consecinple convenliei comerciale cu Aur.m-Ungaia

htfcl coneryyl nostu lin dfdrd. in anii anterion ?nmci coruelrliuni con"rciab idn
incheiat, era onn-
nar in fiarc. Din ubbtl ff
bot tun vedza ?ftfacoih noaste economice in tinpul coruenfuaihr ce
arn inchciat & la 1876 incoace: 'tdii
Expoft din Ronaoia in lei Imporr in Romania ir lei Dife.ente in favoa.e expo.rului
1876 Gem Il t42.589.465 r23.968.050 +\8-621.4\5
1877 141.081.r00 335.548.999 -194.467 _899
1879 238.650.006 254.4a2.629 -15.832_623
1881 206_5t8.317 274.757.458 -68.239.t41
1883 220_650_279 359.901-178 t39.256.899
1884 184.\15.542 294.986.273 1r0.870.73r
(Efectele Convengiunii Comerciale dintre Romania Aujtro Untaria, in Trxr, dodtmentc
ti ,i
?it inl istoia mod$ns a rontnilor, vol.ll, Editura Cetatea de Scaun, Tlrgovigte, 2009)
I nu erau sustinute de curtea de la Viena, se creau
condiFile cretterii influenlei franco-ruse la Bucu-
nqti. $i, cu toate acestea, pani in prea,ma rizboa-
ielor balenice. Rominia, prin Regele siu,
rimlnea 6deli Puterilor Centrale.
Rizboaiele balcanice
(1972-19,.3)
Izbucnite pe fondul luptei pentru hegemonie
gi a unor divergenge ieriroria.le pe rimi5igele los_
nrlui lmperiu Otoman. cele doui conlrunriri ale
statelor balcanice au fost gi rodul intereselor dife_
rite ale marilor puteri ln aceasti zoni. Aceste con_
Eunriri au fost gribite de aqiunile din 1908. in
a an, Bulgaria dweniri acum regar indepen_
dtnr dorca extinderea sferei sale deinfluengi ln
Ealcani, ln timp ce Austro-Ungaria anexa Bosnia
f Hcqegovina, ln dauna Serbiei. Avind ca motiv
pmblcma Macedoniei. primul rizboi bale;ric a
Iii
Conferinga dc pae de la Bucnrc,ti, t 913 (Fotor@ tuhiveior Naionale atc Romjniei)
izbucnit in roamna anului 1912 a adunat in
9i
aceeagi aliangi Bulga_ria, Serbia, Grecia qi Munte-
negru. Scopul era de fapt impi4irea ultimelor
teritorii din Balcani ale Imperiului Otoman. Su-
periori num€ric logisric, alialii au lngenunchiat,
cu usurinti, imperiul sultanilor. Inigial, Marile
Puteri nu s-au preocupat de acest conflict local.
Ulterior, ca urmare a complicagiilor cate pureau
si apari in urma acesrui rizboi prclungit. au in_
tervenit si au impus suspendarea osrilitigilor, ne-
gociind incheierea picii de la Londra. ln urma
acesteia, Poarta ceda imeNe terirorii aliafilor, dar,
cu torte acestea. imporra;rte probleme rimineau
ln suspensie. Rominia 0ird neuui ln primul rez-
boi balcanic, refuzind orice alianfi, Guvernul de
Ia Bucurelri se declarase initial penrru pisrrarea
starr.r-quo-ului ieritorial sau penrru compensalii,
daci acesta din urmi avea si se modiffce.
in noile condigii, Ia sflrqitul primului Rizboi
Balcanic, Rom3ria avea sa-ti reinnoiasci cererea
I
l.-il tl a o_
fl
wr',
1-
F)
s',
ft-r
,. tl
/r*\
ral, Er..'
 4. Tiatatul de pace cu Puterile Cenuale, Pecte
dc la Bucuretti, 7 mai l9l8
At III. intrc Reganl &tlgd*i i Regatul Ro-
niniel oechea granign intre Dnnre li Mared N€d-
gra e e, in conformitatc c11?/oce! l,e*al inth.i tt
lz blegalii ilitai n?.diti ti dnexat la hotoco-
lulNo. 5 din 22 iulrt+ augusr) t 9t3 alConferin-
5. I. Gh. Duca desprc politica extemi
a regelui Cerol I
Al pdtrulza pnct al progratn Li ftgdl ern
'a
a'igaft Geinani.i, ?atiei hi d. ongin", *n ?ner-
nic reazin h porlb Oricntuh.i elaro?can. Mai e o
tndoiala asqru fehhi atn Rqalt Canl a indrpli-
nit aca puna. [. . ] Fapatl ci aurn ,11 tatat s.e".t
.

l.i din Bffi&fi, ftcrifcdai in notul staiar: Tti?h Altunp nu in?lka dnai Lp4n ca noi
Nou graniyn w ?omi dc lz Dnnn, din w dz icbta tA aa.rn fl?ortuti rcanicah at hdnp. $i
T rtucnia, cd tn njangd in Mdlea Neagri la Mia- tonali. gafie Egehi Arclh-an aaur. iar oamdi
z.izi tu Eka.4e. l, , ,) nottti politici a, toldat-o[...].
(ftitc $ dooncnte pitind *toin molamn (l.Gh. Durz, Mcmorii, vol. I,
a roniniht, vol.ll, FAitura Cctatea de Scaun, Editura Expres, Bucureqti, 1992)
T&goviSte, 2009)

privind modilicarea granigei din sudul Dobrogei.
Prin semnarea acordului de la Iondra din ianua-
rie l9l3 se incerca rezolvarea diferendumurilor
dintre Rominia gi Bulgaria. Mai mult. prin pro-
tocolul de Ia Sankt-Petersbury (1913), Rominia
primea Silistra qi imprejurimile, fiind astfel soluli-
onati, pa4ial, cerinp teritoriali a Romlniei. Do-
cumentul avea si ffe ratilicat de Parlamentul
ioman. intre dmp, insi, neingelegerile diverse tn-
tre fogtii alia$ au generat alianle c:r€ prevesteau
un nou con(lict. Bulgaria, avind 61i; sprijinul
Menei, va ataca, Eri declaralie de rizboi, fogtii ali-
ali. in acesr momen(, Cuvernul de la Bucurefii, cu
acordul Franlei qi al Rusiei. dar / al regelui. se vr
mobiliza ti va interveni peste Dunire. Confrunta-
ti cu mai mulli dugmani deodati, infrinti pe roa-
te fronturile, Bulgaria capitula. Pacea de la
Bucureqti din rara anului 19 I 3 aduc€a importante
modificiri reritoriale. Prin lralar, Rominia primea
Cadrilarerul. Semnarea acestei pici la Bucurqti
6cea din Regatul romh un factor de echilibru ln
Balcrni. Dgi in preajma primei conflagralii mon-
dide Rominia avea de drept un tratat de alianli
cu Puterile Centrale, de fapt ea se aprophse tot
mai mult de puterile Antantei. Aceste oriendri di-
ferire. sprijinire prima de rege. iar a doua de majo-
ritatea clarei politice, aveau si se manifeste odati
cu Primului Rszhoi Mondial.
'zblcnirea

Dicfionar
. Cafl;foedcns = inlimbalatlniL caz de alian,fi; termen din dreptul international prin care un stit
care s-a aliat cu un alt stat, trebuie si intre ln rizboi de panea statului aliat pentru a-ti indeplini
obliga$unile pe care ;i le-a asumat prin semnarea unui tratat de alian$, bilateral sau multilateral.
. Con .nlie = inlelegere bi- sau multilaterali prin Gue sunt reglementate probleme diplomatice,
economice, politice sau culturale.
. Tri?li Alidnfi (Patcib Ccrli4b) = bloc politico-militar format intre 1879-1882 ln care intrau
Austro-Ungaria, Germania gi Italia. ln l9l5 Italia ieqea din alianli 9i se ditura Ii;pla lx1ehgett
(Anunu).
. Triph lnplegere (Antazra) = bloc politico-militar format lntre t89l-1893 !i 1904-1907, alcituit
din Imperiul Rus, Franta f Marea Britanie.
c Vot dzliberatia = vot d cirui rezultat este obligatodu.
 Cronologie
1868 - lntirirea relagiilor diplomatice cu Rusia Jaristi.
1868 lncheierea uatanrlui cu Serbia.
1875 - izbucnirea crizei orientale.
I 883 - tratatul de la lond-ra privind problema Dunirii.
1883 - aderarea Romlniei la Puterile Centra.le.
1886-1893 - rizboiul vamal intre Romdnia ;i Austro-Ungada.
1907- Apponyi prin crre se maghiadza lnvilimintul confesiona.l din teritoriile ce apa4i-
legea
neau Regatului Ungariei, din cadrul regimului dualist, deci gi in Tiansilvania.
1908 - Bulgaria igi declari independenp; Austro Ungaria anexeazi Bosoia He4egovina.
9i
1912-1913 - fi'zboatele balcanice.
1913 - pacea de la Bucuretti carc punea capit celui de-al Doilea Rizboi Balcanic.

Curiozitili istorice Evaluare/activitifi de invifare

. Audiengele acondate de Carol I, Cft4i cu atengl. I selectagi din text cite un
care nu depipau de reguli 30
! "ursa 9i
argument car€ si vini in sprijinul fiecirei poz{ii
dc minute, se desflaqurau sub exprimate fali de incheierea, in 1875, a Conven-
supravegherea nemiloasi a unui tiei comerciale cu Austro-Ungaria.
cronometru, chiar gi atunci
clnd cel cimia i-o acorda era Identificagi in sursa 2 o cauzi pentru care Romi-
ambasadorul unei Mad Puteri.
! nia nu a prelungit, in 1886, Convengia comcrciali
I-egat de aceasta, in epoci, a cu Austro-Ungaria din 1875.
circulat o anecdoti privind au-
dienla acordati arnbasadorului Analizali cu arentie sursa J li argumentali. ti pe
Marii Britanii in Rominia. Se baza informaliilor din manual, consecingele Con-
pare ci din motive strict perso- ven{iei comerciale cu Austro-Ungaria.
nale acesta din urmi ar ff lntlr-
ziat exact cu timpul afectat unei Pe baza sursei4 9i a cunofrintelor de le geografie
audienge. A fost primit totugi, desenali pe o harti muti reritoriul care inrra in
dar, imediat, dupi lntinderea componenta Rominiei, lo urma tratatului de la
doui degete, su- Bucuregti din 1913.
"legendarelor"
veranul pe un ton ffresc i-ar ff
comunicat reprezentantului re-
! n..;"9 un alt moment din domnia lui Carol I
ginei Victoria a Marii Britarii cire si sprijine afirmagiile din sursa 5 prin care
la Bucuregti ci ,,Audienla Exce- Regele Romir:iei a dorir -si asigure Germaniei,
lenqei Voastre a luat sflr;it". patria lui de origine, un puternic reazim la po4ile
Orientului european".
7. Carol I gi problema Rizboiului de intregire Nafionali
RomAnia gi Tripla Alianfi
Participarea Romdniei la cel de-al Doilea Riz-
boi Balcanic a demonstrat ci tratatul din 1883 mr
era ,,decXt un petec de hirtie Eri conlinut", a;a
cum se exprima un diplomat al vremii. Reinnoi-
rea in februarie l9lJ a rraratului de al;arp cu
Puterile Centrale nu a schimbat cursul relaliilor
dintre Romlnia qi Tiipla Alian;i. Noul guvern li-
berel condus de l.t.C. Bririanu va condnue reori-
entarea politicii externe a RomXniei. De altfel,
relaliile gefului Partidului Nagional Liberal cu
Regele Carol I au variat de la incordare, io faza
initiali, ,,la sinceri intimitate", dupi formarea
Cabinerului liberal. in ia;ruarie 1914. incuno;ri-
ingat de reinnoirea tratatului cu Tiipla Aliangi, cu
un an inainre, in rimpul Cuvernului Maiorescu,
Britianu preciza ci, in noul context internagional,
tratatul,,era inoperabil".
Asasinatul de la Saraievo
ti Primul Rizboi Mondial
Vzita prului rus Nicolae al Il-lea la Constanp
'rn rzraarului l9l4liprimirea fa.rruoasi pe care i-r
fuur-o familia regala romani. urmare de cea a mi-
nistrului siu de Externe Sazonov, reprezenta un
semnal al noilor opgiuni pe plan extern ale Romi-
niei. in condiliile acestei noi opliuni a Guvernului
roman, era asasinat la Sarajevo, la 15127 i:.r,k
1914, mogtenitorul tronului Austro-Ungariei,
Franz Ferdinand. Pro6t3nd de acest pretext, peste
o luni, Austro-Ungaria dedara rizboi Serbiei. UI-
doui
terior, tratatel€ de alianli intr€ membrii celor
blocuri militare i9i aritau efectul, rind pe rind,
Germania, Marea Britanie, Franga 9i Imperiul Jb-
rist, intrlnd ln conflict de o partc gi de alta a celor
dou.i blocuri militare. Regele Ca-rol, degi era ffdel
tretanrlui incheiat in I 883, a c.iutat si evite declan-
grea unui dzboi intre Austro-Ungaria gi Serbia.
Cind insi a aflat despre intengia monarhiei bicefale
l. Rizboi*l ermpean s-a dzclalat... O ?oltuicn
dr le nnent imi ?aft i,,admnibiln intr-un noneat
irl .are nntta intqii Euro?e esk in joc, a Eum?ei
in.arc RomA ia a deve it galie ?oliticii salt ,nle-
bptc, mfaoor a t * in?onant... Noi n?bki.
*ti sa *cidea rc rulr wn urna. Am in wdoe in
pinul ran4 ca posibilitdk nettalitatea... Alhi
iponzn ?osibik este ae?a dz a ne pnnanga pmtn
una sau ala din grupnnlr car€ se gd'esc in rdzbo,
Mn kiesci ar d ln lentimefl l lnni ld ne
I
.tliniem ahtai lr k$ia. Nr ne rdntne dectt o a
a e ni Tri?h Alinnld.
treia ?o'ibilitnte: d"
(Aihivele Nefionale kmrice Cenrral€,
fond Caa Regaln, dosar 4I I 19\ 4\
de a declara rizboi vecinului siu din sud vest bitri-
nul rege gi-a dat seama ci acest conflict european
nu mai poate ff evitat. Presiunile din partea Aus-
tro-Ungariei ;i ale Germaniei nu l-au putut deter-
mina si uite ce este un monarh constirugional.
Consiliul de Coroani
gi neutralitatea
Ca urmare. dupi o discuiie cu primul-minisrru
LI.C. Britianu, Regele Carol convoca in ziua de
2l iulie/3 august un Consiliu de C.oroani la cas-
telulPelq din Sinaia. Des6lurat in sala de mr.rzic.i,
Ia ora 5 dupi amiaza, la consiliu au participat ali-
turi de rege 9i mogtenitorul tronului, principele
Ferdinand, membrii Guvernului liberal, prqe-
dintele Carnerei Deputa$lor fy'asile Missir - pre-
gedintele Senatului - era plecat din ;ari) fogti
prim-ministri, reprezenunli din partea Partidului
Conservator, ai Partidului Conservator Democrat,
ln total 20 de persoane.
Deschizind discuEiile, Regele a cerut ca Ro-
minia si tratatului aritind in
respecte conginutul
acest sens documentul din 1883 semnar, in vre-
mea Guvernului condus I.C. Brltianu, de citre
D.A. Sturdza. Luind cuvintul liderul conservator
 aceste momente grcle Pentru el, a fostliderul con-
servator PP Carp. Contrazicindu-l pe 9eful Gu-
vernului, acesm ProPunea inrrarea in r:zboi
alituri de Tiipla Alianli, deoarece, considera el'
[n omul politic trebuia si conduci opinia publici 9i
nu invers. Deli simlel ci partida este pierduti fu-
sele a dorit ca fiecare particiPant la consiliu
si i!i
fxo.ime porilia. pron,rn[indu-se deschis fie pen-
rru, 6e impotriva inrririi Frii in rizboi alSruri de
Puterile Centrale. Deoarece toli liderii Politici
a
Drezenli au suslinut Pozilia Cuvernului' aceea
unei neutralitaqi tranziiorii' a exP€ctativei arma-
Iofl LC. Brntianu
rc, Regel€, ca monarh constituiional, s-a suPus
votului Consiliului de Coroani'
Alexandru Marghilomd aduce'j argumente iurr_
dice in sprijinul neutralir.itii. R-aspunzand 'ur,in- SfArgitut domniei lui Carol I
tului relal, l.l.C Bridxnu demonstra ci' in
conditiile acestui tratat. Romlnia nu avea nicio
Mihnit, rimas singur dupi 48 de ani de dom-
nie. Carol I igi recunoqtea lnfrlngerea in scrisoa-
oblisalie fati de Purerile Centrale, deoarece Aus-
rea rimisi impiratului Germaniei \(ilhelm al
,.n-ijnsaria fuse". cea care aucese Serbia Adeu-
publlc care ll-lea. Deoarece hotirirea Consiliului de Coroa-
gSndu-se le aceasta li'.senlimentul
era in lotalirate impotriva rizboiulu'' Prrm-ml_ ni nu avea un statut deliberativ 9i pentru ci Ro_
mania nu Putea sta in Permaneoli ln stare de
nistrul liberal solicita ca Romania si rimani neu-
expectatiai armati Carol, bazindu-se pe fo4a
tri. Singurul care a susfinut opinia regelui' in
armatei germane, spera ci atit Guvernul clt 9i
ceilalti oameni politici sa ili schimbe opinia ;i
2. Declararia lui l.l.C. Brirjanu la Coruiliul
si accepte intr"rea in rizboi, alSruri de Purerile
d€ Coroani, Sinaia.2l iulie/3 august l9l4
Noi ce1rln ca Ror Afiia sA nnnAnn nahA Tiatu-
ara d.m t'a \raut, nt nc obliga, dar chiar
data
tul
adni'? u
dliatii 3. Declara$a lui P.P Ca'P la Consiliul de
ne-ar oblis, Rontnia nu ?oat.
Coroene" Simia, Zr iulie/3 auguit l914
di i di'?'Lnn dnona .i, fdfi cd at 'd-fi f dat ffinnidi
Nt otacrn ramAn? n. ?unn*w'
ostruala, dt a nr Lvtri- [ ..] Un ttd ra al nottfli'
intmt tu Alinnp u un Stat tuu'ran i ?' Pi-
&r ni,al. niti din putct * udlt natmal' Din
ount * ue*r no"al' Sindrd avd anSaiam' t'
eaft a
ciot d. egdlitat!,ltt Poat ?imi tnfte nau' in
dtc' 'at.n. b. caft tftfui. ta h ftsr?ddm' dad aft"1 tn
w*a chio. [...] Pe * alrn ?atu, Ro dnia n'/ at
,, .oi ,rrr- .ntmia Pnnft' 'nteh dtiliztk
Dukd td admiai td ia arln b ianan fizboi a cdrui
'rarzil arc tortui nimiina un?i tuiuni ni'i l' l Din ouio & wdot natrriat findr'i (hiar dad
lnrtgul ;tat n ?utri, nu uon Putca ta nnn vonf
Ctnsti*nea romnnib din At*al daminz
n'gt al inaadafi, faral on d. un'i f. dr aln'' D' al'f'l uk'
tLcdtinc,tr publit Ea afost ?urufta ?ntn'l
Atidhr.i... Soana Ronnnilot & P' l6k n"nti bria Tn;lk.i .n tigura. indkaubih i dtnaa-
oodttri 1)A intrebnli fucn *btic ri' 'nergan c1t
ifuahtl naionat al Ronnnitntbi *nt chdtu"ti F
caft un ptu?rn mnln nu h poau wsocoti' [ "]
i tin?nbtii on dl intiail [...]
tlon Memina. Cobihi d" Aroana'
i"" Mantn* An:ilii * Conann,
Eiitura Enciclopedici, Bucuretti, 1997)
Editura Enciclopedici, Bucureti' 197)
 4. Testamentul regelui Gml I
C toak gft&nlib ?e caru b-am intllniC ct toate bin i.lib raft ytu ridicat, mai dbs la tnce? tu|donniei
,nelr, in conta nca, rx?Lnandu-nd h atad.ib ccL rrui l,tolrn4, an
?d.th fdrd fricn {i lirn ro;ift inaint , ?.
cala dreapti, afind antnryinifi tnoedac in Dtmnezat fi in tuntll ,inl at etcdinciosrhti meu popor Inton-
ioat f spijinit dr fntitii fini, ?cnrru care an awt intotdzauru o ddtnd reatnoyinlz p o uie afecgrne, an
ft4h sd idic, 14 guih D*niii i ?e Mata Nedgrn, rn $at inzctfiat d. o bud atnaa Si ct toite nijloaceL,
r?ft a ?utea,ncnline frut od'd sa ?ozifie ti Edliza odata innb.b tab drpiraliuli. Succesorul ntu h tni ptiner
E, tn dat o mo@irc, dc care el adf nAndna i pc caE o ta cLmti, am toatd s?.ran!a, in ,?indtl me cnk _
,
2itlind ?in d."iza "Totul pcntrr lani, nimic ?.ntna /ninr".
(TZstanennl rcgehi Carol I. Texai tn extenso u codicil,Tlpografia A- Grossman, 1914)
!
Centrale. Mai muh, el igi imagina ci procesul de ac€arti lume, Catol semnase Convenlia dinue
intregire a girii ;i unirea unei piri a romanilor in- Rominia si Rusia. prin cere se recunosler iarii. pe
tr-un nou stat ru se putea face, decit alituri de care o guvernase atara timp, drepturile asupra po-
Tripla Aliang. in condiliile avintului curentului sesiunilor din imperiul Austro-Ungar locuite de
edandst. Carol era con\iderar de calre opinia pu- romani. l,a moartea sa, dupi 48 de ani de dom-
blici o piedici in calea realizirii idealului nafional. nie, lisa o ,tari independenti gi o societate liberali
Dindu.gi seama de acesr Epr. birrinul rege ciura o {i moderna. Cu o economie in dezvollare ti o mo-
cale penrru a iesi decent de pe scena viefii polirice. nedi puternici ti stabili, cu un sistem de guver-
Ca urmare; rbu.iumului inrerior ti J pre\iu namarr ce fincriona dupa reguli care aparlineru
nilor din toate pirgile, in seprembrie 1914, Rege- rcelor rimpuri. Carol realiza un mare pas in mo-
k ii cerea secretarului siu particular si redacteze dernizarea Rominiei.
aul de abdicare. Coroana nu rimenea printului
mogtenitor Ferdinand, ci unei Locorenent€ Dom-
atgi, aqa cum fusese primiti de el in mai 1866. $i
m4i Regele nu a ftcul rcesr gesr (rre ii punea in Dictionar
@rrrpini inrreaga a( livirare de aprorpe o jumitr-
td. se€ol. Din ce in ce mai singut izolat, bolnav Lonrtru
Consiliu dc corodntl
Corodnd = organ consultativ al
regelui unde erau reuniri principalii lideri
t' dcznidljduit, Carol I renunqa la tron pe cale
.-rrli, murind in dimineaga zilei de 27 sep- politici. in cedrul siu au fost dezbitute
Ebrie/10 o(rombrie lr)14. inainre de a pnrisi probleme importanre aJe poliricii inrerne:i

. bectatiud an Mfr = decizie adopari de li-

. Monatbie biccfaln = lmperiul Austriac gi ul-
EraliilcRegelui Carol I, 1914. Dhpelele rcgimenrelor
(Fotorca tuhiveloi Na!ionale ale Rominici)
derii politici ai Rominiei, la tncepuml Pri-
mului Rizboi Mondial, de a nu interveni de
partea nici unui combatant gi a;teptind, pe
picior de r5zboi, pentru a se alirura, la mo-
mentul potrivit, uneia sau alteia din pi4ile
care promiteau realizarea idealului nagional.
terior Austro-Ungar, numit ara ca urmare a
stemei Ausrriei care avea un luhur cu doui
caPete.
 Cronologie
1913 -februarie, reinnoirea tratatului cu Puterile Centrale.
1914, ianuarie - formarea Cabinetului condus de I.I.C. Britianu.
1914, iunie - vizita garului rus gi a familiei sale Ia Constanga la invitalia regelui Rominiei.
1914, 2liulie/3 august - Consiliul de Coroani de la Sinaia.
1914,27 septembrlello octombrie - moartea regelui Carol I.

Curiozitili istorice Evaluare/activitifi

de invigare
. la Consiliul de Coroani de la Sinaia nu
ru parricipar doi imporrrnli oameni poli-
tici ai dmpului: Titu Maiorescu se afla la ! Selectali dln sursa I 9i sursa 3 doui ar-
Heidelberg unde era relinur de \lrea gra- gumente privind participarea Romini-
vi r sanir;!ii soliei sale !i NiLolae Fili- ei la Primul Rizboi Mondial, alituri
pescu, aflat gi el tot in Germania, la bii, de Puterile Centrale.

unde urma un trattment, ca urmate a

Precizagi, pe baza srrsei 2,
doui argu-
unei sinitili precare. ! mente pentru care Romania trebuia si
rimini neutri, oclati cu izbucnirca
primei conf-lagrafli mondiale.

V.ngion"gi, din sursa 4, care a fost ln

!
concep,tia lui Carol I cea mai mare re-
alizare a domniei sale.

,'..",,rr1,. p. olzr surseror I, z sr J tr a

!
informaliilor din manuaj. un eseu
srru(lurai. despre desfuuraree Consi-
liului de Coroani de la Sinai:.

Exprimagi un punct de vedere asupra

!
rolului monarhiei ir via{a politici a
Rominiei la inceputul Primului Riz-
boi Mondial.

E
 itq/iu /e caz
Carol I 9i Elisabeta
Niscut in 1839 gi ajuns domnitor al Principa-
telor Unite ale Moldovei gi Tirii Rominegti din
1866, iar din 1881 rege al Romlniei, Carol I i9i
va lega destinele, in noiembrie I 869, de Elisabeta,
principesi de rJfied. Solia primului rege al Romi-
niei, niscuti in 1843, ,,extrem de cultivatd', cum
o descrie un conremporan. era o ffre diferiti fa;i
de augustul siu soE. Daci Regele Carol I era sobru
in gesturi, distant, laconic, punctual, cu o ,inuti
magistrali, Elisabeta era in schimb entuziesti, im-
pulsivi. inflicirati gi nu de pugine ori naivi.
lnzestrat cu o inteligenEi ob\nuiti, &r cu o me-
morie prodigioasi, colaboratodi ii recunogteau
regelui Carol I educaEia lngrijiti, in special milita-
r5, gustul pentru lecui, dar 9i lipsa caliti,tilor
artistice, ln evidenti opozili€, Elisabeta cuno!rca
la perfecgie mai multe limbi moderne, dovedind
erudilie in literaturi, muzici, picturi, sculpruri,
Resele C&ol I ti Resina ElisabeB la Sitraia (Fotoreca
filozofie ;i istorie. Scriitoare de limba germani,
care din 1880 igi semneazi opera cu pseudonimul
,,Carmen Silva', regina nu va szita ca in lucririle
sale si ffe ecoul realizirilor sogului, pe care le pri-
vesre. intotdeauna. cu admiralie, firi reproluri.
Chiar dac.i cisitoria lor fusese incheiati din
raFuni dinastice, cei doi au avur un mariaj impli-
nit, bazat pe dwotament, pe incredere gi pe dato-
ria de a aqiona impreuni spre binele dinastiei qi
al Eirii. Degi nu lipsiti de momente incordate,
cisiroria gi domnia lor a fosr bogati in evenimen-
te cruciale pentru Rominia. Ci.gtigarea inde-
pendenlei nafonale in 1878, domnitorul 6ind
conducitorul, de facto, al armatei, proclamarea
regatului in I 88 1 , continuarea procesului de mo-
dernizare gi europenizate ampli a lirii, in toate
domeniile. sunt doar o parre a bilarlJului domniei
lui Carol I, alituri de Elisabeta.
tuhivelor Nalionde ate Roheniei)
 l. Carol I qi Elisabete la Miuopolie
Sxb domnia mea Anl I fi Rzge al Romtn;ei'
in anul nnnnnii 1869 :i al d.onnki n* al ter
tza, sewr;in-s-a, in ziu dr 3/15 1869, i11 Mlt hl
nz h Neu ed, c nlnia med dt irbita med roli?
Doamna {i rcgina Eli'abeta, ?inci?ein * \Yied'
iar ir ziu de 12/24 noimbiefidlt-am, M tubita
men sofie, i nnred in Ca?ituh Telei, de h?n
u(h.a dnnnn. in ntlo.'ll ve*lt; ob$qti a mdin'
ionl"i afu po?ot an ner drcy la Mirnpolrc'..
Mare a fost indararea Proddnlei ;i n*lte fapte
nnresr car rau im?linit de dtunci ?aia azi CA
-au inplinir an*l nnnnini l89a i al donnici
n.b nl kuia.i {i o?ruba i44n}i cntr-an ru iu-
bira m.a roti. i Rcsinn...itl diela.fi sfn hcat,
nb Mitro?olitul t+indt... a l dre?tat rugilz sab
.nfie milostitul Crcator tl binecatAntcze mnta
noa$n d"aryi ri nc tic {i Pe nin? n P. R?gind

'
b ?dernica tui ?azn...
(Academia Romani, ,4rl ira I'ascb Caurgnt)

F.lisabeta de Wied
(Fotoreca A.hivelor Nationale ale Romaniei)

Firile deosebite ale celor doi se reflectau si in

modul Ior de viagi, in respectarea Protocolului, a
regulamenrelor 9i a ceremonialului de la curte.
;.f ',{
7
\
Via-ta de zi cu zi a familiei regale era asigurati de
un pe$onal riguros selectat si insruit conlorm
uflor regulamente redactate d€ administratorul
Curlii regale;i aprobate in 1883
Moartea in Plimivara rnului 1874 a 'ingurci * 7X
ffice, principesa Maria il va determina pe Carol I
si propuni ca mottenitor al rronului firii pe ne- 7
porul siu, principele Ferdinand, cel de-al doilea
l'iu a-l fratelui siu mai mare, Leopold de Ho-
henzollern-sigmaringen. Pasiunea fulgeritoare a
prinrului Ferdinand penrru Flena \Acires.u.
domni)oarr de onorre a reginei Elisabera : ciror
iIrx
cisitorie ar ff incilcat Starutul Casei Regale, a
produs tulburare in viaga politici a timpului 9i a
pus serios la incercare familia regali, ater d€ uniti Carol I ri Elisabeta
pani atunci. (Iotoleca Arhivelor Narionale ale Romaniei)
 2. Retina Elisab€ta derpre soF siu
in poli*n, Regcb cste oneohtl met, ial cr mn
f.ft$ ln dilo$ d6pre poLnca d. alii. d nunai .,
el. Regelr ini
line lisclt\tn
de'?rc ecomnia ati-
onah ti listemul fnnnciax deEre cdib feute, n-
maln, p. tdtn, dapr ut ce 1in dt downiul :au.
El ate u
dco*bh gmtu al adninistaliei. Titbnk-
b salt sunt intr-o direcSie & totul o?urnfqn d. alr

(Silvia Irina Zimm€man, Reg.b Cdrul I

lI-
in o?et t Reginei Eli'abeta, Editura Cunea Veche
Publishing, Bucurepti, 20 14)

Guvernind sub deviza ,,Nihil sine Dm" (,,Ni-

t_.
mic flri Dumnezeu'), Regele a lisat, prin testa-
menq lamoaneasain 27 septembrie/10 octombrie
1914. indemnul:,.TomJ penrru tari. Nimic pen-
tru mine". Pesre aproepe doi ani, in t8 februarie/2
martie I 9 1 6, se stingea gi sogia sa regina Elisabeta.
Filantroapi, urmand exemplul sogului siu, Eli-
tugina Elisabera in l914
sebeta pre(izr. prin iesarnent. ca cea m.ri mJre (Fotorea Arhivelor Nagionale ale Romaniei)

ft: ,'rrr-
Y-d
:
,/
',1

t- 1 r

Reg.le Cdol I ti Regina Elisabera, 1909 (Fotore@ tuhivelor Nationale ate Rolnetri€i)
parre a averii sale si se iodrePte sPre constit rea
de fonduri penrru bur'e de 'rudii. penrru rineri 1i
pentru sprijinirea unor institulii de caritate
Disparilia celor doi fondatori ai dinastiei rle
Hohenzollern \igmarinBen. la incepurul primei
conflagragii mondiale, lisa Rominia Printre state-
le cu un regim politic srabil gi o economie inflori
3. Caml I desprc retapa dintre principele
Ferdinand 9i Elena \/icirescu
pe
S* t conl)i1's, bagd Elisab€ta' cn faln d'c tot
ft.a e i-an rcnunicat affi tni ud dnai nk rui
nut* tnoedn, daat unui runnn oaft&ft nai
nbt d c.h ndi m he dnk se s?iji,ln ?e fa?k un-
ttdtate dr miln. Ni.i ?anma ti nici fizb nared nt
n-au inp'n' Pr.zint ac?a n lungd aryunrn'
'a'npon ranrhiuna t, daca o $?tnun?
tati?. *,i rn nu
0. fi;ln a tuntt, o it Etlaz) VQ&t?'d) ua alla
',,.o
atest lucnt nat rtrziu dar aatn im fi pc
inina ahaz"lpc.aft lil-a P.nnis ptln dfiqon'd:t
tmdo.d t4... Nandt (Ferdinand) atc aatn pe
dr?lin tnndt fi caed. cn-t uei fu*ca ct nai n ta
ingaduinra dti i cl a fo'r ?nn' Pnn ninciuni :i

(Sorin Cristescn, Caral 1 Coft'?ondnq ?iEtn

I878- I9I2, FAi$r^-ftLonic, Bucure;ti, 2005)

Evaluare/activitifi de invilare
carc au avut loc in viala Personali a re-
Cititi cu ar€nlie sursa 1 ;i selectai doui evenimente
gelui Carol I gi a reginei Elisabeta.

Regele Catol I 9i regina Elisabeta'

Identiffcag in sursa 2 doui elem€nte ale relafilor dintre
!
Precizatievenimentullacarcfac€referirefragm€nuldescfisoa-rePrezentatinsursa3gise.
lecta!i doua tris:turi de caracter ale regelui

surse' un sclrrr Portret al primei

Realizali, pe baza informaliilor din manual 9i a celor trei
familii regale a Rominiei
 CAPITOLUL

ROMANIA DE LA MODERNIZARE
LA IDENTITATEA NATI ONALA.
FERDINAND I - REGELE
CONSTITUTIONAL

Regele Ferdinand, Printul Carol ri G€neralul Consrurin Prtu (Forote.a Arhivelo. Naionale ale Rom:niei)

Farnilia Regah Si Rizboiul de intregire Na,tionali

I.

staliu le .az Oar:leni politici romini in perioada domniei Regelui Ferdinand

2. Marea Unire 9i incoronarea de la Alba-Iulia
3. Misiune politici Ei imagine publici la Conferinla de Pace de la Paris (1919-1920)
st"/i" lc."2Eetdir,and l $ Man^ tt st"d;" lc .az Principele Nicolae
4c .azPincipesaElisabeta * st"li" lc raz Principesa Maria
a, st.,,/i,
* st"di" /. .az Pindpeselleane * st"l;" le t z Principele Mircea
 1. Familia Regald qi Rizboiul de intregire Nafionali
Primul Rdzboi Mondial
gi Romania
la 15128 k 1914, Austro-Ungaria a decla-
nt rizboi Serbiei. Astfel a inceput Primul Rizboi
Mondial. Se confruntau Antanta - Marea Bri-
tenie, Franla 9i Rusia !i, respectix Puterile Cen-
ea.le - Germania, Austro-Ungaria. Conflictul a
ftst dezlinluit de citre Marile Puteri pentru re-
lmpi4irea lumii in sfere de influenEi, acapararea
de noi teritorii, care puteau servi ca piele de des_
&cere sau surse de aProvizionare cu materii pri-
me. Pentru romlni, rizboiul mondial a repus
problema desivi4irii unitilii nalionale. eveni-
meniul m€nlionat fiind ocazia mult sperati pen-
tru indeplinirea acestui ideal secular.
Prin hotirirea Consiliului de Coroani de la
Sinaia, din 2l iulie/3 august 1914, Rominia s-a
declarat neutri. Aceasta in ciuda dorinEei Regelui
Carol I de a se alitura Puterilor Centrale. Rehuul
Rominiei de a intra ln rizboi, alituri de Puterile
Centrale, a constituit ultimul act al detalfuii offci-
ale a Bucuregtiului de alianla de care se legase in
1883.
r. Discursul in
gural al regelui Ferdinand I
la urcerta pe tron
Chmnt ?in gralia hi Dtmnezea l; M-
"oinq
lt f
lonak a l,rnali mLftlui intemeietol, cdrc
ni-a lnt ca sfA rnmolterliv tinynnintelt de i"bi-
re ti credi $alr nd ifltftgpopox gd:ac in dragor
t.a n.a ??ntn n an P .r.a d" d ?nri fild Punift
q/. ind.plinifta nafti. dar yhi nch 'areini. .
Dmn?Zr", .are dqn adka gftb inrca n a bin?'
mvlntat muca acehra caft !-tu dfuotat binelui
acettui tuat\ nu aa lnsa i cad.d eca cc at atta
tutdn t-a cLddit ri ta oooti, dtugotte ?.ntru ,rdt
popor, nnta firn prega ce sunt hotnrfu ca btn ro-
nan fi rzge tn inchi i"bitci meb fin.
lcuuanran d" Ferdinnnd L Rcgk Ronnniti
1889-1922, Fundagiile Culturale
Principele Carol, Bucure*i, 1922)
I-a data de 27 septembrie/10 octombrie 1914,
dinvia$. I-aurmat la tron
Regele Carol I s-a stins
nepotul siu de frate, prinlul Ferdinand. Ia virsta
de 49 de ani, Ferdinand I a dwenit rege al Romi-
niei depunlnd iurdmintul solemn 1i angalin-
du-se ci va fi un ,,bun romin". Timp de doi ani,
in perioada neutmlitiFi (1914-1916), Romania
s-a aflat la confluenla jocului de interese dintre
Marile Puteri, membre ale celor doui aliange
politico-militare, care au int€rv€nit periodic la
Bucurelti, pe diferite cii, pentru a obfne o deci-
zie din partea Rominiei, care si ffe hvorabili
uneia dintre pi4i.
Convenfia cu Antanta
La 4ll7 a\gnst 1916, Romenia a semnat cu
Antanta o convenlie politici, prin cale se recu-
noqrea drptul legitim al Romtniei la uniree cu
Tiansilvania, Banatul $ Bucovina 9i se acc€pta
participarea Romaniei la conferinp de pace in
condigii de egalirate cu Marile Puteri Convenlia
recunofter, agadar, prin semnitura Marilor Pu-
teri, granilele viitorului stat romln, dar ea nu re-
prezenta $ o garantie pentru integritatea sa
teriroriali. ln aceeEi zi, a fost semnari ;i o con-
venli€ militare. prin care Antanta Promitea aiutor
miliur Rominiei. incluiiv aprovizionrea Perio-
dici cu armament li munigie gi se angaja si desE-
loare operaliuni militare in spriiinul armatei
romane,
Dupi doi ani de neurralftete,la \4127 atgtst
1916, tn Consiliul de Coroani desf!;urat in
sufrageria Palitului Cotroceni, s_r decis inrrarea
Rominiei in rizboi de partea Antrntei. Decizia a
fost suqinuti de Regele Ferdinand, sprijinit de
solia sa, regina Mada, adePti a Antantei, dar li de
conducitorul liberalilor, lon I.C. Britianu. fu-
gele a apreciar ci era mai lntli romir 1i, apoi.
membru al familiei Hohenzollernilor Deindati
ce vesrea s-a aflar in Germania. familia sa Sermana
l-a exclus din rtndurile sale.

2. .Prodamaga c{uE Pri" a rcgelui Ferdinand
I (r5 august 1916)
...Dupn taad i &tngak dr ncnotucii,i da
gr.b i c.ftni, inaintatii no$ri nlt reqit ti irlt rn '
i.z. ttdi.l nnan ?nn Unntu hinri?atfut. Pnn
Razboiul ln*padn\ei. pnn nuo hr n.obo'itn
Pcnt& ftrlLft ftd nalionab, ,4ttnzi ne ctk dat no n
sn intugin o?en loa inchegAnd ?c tnt titLds a
cc.a e Mihni Ukdzul a i ft?tuit nLlrrai ?. tfli o
ch?n: nilca tumAflib dr ?e cele do n ?dryi ab
Czr?afilot Dr noi a nla n'fizi sn &
'rqan 'ub
in?Anirca tfiinn ?. fihlii notti & ?.'fu nn;i f
lit phidL Blcori,1ei, Lndz $tfn ce I Udr
doarmcnnn cel dr ucci.
(Vinullx, r. 3059 din l6 august 1916)
Operaliunile militare din 1916
Dupi Consiliul de Coroani, Edgar Mavrocor-
&t, ministrul Rominiei Mena a inminat la Mi-
la
nistenrl de Externe al Austro-Ungariei declaralia
& rizboi a RomAniei. De fapt, Rominia a declarat
dzloi doa; Ausrro-Ungariei. care sraPitlea lerito-
rii romAnqti gi nu qi Germaniei Turciei gi Bulga-
rici. Din punctele de comandi militari de la
Scrwiqtea qi Perig, unde se afla Marele Cartier Ge-
mal Militar, Regele Ferdinand a fost martorul
principalelor evenimente militare din acel mo_
mcnt - intrarea armatei romAne tn Tiansilvania,
hrptele pentru trecitorile din Carpalii Meridio-
nali, dezastrul militar de laTirnucaia. De;i a luptat
or mult curaj, ln 1916, armata romini a fost ne_
roiti si se retragi, fiind coplqiti de superiorirarea
oumcrica !i rehnica de lupti moderna a inamicu-
lui. TotodaA. Rusia nu i-a indeplinit pmmisiu-
m de a trimite trupe rusqti, care si lupte alituri
& romini in Dobrogea, iar Antanta nu a declan-
Ft ofensiva in mna Salonic.
Asdel, in 1916, Puterile Centrale au reuqit, ln
duda rezistenlei eroice x trupelor romine, si
ryargi fronrul de pe Valea Jiului, inaintlnd pe
Olt. iar in sud, rrupele bulgare Si rurcelti. sPriiini-
t de citre germani. au ocupat Dobrogea {i au
Eecut Dunirea pe la Zimnicea. Spectrul pierderii
Bucurettiului a determinat farnilia regali ,si Gu-
vernul si se rerragi la la1i. Moldova a devenit sin_
gurul teritoriu unde mai vietuia Romania. I3 23
noiembrie/6 decembrir 1916, trupele germane ti
ar.rsrro-ungare au ocupat Bucuregdul. ln teritoriul
ocupat s-a instalat un regim militar al Puterilor
Centrale, in care, la tot pasul, se flcea simgit bu-
nul plac al ocupantului, jafurile gi abuzurile de tot
felul. Pe de alti parte, in iarna anului I 9 1 7, situa-
jia s-a agravat in Moldova. Aglomerarea de popu-
lalie, venirea iernii, condi$ile grele de trai au dus
Ia loamere qi lipsuri de tot felul qi la izbucnirea
epidemiei de tifos exantematic.
Ia I l/24 dertmbrie 1916, la ta;i, s-a constiruit
un guvem de uniune na$onali, condus de Ion I.C.
Bririanu !i carc reunea pe liberali;i conscrratorii de-
mocrali. condqi de Ta[e lonescu. in ar:ul urmiror
s-a procrdat la reorganizarea comandamentului mi-
Iitar, iar armaa romlni a fost lnzestrati cu echipa_
ment qi armarnent militar modem. la aceasta a
contribuit gi misiunea militari francezi condusi de
generalul Fance Henri Berthelol De asemenea, s-a
reorganizat Crucra Rogie, aflati sub petronajul regi-
nei Maria, denumiti in epoci 9i ,,Mama rini$loi'.
Operaliunile militare din 1917
in vara anului 1917, familia regala a susginut
ideea celor mar importanre legi - reforma agrari
!i votul universal. Acestea se impuneau ca acte
fun&mcntale pentru dezvoltarea Rominiei pe
cale moderni. Se adiuga necesitatea unei reforme
administrative. Pentru a reface moralul solda$lor,
lntr-un moment cdtic, clnd era absolut necesar
ca inamicul si ffe oprit la porfle Moldovei, Re-
gele Ferdinand I s-a deplasar personal deseori pe
front. Pe 23 martie/5 aprilie 1917, Regele Ferdi-
nand s-a adr€sat Armatei a II-a, cu un mesaj, in
care se spunea: .Osta;i. voui. fiilor de lirani. care
a1i rpirar cu brapl qi <u pieptul vostru pimi,nrul
unde v-ati niscut, unde a1i crescut, vi spun eu,

2 6 \z
Henri Berrhelot
(Fotorea Arhiv€lor Nalionale ale Rom:niei)
Regele vostru, ci. .. a9i cAgtigat totodati dreptul Ia
a stipeni intr-o misuri mai Iargi pimlntul pen-
tru care v-a!i luptat. M se r.a da pimint!" . . . La 1 9
iulie 1917. a fosr promulgar proiecrul de rerizuire
a Constitufiei, care consacra, printre altele, adop-
tarca refolmei a8rare prin exproprierea marilor
prcprietili !i introducerea votului universal.
in anii rizboiului, r€gina Mada a fost mereu
alituri de Regele Ferdinand. Constantin Arge-
rcianu scria ci,.oricire greyeli ar li comis regina
Maria lnainte gi dupi rizboi, rizboiul rimlne
prgina ci. pagina cu care se poate fili. pagina cu
care se va ageza in istorie la loc de cinste". Astfel,
suverana s-a deplasat pe front, a susginut cauza
Antantei, a adus alinare rini+ilor, a impirfit hrani
$i medicamente.
Luptele eroice, din vara anului 1917, de la Mn-
r.igti, Mer4etti gi Oiruz punate de armata romani
au oprit ofensiva germani cirre Moldova. insi. in
toamna anului 1917, lovitura de stat bolgevici din
Rusia a adus haosul pe fronnrl din Moldova Tiu-
pele nxegti au pirisit linia fronniui ln dezordine,
olilerii ru-yi fiind deseori aresta;i. dezarmali sau
chiar ucigi, pmducindu-se ti numeroase iafrui ti
distrugeri. Rominia se afla inconjurati de amatele
'y,T';
t
R%ina Marir cirind uui .init
(Fomleca Arhivelor Narionale ,le Romeniei)
Puterilor Centrale. Ca urmare, a fost n€voie de
intervengia armatei romine pentru a asigura ordi-
nea, dezarmindu-i pe sol&gii ruqi, aflaf in retra-
gere. ln consecinti, autoritigile bo\evice au rupt
relaliile diplomatice cu Romiria (13/26 i uarie
1918), l-au arestat pe Constantin Diarnandi, re-
prezentantul diplomaric a1 $rii noastre la Petro-
grad, ;i au conffscat tezaurul romin€sc aflat in
Rusia. Acestea au trezit protestul diplomalilor
acreditagi Ia Petrograd.
Anul 1918 - anul Marii Uniri
l,a inceputul anului 1918 presiunile Puterilor
Centrale, 9i, mai ales, ale Austro-Ungariei asupra
Rominiei s-au ampliffcat. Guvernul condus de
Ion I.C. Bririrnu.r demisionat la 20 ianuarie
8 februarie 1918, fiind inlocuit de un guvern
condus de Alexandru Averescu (29 ianuarie/ll
februarie 1918). Dupi sacriliciile din luptele din
vara anului l9l7 din Moldova, Rominia, ffind
practic singud dupi defectiunea armarei ruse, nu
a avut aJr) opliune deci nego(ierea unei paci se-
pante cu inamicul, adici cu Puterile Centrale.
Pe l4l2- februarie lql8, a avut lo< b Ri.iciuni

Regele FerdinDd. al.iruri de CeneBtut Henri Benhetor, tr decoEre
rl oro(ee tuhnetor Na{ion,te ate Romaniei)
o intrevedere intie Regele Ferdinand
;i minisrrul
de Externe austro-ungar, Ottokar Czernin, fost
minisrru pleniporen(iar Ia Bulurelti. cu crre pri-
lej s-a discutat problema armisdriului.
Un nou Consiliu de Coroani, foane rensio-
nat, s-a desfiturat la 17 februarie/2 martie l9tg,
la lagi. unde. dupi prezeniarea r oncluziilor inrre-
vederii de la Riciciuni. s-a decis abordarea picii
cu Purerile Cenrraie. Dupi semnarea unui tratar
preliminar la Buftea. pe 20 februarie/5 marrie
1918, s-a apreciat ci, ffind fflogerman, conserva-
torul Alexandru Marghiloman era singura persoa-
ne poEiviti pentru a purta negocierile cu puterile
Centrale. la 5/18 martie l918 s-a constituir Gu-
vernul condus de Alexandru Maghiloman.
Alexandru Marghiloman a acceptat rcsponsa-
bilitatea semnirii unei pici foarte grele, cc preve-
dea un regim de ocupalie milirari
ri economica
pentru RomXnia. La 24 aprillelT mai 1918, s-a
incheiat pacea de la Bucuresti. Germania instiruia
un drept de monopol asupra perrolului romanesc,
-
unor drabele
asuprx comerlului cu cereale, asupra exploatirii gi
prelucririi lemnuJui. Accesul la Marer Neagrj era
permis numai de-a lungul ciii ferate Cernavo-
di-Constanla. Dobrogea em ocupati de Bulgaria.
Austro-Ungaria a ocupat crcstele munlilor Car-
pati si avea acces Ia trecitori. Regele Ferdinand nu
a ratiffcat niciodari aceasri pace umilitoare pen-
tru Romaria.
Cind trupele Antantei au avansar in roamna
anului I 9 I 8 pe fronr ul din SJonic, Bulgaria a ce-
rut armisdtiu. Austto-Ungaria, cuprinsi de valul
agiiariilor na(ionale, s-a pribu;it. Cermania era
cupdnsi de o puternici crizi |nfjrnj- la 27 oc-
tombrie/9 noiembrie 1918, Guvernul romin a
adresat un ultimatum trupelor puterilor Centrale
cerinduJe si piriseasci in mod imperativ Romi-
nia. In ziua urmAtoare, atmata romdni a reince-
Put operaliunile militare impouiva Puterilor
Centrale. La 18 noiembrie/l decembrie l9lg,
Regele Ferdinand gi rcgina Maria au revenit in
triumfdin refugiul de la [a;i la Bucuregti.
 Cronologie
1916, 14127 arglst - Consiliul de Coroani de la Cotroceni decide intrarea armarer
romane in
Tiansilvania.
1917, I I124 i'rlie-lg iulie/ 1 august lupta de la Mir4ri.
-
1917, 24 iriiel6 aqust-6/ l9 august lupta de la Mirilqti.
-
1917, 26 iulie/8 august-9/22 august - lupta de Ia Oiruz.
1918,24 aprilielT mai semnarea tratatului de pace separati de la Buftea_Bucuresti cu puterile
Centrale.
1918, l0/23 noiembrie - Rominia reintri in lupti impotriva puterilor Centrale.

Curiozitdfi istorice Evaluare/activiGifi de invitare

. in interiorul Consiliului de Co-
! o cauzi a inrririi Romnniei in primul
Precizap
roani din l9t6 s-au alirmat RizboiMondial.
trei opinii, ti anume intrarea
tn rizboi alituri de Antanti, Pornind de Ia sursele I qi 2, identiffca! doui in-
susginuti de Regele Ferdinand,
! formagii aflate in relagie cauzi - efect.
plstrarea rcutra.litilii, sprijini-
ti de Alexandru Marghiloman Precizagi atitudinea reginei Maria in perioada re-
!
ti Titu Maiorescu ti intraree
de fugiului din Moldova.
tn rizboi alitud de Puterile
Centrele, a cirui sustinitor a R."liog ur, ...r, de o pagini privind rolul regelui
fost Petre P Carp.
!
Ferdinand I in wenimentele din anii 1917-1918.

! .,.r.n,"p, ,..lre {r respecuv drn surse. contri-

o, n
bufia familiei regale la obginerea victoriilor din
anul 1917.

Formrrlali un punct de v€dere referiror la modali-

! tatea ln care au fost lndeplinite obiectivele cuprin-
se in jurimlntul inaugural al regelui Fetdinand,
fo\osind ca argument doue informalii istorice din
sursele I gi 2.
Stu/iu de caz
Oameni politici romani in perioada domniei Regelui Ferdinand
Un loc important in isroria politici a epocii
moderne a romlnilor l-a jucat elita politici. Prin
actiyitatea sa, aceasta ti-a demonstrat valoarea de
neiigiduit pe scena vietii politice. Ea s-a mengi-
nut vie ln memoria opinici publice, a contempo-
ranilor, dar 9i a urmalilor acesteia. Cei mai mulf
s-au impus datoriti unei inteligenle deosebite, a
unor studii de excepgie, a unor calitifl personale gi
politic!deosebire - oratori buni, capacitate de
efon, moralitate, verticalitate instirufionali. Cu
timpul, membrii sii au devenit personalitili do-
minante ele epocii, marcnnd decisiv, c6nd a fost
cazul, cursul acesteia.
Ion l.C. Britianu (1864-1927\, zis 9i Ionel,
unul din cei trei ffi ai lui lon C. Britianu, a urmat
cursurile Colegiului Sflnrul Sava din Bucurqti,
ia-r dupi satisfacerea stagiului militar gi pe cele ale
$colii Nalionale de Poduri 9i $osele. Apoi. gi-a
completat studiile la Patis, ujlde a ftecventat
cursurile $colii Politehnice gi, respcctiv, pe cele ale
$colii de Poduri gi $osele. Devenit inginer, a reve-
nit in lari ti s-a angajar la CFR in 1895 a intrat
ln Partidul Nagional Liberal. A luptat pentru re-
facerea gi menlincrea unit{ii libemlilor. $i-a in-
ceput cariera ministeriali ocuplnd porrofoliul
Lucririlor Publice, precum 5i pe cel al Ahcerilor
Striine 9i al Internelor, Devenit preqedinte al Par-
tidului Nalional Liberal in 1909, a hdeplinit
funqia de prim-ministru al Rominiei de gapte
ori, pani h moartea sa.
in l9l3 Ionel Britianu a promovat o propu-
nere, ce cuprindea ideea celor doui refome ab-
solut necesare pentnr modernizarea statului
romln: agrari gi electorali. Odati cu debutul
Primului Rizboi Mondial (1914), I.l.C. Britia-
nu s-a pronunlat ca Rominia si rimAni in afara
conflictului mondial. Rominia a intrat in rizboi
abia in 1916, urmirind unirea cu ;ara a teritorii-
lor allate sub domina;ia Austro-Ungariei. Dupi
colaborarea cu conserv"rrorii democtali ai lui
Take Ionescu lntr-un guvern de uniunc nalionali
lti
,^:t
Ion LC. Britianu
(Forotea Arhivelor Narionale ale Romaniei)
la Iari (1916-1918), Ionel Bririanu a trebuir si
renunte la putere in februarie 1918.
A revenit ca premier la finele anului t 918, pen-
rru r ratifica unirea Bucovineili aTiansilvaniej cu
Rominia, cit gi legile de expropriere din Vechiul
Regat, Basarabia, Bucovina, Banat qi Tiansilvania.
in 1922 a oblinut din nou puterea, pentru ca
pesle un an ri re adopre o noui Constitulie. ce
reflecta noua stare de lucruri in starul romin.
in perioada guvernarii liberalilor ;i nu numri
Britianu s-a bucurat de colaborarea deplin5 a
monarhului, iocir unii oemeni politici romili
au suslinur ci Romania avea, de fapt, doi condu-
drori - Regele Ferdinand qi lon LC. Bririanu.
lnlluenla o execulr arupra regelui prin regina
1. Darpre Ion I.C. Britiaou
Ditpnrut la drdr 63 dz ani, Ionel Brdtia a, ?i-
mul-minitnt al Ronlniei, d rt$ o ?errondlitute ex-
c.?lio/uh in istoriz noasbi polincn, un om intl.gj o
wiqn inkligefltd carc d izfutit tn conl tA pra in
monente d.ci'be nb efi't?r,lei ei. in lonel Brntiat*
i,i ?,$c'e nn*jd2a taLil Si awsete *epute. fi
.r' r., cari p..?ih$ rc?ii'ntairdi, in oahlndfunii
Si al latortui faya de prz...Peaso dlifil b talia lui
lowl Brariaru au fott pllinc. Evnpbl lor mbuit
/tin'"fl4h, cnci ene & adeuntut un modrl in sew*l
abtolut ?ntut toate gcn dliib.
(D^n Be.indei, Ponr.k istoric( ab rundnilar,
Editura Compania, Bucurefti, 2009)
il
Maria gi cumnanrl siu Barbu $tirbey. Regele il
considera pe Britianu drept zodia bunl a Romlni_
ei, in timp ce Opozigia l-a etichetat &ept un rege
neincoronat. in perioada guvemirii sale s-a de_
clangat criza dinastici, prin care principele Carol a
renunlat la toate prerogativele care ii rweneau drn
calitatea de moqtenitor al tronului. la lnceputul
anului 1926, dupi un mandat de pauu ani, Gu-
vernul a demisionat. Ionel Britianu a r'evenit la
conducerea executinrlui ln 1 927. Moartea regelui
Ferdinand, ln rara anului 1927, li instituirea Re-
gengei au fost urmate, in noiembrie 1927, de s0av Alsudru Avereru
qitul nea.gteptat al marelui om politic romln. (Fototeo tuhivelor Nationale ale Romaniei)

Alexandnr Averescu (1859- 19J8). o 6guri cu

totul aparte pentru viala politici a Rominiei in- militari Flimtnda (1916), terminati cu un
de la
terbelice, a fost un general de armati romin, care
elec, a condus AJmata a ll-a in bitiliile de la Mi-
s-a distins ln timpul Primului Rizboi Mondial,
r{ti fi Oituz (1917). A indePlinit funqia de
6ind deseori creditat pentru victoria Rominiei
prim-minisuu in trei rAnduri. Coocomitent, lfi
din acel rizboi.
1918, Averescu a pus bazele pi a condus Liga Po-
S-a niscut ln ginutul Bugeacului, din sudul
porului (deveniti, din 1920, Partidul Poporului).
Basarabiei. A urmat cariera militari. Asdel, a
Alexandru Averescu a fost loial Familiei Regale ti
Ecut studii in Italia (la'Ibrino), a fost comandant
al $colii Superioare de Rizboi, a fost ata.gat militar a fost preluit de citre Regele Fetdinand. Pluslnd

al Rominiei la Berlin gi gef al Marelui Canier
General. S-a rcmarcn in reprimarea riscoalei
lnrnnqti din 1 907. A luat parte la al doilea rizboi
balcanic, conducind ofensiva in Bulgaria.
In perioada Primului Rizboi Mondial a fost
comandant al Armatei a II-a. A ini{iat manevra
omul politic C. Argetoianu spunea ci toate dili-
gengele pe lnngi regele Ferdinand au fost 6cute
Averescu pentru a ajunge prim-ministru. Cind
de
regele Feidinand se afla pe moarte, l-a chemat Pe
Averescu gi i-a spus ci nimic din ceea ce i se sPu-
s€se riu despre general el nu crezuse. ,,$i fac aceas-
ri mi-rturisire. !i incheia regele desdinuiree. ca sa

2. Despre A.lexandru Avelescu

Du?n o caiefi nilitu le exce?lie - de ln t$-
gent in 1877 la general dz Arnatn in 1917 (nare-
;al al Romnniei la 1930), Altxandru h'oew a
?*h hazardat in arcM Pxblica, acolo un* dtn'
pliu;i ierarhia erau inlocuite & d?loxinnliih, dt
com?lonis\ile ti ?atinile din otidiand cdfenen
?olnin... i,l ?olnicn, ,Nn, a rnnar dtat u vebi-
h,r a drui dni. norah, dubhta d. o |it ffnie
naivd nu l-au feit de dzzihzii prouocate.
rsrelian Neato.. Oan.n i poli,ici runzni Lnti-
chpdie, Editun Machi.avelli, Bucurqti, 2007)
intru ugurat ln groapd'. la 14 iunie 1930, a pri-
mit demnitatea de maregal al Rominiei.
Take lonescu (1858-1922\, Pe numele real
Dumitru Ionescu, a fost de Profesie avocat * u[ul
dintre marii oratori romari. S-a niscut intr-o fa-
milie burghezi modesti. $i-a luat bacalaureatul la
Ploiegti. Apoi, a fost trimis la studii la Paris, unde
a urmat dreptul. Cu acest prilej a cunoscut Pe
Raymond Poincar€, viitor prqedinte al Franlei.
Rwenit in gari, a devenit repede cunoscut ca un
avo@l renumir Penlru discursurile qi elocinqa sa.

Take lonescu
(Fototeca Arhivelo. Nalionale ale Romrniei)
S-a impus inviaca politicidin Rominia. Astfel,
a fost minisrru al cultelor in Cabinetul conserva-
tor al lui lascir Catargiu (roiembrie 1891 - oc-
tombrie 1895). in 1908, a pus bazele Parddului
Conservator-Democrat. A participat pentru Ro-
minia la Conferinta de Pace de la Bucurqti, din
l9lJ, ce a incheiar al Doilea Rizboi Balcenic, in
urma cireia Romllia a primit cele dou: judele
'udul Dobrogei Duru'ror;i
din CaJi.rcra. reriro-
rii care, in 1940, au revenit Bulgariei. A indeplinit
funcgia de ministru de Externe si ukerior a fost
numit prim-minisrru, conducand un guverfl de o
luna (18 de.embrie l92l l9 ianuarie tr)22).
Ca ministru de Externe, in al doilea mandar, a
iniEiar o aliangi politici a Rominiei cu Cehoslo-
vacia ;i lugoslavia. Alianla regionale, numire,44lra
Antantd, !ffntuea prcinrampinarea politicilor re-
vizioniste ii revansarde din zoni, promovate des-
chi. de unii vecini ai Rominiei ir ap:rarea
independengei ;i suveranitifii teritoriale. Ca om
3. Cu privin la personalitatea lui Ti*e lonescu
lTake lonescu) A fost ini-adarnr o ?e$on/lli-
tate *tepsianal;, ca el, om fara atere, fira nme ,
frln lclnli, nffiai ?tin ?tu?nilr nijbace fi ctik,
sn fizbea:cn {i ?oari juca u rol dz seamn, intr-o
'n
fard oligdrhicn, udz posnrih 1z comandd erau
monopolizatt dz o ml* dt oamni.
(Sterie Diamandi. Gatrma oam.nihr
?oliti.i,
Editura Gesa, Bucureqti, 1991)
politic, Take Ionescu 9i-a affrmat crezul politic:
,.lnv:tari \i inghilili mulre in polirirj. fu am
inghigit 9i broa;te ;i ierpi, ba chiar 9i crocodili".
Obsesia lui Take Ionescu a fost ca micar o dari
prim-ministru. La sugesria regelui Ferdifland
acesta ii-a depus ponofoliul de ministru de Ex-
terne ducnnd la ciderea Cabinetului AverEscu.
Ferdinand l-a numit imediat prqedintele Consi-
liului de Mini'rri. Numai cj noul guvern a primir
vot de blam in Parlamenr iar Take lonescu a fosr
nevoit si-;i depuni mandatul de premier. A murit
de febri tifoidi la Roma.
Alexarrdru Marghiloman (1854-1925) prove-
nea dinrr-o fimilie din Buziu. ,e reuner mrri
arenda{i munteni. A ficut srudiile liceale Ia Se
Sava, Ia Bucuregti. Apoi, a srudiar la Paris, unde a
absolvit Facultatea de Drept ;i inalta $coali de
$tiinge Politice, unde ;i-a susginut 9i doctoratul in
drept. A urcat treptele caderei juridice in final
pledind ca avocat. La 30 de ani a devenit deputat
in Parlamentul Rominrri. Arr.rs de junimism..-a
in\(ri\ in ac<r\rj grupare polirici ;i a devenir un
apropiat al lui Tiru Maiorescu.
Fiind un bun orator, a fost flumit minisrru de
Jusdgie in Cabinetul condus de Theodor Rosetti.
S-a preo.upar de aplicrre.r principiului inamovi
bilitigii Curgilor de Apel, pentru preledinlii de
tribunale si penrru iudecirorii de in'rrucqie.
4. Despre Alexandru Marghnoman
Pmtl" toak edrcprnlb ind*ra* pe ac*t d;n
urmn umdnt al elii [dupi semnarea picii s€para-
te cu Puterile Centnle, in 19181, .4lerundra Mat
ghihnan s-a reraryat in postoitnk ldrpi\ moafte
sa, la l0 mai 19251,1r2 uimnoareb sab Noa Po-
litice, a?nruk h dti dni &qn moartea sa;i lz grabn
rctlrt'e dr ofcialifiti d" ?e ?in!4 cn4ii, Jiin*a rc?re-
,ntau itoia n?rcsn.tizata t.ntd d! un nnr. in-
dt'. Tbpind tiraj i celor dnd nlunc dt Noe
Politice a tont"tut li nai ?rewnt inngiwa o$if-
catul-i bnfid de Stat, Alcxandnt Marghibman.
(Srelian Nergoe, Oazrzi
?olnid rcnnni. Efti-
hpdie, EdlnruMr,chiayelli, Bucure i, 2007)
 lql6. Regele Ferdinand I i-a propus lui Alexan-
A i.' t'lr*iito-- $ particiPe la un guvern de
(o uniune n"ationala" dar acesta a refrrzat' neinchi-
ln
zlnd u.qa penrru o posibile viitoare colaborxre

ru ar\
ciuda vicroriilor armarei romitre din

Dreliminariilor Picii de la Bufrea

vara anului

1917, factorii externi deplin nefavorabili -

lutia bolsevic.i din Rusia - au dus la
rwo-
incheierea
(20 februa-rie/5
'-,nie t9l8). intre Rominia Puterile Centrale'
(24 apri-
Alaandn M*ghilomrn urmati, aPoi, de pacea de la 'iBucuregti
(Fo6r.ca tuhivelor Na$onale al€ Romanici) lie/7 mai 1918).
lon I.C. Britianu i-a sugerat Regelui Ferdi-
a Ro-
func- nand I o aborda-re pragmatici a noii situa{ii
Alexan&u Marghiloman e lndcPlinit li alte
meniei. Ca atare, liderul liberal a propus
ca
rii minisreria.le I ministru al Lucrarilor Publice li Mar-
rraratul de Pace si fie negociat de A-lexendru
ininistru a.l Agriculturii, Industriei' Comergrlui 9i philoman. furfel' acesta din urmi a lost numrt
de In-
Domeniilor, Linistru de Justi+e' ministru
de te_ irim-minisrru (5 martie - 2J octombrie 1918)'
terne. ministru de Finanle S-a preocr'rpat gesdonat
futfel' ln bupi Picii. MerBhiloman a
lansarea apropierii Romlniei de Franp ".-n"r."
desrhisese tirii
afacerile in condiliile grele imPuse de un tra-
1900, a fost pre,rnt la Paris' unde se oneros penrru Rom3nia Gu-
,r, d. or.. e.., ;i
Exoozida Universale.
'i., in condiliile izbucnirii u..n"*" ,"-" coincis qi cu unirea Basarabiei cu
vara anului 1914, rizboiul
a prelu- Rominia (ma-rtie 1918) Spre toam[i'
Primului Rizboi Mondial, Marghiloman
mondial a luat o intorsituri norocotsi Peotru
et conducerea Panidului Consenator' A
susqinut
Marghilo-
faqi de con_ Romlnia. ln aceste condifi, premierul
concodritent neutraliratea Rominiei Ia putere'
man a fost inlitumt cu brutalitate de
{lictulmondial. La lnceputul lunii ocombrie

Evaluare/activitifi de invilare
aflate in relagie cauzi - efect'
Mengionag, pe baza sursei 4' doui informalii
!
politic
de vedere referitoare la pozigia omului
Form.rlagi, pe baza surselor 1 ;i 3' un punct
!
[a1i de socieece 1t naqtune

care susgine existenla unei diferenge

inre activitatea
Scriegi lirera coresPunzetoar€ sursei
militari si cea Politici.

la relalia Casei Regale cu oamenii Politici

romini in
Formulali un punct de vedere referitor
perioada domniei regelui Ferdinand'

imPortanfa elitei politice in viala societi(ii

Realizagi un eseu de o Pagine despre rolul ti
romenegti.
 2. Marea Unire gi incoronarea de la Alba-Iulia
Unirea - visul de veacuri
al romAnilor
Primul Rizboi Mondial a constituit un prilej de
seami Srentru indeplinirea idealului na$onal aI ro-
m3nilor - uniree provinciilor rom3nqti aflate sub
sdpinire striini cu patria-mami. Rominia a luat
pane la rizboi in perioada 19 I G t9 1 8, 6ind anima-
d de doring de a obgine urirea tuturor provinciilor
looritc de rom.ini ;i aflare sub dominafe striini.
la linele anului 1918, Antanta a oblinut suc-
ccsc importante pe fronturile militare. Ia 28 oc-
tombrie/I0 noiembrie 1918, Regele Ferdinand a
proclamat mobilizarea generali ;i a ordonat ar-
matei romlne si reintre in rizboi de partea
Antantei. Noul cabinet, condus de generalul
Constantin Coandi, a declarat Tiatatul de pace
& le Bucurcgti ca fiind mrl qi neavenit. I"a I I no-
kmbrie 1918, Germania a semnat armistiliul cu
Alialii, Rominia aflandu-se in tabira invingitoa-
rq Ca amlf, constituirea Romlriei Mari p:rca o
c.rtitudine, la cere a contribuit intr-o misuri de-
cisivi $ sacriffciul gi jerfele soldalilor romini.
lneila2T mxtiel9 eprilie 1918, SfatulTirii de
h Chiqiniu a hotirit unire-e Basarabiei cu Romi-
!i.- Regele Ferdinand a declarat ci s-a inflptuit
ua care demult zicea in
inimile tuturor rome-
"vis
uilor de dincolo gi de dincoace de apele Prutului".
llin decretul regal nr 842 dln 9122 ap:ii,ie 19t8,
Rcgde a promulgar acruJ unirii de la Chisiniu.
In toamna anului 1918. sub presiunea miyci-
tibr naqionale ale popoarelor, care doreau si-ri
Foclame autonomia si chiar independenga, dezin-
rcgrarea Austro-Ungaiei s-a accentuar. l-a 15/28
ooiembrie 1918. Congresul Ceneral al Bucovinei
dc la Cerniu;i a votat in unanimirare ,.unirer ne-
con&$onati;i pentru vecie e Bucovinei ln vechile
ci hotare pini la Ceremul, Colacin gi Nistru, cr.r
R.gatul Romaniei". Prin decretul-lege din 18/31
dccembrie 1918, Regele Ferdinand a aprobat uni-
rca Bucovinei cu Rom6nia-
in Transilvania, Marea Adunare Na$onali s-a
rcunit la Albalulia, la 18 noiembrie/l decembrie
1918, cu participarea a 1228 delega;i alegi gi circa
100.000 de oameni, sositi din roate colgurile
Tiansilvaniei. Rezoluyia de Unire a fost cititi de
Vasile Goldig. Prin decretul nr.363t dh ttl24
decembrie I918, Regele Ferdin.rnd a rarilicar uni-
rea Transil niei qt RomAnia. Astfel, s-a realizat
ce€a ce tradiia istorici a numit Rominia Mare,
cu o suprafali de 295.049 krn, 9i o populagie de
peste 16 milioane de locuitod. Unirea din 1918 a
fost recunoscuti prin horiririle Conferingei de
Pace de la Paris (1919-1920), prin tratatele de la
Saint-Germain (1919) 9i Tiianon (1920).
l,a l/14 decembrie 1918, Regele ;i Guvernul
eu intimpina( la Cara de Nord de l.r Bucureli
delegagia Marelui Sfat Naional Roman din Tian-
silvania, care educea Rezolula Unirii de la A1-
ba-lulia pentru a ff predati qefului statului. La
primirea delegagiei din Tiansilvania, Regele Ferdi-
nard a declar.rt: -Dupi Bararabia qi Bucovina,
mai lipsea o piatri dintre cele mai scumpe Ardea-
lul. cu ginururile din Ungaria locuire de romlni.
Azi ne-ati adus gi aceasti ultimi piatri a clidirii,
care incoroneazi marea operi de unire".
Realiteli dupi Marea Unire
din 1918
Dupi Marea Unire, principala problemi de
rezolvat a constituit-o aflarea mijloacelor adecvate
pentru lndeplinirea programului Marii Uniri !i
penrru r se asigura dezvoharea Romlniei ca un
stat european modern. La 29 noiembrie/I2 de-
cembrie l9l8 s-a format un nou guvern, c:ue re-
unea reprqzentanti din toate provinciile istorice
rominesd. [a inceputul lunii noiembrie 1919, au
avut loc primele alegeri parlarnentare pe baza vo-
tului universal. Noul Parlament al Rominiei a
votat la 29 decembrie 1919 legile prin care se ra-
tiffca Unirea Basarabiei, Bucovinei fi Tiansilvani-
ei cu patria-mami, ia-r la 3l decembrie legile au
fost promulgate de Regele Ferdinand.
In primii zrce ani dupi Marea Unire se poate
vorbi despre dominalia scenei politic€ romanesti
de citre Partidul Nalional Liberal, car€ l-a domi-
nat pe Regele Ferdinand I. Regele scria: ,,*ajba
invenineti dinrre Parride. mi silesc si nu mi
bizui decit pe un singur om: lon Britianu" Tem-
Derament d;seori indecis. Regele Ferdinand a fo:r
sprijinir de regina Maria. care a fost un sfetnic de
seami al soplui siu 9i nu s-a sffit deloc si se arn€s-
rece in viaF Politici.
Astfel, in perioada 1920-1928 au fost adoPtate
leei imoortanre, ca de exemplu: unificlrea mone_
,"i; (tq.2O), reforma agrari {lc)21)' reforma ad-
ministtativi, Constitufia din 1923, reforma
electorJi. misuri legislarive in hvoxea economi-
ei, educaliei ;i altele. in octombrie 1920 s-a creat
oostul de minisrru al Casei Regale ocupar de
bont,"r,in Hion inrr_o eitfel de conjunciure
s-a abordat problema incoronirii regelui Ferdi-
nand qi a reginei Maria, care urma si consacr€
unirea tuturor romlnilor sub scePtrul ac€lui4i
suveran.ln speranga ci poate si evite neingelegeri-
le si din dorinta de a asigura caracterul solemn al
acrului de incoronare. Regele a discutat cu 1efii
partidelor de opozigie. dar disculiile nu au aiuns
ia un rezultar. Astfel, Parridul Nalional Romin 1i
Partidul Jfuinesc au refrrzat si participe, ceea ce
Regele Ferdinand nu a uitat.
incoronarea de la Alba-Iulia
incoronarea regelui Ferdinand 9i a reginei Ma_
ria ca suverani ei Romfuriei Mari a constituit un
moment deosebit pe calea afirmirii dinartiei in
istoria rominilo! a dezvoltirii unei imagini favo-
rabile a monarhului ca $ef de star' Prin aceasta,
familia regali se lega deplin dr istoria nalionali
iar Marea Unire se putea considera finelizari'
lnci din vara anului 1921, mitroPolitul Miron
Cristea a alcituir un protocol al incoronirii celor
doi suverani. Un rol important urma si il joace
unserea monrrhilor Romaniei, ceer ce trebuia si
corif.re autoritare qi presrigiu lui Ferdinand ;i so-
o ceremonie orga_
liei sale. Regina Maria a resPins
nizata h PriPi, dorind o ceremonie solemni,
dupi tipicul englezesc. Situalia era complicad,
1.tuhiepiscopul rcmano-catolic de Bucure$i,
Raymund Neulrammer. despre incomnarea
de la Alba-lulia
inco,o,ono 'e pen"rw as, ctn fusesc 'rabilir
inrft fitrcn ri nu,li PaPal. inn'un br pubtk 5i
ca un ad ritil. Fusc't.n' , hia, pru auiMncon'
nann a ft,t o d4iun. liP'ha d" $nl.ni? o a(im'
lira n;iun ;bal si b nn Ai'.oPii $ Pr?ot lcarc'
lici, n.n.) ru du awt ce cd ta!
lhtoria Romtniei' Con Pend i*
Institutul Cukural Roman' Bucuretti, 2004)
cici au existat gi unele probleme de naturi religi-
oasi. Datoriti condifilor speciffce, inclusiv faptul
ciFerdinand era de religie romano_carolic;' cere-
monia religioasi a trebuit si se desf\oare i" aEra
cat€dralei.
La 15 octombrie 1922, a sosit la Albalulia fa-
milia regali a Rominiei. Regele Ferdinand 9i regi-
na Maria €rau insoliri d€ regina Maria (Mirioara)
a Iugoslaviei. regina Elisabeta a Creciei, principe-
le moqrenitor Carol 9i sogia sa Elena, principele
Nicolae liprincipesa lleana [-a garj. suveranii au
lost intlmpinagi de geful Guvernului, pregedengii
Camerelor Parlarnenn ui, membrii Guvernului,
inal;i demnitari Apoi, cortegiul regal s-a indrep-
tat spre Catedrala ridicati de curind la Alba-ulia'
La ceremonie au fost reprezentate cu4ile regale
din Marea Britanie Spania. lalia Ca un omagiu
deosebit adus ParticiPirii eroic€ a Romtniei la
Primul Rizboi Mondial, delegagia francezi la care
a participat ;i Henri Benhelot a fost condusi de
maregalul Ferdioand Foch.
Sewiciul religios a fost condus de mitropolitul
Miron Cristea. Ceremonialul de incoronare a fost
fastuos, dar in cadrul siu a dominat aspectul civil'
Coroanele regale au fost aduse de la Bucureiri de
conducitorii Camerelor Parlamentului in cadrul
serviciului religios au fost sffngire in catedrali Co-
roana Reginei ;imantiile regale. Mantia reginei
Maria cuprindea brodate insemn€le heraldic€ ale
tuturor provinciilor care formau Rominia Mare'

I ftg. al Ronnni.i. an noltcnt Coruana Ronnni?i.
l.
Reg.le FerdiMnd ri Regina Mda la incoron@ dc la
A.lbajutia (Fororee Arhivelor Nationate ,le Rominiei)
Apoi, Regele Ferdinand gi regina Maria,
punirrd manriile [esure din purpuri. dvite cu
hermini, alituri de membrii hmiliei regale, s-au
deplasat pe o sceni amenaiad in fap dopotn(ei
catedralei, peste care s-a lntins baldachinul incoro-
,ririi. Dupi ce gi-a arezat pe cap coroana de oFl,
Rrrdinand a pus coroana de aur pe capul soliei
selc. Dupi ce Regele a dat citire proclamagiei sale
de incoronare, insolit de regini, s-a indreptat spre
lnciperile regale, salut6nd mullimea adunati.
Ulteriot suveranii Romlniei au revenit la Bu-
orqti $ s-au lndreptat citre A-rcul de Tiiumf,
a0at lnci in construqie. Apoi, suveranii au cobo-
rit citre centrul capitalei Rominiei intr-un cone-
giu militar, pini Ia Mitropolie, unde au fost
salutagi de mitropolitul Miron Cristea. A urmat o
Fradi militari la Universitate.
Hotirfuea Regelui Ferdinand gi a Reginei Ma-
ria de a aqiona pentru realizarea Rominiei Mari
f dragostea de Eari, pe care au dovedit-o mai ales
ln perioada Rizboiului de intrcgire Nagionali, au
Ectt ca incoronarea de la 15 octombrie 1922 si
6e prMti ca un hpt ffresc, ca o incununare a ro-
lului lor istoric.
2. Proclamaria r€geluiFedin d
incorodrii de la Alba-Iulia
cu prileju.l
(r5 octombrie 1922)
Prin grala lui Drnneza i uinta nationab
dupa glonoasa dtnnic a Rglu lncmtieror ...
An !.nit Atazt da t gina. car? nr-a fo:t toudldsd in
oclinta ncclintid lz rerrilt? li la bloni?.a ?nn.
tt-dce$td tdtb1tuale si consac,An in fafa Domnu-
hi fi a hi ,10',rt popot bxdtura ce ne
'&n?
anefk lc-a ?rioed & dnruul. tunand pe capl
mc , intr-areds strdreche cetdte a Daciei Rona-
ne, uroana dz h Pbuna, ?? &rc noi ri ghioase
lury au rt.rtu pc r?ci toronna Rotuiii.i Man,
mn inchin d. a,lati? memoriei cehr care, in toate
unnunb ! dt pttatindrni pnn .rcdinta lo^ ?nn
nnca I pnn jer{d lor, a, aigurat ,nitatua nali-
onak Si salut ctt lrugostc ?e arei &/e d ?tuch-
mano intr-rrl glat fi o sinlift lr k Tna ?Ann h
Ni'tru {i ?ann la Maft... Vnar u, ln hotarcb Ro-
,nAniei Mari, toi frii bui ai y,iii, frrn Losebirc
dr ftligie li dr ndlo alitate, xi fobyascn dc d.E?-
tun egalr c ab tutanl lomAnilot, 'e
ca td aj*r d.
toak p care Cel dz 9s a tnndut sn
tetib ttatul, in
ndiand irn?rc'and n noi. Vreru u ronAnii lin
toak n.idh. insrf"iti dr nnzuinla ua
inf4in 'natunh
nationdb, s. fobseasc,i tol le hginna
'd
onotire a statuh.i... Acciki !frnte mi!tuni, in ne-
clintita ca ?o?orul rusi , toi inchh@ toate
prterib "n;rc
ncb de on Si rage i at ?tu .i chen, in
acea*n zi sobm d /, indbfft tufl.teascn brud!-
vdnturea e hli atnt?*enic.
(Caunntnn dc Folinand I Rrgel, RonLl,iei,
Funda;iile Culturale Principele Carol,
Buc'rr€tri, I 922)
Dic[ionar
. Mitopoht = rengin ierarhia Bisericii Ono-
doxe, inferior parriarhului li superior epi-
scopului.
 Cronologie
Romania'
1918, 27 rrrar:delg eprilie - Unirea Basanbiei cu
Romania'
1918, 15/28 noiembrie - Uniree Bucovinei cu
cu Rominia'
1918, 18 noiembrie/l decembrie - Unirea Tiansilvaniei
1922. 15 octombtie - incoronarea de la Alba-Iulia'

Evaluare/activitlli
Curiozitili istorice de invdfare
. Coroana purtati, ln 1922,laincn-
ronarea de la Alba-lulia de ci$e re- Pornind de la sursele I 9i 2, identificagi doui
gina Maria a fost ex€cutati de casa informalii aflate in relalie cauzi - efect'
de bijuterii Falize din Paris, duPi
desenele pictorului C. Petrescu' P..cizati doui probleme de ordin.politic le-
Coroana avea o inilgime de 18 cm,
! gar€ de incoronarea de la ,.\lDa_lulra'
diametrul maxim de 22,5 cm, dia-
metrul la bazi de 17,5 cm 9i o gre-
utate de 1854 grame. Coroana are
o'ffn'*::*::1-ilii;:#' *'
bragele evazate 9i terminate in crini
heraldici, in stilul coroanelor impe- Iv n"t"i"a de la lectie si surrele istorice' tbr-
riale bizantine. .rlrgi un pun.t d. *d." referiror la rolul
monarhului in perioada Marii Uniri, folo-
sind trei informalii istorice.

Reatiz.rli un seu de o prginl privind raPor'

turile dincre Regele Ferdinand ti liberali'

(286t '!$rnrn8'a O g '116rA6l
lrru?wou Duoly rmud 4u2u11roQ)
.111t
r ,"41ap ,s ?pun r d'tut ,1,u
'ur ryr,?
4r$14ul,Pu,, "z2lrwl ?t 112!P ut t 211t at, lrlt
ry i 'a0w,t4fl1 ,rto tD 'r!rd, fp' rd pu!,?1,
$1 a i nn 2? 41p 1o1 2t' 'se&u )t, ry*l qo4
'|r1e nxe{p oP '4pltu.ql lsar4u, tlJ,\rq" ti,tt.t
-aut8 7nr/4ut tlt 211t 1 1u$ ,tt 2lrlris p uru !e,
a{ &.uruot pt lttnpt wy tmtiu$y utaw ouuot
u, 2lru ,lu/nraw2? ,t"ol tt nzsatotd *y
"atqtall
ttar4ltl ,1t 4r1t" filn i -at lttt4od atataru nfir
-ar atwr lt{w z1a 'pyt pgy zatsao,rl
?t ,t olt? lnz Jn 4 Dtw,tuat a"ot t?tut l*!"
tutti1Tuot u1 w{ o+ oiru{ro1 qyp.ory zat
-rzn tuO t l lldnt t t ltda upaon{un 'a1fi:t
lr*1d ? ,b lrJraot alru en ot ru 'duaV q 'oru
apt aptqs ad 'zzatta ar ps na8a1*tg tutvd zlat
4!.t4r1l p '!!rut 2l4ut ?r t?lut Dn* lp r4?rtLo)
wo piuy{uo2 D4 !ru! tl pltp 't'ltitltlt
'.11od
-.1" .t ltp 4rra ,ltuttLidtrr| mu f!ry t a
"p
sr.rzd q :p a:ed ap ziuuquS c1
.l.I
ra;u-euroa erleqls ardsop nuenlrg uol
nrpuexrlv ap lBplzerd'"EruaurelrBd rnlnrolg"
eereura^n8 qns
'616I euqu.f,ap 0I EI 'euegln8 r{
EJ!SnV nr lrrEd
eP elelelerl l?uures e ?rulurod
lrrurrrd eP TnrePIrEw
mdap e-iS 616I .uquatdas ZI EI rEl .raiuu.Juo]
aIrPDnl rrs!4d r nuarprg 6161 3llnr z ?l .esurd
-srr lsoj nE auguor rariESalep ,p ]lirelqo erFul
r-Eru ara.rEoacl af,lluouma ri J DeJlsruruJPP 'afDrl
-od elEs Irjuerslxe Eareurqrt ,lnglse r-9s rrsr ',lro
-uo{ roun eerrl$ounfer telDrlos } 'eJururasE :c[
'IrS nfng rl ap aleredas rr:pd rrranqcul ela,rrou
r?frldr(a e arEr ul '2lr/ory21 4?s eft!)rpuaae.t -
2rr(l ?p piauzfuo) ,irt u! uaryo[ lr.uousew ret
-uaz.rd E nueDp.r8 J fl ,6161 rrrenrqaj t e-I
iEA[eJ rErgDPe Un PPeOIlJd Plserfe ]rurnurp ?
nu?rrpg ) l l ?ru€ruv asepei r{ alerrua3 alrm
-nd nr 9t?rPd5s ,red o '9161 mpw prndacul 11
'esEuuIes alrrndlrp arerzoap 'lrllltun IS 1iprdarpau
arodns ps rlnqo[ p gunuor rri?8rJec .,JrqEuo,zar
-au 'Jowro^oJd I5 lu?lreur" Rr rurprts rrhujoldrp
(OZOI-O1OI) sge4 EI ap ered ap EiulreJuof,
prllqnd aurEElul IS prIfIIod aunrsrl{ 't
eIPc ,P lerrPrsuoi uoasep pre Elserv nueD
-prg ) l uol 1nlslulur-ruld piurreJuor el uari
-o8ru ouEod es lBt?pu?uj NoJ ? raruBr.rro{ EalrEd
ulc '.I?lrorger e(urJqold nrtuad IelsluoJ elerulp
-asard 'nepi?I J,lprrv ,p prlul(Jrds puru ,n.Lu
nu li ruaegrlrq r?rs er fsrurpE rsoj ? Elulurot
.rsBolElue
-rzop u:p:,u:d rleun rsnduir r-nputu .Iprrurl
,srJrtu nr eJelEs altul lmlrur rsoJ e eruvurou rJ
Jnrdpj uud lles3rau rsoJ e Brdn'I euew Eur8ar pl,
-eds ul 'rerulrrou e apSrl lalll(upj rrrquDur rS iue
-rrrrrlod 16 qrarretr ap rhuoldry 93ug1 ad refu.8w
nB-s erseetrE ul 'aFlrorlret rrigrruEre ns ra dprDger
-ur Erau uaru nltuod ,uyuJoJ rnlnrodod F lfe -
rrrun rr.rEw ? PPuorieurelur erDll€ounflr nJlu.d
p.rnp prdnl o reund e ?ruguroX 'raJuuaSuo3 prp
-Er ur 'Eeare eo 'lnFloqzer JnsrnreP q plIaretu 16
setun 'rneruoldrP 'rBrlod nls lnJnuoJe ernspu ad
rareoE3uhur r.ralnal .Jrrew n, arerrf€e ,p rorrrd
.
I ed teur E-s nu ,?else)e ereor n) .FIaJ tot ep rll]g
-JJJES esEoJaunu Jsn)B Il €rueruy n, ElriErp uIJd
arE(UnsE elllie8llqo esrurrdrpq ral P] ptuaDSuof, su
-ed eJ .P eiuueJuo3 el rElurzord e-s EIuguJoU
'EruE lrsue[ I5 ?uF
-otrng'ErqErEs?f, errrorsralrDul^ordurprollroll
-nJol r rtEujrJdxe Jeqr] ?1uro uud rurun E orEruin
Ec lElJnzer 'i?llun
Puorleu ras un 'rderp ap 15 rdeJ
op 'plPuow roqzg[ rnlnuIud alauU EI ,?-re 9urrn
ulp ?tsearv eruguoX ri aJtc arluud .at?ls ep
ny sur4 r1ap ece.1 ep raiur:a3uo3
77 redr:[red
alllPDnl rndarul nE '616I srDnuer 8l el
'Ioqzpr ul ,sul^ul roler e r5 a:r,rel1oq rarsng
Elid.orc nr 'eftor98ur^ul ,letErs eJtul ,rrd ap rol
-al?terl ea:euturs r{ ear?.roqqa doJs tc Ea ? plut:
-ajuoc uoslrlx\ ,vns rnlslurpesard rlE
^rorpoolN
e1)urrl rl 212) ulaswtdno naa eersacy a:r8arer1s
r{ atrurlodoa8 dprrp.r ,Jlou ep arurdsur 'rou ,zeq
,d rrunl ErBzruESJoer lszr^ ne aps ,Jr^Drarqo
'(026I-6I6I) su?d el ep a:e4 ap e1uua3uo3 run6
-PJsrP B-s PPuol/{ loqzE}r mFurud aPuu r.I
aJEd ep BlulraJuo] EI Eluvluou
BI
Vaida-Voevod. l-a 4 iunie I 920, la Tiianon, a fost La sfatul lui Ion I.C. Bririanu gi Barbu $tirbey,

semnat Tratatul de pace cu Ungaria. Acesta a re_ Regele Ferdinand a trimis pe tegina Maria la Paris

cunoscut unireaTiansilvaniei cu Romlnia. in 69a si l-ondra pentru a susiine cauza romaneasci La

protestelor Ungariei, Nicolae Titulescu a declarat:
,,Ti.atatul de la Trianon apare tuturor romanilor, li
indeosebi celor din fudeal ca o conslingire a unei
ordini de drept, mult mai redusi decit aceea pe
care veacuri de convieguire gi suferinge comune au
sipat-o ln con$iinla istorici a nearnului nostru "
la finele unei lupre polirice qi diplomatice.
Marea Unire din 1918 a fost recunoscuti in cadrul
Conferingei de Pace de la Paris' prin a;a numitul
cu Austria ;i re-
,,sisrem de la Versailles". Tiatele
spediv, cu Ungaria au re(unoscut in plan inrerna-
Tiansilvxniei
lional unirea Bucovinei, respectiv, a
cu RomXnia, toate acestea reintregite prin Tiatatul
de la Paris din 20 octombrie 1920, privind recu-
noa;terea unirii Basarabi€i cu Rom5nia.
5 martie 1919, Maria a ajuns la Paris, unde a ri-
mas o siptimini. Apoi, a plecat la londra, pen-
tru ca Ia 0nele aceleia;i luni si revini in Capitala
ftancezi. [.a Paris va consultar de muhe ori cu
Ion I.C. Britianu, Mctor Antonescu, ministrul
Romaniei la Paris, diplomaol Nicolae Mi;u.
Regina li-a asumat o misiune deloc uSoari, 9i
anume de a convinge Europa de justelea soliciti-
rilor romanesti. Frumoasi ti foarte inteligenti,
regina Maria i-a htalnit pe premierul 9i pregedin-
tele Franlei. Ceorges Clemanceau li, rerPecliv.

Regina Maria 9i activitatea sa

pentru sPriiinirea Rom6niei
in activitatea de sPrijinire a activiti$i diplo-
matice a Romeniei 9i de recunoa;tere a Marii
Uniri, un rol foarte important, Prin activitatea
sa de lobby, a jucat regina Maria. lon I.C Bdtia-
nu, Vasile Lucaciu, Iuliu Maniu, Alexandru Vai-
da-Voevod ;i mulli at$i au suqinut faptul ci
Regina Maia a ficut dovada unor calitigi diplo-
matice strelucite in discufiil€ cu marii oameni de

It
stat pe care i-a cunoscut

2. Din Ti.itatul Pdvind minoritifile t

Art. 7. Rominia se oblign d ffdnoa$. ca tu?14i
rcna,,i * ?lin dt pt i fitn ofomaliut? P? ?u'ii
hatind in Ffi ?c tetitoiib Ronntki Si un tttt \
oot a oruah dz ncio alad nalonalirat?
se
a
An. tl. Ron nia rcNinte I atordz. *b nn'
nolul sranlui romdn, ronuni pht v !lSi- Ot
'?ruikt ln cc L
hr, in Ttatsiluania, \lttowrnid laczb,
?ivctt .h6ti niL ftligiod'e ti tcolaft.
IJ
(Dod.ment ?tu)ind ittorir Ro'ntniri
I 9 I 8-l 944, E.D.P, BwurEti, r982)
G€nemlul Consretrtin Ci.ndi' in dreaPta imaginir
(Foto.eca tuhivelor Naional€ ale Romeniei)

Raymond Poincare, pe prim-ministrul britanic,
David Lloyd George, pe prqedintele SUA,
Voodrow Vilson. Aparigia sa chiar 1i in campanii
publicitare din America si Europa a reuir sa im-
presioneze prin sponraneirrie {i curaj. Prin pro-
movrrea propriei imagini. Regina li-a sporir
faima. care era asociari cu parria de adopgie.
Delegalia britanici a fosr impresionati d€ regi-
na Romaniei. Premierul francez, Georges Cle-
menceau, a fost coplqit de personalitatea fuginei
Romaniei. Acesta a spus:
"O regini ca a voasrri
trebuie primiti cu roate onorurile milirare, cu
marqalul Foch ln frunte". Contele Charles de
Saint-Aulaire. ambasedoruJ Franlei la Bucurelti, a
declarat ci,,exista un singur bfubat ln Romaria
$i
acela este regina",
ln faga lui Clemanceau, regina Maria a pledat
pentru cauza romlnilor, reamintinduJe Aliagilor
Regele Feidinand i Rcgina Meia, in virti onciali la
6 ltct $l0i
S ts U0rrcr r[rtotraa
occidentali enormul sacriffciu al rominilor ln riz-
boi. Cu multi bunivoin,ti, regina Maria a fost
salutati de citre prepdintele Raymond Poincard,
prieten apmpiat al Romini€i ti susfin:tor al udrii
teritoriilor rom3negti. ului siu, Regele Angli-
ei, George al VJea, pe care l-a vizitat la palatul
Buckingham din lon&a, Maria i-a declarat ci,,la
noi au ajuns zvonuri nelinigtitoare ci tratatul nos-
tru de a.lianli nu va ff respectat. Personal am avut
intotdeauna incredere in Aliafi noftri, chiar gi
atunci c3nd maioritatea celor din jurul meu se in-
doiau de ei - le voi ride in fag qi le voi spune ci
ei nu cunosc Anglia".
Dupi rizboi, Regina Maria 9i-a dat seama cit
de imporunr era si schimbe perceplia americrni-
lor despre Romiria. y'qa ci Familia Regald qiauto-
dti$le din Bucuretri au lnceput s! invite jurnaligti
americani ln Rominia, care si scrie despre situalia
t,rdul PriM"t tondrei (Forotes Arhivelor Nadonatc al€ Romrniei)
 la

rl" ! t

/
Ifr II il

SUA 1926 (Foror€ca tuhiv'lor Nalionale ale Romldei)

Regina Meria i Principesa lleana in rimpul viziEi in

privat, de un dineu Ia Casa Albi, la Washington'

adevirati din Tiansilvania. in 1926, impreuni cu
orincipesa lleana'5i principele Nicolae, Maria
a D.C. cu prqedinrele Calvin Coolidge Ziarele
americane din epoci, inregistririle cinematograff-
.f..,*, un rurneu in SUA. in cadrul turneului
c€ oislrate, au dezveluit cA Regina Maria s-r bu-
american regina Maria a beneffciat de un tren regal
curat d. o imenri Cal:loria a durrl $se
"impatie
saprimini, starea sinatilii Pr€@re a regelui con-
, . 4 ;" ..unx16a vizitei neo{iciale pe meleagu-

%
rile Lumii Noi.
1 lre
Lrl3il H Farmecul personal al reginei i-a cucerit pe iur_
naligti, politicieni, publicul larg. Suverana Roml-
s Y'! niei s-a identificat astfel, pe deplin, cu lara de
adoplie, pe care a suslinut-o cu tenacitat€'
C
F :,

I rl
-l-,F/t I i
Dictionar
. Stat beligerant = St^t care ParticiPi la rezboi '
t fubb1 = Grq d'e persoane care influenlea-
zi, din afari, hotiririle unei instituii; grup
Resina Mria in timpul vintei ln SU'\ dcPudld o cor@ni
,]p'{ln,i h Morm:Ln;d Ereuluj N6unc.ur L V'shingion, de presiune.
D.C. (rototeca Arhivelor N.donzlc Ronlni'i)
'.L
 Cronologie

Tratate europene - Sistemul de la Versailles

1919.28 iunie - Tiatatul cu Germania.
19 19, 1 0 sept€mbrie - Tratarul de pace cu Austria.
1919, 27 noiembrie Tiatatul de pace cu Bulgaria.
1920. r iunie - Trararul de pa.e cu Ungaria.
t920. 10 augusr - Trarrtul de pace cu Turcir

Aqiuni diplomatice romineSti

l9l9 - misiunea diplomatici neoficiali a reginei Maria la Paris 9i Londra.
1924 vizite offciale ale regelui Ferdinand gi reginei Maria in Europa.
-
1926- vizita neoffciali a reginei Maria ln SUA.

Curiozitdli istorice Evaluare/activitdli

de invilare
. Se spune ci ajunsi la Paris pentru a ple&
personal situalia lirii sale, Regim Maria
Scrie{i cilra corespunzaioare sursei care
cu prilejul intilnirii cu Clemenceau i-ar ff ! l(o-
suslrne traramenrul lnJusr rezervat
cerut prim-ministrului Frangei intreg Ba-
miliei la Conferinga de Pace, folosind
natul pentru Rominia. laobiecjia acestu-
ce argumente doui informatii selectate
ia care i-ar ff rispuns ci aceasti solicitare
din sursa respectivi.
ar ff ,,panea leului", Regina i-ar ff rispuns
calm: ,,Tocmai din acest motiv am venir si
Menlionaf, pe baza su$ei l, doui in-
vorbesc cu virul lui Tigru'. (Se gtie ci Cle-
forma$i aflate ln relafe cauzi - ef€ct.
menceau era poreclit
"Tigrul".)
! Fo.-rrl4i ,r., purrct de vedere referitor
Ia pozigia lui Ion [.C. Britianu la Con-
feringa de Pace de la Paris. Realizagi un
eseu de o pagini cu privire la impor-
tanta activititii desffSurate de regina
Maria in 1919 la Paris 9i Londra.

! P..r.n,"gi o alti modalitate prin care

diplomalia romdneasci gi-a suslinut
punctul de vedere Ia Conferinp de
Pace, in afan celor menlionate.
 Studiu de caz
Ferdinand I gi Maria

Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, pe
[umele seu intreg Ferdinand Viktor Albert
Meinrad von Hohenzollern-sigmaringen a fost
al doilea rege al Romtniei. A vizut lrmina
:
,S{ I
zilei la 12t24 augustl865, la Sigmaringen, 0ind
al doilea 0u al lui kopold, prinl de Hohen-
0r
zollern-sigmaingen 9i al Ant6niei de Braganca,
lnfantl a Ponugatiei. .lgadar, a fost inrudit cu fa-
milia de Hohenzollern, de Braganca 9i Saxa-Co-
burg Gotha. $i-a petrecut copiliria 9i adolescenp
la castelul Sigmaringen.
Studiile liceate le-a Ilcut la Dusseldorf A ut-
mat cadera militari, absolvind in 1885 Foala m!
I
Iitari de la Kassel. in 1886 a fost numit in garda
imperiali prusaci de la Postdam. A studiat la uni-
versitilile din Tubingen ;i kipzig.
in condiiiile liPseide mogtenitori pe linie mas-
culini ai regelui Carol I, ln noiembrie 1880 s-a
oarafat Pacnrl de farnilie, care a reunit pe Regele
barol l. prinJii l-eopold ;i Friedrich de Hohen-
Fcrdina l, Rese al Romtu'iei {1914-1c27)
zolletn-sigmaringen. kopold a renunpt la drep- t Fotoreo tuhivjor Nalionale ale Ronjniei,
turile sale la tronul Rominiei in favoarea ffilor sii,
'\Tithelm Ferdinand. in 1889, in condigiile re-
9i
in 1893, gi-a unit destinul, la Sigmaringen, cu
prinlesa Maria Alexandra Mctoria de Saxa-Co-
nungirii tatilui 9i fratelui siu cel mare, Wilhelm,
la succesiunea la Coroana Rominiei a devenit Lurg 9i Gotha, frica ducelui Albert de Edinburgh
si e marii ducese Maria Alexandrovna Romano*
unic prin! mogtenitor,
Cu ocazia proclamirii, in 1881, a Romaniei ca bin ci.etori. ..r.,ltat ;ase copii: Carol (1893),
"o
regai li a incoronerii regelui Carol I Ei. respectiv' a
Elisabeta (1894), Marioara (Mignon, 1900), Ni-

relinei Elisabeta ca suverani ai Rominiei Fet'di-
nird a efecmat prima sa viziti ln Rominia lntl-
rind l€iturile sale cu Rominia, ln 1886, Ferdinand
a fost lncadrat tn armata romini, cu gradul de
sublocotenent. ln 1889, s-a stabilit in RomXnia'
l. Regete ftrdimrd despn ropul politicii sale
f+eodbafta noalnn dntrih, a auut i,ltotdratna
un sinsuiobirct: Ronania. O;t g'cvL uon f /n'
c1tt, ?; noi n€-a1l animnt b fucarc datd intellliib
(E,isenVolbe, Fddinand l, lntu
'1eietorul
RonAniei Man. O biografe, Editura Humanitas'
BucureEti, 2004)
colae (1903), Ileana (1909) f Mircee (1913),
mon doar la trei ani din cauza febrei tifoide'
in martie 1 896, Ferdinaird 9i Maria s-au mutat
la Palarul Corroceni din Bucurelri, o noul refe_
dingi amenajati din ordinul regelui Carol I- Ulte-
rior regina Maria a adaptat-o gustului siu l'a
Sinaia, s-a inaugurat in 1903 Castelul Peligor, re-
zervat perechii princiare. in 1896, Ferdinand 9i
Maria au efecruat o viziti offciali in Rusia, unde
au rePrezentat Flmilia regali la ceremonia de in-
coronare a noului gar. in 1897, Ferdinand s-a lm-
bolnivit foarte grav de febri tifoidi ceea ce i-a
pus viala in pericol. $i-a revenit cu mare greutate,
fiind marcat ffzic Ai sufletegte de boali.
 ln urma morgii unchiului siu, Regele Carol I,
Fendinand a devenit, la l l octombriel9l4, rege al
Rominiei, luind numele de Ferdinand I. S-a aflat
la conducerea Rominiei in rimpul unui eveni-
ment central de la inceputul secolului aI )OGIea,
gi anume Primul Rizboi Mondial.
Dupi doi ani, in 1916, dind curs aspiralilor
Dationale. s-a decis si lupre de partea Antanrei
lmpotriva Puterilor Centrale, de care era legat -
in special de Germania - prin legituri de rudenie.
Ca umare, impiratul rWilhelm al Il-lea al Ger-
ma.niei, qeful Casei de Hohenmllern, l-a exclus
din rindul membrilor acesteia. Mai mult, la Cas-
tdul Hohenzollernilor din Germania s-a arborat
in bcrni stindardul heraldic a1 familiei imperiale.
Le 14 august l!16 a avut loc Consiliul de Coroa-
ti de la Palatul Cotroceni. care a consffniit ielirea
din neutralitate !i noua orientare politic.i a Ro-
oiniei.
2. Steri€ Diamandi despre personalitatea
Regelui Ferdindd I
A:upra Regelui Ferdinand at circtht ti co,lti-
,en tn cilc l? incn do"d i, diamettul o?tse
na lt aha. Dapn una din "efti,
acestea, Regele, sab a
anrui Donnie infr?t"it Rondtlia Ma/., e i"fr-
nat in dtkri '-a
uit )i ,trdlu.itodft aftibutadu-t tc
.alitnii dintle cele mai rare. Este uersimea oftiak
?. .nrc o intilnesti in manaaleb de scoak, in dit
*nrnb prototohre yinuk in ocazii fe'nte. [...]
Ar.z'ei lersiffie insn arc maftb ruul cn-i tLtpecta-
i tu dn publl . Ace'ta a ?ftJctat ndi dcgrabd
La oezare cehikbe, caftl infrijea?r ?e Reseb
Fctdinand intr-o luninn at toal d$uorabik.
Dr?n ncea'ta hil'ni ue$iune, Regele Ferdinand ar
f ID un on Ji.,i ? ,onatmre. 'ubnednrm o n
ul'g.nrn li plu.l" pd,atc. t. .l Pcnn nul$ ?rin-
Pl no$enitot nu era dz t ,,bietul Frnz", ce! ct
anchiL bbgi, ?e sookdh cd'uia anii clewteau,
(Srerie Di,mandi. 6z,kad odncnila,
?olirni.
Editura Gesr, Bucuresti, 1934)
In ciuda vitejiei soldalilor romnni, ln fa;a supe-
iioriti$i numeric! ti materiale a inamicului, a lip-
surilor cu care se confiunta armata romani, a
incompetenpi 9i, uneori, chiar defetismului unei
pirti a corpului ofileresc roman, dar si ca umare a
lipsei de reactie a trupelor priste, ce-at ff trebuit si
intervini in Dobrogea, in 1916 Oltenia, Munte-
nia { Dobrogea. o ii capitala Jirii. Bucure;ci. au
fost pierdure in favoarea Puterilor C,enrrale.
A urmat refugiul ln Moldova, care a fost
marcat de mari greutili pentru Ferdinand gi
Maria - presiunea inarnicului, epidemia de tifos
exantematic, lipsurile de tot felul, moartea in
urma febrei tifoide a principelui Mircea. rpariia
agitafilor bolgwicilor Ca urmare, Regele Ferdi-
nand a aqionat eneBic pentru rmrganizarea
Marelui Cartier Genera.l, pentru imbirbitarea
solda$lor de pe front, cirora le-a promis infiptu-
irea imediat dupi rizboi a unei reforme agrare.
Ferdinand ;i Maria au fost mereu prezenri pe
front printre soldaf, lmbirbirendu-i, ridican-
du-le moralul, conferinduJe decoralii, gisind cu-
vinte de alinare penrru cei rinili li suferinzi.
In atari condigii, au a!.ut loc, ln lana anului
1917. glorioasele Iupre de la MAr{ri. Mar{efri ti
Oituz, ci;tigate de armata romani, care, astfel, a
oprit inaintarea inamicului. Evenimentele din
toamna lui l9I7 din Rusia au lisar Rominia sin-
guri ln faga Puterilor Centrale. Ca urmare a pre-
siunilor Puterilor Centrale au incepur tratative
pentru o pace separati cu acestea. Pacea de la Bu-
curqti din l9l8 a constituit un veritabil dictat
impus Romrniei de Puterile Cenrrale. [-a insis-
tengele Reginei Maria gi a unor oarneni politici,
Regele Ferdinand nu a ratificat tratatul de pace.
ln noiembrie 1918, ln condiliile infringerilor su-
ferite de Puterile Cenrrale qi a dezmembririi ma-
rilor imperii multinagionale din Europa, RomAnia
a reintrat in rizboi. Ferdinand 5i Maria au inrrar
ln triumf in Bucurqti, ffind salutali de populajia
entuziasti. Asdel, in 1918, s-a desir64it procesul
de formare a starului naional unitar roman, Prin
unirea Basarabiei, Bucovinei Tiarsilva;riei cu
Vechiul Regat. La 15 octombriel922, Ferdinand
ti Maria s-ru incoronat la Alba-lulia. ca suverani
ai Romaniei Mai.
Sub domnia regelui Ferdinand. Romlnia a cu-
noscut o serie de uansformiri profunde in speci_
al prin introducerea votului universal (1918),
aplicarea reformci agrare (192I), adoptarea unei
noi Constitufii (1923), legea minclor (1924), Ie-
gea de unificere administrativi (1925). ViaF Po-
litici a fost dominati de Partidul Na$onal Liberal,
condus de lon I.C. Brltianu. Ferdinand a fost
deseori criticat, Iiind considerat prea plecat libe-
ratilor - Ion I.C. Britianu ;i Ba6u $tirbei, dar 9i
influenlei soliei sale.
in anul 1925 s-a confruntat <u izbucnirea -cri-
zei dinastice", generati de lupta pentru putere
3. Personalitatea Regelui Ferdinand I
Fetdinand a cond*e yara ru ftt?ectarcd tttidd 11
Co,utitui?i li a Pu' dania rn ftg. al RonAni?i.
'a
indinteasim4ni klot tab peronalz (am a fist in
cazll infini in lizboi im?otilta fiii tab rutnb
e$h*/ii ?nPnuhi ft din lnflAl Carc; Regd'
'a
b a Ronnnie;). Afott dnruit tu un drvotamenftE-
obo'it fdtn d. dito*, o gnndire sociak pnfindn si
capa.itaka dr a A,iEi ?chilibrul intr. aduttihil.
.nngice' i uolmtarti
'pnjin ?ut.flnri
Cu
tab soii. d ft ili condu& sru
tit bin. ?rin
Primul Rnzboi Mondial, s,a prunottaz refoma
asrahi. ta adoPt. o ?oliti.n nodrlad fa\,i fu nino'
nrai. ktutd Plin Tratat.h * Parc k h Patit I sa
aigure astfclwbilitara int?r .d a Rondni.i Mari.
Vizi"ned ?olincn d lai Ferdinand ru a putut fi
limifiiht
trant?us| i kgrdl in ?tucticii, dirl cdtza
putoikr tdk pnn rqinul rcattiruliondl .xitt?nt.
'Stb
aparctla n nodz*n, ffna'n i lip'ia, dr hoh,'
r,ift t. ato/tdra o conttiini tqnioala )i o bogati
(Cerhxd Gimm, Ferdinan4 Prinz wn Hohn'
zn lbm-signaingen, 1n Deuache
"Neue
Biographie', Band 5, Berlin, 1961)
intre prinjul Carol, care a lncilcat tradilia monar-
hici, fi liderul Partidului Na/onal Liberal, Ion
LC. Britianu. Ca aane, Carol a renunpt la drep-
turile sale la Coroana Rominiei. in consecinli.
Ferdinand a fost silit si il excludi din Casa Regali
a Rominiei 9i si il num€?sci drePt moyeniror re_
gal pe fiul acestuia, principele Mihai.
Ferdinand a sflrgit grav bolnav, la 20 iulie
1927, fiind urmat de nePotul siu Mihai, care ff-
ind minor la acea dati, a fost tutelat de o fugengi.
A fost lnmormlntat la Ministirea Curtea de
A.S"f.
Regina Maria a Romlniei s_a niscut la 29 oc-
tombrie1875. la Eastwell Park, ln comitatul Kent
din Marea Britanie. I:
na.gtete a purtat numelc de
Maria A.lexan&a Mctoria de Saxa-Coburg gi Go-
tha, Iiind prin;esi a Marii Britanii gi Irlandei 9i
nepoati a reginei Mctoria a Marii Britanii. Thtil
siu era Alfred Ernest Albert de Saxa-Cobug 9i
Gotha, duce de Edinburgh, iar mama, Malia Ale-
xandrovna Romanola, mare ducesi a Rusiei, 0ica
prului Alexandru al IIJea al Rusiei. $ia petrecut
copiliria gi adolesceola pe domeniul familiei, la
Eastwell Park, un loc pe care l-a lndrigit mereu.
S-a ata4at lnci de la lnceput de sora-sa, Mcto-
ria Melita, denumiti ln hmilie Ducky. ln 1 886, a
plecat cu plrinlii ln Melta, unde tatil siu, ducele
de Edinburgh, fusese numit la comanda flotei
britanicc din Marea Medit€rane iar dupi trei ani
s-a mutat la Coburg, in Germania, cu hmilia. in
1892, s-a cisitorit cu Ferdinand de Hohen-
zollern-sigmaringen, pringul mogtenitor al Ro-
miniei.
Ajunsi la Bucuregti, s-a adaptat cu diffcultate
noii sale condi;ii in Romania, s€t latin fi orto_
dox. Dar, treptat, a ajuns si lndrigeasci mult pa-
tria sa adoptivi. ln I 896, s-a mutat cu sogul siu la
Castelul Cotroceni de la Bucureiti, uude s-a dedi-
cat decoririi interioarelor, dar ti sPortului siu
preferat, cillria. In 1896, Regele Carol I a nu-
mit-o in demnitetca onorifici de comandant al
 Regimenrului 4 Rogiori. Maria a fost foarte min-
dri de regimenn-rl siu. care mai tarziu a cipirai
numele de Regimentul 4 Rogiori
"Regina
Matia".
Ia moartea rcgelui Carol I ti suirea pe trofl a
soplui siu, Ferdinand. Maria a devenir regina
Romlniei. Fire indrizneati, a criticat neutralita-
ffi
,,i

tea Romaniei li a sufinut energic la Bucuresti ca-

uza Antantei, in ved€rea realizirii deplinei unitili
nafonale a statului romin. S-a pronungat pentru
lntirirea legiturilor dintre Rominia gi Marea Bri-
tanie.
Dupi intrarea Rominiei ln rizboi de panea
Antantei, ln 1916, a luat parte ln mod direct la
organiarea serviciului medical, inclusiv cel de
ambulangi, destinat fronturilor militare. Dupi
retragerea in Moldova. a efectuar numeroase vizi-
te, aducind un cuvllt bun 9i alinare solda;ilor
rini$ gi suferinzi, afla9i in spitale. Pentru aceasta,
R.gina MaJia (Foro(€q Arhivclor Naional€ .lc Romaniei)
unii contemporani au numit-o ,,Mama rinigilor".
!i-a irxolit solul pe fronturile de lupti, contribu-
ind la ridicarea moraluluisoldaJilor romini. viitoarelor tratative d€ pacr de dupi rizboi. Maria
a ficut uz de toati influenra sa pentru a-l determi-
ln condigiile incheierii armisii[iului cu Pureri-
le Centrale (1917) 9i, mai apoi, a picii de la Bu- na Pe rcge sa nu rarillc( pacea de la Bucuregri
( 1918).
curegi (1918), fugina Maria a criticat in repetate
rAnduri negocierile de pacr separati, declarind ci Dupi rizboi, ln cadrul Conferio;ei de Pace de
RomAnia putea pierde un avantai deosebit la masa la Paris (l!19-1920), Regina Maria a fost prota-
gonista unei putemice cahpanii diplomatice la
4. Cu privirc la personalitat€a Rednei Merie
Paris, Iandra, c:rle a urmirit si sensibilizeze
Rcgina Maria, ai m t d$At oicilre dhcin - Ma-rile Puteri invingitoare pentru rccunoattereir
M, t-d btui pcn ru a aigtta reintoarcerea Tianil- internagionali a sutului romin pe deplin intregir.
laniei, Basanbiei ti &tcouin i h Romlnia, h Ca aure, Maria a enrt intrevederi cu Regele
sfaryitul Prin ti Rnzboi Mondidl. A dnn it ?. George al VJea a.l Marii Britanii, Woodrow
cnn?db d. Iryfi ab ccl i dz-al Doiha Mzboi Wilson, pregedinrele SUA, premierul francez,
Balanic Si ah Pnn ti R rzboi Mondial, alnrun
George Clemanceau gi mulli a.lgii.
* solhtii ii Ptin fo1a dr nezdruncinat a wintei la 15 octombrie 1922, a fost incoronari, eli-
ac?dLd pnnk'd bntunia, !-a t&finit F
'alr,
indeai rondnra ofiindulru?ryib "n.
o nni turi de sopl siu, la Catedrala Relntregirii de la
bnn inyLgete a ceea cc rrma sn fe Ronnxia,'di Alba-Iulia ca suverani a Rominiei Mari, Izbucni-
dz-
cAt oricar. din uiziunibfa't4tilo uu connignhr rea crizei dinastice i-a adus o mare suferinti, cici
a*tohtoni caft aL *lrfiat du?ii en. a adus agitalie in cadml Familiei Regale, pe care
(Robetc D. Kaplan, Ballan Ghosx
- Maria o dorea mereu uniri. L-a criricat desrori pe
A jotmq thtu*gh hittor-y, St. Martin's Press, fful siu, Carol - viitorul rege Carol al Il-lea, pen-
New York, 1996)
tru viaga sa dezorganizati gi de scandal. A militat
prntru srabilirea de legituri matrimoniale cu fa-
miliile domnitoare din Peninsula BalcanicS' prin
cisitoria a doui dintre fficele sde cu geffi de stat
din lugoslavia gi Grecia. Ca atare, a fost supranu-
,r*t \-
mid ln epoci drept "soacra Balcanilor".
A spriiinit culrura qi a la6ar Posteritilii rcri€ri
'
cu caracter memorialistia de exefiPl:ui Pou"tca
uielii meh, dat $lucriri cu caracter literar'
inue 1930-1938, aproape izolati 9i supra- ESs-
vegheati din ordinul ffului siu, Regele Carol al
Il-lea, care o dorea indePirtati din viaP politici,
Regina Maria a triit retrasi, la Balcic sau la Bran'
A m,rrit la rqedinga sa de la Castelul Pel\or de
la Sinaia. La ceremonia funebri s-a utilizat doliul
4l
Regina Maria in anul 19l5
regal. culoarea mov. Prin testarnent a solicitat ca (Fototeo Arhivetor Nagionale ale Romeniei)
trupul si li ffe depus la catedrala episcopali de la
Curtea de Arge;, iar inima la biserica Stella Maris,
de la Balcic, locut pe care l-a lndrigit nespus' In
1 940, dupi cedarea Cadrilaterului citre
Bulgaria,
inima reginei a fost mutati la Bran. DuPi inlitu-
rarea monarhiei, caseta cu inima reginei a fost
pistrati la Muzeul Nalional de lstorie al Romini-
ei. in 20t6, Familia Regali a RomAniei a depus 6. Conrele de Saint-Aulaire. minisrul Franqei'
caseta, in cadrul unei ceremonii deosebite, la Cx- despre rolul Reginei Maria h r9r7
telul Peligor de la Sinaia, ln carnera in care suvera_ fnfi,io d;.i,,ola. R?gina' in unifornd dt
na gi-a dat obgtescul sfXrgit. infrr,lield, iasoiti d2o doanna * onoarc ! dt un

stup d! brancardicri uohntun !? dur. h

5. Prinlesa Ca.llimachi despre Regina M'ria
OvatiihadftMt. noii R?giw in Paian?nt oau
,in.?ft. Publitul oa coari.nt biahatca fomn a
Mali?iJaF d?cau Aliariktafisr ra runil yi'
dc ori'
iini'e ti la connn@ i1'pnjin. P? 'olul ci
gin. g?nunn. .,C'a tlintiP.sn Morknitoaft j""'
po?ularu: cn R?gina ?ru i nui iubit/i", lPun?a
Prinlesa ()llinachi.
(Ij.annah Pakd^, Ubina tumd ncn
Vidld rcginei Mdlia d Ronnniei,Yol ll,
Editura Lider, Bucurelti, 2003)
gara Pcn'
ftu a-i ?timi ?c finti R?gina inftnL, nonrtea li
trea r au lir,t indonln rd nai 2ftt. &p';t tye
oboteala mi; z;le ru dz op, ole ci a nei zib &rc
'e
ini * ?nan noapka ruiu tu ra$Pr'z?Q' {aPt'
\t tuz.e tau obBolczec. o/c dr nun.n, pc d d? ft-
ii,ror*, i" atit dr P?ffukala in niilotul
'ninat;;hi ah cans,nthr Cand ar vorba
i,ftac
dr Re!i,'i,1t ne leferin l4 a./ai. Curai"l ?/e'u?a-
ne kann fi.neTgia dz d inringe. 9ntiment ne '
o suuerafl"d a cnrei in&Azneah adure
noscut ?ertra
a inwlnerabilimte.
(Diana Mandache. Rr81,a Mada a Ronnnici'
Capitoh ftiidin !,aln nca- Mcnoii r'd"' Pe'
rrr, Eiitura AI-LFA' Bucurqri. 201 1 )
Evaluare/activitifi de invigare
P...iragi, pe bara surselor de ma sus, trei informalii despre Personalitatea regelui Ferdinand.
!
Formulali, din leqie gi sursele aflate la dispozilie, un punct de vedere referitor la GPorturile
dintre Regele Ferdinand gi Regina Mada, susgininduJ cu doui informafi selectate din
sursele date.

Scrie$, din sursa 3, doui informalii care se afli in relagia cauzi - efect.
!
O il:fifi:n ** informagii privind activitatea Reginei Maria in perioada Primului Rizboi

! P..r.nt"gi locul gi rolul Familiei Regale in societatea romaneasci din perioada domniei
Regelui Ferdinand.
 Principele Nicolae
Cel de-al patrulea copil 9i al doilea biiat al cu-
plului regal Ferdinand li Maria s-r nascut in anul
l90J, l" Sin"i". A tot,.opilul preferat al severului
unchi, Regele Carol I, care 9!l apropiase pentru
veselia qi sponuneiratea lui. Nikr. cum era alintar
ln familie. a fosr trimis. pentru cizelarea educaqiei'
la vestitul colegiu Eton din Marea Britanie l'a
doringa exprimati de a studia medrcina i s_a opus
Palatul, deoarece ffind biiat de rege nu putea fi
decit militar, gi nu medic. Aventurile arnoroase
ale fratelui slu, principele Carol, care ln doui
randuri (1918 !i l9l9) renunpse, declarativ, la
tron il vor aduce pe Nicolae -in umbra Coroanei
Romaniei_, cum plastic se exPrime un irroric'
Rizgindirea pringului Carol l. urmati de cisiro-
ria acesruia in l92I cu prinlesa Elena a Creciei'
mariaj din care va rezulta un biiat, viitorul rege
Mlhai I, tl va transforma pe Nicolae ln eternul
contracandidat la tronul Romlniei.
A treia renunpre la tron a prinlului Carol
(1925), care avea si dedangeze dinasticd',
"Criza
ll lla determina pe Regele Ferdrnand si convoace
corpurile legiuiroare. La 4 ianuarie 1926' brle-
mentul lua act de tenunlarea la tron a principelui
Carol ti, ca urmare, fful siu, principele Mihai, de-
venea mogtenitor offcial al Coroanei Decesul te_
gelui Ferdinand, ln rara anului 1927, dt'cr' la
proclamarea prinplui Mihai I ca rege i, ffind mi-
nor, acesta avea si ffe asistat, ln conducerea trebu_
rilor starului. de o Regenp. ln acest organism
nolitic cotectiv intra, in calitare de prim regenr'
iiruride par.iarhul Miron Cristea qi Gh Buzdu-
san, preredintele inaltei Cu4i de Casalie. qi prin-
ip.l. Ni.ol"., d*.nit general ii contra-amiral'
in iunie 1930. pringul Carol revenea la rron'
Regenp lua sftr;it. Mihai I devenea ,Mare Voie-
vod de Alba-lulia", iar Carol al IIJea inaugura
eooca -Restauraliei". lnilial. relagiile dinrre cei
doi frad au fost cordiale, regennrl neflci'nd opo-
zirie revenirii [a tron a prinEului Carol lnsi casi-
,ori", in t93t, a prinqului Nimlae cu Ioana
Dumitrescu-Tohani (Doletti), ffica unor boicr-
na;i buzoieni, firi consim$minul regelui, va
PrinciPele Nicolae
(FotoEca tuhivelor Naionale alc Romariei)
duce la o rupruri iremediabili intre cei doi mem-
bri ai familiei regale. Ca urmare, in I 937, in urma
unei decizii a Consiliului de Coroani, obfnuti
prin manipulare de cirre Regele Carol al lllea'
prinlul Nicolae pierdea toate drepturile;i calitili-
ie 5i era obligat si pirisearci qara. in 1940. dupi
o perioadl Petrecuti ln ltalia, se stabilea, deffni-
tiv, tn Elveiia.ln 1942, nepotul siu Mihai I, aiuns
rege, ii restituia cxlitatea de principe de Hohen_
zollern.
1. Cu pdviie la rTorturile dintre
Carol al ll-lce 9i ft'atele siu, Nicol.€
An in*bat pe Rryeb Aml ctm stat hmtilz
ru pnuin la artash ftgaluiah i iatd trx al t-
tunsul lui. ,4n duut in lugi conudaii ti
(on'
lirype Nicolar M ur.a
'aIa
oP/o'n.ianlnryit
pnn a.i <Pm. d nidodata au ii uoi da oximpn'
-ndnrulnat.
Cn poate n * in'oan. i.aba hi da
n, Nrca?, dat tftbui. la ahagd itttft .anhi? ti
lui dr pnq allanihti rcgak. Dacd mdr
'ituatia nai
i tu f fnic 'otald nd Dobtli drdt 'a
Dnq dlRomAti.i ofao dar din ziun din nr
''. 'a n ul
u,1 cd'atoti ud ?iidr dftptunb ln .hiar ti
de pinl le Hobcnalbn".
lionsranrin tugeroimu. Mmoni P.n'ru r'i t'
nninz. Aninnn din urrmea ebr dt iti, vol A'
Ediura Machiavelli, Bucurqti, 1997)
 Dupi rizboi, principele Nicolae participa acriv
la activitatea emigra;iei romine. Astfel, dupi ce, in
1949, fondeazi la Paris ,,Centrul Romin de Cer-
cettui", aflat sub patronajul Academiei franceze,
ulterior sprijini aparigia, la Paris, a revistelor ,,Li-
benatea Romineasci' gi ,,Fapta". incepind cu
anul I955, principele accepta vizitarea organiz,a!i-
ilor rominegti din exil din Germania, Italia gi Spa-
nia (Madrid). Moartea sogiei sale loana, in 1963,
d determini si lnfiinleze ,,Fundalia de Culturi
Romaneasci Principesa Ioana', cu in\iative cultu-
rale^in rirdul romhilor din SUA pi Germania.
In 1967, Pringul Nicolae se va recisStori, la
lausanne, cu venezueleanca Thereza Figueira de
Melo. In aceasti localitate elveliani a fi murir in
iulie 1977. Ultima sa dorin;i a fost ca rim{igele
sale pimAntegti si-i ffe aduse in 9ari, atunci ctnd
condigiile o vor permite gi si fie inhumate, ffe la
Currea de Arges. alSruri de familie, lie la Snago,,
unde a triit, Iie la Sinaia, unde s-a niscut.

\-\<S\\\R\i\.\S\\s\s.
Arn *nit in minltMta @asni grn... ?nh,
2. Sftr9itul R€g€nlei (1930) a-ni wdtd con?atiafi. in amte timptri onfzz,
Odafi c lui Cdrol, S;rnlean a lzni- in can furan * inmabn ce ?oat. adtt? ziu l" tuii-
'osifta
tionat, Mhon Clitted d ince?rt tA pid n krcn, na, rlagiatii r,i!?indili in toak pnlr lunii lint ndi
Gheoryhe Brada u !-a ft?ezh, ctu mai ft?ele a,t n r inrn gfttaka ri nitn,ka datpaAini li ?affi?.
?*i44 !d-{i ?uni sertuiilt in shjba hi Carol, cl Ei imt, asfel,;mpuhldr ali snAnge d ib in-
eondititl al Lqea'ca ln findnn est?... bo- n-o solid.anuk mai naft pmtl o oientuE ftci?ro-
"n* ifacd
bLmi drzdtoaft etu dacd ?inlll Ad cd li tnfiit.t iuielnii ln aiit r Eu flnt aici & un
?.t-
,r di Regmfi t fre rege. El a in'istdt ?mtn Ambaadtr ai inrebi in liiton l Ronnniei. Ailn-
'd
,ariantd n dou, ndicn tn fc r.ge; dtept umare toria mea, car.r nlt e ndrgirliai n mni la ltalin, a
Mnniu a ler i'iondt, drntAnd d el jurue crcdin\n tnc.po in ?*n"drard tuc1lfi fi an fost k difcrik
Egchi Mihdi... Ml ni-an dat dzmiia lin Regen- Fi, ?r*tin*ni, ude se gnresc ru Ani in exiL
lL am fitnat pann c2nd Parlanentul 14 ?ncknat (Mihai Fotino Enescu, lnhcip.b Nhohc.
rqc pe Arol lnrctcan & pomtt verilit in Printul Nicolre
(Prinpl Nicolae de Hoh enmllern, in rnbra de Hohenzollern. /z zzrbm Coroin.i Ronanici,
Ananei Ronnni.i, EAitura Moldova, Ia'i, 1991) Editura Moldova, Ia5i, l99l)

Evaluare/activitifi deinvilare
I Cit4i, ., sursa I gi precizali doui informagii aflate in relalie ceuzi - efecr, precizind
","rrgi.,
rolul ffecireia dintre aceste informagii (cauzi, respectiv efect).

Precizati instirugia la care se referi sursa 2 9i identificari alternativele pe care le avea prinrul
Carol la sosirca in tari.

! eodir.gi, ., .t n!i€, sursa 3 9i menlionafi aspecte ale activititii in exil a prinlului Nicolae.

form,rlagi, pe baza sursei 2 gi a informaliilor din manual, un punct de vedere referitor la

I
locul pringului Nicolae in viafa politici a Rominiei, suslininduJ cu doui informafi selec-
tate din sursi.
 Principesa Elisabeta
Principesa Elisabeta a fost al doilea copil ;i
mai mare dintre fetele Regelui Ferdinand ;i ale
Reginei Maria. A vizur lumina zilei la 29 septem-
brie/12 octombrie 1894, la Castelul Foigor de la
Sinaia. Borezat; duPi Regina tlisabeta a Romini-
ei astfel, era numiti des Lisabeta - ,si_a triit o
-
copilirie minunati la Sinaia. la castelele Foiqor 5i
Peliqor, pe care le-a lndrigit.
$i-a inceput studiile avlnd ca lndrumitor
o
guv€rnanti englezi, l,eile Milne, angajati de
mama sa, Regina Maria. A fost foane lndrigiti
Regina Elisabera I, cate i-a insuflat atatamentul
pentru culturi gi valorile sale. Astfel, a deprins
guslul penlru muzici - a srudiet de la cinci eni
George Enescu_ Avea
vioara ;i pianul, inclusiv cu
o voce fiumoasi, a lnvigat patru limbi striine, is_
rcrie, literaturi universali, coregraffe.
1914, dupi moartea bunicului siu, Regele
in
Carol I gi, apoi, a bunicii sale, Regina Elisabeta 9i
suirea pe tron a tatilui siu, Regele Ferdinand, s-a
mutat cu familia sa la Palatul Cotroceni de la Bu_
cure$ti. intre 1916 - 1918 s-a aflat cu familia sa
in refugiul din Moldova, locuind, mai ales, la casa
de vacrnli de Ia Bicaz. $i-a sPriiinit mama in
4
iL
-R
Rominiei (l8r)a_ l9'6l reginrr
I'rin-iDe'a tlirabera d
G'aiei rloLoreu tuhivelot NJrion,le Jle Rom;ni.i)
cea diferite aqiuni de ajutorare a Populaliei nevoiate
gi in vizitele prin spitalele de camPanie.
Dupi rizboi, Regina Maria s-a aritat foarte
preocupati de a-i afla Principesei Elisabeta un so!
pe misuri. lnci in 1911, Principesa Elisabeta l-a
lntAlnit pe pringul George, fful regelui Constan-
tin I al Greciei. Cel din urmi i-a cerut mana EIi-
sabetei de doui ori - in 1911 qi 1914 -, dar a fost
renrzat sub diferite pretexte. Totqi, cei doi au
pAstrar legirura prin intermediul scrisorilor' ln
de 1920, aflati cu mama ;i cu surorile sale in viziti
in Elvelia.l-a reint nir peCeorge alCreciei care
se afla ln exil cu femilia sa, dupi ce in Grecia se
proclamase rePublica. in anul vmi,tor,la 27 fe-
bruarie 1 92 I , s-a cisitorit la Bucuregu cu George,
pringul mogtenitor al Coroanei Greciei.
Ajunsi ln Grecia, la cXteva luni dupi ce regele
Constantin revenise pe tron, Elisabeta a fost mar_
tora agitagiilor politice inrerne a disputelor dintre
repubticani ;i monarhilti. [n seprembrie 1922,
Regele Constantin a fost nevoit si abdice, iar Iiul
siu, George al llJea, a devenit noul rege al Greci-
ei. Elisabeta devenea regini a Gieciei. Revenid la
Atena, Elisabeta s-a simtit stingheri ti s-a izolat
r. Regina Mada despre PrinciP€sa Elisabeta
Secretul stn in egoimul ei total {i absolat, nt
dnraiett niciod^ nim,nn i nim;c, nici bdgost?,
nid rinP.,lin a?ntft- lfii.n? nunai P?htru ca )i
totltti se dscundt in ea nfond foarte bm Trnie;te
lu?tS dr realitite ti alzdlgn du?n himerc, nea tnfe
inatlmrna admiratn ;i corn?ndmitn cn o nei le-
hatn. Ar? ta di'?ozilic tot tc !'at ?rted dnti ti ii'
cniti nu s?
'iitk
bine. [...] N'ai d.m 3-o f.lci
ftn.id. o . ai f$.. P?aftu d nu . aid tmn d"
"ftrkirc
in sulltnl a. Ea ru iutu1rc. in felul a dat
'nu
.'k o dr;so'k aii,a .; nut oJa nrciun fel dr
,.\
bff ne ri notud fo,ltk ?14ni' ?entru cn nu ma'
Maria.la'zzzari zlnnc. \ol N.
'e
{Regina
Editura Historia, Bucuregti, 2006)
 sistenqele lui Scanavi,
a preluat de la Banca Nagi-
onale un terer langi Arcul de Tiium( lingi
Muzeul Satului, pe malul lacului Heristriu din
Bucur€tti, unde s-a ridicat, lntrc 1930-1936,1n
stil brincovenesc ti maur, dupi planurile arhitec-
tului Duiliu Marcu, Palatul Elisabera.
Redeveniti Principesa Elisabeta, in 1934 a
cumpirat de la contele Caracsony czstelul de Ia
Banloc, din ludepl Timig-Torontal, unde a locuit
p6,ni in 1947. Dupi abdicarea for;ati a Regelui
Mihai a fost nevoiti si plecr ln exil ( I 948), alituri
de ceilalgi membri ai Familiei Regale. A locuit
penrru scun timp la esrelul de la Sigmaringen,
mai apoi s-a mutat Ia Cannes, pe Coasta de Azur.
Acolo a lnchiriat un aparament gi a dat leqii de
phn. S-a stins din viati, in l956,la 62 de ani.
Este inmormintati intr-un cimitir din sudul
Fran,tei.
G.orge al II-lq, rcgele Greciei

treptat de Curtea Regali Greciei 2. Constantin Argetoianu

a so;ul
gi chia-r de
despre Princip€sa Elisabeh ln 1934
siu, refuzind si participe la viap de la Cune.
9 cn nbh ?nn sakane inbm.nfi in
Dupi doi a-ni, ln 1924, sogul siu fosr nevoir si '?urc
balat d. ca'n ri felana lictui dz Sctubot, tur-
abdice - avea si mai revini ln 1935 pe tron. O nind niru ualEikr in linea. Wtu incd?enb
perioadi cei doi au triir in exil la Bucurqri. in int"necodte, c
*a?etiilr natc. Ses hintin? l
1935, Elisabeta a divo4at de George al Il-lea. no?tii ti t? A?zt la pian, pentn a cantu. ?itui
ln Rominia, unde a triit pentru o perioadi la apna?e dr zoii zibi, ?anituri dr Mo rt Picta
castelul Pelq, a apreciat suirea pe tro[, ln 1 930, a des, dzr incepue sn soie Si
?oeii innnisk. ififoh-
r.flra uiagda ?. c,,knni k Va?pa y N*a.
Fatelui siu, devenit Regele Carol el Il-lea, dar nu '.a
Nimeni ta l,ntut-o d, beun bnrbdt!
a vizut deloc cu ochi buni legitura celui dintii cu
(Constarrin Arge(oianu. M.moni- Pflttu c"i
Elena Lupescu. In anii '30 ai secolului al )O(-lea a de naine. Aninni dirl cekr dz ieri,
cunoscut pe AJexandru Scanavi, un aEcerist grec, "ft,nea
Ediura Humariras, Bucuregti, 1996)
care avea si devinii adrninistratorul averii. l^a in-
Evaluare/activitiili
de invi;are 1
Scrieli cifia corespunzi t oere su rsei care
!
susgine caracterul neinleles al l'rinciPe-
sei Elisabeta.

Menlionagi, pe baza sursei 2, doui in-

formafi aflate ln relalie cauzi - efect. l)
Plecind de la informaliile studiate gi de
la sursele din acest studiu de caz for- \
mulagi un punct de vedere referitor Ia
politica de alian;e matrimoniale pro-
movati de Regina Maria in Peninsula
Balcanici.

! n."lirrgi un eseu de o pagini privind

roluJ Reginei Maria ln educriia coPii-
lor sii.

ResinJ Mrie ti ni(le qle P,inciPsele Eisabeta

! Pr.r.n,"1i rrei informaqii istorice rele- 1i MirLm rFororee Arhivelor Nilionale Je Rom:niei)
vanir privind activitaiea PrinciPerei
Elisabeta.
 5t'.1; dc caz
Principesa Maria

Principesa Maria sau Mirioara a fost cel de al

tteilea copil al Regelui Fendinand gi al Reginei Ma-
ria. S-a niscut sub semnul primei crize conjugale
intre pArinlii sei, apiruti dupi ce Feldinand, in
acel moment principe moftenitor, fusese afectat de
imbolnivirea de febri rifoidi. de pe urma careia
gi-a rwenit cu greu. S-a niscut in 1899, la Ce$elul
Friederstein de la Gotha, in Germania. Deoarece
in acexti perioadi Ia opera din Gotha se juca ope- ..r/
e colJrici\ Mignofi, iar mama sa a a!'ut mercu un
siml artistic, nou niscutul a fost mereu alintat cu
acest nume. Pentnr a nu ff confun&ti cu mama sa,
a fost numiti ln epoci gi Mirioara.
Frumoasi, sensibili Ei, mai ales, des melancoli-
ci, Mirioara a a\ut o copilirie frumoasi, in care
v!
pfuinlii sii s-au preocupat de educalia sa. A cres-
cut cu guvernanti englezS. A studiat limba ro- Princip€sa Mtuioan
(Fotor€ca tuhi\rlor Naionale ate Romrni.i)
mani, religia, istoria, muzica, desenul, limba
francezi. Printre profesorii s:i s-au regesit George in Moldova, unde a fost mereu alituri de
sa,
Enescu. Nicolae Iorga. Vasil€ Piun. A triit o peri-
mama sa in lngrijirea rinillor A fost apropiati de
oadi din copilirie la Palatul Cotroceni, iar, in pe- fratele siu, Principele Nicolae. Dupi 1919, a in-
rioada 1916-1918, s-a refugiat, alituri de familia yitat, pentru un an, la gcoala de la Heathffeld -
Ascot din Marea Britanie.
r .Regina Maria despn Mirioam in condiEiile in care Marna sa, Regioa Maria,
Intodcaaru o avrndam & n din* acci supranumiti qi Ba.lcaniloi', a dorit si lege
"Soacra
tujoi nai, trandafii, ct miru' &'bc, carc au o RomXnia de unele state balcanice prin alianle ma-
aioarc stafidie, snt rdcomsi h pi?nh fi full dtmo- trimoniale, Mirioara s-a c.isitorit cu Alexandru I
sfmi nei canerc o incnnriitoare ?/ospetine. Karagheorghevici. rege al lugoslaviei. A fost o cisi-
(Mrrir, tugini a Romanrci, Po1,6tcd riEii txcb,
torie reuliti, Alexandru adortnd-o pe Mirioara.
vol. II, Editura MO, Bucuretti, 201 1)
Iogodna s-a crlebnt in I 92 I , la Bucurqti, iar cisi-
toria fastuoasi un an mar tarziu, la Belgrad. Din
2. Regira M.ri. derp]t cSsiroria Mirioarri
cu Alqandru I cisitorie au rezultat trei biie$ - Petru ( t 923- 1 970),
Tomidav (1928-2000), An&ei (1929-1990).
Cercmonia a fox foa* soLmnn ti tutoditd ?i-
,oreatcn. Mignon s ted dredpti fi i-i fermecat ?. Sositi la Belgrad $ devenind regini a lugosla-
toli c1! ?ftttanla .i abtol"t natutuh... An fost viei. Mirioara a dorir si se integreze ln socieBiea
ntndra dr aa. . . Ia un lftornent dat turoa e inab. sirb6 gi a lnceput si studirze limba Ei istoria noii
le-atftlt plsc pc cap I Mignon, ofafi de cotil sale patrii. A fost martora agiuliilor polirice, a
dratu chiat cd o tcgilli tcoasd dint-o ca* k bar- conflictelor naionale, care aveau si duci, in
nc... ln acel nonnt emoSiaa co?bfit-o ?e Mignorl
d noattri i cAtaa hffimi mai i-,& cnzfi ?c obra-
1 929, la proclamarea lugoslaviei
li instaurarea gu-
vernlrii autodtare a sogului siu, Alexandru I.
jii d de bcbehs.
(Maria, Regina a Romeniei, Po"6t a daji ncb,
Mirioara, de;i foarte timidi gi sensibili, a
vol. II, Editura RAO, Bucutetti, 201 1)
susfinut activitatea Micii inEelegeri, din care fi-
ceau parte Romania, Cehoslolacia 9i Iugoslavia.
In 1933, gi-a insogit solul in vizitele offcide din
Bulgaria, Grecia, Tirrcia qi Rominia. in anul ur-
mitor, perechea regali a Iugoslaviei a fost invitati
si Aci o viziti ofrciall ln Franp. Fiind bolnavl de
rinichi, Mirioara a preferat si meargi cu trenul
direct la Paris, in timp ce sogul siu a parcurs dru-
mul pe mare, la bordul unui rzs de lupti. Ajuns la
Marsilia, la 9 octombrie 1934, Alexan&u I a fost
aJasinat de un terorist usta1, alituti de gazda sa,
mitristnrl de Externe d Ftan;ei, Louis Barthou.
Alexandru I a fost inmormentat in cadrul unei
cerernonii impresionante la mausoleul regal de la
Oplenac, la Belgrad.
In 1934, marcati de tragedia sop.lui sau,
Mirioara a devenit regina-mami a Iugoslaviei.
Dqi regenla nu i-a fost incredinFti ei, ci vtuului
soplui siu, Paul, Mirioara a acionat pentru sta-
bilitatea 9i siguranp ;irii. Prinlul Paul a condus
Iugoslavia, ln calitate de regent,ln$e 1934-1941.
in actastl perioadi a fost nevoit si lncheie, in
1 937, un tratat cu Italia, iar ln anul u-rmitor, unul
cu Germania Mzisti.
Pe fondul izbucnirii celui de al Doilca Rizboi
Mondial, in martie I 94 I Germania a cerut
Iugoslaviei si adere la Pactul Tripartit - dianF
puterilor fuciste. La 25 martie 1941, Iugoslavia a
semnat Ia Viena aderarea la alianga mentionati.
Ca atare, la Belgrad, s-a produs o verirabili ris-
coali populari. Astfel, s-a constituit un nou gu-
vern, care l-a inliturat pe pringul Paul gi l-a
proclarnat rege pe Petru al ll-lea, fiul lui Alexan-
dru qi al Mirioarei, Germania nazisti a reacrionar
la 6 aprilie 1941, bombardind silbatic Belgradul
qi invadind Iugoslavia. Regele Petru al IIJea gi
marna sa s-au refugiat Ia Ierusalim, mai apoi la
Cairo yi. in final. la tondra, unde s-a conrriruit
un guvern iugoslav in exil. in exil. Mirioara i-a
suslinut p€ refugialii iugoslavi si a luptat contra
ocupantului nazist, iar, mai apoi, $i contra comu-
nigtilor lui Iosip Broz Tito, care in 1945, dupi
eliberarea de sub nazi;ti, au proclamat republica
populari 9i l-au alungat pe rege.
in uk imii ani din viaqi. Marioara a rrair rerrasi
qi modesti la londra. A murit in 1961, la virsta
de 62 de ani, {iind inmormantati la mausoleul
Familiei Regale britanice de la Frogmore, de la
castelul \Windsor in 2013, rimigigele sale au fost
deshumate, alituri de cele ale altor membri ai fa-
miliei sale, care au pierit in exilul de la Londra, ;i
au fost aduse li reinhumle in cedrul unei crre-
monii speciale religioase la mausoleul Oplenac,
de la Belgrad.

Evaluare/activitili de invilare
Pornind de Ia textul leqiei, precizali doui informa;ii privind activitatea Merioarei in cditate
de regini a lugoslaviei.

Pornind de la sursele I 9i 2, identiffcagi doui informalii aflate ln relalie cauz.i - efect.

!
R."lir"gi u, ...., de o pagini privind activitatea principeselor Elisabeta gi Maria, in calitate
!
de suverane ale unor state din Peninsula Balcanici $ identiffcali o ascminare gi o deosebire

Formulagi un punc.t de vedere referitor la a.lianlele politice matrimonide ini[iate de citre

Regina Maria, folosind ca argument doui informagii istorict din textul leqiei.
 Stot/ia /e caz
Principesa lleana

Copilul preferat a1 Reginei Maria, principesa

lle:na, d<numiri de'eori Domni!a lleana. s a ni5- \
cut lr 5 ianurrie Iq0q. lbrrivir unor Tvonuri. era
fii.a prinlului Barbu lrirbey. penrru mulri vrcme
adminisrraror rl Domeniilor Regale. A rima' in
mulre dinrre m:rrurijle conlemporanilor prin re
\l
lagia speciali, cu mama sa, Regina Maria.
Primii sii cinci ani de viale au fost marcali de
viaga sa de la Curtea Regali. A primit o educagie
aleasi, invigind limbi striine germani, englezi,
francezi gi gi-a insugit de dmpuriu sensul datoriei
depline lagi de Rominia. Difl picate, a fost puter-
ni. marcari de moarrea, in lq t6. la dorr Irei ani.
a fratelui siu mai mic, Mircea, ripus de febri ti-
foidn 9i de care era foarte ataFti. La aceasta s-a
adiugat 9i refugiul de la Ia;i, intre 1916-1918, al
Familiei Regale, nevoiti si se retragi, alituri de
auaoririli, guvern, trupe gi o parte a populagiei, in
urma pierderii Munteniei gi Bucuregtiului in faga
rrupetor lurerilor Cenrr.rle. in anii exilului, a ur-
mar-o pe mama e in vizirele pe care cea din rrrmr
le-a efecruat in spitalele de campanie, unde erau
ingrijigi rinifii li cei suferinzi din armata romXnS.
in rinerege. s-, apropiar de frarele siu mai mare.
viitorul rege Carol al Il-lea, pe care insi nu l-a
considerat un rege bun. Ulterior relaliile dintre
cei doi s-au ricit ;i mai mult.
Dupi rSzboi, in anii'20 ai secolului al )O(lea,
a Ecur studii la Colegiul Heathffeld-Ascor din
Marea Britanie. in 1926, a insoft-o pe mama sa Principesa Iltu. in costum populr
gi pe frarele siu. Nicolae. in vizira inrrePrinsi in (Forot€ca Arhiv€lor Naionale ale Romeniei)
SUA. inci din adolerenle a lurt prrre la activira-
rea organizagiilor de tineret 9i de femei. r. Regina Maria despre Prhcipesa Ileana
Viala sa private a constituit un prilej de noi Dad Mignon ean copilal zbuciumahi me ,
agitalii. l-ainceputul anului 1930, Ileanaacunos- Ibana.,a.lnfi indoialn. a{cla al inn gini nd"...
cut in Rominia pe conrele Lexel de Hochberg, Nayerca lbnci aJo,r o nare fcir,ft ?.nnu ni e li
din familia princiari germani de Pless. indrigos- na bu.ani d au?an inca of?titi Mi.adu{ aniak
tita ful8eritor de ari(tocratul german, princiPe\a a &m stnm intinsn ?e s?ate du?n ce te terminase l*P'
u. h prpt noua nna Pnbcagn a vi.ii ri
acceptat si se logod€asci. La scurt dmp, o anche- 'naagand
asruhnnd vlueh * nn: druazni / uau dt nnui.
ri a dezvaluir in'i f:prul <) Hochberg fu'ere im- (Maria, Regini a RomAIIiei, Pot e'ted Eii neh,
plicat cu doi ani in urmi intr-un scandal in vol. II, Editura RAO, Bucuretti,201l)
Germania, ceea ce a dus la sroparea planurilor de
logodni. Mai apoi, plecati intr-o cilitorie in Spa- Bran, unde a triit zile atat de frumoase !i car€ i-a
nia, ln vara lui 1 930, Ileana a cunoscut pe arhidu- arnintir mereu de Regina Maria. lni1ial. s_e oprit
cele Anron de Habsburg, principe de Toscana' pentru scurt dmp in Elvelia, unde s-a inrilnit cu
aflat in exil. Cei doi erau legali nu doar prin nepotul siu, Regele Mihai l. Apoi, a plecar tn Ar-
preocupirile speciale: arhiducele - aviagia, princi_ gentina, unde afondat un cimin penru refugialii
pesa - sponul, dar 9i prin ffrea lor deosebiti. din Rominia. in 1950, s-a stabilit la Boston, in
Nunta a avut loc cu mult fast la Castelul Pelq de SUA, unde vreme de un deceniu a suslinut nu-
meroase conferinle privind Rominia aflati sub
la Sinaia. Dupi ce Habsbugilor li s-a permis re-
regimul comunist. in 1954, a divo4at de arhidu-
venirea tn patria natali, Austria, Ileana gi soful siu
cele Anton de Habsburg !i s-a casitorit cu dr. $te-
au locuir la castelul Sonnberg, de llngi Viena. pe
fan lsirescu. Mari in SUA, via;a i-a fosr marcati
care l-au cumpirat in 1934.
de boala fiului siu, $tefarr, 9i, mai ales, de tragedia
Vaga in striinitate nu a fost doar un simplu
care s-a abitut asupra sa, in 1959, cXnd ffica sa,
capriciu al Ilenei, De 6pt, ftatele siu, Carol d
Maria lleana. a pierit intr-un eccident de avion
IIJea, rege al RomAniei, firsese de acond cu nunta
Greu incetcati de via1i, principesa Ileana a
surorii sale deoarece a dorit si o $ie dt mai de_
ales calee lui Dumnezeu. devenind cilugirili. cLr
parte de !ad, motivind ci Prezenla urui Habs-
bury in Romania pulea airage multe agitalii. cu
precidere ln Tiansihania. A;adar, Ileana fixese
nevoid si plece din pri, Pe care a mei revizut-o
anual, sub domnia Gatelui siu, cu precidere pen_
tru a o vedea pe mama sa, Rcgina Maria.
Din cisitoria cu arhiducele austriac s-au nis-
cut tase copii: $tefan (n.1932), Maria-lleana
(n. 1933),Alexandra(n.1935), Domidc (n.1937),
Maria Magda.lena (n.1939) 9i Elisabeta (n.1942).
La Sonneberg, a particiPat la viap comunitilii,
organizind o cantini qi un dispensar penuu copi_
ii siraci, urmeld cursuri de prim ajutor la Crucea
Ro9ie, lucrdnd ca inffrmieti, gi cu un gmp de cer-
cetale din Viena. Mind de boala gravi a mamei
sale. s-a grSbir si aiungi in qari. dar a sosit prea
tirziu, pe drum aflind despre moartea Reginei
Maria (18 iulie 1938). in anii celui de al Doilea
Rizboi Mondid a pus baztle unui spital destinat
solda;ilor romAni rinili pe front, la Sonneberg. in
1943, a revenit in gari gi a lntemeiat Spitalul,[ni-
ma Reginei" la Bran, locul atXt de indrigit deopo-
trivi de Regina Maria gi de ea. L.
Dupi abdicarea fo4ati a regelui Mihai I, la 30
decembrie I 947, a fost nevoiti si plece in exil ali- Nunta tuhiducelui Anton de Habsburg
turi de ceilal;i membri ai Familiei Regale. I-au cu Principem llena
fost conffscate toate proprieti$le, inclusiv castelul (FototM Arhiwlor Nationale ale Ronrniei)
numele de Maica Alexandra. in 1967, a intemeiat
la Ellewood Ciry, in statul Pennsylvania, SUA,
m5nistir€a ce poani h ramul Schlmbarea h Fald gi
unde avea si devini starefi. in septembrie 1990,
Maica Alexandra a avut noroculde avizita Roma-
nir, eliberari de regimul (omunisr. Cu ace.r pri-
lej, a vizirar Castelul de la Bran, necropola regali
de la catedrala de la Curtea de Arge;, s-a intilnit
cu unii (unoscuii. precum pianisra si scriitoarea
Cella Delavrancea. La plecare. a luat cu ea o curie
cu piminr de la Bran. A murir la 2l ianuarie
1991, ca urmare a unor complicagii apirute dupi
o fracturi a bazinului.
2. Exilul Principesei Ileana
Dupn cc an pbcat L acasa" care penttu min? a
fost il1tot*au n in Rarntrnia, amfott ca i moafiL
N* inprjarsrilr arfost grea dt ssPottdr, ci it64i
nel,oia d. a fiL Nt n-an indoit flicio cli?n de ne-
c.'itara f zkn a prznl.ci neb parm rei pt copii
ai mei; ltugott d m.d ?rrrtru ei d fim,tt fi .1t1.! ci la
fel lz ?"teflid. Dar il inteior ,dl" es.nlial ?.
care tot E tul .ra construit, dt rtn n toc norral
cnnd an folt indr?nrtatd dr poporul net
(Principesa
Ilana a Romlniei, Arhiducesa de
Habsburg- scana, lini.'c li ot, Hum nitas,
Bucurefti,2010)

Evaluare/activitili de invifare
Mengonag, pe bazx sursei 2, doui informalii aflate in relalie cauzi - efect.
I
Pornind de la srrrsa I qi informajiile din textul leqiei, scrieli un eseu de o pagini privind
!
locul principesei Ileana in cadrul Familiei Regale a Romnniei.

I Pr.r.rr,"1i ."po.,l.rrile dintre Regele Carol al Il-lea ;i Principesa Ileana.

I Fo.-ul"g ,rn pr,rrct de vedere referitor la tr€cerea Principesei Ileana la viaga monaha.li.
 Principele Mircea

Principele Mircea
lui Ferdinand qi al fuginei Maria.
biiat al Rege-
a fost al tr€ilea
Unii contem-
porarri au suslinut ce era, de fapt, fful prinlului
7,t I

Barbu $tirbey, cu care semina la ochi foarte bine. t4d

A fost dorit imens de Regina Maria, c.are l-a iubit
nespus gi care il considera ,,speran{a mea'. $i sora
sa mai mare, Ileana, de care era nedespi4it il nu-
mea ,,marea dragoste a inimii mele". S-a niscut,
dupi o sarcini grea a mamei sale, in anul 1913,
cind a allt loc al doilea rizboi balcanic. A fost \-,1
botezat in cadrul unei ceremonii importante, cu
participarea a numeroase delegalii striine.
A dwenit repede un favorit al Familiei Rega-le,
dupi numai trei ani s-a imbolnivit de febrl tifoidi.
Dupi o cumplid agonie de doui siptinini, s-a
i'\I
E,
stins la Buftea, la 2 noiembrie 1916, pe cirrd arma-
ta romairi indura pierderea Bucurqtiului in fala
ofensivei Puterilor Centrale. ln fala pericolului ex-
tern, micul pring a fost ingropat la biserica C,otro-
ceni;i. apoi. Familia Rega.l6 s-a refugiar la la5i. Principesa lleana cu frarele siu. Principele Mirc€a
(Fotoreca tuhivelor Naionale ale Rominiei)
La reintoarcerea la Bucuregti, una din Primele
vizite ale Familiei Regale a fost la mormintul lui
Mircea. Iubit nespus de fratele siu cel ma-re,
Carol, rceasta din urmi a decis cs in memoria mi-
cului prinl sidea mrmele de Mircea ffului slu din
relalia cu Zizi Lambrino. in I 94 1 , dupi cuttemu-
rul din anul anterior. la soliciiarea Principesei

l. Regina Maria despre boala

Principetui Mirea

J
...De cfueu zib Mircea al ne e bol aa are
ceua in gtt, febrnfoarte nare, eare ru cedtazi. lni

f grii... ii lai bandaj pe ochi, n-aS putea su

acoh dad i-ar ltua ochii lr'co?eili. I-.rm unz"t
pentru o rl;pa dz dinineata: nu mai raru.sc'? kt' \--. -4' !
nic din ei, geneb bi lungi ;i negre, sampeh, se
asagu d" un ghb Ian pupiln. P"Pik ?n intoa^a
in t t, dtcltlltA ,elcni - nt mai dttun:es? lzczt ce&
inje.tat sAngc i alb-gnlb"i.
(Maria. Reginli 3 Rominiei.Jurultu *bor
1916 t 917, Etuye de Lrclan Boia,
Ediura Humanitas, Bucure$i, 2014) Principele Mircea, fful Reginei Maria
! al Regelui Ferdinmd
Ileana, r5mfui9ele lui Mircea au fost mutate in
Tirrnul Rotund de la Castelul Bran, unde se afli si
artizi.

2. F4iuf,rl de pe mormintul Princip€lui Mirce"

In atest sanctuar dz k Cotroceni, lAngn cei ut
in zikb dz lzn* at fo* dtmnitoii ac?th.i ?n-
,"dy,
,nAn, se odihnette f l n"i nic dl ftgelui Ferli-
nanl fi dl Reginei Mar,a,\nr t in dzce brie2I,
YIr \
lel2. MlRCfA, no in 20 ottonbn( tot6, in :\
tin? d! r,izboi, cd d soldalii Rondnie; bi lacrif-
u" elib ?entru u ,;t care /,a;aia dz secob.
Tinp d? dni a a nat .ngw ?,izitot alru,.t
?anqib 'ni, dzasu?tu cnrcia drapehl prii a ince-
rar n mai Jlunrc. l.litil. ca.i .l d inpirit rx noi
zilch tu ufcnnat darpe reb d"e buturic nu a nai

(http://www.historia.ro/exclusiv_web/ponret/
arricol/princip€le-mircea-disparut-prea-devreme)

Evaluare/activit5fi de invigare
Mengionali, pe baza sursei I 2, care doui informagii aflate in relalie cauzi
! li - eGct.

Pomlnd de la sursa 2 $i informafiile din texrul lec*iei, prezentali raporturile dintre

! Mircea qi
ceilalf membri ai Familiei Regale.
 Arborele genealogic al Familiei Regale
KARL'ANTON
Principe de Hohenzollern-SiCmaringen (1811-1885)
\v 1834
IOSEPHINE
Principese de Baden (1813 1900)
I

$ase coPii, dintre care

LEOPOLD CAROI,I
DomnitorSi Rege al Romaniei (1839'1914)
Principe de Hohenzollern-sigmaringen (1835-1905)
\r 1861 tt 1869
ANTONIA ELISABETA
Infanta Portugaliei (1845-1913) Regina Romaniei (1843-19161
I
MARIA
trei fii, dintre care
Principesa Romaniei (1870-1874)

FERDINAND I
Regele Romaniei [1865-1927]
rY 1893
MARIA
Regina Romaniei [1875-1938)

MARIA NICOLAE ILEANA MIRCEA

CAROL al ll-lea EI,ISABETA
Regina Principe Arhiducesa Principe
Regele Romaniei Regina Greciei
(1894,1956) lugoslaviei al Romaniei a Austriei al Romaniei
(18e3-1953)
(1909-1991) (1913-1916)
d 1921-1928 v 192r-1935 (1900-1961) (1903-1977\
ELENA, GEORGE u 1922 rv 1931 rr 1931-1954
Regina-mama al ll-lea ALEXANDRU I Ioana ANTON
a Romaniei Regele Greciei Regele Dumitrescu- Arhiduc€
lugoslaviei Tohani al Austriei
[1896-1e82) [1890-1947)
(1888-1934) (1907-1e63) (1901-1987)
I
MIHAI I u 1967 u 1954-1965
RegeleRomaniei Thereza Stefan lss:rescu
Figueira (1906-2002)
(1e21)
de Mello
w 1948
(1913-1997)
ANA
Regina Romaniei
(1923-2016)

ELENA IRINA SOFIA MARIA

MARGARETA
Principes: a Principesea Principesia Principese a
Custode al Coroanei
Romaniei [1950) Romaniei (1953) Romaniei f19571 Romeniei [1964J
Principesa
w 1998-2002 rY 1995-2003
Mostenitoare v 1983-1991 w 1984-2003
Cazimir
Robin Medforrh-Mills lohn Kreuger 1945) Alain Biarneix
[194e)
r5 1996 (1942-2OO2) v 2007 (19s7) Mystkowski
r, 1999 (19s8)
RADU lohn Wesley Walker
Principeal Alexander Phillips (1e4s)
Romaniei (1960) Nixon (1954)

NICOLAE Elisabeta-Karina Mihai Angelica Elisabeta_Maria

Principe al Romaniei (1e89) (1e8s) (1986) (199e)
(1985)
 CAPITOLUL

UN NOU CADRU DE MANIFESTARE

AL INSTITUTIEI MONARHICE.
CAROL AL II.LEA - MONARHUL
AUTORITAR
Jr1+'i

AI
i'm
6
Pcgele Carcl al ll,lea at Romeniei

l. Criza dinastici din Rominia

2. Regenga
3. Restauragia carlisti
4. Domnia Regelui Carol at ll-lea
5. Regimul monarhiei autoritare a lui Carol al Il_lea
st"li" de az Crrcl el ll-lea ti oamenii politici ai epocii
6. Pribugirea Romini ei Mai _ t94O

st"/,:" lc caz C_,atol al llJea gi Elena

 l. Criza dinastici din Rominia
Debutul Crizei Dinastice
Conform Statutului Casei Regale din Romi-
nia, institufia monarhici avea stabiliti Prin Con-
sritulia din 1866 9i problema succesiunii la tron.
in 1914, la moartea regelui Carol I, nepotul aces-
ruia Ferdinand urma la domnie intiiului suveran
din dinastia de Hohenzollern, ln timp ce 6ul siu
cel mare, Carol, prelua oficial rispunderea ca
prin! mo$tenitor \Azuri, pe buni dreptate, drept
institulia care a consolidat Rominia moderni,
Monarhia din Rominia s-a confruntat incepind
cu I 9 I 8 cu o problemi de imagine, deveniti apoi
de funqionalitate: criza dinastici.
inc.i de Ia inceput, imaginea institugiei monar-
hice sub Regele Ferdinand este afectati de viaga
tumultuoasi a tinirului pring mo$enitor Carol,
de ipostaza de aventurier a acestuia, Eind perceput
ca o persoani imorali 9i mai pulin Potriviti Pen-
ru un viitor rege. Este, practic, incePutul crizei
dinastice la nivel de imagine. in august 1918, in
timp ce Rominia se pregitea si reintre ln rizboi
impotriva Puterilor Centrale, prinr.ul moltenitor
pirise;te garnizoana pe care o conducea onoriffc 9i
se cisitore;te la Odessa cu ffica unui o61er rom6n,
Ioana Maria Valentina Lambrino (cunoscuti sub
numele de Zzi Lambrino), renunlind acum pen-
tru prima dati la calitatea sa de prim succasor la
tron. Imaginea publici a Monarhiei romine, afec-
tati de gestul necugetat d tAnirului prinl, a fost
salvati doar de situagia fericiti de la sff4itul anului
1918, cand RomXnia iqea victorioasi din Primul
Rizboi Mondial qi se realiza lntregirca nalionali.
r. Prinlul Caml 9i prima rcnunFr€
ta mottenite. trorului
$ttu bine cn in 20 de ani RomAniq ca toat
celzlahe pin, u f rcpublim A dtunci d. cc fru
'n
im?iedic sa imi *ni.sc l)iala ata m tlealt?!
@mdhl Sinond bhwary,
in Magazirl istoic, nt.4ll974)
Criza drnastici va cunoatt€ ulterior doui Peri-
oade de manifestare. lntr-o primi etapi, din 1918
p5;r; in1925, aceasd crizi se exprima Prinrr-o
imagine negativi asupra Monarhiei romane, c.eu_
zati - in mare parte de excesele prinlului mogte_
nitor. Dqi majoritatea oPiniei publice vedea
Monarhia ca pe insritugia in timpul cireia se reali_
zase visul secular al rominilor, Marea Unire, pre-
cum ;i reformele de care lara avea marc nevoie. un
gmp mai restrins de oam€ni politici, unii intelec-
ruali ii apropiali cercurilor Monrhiei. criri.au
ipostaza unor -capete incoronate", cu slibiciuni
widente, cu vieli paralele, cu aventuri 9i escapade
amoroase. in mijlocul acestor imagini rimanea te-
nirul prinl mogtenitor Carol, obligat si accepte
des6cerea cisitoriei cu Zizi Lambrino. Regina
Maria, de pe froni' !i regina iubiti d€ ro-
"eroina
mani pentru faptele sale, a lncercat si reabilitrue
imaginea ffului cel mare gi siJ determine si aibi un
comportarnent conform cu starunrl unui molleni-
ror regal, dar efonurile sale qi a]e alor oarneni Po-
litici au dat gler.
$i tonr.gi pringul Carol renungi, in august 1919,
penrru a doua oari,la calimlea de Prinl moitenilor
gi decide si se dedice unei vie$ de familie alituri de
Zizi Lambrino. lIlterior. in urm; unei disculii cu
tatil siu, Regele Ferdinand, rwine asupra deciziei
2. Scrisoarea principelui Carol adcsati tatilui
siu, Regcle F€rdioand, ta I august 1919, prin
care renuqi e doua oara la tron
Sirc,
Pe tcnetul unui drcptfrac im?licitamenk /e'
e" o'c fi ?in niieolul83, patagafil2 din A*n-
tu;ic, fuchr ca mt*ng h caliut a mea dr ?inciry
noycziror al Coroanei RonAni.i. ddt P.nnu min(
pasorul, clt Si pcntru dacendnlii nci, $ h toate
avantaj?h ce-mi sunt tc notd.te d" Constituie ih
acedsti irlt,lift de moftenitot al tonulri.
(loan Sa:l::n, htoia nntnihr in nnpal cehr
?aha r?gi. 1866-1914,yol. ll. Fodinand L
Edirura Encidopedici, Bucuregri, 2001)
luate. Familia regali a 6cur eforturi constante pen-
tru a impiedica rela$a efectivi dintre pringul C-arol
;i Zizi tembrino,6ind (inur car mai deparre de
aceasca.In febnrarie 1920, dupi ce fosca solie a nis-
cut un ffu, pringul Carol a fost trimis intr-o cilito-
rie de srudii in jurul lumii, prilei cu care regina
Maria i-, pregaiir o cisitorie pe mesuri cu princi-
pesa Elena, fiica regelui Greciei. Ia 10 manie 1921,
se o6cia asdel, la Atena, cisitoria celor doi, iar la
s&rgitul lunii octombrie s-a niscut primul ffu al cu-
plului, botezar Mihai viitonrl rege al Romlniei.
Criza dinastici la nivel de imagine - era de-
parte de a 6 rezolvati, adta timp cit ciseroria lui
Carol cu tlena a Creciei era inremeiali numai pe
ragiuni dinastice, fflti a implica prea mult senti-
menlele BnaLrului prin!. Ace(r lucru a devenir ror
mai greu de acceptat pentru natura si personalita-
tea unui personaj precum Carol, efecul ffind vizi-
bil in relafia Amiliali, care a Eecut repede pe plan
secund. in februarie 1925, prin;ul Carol o cunog-
tea pe Elena Lupescu, personajul feminin care a
insemnat inceputul unei noi relagii personale, dar
si a unei ipostaze ce a marcat serios atit viata poli-
tici r Romrniei. cjr qi a Monrrhiei ca inslilulie.
Agadar, anul 1925 matcheazl. deburul celei
de-a doua perioade a crizei dinastice, o crizi efec-
tivi, nu numai de imagine. Carol ignori inci o
dati sratutul siu offcial, trece pesre dorintele rege-
lui Ferdinand;i a reginei Maria, precum ;i ale cla-
sei politice rcmanegri - de a rimine consecvent
ideJurilor monarhice si renunle penlru r rreia
oari la staturul de print mosrenitot Se stabilegte
3. Regele Ferdinand la Consiliul d€ Coroad
de la SinaiG 3r dec. 1925
Dnd n awncned act din ?dtted lui alf fost
firn ?rec?dznt, a.t tui ?nsna ?odk iluzii ti s?eldnle.
[. . ] Grijd ce pon aceski Coroane au,ni ing,iTaie
.
ti rui Las posibilitatea dz relnwile a *tni a$menen
ctize, carc e drja ?fta m b ci s-a /.?etat
\Ioan Sc]Jr.!, Cli dina$icn din RonAnia,
Editura Enciclopedici, Bucureqri, 1996)
(
\
I
Elena Lupe.cu, 1925
(Forotea Arhiwlor Nalionale al€ Rom:niei)
la Paris cu Elena Lupescu ;i trimite regelui Ferdi-
nald o scrisoare, la sfarsitul lunii decembrie 1925,
plin care-ti motiveazi noul gest. Intervenliile re-
pelare rle factorilor polirici romeni sunr sonire
esecului, motiv pentru ciue Regele Ferdinand a
convocrr Consiliul de CoroanS, in ulrima zi a
anului 1925, cu scopul de aJ consulta asupra ,de-
ciziei de rcnuflrare la tron', primite din partea
pringului Carol. De dara aceasta. crize dinasric:
afecreazi nctionaliratea Monarhiei ca insriturie
fu
prin faprul ci, asa cum prevedea Sratutul Casei
Regale, mogtenitor al tronului devenea Mihai,
fiul lui Carol, un copil in virsti de 4 ani.
Actul de la 4 ianuarie 1926
Situa$a trebuia certiffcati printr-un act cu ca-
racter de lege, iar in aceasti direclie a fost convocat
Parlamentul pentru ziua de 4 ianuarie t 926, dezbi-
tindu-se atit decizia printului Carol, cXt ;i proble-
mele generate de aceasta, Trei m5suri importante au
fosr luate in aceasli zi: s-ru vorat legile prin care
C-arol era scos din calitatea de prin! mo*enitor,
Statunrl Casei Regale era modiGcat gi se instinria
Regenqa" ca insrirulie provizorie - ..mostcn iroarea
de fapt ;i de drepC' a Coroanei, ln sioatia in care
Regele Ferdinand ar Ii decedat 6ri ca noul succesor,
Mihai, si implineasci virsta majoratului.
 t-
I : '" lqt-.
I
'ib--
-,_-r ,
*1
i\
.{

IF
\ -,rP <.-
t ,*? I T',- 1
U+!.
G .,i
+
. .,, fiE

,s
Principele Nicolae yiGheorghe Buzdugt -
ffi,' *!!-
membri ai Regenpi, inrr-o dezbatere din Parlament
(Fototeca Aihiv.lor Naionalc ate Roniniei)
Acml de la 4 ianuarie I 926 aurt o semniffcalie
a cel mai serios al PNLului la sliqitul anilor '20.
dmsebiti, ffind,,opera prim-ministn ui liberal, Criza dinastici a devenit, astfel, qi un motiv de dis-
Ion I.C. Britianu, cel mai influent om politic ro- puti politici, dincolo de ce€a ce reprgzenta deteri-
min in raponurile cu Monarhia. De aceea, acul a orarea imaginii publice a Monarhiei din Rominia.
fost contestat, 6e de sustinitorii prin$rlui plecat in
enil, scos acurn din rindurile Monarhiei, da-r mai
5. Nicolee lorge, despre ecnrl
ales d€ nafional-ffuinifti - reprrz€ntantii celui de- d. le 4 ianu.ri€ 1926
al doilea mare partid al $rii - concurentul politic Ac m ru nai .adu dti !fi?dni in Romania, ci
n singl: Ion Brntia t. Dinnttia L Argq biru-
4. tepa privitoare la instituir€a Regetr!€i
k a nml peca dr Signanng?n. lon l.C. Blntid-
nll rnnnnea $n?An/l" sit'gtlru|ri abnhtul shipan
(4 ianuarie 1925)
Ari uic. - Atundib Nalional" Afl'tituank
al unci fii,
care avca naftrrirn mblarc.
lloan Sclurt'.t, Fadinanl I,
in runitc ... pimrsc Rrgenp in'tituitn & M.S. Re-
Edirura Enciclopedici, Bucurqti, 2001)
geb Fadinand I, pe tcnciul art. 83 din Con'tirtqi.
?cntru a exrrtita prt$ib Regab ti ttteh A.S.R.
MoftcnitorulTtoruhi ...
R4nntattunea Nafuruztn prin4t n miftd c.- Dicfionar
lorJ paoant ar rcnpun dc.ard ngm4: AS. l+in-
ciyb Niab, I.PSS Dr Minn C*84 Pdniartul
. Cnza din4$icA din RornAnia = prcblemes\c-
Rontniei dJGeoryc B*zlugan, ac*alul l+in-P* cesiunii la tronul Rominiei intre anii 1918-
Si

;rdin, al lubci Cqi b Caalu ti1*ti1u. 1930, prin renun$rile succesive ale prinlu-
(Monit d.l Ofci& nt. 4, diD 5 ianuarie 1926) lui Carol la calitatea de prim mogtenitor.
 Cronologie
1914, 27 septembrie - moare Regele Carol l, iar nepotul siu
de frate, Ferdinand, devine rege al
Rominiei, ln timp ce fful cel mare aI acestuia, Carol, devine pring mogtenitor.
1918, 3l augrxtprincip€le mottenitor C-arol se cisitorqte la Odessa cu Ioana Maria Valentina
-
lambrino, cunoscuti gi sub numele de Zzi Iambrino. Prima renun,tare la tron.
1919, 8 ianuarie -Tiibunalul Ilfov a anulat cisitoria dintre Carol gi Zizi Lambrino.
1921, l0 martie - are loc cisitoria lui Carol cu Elena a Greciei, la Atena.
1921, 25 octombrie - s-a niscut principele Mihai, viitorul rege al Rominiei.
1925, 28 decembrie - printr-o scrisoare citre tatil siu, Regele Ferdinand, Carol renungi pentru
a treia oari la tron.
1925, 3l decrmbrie * Regele Ferdinand convoac.i la Sinaia un Consiliu de Coroani, aJ
"pentru
consulta asupra deciziei luati de prinlul Carol".
1926,4 iaruaie - principele Mihai, fful lui Carol, era proclamat moqtenitorul tronului.

Curiozitili istorice Evaluare/activitifi

de invilare
. Prinlul Carol s-a niscut la Castelul Pelitor in
1893, ffind primul Hohenzollern niscut in
Romania. Analizati sursele date, precum $i tex-
. Pringul Carol, viitorul rege Carol al IIJea, este
tul lecgiei, 9i identificagi un posibil
celebru pentru viala sa pa-rticulari plini de proffl moral al pringului Carol.
aventud, inclusiv sentimentale. Cu toate accs-
tea, dupi ce a cunoscut-o pe Elena Lupescu, ! Identlficafi din sursa I
un moriv
pentru care pringul Carcl renunlS la
in 1925, i-a rimas lldel toati via1a, cisitorin-
calitatea sa de mostenitor al tronu-
du-se cu ea, la 3 iunie 1947. Ia Rio deJaneiro.
. Primul copil al prinlului Carol s-a niscut ln lui.
urma relagiei cu Ioana Ma-ria Valentina (Zizi
A""f ;-gi sursa 3 qi formulaqi un
Lambrino), dupi desEcerer casaroriei. consi- ! punct de vedere referiror la discur-
derati ,,nelegali" de Guvernul romln gi Casa
su1 regelui Ferdinand fa$ de decizia
Regali. Acesra se numeyre Mircea Grigore ;i a
pringului Carol de renungare la tron.
venit pe lume ln ianuarie 1920, ffnd tatil
prinplui Paul Lambrino (actualul Paul de
Rominia). Redactali un eseu de o pagini despre
semniffca;ia actului de la 4 ianuarie
' in anul 1924, Regina Maria panicipi b prima 1926, plecind de la textul lecjiei 9i
campanie publicitari de tip ,,endorsement"
de la analiza surselor 4 $ 5.
din lume (pentru marca Pondt). (endorse-
ment - recomandiri de achizi;ie a unui pro-
dus, Ecute prin reclami de personalitili
publice)
 2. Regenla

Regenla in Rominia
Perioada Regengei (1927-193O) reprezintiL,
Ari indoiala. o perioadi de declin adLr a imaginii.
c.it 9i a funqionalitigii instituliei monarhice din
Rominia o manife<tare direcd e crizei dinasriLe.
futfel la conducerea srarului roman avrm o insri-
tutie provimrie, eterogeni ca structuri, ffri un
starut offcial foarte bine de0nit in funcgionarea
sa, deseori lipsiti de autodtate ti crcdibilitate.
Conform actului din 4 ianuarie 1926, prin de-
ciziile luate in urma renunlirii prinlului Carol la
succesiunea tronului, a fost proclemat ca mo$te-
nitor 6ul acestuia, Mihai. Fiind minor s-a hotirlt
instituirca unei Regenp. S-a apelat astfel la arti-
colu.l 83 al Constiruliei din 1923, care prevedea
ci "Regele, ln viagi frind, poate numi o Regengi,
compusi din trei persoane, care, dupi moartea
regelui, si exercite puterile regale in timpul mino-
ritilii succesorului tronului". Astfel, la moartea
Regele Carol al Il-lea in anul 1930
regelui Ferdinand, suweniti pe 20 iulie 1927, in-
(Fororeca Aihivelor Narionale a1e Rom:niei)
stitupa Regengei prelua offcial prerogativele ln
conducerea starului romin, avi;rd urmiroarea
componenfi: principele Nicolae (fratele lui Carol o instirulie de decor in ,ctivitarea polirici a pri-
$ unchiul regelui minor, Mihai), Gheorghe Buz- mului-ministru liberal, lon I.C. Britianu. Pe de
dugan (preledinrele inaltei Curli de Casalie qi aJti parte. componen;a aces(ei insrirurii era Lonli-
Justife) gi parriarhul Romaniei, Miron Crisr€a. derati flri sens politic, deoarece prinlul Nicolae
Prin intrarea in funqiune a Regenfei, incepea nu era preocupar de polirici. ier Ch. Buzdugall ;i
o noui etapi in istoria Monarhiei din Rominia. patriarhul Miron Cristea erau pu{in por rivili pen-
Percepqia asupra acesreie, ca formul) polirie. nu tru statutul de r€genli, ffind considerali ,,impugi"
a fost hvorabili, cici era vizuti, mai degrabi, ca de citre lon I.C. Brilianu in areasti funcrie.

r. Juriminnrl membrilor Regenlei

la inuarea sa ln funqiune
]i odinfi Maictt4ii Salr reschi Mihai I. fur
&dpaziCo n.a ti hgib popomhi nnan, 2. Prircipele Nicolae de.spre Regenli
'tittqi
dt a n ntine dre?turih lui nalioflab ti it Witakn Regenla este o ?orcnn. frli
autoritate f; trei
.apete, p?a de dus si ploas cond c;toare.
(Dezbateib Mmdni Deputafilrt, ff. 5, (Arhivele lsrorice Cenrrale.fond Carol tt. Arhiua
gedinga din 20 iulie 1927) personah. Secreuiat, d.os. Y - 51511929, f. 1-3)
 Atitudini fald de Regenti (Nae lonescu, Cezar Petrescu, Pamffl
$eicaru, Ni-
chifor Crainic), oameni politici (N.lorga, A. Ave-
Pe dealti parte s-a ridicat problema funcgioni- rescu), ziariiti li apropiali ai familiei regale. La
rii instirurii, in primul rind ca duratS, de-
acestei inceputul perioadei, propaganda in favoarea lui
oarece prin Srar ut era desemnrti drepr o insritulie Carol a fost aspru combituti, culminlnd cu
provizorie. $i aceasta deoarece la momentul insti- arestarea omului politic Mihail Manoilescu tn no-
tuirii sale regele minor avea aproape 6 ani. Con- iembrie 1q27. Disparilir lui lon LC. Bririanu
re.tarea Regen[ei s-r l].ur fie din convingere principalul susqiniror aJ Regenlei, pre.um ;i
- din panea celor care sus$neau n€cesitatea rein- accederea PNT la guvernare, in 1928, au creat
toarcerii printului Crrol gi proclamarea sa ca rege (ondi{iile intensinc:ii curenrului c.lrlisr. in acesr
(numif ,,carligti"),Iie din oportunism - al acelora context, fostul principe Carol gi-a manifestat tot
care, folosindu-se de criza dinastici existenti, spe- mai des intenfa de a reveni in gari. Acesta era la
rau si ajungi la purere, subminind asrfel acrivira- curent. prin inrilnirile aranjare cu diverli oameni
tea Regengei. politici sau cu membri ai familiei regale. cu viaga
Singurul partid c:ue a avut o pozigie fermi politici din Rominia. Analizind cu inteligengi
pentru menlinerea acrelor de la 4 ianuarie 1926 si situagia din gari, Carol a lngeles ci revenirea sa in
intlrirea rolului Regenqei a fost PNL. Pozilia Par-
tidului Nagional Jirinesc, cel de-al doilea panid
mrre al qirii, e roral diferiri in problema crizei
dinastice, in comparagie cr-r pozigia affgati de
PNL. Ajuns la putere in 1928, PNT a influenfar
numirea lui Constanrin Siriqeanu - un apropirt
al prim-ministrului luliu Maniu, in locul lisat li-
ber de moartea lui Cheorghe Buzdugan. ln acesr
fel, institulia Regengei a fost gi mai mult compro-
misi {i percepud de opinia publicJ ca o insritulie
subordonati paridului aflat Ia putere. L,i
Subminarea Regengei s-a produs qi ca urmare a
intensificirii curentului procarlist. ln toati peri-
oada funclionirii ei, a existal un curenr de opinie
favorabil reintoarcerii fostului principe Carol in l'
lari !i a incoronirii sele, cu o sustinere destul de
larga, ce numira prinrre allii inrelectuali de marca

3. PauiaAul Miroa Cristea

despre tunqionarea Regenlei
Rzgenp ru nerye ?entn rn nu ate cap. hinatl
l
[Niol i'i fun?azi dgnnb.fuitut anu cft..ka2t
.n4b, aL n ?reot, nu ?ot dectu in.ft a inpdta.
(Nicolae lors, Menoni, vol. Y'nBucure+i, 1938) Paridhul Mircn Crisrea
{Fotoreca tuhivelo. Naiotrale ale Romani€i)
-

cir 1i din exterior - Prin acliunile

Romaria este Posibili 9i 6ri sprijinul direct al ale regenqilor.
-carliqrilor_, crre a{IePtau momentl'l
oPortun
vrcunui partid Poliiic. El avea si prolite de diuer-
Denrru aduc€rea lui Carol pe tronul Rominiei ln
genlele ce existau, in special' inrre cele doui mari
oartide PNL qi PNf. iunie I910. fosrul princiPe moflenitor aiunge in
rege la 8 iunie, punind
in consecinli. imaBinea ii funclionaliratea Romania gi est€ Proclamat
Monarhiei ln perioada Regenlei au fost grav afec- astfel capir perioadei de Provizolat rePreTentali
de RegenEi.
tat€, atat din interior - prin acgiunile ineficiente

4. Din lurnalul PrinPtui Carol,

ma4i, 26 noiembrie 1929
Surpriza surptiztlot faino'ul
, olri d,,a Musur lGh D.Mqutl' Dunii '-
hdua lEbru Liptsnt' dad tlebuit Pinia n' h"'
ri?r anunlat nu

s
tr,
turnn !a-l und. Mi?bA rcnw d habia& lnioos'
ca dz obnei ' traiucerel, at foa* me
tu liik'
d a pbat
Si i*lifetmt' i:.,rt
Nu e *ksat d. ninni. dat zke
u nruron. G a rcsit ub;mul nonmt i a d sn'
'our,
n frind om polixc PoaR fara tutul Cunoa]rc
i".i. c*',;"i*. in ftaa,n^.. du?n zit'|" lui '(
'rcd*e
h Duduia. l'an spu d nri ,.te Pwtin i d
oatta miw t rmnul vndit.n ru nr ni'k1li sn fafi
',tniu. O kuia ot Sina lEbtu a Gtciti' fi* nTie
a lui CinU i a{i an fibfuit' o'ao'(
'Pmdd 'u
datul dt biw atin&nca ei. Ca lib'aalii 'ni!/t'i in'
orciurul d. Et [Gh. D. Mus't ?fttind' rd aft Poli-
'biiutca tu al anainsc pt Vndln lBmnanul' M'i
dz I.Gh. Dra are u de ajo*l lui A an'
in no-
n.nnl dr fara, 95% Pati. ninr: i s' qn'?uu
t ot"o,ni ,*o, d"p) au.du*o ldqd'oinoalt'a lui
Gh. Euzdusan, nut dinm 'n'nbii R?gcnt?i l
Bk Regele MihJ in lq23
ale Rom'niei)
o n;bik ;zd dr a*onuk NiQl$ l?nnyl fiatt (torotee tuhivelor Nalionale
b ssrl nl razbqu; Popa [pani.athul Miron Criska
-,-b n*-nil , io -ana lui Goga lOaaaiznl' Diclionar
ar va*ait il tniba nmbm al tugo4ei' i" k'
dtl lui Gh. Bu2.dtsanl h dispozipia Guwtuhi' din
d?nitd.dnd ura Ela vca sa dn*'
. RegetxlA = lnstftnie Provizorie formati
caft Dork
'a-l una sau mai multe persoane care exerciti
* u)u chatiunca 1i sa arunjcu, c'ari nunnnl lu ua
fr a'dlhat ri rti? ta .onvingn pc to|i,
chiar y Mana puterea in timPul minoraolui unui mol_
'tRei,a Marial und. e ftzittnta rca T ai naft' lin tenitor, sau in absenla ori boala unui mo-
,oi- tni tS*b"l $,i,1"), A Pkat nn a 'cnit I-1 narh;
o ma?i, PE Flandin Minisml AnaluluL uiu . C,arlirti = tefiner, cE des.rnneaz: pe suslinito-
\i n. sbuft hir!, ziua rii fosiului moiteniior Carol sl r lderr c2
Prin!
riatol ll, Inm duon( ti pd'iuu fwon"nn
reintoarcerea acestuia ca rcge reprsznta cea
zilzt?r, ,ol l. Edilie de Marcel-Dumirru Ciuci 1i
mai buni solule penrru evolulia RominJei'
Narcis Dorin Ion, Editura Silex, Bucurqti' 1995)
 Cronologie
1927, 20 iulie - Regele Ferdinand I moare. RegenEa lgi intri in funcgiune.
1927,24 noiembie -lon LC. Britianu, pre;edintele Parddului Na;ional Liberal;i prim-minis-
trul Romaniei. a incelar din viali.
1928, 6 mai - PNJ orgenizeaze o mare adunare populari la Alba-lu1ia
9i, cu acest prilej, s-a
inregistrat prima rentativi a lui Carol de reveni in 1ari.
1929, 7 octombrie - Gheorghe Buzdugan, membru aI Regenlei, a incetat din viari.
1929, 9 octombrie - la sugestia lui Iuliu Maniu, Parlamentul a ales pe Consranrin Sirifeanu in
Regen,ti, in locul defunctului Gh. Buzdugan.

Curiozitili istorice
. O primi incercare de readucere in pri a
Principelui Carol s-a {Icut in anul 1928 de
citre PNf ellat rtunci in opozilie. Dupi ce
Numi;i, folosind texrul lecliei,
condi{iile insrituirii Regentei ca in-
a pirisit Paisul !i a ajuns la Londra, Guver-
stitufie provizori€ ln Romania.
nul britanic sesizat de Guvernul romin ii
cere lui Carol si piriseasci Fra, iar avioane-
ta.r,in."fiaritudinea celor doui
le sunt confiscate. ! mari panide ale perioadei interbeli-
. Regina Mada a pistrat o relagie foarte apro-
ce referitoare la Regengi.
piati cu Elena, fosta sogie a lui Carol, dupi
plecarea acestuia in Franga cu Elena Lupescu.
.la moartea regelui Ferdinand, principelui
Menlionagi din textul lecliei ii din
analize surselor 2, 3 ti 4 trei modve
Carol, dezmogtenit de aceasti calitate, i s-a
care au dus la subminarea imagiDii
interzis prezenga la funeralii.
. Prinqul Nicolae nu avea vocaqie politici yi Regenlei 9i a funqionalitifii aceste-
ia.
dci pasiune pentru aceasta. Numirea sa ca
regent a fost o sarcini considerati drept o
povari grea, Ea cum singur se exprima. De ! E*p.i-agi un p.,nct de vedere refe-
aceea, nu a dorit si ffe declarat mogtenitor al
ritor la rolul 9i importanga Regen-
Coroanei, si nici un potenlal monarh. lei in isroria Monarhiei romane.
 3. Restauralia carlistd

ln literatura ca ishd
de specialirete RestauthliL
a definit momentul prin care fostul prinl Carol
ajunge ln cea mai inalti funcfe din stat. Devenit
un simplu cetigean, prLn codiciful completx in
1926 de regele Ferdinand la testamentul inigial,
fostul pring mogtenitor se reintoarce clandestin in
Romania pe 6 iunie 1930, iar Peste doui zile este
proclamat rege, sub numele de Carol al lllea'
Contextul Restauraliei
De cele mai multe ori, un fapt istoric implinit
beneffciazi de elemente contexrude favorabile.
1 Codicil la testamentul rcgelui Ferdinand
(r r ianuaric 1926):
J lnit Donn*l sn lnc.fte faru' ?c nin {i ?e
Rqinn d! o naY A1n re, ?itt renunlatcd la tron a
hinci?.lui CatuL [...]
SJinbarea atft/iataa in mottenhea
fuAi mca
{i in fanilia regdh, ?in nol& d
'itualie nodifcan
CanL ,nn oblga x. adhc
'tma.oafth
adtovi la *umanl met mii tusacris.
Anllrz dit?oifia &Pi^ra in dcest kstamat
pnn urt Lasan fuhi m& Carol toati cotiLdt?a
dis\o,'ibih hofi,ana * a ?nd. in Panta
'i
sa fu nottniN ini.aga mosi. Sinnu - P'rbal
hpnunn a ca*ehl PcbS fi c.l'lale .nskb' clndhi
i stabilimentu, et sarcinib Ptu)aa.ic ilt aeat
ttsuncat potn Ca*lul tul$or [ ..]
Hotlina$ ca @ah, a(a! onur? Aponibiln,
n t tnobibb dr Pe VaLd Pflhowi, c1t 'dftinil.
pkl)a4tu, ca ti Gh din Bultctn, n nant ab$l
'ttchdft
viitofl.lui /?t ta tu)ina unufl.lui 'lEtt
y nonrl tundniti dinfanilil n a. iar in tinPul
ninonfiii !al" ln bK'ft * foktinlt ! dt
'?
unidlib lor iltbiu n a solie Rcgina Maria.
Voictc ca ?att?a rczeflDtdrn e te c uifl. f"Lli
melt C.anl, s-o Pimea'cn in bani $ h cfcctc. [...]
niai h B1/c1tfttti in nsPt %cc ianldie nla
mie ,1oLn tLu ditunzrci t; t/jr' rcait ti ircnlit c1t
PrcPriL m.4 mAaA.
FERDINAND
(Moniarul Ofuial, din22irrlie 1927)
Este gi cazul Resuatuli?i catlkte, Sir,ind. cont de
contextul euroP€an $i de situagia Rominiei de la
sfar$itul anilor '20. in Europa' spiritul liderului
puternic, autoritar era din ce in ce mai influent,
multe state alegind solugia unui conducitor "de
mine forte_. Marer criz; economi.d din anii
1929-1933, avea si contribuie ti ea la erodarea
dernocraliei qi la ascensiunea liderilor dictatoriali
in multe state europene.
in Rominia criza poliric, se manifesta in pri-
mul rind ca o lipsi de eutorilate a ins(ituliei pro-
vizorii, RegenEa. Principale partide ale perioadei,
in confruntarea lor politici, foloseau adeseori
teme sensibile, speculend criza institulionali a gi-
rii pentru o arcensiune la Putere. Contexul in-
I tern devine favorabil unei reveniri in tara a
fostului pring dupi 1928, odati cu preluarea pu-
rerii de catre PNT. al arui;ef- Iuliu Maniu sus-
in
linea intoarc€rea lui Carol. Aceasti revenir€
gari era condiEionati de renungarea acestuia la re-
non d
lapa cu Elena Lupescu. Profitind de criza politici
i gi institulionali interni, Carol gi-a pregirit rein-
toarcer€a in Rominia, ffind ajutat de oameni din
anturajul siu li suslinut de cei care vedeau in el o
solugie viabili la redresarea $rii
Pozi!ia oamenilor Politici
fali de sosirea lui Carol
in !ari. Opinii Pro 9i contra
Restauraliei
La inceputul anului 1930 curentul carlist se
intensiffc.i ti 4roblzma Carol" cipita o direcgie
nebinuiti. Guvernul nagional-$rinist condus de
luliu Maniu guverna intr-o situaiie tensionati.
Aceasta deoarece liderul na;ional 16ririst suslinea
fugen1a 1i pe regele-minor Mihai, penrru c-are ju-
rase credinfi, dar trimitea si emisari p€ntru a trata
cu fostul principe o eventuali revenire in pri. Li-
beralii, aflagi in opozilie, il atacau pe fostul prin-
cipe Carol in termeni duri, prin intermediul
 l!
J
t1
.i
Carol a1 Il-lea la lnvestirea unui ebinet (Fototeq tuhirelor N.lionale ale Rominiei)

ziarelor controlate de aceftia ti declarau ci actul

2. Anularea acnrlui din 4 ianuarie 1925:
din 4 decembrie I 926 are un cdacter deffnitiv. Se
,Articolnic - Corpdb lcgiltitoat tnttunite
contura insi, in interiorul Partidului Nalional Li-
intr-o singa Alunare i conttituite ca Wre nta-
beral, un curent de opinie tolerant fagi de Carol,
ttune.t Ndlionnk d.chfi nnthfi:
in special din parrea unor tineri librrali. Exisrau !i L?gea ?nnulgatn ?n inahul datt rgal nt
lideri politici care cereau necondilionat aplicarca )3, publicaai in .Julonimlofhi"l", w. 4 din 5 ia-
,,soluliei Carol": Alexandru Averescu, Nicolae n"an? 1926. ?nn aft -a ?nnit fti ntafta ?nn.i-
Iorga, A.C. Cuza, etc. Pentru aceea.gi solugie se de-
pelxi Ad lt tucc\ivnea T;onalui ti lz todte
dft?tuib, tithilr ti ?r€iogatiwh dz cdft, in virtutea
clara;i unul dintre regen;i, prinlul Nicolae, Gate-
Co$tin l.i li a Sutukhr R"gnh, r hnn, ca pnn-
le lui Carol. -Agadar, cei mai mulli oameni politici d?e nos,tenitot i membru dl Famihei lomnit d/t.
se prcnunlau la inceputul anului 1930 pentru Dcchri, dz asemenea, anrktn bgea pron -
venirea fostului principe ln fari li lncoronarea sa. gaad pnn inab ldn t rqal ar la d.in 4 tanuric

lmporranri era li po./ilia armarei fa15 de reve- 1926, prin care Rrprc*nrariu".a Natioflaln ?n-
n.fte Regenla n tnirn dr Mdjestatea n, rcgeb Fer-
nirea lui Carol qi incoronarea ca rege. Institu$e de
prestigiu, ermeta resimlea lipsa unui al ogti-
"cap In consec;4a, ?. temeitl an. 77 Si 79 lin
rii", regenlii ffind depane de statutul pe car€ un A s**,8 R.?rcze taf*nea Nayionak coutaai
rege il impunea. De aceea. mulgi offgeri superiori cA Tionahi Ronnnici r antine dt
'uccesilncd
suslineau rot mai activ prin acliunile lor acea5ta dre?t Ah4ri Sab R?gab pnncipehi Canl" robo -
idee, existind ,,grupuri de pr€siund' p€ntru ur- tot diftct ti lqitim in odine dr ?inogrnitufi bnr-
bntuascn d ftgehi Fddinand I"
Eenteree so lul ei Cdro l. (Monitoial Ofcial, panea I-a, nr. I 24 bis
Carol sosqte in gari pe nea;teptate in Bucu-
din 8 iunie 1930)
regti pe 6 iunie 1930. Dupi un drum plin de
 1' ' ..,
\R #
*G ','
L ''.
,rtl
t
rtc
b"r .. r..l
a Sr r I'

Resele CJrol ,l II-1e2.

'r
tl
i

maeplul AJ*ndru Averes'u

u' 1i genemlul
{Fototee Arhivelor Nrtionale ale Rominiei)
NioLe Condiescu

peiipetii, Carol ajunge la Palatul Cotroceni de 3. Dedarafle lui l.G. Duca

unde i-a telefonat prim-minisEului luliu Maniu, tn qedinp Comitenrlui Executiv al PN.L.,
invitlndu-l la palat. Primul_ministru a accePtat din7iu € 1930
inviragia iar disculiile punate au fost decisive Pen- "Sa-mi
dasi wic sdfac in fata dts. ac?tt .x4,ne'1
urmat in zilele urmitoare. i
al co4ninpi m.h cnd cn tni ucSi adnite en sub
tnr ceea c€ a
Vestea sosirii fostului principe ln pri a fost
inp.ti t d ?hrib dr azi noaPt? [6 iut'ie
primiti ln mod diferit de c.itre oamenii politici' -ii-a lu Canl in Ronnnial ni-an 'ubilit
corltiflge,ea in aceann chestine.
S-au vehiculau mai multe idei de aqiune. Adver- [...l.Fapra dr a!
loaPt. ?'t? c.a "ui
sarii fostului principe cereau expulzarea imediati ctt tot cc
pim4diodsn do.nturn c. s'd Ptttdf$e ti
a acestuia. Allii susfneau intrarea in cadrul Re- Doar? adu. mai muh fiu ot tohai'ii nod!'ft

gen!€i, ca o solufi€ de r€vigoralea a acestei institu_

MtionaL t, Tdii in toa? Pnuinf.lr'
'itual,ut1iinumtutn u sA iau
La o Dnm?idioala Pot ?an'
fi. ln schimb, susinitorii lui Carol propuneau refuz sa'* iur chiar dara aia$ ,nea ?olirid at
Resrauralia, ca singurul acr Politic ce Poare si ali_ ha sfnrsit azi"
gure iegirea din crizi a Rominiei 9i stabilitate po- (Vihorul, din 8 i$ie t930)
 P3ni la urmi, ultima solulie s-a impus. Prin
legile adoptate de Parlarnent, pringului li este
anulat statutul de simplu paniculat prin anularea
actului din 4 ianuarie 1926, iar acesta a fost inco-
ronat rege al Rominiei la 8 iunie 1930.
Actul de la 8 iunie 1930.
Semnificagia sa politicd
Prin legile adoptate de Parlament la 8 iunie
1930, prinlul Carol se bucura din nou de toate
prMlegiile Casei Regale din Rominia. Actul prin
czre se producr ktaurzarb ere o semnificade po-
llllc, oeoseDlta ln tsiofla romanrlor. Lontfove$a
ln jurul acestui act se leagi de legalitatea deciziei
politice. in momentul sosirii lui Carol ln 1ad, la
6 iunie, existau doui posibilitigi de agiune poli-
tic.i. Fie Guvernul, condus de Iuliu Maniu, avca
'1
n
R.g.lc C3iol al ll-le in l93t
posibilitatea legali si apere actul din 4 ianuade
I926. iar Carol trebuia $ pir:s(asci imediat !ra.
Fie se anula acel act, iar fostul pring era repus in
toate drepturile care decurg din calitatea lui de
succesor legal al tronului. Iuliu Manirl gi-a dat de-
misia din funclia de premier in ziua de 7 iunie.
Noul guvern, condus tor de un nationJ-liranist,
Gheorghe G. Mironescu, a legalizat acest act, mo-
tivind decizia prin -necesirarea salvirii principii-
lor etice ale Monarhiei".
Personai inteligent fi abil, Carol a pregitit, din
momenrul sosirii ln 1arj. planul (iu de acliune
politicd, reugind si atragi foarte repede de partea
sa pe majoritatea liderilor politici naional-riri-
nigti, dar gi pe tinerii liberali condugi de Ghmr-
ghe Britianu. Acgiunile sale au incilcat legile
existente ln acel mom€nt, iar rispurrsul rimid al
autoritililor l-a incurajat si acgioneze conform
t{tr
t
'rr -l
(Fotoreca Arhivelor N.tionale alc Romani€i)
F-

Romania lnterbelica.
adtnlnletrrtlv-tcrltoilala (l92Gl93a).
"ao.'?^
-.'-,,^.. .i.' '
.^^"r s&.
-r.".,
qaeaMUPES _
"?, ) u.R.!.a
j
,^.^, -^r^""
GAiI
fi.:.-
rLu:
b
" " :r"'
""i"''
ra^MvAMCI oe ! .!i
<ARnAvaMiiF ftr@M

IA6ARA'
sRAiov
o
;li,-a^ -'
* nrcei . *^,o*
H.
"s* tfi

il
14\ fl"'' or,conA
"?^, oq
,

onf
ldrYl .tnl"d. ,^-" --''
auLoaila
Ronania - hartd adminisrEii\ r930

propriei voinle. Mai mult va incilcat gi angaja-
mentul moral, Ecut prim-ministrului Iuliu Ma-
niu, pistrind legitura cu Elena Lupescu.
Condi;iile, atit cele Externe, c.lt mai ales cele
interne, au jucat un rol imporrant la reugita Res_
tauraliei. Romenia resimgea lipsa unui gefde stat
veritabil, precum 9i necesitatea ca lara si aibi un
regim monarhic stabil. Din acest punct de vedere,
arir Parlamenrul car ;i o buni parie a oPiniei Pu-
blice au suslinut ideea Ras tdurlli?i.in final, Carcl
a friut si proffre de ac€st conrext, d€ disputele po_
liiice pe seamr revenirii sale, de lipsa de fermirate
politici a Guvernului nalional1irinist, ti si ac!i-
oneze pentru a-li impune propriul regent.

Diclionar
Retta la:lie = terriren folosit ln istoria noastri pentru a desemna momentul relntoarcerii li rePu-
nerii in drepturi a principelui mogtenitor Carol gi apoi numirea lui ca rege.
Codicil = ac.- \n@crnit in formi testamenQri Prin care se modifici sau se comPleteazi conlinutul
inilial al unui testamerlr.
,,Ptoblema Carol" = disputa asupra ciilor de urmat in ceea ce prive$te o posibili lntoarcere a
lostului prinj in Rominia

.-.-,_-
3
 Cronologie
1930, 6 iunie - sosirea lui Carol ln Bucuregti cu un avion inchiriat.
1930, 7 iunie - Carol are intilniri cu divergi lideri politici, tofi exprimAndu-se pentru anularea
actului de la 4 ianuarie, mai putin r€prezenrantii PNL care se opun.
1930, 8 iunie - Carol este proclarnat rege, sub numele de Carol al Il-lea.

Curiozitili istorice Evaluare/activiti[i

de invilare
' Unul dintre cazurile risunitoare ale confrunririi dintre
erli*i ti opozanlii lor este -cazul Manoiletcu". Mihall
Menlionaji din textul leqiei
Manoilescu, cunoscut ca simpatizanr al lui Carol, il vi-
zitase pe acesta la Paris, iar la revenirea in gari a fost
doui elemente contextuale
ale Restauragiei.
arestat, ffind spionar de agen;ii Sigurangei, sub motinrl
uneltirii la ordinea constitulionali existenti. Procesul
lui Mihail Manoilescu a arrt loc pe l0 noiembrie, dar
judecitorii au decis achitarea acestuia ;i punerea in li-
o*l;;ffimT".::;:iil
ate de regele Ferdinand refe-
benate. Dupi incoronarea regelui Carol in 1930, Mi-
ritoare la fiul siu, Carol.
hail Manoilescu a devenit unul dintre colaboratorii
fideli ai acestuia;i membru al camarilei regale.
ldentificati din rexrul lectiei
' Maryd ataPtu Buoovttirl/l a fost o migcare de protest or- I
ganizati de Panidul Na$onal flrinesc, sub forma unui )i din sursa nr. 3. trei puncre
de vedere fali de ideea venirii
marg care trebuia si porneasci de la Albalulia spre Bucu-
rqti, pe data de 6 mai 1928, i* in paralel trebuia si coin-
lui Carol in gari 9i deciziile
politice care s-ar putea lua in
cid.i cu sosirea pringului Caml ln prI gi proclamarea sa ca
reg€. Acliunea nu a xv,ut succrs, planurile lui Carol ffind 4robbma Carol".
dejucate de Siguanla romini, acesta ffind oprit de autori-
Argumentali pro sau conrra
tigile briunicc pe aeropomrl din Corydon, linga londra-
decizia politici din 8 iunie
'Sosirea lui Carol in gari, la 6 iunie 1930, s-a 6cut in
1930.
mare secret, iar cilitoria a fost plini de peripegii. Acesta
a inchiriat un avion matca Farman din Munchen gi, la
intrarea in gari, avionul a atut o pani de ulei, ffind nevo-
it si aterizeze la Vadul Crigului, unde a constatat ci nu
mai poate continua drumul cu acest avion, avind pani
de motor Carol gi-a continuat drumul spre Bucurefri cu
un a.*ion marca Potez 25 din dotarea armarei romine,
ffind pilotar de cipitanul Oprig, ;i a aterizat pe aerodro-
mul B5neasa lz ota 22,05, timp in care comandantul
acesrui aerodrom re pregarea r: plece acasa.
 4. Domnia Regelui Carol al II-lea
Ajuns pe tronul Rominiei in imprejuririle
complexe de la tnceputul anilor'30, Carol al Il-lea
urmiregte ti reute*e si instaure?e un nou stil de
conducerc. Prin misurile ;i obiectivele 6rQte,
Ca-rol al Il-lea schimbi cursul politicii autohtone,
cre3nd imaginea monarhului care nu numri .:
domneqte, dar Ei guverneazi.
Carol al II-lea - preluarea
puterii politice
in conte*tul unei crize politice, social-econo-
mice gi morale interne, ce se suprapunea pe plan
extern marii crize economice (1929-1933) 9i as-
censiunii fo4elor totalitare ln Europa, solu$a
Carol a fost considerati de oamenii politici singu-
ra cale pentru redresarea 1irii. ln jurul regelui
restaurat se contureazi, astfel, un prim mit dinas-
tic, cel al Salvatorului, al omului providenlial.
l'roclamarea sa ca rege la 8 iunie 1930, prin anrr-
lara unui act consrirutional, vJ determina atitu-
dinea lui Carol al Il-lea fali de regimul politic
democratic qi constitulional existent. Toate ac€s-
tea il vor determina in timp si incalce qi si des-
considere regimul democratic din Roma.ia. Prin
intreaga sa politici Carol va transforma treptat,
institu$a monarhici din centru de echilibru al
vielii politice in centru de putere politici. in peri-
oada I9J0- 1918. noul rege a pus in pracrici. pas
cu pas, planul siu politic, avind ca obiective poli-
rice: compromiterea panidelor politicr. numirea
l. Lrciea Boia, despre mitul salatorului
la romini
La nnani nin t enlhi pn"idrnfal tind. se
'd
id.ntifce nitul niti{ii na{iorub inj rul?c6ona-
j i tnhldtia hbntui a coittiintei born ti ?okticr
tumnnqi actftm d, fthranad ?e tr1t t t ce nurrlut in
piuinp ra?ontrib ,altune - condtadux
(l,rci3Jn Boi3, I'toic i mit in confiinq
mr Ancasci, H:umrniras, Bucurqti, 2005)
unor guverne ,,de uniune rnionali" dependente
de suveran, impunerea cafiarilei ca centru de Pu-
iere !i (ompromiterea Parlamenrului ca instirulie
a democragiei.
Discreditarea partidelor polidce
Unul din cele mai imponante obiective politi-
ce stabilite de Carol al Jea, inc.i de Ia urc-area pe
tron, ll reprezinti compromiterea partidelor poli-
dce. Pentru a pune in practici noua formi de gu-
vernare, noul suveran !i adeptii politicii sale,
acuzau partidele de situefa diffcili in care se afla
Rominia. in atingerea acestui obiectiv, Regele va
coordona campanii de presi impotriva sistemului
pluripartidist, ra incuraja disidenlele 9i sciziunile
din principalele partide gi lncalci uzangele parla-
mentare in privinla numirii prim-ministrului.
Astfel, in cazul Partidului Nagional Liberal, Re-
gele atrage de partea sa pe tinerii liberali (Gheor-
ghe Britianu, Gheorghe Tltirescu), intreginind
disputa acestora cu vechea gardi a partidului, os-
tili Restaura$ei. Gh. Britianu a fost exclus drn
panid 9i a creat o fotma$une politici noui, ffdeli
politicii promovate de Carol al IIJea. $i in cazul
Partidului Nalional Jirinesc misurile de com-
promitere au firnqionat. Aceasa deoarece Regele
a suslinut ini$al disputa dintre ,,na1ionali" (gru-
pagi in jurul lui I. Maniu) qi ,,priniqti" (condugi
de Ion Mihalache), pentru ca mai apoi si recrute-
ze din partid persoanele ffdele politicii sal€. Ca
urmare, Alexandru Vaida-Voevod va pirisi PNI
;i ca infiinga o noui organizalie - Fronnrl Roml-
nesc. in interiorul panidului Carol reugelte si
atragi de parea sa pe liderul grupirii
"centriste",
Armand Cilinescu, ostil politicii promovate de
pregedintele Iuliu Maniu. Partidul Poporului,
condus de maregalul Averescu, a cunoscut ;i el
efectele politicii de divizare a partidelor, Carol al
Il-lea contribuind la slibirea acesrui partid prir
desprinderea grupirii conduse de Octavian Goga.
 Un partid care a rimas ffdel poliricii regelui,
dar care a auur o pondere relariv mici in viaga po-
litici a Rominiei, a fost Partidul Nalionalist-De-
mocrat, condus de Nicolae Iorga. Raporturile
politice ale regelui Carol al IIJea cu Migcaea k-
gionari au fost pozitive in prima parte a anilor
'30. Formagiunea condusi de Corneliu Zelea Co-
dreanu s-a bucurat in acest timp de sprijin mate-
rial. politic 1i moral din partea suveranului. in a
doua parte a deceniului IV raporturile cu legio-
natii s-au deteriorat semniffcativ pe fondul ,,inde-
pendenlei" acestora in raport cu suveranul gi din
cauza criticilor virulente aduse Coroanei, de citre
frunta;ii legionari. Totul va culmina la sfirgitul
deceniului lV cu decapitarea mitcarii legionare.
O aki misuri in vederea compromiterii par-
ridelor polirice o reprezinri decizia prin.are
Gheorghe Titirescu, qeful tinerilor liberali, a fost
I
J
ri
$L
rj
r
Regele CIol d n'lea, Marele Voiood Mihai i Consrmtin Argetoianu la pamda milirari din I 0 hai I 932
(Forotee Arhivelo. Nalional€ al€ Romanie,
numit prim-ministru in 1933, contrar uzangelor
obignuite - acelea prin care trebuia nominalizat
9eful unui partid pentru aceasti funqie. Tinirul
liberal Ch. Tarlrescu. devenir colaboraror apropi-
at al regelui, s-a distanEat treptat de politica PNL
9i a aqionat ln folosul suveranului !i nu a PNL.
Numirea unor guverne de ,,uniune nalionali'
a fosr o cale de destabilizarea e \,ielii polirice inter-
rre. Asrfel, un exemplu este Guvernul condus de
Nicolae Iorga (1931-1912), instaurat in condilii-
le crizei economicr gi politice din Romlrri;. in
6pt, Constantin Argetoianu, personaj abil qi ser-
vil regelui, din firnqia de ministru al Internelor,
t-a ocupar de manevrele din culise penrru a asigu-
ra succesul Guvernului in alegerile parlamenrare.
Prinrre misurile din anii '30. se insraureazi rrep-
tat in Romenia regimul autoritar !i spiritul nou,
atit de mult invocat de Carol al Il-lea.
F
-
Monarhia autoritari in Romania
Un important obiectiv a fost acela de a conferi
Monarhiei - ca institule - o noui imagine, con-
formi cu stilul politic nou promovat de suveran.
Misurile luate au vizat, pe de o parte, schimbirile
fundamentale de la Palat, prin inliturarea tuturor
colaboratorilor din timpul regelui Ferdinand gi
prin limitarea atribuliilor membrilor familiei re-
gale. Astfel, Carol aducea in conducerea Casei
Regale oameni din cercul siu de apropiali (Puiu
Dumitrescu, Ernest Urdireanu), iar Barbu $tir-
bey, administratorul Domeniilor Coroanei in
timpul regelui Ferdinand gi a Regengei ;i conff-
dentul principal al reginei Maria, a fost inliturat.
Avind ca scop limitarea influentei polirice a
mamei sale, regina Maria, Carol al lllea ii inter-
zice acesteia si derfisoare acliunipublice ii sa mai
aibi intllniri cu oameni polidci, mutindu-i se-
diul la Cotroceni. in aceste condifii, regina Maria
a preferat si se stabileasci la castelul din Balcic,
prezenla ei in CapiEli ffind sporadici. Relaliile
dintre Carol gi fratele siu, principele Nicolae s-au
deteriorat continuu, motirul fiind neaccePtarea
cisltoriei morganatice a acestuia cu Ioana Dumi-
trescu (Doletti). in cele din urmi, nereugind siJ
convingi, Carol al IIJea a decis ln 1937 elimina-
rea fratelui siu din rXndul membrilor familiei re-
gale pi trimiterea sa in exil.
2. Cu privire la Guvemul
condus de Gheorghe Titirercl:
Des?re Gheorghe Tnfirc"e tP ea ca dtu,lti
nd. nutantl ii cena un l*mt cdre se patea ruali'
za &?x dea:
"S-a
ji&t Mdjcttatz!", iat cLnd ii
c*ca cna inposibil dr real;zat lalara: ,,k face,
Mojestat !". $i ficea totul peatnt a sc Sine de at-
unnt. [...] ]nfapt, Tntnnsn a traufomatfornalz
proncohfi "Prca srp*tul Si oedincio*l seminr al
Majeit4tii Voa$/e" lrltt-o rcalitat ?olbicn. Gt er-
nnred ta a ?$tnt dm?rerrta d.estei corlc.?lii: ,,Sr
(Ioan Scunu, Gheorghe Bura , I'toia nnnnibl
in secobl XX FAitwPaideea, Bucurqti, 1999)
Pe de alta parte, Carol al IIJea este preocupat
de promovaree imaginii Monarhiei. ca insriruiie
de prestigiu gi progres nalionaJ. dincolo de grani.
lele Rominiei. Ca urmare, va consrrui prinrr-o
propagandi offciali imaginea unui regim politic;i
a unei Romanii aflate lntr-o profundi epoci de
transformare. Astfel, parriciparea Rominiei la ex-
pozi,tiile universale deslilurate la Bruxelles ( I 93 5) ,
Paris ( I 937), sau New York ( I 939) rcflecti efortu-
rile de construire a unei imagini idenrirare noi, in
care Carol al Il-lea este Suveranul rinerilor ;i al
qirarlilor. :au Voievodul cuft urii romine;ri.
Camarila regali
in iurul Flenei Lupescu, personaj ror mai vi./i-
bil in viaia polirici dupi 1930, ;i a Regelui Carol
al Il-lea se constituie o grupxre de oameni politici
9i oameni de afaceri numiri camariln regaln.
3. C:rol al ll-lea, al culturii":
"rege
nd'
Reseb Anl al ll-lea a aua a?na?. in egatd
turi, nai cdln4i $i,/un dzfcte.[...] irc',tujaftd
&hii nd,nn E ?nbnbil dnguml capinlfi* unbn
in rutiia hi,ygaln. A ufl., f. un ,tg. al h ii
'a
9 ?Mk t?t rle d a n$it. I-a aj tat ?e ,,rftatti" i
t utzriil inna atu mha mtutrd, dar nai ales dnn-
d -b tmtiw11tul cn r€Pe.itun .e!.1in $cirtatea ru-
nnnedlcn- Toatz a$tea fri a b cett aliniena la teo
fnm ,a ituologicn sau liter . [...] Rcgebcitzd? Po,l-
k. du?n uwlt nnnrni. Mitoa Eliadt concmncaza
in R8eb entuzi$/ru,
"Menoii' cn "citisc, ?ar"4e,
Miinqi". Poibit l"i Al$andfl Rosetti, stuenrul ar
frte'ut -d?ftciei elngiodte" ?e tfli "caiea dittt@ian"
a hi G. Cnl*us&; dnen e turba, mm se pare, dz "Via-
lz hi Mihai E/nine'd", dn p$en ca Raeb sd n-of
.itit d"dt i t( anuz. .oPiltt- Oti n, da?a cit^ i$t
a' nd.a bi/E dred'tn ind.bt icitz. in "]nalul' bi'
dcsal lt dzuliat, ru apan niciun tith dt ca*. Apat
iunflnz, nenrnamteflne. Sr mai relarrazn et co-
h*ia hi dz tintu /, lestul dt dzs, j*nnd poket
(Lllrian Roia, Capcaneh isto iei. Elita intebh&ln
rcnnneasd tntre 1930 ti 1950,
Editura Humanitas, Bucuretti, 201 1)
Aceasta a devenit rreptat un important pol de
putere politici in Rominia, de numele ei ffind le-
gate numercase afaceri controversate. Regele
-Jr,
Carol al ll.lea e urm:ri( (onlolidarea economic; ,-
a grupirii industrial-bancare ce sprijinea polidca
u. precum !i avanrajarea ace\ror membri ai gru- .1.
pirii. Camarila era [ormarddin mari indusrria]i)i
b.rncheri .ri perioadei. din oameni poliricili ..car-

N
liyi" precum: Nicolae Mala-ra, Max Auschnitt,
Aristide Blank, Mihail Manoilescu, Ernest Urdi-
reanu. in aceste condilii, obiectivul politic ffna1al n
suveranului regimul de autoritate monarhici
- a fost mai ugor de atins, avand suportul financi-
ar ;i politic necesar

4. Rolul camarilei regale

Olatd ra sdifta Elz ei Lqes t-a constitltit cn-
nnih regak, cdre un jac,l un lol i,n?ortant ln poli-
tica Romaniei, timp d" an dzcentu. Principakfgarn ll-lea
Regele Carol al ii Mihai, Me.e Voieyod de Alba Iulia
a camailti em chiar ,,Daduia". Aceasta a ata, irltz- (Fororeca Arhivelor Nadonale ale Ronaniei)
ligenla necesarn dt a nu se ctanpona - ca Zizi bm-
bino - dz apatmnp @ah hfanilia damnitoare;
?n a ltiut sd nan&aezz in a:d fel iub
'nJ
tuge'no-
nezr ?e lege ai oriei e era irn?otira ei etu ti in?o-
Diclionar
trira bL li cd atan iebaia inlnturat ti chial dit r. . Mit dirxastic = imagine deformati, exagera-
[. .] Deli aniona din tnbL Eb nL ?csc .tre14it
sd echtezr a enti oameni ?olitici cu cr?eia4n.
ti, fabuloasi despre difiastie sau despr€ un
Canl al II-ha ii satisfuea toatc ca?nciib,
reprezentant al acesteia.
"Dudaid" c Minl saluatofului = imaginea exagerari
letmind cea nai
bogatn femeie din Ronnnia. De
asemenea, radzh acesteia ar bm$ciat lin plin de acordal; unei persoane, ce esre considerara
fawmri regab. Bk saficbn sn amintim cn nu singura capabili si redrcseze o situalie com-
din* pineh acytuni ab bi Carol al II-ba a fost plicati a statului.
into&ceta u/tor ,1oi lt liformz pottnt annau ro- . Cbdtorie morgafiati.li = cisitorie intre o
nnna on puuau f pnrunre dt h un singr fumi-
perso.rni dinrr-o familie domniroare 1i o
zot- ancatul D mbfilenru, anrul Elerei Lqesctr,
iar con'rru4ia noului Paht R gal a fist inraedinlafi
alti persoani de rang social inferior.
tot Lnei ndz a?m?iata .t ceskid. c (a7na7i[l Tggak = gntp de favor\i din antu-
(Ioar Scumr, Gheorghe Bv.ato, Isnria romtnihr raiul regelui care influenFaziin inreres per-
in secohl XX, FAirura Pat deea, Bucuregi, I 999) sonal politica statului.
 Cronologie
1930, 13 iunie - Iuliu Maniu a depus jurimintul in faga noului rege.
1931, l8 aprilie - Carol aI ll-lea l-a desemnat pe Nicolae Iorga in frunrea unui guvern
,,de uni-
une nafionali'.
1932, 6 iunie - numirea in fruntea Guvernului a lui Alexandru Vaida-Voevod. A doua guverna_
re nafional-firiristi (iunie 1932 - octombrie 1933).
1933, 14 noiembric - revenirea liberalilor la guvernare, prin numirea lui I.Ch. Duca in frunrea
Guvernului.
1933, 29 decembrie araiinarea prim-ministrului t.Gh. Duca pe peronul garii din Sinaia de
citre o echipi de 3 legionarl (Mcad.ori).
1934, 5 ianuarie - numirea in fruntea Guvernului a lui Gh. Titirescu, membru al !NL.

Curioziteti istorice Eva\uare / activitili de invil\are

'Revenit in Fra, la 6 iunie
!Men1io,rr9i, conform sursei 1, un elemenr ..o.,-
1930, Carol li promitea lui lu- imaginii principelui Carol.
liu Maniu ci nu o va aduce pe
Elena Lupescu in gari. <Iin lecli€ rrei misuri politice ale reg*i
. A6cere. Skoda
lldentificagi
- prin acest Carol ce au vizar compromirerea partidelor politict-
sc2ndal R€gele Carol al Il-lea a
incercat si-l discreditezr in I 933 folosind textul lecgiei gi sursa 2, doui peco-
!Numigi,
pe luliu Maniu, c:re a semnat nalirili politice ce au sprijinir liaplicar polirica reg.-
contracQl de im€strJle a arma- lui Carol al Il-lea.
tei mmalle cu e€hipament pro-
venind de la Uzinele Skoda. din rextul leqiei trei misuri prin
in februarie 1937 a ayu:' loc o
!ta.",,n..gi €zrE
' Regele Carol al Il-lea a promovat o imagine nou.i 1
intilnire intre Regele Carol gi institutiei monarhice, arar pe plan inrern, car Si F
liderul legionar, Corneliu lea plan extern.
Codreanu, prin care s-a produs
ruptura deffnitiyi lntre acEtia. Exprimali un puncr de vedere referitor la rolul ce-
O
marilei regale in viaga polirici a Romaniei, folosind
informagiile din lecgie, precum 9i analiza sursei 4.
 5. Regimul monarhiei autoritare a lui Carol al Il-lea
Dictaturi rcgali, regim de autoritate monarhi.
ci sau rcgim autoritar sunt careva din de[umirile
sub care este cunoscut ln istoriograffa romineasci
regimul instaurat de Carol al ll-lea, intre 1938-
1940. in privinga etichertuilor sele, denumirea de
dictaturi rega.li a fost folositi, in special, de isto-
riograffa comunisti, ffind astizi mai pugin utiliza-
ti, ln ceea ct privegre celelalte doua denumiri,
acestea sunt mult mai apropiate de narura acestui
regim, autoritarismul fiind rrisitura fundamenta-
Ii a sistemului politic instaurat de Carol al Il-lea
in ultimii doi ani de domnie.
Regimul autoritar
al Regelui Carol al ll-lea
Regimul auroritar se caracterizeazi prin con-
centrarea puterii polirice in mlinile liderului au-
toritar
- Carol aI ll-lea, prin marginalizarea
Parlamenrului, prin eliminarea pluralismului po-
litic, prin restrhgerea unor drepturi cetilenegti.
Chiar daci au existat in perioada 1938-1940 qi
practici politice de naturi dictatoriali sau totali-
ter;, inire aurorirari5mul lui Carol aJ It-lea;i rora-
litarismul secolului )O( rimine o distanli
semniffcarivi.
Perioada 1938-1940 reprezinti apogeul stilu-
lui nou de conducere introdus de Carol al Il-lea,
incl de la urcarea sa pe tron. Imaginea Monarhiei
romine se transformi considerabil lncepind cu
februarie 1938. Prin numirea patriarhului Miron
Cristea ca prim-ministru, la l0 februarie 1938,
democralia interbelici intra deffnitiv ln umbri,
iar institulia monarhici i;i asigura o pozigie do-
minanri in sistemul politic al !5rii.
Sporirea rolului Monarhiei
Obiectirtl fitrdamental al aqiunilor politice
ale lui Carol al Illea a vizat crqterea rolului Mo-
narhiei in viag de srat. Acest obiectiv a fosr arins
la 27 februerie 1938, prin impunerea unei noi
constitutii, in care prerogativele suveranului erau
muk sporire. Consrirulir din 1938 modifici regi-
mul poliric in Romanir, din monarhie consriruti-
onali, ln monarhie autoritari. Corutituia a fost
supusi gi aprobati ln urma unui referendum, or-
ganizat intr-o manieri nedemocratici.
1. Difercnp dintre totalitarism
ti regimul autoritar
Guemeh dr tip totulnn lau dgtoitar at d.-
?nL' ,Miontut?a reginutikr pohncc ai,rcte in
ulnnul secol, find rchtht rtot dr dntins li ceh
dzmooate. Toh4i, nL este nerer k fel tu a;or sn b
'cpann rnxl lt rchhh. Ex*Li a t dr nulrc sini-
litudini in e cele /o*n d?tri. Atnt in rginul d*-
toitat cat li in cel totalitat,
ptatered ?olitied estc
concentraai"idl structura dz condsete au atc w-
?$n linikb i regalikl dr M?onsabiktntc in l-
aite h reginurilr denooate [...]; in anbeb
ftginun o aknle ninoi ti o refl oa.ltere i^rtfci-
md *nt andzte drepnrilor indi|id*ab - indi-
lihl re alln h nila cAmuitoibr ? teni; ambcb
tegim ifolalesc ?olitid ab? ilutrumente Eetial;
'i
%te pentn ntigurafta t ?uneii ceaqenil"r; [...]
in anbcL, de nuh prca n*e on, n lilzr cnstign
?ronovnr? t ii rn? aturdat un grad dc npunor si
adulalie, oodnd purrntc'i d.'pol ai turutu\d.
Im?reud da li.nili*nli h gArir , todqi, cAhtd
difeftnie sennifcanl,e car j*stifcn listinclia din-
fie ftgin totalitar ti ccl auto*at In suktanla
hL regin touhtar este un sbtm de guvenan
cond r d, o minoitdte bin. organituai
- n?anid
?olitit ?utemic - caft n aft linit ab ?utelii, nu
poatef tra: la r,aptndoe. li nu a,. nido linpati.
pcntu foinrb drnonatiee taa pcfltu lrc?h.ib
in ftginul a"toritu n" .xiia ?dnid ?oliti., ti
lttcd atmaa se intthqte un , acesta ate slab Si
setuil hi ri lilaLlai sa .
(Roy'tdt
C. Mactids, Molrn Political Rrsin6:
Patternt and httitutions, Little, Brown and Co.,
Boston, 1985)
 Legislatia gi misurile adoptate ln aceasti peri-
oadi se inscdu pe coordonarele autorirarismului.
Cele mai importante au fost:
1. Decretul-lege pentru dizolvarea partidelor
polirice. public.rt pe J0 martie I9J8: liderii parri-
delor mici - N. Iorga, Al. Vaida-Voevod, C. Arge-
toianu, Gr. Iunian, A.C. Cuza, O. Goga, Al.
Averesru - au primir aprolpe l:ri nicio reacrie
acest decret, unii difltre aceftia suslinand noul re-
gim. Ei jusrilicau mesurile aurorirare prin necesi-
tatea unei schimbiri. Pe de alta parte, liderii
principalelor partide politice, PNL ;i PNI au
criticar decrerul de dizolvare;i au conlinuar rcii-
vitatea in ilegalitate, luXnd misuri impotriva ace-
lor membri care au acceptat demflitiri in regimul
lui Ca;ol al lt-lea. Prinrre cei srnctionali menrio-
nirni Gh. Titer€scu, exclus din PNL, Mihai Ralea Vzita la Bifti a tugelui Carol d Il-lea, M&€lui voiood
gi Petre Andrei din PNT; de Albr-lulid Mihai i. J lui Ch. Iir;re\u )i JIri..u oc,ie
2. 30 martie 1938 - s-a instituit Consiliul de sfioirii Car€d.alei sl ConsB.rin ri Elena
Coroani, organ politic permanent, dar consulta-
tiv, cu membrii numiti de rege dintre personaliti-
gile marcanre ale girii, foiti prim-miniltri sau alli
demnitari;
2. Constitutia din 27 februarie 1938
3. 14 august 1938 - s-a adoprat noua reformi
Tithl III: Des?rc ?utrriL natuhi:
adminisoalir;. prin cre lua 0inti o noui unirare Att. j0. Regeh e'k ca? stat"hti.
admiflistrativi - linutul. Au fost create l0 $nu- Art. 31. Putoea Lgishtiun te cxed d. rege
turi, in fruntea cirora se aflau rezidenli regali, pnn rqrurntaimca nntionak,.arc in?aru in
'?
numili de reger ror prin;c€ari reformi. primarii dtbn Adunnn: S? atrl li Adunarca Dcpuuyiht
;i prefecEii erau numigi pe scari ierarhici; kg.b satutionedzi fi ?ron lg; bgib.
l nintc dc .1 i sc dn sanelinea regak, bgea nn
c adhbih.
Regeb poate reflza tunqiffi"a. [...]
Iniria,iud l"gib ene latd regclui. Fiecaft dirl
ceb loAa AAnnri ?ot ?n?un. dirl ini!,adun ?ru-
?rie n mai hgi in inteffiul ob$e'c dl statuhi. [... J
Ad. i2. Puterea exec*id ette incrediryatl /e-
gel"i, ute o exercifi ?in G wnul aa in notul
stabi lit ?rin Constituie.
4fi. 33. Putefta jsdadrtftarcd t. exedfi dr

Hofirnnh j *dtorcfti tc prun nln in ddat?a

Ele se exeattn in numcb regehi.

Almdru Vaida-Voevod, pre.tedirrele Consilidui (,,lt4onitonrl Offcial", nr. 48, din 27 ftbruarie 1938)
de Minilt.i (Fototeca AJhivelor Nationale ale Rominiei)
 4. t2 octombrie 1938 - s-au dizoh,?t roate sin-
dicatele qi au fost ln0inlate breslele; misura incer-
ca si aduci consensul dorit in ralldul muncitorilor
gi preintlmpina grevele;
5. Decrerul-lege din 15 decembrie 1938, prin
care tofi biietii intre 7-18 ani gi fetele intre 7-21
ani ficeau pane din Straja Tirii, al cirei coman-
dant suprem era Regele, numit Marele Strijer
Sariieria este prima organizagie de masl din seco-
lul )O{, 6$ de care togi cetifenii erau datori si II
depuni jurimintul de credinfi, deviza sriierilor
ffind: ,,Credinli gi munci, pentru Jiri 9i Rege".

Gheorghe Gh. Mironescu, vicepre;edinre al Consiliului

Natterea partidului unic:
Frontul Renagterii Na[ionale
La 16 decembrie 1938, printr-un nou
cret-lege, se inliinteazi Fronnrlui Rena;terii
onale (FRN). Se instituie astfel monopanidismul,
FRN ffind primul partid unic din istoria de stat a
Rominiei. Partidr.rl a fosl reorganizar inlr-o noue
deMini$ri (Fotoreca Arhivelor Nafionale ale Romaniei)
de- formulS polirici in iunie 1940, devenind Partidul
Nali- Nagiunii, partid unic si rotalitar, sub conducerea
rupremi a regelui. Aceas(a m:sur; politic; esre
una care apropie regimullui Carol al Il-lea de for-
ma dictatorialS si de totalitarism.

Circl al n-le ii geoeElul lli. Radr la u qenimenr al orgdiafiei Srrije a T:rii (Foro.@ tuhivdor Naionate ale Romaniei)
 b}\ 6
+r$.
-LI
Regele Carol al ll-lea tr o moifesiIe
Alegerile din 1-2 iunie 1939 reprezinti o prac-
tici autorirari prin fapul ci ecestea au fost lipsite
de atributele unei viegi democrarice (absenta par-
tidelor politice ti a disputei electorale dintre ele, a
campanie electorale clasice, prin implicarea rege-
lui in campanie gi in numirea candidalilor etc).
Conform legii, singura organizalie care a pr€zen-
tat candidali a fost FRN, dar pentru a crea o et,
mosferi de aparenti legitimiute. cer:lenii averu
posibilitatea ,,si aleagi" 258 de parlamenta-ri din
462 de cendidali. Lisrele erau avizare de rege gi se
pun€a accentul pe inrelectuali recunoscu$ ln dife-
rite domenii, dar apropiagi politicii sale, precum:
N. Iorga, M. Sadoveanu, Dimitrie Gusti, Con-
stantin Ridulescu-Motru, Constantin C. Giu-
rescu, Dimitrie Pompei, Grigore Antipa, Lucian
Blaga, George Enescu.
Miiloacele de propagandi
ale regimului autoritar
Principalele mijloace de informsre ln masi a.le
vremii - presa gi radioul - au fosr puse in slujba
a cercerarilor (Fotor@ Aihivelor Narional ale Ronaniei)
regimului lui Carol al Il-lea. Radioul transmitea
zilnic declaragii, proclamefii ale regelui, relatiri
despre vizitele sale, elogii rostite de oameni de qti-
inli culturi in care era ericherat ca ,,Salvarorul",
gi
,,Omul providenqial",,,Voievodul culturii". Presa
vremii era subordonati regimului, ziarele de tra-
diEie precwm Uniumul, Cr.rentul, sau cele de sten-
g, Adzuantl, Dimineaya fiind interzise. Apare un
nou ziar. considerat
"oficios al regimului. cu ti-
tlwl Romlnia, rr:ndus de Cezar Petrescu.
O alti componenti importanti a regimului
autoritar clrlist a reprezentat-o festivismul offcial.
Fie ci este vorba de manifesta;iile aniversare offci-
ale sau de momente personale, intilnim unifor-
me, 9i alte forme ale culfi ui penon.lititii, o alti
practici politici caracteristici totalitarismului.
Manifestatiile grandioase aveau loc cu ocazia zile-
lor de l0 Mai - ziua Monarhiei, dar mai ales de 8
Iunie, ziua Restaurafiei.
fugimul instaurat le 10 februarie 1938 s-a ca-
racterizar prinrr-o mare incoeren!a poliricA. ma-
surile luate de rege au degenerat ln formule de tip
totalitat avand in vedere teroarea ca mijloc de
 3. Descrierea fertivit{ilor din ziua
de 8 Iud€ (Zua R$taur-4iei)
Discmuib omagiab liruk in ci^'ted zihi
RetatrraTici hudd meiteh
"Maftlui $fijet"
[Anl al II-luJ si rcalizadlz acestuia. Miib dr
nnil h stddion ?inesc c1t .11tuziaen
'?ect4toi
a?dild ftg&i pn/, achmali nesftryite. ln mo-
menaal in cale Rryeb ncce in raistn camtib dt
tinjei, dcEtia, & nn a /r.a?td ndicatd t?/e cet
salutn pe rqe, Exenphl hr
'nigL,1d "Snnntuk!".
6fu tmdt L ?Lbli&l sryetatrt [...]
Un ah ,norne/tt im?ofidnt dl ninifistdlici din
8 hnic il npnzmta "&area cntu Mafth Strdjt".
in or, ap hdjerii ttrigal: ,(haaa, uraaa, Arri@l din p6a p.ivind agina@ p.ih-minir$ului
a/aaa.../ Toli tnE"rii Mdjestit / Ili tndzn sdnn- tumed Cilinscu, 1939
tnte!". D*pd t |r,'i,,aYa na ifestaliikt, Rcgeb, (Fototo tuhivelor Nalonate ale Rominiei)
alesea luoyh dz Madz Voiewd [f snu Mihai],
?nrasctte nadion in uahb ?Lblic"lui. Mthd
hm. tc a&&d h7 jun l na.tinii dcettuia ti dchmn 4. Declarelie maiorului Const .trtitr Dhulescu
la C-omicia de anched cu privtuc le ucidcrta
(Clrllin lon, Culral ?enonak yii in rcmca legionarilor in noaptea de 2712A rciembne
hi Canl al II-ba - Ziua Resta*ra1iei, 1938 (declarage drtl lnBucuregti, Doie,nbric
n retisla Hittori.a, 2008) 1940)
Intr-o ziam fost cbcnat d. cb. fo'tal l+qc-
dinte /, Co,,rilit, [A/,nad] C,ilturat. ln cabiu-
impunere a regimului. Aceasta a fost exercitati in
tl l i lz lufl v gdsea n gcturaht Bcagli*
special asupra legionarilor, ca urmare a refuzului comandannl Jandametiei. Cnlinaat ni-a decla-
acestora de a acc€pta regimul regelui Cerol al fl atunci cn. ?.ntul notiac politire. Codnanu I
Il-lea. in perioada regimului autoritar, Miscarea 13 dr?li ai l i tebaiau sd fe uci.ti; areatta ar f
legionari este decapitati, prin uciderea lui Corne- fost ti doi4a regelui. ln iu dc 29 tniembir
liu Zelea-Codreanu. fondarorul acestei organiza- 1938, horeh 10 seara, Abean* Si catnanzii lui
at fosr scoti din inchitoarca de lt Mnnia*Snrat,
tii politice, gi continuind cu alli legionad de
frunte. Partidele tradi,tionale au fost gi ele afectate
u e oau inch$i, ti.t i
fost ?rJi n-ffi canion.
lrglonani a1t fon pkli ifl a{a fel ca ln podfi r.dra
de politica autorirari. dar in pra(ric, polilid a (e- n"nai inaink, fri d in dcclati tinp legafi & bale-
lor doi ani ele au continuat activiratea clandesdn, h la spate. [...] Se cakatea pe Sorau dintre Ph-
lli r arrage persecugii din partea regimului. i?tti ti Buurfti, rnnd in zon' zibi L J0 noianbn4
hpn ce an dat sennaU jxat, d! hnkrnl1, jdndar-
mii au scor din brz.narc o (fianghi.), ?. ure
Anul 1938 - maxima dezvoltare 'fodfi
au s*nns-o in jml gnahi bgionar"l i cetndka in
economice a RomAniei fata f.dr"ia dn tu .i. in fd'l d..,ta. Odftaru i
cei 13 canaldzi di hi tufott tryrunali, in tin? ce
in perioada interbelici nz.tina 4i ontin"a ltuml'l in ?lizn ubczn. [...]
Fietale jandnm d fo't rd'?h* & 20.000 bi.
Anul 19J8. anul insrauririi regimului autoritar.
Eu am ?imn 200.000 dz hi.
inregivrerzi un momenr de virf al economiei ro-
(Bog&n Murgescu, lrona RomAni?i in teare,
mlne;ti din perioada intelbelici. in analizele eco- Editura Corint, Bucureyi, 2001)
nomice. ace(r an servejre ca reper penrru .r misur.r
 Nnolae Tirulescu, minismn Afac ilor
performanlele economiei romanetti in comparaie
cu rirualia antebelica. dar ti cu situalia economiei
romenqti din perioada comunisti.
Industria romAneasci a licut progrese remarca-
bile in anii '30, iar urmare a misurilor de stimulare
a acesteia s€ constata o diversificare a ramurilor in-
dustriale. Se remarci capitalului autoh-
9i ponderea
ton investit, careJ depfuea pe cel striin in anul
1938. Un rezultar impoftsnt al dezvoltini econo-
mice din anul I 938 ll constituie ponderea s€ctoru-
lui industrie-transporturi-construcgie pe ansarnblul
Extem€ (FobEe Athivdor Nrion,le ale Romaniei)
economi€i. Acesta depi.;ea pentru prima dati sec-
torul agdcol, lucru care-i aducea Rominiei un sta-
tut de lari agrar-industriali (gi nu eminarnente
agrari, cum fusese pini
atunci!)
Totu;i. nivelul de dezvoltare a economiei ro-
manetri, comparariv cu statele cele mai dezvoltate
europene, o situa intr-o pozilie marginali, avind
in vedere dotarea tehnoloSi(:, producrivirarea
muncii. nivelul de rrai. consumul populaliei gi
algi indicatori ce prezinti valori sdzure ln 1938,
ln ierarhia europeani generali.
 5. Potenlialul economic al Rorntniei in anul 1938
ln aj"n"l c?lui dr al doitra fizboi nonlial Ronn- ?nbeazn ? ai inAi fa?t'tt cn ponderu agricutatni in
xia d*puea de mwse nnane ti Mtutub carc o situall u,lirul nadonal al Ronnniei se inscria intra tknn/nr
?i tre pnneh zee $ate ab Eun??i. lnie 27 le Fn d. 38,4%, re?a ce o 'ih.eaz.n ?e hall II ht e t8 ?an
e*o?e* su?rufala 1.tii noa'ie rc?rcze ta 5,7% din etmpme (ia ordine lzscrcscnnLi) De a'enerca in ?ro-
supnfdld fts?ectivebr fin ti 5% dtu totahl po?tulei lurla neai agricoln tutak a m?ectiwlor pn Ronnnia
br, Ronnniz orupand astfel bcal X, res?e.ril) VII. rc?reznta 5,i%, plzsanla-se pe loal W. La aceau
Atage iun aknlinfa?tu|ca ?lafala aflbild a Ronn- contib"ia, in pruduria ei agricok ug€tald in
'
niei le?re nb 12,6% lin cea d4in" dr16fin n- genenl, pn&t@a '?ccinl,
d? cemb tn coma. in prol*,t;a a-
?eta, ?nn area!tu e.t oca?dnd hal III. Iar pondaea taln de eteab a 24 fin etnpne, RonAnia delnea o
W ht"i drti* agicolz ln total l ?o?uhfei arttue ?o oede 8,2%o ?And ?in aceastt b lVP?@e-
nnAnzSti se idica h 72%, ceed ce o plz:a pe lorul II (in la:i l1'c V se itua taft ludstra intu n.rtuntul amintit li
odine lrs.,t'cnndd) intre 20 b fi; e1t/o?enc. De ffide state tutu?ene ti in ?nd"t,t4 dz gau. Iat intre B lnn
se
?oak lrsne constatu cn La nomettul itoti, con'iddat d.ro?e,le ?lo&cntuaft d2 ?orunh RomAnia d4rka
farul 1930] Ronnnia disp* ra in cont€xt l finb flt- b l L CAt ?n'efte prudacla nnirald, dad cife r
npne de un poxnful denogafr g nanral geografc ofna repete dt se poate le concla*nte. .4stfel, in runn-
qrofiht, at precadzte, pe le'une agicob. Pe m atan rul toaldz boriw ti porcine din 24 ydi.too?eu, bovi-
t nei ?tuAqii dgticok i'i ?*ne pregnant ?ecetea an- neb di Ronnnia E?lrzcntdt 4%, iar ?oniielr 3,9%,
?r1 ?otenfdbhi ?rod"xti" al Romtniei dt dancl O latu noa'rn ituA Atae ?e kculwl ti le'?ectia W .
(Gheorghe Dobre - coord., Eco otria RomAniei irl tonkxt eulo?ean 1938,
-
Editura Fundafiei griiniifice ,,Memorie Economid.', Bucuqti, 1996)

Diclionar
. Regim autoitar = reglm politic nedemoctatic caracterizat prin restrengerea drepturilor gi libertftilor
cetilene*i, prin limirarea atribu+iilor instituiilor democratice - in primul rind a Parlamentului,
concomitent cu sporirea puterii persona.le a unui conducitor
. Srujd TLrii sAlJ Sfinjeria = orgenize\ie pentru recrutarea tinerilor, oeati de Regele Carol al Il-lea
intre 1937-1940, prin transformarea organizatiei Cercetalihr.
. Cub l peitoflalitnli = practici politici c€ atribuie un rol exagerat unei personalirifi politic€, care
este venerati prin diferite practici, manifestiri, acte culturale, presi etc.
 Cronologie

1938,30 martie - instituirea Consiliului de Coroani.

193a, U august - reforma adrninistrativi.
t938, t2 octombrie - dizolvarea sindicatelor gi crearea breslelor.
1938, 15 decembrie - crearea Strijeriei.
1938, 16 decembrie - crearea FRN.

Curiozitifi istorice Evaluare/activitifi

de invdfare
. Regele Carol al Il-lea este crearorul primei or-
ganiza(ii de mas: din istoria noasrra. Strijeria.
! Mengionagi, din rextul lecgiei, trei
' Cenzura presei J fost o caracteris(ica a regimu-
trasiruri ale regimului inscaurar de
lui autoritar carlisr. Aceasia era o pra(rici rrzirr-
Carol al Il-lea in perioada 1938-
ti qi inainre de insraurarea regimului autoritar
1940.
(1938), dar ziarele puteau apela la un truc aco-
lo unde r5ndurile, sau chiar articolele, €rau
I l..Ur"gi, conform sursei 1, o ase-
scoase de cenzuri, redaqia lisa spagii albe sau
minare !i o deosebire intre regi-
riperea cuvantul -Cenzurarl-. Dupi februarie
mul autoritar gi cel totalitar.
1938, pentru a contrac:ra aceasti practici,
cenzum scotea practic textele sau parajele cen-
Identlffcagi, folosind textul leqiei,
zurate ti tipirea altceva, liri spalii albe, lisind !
trei practici politice din timpul re-
impresia citirorului ci este t€xtul original.
gimului lui Carol al ll-lea care
' l,a 2 I septembrie I 939 a avut loc cel de-al doilea
sunt speciff ce totalitarismului.
xasinat din perioa& inrerbelic.i aJ unui
prim-ministru in funcgie. Amand Cilinescu a
fosr a:asinat in rimp ce se deplasa de la minister | ,Anrlir..i ., ,t.n;ie sursa 2 si men-
gionaEi principa-lele atribugii ale re-
spre ca"si intr-un automobil Cadillac neblindat
gelui, conform Constituliei din
de citre un comando de legionari.
1938. Identiffcaf o deosebire fagi
' Just4ia arbitrad, de tip medieval, a fost aplicati
de constitulia anterioari?
de Carol al IIJea dupl asasinarea lui Armand
Cilinescu in seprembrie 19J9. in ziua urmitoa-
Formulali un punct de vedere re-
re atentatului, asrsinii lui Armand C-ilinescu au
feritor la teroarea folositi de regim
fost adqi la locul atentatului gi executagi in pu-
pentru a elimina opozanlii poli-
blic pentru a ff daji ca exemplu, cadavrele lor
tici, plecand de la textul lecgiei gi
ffind lisate in stradi mai multe zile. Totodati,
de la analiza srrrsei 4.
in toati gara au fost executati tot ca exemplu
- aproximativ 300 de Guntari legionari.
 Stu/iu /e
Carol al II-lea gi oamenii politici ai epocii
Adept al unui stil nou de conducere, transfor-
mai intr-un regim personal de esenli auroritara,
Carol al Il-lea a fost spriiinit in politica sa de o
parte importanti a elitei politice autohtone. Fie
c.i esre vorba despre oameni politici care ru jucat
un rol imponant gi in perioada primilor doi regi,
sau de oameni politici noi, promovafi de floul su-
v€ran, aceltia gi-au adus o contribulie imPortanti
Ia transformirile politice, sociale ti economice ale
perioadei. in mare parte, elita politici era compu-
si, ca 9i in perioada 1866-1930, din oameni poli-
tici foarte bine pregitili, educali Ia gcoli "inalte"
ln gari sau ln Occident, purtitori ai unor calitifi
politice remarcabile.
luliu Maniu (1873-lgsJ), om politic impor-
tant in viala politici a Tiansilvaniei pini in 1918,
dar;i in Rominia de dupi Marea Unire, atinge
apogeul carierei politice in perioada interbelic.i.
Descendenr al unei Amilii de nobili romani rran-
silvineni, nepot al paloptistului Simion Birnuliu
gi al memoundistului luliu Coroianu, Iuliu Ma-
niu li-a lnccpur educalia la Blai. A conrinuat-o
inrern la Liceul Reformat din Zaliu, unde a de-
prins valoroasele principii morale. Educagia inalti
a 6cut-o la Facultilile de Drept din Clui, Bu-
dapesta qi Vena, unde a obginut gi doctoratul ln
ltiinle politic€. Debutul in viap politici s-a pro-
dus in perioada studenliei, in l89l intrind in Par-
tidul Nagional Romln. Ajungind tn Comiteml de
conducere al acestui patid, a fost ales victprege-
dinte in 1 905 qi a jucat un rol important ln Unirea
Transilvaniei cu RomAnia din 1918. El a fost
printre altele autorul Rezolufei de Unire. A fost
ales pre.;edinte al Consiliului Dirigent, Guvernul
Tiansitva;riei, pina la inregrarea definitiva a aces-
teia in Rominia. in viaga politica a Romlniei
Mari s-a impus foarte repede, gralie vinu;ilor sale
remarcabile. Calitatea care l-a consacrat ln
prim-planul politicii rominegti a fost moralitatea
ireprogabili, motiv pentru care era numit,,sfinxul
de la Bidicin', locul copiliriei sale 9i unde la
caz
maturitate se retrigea pentru relanare. Iuliu Maniu
este cunoscut in congtiinta publici drept liderul
necontestat al Opoziliei. in aceasti calitate a dus o
lupti neincetati impotriva asupririi austm-ungare
din Transihania pini in 1918. imporrira domina-
fei lui Ion I.C. Britianu in viaqa politici a Romi-
niei din anii '20 fi lmpotriva regimului politic
impus de Regele Carol al Il-lea, ln special in peri-
oada monarhiei auroritare (19J8-1940). A conri-
nuar opozigia fap de regimul lui lon Antonescu gi
a criticet vehement exc€sele statului nagiona.lJegi-
onar. Aceea;i pozilie fermi a pistraco qi fagi de
comunizarea Romeniei, inceputi dupi 1945.
l. Activitatea lui luliu Maniu tr 1930:
Intuind oareatm can*ntl l*i, 4m tnit td-mi
in" aig"idn elciark p.litnt a sttuili excaalt dinfi-o
incoreurc lzlibetad. I-am nimit, inrd din 1928,
in nod diwct, oanni de ineftlzft, pc Po?ot ici ri P.
taawtia. at iat.,r .a ?l co diiil" ru.ninl
l-dn cent d se'nlr'?dthd dzfnit , le L.p.atu. A
are?taL l-am ceflt sn reconciliezc at hincipaa
'e
Ebna, nar a co?ihl i tn", /"?n ce nam arigrut
b arcrpu,l I\inrip6ci. A pimit. lan .&t angdja-
mn*.|sobmn cn aa ltnni, fifi a inceaca gttd-
'i
eze, rn u rapeda Anttitufa, bgib;nii ti tattuai
ciuil dl cdtci domnitoat i cn aa mrun1a h fizht
tuan ti fan*itn . A acccptit ti aceattn condiiic.
Desigb d atmtinntul ?e eare fi la dat ?entru E!-
?eculed conditiib neb a fost dnat fonruL tnfuzn-
!a:t dr l4.dtcd ti d, caitd cirari canJ cabiuar in
mod inbftMt, ca Manoibsa Ganriln Mainaa,
gnnahl Dnitresn Si Putu Damitrzsctl Caianu,
Gatolki i nllii, -a hohdh ln m,inn fifi $ifta ri
.on ofiiiatinii. ?.ntn d nu contacta ni.io
"t'Ll
obligafie ti nicin angajanert. $i-a orya iza.t
'ingur
! destul dr eficimt m,etira, at inun,tia dt a ne
pne i n fala fapnhi inplint. condnd. loigur, nai
nult ?e lhryatin di caft se bwia in Wd i chiar in
nmtutl, det?rc cale etu bifie infolrMt condnd ?e
futzlz aau care i-a fist bial - si pttin / 2e conphai
ninot ti drstul dr ?l/eril, ?e caftJ lnoopbe & ca4)a
{Corneliu Coposu. Filr/inn-un iumal int.nis,
Editure Vremea, Bucure;ti, 2014)
 Fondator al celui de-al doilea mare panid al gi-
rii, Patidul NaEional Jirinesc (1926), tuliu Ma-
niu fi-a propus si se impuni pe scena politici a
Romaniei Mari printr-o ,,altfel de politici'. Apo-
geul erierei politice este arins in timpul Regen(ei

h
(1927-1930) 9i in primii ani ai domniei lui Carol
al ll-lea (1930-1940), cand Iuliu Maniu a ocupat
de ttei ori funqia de prim-ministru al Rominiei.

! ft in primut mandat al siu (1928-1930), acordat de

Regengi, Rominia a evoluat contradictoriu, ffind
loviti de efectele crizei mondiale (1929-1933). De
numele lui Iuliu Maniu se leagi un imens scandal
mediatic al anilor'J0, ca urmere a semnerii unui

s
contract nefavorabil pentru statul romin cu IJzi-
nele Skoda din Cehoslovacia. in timpul primei
t guverniri se observi intensiffcarea curentului car-
Iuliu Maniu list, care a dus la intoarcerea fostului pdn! mogte-
(Fototeca Arhivelo. Nalionale ale Rominiei)
nitor in gari gi proclamarea sa ca rege in 8 iunie
1930. Degi. h inceput, dinrr-o ambilie polirica s-a
numirxt prirtre susfinitorii principelui Carol gi a
revenirii ac€stuia pe ron, cand noul rege restaurat
2. San& Titircscu Negroponte despre felul
de a fac! politici al tatilui siu
a incilcar angaiamenrele morale sebiJire;i a
luliu Maniu ft?reziad un nit.ar? w Ia.? dn- manifestat tendinfe autodtare, nu a ezitat sI se
sk. Afost m on integru, an1 t o linie va gAndit
/ opuni. Este ezul celui de-al doilea mandat de
mai nuh lz hnia accap drdt l4 net$id[ih lani. pdm-ministru (iunie - oct. 1930), c.and, din cau-
D ?n 23 aq$t dat dt ifehi dr a ndra antudi- za aducerii Elenei Lupescu in lari !i ner€spectirii
nea iornnneatcn. Unxl en al hi Manir - aceh dz a
-obligamentului moral". luliu Maniu demisionea-
f innduigent dr a tc tac,ifca, dz a se autol;struge,
z.i. Ultima guvernare prezidati de luliu Maniu
dar pmmt o linie; al doilra - dl tutnhi mfl, cnrc
*a,aniftat yiindfoa* bia..n val.aitiut. c,i va (oct. 1932 - ian. 1933) s-a lncheiat ca urmare a
f ncinlrlz' ?a inna dn ni epoen. "nepotrivirii'
punctului siu de vedere cu cel al su-
O c"e/4i d l-a laerrninat sn acceptc cohbora- verenului in privinta guvernirii. Ruptura totali
rca at Parti&tl Conmit?
s-a produs in 1933, moment ln care Iuliu Maniu a
Coruing.rta hti da cn lu?li na; bi e lin ink-
renu;rpt si la tunqia de preledinte aJ PNJ. pozigi-
non lktdii L. din $t?not, olind ln ?utn? ai
in nand anrnit? ?nryhii pe care din opozile ru h onandu-se intr-o opozife fermi cu Regele ;i cu
ai. O alni obteie a tui ?ra sd-i unearcn ?e toli oane- camarila acestuia,
f jicd
nii ?olirici. Creded cn, dad toatn hmea al in 1937, Iuliu Maniu, revenir la conducerea
f
ca el, ar narh donin dlf
PCR, poak t"n- PN! participa la pactul de neagresiune alituri de
'd
?o/i tho lib ti ?oak ar f infuunlat nai n* Migcarea legionari, continuind astfel opozilia
elien;ne t b ?olitic?. Thta insn nr era tubit din ca-
fermi fap de politica suveranului. ln momentul
wn cn f$ese Pin-ninitu l lui Carol al II-ba.
( u uu. j rm ah ln at i o n aL co n, 2008) instauririi monarhiei autoritare, in februarie
lqJ8. L Maniu ii spunea, Ari echivoc acestuia:
,,Maiestate, faceli o neiertati greleali a cirei con- printre care Subsecretar de Stat la Ministen de
secin!e sun( inc-alculabile!" $i. intr-adevir, regi- Interne, Ministru al Industriei gi Come4ului, dar
mul aurorirar carlist se pribu;ea adr in interior, !i secretar general al PNL (1931). Totugi, cel care
cnt gi sub loviturile vecinilor revizionigti, pierzind l-a propulsat pe Gh. Titirescu in prim-planul po-
ln 1940 Basarabia, nordul Bucovinei gi N-VTiarr- liricii rominegti a fost Regele Carol al Il-lea. Aces-
silvaniei. Fag de decizia acceptirii Dictatului de ta va promova tineri din toate partideie in dubla
la Viena, in Consiliul de Coroani, Iuliu Maniu il sa incercare de a se inconjura de oameni politici
avertiza pe rege:
"in politici grqelile se plitesc ;i loiali gi pentru a institui stilul nou de conducere.
se sanc{ioneazi, ca si in viala de toate zilele", iar Gheorghe Titirescu este prototipul omului
pesre (]reva zile previziunile sale se adevereau ;i politic oportunist, docil, care, dupi momentul
acesta era obligat si abdice. Iuliu Maniu a fost Resrauraliei, s-a distanrrr rreptar de qefii sii anri-
artizanul evenimenrelor care au dus la numirea carli;ti. Vintili I.C. Bririenu gi LGh. Duca. inrre
lui lon Antonescu in fruntea Guvernului, la 4 l9J4-lc)J7 ocupi demnitatea de prim-miniqru.
reprembrie, precum yi la incoronarea noului rege. fiind numit in detrimentul gefului siu de partid,
Mihai. la 6 septembrie 1940. in opozitie a rimas Conruntin I.C. Bririanu. 6pr unic in pracrica
gi sub regimul generalului (dwenit mareqal) politici romineasci. Repudiat de fogtii colegi de
Ion Antonescu pini la arestarea acestuia de catre partid, Gheorghe Titirescu a guvernat effcient in
Regele Mihai, la 23 august 1944. luliu Maniu primul mandat gi a oblinut succese remarcabile,
este cunoscut opiniei publice gi pentru atitudinea mei ales in plar: economic. 1n afara unor misuri
sa goviielnici, refuznnd de doui ori propunerile ecolomice cu efect pozitiv, Gheorghe Titirescu a
de a deveni prim-ministru, nedorind astfel si gi- aplicat o serie de misuri de meni forre, dictate de
reze noua formuli polirici sprijiniri de Morcova. suveran: prelungirea stirii de esediu;i a cenzurii.
A fosr arestar in lq47 de Cuvernul comunisr si
condamnar la temnliA grea pe viara pentru asa-zi-
si nagionali". A incetat din via$ in 1953,
"tridare
la vArsta de 80 ani, in penitenciarul Sighet.
Gheorghe Titirescu (1886-1957). Descen-
dent al unei familii de boieri din zona Olteniei,
Gheorghe Titirescu s-a niscut ln familia g€nera-
Iului Nicolae Titirescu. Beneffciazi de o educaEie
pe misuri, incepind cursurile secundare la Cra-
iova si conrinuind (u cele superioare la Bucure;ri.
Dupi ce termini studiile Facultitii de Drept din
Capitali, pleaci la Paris, unde i9i obline doctora-
rul in lriingejuridice (1912). Cariera polirici )i-a
inceput-o in 1919, cand este ales deputat din
parrer Parridului Nalional Liberal. Ascensiunea
poliri.i i-r fosr favorizati;i de prietenia cu
I. Gh. Duca, devenit in 1930 liderul PNL 9i
prim-ministru in 1933. Gheorghe Titirescu a Ghorghe T:tirecu
ocupat insemnate funqii in guvernele liberale, (Fototu tuhivdor Nalionale ale Rominiei)
dizolvarea grupirilor politice care arentau la sigu-
ranla narionali etc. Esre bine cunoturi expre'i.r
,,Se face, Majestatel" care rraduce intreaga sa gu-
vernare, formuli pe care o adresa ca rispuns la
orice solicimre a regelui Carol al Illea. in 1937,
pir:sea funclia de prim-ministru in urma pierde-
rii alegerilor organizare de Guvernul siu, ffind
pentru prima dati intilniti o asemenea siruatie in
politica romineasci interbelici.
"Guri' Titerescu, aIa cum era alintat de apro-
piati, a fost un susinitor important al regimului
deauroritate, instaurat de Carolal Il-lea in februa-
rie 1938. Risplitit penrru loialitatea sa de citre
rege cu cel de al doilea mandar de prim-minisrru
(lqjq-1q40). acrsra din urma a fosr martar prin
polirici de insrirulionalizrre a regimului aurorirar.
prin revr:ngerea dreprurilor fundamenraJe prin
'i
accenauarea crizei inrerne si externe a Romeniei.
Pirisea inalta demnitare imediat dupi cedarea Ba-
sanbiei citre URSS (28 iunie 1940), ca semn al
neputinlei sale in aceasri perioadi nefasri. Dupi
2J augusr 1944. a rrecut in rrb;ra noului regim
comuni'r. in Cuvernulde la 6 marrie lq{5 ocupr
funcgia de vicepresedinte al Consiliului de Minigtri
gi ministru de Exteme. A fost conduc.itonrl delega-
fei Rominiei Ia Conferinp de Pace de la Paris
(1947). A fost intemnipt pentru o scuri perioadi,
la Sighet gi aresat la domiciliu. S-a stins din viali
in 1957 la Bucureqti, la vArsta de 7l de ani.
Constantin Argetoianu ( 1 87 1 - I 95 5), este des-
cendenr al unor vechi si influenre familii boiereli
din Munrenia si fiu al generalului Ion Argetoianu.
frunraS al Partidului Conser%tor Srudiile primare
le lncepe la Craiova, le conti[ui cu cele secundare
la trei colegii renurnite din Bucureqti: Ba-
"Matei
sanb", Sava'9i Gheorghe". Stu-
"S6ntul "Slhntul
diile universitare le face Ia Paris, unde !i ob$ne
licenga in drept gi litere gi doctoratul in medicini.
lgi incrpe cariera ca diplomar, la sfulitul secllului
al XD(-lea, dar o abandoneazi in favoarea poliricii,
pe care o gise;te mult mai atrigitoare gi profftabi-
lj. Este protoripul omului poliric oporrunisr, rra-
serst tr iara princrpii polirice. ln toaii criera
politici a fost membru a opt formaliuni poliricrl
A inceput ln 1913 cu Partidul Conservator, pani
in I 9 I 8, c,ind l-a cunoscut pe Aley.andru Averescu

3. Cu privtu€ la activiratea de memorialist i lui Constantin Argetoiaru

-
Intcdga aciitenpn f expaim;n a m.mo,idlistuhi fainnd rcalitat?a. El vqrejette ,,nahalzgi:n ",
tc rcflrcnd ln acrann ftcontntuift a unci aicli ti a unei z.oid moraln" a meliihr
"ni-
?olitic., cowemn?az, corn-
e?oci. ScTi?ib rnn$? inedhe a td t)rc cato&bh ?nnis"n, fidni, i tigi, d.ldie in chi? fodne
ualoarc. ln pnmrl rtnd *na dtatneaura, prczen- subiectiu dar I - prix acea* chiar sawru, i hme
-
nd *n iateu dzoscbit in redrtco?eriftd lnor l.ece i; cobaind d? interete, dmbilii, uaftit$k, iaalifif, ego-
dt istorie cenz rafi tils& conidfr.uhi, din ?d'?ccti- isn i ?ofk, foatu tie {i foane in?ffd, lar
fnr; dr
& ffiii om ?olitic ti li?lonat aiat nem! tn cendh cdlc n-at f ?"tli nni. &,a&aza neoi in t dun ,i
?ate,ii, informat li capabil dr jud.oin a1Jiz4te. In dl ?eisaje, cnci arc, *qn can r ucde in notalih din
dtiba ran4 vakarca nemonihr sai in calitatea soi- bi?t, ?octic i pltrefta fantrziei, dat dcrnruta
*lui Si in tcmpetanentul dr literat al attofilsi, in- hi ,iaq'inle'k cea nnrunfni int-o .tgitalie ?otiticnfft-
struit ti iflzcstrat d. timpl tant"lui, abil ?ofitctist nedcn, incAbird tuntadictorie. Soienb luiArgeroia-
ti i r.tlinat caonicdr, im?licat afectiu A rez\bat di n *at editat rcde"e ind artuztr fi inteftrante ?nn
acearti tinkzn o crea,t cat nt interesea n nsmai i;- arta 12 a sygen, lr a im?ine o irnngine, le a.,uryin-
toiogafa (?oltuicn, a mentalit;7ht diplomdncd, & oi dr a oeiona un tip uman, o penoaahtatc, o
dat Si litemata. Arest daceadrnt dr boieri ob?ni lsie categorie morak.
?Ann in ?rina jumntutu a secol ui al XX-lza spinnl (Academia Romin:, Dr.ronarul general
troflica kt mutenl nalitia b ?drinag, ?lnccred al literanrii rontae, vol. I (A-B),
dc a ob*ma fira o4are, n atarori dtfornnnd pt Edirura Univers Enciclopedic, Bucurqti, 2004)
 si a subscris la formagiunea creari de acesta, Liga
Poporului. De pe aceasti pozigie a ajuns ministru al
Justigiei in Guvernul A. Averescu (ianuarie-februa-
rie 1918), iar peste doi ani ministru de Finante si
deginitor al porrofoliului Ministerului <Ie Interne
in cel de-al doilea guvern Averescu (t920-192t).
In 1924 gruparea din Partidul Poporului s-a des-
prins din acesta 9i a firzionat cu partidul Nagiona_
lisr-Democrat, condus de Nicolae lorga, noua
formagiune intirulandu-se Partidul Nagionalist al
Poporu|-ri. Ambigios 9i dornic de affrmare, s-a in-
scris in 1927 in Partidul Nalional Liberal, cel mai
mare parrid al $rii. A fost ministru al Agriculturii
gi Domeniilor in Guvernul condus de Barbu Stir_
bey (4-2O itrrLtet927);i in guvernele .ondu"j d.
Ion I.C. Britianu;i Vinrili Britianu (1927-1928).
Apogeul carierei politice il atinge in timpul
domniei regelui Carol al Il-lea. in prima intllnire
cu noul rege I,a sEruir pe acese sA insraurez€ un
regim de mini forte. Regele I,a menlnut in cer-
cul sfituitorilor sii, iar in 1931 ii acorda un rol
important in Guvernul de ,,uniune nagionali,,
prezidat de Nicolae Iorga (1931-1932). in fapt,
Argetoianu, din funcria de minisrru al Inrerrelor,
orchesr ra din umbr.i dire( rivel€ regelui. ceea . e i-a
licut pe mulgi si aiirme cu ironie ci..Nicolae Ior-
ga este prim-ministru in Guvernul Argetoianu,,.
A dat nastere propriei formagiuni politice in
1932, Uniunea Agrari, deveniti, in 1936, pati-
dul Agrar. Nu a avut succes in alegeri cu acesr par-
tid, (eea ce I-a determinar si !e apropie tor mai
mul de Regeie C.rrol al lllea pe care-l incuraja
deschis penrru instaurarea regimului aurorirar.
Carierisr din lire, ajunge din nou ministru, de
data aceasta al Industriei gi Come4ului, in Gr:
vernul prezidat de patriarhul Miron Cristea
(1938-1939). A fost consilier regal si a imbricat
uniforma lronrului Renasterii Nilionale pa,li-
- politici de exuemi drepra. pe c.are a condus-o cu
dul unic creat de rege, fiind unul dinrre executan-
lii polidcii aurorirare carliste. A coordonat politica
economici a Rominiei din posrura de pregedinte
al Consiliului Superior Economic si a delinut
funqia de pregedinte al Senatului (iunie 1939 _
septembrie 1940). in septembrie 1939 a fost nu-
mir prim-minisrru penrru doui luni. dar nu;i_a
legat numele de nicio realizere importanti. Odari
cu abdicarea regelui Carol al IIJea, la 6 septem-
brie 1940, a uecut in planul secund d politicii
romanetti. DupA inliturarea lui Ion Anronescu,
la 23 august 1944, a incr.rcat si revini in viara
politici, dar a fost eliminat de comunigti. lntem-
nigat la penitenciarul dir Sigher, s-a stins din via-
ti ln 1955, la virsta de 84 de ani. Au rimes tn
]urma sa Memoiib polit e, aceasti lucrare nirld o
su$i excel€nti p€ntru detaliile din vieF politici a
Romlniei interbelice.
Comeliu Zelea Codreanu (1899-1938) se Du-
meri printre cei mai controversai oameni polidci
din istoria Romdniei. Liderul fondator al Miscirii
legionare, grupare politici organizati sub diierite
denumiri s-a niscut ln 1899 la Hu$, in judegrl
Ia4i. A cunoscut o educagie in spiritul na;ionalist,
absolvind Liceul militar de la Minisrirea Dealu,
iar mai apoi cunurile $colii Militare de Inhnterie
de la Botolani. Dupi Primul Rizboi Mondial, la
care participe ca voluntar, se lnscrie la Facultatea
de Drept din Ia;i, unde organizrazlL,itt 1922, Aso-
cialia Srudenlilor Crqtini. Exmatriculat din 6cul_
tate, a plecat in Germania, unde a participat la
citeva mitinguri organizate de Hider a luat con-
9i
tact cu ideologia ruzisti.ia l92J fondea .,lmpre-
una A.C. Cuzr (menrorul siu polidc
{i spirirual)
Liga Apiririi Nalional-Crqtine (L-A.N.C.), pri-
ma organizelie andsemiti din istoria noa$ri.
Incarcerat dupi asasinarea prefectului de la;i,
C. Manciu, achitat la scurt timp, p€ motiv de
timi apirare", Codreanu "l€i-
desprinde de LAN.C.
se
qi inAingeaza in 1927 kgiunea tuhanghe lut Mihail.
Din acel an, biogra-fra lui Comeliu Zelea Codreanu
s-a_conropii cu cea a Mi{cafii l-egionare. organiza$e
mani forc in calitatea de
"Cipiran".
Ia incepurul domniei lui Carol al ll-lea, C_or_
neliu Zlea Codrea-nu atinge apogeul politic, ffind
ales in I 93 I , apoi in 1 932, deputat in parlamentul
RomAniei. In 1933, Comelfu Trlea Codreanu lo-
remeieza
re -
- ca expresiepoliiice a Mitcirii Legiona-
Panidul ,,Totul pentru Jari", cu o ideologie
anrisemid ti aniioccidentali. Ca urmare prim-mi-
r
nisrrul liberel LCh. Duca ii va intenice participa-
rea la alegeri. Acrst 6pt va duce la asasinarea lui
t,
Duca de c.itre o echipi de 3 legionari (numigi -A/l-
cadoi) pe perood gtuii din Sinaia, in decembrie
1933. Deti a fost considerat responsabil de acest
atentat, Corneliu Zelea Codreanu a fost achitat
din nou. continuind cu activitarea oBanizrrorici -
a migcirii, prin diferite activit4i propagandistice
gi sociale.
in primii ani ai domniei lui Carol al Il-lea,
relagiile dintre C.Z. Codreanu gi suveran au fost
in limire norma-le. Ulrerior, in a doua iumirate a
deceniului IY viziulea $i ascensiunea politici a
cipitanului legionar s-au intersectat cu planurile
regelui Carol al llJea de instaurare a unui regim Corneliu Zela Codreou
(Fototeca Arhivelor Nagionale ale Rominiei)
autoritar. Refuz.ind si se supuni proiectului car-
Iist, Regele a decis siJ elimine pe C.Z. Codreanu
din viala politici. IJn motiv era succesul politic
4. Din gandirea I'i Com€liu Zelee Codrernu
Poporul ru r conduce tupn winsa lai: dmo'
ob$nut ln alegerile din decembrie 7937, cind, c/alia... Nii dqn loinla un i ?ea'oane: dirtatu-
Partidul -Totul pentru Jard' s-a clasat pe locul al tu. Ci du?n bg;. Nu e uorba de bgtb ficute lr
treilea. in mai 19J8. principalii lideri legionari oaneni. Snt norme, lqi nlrtumb dr nor
"iafi fi
erau aresta{i sub diferite motive, iar cipitanului me, lzgi nanrab dz moalk. Legib ricli i lrgib
Corneliu Zelea Codreanu li era intentat un pro- norlii. O naliffie nerye h daln sar h noa*
ces in urma cfuuia a fost condamnat la 10 ani de
d"?n .,n res?ecrd ?e sau pe aba din areste
"na
bsi... kl linal na esk (...) Acest nonent
munci silnici. Moare, asasinat din ordinul rege- "iap.
lui Carol al ll-lea, alituri de cei t3 ftunta;i legio- fnal, "inaierca din norti", e'te telul cel nai inah ri
mai t blir cntu caft !. ?oate innl,ta ut rcan.
nari inchigi enteiot (Nicadorii i Deccrrloitii) ln (Cristiao Sandache, Isane / biognfe:
noaptea de 29130 noiembrie 1938, in pidurea Comliu z?ba Codftrn4 Edi'ure Mictr VJrhie,
Tlncibeqti. Bucuregti,2005)
Evaluare/activitdfi deinvilare
Identiffcagi, in textul de mai sus, doui categorii de oamenii politici care au colaborat cu
Regele Carol al IIJea.

! f'. U"r" informaliilor din studiul de caz, identiffcali doi oameni politici care s-au opus
politicii lui Carol a1 IIJea ;i doi oameni politici care au aplicat misurile acestuia fui si Ie
conteste, menfionend cite o misuri politici reprezentativi la ffecare personalitat€.

U,ili"and info.-aEiile din capitolul despre Regele Carol al ll-lea 9i din studiul de caz de mai
!
sus realizagi, in aproximativ o pagini, un eseu despre colaborar€a politici dintre rege gi
oamenii politici, in perioada 1930-1940.

! n.air"gi, din informagiile primit€ la ace$ capirol, o ierarhizare a colaboririi oamenilor

politici cu Regele Carol al IIJea, pe baza unor criterii stabilite ln acest sens.
 6. Pribugirea Rominiei Mari
Anul 1940 are o semniffcalie apane in istoria
rominilor, in primul rind din cauza tragicelor
evenimente care au dus in vara acestui an la pier-
derea unor importante teritorii rominegti. Pentru
institulia monarhici, la nivel de imagine ;i func-
lionalitate, anul 1940 inregistreazi egecul unui
proiect politic. Ca arare, dincolo de urmirile ne-
dorite ale destrimirii Rominiei Mari, evenimen-
tele din acest an demonsrreazi a5pecrul falimentar
al regimului lui Carol al -lea, precum gi pribu4i-
rea unei imagini dinastice, in condilii externe de-
venite rot mai nefavorabile.
Contextul extern
in prima pane a celui de-al Doilea Rizboi
Mondial, Rominia s-a dedarat neutti. Evolugiile
miliare gi politice din Europa au obligat insi
RomAnia si se apropie de Germania lui Hider.
Capinrlarea Fran;ei tn mei 1940 ii izolarea Marii
Britanii au produs o reorientare a politicii ofteme
a Rom5niei, de adaptare la realitifi, adici de ori-
entare principa-li spre Germania- ln acest moment,
neutralitatea Romaniei a luat sftrgit, Ilri a se lua ln
disculie o angajare militari a terii. imprejutirile
europene condrionau puternic atitudmea Roma-
hiei, c-a tari, gi a regimului monarhiei autoritare in
luarea unor decizii pe plan intern 9i extern.
Evolu!ia interni
a regimului autoritar
Evolugia politici a regimului de autoritate mo-
narhici a fost ln consens cu schimbirile europene
ale perioadei. Regimul regelui Carol al Il-lea con-
tinua si promoveze spiritul autoritar, dublat une-
ori de pracrici de esenle totaliuri. Arorpulernicia
liderului se manifesta contradrctoriu: asistim la
justilie arbitrari ;i la teroare extremi fagi de liderii
Migcirii legionare, ln septembrie 1939, pentru ca
la inceputul anului 1940 si promovezt o politicd
- 1940
de rcconciliere na1ional5, ce ii viza nu numai pe
legionari, ci toate forgele politice ale ;irii offcial,
desfiinlate. Asrfel, unii membri ai PNJ, precum
Ion Mihalache sau & N. Lupu, au acceptat si co-
laborezt cu Regele, primul primind in aprilie I 940
funqia de consilier regal. Liderii marcangi ai PN!
;i ai PNL, Iuliu Maniu ;i C.I.C. Britianu, dmi-
neau in continLrare adversrii reconcilierii, conri-
nuand si critic€ regimul regelui Carol al IIJea.
Misurile promovate de suveran aduc imaginea
unui regim lipsit de coerengi politici, dublati de
graba luirii unor decizii, in concordangi cu evolu-
liile externe. Festivismul 9i manifestirile grandioa-
se, specifice regimului autoritar carlist sunt reduse
ca intensitate ln primivara-v?ra anului 1940.
Spre exemplu, ziua de 10 mai (Ziua Nagionali a
Rominiei in acea perioadl) este sirbitoriti intr-o
atmosferi tensionati, iar ziua de 8 iunie (Zua
Restauraliei) este marcati de o mobilizare redusi a
cerilenilor. clriar daci e<te plini de evenimenre
crre evoce cei 10 ani ,,gloriogi" de domnie.
Regimul politic cunoalte. Jstfel, o nou; etrpi
in evolufa sa ln vara anului 1940. La 22 irnie
1940 este promulgat decretul-lege pentru trens-
formarea Frontului Ren4terii Nagionale in Parti-
dul Naliunii, panid unic ;i totalitar, aflat sub
conducerea aceluia$ rege qi ln care erau obligaf si
se ifiscrie tofi cei ce aveall o slujbi Ie stat. Este o
incercare forgati de a da Iegitimitate regimului
poliric din Romania li, rorodara. un aspecr rnai
apropiat de cel nazist.
Pierderile teritoriale
din vara anului 194O
Evenimentele cele mai nedorite gi cu urmiri
tragice pentru Romania au venit in urma unor
lovituri din exteriorul girii. Statul romin era obli-
gat si cedeze, in urma presiunilor externe, o parte
insemnati a teritoriului siu. La originile primelor
cediri teritoriale au stat ingelegerile secrete dintre
Germania 9i URSS, prin celebrul pact Ribben-
tropp-Molotov (23 august loJQ). Asrfel, prin no-
rele ultimarive din 26-28 iunie. URSS primea
Basarabia qi Bucovina de Nord, ce insemna
45.000 kln pirrali $i peste J milioane de locuirori
in Basarabia, iar ln nordul Bucovinei 5.396 km
pitraliti aproximrriv 500 mii de locuitori.
Pretenliile teritoriale soyietice au fost urmate
de cele maghiare asupra Transilvaniei ;i de cele
bulgare asupra Cadrilaterului. Romlnia lui Carol
al Illea lncearc.i o redresare a situa{iei pe plan ex-
rern si o apropiere ior m.ri rvidenti de Cermania,
l. Nota ultimatiad a cuvemutui sovietic
din 26 iuni€ 1940 privind anexarca Basarabiei
9i a nodului Bucovinei
la arul 1918, Romania, fohsind*-sc tu :kbi-
ciunea militard a R$iei, d dzsrtatt lt h ttniuned
Sol)irticn (R$ia) o ?ark lin teribn lei, Baratu-
bia, cabnnl n.ealtn tnitdt
?in a tccuhfi n Basn-
tubici, ?o?,.|ifi ir, ?incipal cu toainmi [...]
Aatn, cnnd fibiciunea nilitufi a URSS.t te&t;n
drmcniul be&tului, idl intnlaionnln
'it"nfn
care s-a aeat cere rezolvafta n?idA a chetnltnikt
noftenik ?ntru a prne infne baztlt unei pnci u-
lide it* 1 i, URSS couilern nec.'at oportltn ca
i nndn€tti: Nnoln lorya, Viaor larnandi, Siluiu
in r.,.b ft$abilini a*'nrului ?at arcn in-
'nt 'a
Pctnn & Rornnnia la ft htdred ineliaen a cbesti-
u;i inapoierii Bd'arabi.i Uninii So"ictic..[...]
Gwenul URSS ptopue Gavcmului ryal al
1. Sn ina?oiezz c1t oice ?rq U,,tunii Souietice
2. Sd tlanflind Unianii Souiaicc pama lz
no n hcotinei tufrorrtietb t tb pot iuit & har
C,"wm soliietic iti ac?nnn s?.tan,ta cn Guw-
n"l tunan & ?nmi ?n?"mib dr fa4a db UASS ti
.i dccaia & da posibihtaka dt a se remba pc cdb
?anili anfidl?rhngit linor llRSS I Rontnia.
G l'enal totict atka?rn ri:?uual Gnem*
lui rcgal al Ronnniei in dzatryrll zibi * 27 i"ni?
(Bogdrn Mu,ges(u - coo.d.. htuna Rondni.i
/z rocr, Edirun Corint, Bucurqti,2001)
Hijli ruristice ale BsaJabiei
Gus:, sringa, 1903, ronene{ci. dreapre,1933)
2. Cooriliul de C-oroani de la BuorE d,
27 iuric 19.{O .caepti €darEa Basarabici
-
lnsemdri dh iuroalul Grcl a.l ll-lea
'Esdui
Joi 27 iunie, on 2O
Ansiliul are bc ;i an iEh din cl anirtt Si dtz-
gLttat, toli acei cnrc ficeau ?e toii li ?finz rd
dennfiit. Ntnai 6 wni, din cci 26 ?rczr li,
an fo't ?enrru rczbtenfi. Mtneh b nerhn sn
fe
insctue tu ktere dr d1!r in cdttea drrnniadlii
Dtugomia Tmian Pop, gtefaa Cioban* Em*t
&d.Arearu. ToSi ccihbi, c1.t odreticare n anld, d
fost pena accEtarea *lAnannuhi. t...J
Dise4ii mai lndehngatc au fott itutiL, &ci
an in&?iar Consili"l ?nnn-o tdtflli .1t Ankt . in
.aN am s?/t d ctr? ziuz ka mai dtftnatd a aiaii
ruh, ariatai zi in are nth.tum i nn brdtr cA
jul nat l-a nat bacahtftat"l. Cn conrido d !.
face o mar grcSeak de a cedafrfi rrick ftzittenp,
aproape un sfot dn \ara. dat nd v,ad co?hit dt
aviz"l nani najoriun a acdtta arora h-am c-
r"t Am ?L.at lira a nai dz nAna ./ ni-
'fatuL
nenL adt c dmbAt i conin' cn *nhAib ceht
botnrnte wffoarte rh ?enttu lq& ehia, d4cd,
cun cftlr Aryetoiarru, foane d. nd lccn?nta
'om
(Catol al ll-lea, In*c da'oi. li ?ai ne.
-
humnnn zilnift, vol. ll, 1939-t9,10,Cxa de
edituri qi presi ,,gansi', Bucure;ti, 1996)
 \
l\aq
\ hrn
rf

4
rru ,'
-Y.a
t,
I
A
ale Romadiei)
$mn.rca Pacrului Ribbetr$oP-Molorov' 23 august I 939 (Fotore@ AJhivelor Naionale

la I iulie 1940 Guvernul romin renun$nd la ga- Germania, ltalia qi Japonia), este numit Prim-mi-
rangiile anglo-franceze. la 4 iulie 1940, proger- nistru, in speranla ci Germania va apira Romi-
manul Ion Gigurtu, cunoscut Pentru simPatiile nia de noile pretenii teritoriale. Lipsa evidenti de

sale pentru Axi (alianp politico-militari dintre reaclie a regimului ca-rlist la cedirile fagi de sovie-
rici a incurajat pretenfiile maghiare $i bulgare.
Aceqtia au adresat cereri ultimative Romaniei, in
<ondiliile in care Hirler ii cerea Prinrr-o (ri\or-

rih ril
re, regelui Carol al IIJea si inceapi urgent nego-
cieri !i si accepte pretenliile lor.
Tratativele cu Ungada, Purtate la Turnu-Seve-
rin, nu au aiuns la niciun rezultat. Pretenliile ma-
ghiare erau exagerare iar Romania a acceptat doar

trf, solulia unui schimb de populalii 5i apliere: crire-

riului etnic la trasarea granilelor' Tiatativele cu
Bulgaria, punate la Craiova, au fost ffnaliz:te la 24
august cu un acord intre cele doui state, Rominia
acc€pt5nd si retrocedeze cele doli iudege &n Ca-
drilater - Caliacra gi Durostor. iln aceste conditii,
la 27 august 1940 Hitler a intervenit 9i a tuasat
Ion Gigurru (Fotote tuhivelor
noua graniti intre Rominia 9i Ungaria, comunic-ati
Naionale alc Romaniei)
imediat minigtrilor de Externe ai Germaniei !i Ita-
liei, fubbentrop ti Ciano, reunili la Mena. Prin
Dictanrl de la Vien+ semnat in ziua de 30 august
1940. Romania era obligaca ri cedez€ Ungariei un
teritoriu de 42.360 de km pitragi din N-V Tiansil-
variei, cu o populalie de peste 2,6 milioane de lo-
cuitori, dintre care peste jumitate romani.
Romania piende asdel in rera anului 1940, in
urma cedirilor prezentate mai sus, peste 337o din
reriroriu ;i tor aut din popuJaJie. adici aproximativ
100.000 km pitrali qi aproape 7 milioane de locui-
tori. C,onsecingele acestor evenimente au fost nefu-
te pentru regimul condus de Regele Carol al ll-lea-
Pribugirea regimului
lui Carol al Il-lea
in vara anr-rlui 1940 situatia girii era gravi. Te-
titorial, Rominia Mare se pribugise, iar din punct
de vedere economic siiuaria re inriuiiler conri-
nuu. Casa Regali affga o imagine ce contrasta r€,
alitifilor !tuii, iar Regele Carol al Il-lea era unul
din e cei mai prosperi romlni. Viala luxoase r
Delegalii Rohenieiprivesc hdra c cup.inde rerno.iile cedate prin Dictatul de la Vena din 1940
(Fototea Arhiyelor Nariotrale rle Rontniei)
suveranului, corupqia din jurul siu, camarila con-
dusi de Elena Lupescu sunt realitigi ale perioadei,
iai opinia publici critica misurile sale. Politic si
instituional, Romania lui Carol al IIJea era pu,
ternic divizad gi lipsiti de unitate. Partidele poli-
tice erau desffinlate, Guvernul gi Parlamentul
aservite, iar armara era demoralizati. in ciuda
efortului pentru realizarea unui consens national,
regimul nu reuEise decit si dezbine. Acestea sunt
c6teva dintre argumentele pentru care Regele
Carol aI Il-lea a fost considerat principalul vino-
vat de dezastrul nagional la sfArsitul verii anului
'r940.
Consecingele dezastrului nagional s-au risftint
asu pra regim ului polir ic condus de rege. Con vins ci
mai poate salr,a cew din regimul siu, Carol al ll-lea
oferi la 4 seprembrie I940 mandarul de prim-mi-
nisrru generalului lon Anronercu. un om de mini
fone. Acesu condilioneaz.i mandarul de invesrire:
sa cu puteri depline, ceea ce
!i obgine a doui zi dupi
numirc. iar la 6 seprembrie 1940 reg6lg 5u! preslu-
ne renungi la tron in favoarea ffului siu, Mihai.
Imaginea sa.lvatonrlui. a1a cum a fo"r propagari ea
:{
7
in cri I 0 ani de domnie, era inlocuiti cu cra a vino-
3. Venituri 9i cheltuieli
watului pentm dezastrul nalional din anu-l 1940.
le ctnee regelui Caml al llJea
Carol al IIJea pirisea tronul $i lara pentru un lung
.ln ?oioddn 1930- 1%0, Ca'd RqnlL it/r?li-
..
exil, din cale nu a mai revenit vreodati. cit Rqeb Atul al ll-ba, a bnelciat dz in?ot
artc dz bani, pe cate b-a g.ttiorut ln
'tn"
nd ?nmrl
Carol al Il-lea - pntru a obyine cnstign cdt nai tr.bstnnliab. Dc
aaea in nonmal abdica;i, Rgeb Anl al ll-lza
in spriiinul culturii dirpnea lz o auer coruidrrabih nobik, inokh,
dz?ozitc in nnrumr la banci Ji ti. D. .xem-
Perioada domniei lui Carol al IIJea este o peri- 'ocie
?la ntuaia nonczilot finirc car dbp*ra Rc-
dz
oadi in care democragia a fost inliturati. Monar- geb la 30 iuniz 1940 era ffmntuarea: [...] in !..fi
hul a cipitat un rol neobignuit de activ in viaga diEnea nr d4ozi* in ntnerar h bnnci Si ncieagi
politici romineasci, culminind cu instaurarea re- ?re&n Banca Ronnnea'cn, Bdnk ofRornaniz Ltd,
RuraftSti, Labrta dr Hdn;tBqtmi, Banta L Cn-
gimului autoritar. Anul 1 938 a fost cel mai bun an
dit Ro An, Fdbicn d. ?otta*Azga, ia ukare *
al economiei rominqti din prima jumitate a seco-
11.273.681 hi, i$ in diywa de depo-
lului )OC Pe llngi nivelul lnalt de dezvolane eco- 'fiituitura
zit? in nun.aar la ban i ?nan: Cndir Su;st Zun-
nomici atins, Romlnia cunoa;te in decada ch, Deutnhe Bank Balin, Ibm'erionkassc Be in,
1930-1940 9i o inflorire culturali semnificativi. tunh of Rounaxia Ltd, Ianba,Vct minttd Banl
Regele a incurajat. sprijinit li finanlrr proiecte bd. Imdn, The Chase National Bank Mn Yo*,
culturale, ffe direct, ffe indirect, prin oamenii de in aaloar * 72.705.4tJ hi. Ayizr h 30 iunie
culturi sau organisme culturale. Un exemplu tl 1%0, Rcgcb Canl di'p n ade n runerar la banci
ri tutien4i din turn ri din tini .dtik in uakarc t t!t-
reprezinti activitatex Culturale Re-
"Fundagiilor h lr 83.979.0% hi. [...]
gald', prin care Regele a conceput gi a pus in prac- nr a fant
[. . . ] Regeb Carol al ll-lza al.tceaa
tici cea mai ampli strategie de dezvoltare drcat profte di11 plin dz ?. ,rma $atuhi, uft a
sn
culturali pe cue a cunoscut-o Romilia plni la con*ibtit la s?oifta are i sale pin s*myii, ra-
acsl vreme. ln 1937 Carol al Il-lea a conceluat tirca dr plata taxelo/ Mmab, lntEinma palatehr
cele patru Fundalii Regalc existente (,,Fundagia ftgalt. dobr dina il$aln a mor inobiL. ntaui
Carol I", cu sediul la Bucuregti, ,,Funda$a Fetdi- i obi.tu d. u p.no,ul aedafta d" da,iz? tu d-
tft Baflcn Nalianiln a Ronlna dc. Ac.dttd atiha-
nand [", cu sediul la Iaqi, Carol al II- diac a qebi a foa de cci din jtrul
"Fundagia sn
lea", cu sediul la Cluj gi ,,Funda;ia Principele (canirild), b, tim? ce'.tiruad
intituyiib staa i nt a*
Carol") intr-o singuri (rn&1ie cu numele awt atraj tu a nspinge ?EEnSiih ftgchi, nul.
"Fun-
dalia Regali Regele Carol d Il-lea". A fost lnfiin- lunindr.ae nd da)irLd s?o son ai ?dtoan.i tab.
($tefania Ciubotaru, Wdla coti.didnn
lati "Revista Fundafilor fugalc", publicalie h d.lted ftgali a RomAniei 1914-1 7,
lunari in care sc publicau aiticole despre culturi,
Editura Canex, Bucureqti, 201 1)
literatur; fi arti romalneasci autentici, benefici-
ind asdel de colaborarea celor mai de seami scrii-
rori, cririci, isrorici lirerari !i sa nli ai vremii. 4. Iuliu Maniu despn aMicara lui Caml al ll-l€a
Carol d IIJca s-a preocupat intens ti de acce- Aua aMbnii 6k conre?lin sa gercnJn de dom-
sul la culturi al tuturor cetigenilor, indiferent de nie aunnua, fia idal lin nonhtuk li ha'oh
gura,inco,i lt i oscildle o?ortuniad- fueh Adal
'i
mediu de provenicnli. Incercind si promoveze o
tt-ka .a l,wdit ina?abil dt a nnd*e yan ;i nai
imagine noui, desmri suveunul era prez€ntat cr
alcs dz a o rcftce &4a drzttralin can a inpinr-o.
suveran ,,al tinerilor $i firanilor", patronind astfel (Uni'ensl, nL252 din 13 septembrie I 940)
construclia a peste 2.000 de cirnine culturale
 5. Pierderile teritoriale din rara rnului 1940

g"!
"9
+!"

(Nicola€ I. Dti, Nicula€ Clistea, Istoia Ronnnikr Atla'.onentat, EDP, Rucuretd, 2014)

sitelti. Printr€ realizirile sale se numiri gi expozi-

Eiile anuale ale satului romlnesc, editarea colecfii- Diclionar

lor populare de cirgi religioase, a colecgiei Cartea
. N. tahtate = atitudine de neintervenrie a
sattului, prccum gi a ntmeroes€le proiecte cultura-
unui srat inu-un conflict militar.
le desfl5urate de Fun&gia pentru Literaturi ii
. Nord bimatiai = act diplomatic trimis de
Arti ,,Carol al Il-lea". Tot in domeniul cultural,
un stat citre un alt stat in cere se soliciti
menlionam !i inffinlarea,,Colecgiei Scriitorilor
rezolvarca urge[ti a unei probleme.
Romini Contemporani", sugerati de citre Carol . Dictat = inechitabil prin care un stat sau
al ll-lea, qi a Bibliorecii de Filosolie Romireaci. ^ct
mai multe state impun altui srat anumire
IntervenEia culturali a regelui Carol al Il-lea s-a
cond\ii (politice, economice, militare etc.),
6cut simliti prin inffinlarea Muzeului etnograffc forginduJ si le acctpte.
de la Cluj gi a celebrul Muzeu al Satului din Bu-
curefti, operi a marelui sociolog Dimitrie Gusti.
 Cronologie
1939, 6 septembrie - Romlnia qi-a proclarnat neutralitatea la inceputul celui de-al Doilea
Rizboi Mondial.
1940, 22 iunie - Irontul Renagterii Nagionale se transformi in panidul Naliunii.
lg4} , 26-28 iunie -URSS adreseazi noiele ultimative Romaniei pdn care sunt cedate Basarabia
gi Bucovina de Nord.
1940, 16-24 aguist - tratativele romino-maghiare de la Turnu Severin sunt incheiate flri rezul-
tat in privinla prete[{iilor maghiare asupra Transilvaniei.
1940, 1,9-24 august - tratativele rornlno-bulgare, desft;urate la Craiova, prin care Rom1nia
cedeazi Cadrilaterul Bulgeriei.
1940, 30 august - Dictatul de la Viena. Rominia pierde in Evoarea Ungariei Tiansilvania
de Nord-Vest, teritoriu locuit ln majoritate de romini.
1940, 4 septembrie - fugele Carol al ll-lea il numegte pe generalul Ion Antonescr prim-minisrru.
1940, 5 august - Carol al IIJea ll investegte cu puteri sporire pe generalul Ion Antonescu.
1940, 6 august - Carol al IIJea renungi la tron in favoarea ffului siu, Mihai, care devine pentru
a doua oari rege. Puterea in stat apar$nea, de fapt, prim-ministrului Ion Antonescu, numic

"Conducitor" Statului Romln.

al

Curiozitd!i istorice Evaluare/activitifi de invilare

. Regele Carol al IIJea a fost ginta M..rgionagi conrextul extern in care au loc cedirile
unui atentat esuat in ziua de 7
!
teritoriale ale Romlniei.
septembrie 1!40 Ia plecarea sa
din !ari. Acesta se d€plasa cu un Preclza$, conform sursei l, un moriv pertru care
tren special, pus la dispozife de
!
URSS trimisese cererile din nota ultimativi din 26
guvem, iar la iqirea din pri un iunie 1940.
grup de legionari a tras focuri
de ami asupra trenului regal, Identiffcagi, folosind textul lec,tiei ;i sursa 4, trei
dar nu a reu;it siJ opreasci.
!
misuri politice ce ii sunt imputate regelui Carol al
. Dupi plecarea din gari fostul IIJea gi care au dus la egecul proiectului siu politic.
rege nu si-a mai \rizut nicioda-
ti fiul, pe Regele Mihai, qi nici Menlionajl, folosind textul leqiei qi harta din sursa
nu a mai ajuns in RomXnia
I
5, teritoriile pierdute de Rominia in 1940.
pAni la decesul siu din aprilie
1953. formulagi un punct de vedere referitor Ia situatia
!
economici a Casei Regale qi a regelui Carol al Il-lea,
plecind de la textul lecliei si de la analiza sursei l.

E
 Stu/iu /e
Carol al II-lea gi Elena
Cea mai controversati personditate monarhi
ci, \ele Carol al Il-lea a fost primul copil a.l
regelui Ferdinand I (1914-1927) ;i al reginei
Maria. Primul Hohenzollern niscut in Rominia
(Sinaia, 3/16 octombrie 1893), botezat creq-
rin-onodox, a avur parle d€ o educalie pe mesura
statutului siu - de mottenitor al Coroanei - in
special ln timpul domniei bunicului siu, Carol I.
A absolvit ln 1909 $coala de Offgeri din Bucu-
retti fi a fost lnaifltat la gradul de sublocotenent.
Dupi susfineree bacalaureatului in anul 1912,
este trimis si studieze la Academia Militari din
Pots&m.
ln septembrie 1914,in urma decesului regelui
Carol I, coroana Romaniei revine tatilui siu Fer-
dinand, iar Carol devine prinf mo$enitor. Doui
luni mai tirziu, prinpl Carol devine senator de
drept ln Reprezentanga Nationdi gi ia contact cu
politica romaneasci.
in timpul Primului Rizboi Mondial, este off-
ler in armata romana. ln 1918 dezerteazi de pe
front gi se cisitorelte cu Zzi Lambrino la Odessa,
renunlard pentru prima dati la cJitarer de prinl
molreniror. Cisitoria este anulati de Guvernul
roman in anul l9l9 9i nu produce efecte dinasti-
ce. deyi Carol a pistrat legitura cu aceasra. in rara
anului 1919 renunli pentru e doua oari la calita-
rea de prin! motrenitor gi recunoarte parernitatea
copilului pe care Zizi Lambrino avea si-l nasci ln
ianuarie 1920, bote.'zat Mircea Grigore,
la inceputul anului 1921, dupi o cilitorie de
citwa luni in juml lumii, aranjati de mama sa -
regina Maria. pringul Carol o cunoarte pe princi-
pesa Uena a Greciei. Cisitoria lor s-a offcializat
pe 10 martie 1927 la Atere,lar la25 octombrie
acelali an s-a n:iscut principele Mihai, viitorul
rege al Rominiei.
b 28 decembrie 1925, principele Carol rc-
nunli pentru a trcia oari la toate drepturile la
Tmnul Rom3niei gi pleaci in Franga alituri de
noua iubiti, Elena Lupescu. Regele FenCinand il
caz
dezmosteneste, iar acesta isi ia numele de Carol
Graimarr. in 1!2/, la moarrea regelui Ferdinand,
fful siu Mihai I devine rege, dar-ffind minor-era
rcprezenrat de o R€genli in conducerea statului.
Regen!a era o institulie provizorie !i flri rezul-
tate notabile in funclionarea sa, iar pe fondul cri-
zei economice mondiale incepute in 1929, viaga
politici romXneasci era tensionati ;i contuzi.
Din autoexil, Carol didea semne de interes fali
de tronul pe careJ pirisise. in noaptea de 6 iunie
lqJO.o\<;rc in qara. dupa rproap< 5 ani perrcculi
ca simplu cetitean.
in ziua de 8 iunie 1930, Parlamenrul Romini-
ei il proclami pe Carol al ll-lea ca rege al Romi-
niei. Prin acgiunile sale 9i-a detronat propriul ffu
Mihai, car€ a primit titlul onorific de Mare Vo-
ievod de Albalulia.
Ca rege, Carol al tl-lea (1930-1940) a fost o
personalitate cu lumini 9i umbre. Probabil cel mai
inteligent dintre regii Rominiei, Carol al Il-lea
era inzestrat cu un excelent har oratoric;i cu mul-
ti charismi, ffind un monarh ciruia i-a plicut
,,meseria de Rege". Avea in plus o buni stipinire
1. Personalitarea regelui Carol al ll-lea:
A fott, dinne regii Romtni?L r.l &ft a alhat
.?l? nai nari ralitaii rck nat nrltc *{ecn Si
una. si aha. aslar. u dtar cele nai nuhe defu-
tl MoStenis. d$tuh idanri tu h nana:a. Fra,
ca;i ca, whnur / a*nritut, Auea, cd ti c.t, cd?d-
citatea dz a te apfi?ia de oameni, \antnlx-se h
niuhl fecnntid; ct toal dhfcl decnt lnunnl
Ad I uu timidul Ferd.inand; a ftr.tit, mai mah
dtcnt ei, sa dcuinn c* aleanrut u rcge popabr
Sthimbar?a rudicak di timp hi Fcrdinand, h
un ?lu de anotitate, dr?nirrd ehiat ?oz;tia da-
minan ?c cdle o dtusete h vremea hi Canl I.
Lui Anl al II-ba ru i-a ajffi' snfe ffi a*itu,
oricb dz influent; a urut nca?nlat tnfv un con-
(l,nciaa Roia, Suuoanii Romtaiei. Monarhia,
o sohl;e?, Fntt]JraHrmanitas, Bucue$i, 2014)
a chestiunilor militar€, Iegislative ;i administrati-
ve. Era, totodati, personalitatea regali plini de
vicii gi porniri autoritare. in timpul domniei lui
s-a dezvoltat un adevirat cult al personalitilii:
Regele Carol al IIJea iqi dorea si ffe creatorul unei
..noi Rominii", al unei ..RomiLnii veqnice", care-qi
trigea vitalitatea din elemente autentice ale popo-
rului roman. De aceea, se considera
"rege
al tine-
remlui" (mai ales prin institufia Stiieriei, al cirei
gefetal), ,,Rege al $rarrilor" qi un al cul-
"Voievod
turii". A ttiut si sprijine valorile reale ale culturii
romane, prin intermediul Fundaliei pentru
Literaturi ;i Arri -Regele Carol al ll-lea . care in-
vesrea in acesr domeniu. acorda premii, burse ;i
publica opere importante ale scriitorilor romani.
Acum s-au affrmet cele mai mari nume romane$ti
din culturi 9i gtiinp in sec. )C( Emil Cioran,
George Enescu, Eugen Ionescu, Mircea Eliade,
Constantin Brincugi, Tristan Tzara, George Emil
Palade ;i al1ii. Tot in acegti ani a srelucit marele
diplomar Nicolae Tirulescu. F-conomia girii a cu-
floscut ln anii '30 cea mai mare dezvoltare din
perioada interbelici.
In februarie 1938, Carol al ll-lea instaureazi
un regim personal, o monrrhie aulorirare, crrE
era,,ln acord" cu schimbirile politice din Europa.
Este o perioadi de declin total pentru Rominia,
iar ln 1940 fara era izolati pe plan extern in urma
capirul:rii fi izolirii Marii i"
vara acestui an, Romania este obligati si cede.'ze
din reritoriile sale vecinilor revizionigti. in fap
acestui dezasrru nrlional dalorar propriilor erori
din politica interni, fugele Carol al ll-lea a fost
forlar de generalul Ion Aatonescu. si abdice in
favoarea fiului siu Mihai, la 6 septembrie 1940.
A plecat pentru a doua oari in exil, Ia 7 sep-
tembrie 1940. Carol al ll-lea a locuit, p€ntru rm
timp, in Statele Unite, Mexic 9i Brazilia. Aici s-a
casirorir cu Elena Lupescu la 7 idic 1c)47. in
1947, cei doi s-au stabilit in Portugalia, unde au
rimas ptni la moartea regelui Carol al Il-lea, sur-
veniti la 3 aprilie 195J. A fost inmormintat in
cimitirul regal al ministirii San Vincente din
Lisabona. insi la funeraliile sale nu a paflicipar
niciun reprezentant al Familiei regale a Rom3niei.
De fapt, Regele Mihai;i Regina Ana nu l-au mai

2. Despre Carol al IIJea:

Carol al II-ha rnnnne in iatia modrma a Ro-
rntniei lfl ?nn"l d ca pmonaj reEonsabil
pe tru sfnryitul lenouifi"i inte clice. Da?n db- la
geriL din 1937, Carol al II-ba a rcfizat convoca- I
rca Parhmntului, chiar lzcn lzgea ebaoraLd tn
itea i disnibtirea nandatelot ri abn-
"Waft ?.1,
t"ircd *nei formllb gt crn/tncntab carc rn lcJbck
tntal ceaQnihr din acel norneni Crel cn distnt-
gcrea aoian a isumului dcmooatic fimlne p*ncal
rsenlinl dl eaicfti Nt dif.ritch dntudini ?oli.
'dh.
tie ?e caft h-a a'*mat in ?n"in,ta panidelot,
'au
a unora dintre pcnonajclc cpocii ci aairhi uoinld
lz a distruge dznotralk oed cd ft?nzinfi g.stul
fundamental peamr. cat nan abb de ittone ll,ot

(Cristian Pre&, Un aduosar al parhnnarismu-

bi ri drmocaali"i, in Ra)nta 22, febr]uariez003) Elena hpescu
(Fotoreca Arhivelor Nalionale ale Rominiei)
 intilnit niciodati, dupi cisiroria lor din 1948. La
lel. niciunul dinrre copiii regelui Mihai nu 1i-a
inrllnit vreodati bunicul. J
in 2003, rim\itele pimintesti ale fostului
rege Carol a1 Il-lea au fost aduse in gari qi se afli
astizi depuse lnrr-o capeli a Minisririi Curtea de
Argeg.
Principesa Elena s,a niscut in 2 mai 1896la
Atena, fiind ffica regelui Consrantin I al Greciei
,i
t
a principesei Sofia a Prusiei. A fosr cea de-a doua
soyie a pringului moqtenitor Carol, devenit mai tir-
ziu rege. Cisitoria lor, offciari pe 10 manie l92I
la Atena. A fost singura acceprari d€ frmilia regali
si Guvernul romin, ca fiind conformi cu statutul
oficial :l membrilor Casei regale. Nunra principe.
sei Elena cu printul Carol a avut loc in decurs de o
siplimine ti con(omilenr cu nunu principesei
Elisabeta (sora prinlului Carol) cu pringul George
al Greciei (fratele principesei Elena). in acela;i an,
la 25 octombrie, s-a niscut copilul lor, Mihai de-
-
venit ultimul rege al Rominiei.
Cisitoria sa cu pringul Carol a fost intrerupti
de facro in 1q25. ..ind acesrJ a decis si par:"s€rsci
lara alituri de noua iubiti, Elena (Magda) Lu-
pescu si si se stabileasci in Fran,ta. Divor,tul ofici-
al a fost pronunlat in 1928, iar principesa Elena Regina-mmi Elene in arul 1924
(Fototee Arhivelor Na;ionale ale Romrni€i)
s-a ocupat constant de educagia ffului ei, devenit
prin l. mo\ren ir or al Tronului 1i apoi rcge-minor
3. D€spi€ principesa Elelra a cr€ciei:
1t927 -1930). in aht*afi parca f? ab'ol .n.
in 1930, o dati cu reintoarcerea lui Carol si atdnd aka tu* in 'd 'ign
maatc, .a oa tottiAa tn?i
proclamarea sa ca rege, Elena a al,rlr de infrunrat tieyi *nfuhe si *ninc dc ftginn, sole dr rege. Dat,
autoritarea excesivi a fosrului sog, care a obqinut Destinul a turis alftl... into&auna. arep nd
controlul legal xupra ffului lor Mihai. Permanent p?,ioa*l" d" dil .a afat ?? ncpkb uti tnn.
'.a
Oddn i t-d t?Ls cn t'iala
obstruclionati in a se implica in educagia ffului, ei teamdfi c1t ?otertea
()nutnfts.i, ddr invendtn E?etufi intruna. pen-
principesa Elena a luar decizia si piris€asci Roma- ti
,u cn, in catul ei, ?orqrtea u yd sfAr,.sit ci ,t inte-
nia ( 1932) 1i s-:
'rabilir Florenla, fiindu-i permi.
la
?* c" feticirca, cAnd ni ?inlei din ?atatut
si vizirarea ffului timp de doui luni in ffesre an. pnnnsikr ei adorul (?tuytl no{tenitot ti pinlcla
in septembrie 1940, dupi abdicarea regelui molknitoaft ai Crcd.i). p.rftea orc Jcn.it.. ju-
Carol al Il-lea si proclamarca lui Mihai ca rege, ean&-'? jiln gr4i, r b cerul in{oit al Akrci.
Ion Antonescu, Conducitorul srarului roman. i-a
(tuthv Godd I*e, Ebu, Regiia-r/unn a
Romnniei, EAi r^ }1:umanitai, Bucuretd, 2000)
cerur si se lntoarci in rari, primind tidul de
,,Rcgini-mami' qi apelativul ,,Majestate". A deve-
nir in perio.rd.r l9 r0- l04-,cl m.rr rpropir LUn-
silier ;i conffdent al regelui Mihai 9i s-a implicat
in campanii sociale. in rimpul celui de al Doilea
Rizboi Mondial, prin activitatea sa a salvat viegile

Dupi abdicarea forlati a regelui Mihai la 30

decembrie 1947 ;i plecarea sa ifl exil, Reginarna-
mi Elena a urmar soarta ffului ei. trlind la Flo-
ren1a. in uhimiiarri*a murar. din . aura 'aniraqir.
t,'il
la l-ausanne, apoi la Versoix, fiind aproape de 0ul
siu, qi de familia Iui. S-a srins din viag la Lausan-
ne in data de 28 noiembrie 1982, la virsta de 86
de ani.
I I
I
l ri
I,L:tl I
Carol al II-la 9i sogia sa, Elena
(Fotorcca Arhivelor Na{ooale ale Romeniei)

Evaluare/activitiifi de invilare
nt..a"a a. t, i.formagiile din lecgie 1i din sursa 1 identiffcagi doui calitigi gi doui defecte ale
! prin$lui Carol/rcBelui Carol rl ll-lea.

Mengionagi din sursa 2 o caracteristici importanti a imaginii regelui Carol al Illea.

!
Caracterizagi pe beza lecliei a sursei 3 Personalitatea Reginei-mame Elena.
! ti

Realizali, pe baza informafiilor din manuel ti a celor trei surse, un scurt porttet al cuplului
Carol aJ IIJea - principesa Elena.
 CAPITOLUL

REGELE MIHAI I AL ROMANIEI -

uu rAruAn iru FATA pERrcoLEroR

C
t,
L.{
*.fQE. \l v
.ll &It,,= I
Reg€le Mihai, Petru cMa 9i Lu@!u pirr4@u in pdarnenrul de ta Bucuresri in I 946
(Foiorecr tuhivelor NrIiorute ale Rohiniei)

1. Un copil pe tronul grii. Marele Voievod de Alba_Iulia

2. Monarhia in perioa& 6 septembrie t94O _ 23 t944
^lgnst
3. Actul de la 23 august 1944
4. Monarhia ln perioada 23 ergtst 1944 - 3O decembrie 1947
5. Abdicarea fo4ati Mihai I. proclamarea Republicii populare Romlne
a Regelui
st"/i" le .az Mihai I ii An
sta*u /. .az OAme\i politici romini in perioada domniei Regelui M ihai (1940_1947)
6. Regele Mihai in exil (1948_1989)
7. Situalia Familiei Regale dupi 1989. Statunrl membrilor familiei domnitoare
promulgat ln 2007
8. Auibqii ale monarhului ti implicerea Casei Regale tn viala culorali 9i sociali a $rii

F-l
 tronul terii.
1. Un copil pe
Marele Voievod de Alba-Iulia
Prin ipostazele institutionale de care a fost le-
gat, Mihai I aduce o imagine cu totul aparte asu-
pra Monarhiei romane: Regc-copil (1927) In u:ima,
decesului btrnicului sau regele Ferdinand;i a re-
nunlirii tatilui siu (peioadaRegent3l); Mare Vo-
ia)od d? Alba-lrlia (!q30) ca urmare r revenirii pe
trofl a tatilui siu, devenit regele Carol al IIJea; la
6 seprembrie 1940, regele Carol al UJea renunqi
la rron in favoarea fiului siu 9i Mihai devine pen-

tru a doua oari rege.
Un copil pe tronul lerii
I-a moartea regelui Fendinand (20 iulie 1927)
pieiogativele regale s-au transmis in mod offcial
mo$enitorului uonului, nepotului sIu, Mihai.
De facto ele au losr preluare de o Regenlj asigura-
tide Principele Nicolae - unchiul siu, patriarhul
Miron Cristea gi Gheorghe Buzdugan - pregedin-
tele inaltei Curji de Casajie. Avind o vdrsti frage-
di (aproape 6 ani), Mihai a fost surprins de
aceasta iposrazi ince din momenrul incoron:rii
sale din Parlament, surveniti ln ece€a{i zi cu dece-
sul bunicului siu. Titul tfr$a de Mdjertdte, a) cal.-
era apelat Regele-copil, era striini ufliversului co-
pil;riei sale. De treburile r;rii se ocupau cei lrei
oameni din Regenli, dar in mult€ cazuri prezenfa
fizici a regelui minor en necesari.
Perioadi 1927-1930 a reprezentat o posturi
formali a domniei regelui Mihai gi o erapj unici
in istoria Monarhiei romlne. in toati aceasti pe-
rioadi, Regele-copil s-a aflat in grija mamei sale,
principesa Elena, 9i a bunicii din partea tat5lui,
r€gina Maria. Lipsit de o veritabili afecliune fa-
miliali, regele-minor a beneffciat ln schimb de o
educagie aleasi, dupi sistemul englez. iqi incepe
s,coala primari Ia Castelul Peleq din Sinaia,
regedinta de vari a familiei regale. Pe langn tcoaln
regele minor se dedici 9i altor activitigi, petre-
cnndu-gi timpul in preajma automobilelor care
va ff una din marile sale pasiuni. Fiind doar un
copil, regele nu putea participa Ia adoptarea
ry
\
Regele Mihaial Rominiei, 1927
(Foioteca Arhivelor Nalionale al€ Rominiei)
deciziilor politice, dar era adus de multe ori la
momente festive cum ar Ii: deschiderea lucririlor
Parlamentului, vizite offciale, defilarea din ziua
de 10 mai, etc.
Mare Voievod de Alba-lulia
in 6 iunie 1930, Carol Caraiman, tatll regelui
minor. intoarce pe nealreprare in !ara. L scun
'e
timp, pe 8 iunie, are loc Restaaralia, evenime[t ce
simbolizeazi in fapt detronarea propriului fiu
l. Rcgcle Mihai desprc pasiuoea sa
pentru automobilism:
Vata 1928 [. teo 7-8 ani, tot k
. . ] cnnd ateam
Mamaia. inn-o zi am phcat singw at an Wl$s
Knight, o nalnd lz semiti" nai mici, i carc
m-am pr*t hetala h wlan. And ya consuat cA
am dit?nr L tndfi hm.a n intrat in ?anicn. ?Atud
la ff ni n-au gnrit pe plain la Mdmaidl.
(A. Sl\des , Aeb M;hai. Automobiliit.
Mcranic. Pibt ?rufe'ianisr, Edirura Humanir ,
Bucurqti, 1996)
din poziiia c€a mai inafti in stat. Noua situaie
crea o imagine dificili instituliei monarhice si
pentru faptul ci nu se putea face dintr-un rege, ffe
el pi copil. un prinq obilnuit. Ca arare, sr gisir
peniru acel momenr o formuli de compromis.
acordindu-i-se lui Mihaj titlul de Mare Voieuod de
Alba-Iulia.
Perioadr l9J0-1940 reprezinr; o noui erapi
in viaga personajului regal, Marele Voievod Mihai
ffind de data aceasta in grija offciali a tarilui siu
!i supus unei educzlii diferite de prima etapi a
vielii. A fosr nevoir sa suporre indepirtarer mamei
sale din !ari, intrate in dizgratia noului suveran.
Sub tutela tatilui siu, regele Carol al IIJea, Mihai
9i-a pierdut treptar din progmmul ordonar d€ via-
!i dobandit in perioada arterioari $i i-a fost im-
pusi o educalie tipic romineasci.
Paralel cu educala primiti la Palat, Marele Vo-
ievod a urm.lr un cun de pregirire milirari speci-
fici. pe care l-.r incepur la rirsrr de I2 ani si pe
ti
Regele Carol al ll-lea 9i Mihai, Mue Voisod de Alba-Iulia (Fo.ora Arhivelor Naionale ale Romjniei)
2. Regele Mihri derpa Rertauqia din iunic 1930
Mana ?ited ?e fercattrn lnn-o stare d" agita-
ti. cxtumn. D?i llnka.t qatfu h niu yun d
?hnge. Iar atuk, qczat cdlare pe un scau, se aJk
n batbar pc urc nu il atno$an. inah. arad )i
fl o n sta,tn scuhd. Tahal meu. M-a ? ab i dr-
lun& apoi n-a l"dt in bruf, lhn,1gAnd -nn foat
t? taft. Mn tin!?an priznnio lui... NuStiancn
daed t; trmeze cea mai rd?irt ht)*"rn dr ltdt din
(Majestatea Sa Regele Mihai al P.ominiei,
O donnie intrerupad,. Conuofiii at Philippe
Vigii Despbes, FAirun Libra, Bucure$i, 1995)
care l-a finalizat la implinirea virstei de 16 ani.
in urma absolvirii lui a devenit sublocotenent al
Batalionului l, Vinitori de Munte. EducaEia
formali se impletea 9i cu obligagiile calitigii de
moqrenitor la rron, lapt cre impunea parliciparea
la evenimentele oliciale qi culrurale ale epocii.
Educagia 9i programul impus de rege erau conce-
pute astfel incat Marele Voievod si deprindi clt
mai multe insu;iri ale unui porenlial rege.
Viala poliricj a perioadei nu l-a pasionar ti nici
interesar prea mult pe Mihai pinn in 1940. Degi
rinirul Voievod il seconda in multe dintre acgiu-
nile sale, regele Carol al Il-lea nu s-a preocupat
siJ implice prea mult pe fful siu in problemele de
stat ale vremii, ffind convins c.i rolul siu in politi-
ci nu e de actualitate gi $ne de un viitor indepir-
tat. Sursele media ;i propaganda prezrntau,
uneori in detaliu, aspecte din viaga Marelui Voie-
vod, nu doar cu prilejul evenimentelor oficiale,
aspecte din spagiul privat fiind publice. Oamenii
de rAnd puteau si vadi multiplele calitigi ale vlis-
rarului regal, pasiunile sale pentru mecanici ii
automobilism, parriciparea la parride de viLniroa-
re alituri de rege, plimbirile alituri de membri
familiei regale 9i alte activitili recreative. Sociali-
zarea cu oamenii simplii, elementspecific consen-
sului poliric gindir de Carolal ll-lea. avea menirea
de a apropia Coroana de popor, iar Marele Voie-
vod a devenit in scurt timp un personaj foarte
rf
ru .l
Md€le Voidod de Albalulia !i colegii de cl a s$tn6nd exmemrl de naturitare, | 940
(Fototea Arhivelo. Nalionale .le Ron:ni€i)
3. Soisoarea adresati de Carol al Il-lea
generalului Nicolae Condeescu, Ministrul
Armatei, prin cre ii solicita inscrierea ffului
siu la Liclul d€ la Ministira Dcalu
Saam? Noitr" Minitt a Al Amatei,
lradiSia outa & Rcgtb Carul L & ?tindpii
Ronaniei, in dznrs anilor lot sohn, sn ie in-
$r$i in .ollboabb n licey milinr, doresc sn o
umez si EU. in consecinln, uel ins na, Donn b
nin*m. p. iubitul MEU fu, Mnnd Mihdi".
'a
Mare Voietod dc Alba-Iulia in contoahb Lice ti
Militar "N. Filipetat" lz la MnnAnirca Dedlu, ?e
ztua lz 25 ocnnbrie, cnnd im?linqte 9 ani.
Prin aceatta doresc ca bgdtura ce achad hne
Dinattie ti Ottift, lnfe h1d*n inc| ruli muk ti
cn El chiar din copilnie rn simai nnndria de a prr-
td hnina ona-Jiloa gralie caedin,tei cnreia mani Mei
inninta$; aa putat inliph.i in*pndnpa si nnea
nnror Romtniht nb o singurd roand.
Irbite Do/n1,ub Mi'rittru, tn cred4i in tenti-
mcnkle Mele d, *.19o!k.
SnCarul
Sina;a, 5 ortombie 1930
Qrloninrul Ofcial, nr. 238
din 10 octombrie 1930)
rt-
1t
--,'\i ---
cunoscut ti iubit. Activitigile publice gi privare
care participa Marele Voievod aveau un rol deose-
bit pentru suveranul Rominiei. Apogeul a fost
atins in anii monarhiei autorirare (1938-1940),
regele Carol al ll-lea consrruind imaginea unei
Monarhii ce se dorea a ff foarte aproape de omul
de rind.
Diclionar
c Mare Voieuod dzAlba-Iulia = titlul creat ad-
hoc de Regele Carol al ll-lea si atribuit lui
Mihai I in 1930. Era un titlu onoriffc carc
trebuia si mascheze aceasti detronare.
la
4. Despre Clasa palatini 9i elevii ei
$roala P.rhtind (1 932- | 940) a fo* prezentatn
i,l n neroa:e imagini, inchsi! in b ztine dr ttiri
f lnare li diflzate in,enuioul. infotograf;, ttt;,
bai a?arc h oreb d" d$eL de matemati.a d! i'to-
ie dr ?ian. Educdlid Ptincip&i Moyenitor al
'at
Romini?i a ,tat in atcrtia j nal\tilot n:.,iito.
nb Eocii, a'tfel i clt ? tem benefda'i a'fizi de
momente inedite contemnate 6At ?e ?cli ln, cb fi
in sni'... ln ,aru an lui 1934, ziateb rria* dzs-
pre prezenla Regehi Anl al II-ba, dhtun L Di-
ninie G"sti, directorul Fundanei l\incipeh Carol,
Angebsat niristrul gcolilor si inmg cory pmfe-
k exannzarca fnak a clzxei Marelui Voieuod
soral
deAlba-lalia. Conponenya acestei clae dzmonstra
doinla Pcgelui de a1i forna suceroml intr-o
ne* , &rc leJlecte ltrud ik ti difenkb
'n 'ociale
zaE ab RomLniei rAntlegite. ..
(Diana Mrndache. Rrgrl Mihai t. Alhn htonc.
Eiitura Litera, Bucureqti, 2013)
 Cronologie
1927,2O i]lJ,ie - princlpele moftenitor Mihei I este procla_rnat rege, dar ffind minor, autoriratea
o are insdrufia Regentei. Prima perioadi a domfiei Regelai-copil.
1930,8 itnie - Restaurayia. Carcl lgi detroneazn fful, iar Mihai primegte titlul onoriffc de Mzrc
Voieuod dz Alba-Ialia.
I 930, 25 octombrie - marele Voievod Mihai este inscris onorific (,,elev extern,,) la Liceul Militar
Ministirea
de la Dealu, printr-un ordin de zi al colonelului pascu, comandatul liceului.
1931, 20 iulie - Marele Voievod Mihai este inscris onorilic la
$coala de Offqeri Mecanici de
Avialie de la Media;.
1933, 30 ianuarie - Clasa palatini, creati special penuu Marele Voievod Mihai, i;i lncepe acti_
vitatea la Palatul Regal.
1937, 25 octombrie - la implinirea virstei de l6 ani, marele Voiwod Mihai a oblinut gradul de
sublocotenent in cadrul Batalionului I Vdnitori de Munte.
194O, 24-27 l.ur.ie - Marele Voievod Mihai a suslinut
ti promovat examenul de Bacalaureat cu
nota 9,50. Exarnenul a constar in suslinerea a trei probe scrise la Limba romani, Matemati_
ci gi Limba fianceza, dar si a unor probe orale.

Curiozitili istorice Evaluare/activitifi

de invilare
' Mihai a dezvoltat cea mai mare pasiune pen.ru
mecanici ti automobilism gi, incepind cu anul
1936, face clte doui ore pe siptimani de Numigi, folosind textul lecgiei,
"prac-
tici' Ia Atelierele Ford. doui ipostaze offciale ale lui
. Programa
tcolari studiati in Clasa palatini nu di- Mihai I in perioada 1927-1940.
ferea ln linii mad de ceringele pregitirii gcolare ale
elevilor care urmau cursurile obignuite ale liceelor
! Idenrificari doui moduri prin
din road Fra, (u o exceplie meiori. Aici geselm c:re educaria s-a reflecrar in for
,,leqiile de sintezi practici', ce se deslllurau sub marea personalitigii regelui Mi-
foImi d€ aplica{ii in siruri isroric€, gospodtuii firi- hai.
nqti, mine, muzee, gridini botanice, Delta DuIi-
rii, versante muntoase etc. O atengie speciali se Mentionati din texml leqiei gi
acorda sporului (gimnasdci, schi, drumegie, din analiza sursei I doui pasi-
'i etc.), element de pregirire considerat
cilirie, tenis uni ale Voievodului de Alba-Iu-
es€nliJ penrru asigurarea unei vieti armonioase si lia.
pentru formarea unei personalitigi complexe.
' Princip€sa Elena mama Voievodului Mihai, a fost Exprimagi un punct de vedere
neroiti si plece din pr.i in 1932, stabilindu-se la Flo- referitor la statunrl mona ic aI
renfa Datoriti acestei sitr.ratii, Mihai se deplasa in lui Mihai ln perioada 1930-
ffecare an in Italia penmr a sta cate\a luni cu aceasta 1940.

E
 2. Monarhia in perioada
6 septembrie 1940 - 23 august 1944
Depunind jurimintul Ia 6 septembrie 1940, Statutul monarhiei
ultimul rege Mihai igi incepc domnia in condiEii
nefavorabile. Aceasra deoarece, pentru ex€r(itare.l Monarhia din Rominia, ca formi de organiza-
atribuliilor regale, o parte a prerogativelor speciff- re dar si ca institulie centrali, cunoa5te o transfor-
ce monarhului erau preluate de generalul Ion An- mare esen;iali dupi 6 septembrie 1940. Pentru
tonescu, chiar in momentul incoronirii sale. Pini prima date dupa instaurarea monarhiei consriru-
la 23 august 1944, pozigia tintuului rege Mihai tionale, o parte a atribu$ilor regale in stat treceau
este una secundari in stat, rolul de gef al statu- de la monarh la Conducitorul statului. Regelui
lui romin ffind preluat de conducitor, generalul Mihai i se traseazi foarte clar o limiti ln acgiunile
Ion Antonescu. in aceste Condigii, rolul regelui sale politice gi este incuraiat si perreaci mai mult
in stat este diminuat gi redus chiat la o simpli re- timp la Castelul Pele; din Sinaia, alituri de Regi-
prezentativitate de Palat. Sintagma suveranul ffri na-marni. Statutul Casei Regale a fost modiffcat,
tron, atribuiti regelui Mihai pentru cea de-a doua institulia primind o noui organigrarni in care oa-
domnie a sa. igi gisqre justilierea ln analiza eve- menii imponenli din anturajul losrului rege
nimentelor din acersti perioadi. Carol al Il-lea au fost inlituragi. Noua Curte Re-
gali era simpli gi restrlnsi in comparale cu cele
Contextul intern ale predecesorilor. Regele Mihai ;i Regina-rnami
Elena igi petreceau, asfel, cea mai mere patte a
Evenimentele din vara anului 1940 soldate cu timpului la Sinaia, iar din 1943 la Sivlrgin, la
pierderea unor provincii rominegti au dus la noua proprietate cumpirati de tAnirul suveran.
manifestali de ostilitate fagi de Regele Carol at
ll-lea. <onsiderat vinovar de dezasrrul 1arii. in
aceste condigii, generalul Ion Antonescu, investit
ca prim-ministru pe 4 septembrie 1940, reqe;te f. Decren Jege nr, 3053, semnat de Regele
si-l determine pe suveran si renunte la tron in Mihai la 6 septembrie 1940, prin care
ll tnrestqte pe geaerrlul Ion Antoncscu
dimineala zilei de 6 septembrie, in favoarea 6ului
cu puteri deptinc
siu, Mihai. Un decret, semnat de Regele Mihai in Art. I. lrucstm pe donn gcncml Antonesat,
aceeari zi, lnrireste puterile generalului Ion Anto- pryeditcb Co*iliuhi dc Min4ii, & dr?linc ?u-
nescu oblinure de la Carolal ll-lea cu o zi in urmd. teri ?crltruconA$n a ttatrhi.
lisirrdu-i monarhului urr rol decorativ. Art. II. Reg.b exercirn rmnhaftL ?Mogath,c.
Generalul Ion Antonescu consid€ra ci Regele ryale:
Mihai ,,este numai un simbol gi nu are dreptul si a Et ra?ul ottiii;
se amestece in conducerea Statului roman". Con-
b. El are drcpal dz a bate nonefi;
c. El ofetdlecorasiniL nnnnc;
ducitorul il considera pe noul monarh ffind prea d Elpi,nrrt i aftdit.aza, inba'adori
tanir li nepregitit pentru treburile politice ale gi-
i ni-
nittri ?bnipotanlian;
rii. intr-adevir, tinirul rege Mihai I, ajuns la v.ir- e. El nuneye pc pin -minittr4 lnsLrcitu, e1t
sta majoratului, nu era familiarizat cu politica.
Ajuns rege h aceste condi,tii, acesta lngelege pen- f El are dreptul dc anni*ic S; grafete; [...]
tru moment ci rolul siu politic esre secundar, asi- Aft lII. Ibak ceLhbc paui db stdt l i te
gurand mai degrabi o conrinuirat€ dinastici
excvi d. ?rEedinkb Con'ili l i dr Minifni.
(,,Monitorul Offcial", nr. 206 bis
fireasci penrru romini ti caucand sa refaci imagi-
din 6 sepr€mbri€ 1940)
nea monarhiei grav afectati de Carol al ll-lea.
 .l

r
,l F l

t'
II

il
Regina-mami Elena la intod.efta in !.Ji, in I 940 (i. foograff€ imprcuni cu Regele Mihai, lon Anronscu)
(Fororc€ Arhivelor Narionale ale Romaniei)

Institugia monarhica a asistat neputincioasi la

2. Declaralia genemlului Ion Antonescu
in\taurarea unui regim polirir dominat de aurori-
in gedinla Consiliulul de Minigtri din
tarism, cu accente dictatoriale iar uneori presimt
7 s€ptembri€ 1940 cu privire la monarhie
Paltnl nu v u mai amest ca in nnio ?robb- cu practici politice de esenti totalirari. Astfel atit
mn a sbtuhi Ji arel ministru sa"fufflionat al !ta- guvernarea nafional-legionari (septembrie 1940
r"lui k uaf pntu d! nint /cn inmsinc ltgamn ot isnuarie 1941) cet gi guv€rnarea militari (ianu-
.Resehl la fi drstit"it inediat i sa +ionaL [...J .rie l94l -augu.t 1944). au subminat pozi;ia
Pdnn e fuch va daai,u vn^k )i nint ca regelui in star. De aceea. cele mai multe rcriuni
&a seama lz probbncb 'nfi
ln rog sn lunl
'tatuhi, fiedemocrarice, anrisemite care au loc in Rominia
noai de arest luru, nineni nu ? rea tn-i ta? nn
"d in aceasti perioadi nu ii sunt impurate regelui,
?rcbbneh d.e stat Ji oicin ti ?? pe once nea?nd
t-dt gdsi in ttat, oa I d"stituit dz nine notiaat in pentru simplul fapt cI acesra nu a stiut, rlu a fosr
fata nati nii [...] Nineni a u1 tcce pin fap consultat sau nu a aurt puterea efectivi de a le
Palatuhi drc^t ca inchine infap wi sinbol opri.
'n 'c
El a* nrnai nu a,t dnptul ,a r
"n 'inbol li
amatere in tonducerea runhi.
Regele era un suveran lipsit de putere de dec!
zie gi iniliativi. Implicar€a sa in anumite momen-
(stcnogmnch *dintclor Couiliului b Miniyri.
te tensioflate a fo$ sorriti eqecului. Printre altele
Ganxarea Ananacq Vol I,
Regele Mihai a incerc.at si medieze conflictul de-
lzcembne 1940,
'Etenbie -
Arhivele Nagonale ale Romaniei, 1997) clantat la incepuul anului 1941 intre generalul
Ion Antonescu ti Mitcarea legionari, dar a fost

3. Attllur Gould L€ despr€ Mihai
El era Regeb, dar at toate ac.ttea flu ltia re at
,ebuit ln facn, cn i ru ftrese ;ciodaed
?nainla rekliib linie Coroann / up*l sa*
n.nbn' Grwtubi. Mai nuh d"drartt, nici n,
nott?a nu ek n/io*nii nin$tib ini. M-
nmi nu-i oferisc ffiolatn ?ngntifta ncccsdln in
problzneb pol;txe. Pnaic, el nrli inpLgea res-
po^'abiltu4ib i ?Mogati,.h ri ,1ici ?mbbmelr
con'nryionab ?e caft b in?licd rchtia dinte Co-
(Anhur Gould I-ee, Coraa ni conta secerd
.iocanul. Poud.a ftglui Mihai al Rondni.i,
'i Editura Humanitas, Bucuretti, 1998)
reGlzat categoric de general. Regele a fosr tot mai
izolat de viala polidci, de deciziile imponante lu-
ate in stat, in timp ce Conducitorul Ion Anron€s-
cu guverna prin decrete-legi. Romania esre
de un act constitulional in perioada 6 septembrie
l94O 23 argust 1944. Constitulia din 1938 ff-
- Aatonescu tn perioada rizboiului contr. URSS
ind suspendati, iar parlamentul dizolvat.
Evenimentele perioadei
gi Monarhia
Regele Mihai martorul unor evenimente
esre
deosebit de importante din istoria noasri in con-
textul in caft, pe plarr extern, cel de-al Doilea
Rizboi Mondial era in plini desff;urare. Princi-
palele evenimente politice ale vremii, dintre care
emintim transformarea RomiLrriei in srar nario-
nalJegionar 14 septembrie 1940, rebeliunea
legionari (21 - 23 ianuarie l94l), instituirea gu-
v€rnirii militare (27 ianuarie 1941), intrarea Ro-
miniei in cel de-al Doilea Rizboi Mondial alituri
de Germania (22 iunie 1941), recuperarea Basa-
rabiei (xugujt l94l - august 1944) etc., au fost
acte gestionate de Conducitorul statului, lon An-
tonescu, firi a implica instituda monarhici. Mai
mult, anumite decizii erau luate de Conducitor
firi o minimi consultare cu Regele, sau fui a-l
informa pe acesta, exemplul relewent ftind ordinul
citre armati privind intrarea lirii Ia rizboi contra
I URSS, la 22 iunie 1941, auzit la radio de citre
fr Mihai t.
inttruit in
Relaliile dintre Regele Mihai qi Conducitorul
starului lon Antonescu au remas formale in road
aceasti perioadi. Acesta din urmi era mullumit
ci monarhul nu se amesteca in conducerea sraru-
lui, iar pentru a-i arita recunottinla, Regele Mi.
hai era invitat uneori pe 6ont in as,a numitele
de s€rviciu". Cu timpul insi, rolul domi-
"vizite
nani al Conducitorului statului romin il deter-
mini pe rege si aibi, din ce in ce mai vizibil, o
pozigionare politici diferiti 69i de acesta. Conti-
nuarea rizboiului peste Nistru aliruri de Germa-
nia. situalia tot mai grea a Romlniei in ,ara ti pe
front au dus la conturarea unei pozilii monarhice
de imporrivire fag de polirica marqalului.
lipsiti
4. Adrian Cioroianu despre d€ciziile lui Ion
Treb ie !1lbliniern aici un fapt: Ion Ananaat
'n
nu a rcNbltat niciodaaa O?oziria. p. tuliu MdniL
[nbi ?e Regelr Mihai - n.n], atu?tu atoluliei fontu-
lui, asu?ra elnlutiibr dipbrulice da Ge/,,ania, ltu,
lia sv ot altc stat. ln atl mornmt, Ion Antonefl
Conduntorl tila&1i. hdrti, ti in le,ts ?ozitia
"/a
lat ri i"
'eN
negana one s-ar f ktAnplat n Ro-
mAnia cdded in lui. Sigu4 h inre?ut s"nne
'adnn
h ?u" nni tu nd daubaft dr o?tini ,adtin
pnneh lmi ab rrzbotuhi, dat ti inr-o b*na ?arte
a aruhi 1942, lxottnb tindra nrargn in diftc
'n
lin do*d, la Bwlletti h Betlin. Monmnl le
'dr
/lqatln in relain li tt? Antonew 5i parti*b poli-
tice lin Prn nu d inknenit nea?drat i,lmomc thl
rft.rii Ni'tubi. F dftl ca luliu Maniu l-a aueti.
r dat nL a fo't o o?ozite ca@nrn din ?arka
niunui a.t poli,'t. Nici nu atf p"rut o faa,,
Ananescafind Con&tntorul wahi ;i al'aarmatei,
Regcb arnnd in tot ac* peiuj o ?r.ze4a nai ru-
nl lr.orattn. Moncanl dt tu?turu intouin?
&qn iima linfie an;i 1%2,1%3 [...].
(Adian Cioroianu, D, .. a lu?tat Amata
Ronnnn dincob d! N*tu1?,
in revista ,,Historia", iulie 2011)

'ETE
i.
Jti
r-I--]
ir
tugele Mihai ti mareplut Ion Anrotrscu
(Foioreq Arhivelor Naional. ale Ronaniei)
in paralel, opoziqia politici formati din sefii
partidelor politice (liderul nagional-girinist, Iuliu
Maniu 9i ;eful liberalilor, Dinu Bririanu) adrcsau
m€morii maresalului IofI Anronescu, criticau ac-
liurile militar€ fi politice ale Rom3niei qi cereau
scoaterea urgent a ftuii din rizboi. Cu timpul, Pa-
latul regal a devenit treptat centrul de rezistengi
lmpotriva regimului antonescian. Aici s-au con-
turat planurile pentru inliturarea lui Ion Anto-
nescu si penEu scoat€rea Rominiei din alianga cu
Germarria.
5. Despre opozilia regelui Mihai ta deciziile
Conducitonrlui Ion Antonescu
AJknd daprc senrinarh nurire la Palat n
n"nit h{unctia dr s{
nai 1942,
dl
Ion Antonesm l-a
Militare rcgdb ?e coknelul lon Codnam,
Casei
." ni.iun.d d! a-l inllirna bu?ra atp*
'i'trmatk
iib i"rftpfitu? anlo. La find"l !iu. Rq?b. rtfia a
ceft oluimfinAntul An&kitoruhi statului, d
o?tu1t yneb modilcni le peRonal" pnpal'And in
?im-?ln oa r i tinei, le dltta , d, orimtale
lhnglezn si a tinazisaa. [...] lnfirnat despre a:e-
nenea atitudini, Cond"rAtuii natuh; a anat
atalia legelui fi reginei-ndnc cn, -dad atialdinea
lol dntinazistd a co tin a, ertii !o/ ?referu M
$tcfan, ful pinyesei lleau [natuta regel,i Mihai],
i ia b l hi Mihai ?e tnn". De asemned, Anto-
net& a in:irtat cd Regelt lA facn o no vizifi pe
front, iat d.etta a trebxh tn acce?te.
(Ioan Scu \!. Mihai l, Ed;rura tnciclopedici.
Bucuretd,2001)
Diclionar
. Condu!:dtorul statul i = funclie politici in-
stituiti de generalul Ion Antonescu la 8 sep-
tembrie 1940 prin care acesta nu mai re-
buia si rispundi pentru actele sale ln hp
niciunui for politic sau alt milloc de control.
. R?gtna-mamn = rirlu o0cial al principesei
Elena. mama regelui Mihai L dupi numi-
rca acestuia ca rege in septembrie 1940.
. Stdt nalional lzgionar = denumirea punati de
Romlnia in perioada 14 septembrielg40
(prin Decretul r al semnar de Regele Mi-
hai){i 14 februariel94l (cind Sunrl Nagio-
nal-kgionar a fost abrogat ln mod offcial de
generalul Ion Antonescu).
t Rebelitnea legionar,i - termen ce semnificj
revoltJ polirica {i militari a legionarilor faJi
de generalul Ion Antonescu, Conducitorul
statului roman, gi tendinga acestota de a
c4tiga toari puterea in zilele de 2l-23 ir-
n,uarie 7941 printr-un aJalt violent asupra
instituliilor statului.
 Cronologie

1940, 6 septembrie - Carol al Il-lea este forgat si abdice, iar Mihai I este proclamat pentru
a doua oare rege.
1940, 8 septembrie - Generalul lon Antonescu qi-a arogat funqia de Conducitor al statului
roman.
1940, 14 septembrie - Rominia devine stat national-legionar prin decretul-regal semnat de
Mihai I.
1940, 23 noiembrie - Ion Antonescu, conducitorul statului romin, semneazi actul de aderarea
a Rominiei la Pacrul Tiipartit.
1940,26127 rciembtie - aiasinatele comise de legionrri.
1941, 2l-23 iarruatie - rebeliunea legionari, lnibugiti de generalul Ion Antonescu cu ajutorul
armatei.
1941,27 iarrtaie - lon Antorescu formeaz.i un guvern nou din militari fi tehnicieni.
1941, 10 mai - prin decret semnat de Ion Antonescu, Regele Mihai a fost tnilpt la gradul
de maregal.
1941, 22 iunie - Rominia, alitud de Germania, ataci URSS (planul Barbarossa).
1941, 21 august - Ion Antonescu a fost alansat la gradul de marefal de citre Regele Mihai.

Curiozitifi istorice Evaluare/activiGfi de invdfare

. in dimineaga zilei de 6 septem-
briet940, Carol al Il-lea a
semnat un manifest in care
considera actul o ,,trecere tem-
porari a grclelor sarcini ale
domniei citre fful meu" 9i nici-
decum o abdicare deffnitivi.
. inci de la lnceputul guvernirii
sale, generalul Ion Antonescu
a dispus - pentru prima dati
in istoria Rominiei ca discu-
gile din Consiliul de Min\tri
si ffe stenograffate - Srflrjzz-
melc Conili lui dr Minirtri.
. IorI Antonescu I-a considerat
pe Regele Mihai copil" in
"r.rn
toati perioada 1940-1944,
desconsiderindu-l in aqiunile
politice gi Iiri aJ consulta.
Menlionali sintagma atribuiti celei de-a doua peri-
oade de domnie a rcgeluiMihai I.
Identiffcagi din sursa I
trei pr€rogative regale ii nu-
!
mi{i personalitarea care avea cele mai multe atribufii
ln conducetea stanrlui-
doui motive penrru
Precizagi. folosind sursele 21i 3.
!
c.$e Regele Mihai I era absenr din viaga politici a
perioadei.
Identifrcali din textul leqiei fi din analiza su$ei 3
elementele prin care Ion Antonescu s-a impus ln
viala politici a perioadei, precum gi modul in care
Regele Mihai I a incercat si reaqionezt fap de deci-
ziile luate de C,onducitor
Formulali un punct de vedere teferitor la relaliile
institugionale dintre Regele Mihai I 9i Conducito-
rul statului roman, Ion Antonescu, plecind de Ia
rexrul lecliei gi de la analiza surselor 2 pi 4.
 3. Actul de Ia 23 august 1944
Unul dintre cele mai disputate momente din
istoria noastri contemporani il reprezinti actul
de la 2J augusr 1944. Considerar de unii isrorici
-o loviiura de srrr'. de istoriografia comunisri
"insurectie
armati sau ,,revolu+ie de elibera-re so-
ciali gi nagionali', evenimentul poarti amprenra
unui act, intreprins de regele Mihai in concor-
dangi cu situalia de pe front gi conjunctura exter-
ni. Acrul de la 23 augusr 1944 reprezinri cea mJ
importante gi, totodad, cea mai controversati
decizie pe care Regele Mihai a luat-o in perioada
1940-1944, ffind expresia voingei regale de a re-
dresa cursul politic i militar, nefavorabil Romi-
niei din vara anului 1944.
Considernnd ci rolul siu nu mai poate ff doar
o ,,simpli rcprezentativitate de Palat", Regele Mi-
hai a actionat in consecingi, reugind si scoati Ro-
mania din rizboiul contra Nafiunilor Unite.
Aceasti ac,tiune lnsi a putut anticipa evolufiile
polirice ulrerioare ca urmare a lnrelegerii racit€ r
, rr3
Regele Mihai g marqalul Ion Anton€scu tn itrp€ctie
celor trei puteri invingitoare (SUA, Marea Brita-
nie gi URSS), pr€cum si deciziei primelor doui de
a ff l5saEi, ca gari, ln sfera de influenli soviedci.
Contextul politico-militar
incepind cu anul 1943 raportul de forye pe
Frontul de Est se schimbi in favoa-rea Uniunii So-
vietice. Confruntate cu o putetnici contraofensi-
visovietic.i, armatele Axei au inregistrat pierderi
umane 9i materiale Eri precedent in acest rizboi.
Armata romini avea momlul foane scizut in
urma dezastrului de la Sulingrad (I q43)
li a pier-
derilor suferire in Crimeea (1943-1944), iar
maioritat€a opini€i publice din Rominia era im-
porriva conlinuirii rfuboiului. devenit din ce in
ce mai dezastruos pentru tari.
Conduc-itorul statului, maregalul Ion Anto-
nescu, ezita si urgenteze gisirea unei solulii poli-
rico-diplomari(€ de ielire din aJ ianga cu Cermania.
pe Eonr (Foro.eca Arhivetor Nafionale ale Ronani€i)
incercarea de a obgine un armistigiu cu URSS de-
venea tot mai grea, ca urmare a victoriilor militare
de pe front. in gari, atXt Opozilia conc€ntrati in
jurul partidelor isrorice PN L ;i PNJ, cit ;i con-
ducerea politici, repr€zentati de Guvernul ro-
man, au purtat disculii Ia Cairo Ei Stockholm in
f. Scrisoarea lui Ioliu Maniu 9i Coastentin
I.C. Britianu adresati maregalului
Ion Antonescu ta 2l martie 1944
Domnab Maretdl,
De la incepu*l rdzboiului u-am afl?r.l
'fitrit
atitudinii ??.aft Ronnnia n?but. n o pdn?z" in
conflictul nondial. Nu ali li ut nniu cont d u'
ge*iib noarm { al hat con?bcta lh?undrrc d
cowecintelal ?olitice a a.liffiei nli co &$.
ce
fiebuie ln constdtali cn, Aqn ?ielderib
^rdzirezubate din fizboi, latu nodsn'i est ame-
enorme
ningtn dz an pericol h carc nL nai ?oakfacefqn.
Armaab gernane infant nt nc mai ?ot atigura
irl to ta tnei in&zii tutelti ti concu\ ?e cnie
l-an ?ttea da sn o in?ielitnn uf eu anl
rnai
iru lcie t A coo?eru nai dcpa* at armateb ger-
nane arf sa sdcifcan ia mol i dlceedcene-a
ndi fituar M ?uteft militdrd ti ti ?nncnm din
parta arnztchr bo$uitt uicbnoasc r.?ft'alii li
di'tflgeiiret?ofllabib. [... ]
?mtu1 c,i in ncctt morrle t im.ni n* ?odtc lra
fis?y doea situntiei e. dli crat, fiebatu cd tot
d-vod$rn tA d/Atuli getmanilol cn ncbvi. nd r.na-
g4i t tru?ekt noalte ure mai opereazn in Ru-
sia,ci't^lnu h nai prt$i lz conatn miliur dz
?Ann dc nticn pru$gnr.rt in sinalic dt nebeli-
gennln. P. dt dbn ?atu, rA an nidli aliailrt
angh-ruto-dmeicari hofi ftd dli laat.
cc
Dacn ru pr*gifacc acatr acte, r ztai fimAft
drcb sn aitul M.S. regehi cn na prt4i onhce
nai dr?at ?oliriea Tarii fi td tebd. al,izzze la
'n
fonnata urui ,1ot guuem, care tn ?oand in*€?t t,
Rl ?4n in parl?. situaiuea in ar w llan I
careiru cxpu pta h noi conplicdli ni.
PlirniSi, un rugnn, dtnn& nareSal, asigrd-
rca inabei nodt re cofitiieiali ni.
C.I.C. Brntian*, hliu Manht
(Bogdan Murgescu coord., I"otia Ron)ni?i
iz rerzr, Editura Corint, Bucuretti, 2001)
ideea negocierii unui armistiliu cu Statele Unite
ale Americii ;i AngJir, aliarele Uniunii Sovierice.
Impuneree ..capitulirii neLondi!ionate de carre
alia$ era respinsi de mareqalul Ion Antonescu.
ta in.eputul lunii aprilie 1944. armerele sovietice
au pitruns pe teritoriul romanesc in nordul
2. Regele Mihai despre pregitirea actutui de la
23 august 1944 - itrterviu acor&t postului de
radio Euopa Liberi ln 2009
R.geb Mihai:
...,4qadaa cAnd sitltalia a con?bt dr s b
"n?
untrol, d*pn &dlingad, iar ruyii aau din not
foarte aproape lt Basarabia, dm dii tat sn qid
?alridth ?oli*.. ?.nrfl d angh'dm.nranii
itltistate sn ii .ooptnn ti ?e conun4ti in gq
$i apoi, in nod abolur arcidtnral "c foartc du-
dat cr.m te scn. eran h Sinaia in anl no-
nat, ^tuna"no'rru penonal a rcnir o
,nnd doaorul
ixdis.aeie, a fo't o sitat4ie foafte neob$n , dit
a;a s-au petrecut l*runb cu weo do,ri zib inai t?
dr 2J august. D*ztan dtspn aaesha*a dt a'i
cerc lui Atoneid. sd dcehrc dlrniitiia ti ln iai
din fizkL ru lncn o da ?ftca, cn
'tdbili'en
dm ho rb ln ceb din mn datu d.26 algast
Doctorul nottnt posonal carc se afz h kainya lai
din Sinaia gnzd"ia ?r unul din oft.rii alhl in
?rcdjria l"i Antone' . Ofsentl a fott themat h
t Wn d, h &.&/etti ti .1tm ca:a loantl*i auea
ici a?a t? tcl4onice carc tutuu h acelafi tin?,
dtctorul d idicat /ir1 in nphn rcceptorul Si a aa-
zit lirn , ufta onw ifta ofoului. in can i r
an*nld cd A tolt ttu la m.rgc ?efront in zian ut
ltuitoaft- Iatd etm tc scrie intria! Doctorul d ucni,
in fqa h noi Si n*a spts: ,dm dLzit cd Arlto esdl
?baed ?,front ?oimA;rle!" iar rui nn tnlcbs imedi-
at cn tubtit tnfdrem ce1,a dr rrge4L M-dm intors
in?didt la Bur,ftlti li i-am ndunat p. toi c?i dt
ran wrbism si i-an i fonnal 4a an djuw
'n
qionan ?? lata * 23 da$'t.
(Interviu realizat de Eugen Tomiuc la I 3 august
2009, la Aubonne, Elvegia Radio Free Europe/
Radio Liberry @ 2009 ME/RL)
Moldovei, trezind reacqii multiple la Bucuregti, ca
urmare a incapacitilii fortelor romAno-germane
de a opri ofensir.a.
Palatul Regal - centrul
opozifiei fafi de regimul
condus de Ion Antonescu
AvXnd ca exemplu Italia, unde Benitto Musso-
lini fusese arestat de Regele Mctor Emanuel
al IIIJea, la 25 i$lie t943, Opozilia romini era
increzitoare ci o astfel de aqiune, sub coordona-
rea regelui Mihai, este posibili ;i in Rominia.
Monarhia romini, deta;ati tot mai clar de politi-
ca maresalului Ion Antonescu, a fosr vizuti drept
insiitufia potrivita si capabili si aduci o soluEie
cit mai favorabili RomXniei. Colaborarea dintre
Palat gi panidele politice oficial desffinlate a ince-
put si firngioneze tot mai bine din toarnna enu-
lui 1943, iar din primirara anului 1944. Acum
s-au Ecut primii pati cu scopul asiguririi cadrului
R€gel€ Mihai ti Regina-mami Elena (Foto.€e tuhivelor N.tionale al€ Romrniei)
legal pentru scoaterea RomAniei din rizboi gi in-
liturarea lui Ion Antonescu.
Daci. pe plan exrern, acgiunile Opoziliei nu au
adus rezultatele dorite, pe plan intern, la sfirsitul
arrului 1943 gi la inceputul anului 1944, aceasta a
intensiffcat misurile in urma cerora Romania
urma si ffe scoasi din rizboi. Astfel, Ia mijlocul
lunii iunie 1944, dupi negocieri intense, s-a inff-
ingat Blocul Na$ona.l-Democrat (BND), format
din Partidul Nagional Jirinesc, Partidul Nagional
Liberal, Partidul Social Democrat 9i Panidul Co-
munist Romerr. Aceasti ultimi forma;iune, desff-
infati in Romania din 1924, era acceptati in acest
bloc ca o formuli de compromis, ca urmare a legi-
turilor cu Moscova. Se spera astfel ca prezrnp
acestora in aliangi putea aduce arneliorarea condi-
liilor de armisrigiu cu Uniunea Sovieric5. in plus,
prezenta PCR in blocul Opozigiei unite fusese re-
comandati imperativ de Marea Britanie gi SUA.
Aqiunile Blocului NaEional-Democrat erau in
concordar:1i cu cercurile Palarului regal yi cu unii
dintre generalii armatei. La Palatul regal au fost
aduqi ln primivara anului 1944, la solicitarea re-
gelui, oameni noi cu viziuni politice foarte largi.
Dinrre acestia, un rol deosebit de important l-a
avut generalul Constantin Sinitescu, devenit in
martie tef al Casei Militare a Regelui, iar, din
1 aprilie 1944, Mareqal al Palatului. Acesta a fost
ffgura politici din jurul regelui care a coordonat
planurile privind scoaterea Romlniei din rizboi,
beneficiind de un mare presrigiu printre oamenii
politici gi amati.
in perioada urmitoare, intdnirile la Palat intre
Regele Mihai qi liderii celor patru partid€ din
BND s-au intensiffcat, accentul ffind pus de data
aceasta pe modalitatea de risturnare a Guvernului
condus de maregalul Ion Antonescu. De aseme-
nea, un alt subiect a fost solulia politici a noului
guvern rezultat din schimbare. In urma intilniri-
lor conspirative, liderul Opozifei politice - Iuliu
Maniu - a refirzat propunerile de a deveni
prim-ministru, pronuntandu-se pentru un gu,
vern de militari qi tehnocrad, spriiinit politic de
BND. ln vara anului 1q44, sirualia Romaniei ce-
rea o solugie urgenti, atat militari, cer !i politici,
iar Palatul regal a aqionar in consecinti.
.q
\' .i
_.4
$edinF a Cuvernului @ndu de seneolul Consranrin $dtescu. I 944 (Forotq Arhivelor Nalonale ale Romini€i)
Actul de la 23 august 1944
ti importanfa sa
Ultimele aqiuni ce au vizat scoaterea lirii din
rizboi yi restarea maregalului au fost definitivate
la lnceputul lunii august 1944, cind s-a stabilit
Z ora H" pentru ac;iune. Pregitirile de la
"ziua 9i
Palatul Regal au fost organizate in mare secret de
citre rege, colaboratorii sii gi reprezentanlii celor
patru partide politice gi armate. Rolul important
ln aceasti actiune revenea regelui Mihai, descon-
sidetat de maregal in crea ce privegte poten$alul
siu politic.
Declangarea ofensivei sovietice la 20 august
1944 pe linia Ia;i-Chiginiu li tergiyersarea mffe-
glului de a gisi o solu;ie pentru scoaterea RomX-
niei din r.izboi au gribir pregiririle conspirative.
,,ZitaZ" era stabilitd pentru 26 august, ffind puse
la punct ultimele detalii. in ziua de 22 augost
1944, maregalul Ion Antonescu a alut o intreve-
dere cu trimisul special al lui Hitler pe probleme
economice in Romania, Karl Clodius, ciruia i-a
prezenar aspeoe ale defectiunilor colaborfuii ro-
mano-germane pe frontul din Moldova. in ace-
eagi zi, maresalul a dat ordin armatei si se retragi
.,i1 P
2
$=*t l-
 I

r4
./

t \
/
Intn.c. rupclor soliciic. in Bucuregti, ltl44

pe linia fortiffcati Foqani-Nimoloasa-Galagi, dup5 discurii 6ri un rezuhat concret, Regele Mi-
considerind ci aici lrontul putea si rcziste cu hai a decis si-l aresteze pe maresal! iar apoi pe co-
succes purernicei ofensive sovietice. Decizia ma- laboratorii sii.
re;alului din dimineaga zilei de 23 august, aceea Regele Mihai ie;ea din ,,conul de rmbrt' in
de a pleca din nou pe front, a dus la gribirea acgi- care se aflase dupi 6 septembrie 1940, acgionind
unilor de arestar€ a acestuia ii a colaboratorilor decisiv pentru viitorul siu politic. in seara zilei de
sii. Astfel, in dupi-amiaza zilei de 23 august, 23 august, Regele a adresat prin radioul national
Ion Antonescu s-a prezenrar la Palatul Regal gi, Prochmayia cdtr. ldni, lnde anunga schimbirile

3. Despre semnificala actului de la 23 august 1944

Aaul regelui Mihai din 23 aqurt 1944 a duut dropotirn a'peck leg.tlr Ji ibgdk. Din pmct tu ledeft leg.al,
dtcreal regaldin 6 sEtenbrie 1910 preuedea: ,,El [Regeb] n"nea ?e ?rimal-ni istru". Pe calr dr conlecinfi,
Regele il ?uk.t dantui ?e ?imul-mi istu. Esk ceea ce ajicat Mihai I k 2j a pst 1944. Conforn ?nctuilit
bgale, ?rim"l-minktna iti ?rezenta in scns ceftlea de dcnisie, pe care s*t eraxul o aproba, ntnind apoi pin
&cre t regal un noa yf al G*wnla;. in zim de 23 augutt 1944 o d'eme ea c€rcre din partea hi lon Antones-
ru fl-d exitat. Decretul dir 6 rEtembrie ?recizn cn Regek numea ?e ?linul-ninittru ,,intnrcinat c" dqliw
puteri". in realita*, [inedlat du?a 23 augun] gene/alul Con't rnnn S;nntes& a Ji)n ?nm-min;stru, dal nr etu
,,insntinnt d! ?"tei lr?line", a;a can pruelzaa norn?b bgab in Abiapeste o snprdnd a, la 3I augun
"igoaft.
t 941, yd intrat in legalitate, decletul exerciurea puteilor in stat. De au?a ?a.tt? a?r?.ia
?th /egal ?il,ind '.
.n actLl ftgelui lin 23 a,g"s, I %4 a inbficat forna a ei huit"/; de
'tat.
\Ioan Scwtr, htoria rom2nilnl h tin? celor ?dtnt rcgL 1866-1947, vol.Iy, Mihai I,
Editura Enciclop€dici, Bucuretti, 2001
surven;te, Era anuntat, astfel, noul guvern condus
de generalul Constantin Sinitescu, format din
militari si reprezentanlii celor patru panide din
BND, ca minigtri de stat firi ponofolii. Pe de alti
parte, Regele Mihai l-a imputernicit pe noul qefal
Marelui Stat Maior al armatei si transmiti ordi-
nul siu tuturor unitililor pentru incetarea imedi-
ri; ii necondi!ionar; e osriliritilor impoiriva
Nagiunilor Unite (SUA, Marea Britanie, URSS),
incetarea colaboririi cu Cermania ii declar\area
rizboiului conrra atesteia. penrru eliberarea;i re-
cucerirea Tiansilvaniei de Nord.
4. Proctamaga Regelui Mihai I citre gri
(23 august 1944)
in nui gret al;stoiei nod'tr€ am to-
ceaml cel
cotit, in b?lina iryehgeft n popontl mat, cn nt
.'k decd, o cah, ?entru saluafta Pii dz la
'ingm
o catdt@ totaln: iEiea oatnA din dltunfi dr
p*.nh Arci ;i im.dia6 iakraft a lnzboiului .t
Un nou guucrn dt miru nationaLd a fo'. i -
i ad4cn h tnde?li ift winla ho ftrn a
'drcinat
fini lz d incheid Naliuib Unite. RotnA-
Pdcen ru
nia a arc?p,at armi\tiiul oferit & Uniunea Swie-
d.n, Mafta En4ni? i Star.h Unh? aL Annnii
Din acest moment i ceteazA lu?ta fi oice act dr
ottilitdte im?onh,a dnn4tei toaietice, ?ream ti sta-
fta dt r,izboi.lt Mata Bnuni. i Stat.l" Unit?.
l+imili ?e tollati accttor drrndk ca inoednc.
Naliunilt n+ru garuntar indr?.nd"ny pdi ti
,t?imeskdll in nch4ib nodttre in cma Eb dta r.-
atwtor ndrputea dttatului b h Vi.na, ?nn
caft Ttantiladnid ft-afoi rn?in.
t...1
Dictarnd /1hut sflryit ti ca ed incckdzl todk
d'r?n h. Noul gru.m ins.annn iu.?",ul ffi.i
eft noi in tuft dft?tunb ti libet4ib tut .rot cdn-
yzniht S,nii snt gdrantatz ti w f ft'?.ctat . [...]
(-Fomtnia liberi', an IL
nr. 1l din 24 august 1944)
Actul de la 23 august 1944 deschidea, a;a cum
frrsesegindit de suveran, drumul revenirii la de-
mocralie gi la sistemul poliric consrirulional. in
acest sens, Regele Mihai a dat la 3l augrst 7944
un decrer prin care l repur in vigoare Consrirulia
din 1923, cu anumire excepEii. AcEiunile regelui
9i efonurile fortelor democratice din Iad s-au lo-
vir insa de noile realirigi militaro-poliri.e. in
principal, Uniunea Sovietici primea ,mini libe-
ri" din partea aliagilor anglo-americani pentru
controlul asupra unei bune pirli a Europei, inclu-
siv a Romaniei.
Diclionar
. Louitard dz stat = ir,liturarea rapidi, uneori
violenti, prin mijloace nelegale a conduce-
rii unui stat de citre un grup de conspira-
tori
. Ifisaftclie 4rmafi = formi de lupti armati,
uneori organizati, a unor fo4e patriotice,
revolutionare, avind ca scop inliturarea
unui reBim politic seu izgonirea de pe reri-
toriul nalional a unei armrte ocupanre. in
cazul actului de la 23 august, comunittii au
dat interpretarea unei forme de revo-
"lupti
lulionari a proletariatului", constind din
mobilizarea maselor, inarmarea si actiunea
lor in vederea risturnarii prin violenli a
unui regim considerat,,hitlerist".
. Cdpit laft n.conditiotari = lncerareJ acliu-
nilor militare a unui stat, sau a unei alianle
tn faga altui stat, sau alianfe, ffri a pune
condifi la tratatele de pace ce urmeazi.
o Pmchmalie = comwicare oficiali, text off-
cial, prin care se aduce la cunoqtinga publi-
ci un hpt de mare imponangi f de interes
gen€ral.
. Ad-int?rirn = provizoriu. care jine locul ri-
ularului; interimar
 Cronologie
1944,26 martie - armatele sovietice au spart frontul romlno-german de pe prut au pitruns
9i
pe teritoriul romanesc in nordul Moldovei.
1944, martie - cu acordul maregalului este trimis la Cairo Barbu
$tirbey penru a negocra con_
digiile armistiEiului cu NaEiunile Unite, dar misiunea a esuat.
1944, 20 innie - se inffinfeui Blocul Na,tional Democrat, ,,coaligie politici a principalelor
partide desffinpte 9i ignorate de Ion Antonescu: partidul Nalional
Jirinesc, partidui Nagi_
onal Liberal, Panidul Social Democrat gi Panidul Comunisr Roman. Acest bloc a oferit
suportul politic regelui Mihai pentru arestarea maregalului.
1944, 20 august - puternica ofensivi sovietici pe linia Iari-Chiginiu. Refuzu1 marqalului de
a
gisi o solugie pentru scoaterea Rominiei din rizboi a dus la stabilirea zilei de 26 august
pentru arestarea acestuia.
1944, 22 august - lltrevederea marqalului Ion Antonescu cu trimisul special al lui Hitler ln
Rominia, Karl Clodius.
1944, 23 august - marefalul Ion Antonescu este arestat de Regele Mihai la palatul Regal din
Bucuresti. Rom6nia anunti, ln aceeesi seari, iqirea din rizboiul contra Naliunilor Unite.

Curiozitili istorice Evaluare/activitifi

' ta 4 aprilie I 944, anglo-america-
nii au dezlinluir cel mai puternic
bombardament aerian asupra
Bucuregtiului. ln urma acestuia
au murir aproape 3.000 oameni,
iar cartierele din nord-vestul Ca-
pitalei au suferit pagube enorme.
. Inifal s-a stabilit ca ,,ziua Z" si ffe
pe l5 august 1944. intirziindu-se
cu pregitirile, s-a hutat aceasti
daii la 26 augusr, iar mai apoi a
fost devansati pentru 23 august.
'Pe[tru actul de Ia 23 august
1944, Regele Mihai a fost deco-
rat de Prezidiul Sovietului Su-
prem al URSS cu Ordinul
,Mctoria", in iulie 1945, qi de
prqedintele SUA cu l,egiunea de
Merit, in mai 1947.
de invitare
Ilengionali trei denumiri aie acrului de la 2J au-
!
gust I944 prezente in isroriograffa romineasci.
Identiffcati din sursa I solutia liderilor celor
doui partide, PNL 9i PNJ, ceruti maregalului
Ion Aatonescu,
f'recizafi, folosind rextul lecqiei;i susa 2. data
! planiticlii penrru iqirea Rominiei din rizboi;i
mengionagi doui elemente ale contexrului care
au 6cut posibili dedanFrea acesrei acfiuni.
ldentiffcagl din sursa 4 un obiectiv propus de
!
Romania pe plan extern, rest€ctiv un obiectiv de
atins pe plan ifltern.
Formulati un punct de vedere referiror la legali-
! tatea acnrlui de la 2J august. plecind de la rexruJ
leqiei 9i de la analiza surselor 3 ti 4.

3
 4. Monarhia in perioada
23 august 1944 - 30 decembrie 1947
Principalul actor al actului de la 23 august
1944, Regele Mihai igi incepea ultima parte a
domniei sale intr-un contexr politico-militar di-
6cil atlt pe plan intern cit qi pe plan extern. Pri-
mele mSsuri luate de suveran, prin repunerea
in drepruri a Consriruliei din 192J, pluriparri-
dismul, recredibilizatea institutiilor srarului,
drepturi !i libeni{i c€rilenesti etc., ficeau parte
dintr-un proiect de gari menit si readuci demo-
crafia in yiata politici romeneasci. Proiectul de-
mocratic a fost puternic subminat de forlele
comunisre. spriiinite dr Armara Rofie;i agenFi
sovieiici rrimisi de Stalin cu scopul impunerii
propriului proiect. fugele Mihai era pus, dio noq
ln situagia de a Ii suveranul firi tron, prin limita-
rea si obstructionerea exercitirii prerogativdor
sale constitulionale de citre comuni$d.

1. Conc€ptia lui I.V Stalin Contextul intern gi extern

desprc imp\irea innuenp
sferelor de
Acest rdzboi n se podrtd ca nizboaieb tre-
cutului; cine oc.ted n teitoriu lli imp ne, de
asemenea, plopriul tistem social. Toyi iSi impan
ProPial tistet, cA rreme amatd lor dre pute-
rea s-o facd. Nici nu poate f abfel.
(Milovar, Dlnas, Conuerulii ar Stalin,
Ediura Corint, Bucuretd, 2015)
al perioadei
Pe plan extern, Romnnia ietea la 23 august
q44 din rizboiul conlra Na$unilor Unire s€
I
fi
alitura acestora in lupta finali contra nazismului.
Cu toate acestea, Convenfia de armistiliu semna-
ti la Moscor,a pe 12 septembrie 1944 considera
Rominia ur srar invins, iar autorirarer supremi

-f,rjn:15
.i; f, o

,r.
t.
t,
d[
'' fi!l
''m'
.t l.t

Demors$are comunisii ln Bucure$i 1945

de conducere a revenit unei Comisii aliate de con- grav aGctat, iar reprezentarea regelui Mihai a de-
trol, condusi de sovietici. in octombrie 1944, venit din ce in ce mai simbolici in raport cu pu-
avea loc la Moscova ifllelegerea secreti a celor trei terea comunisti.
puteri SUA, Marea Britanie 9i URSS, parafatn de
prim-ministrul britanic rJil Churchill gi conduci- Monarhia in fala ofensivei
torulURSS, I.V Stalin. Prin -Acordulde procen-
taj'. Rominia era leslS in sfera de influenJi a
comunittilor
vecinilor de la risirit. la Confering de la Ialta (4 in general, in perioada 7944-1,947, Regele Mi-
- I I februarie lq45), cele rrei mari pureri ii-au hai I a reprezentat un factor de rezisr€nri in fala
reconffrmat pozigiile, iar Rom1nia in ciuda de- ofensivei comuni;rilor penrru cucerirea puterii.
claragiilor offciale de la incheierea acest€i confe- Antimonarhici prin definigie, ac€stia au v5zut
rinte, intra in sfera de influen;i sovietici. menlinerea regelui Mihai ca pe o posibilitate de a
Pe plan intern, incurajagi de la Moscora, repre- se folosi de popularitatea suveranului penrru rrin-
zrngangii Panidului Comunist RomAn au denun- gerea scopurilor sale imediate. Regele Mihai I a
pt ln mod offcial actul de colaborare cu PNL gi lncercat si opreasci ofensiva politici a acestora,
PNJ ln cadrul Blocului Nagional Democrat. Ca refuzAnd din august 1945 si mai aprobe actele
urmare au ielir din Guvernul C. Sinirescu si s.au
constituit lntr-o noui coaligie denumiti Fronrul
Nagional Democrat (FND) . Acest fapt a stirnit o 2. Disculiile dintre Regele Mihai ti comisarul
prima crizi poli(ici. timp in care FND a pornir adiunct pentru.faceri cneme al URSS,
Andrei Vlginiki, consemnate in stenograma
o vehementi carnpanie impotriva partidelor isto-
din I manie 1945
rict. in noiembrie 1944, generalul Sinirescu a yiginstr: Mdje'
fost man&tat de Regele Mihai si formcze un nou
.. .Ma+tnesc li Voas* pen-
tru cA a timi! altlzi h mine pe dl. nare;al Negel
guvern -de largi colaborare politici". insi comu- tn mn inform.zr a$r?tu oizei ?oktice.
ni4tii gi aliagii lor social\ti au continuar boicora- P€9el? Mihai: An incqur rouulanb. Spi
.. .

rca acastui guvern, ceea ce a determinat pe rcge cd maine lininea,tn uoi ajange h n renbat [...]

si-l numeasci prim-ministru pe generalul Nico- Vtinru: ...Tlcbti. onuni. Maj^kitii

'd
Voatie c; am i sdrci area din patea Gwem ti
lae Ridescu, in decrmbrie 1944.
meu sd ti
deckr rn omul cdlc nc in'?irn incftdeae
Condupi de Gheorghe Gheorghiu-Dej, acqtia Ate Penu Gloz4 ca pntcdink al Conliltuhri L Mi
au p mit un sprijin decisiv la sfhr;itul lunii fe- n$ri. Bin int bs, acesta.lte l 0L confrdzntidl
"n
bruade 1945 din panea adjuncnrlui ministrului ?? .ar.-l sp"n nunai Mai?' li Voa'tre. .4Jhai a,!
de Externe al URSS, Andrei I. VlSinLi. Printr-o fi* la niw rc?ft2ntantii A gli?i ti Anffini i
audienti ceruti r€gelui Mihai, acesta a reutit si mi-aL c?nat b com nic cine nf c.l r ai indirat
'd
td id ?ukr.a. Le-am coml.nicat cd acea{ta ctte o
obfni demiterea imediati a ultimului guvern de- th.'ri*u priu.{t. nunai
mocratic, condus de generalul N. Ridescu,
rur? F Maj.'taka Sa !
an?n cArcia nsmdi Maj$tatea Sa lzcile, prin *-
etrchetat ca ,,reacfionar" 9i Succesul lui nan at nu h.am comnicat ac?lt btu nici bl ti
"fascist".
Andrei I. Vfuinski a devenit complet in momen- o s? n si Maje$nfi Uoane numai at tith dz rco-

tul in care a reu$t si impuni - prin presiuni fan-
tastice gi ameninliri asupra suveranului roman
- numirea reprezentandui comunigtilor de Pe-
tru Groza in frunrea Guvernului, la 6 merlie
1945. Din acest moment, statutul Monarhiei €ra
, andaiie din ?afi€d Glte hi m?r. Di/,paiea
Mdjestnli Uodttv .tt tLterafiitat?a, iat di ?ark.l
noa$rA etk mor.tli.
(Mircea Ciobanu, Corzafiii ca Mihdi I dl Ro-
mAniei, Edi:!ru Humaniras, Bucuresri, 1991)

\
-i
Petru Groa
Guvernului dr Petru Groza si si primeasci pe mi-
nigtri in audiengi. S-a declansar astfel ,grewa rega-
li". Monarhul a sperat ci astfel va obgine demisia
Cabinetului Groza 9i formarea unui nou guvern.
in urma hotiririlor conferinlei de Ia Moscova a
mifiistrilor de Externe ai Uniunii Sovierice, Srare-
lor Unite ;i Marii Britanii, in ianuarie 1946 ,,gre-
va regali" a luat s6r;it. Aici s-a decis includerea in
Guvernul Petru Groza a cite unui ministru Eri
portofoliu din partea Partidului Nagional Liberal
- Mihai Romniceanu gi, respecriv, din partea Par-
tidului Na(ional Tlinesc - Emil Harieganu. in-
c€tarca grevei regale a dus la recunoa4terea din
punct de vedere formal a Guvernului Petru Groza
de citre Guvernul britanic ;i al SUA.
Dupi epuarea grevei regale, Regele Mihai a
adoptat o pozi{ie mai prudenti fap de Guvernul
P Groza. in 1946 politica de comunizare a Ro-
miniei s-a inrensilicar gi a cipirat noi direclii. in
Perspectiva alegerilor paiamentare anunrate pen-
tru sfanitul acestui an, comunistii au constituit in
mai 1946 Blocul Partidelor Democratice (BPD).
BPD era format din PCR, PSD, PNL - gruparea
Titirescu, PNI - gruparea Alexandrescu, F'ron-
tul Plugarilor si attele. in schimb, partidele demo-
,rari(e. INl. INL 1i PSDI (Bruprre de\prin\a
din l'SD), au quat in renrariva de a crea un ftonr
comun al C)pozigiei. La 15 iulie t946, s-a publi-
car de citre Guvernul Petru Groza o noui lege
elecrorali. Noile reglemenr:ri au conferit dreprul
de vot tuturor cerigenilor, inclusiv femeilor, 1i a
ca ,enrrele de vor si fie dcschise in inrre-
'r,rbilir
prinderi si institujii guvernamentale, unde pu-
teau fl exercitate tot felul de presiuni asupra
corpului electoral. Senarul a fost desfiingat. Parti-
dele istorice au solicirar regelui Mihai I si nu
sanctionezc legea, insi monarhul, ror sperand
inci si poatS obgine o schimbare, a semnat-o.
Alegerile din noiembrie 1946
- sfa rgitul democraf iei
parlamentare in Rom6nia
l)up: o .rrnpanie elecrorrli foane rensionrrS,
presirati cu violenle si intimidari, alegerile pa a-
mentare deslisurare la 19 noiembrie 1946 au fost
fi.rudare grosolan de cjrrc.omuni'ri ]i alialii sii.
Asrfel, noul Parlament eradominat de reprezentan-
Eii Blocului Parddelor Democraricet care au ocupat
J 8 din rorrlul de 4l{ locuri din Parlamenr, in
timp ce Opozilia a obrinut 32 de locuri (PNJ) 9i 3
lo.uri (PNI). [: I de.embrie Ir)rb s.r (ons.iruir
un nou guvern, condus tot de Petru Groza.
Alegerile din Rominia din 1946, in condigiile
prezengei trupclor de ocrpatie sovietice in tar5, au
ficut din proiectul comunist de preluare a
parte
puterii tomle in rar:. SUA si Marea Britalrie, desi
au fost informare despre lalsificarea alegerilor, nu
au rearuonrr decar prin nore Je proresr. l)ri nicio
a(riune (on.re(i. in rrare .ondilii. Eri niciun
sprijin, Regele Mihai I a fost nevoit si deschidi
sesiunea noului Parlament, degi unii conducirori
ai lirinifrilor il avertizaseri ci ,,acesr parlament
... va vota republica!".
 Anul 1947 - este anul asaltului ffnal gi decisiv
in preluarea puterii totale de citre comunigti. Po-
lirica represivi a Cuvernului P Groza a continuat
dupi alegerile parlarnentar€, vizate fiind partidele
democrarice;i Monarhia. Pe l4 iulie I947. auro-
rit{ile Ministerului de Interfle au reus,it si intin-
di o capcani principalilor lideri nr!ional-Frini+ti.
care se pre8;reau sa plece in Marea Brilanie Pen-
4t \
tru a informa Occidentul despre abuzurile din .J

I
Fr:. inscenxr€a de Ia Timidiu a fost considerati ,T.I
de comunilr i ca -a. r de rridrre nalionalii ;i rrans-
formati intr-un caz politic major, pretext suffci-
enr pentru des{iinqarea partidului coridus de Iuliu
Maniu. Ca urmare, la 30 iulie 1947, s-a publicat
decretul de dizolvare a PNJ. La scurt timp dupi
aceesta, PNL, printr-o decizie a preqedintelui
Dinu Briria;ru, a rrecur la dizolvarea organiza!ii-
lor locale. A urmat, in vara anului 1947, arestarea
.sub acuzaqia de tridare - apoi, iudecarea ii con-
damnarea la ani grei de remni;i a conduc.itorilor
PNJ - printre acegtia, Iuliu Maniu gi Ion Miha-
lache. [,a (r noiembrie 1q47, Gheorghe Tirire.cu. lln*.,.*..*-
reprezenranr J liberalilor. a fost silit si demisio- ---I*'..:- j"I /
neze din funcEia de ministru de Externe, fiind in-
locuir cu Ana Pauler Concomilenl, comunittii tL,ttLs-w
gi-au intensiffcat eforturile pentru a controla in
lntlegime sectoarele economiei.
9-tJV*r 1*l
3. Constantin Ridulescu Moau
despre alegrrile din noiembrie 1946 "# *il
Y'? k ,/,
Se pooestesc atttea acte dt sanaulnicie comise
h oamenii Gn ern*l*i ...cA md lngrozrsc. Foane
n lti alrgbon aL fon opnli dr ln ,ot. S-.1 wttt
firn idznnfuared acehia care uou. ln unn s-al
uotate ?e sermul Soarelui (al bhc ti gu-
f
th*r1
?us listeb
vemllnentdl - BPN) inaint? d" on 8 dimineala

Y* I
dnd a i,lcEut lotarca. Canioan. d! ahgaton au
cirrulat de h o seqie la aha vo ld todk
'ccyiib,
adkd dr nai n k on. Du?n uokr. rau trimit
.on^i?i ..nnab ptuft'.h-t?rbah in dlb !i, ai.i,
*tu conplrtat, ?antndu+e dupn ordin Guaer B*r* P'"'; 'l{l
"f'.' ,t l,
nului xundntl fu nnri care connea. lE
(Constantin R-idulescu-Mo$q Rerizuin li nd.dll-
g7r, Editura Flosrea Daruriloa Bucuregri, 1998)
Aoodul de proentaj de la Mos@E, 1944
 4.
"Operaliunea
Timidiu" - d€clamlie procuorului militar Victor Alerandrscu
la procesul liderilor jirinigti
i? 197, alft't aftstai dt oatu Orydneb dz $gurdrrfi, pe acndrontutTdmidi.q runini: Ion Miha_
..La14i
hrh., NircLxc Pd6./, N ol* Arandino, Ik Laz.dx adirtznt-atiar Ghnrghe l,relz, adjrtant_auiator Ron*
Y L 'ng _t...1.
Ccrerdnb at
se, h iwtigafta
cn
'tabilit ?nmii ?atru, jarAnd ?artN a;n conlrc-ea yonl,i t atid Naforul
Tdrnn rfahi hx laltu Mani* wiau !"d ?nrd,ed,ci lnra, lentru a co/&i; in $rni dtate u g'.vem
dz *nd.aan, in cadrul comphnhi pu la calr dt hlia Mantu tu agenlii leniditor d. ,?ionaj amdiaue,
nisrar/afta rzgimtlhi do o atdin Ronnniati? tnt dtzLinyiftd rnzboi hi ciril.
?ntut
(SRI, Cartea Ahn d Sen ary'ii, Vol. I, Bucure$ri, 1997)

Diclionar
. Amisia Aliati dz Control = tn organism de conducere, autoritatea supremi care administra
problemele in teritoriile aflate sub conducereay'influenqa Germaniei naziste in timpul celui de_al
Doilea Rizboi Mondial. Din ea 6ceau parte reprezenrantii ,,celor trei mari" (SUA, URSS, Marea
Britanie), din 1945 aliturindu-se gi reprezentantul Franlei.
. Gm)a ftgalA = e:te denurnirea sub care este cunoscuti ln istoriograna romAneasci perioada dintre
august 1945 qi ianuaie 1946, perioadi ln care Regele Mihai I a_l Rominiei a refrrzat si semnsze
actele Guvernului Petru Groza 9i si primeasci minittrii in audienfi, rncercind astGl si-l detcrmi-
ne pe prim-ministiul comunisr, Petru Grozq, si demisioneze.

il
 Cronologie
1944, 12 septembrie - semnarea Convenliei de armistifiu la Moscova.
1944, octombrie - ,,acordul de procentaj" de la Moscova, ingelegerea secrcri a celor rrei pureri
(SUA, Marea Briranie qi URSS).
1944, 6 decembrie - Regele Mihai il numeste prim-ministru pe generalul Nicolae Ridescu.
1945,4 -11 februarie - Conferinga celor trei puteri (SUA, Marea Britanie qi URSS), la Ialta.
1945,6 martie - primul guvern comunist condus de dr Petru Groza, numit de Regele Mihai
in urma presiunilor flcute de A. Vi;in;Li.
1945, august - inceputul ,,grwei regale", incheiate in ianuarie 1946 flri niciun rezultat.
1946, mai - se formeazi Blocul Partidelor Democratice (BPD) din reprezentan;ii PCR, PSD,
PNL - gruparea Titirescu, PNJ - gruparea Alexandrescu, Frontul Plugarilor qi altele.
1946, t9 noiembrie - alegerile parlamentare fraudate de blocul comunist (BPD) Si aliatii sni.
1947, 30 decembrie - abdicarea forpti a regelui Mihai;i proclamarea Republicii Populare
Romine.

Curioziti istorice Evaluare/activitdfi

de invilare
intre multele legende privind istoria
noastri contemporani se regisegte !i
Menfionali sintagma atribuiri celei de-a
cea privind Conferinga de la Ialta,
Juu.r perioade de domnie r regelui Mihai L
unde Stalin, Churchill gi Roosevelt 9i-
ar 6 stabilit mnele de influenli de
ldentiffcagi, din sursele I ;i 2, precum ;i
dupi incheierea celui de-al Doilea !- din analiza imaginii l, doui elemente con-
Rizboi Mondial. ,,Mirul lalta' s-a do-
textuale carc au dus la instaurarea comu-
vedir a fi nefondat. din moment ce
nismului in Rominia.
sferele de influengi au fost stabilite
printr-o actiune anterioare, prin,,acor-
Mengion"gi, folo"ind sursele, doui modali-
dul procentajelor", semnet la Mosco I
tiji de acgiune ale comunigtilor pentnr cig-
ln octombrie 1944, ;i nu la Ialta in fe-
tigarea alegerilor din 1946.
bruarie 1945.

Identiffcagi din texrul legiei 9i din analiza

I
sursei 4 o modalir;re folosir, de comunitri
penrru inlar urarea parridelor demo(ratice.

Plecand de l.r textul lecliei ii de la informa-

tiile existente la lecgiile de isrorie formulali
un punct de vedere referiror la abdicarea
regelui Mihai.
 5. Abdicarea forfati a Regelui Mihai L
Proclamarea Republicii Populare Romine
Dupi lovitura de stat de la23 atgust 1944, in cisitori. Petru Groza nu a fost de acord, cici prin
condiEiile prezenlei Armatei Roqii in Rominia, aceasta prestigiul monarhiei ar ff sporit.
Regele Mihai I s-a gisit lntr-o situagie foarte diff- Decizi.: regelui de a reveni la Bucuresti a rrezir
cili ln conducerea treburilor sratului. Astfel, mo- ostilitatea Guvernului Groza, mai ales ci Mosco-
narhul s-a confruntat cu ascensiunea comunistilor, va solicitase deja alungarea regelui de pe tron. Ca
care !i-au gisit cea mai buni expresie in politica atare, Regele a fost primit foarte rece de citre
Guvernului condus de Petru Groza, care a dus la membrii Guvernului la gar.r Mogo;oaia. inrre
comunizarea Romaniei. In aceste condilii,ln mo- timp, noul conduciror de facto al Iugoslaviei,
mentul 1947, Regele Mihai gi Monarhia romini Iosip BrozTito, vizitase Rominiagi ii asigurase pe
reprezentau ultima piedici ln manifestarea totali comuristii romani de sprijinul siu. la 23 decem-
a stalinismului in Romania. brie 1947, a fosr numit minisru al apiririi Emil
Bodnira;, reprezentant al PCR
Abdicarea fortati Rereniri in trri. Regele Mihai pi Reginr-mami
Elena s-au retras la Castelul Peles, unde au petre-
in noiembrie 1947, Mihai a fost inyitat si par- cur sirbirorile de iarni, inrr-o armos[er; lensio-
ricipe la tondra la cisitoria prinlesri mosreniroa- nati. ln seara zilei de 29 decembrie 2016,
re, Elisabeta, viitoarea regini Elisabeta a II-a cu Margalul Palatului, Dimitrie Negel, a telefonat
prinlul Filip de Grecia, duce de Edinburgh. Fiind
informat despre invitajia regelui, prim-ministrul
Petru Groza a insistat ca Mihai I si participe pen-
tru a nu se considera ci este luat primnier in lari.
in realitate, liderii comunigtilor romani, avand
instrucliuni precise de la Moscovr, au sperar ci
prin aceasta se va rezolva qi problema Monarhiei,
deoarece au glndit ci Regele nu se ,r,a mai lntoar-
ce in gari. De aceea, Petru Groza l-a gi salutat cil-
duros pe rege la plecarea de la aeroportul Bineasa.
La londra, Regele Mihai I, in marginea festi-
vitigilor prilejuite de nunta princiari, a purtat
discutii cu oameni politici britanici - $?inston
Churchill si diplomagi arnericani - ambasadorul
L.rM Douglas. intre acegtia, Vinston Churchill
l-a sfituit si revina in rari. deoarece
"mai presus
de orice, un rege trebuie si ffe curajos". Cu prile-
lul c.isaroriei de la Londra, Mihai I cunoscut-o;i
pe prin{esa Arra de Bourbon-Parma, crue avea
si-i devini sofe. Dupi ce a plecat de la Londra,
Regele s-a oprit la l:ussane, ln Elveria, unde s-a
logodit cu Ana de Bourbon-Parma intr-o cere-
monie cu caracrer privat. Mareqalul Palatului,
Dimirrie Negel. a fost rrimis la Bucuresti si
anunle Guvernul despre dorin;a regelui de a se Acrul de abdicaE a1 R€gdui Mihai I
de la Bucuregti inform3nduJ pe rege desp'e soli-
cirarea prim-ministrului de a discua in zirta ur-
mitoare la Bucuregti, despre "o problemi de
familie". Regele s-a gXndit ci putea ff vorha des-
pre problema cisitoriei sale.
Intllnirea a arut loc la 30 decembrie 1947 la
Palatul Elisabeta din Bucuregti. intre timP, comu-
nigtii au luat misuri Penttu controlul deplin al
regedingei regale. Paza palatului a fost preluati de
unit{i ale Ministerului de lnterne li truPe ale
Diviziei Madimirescu". kgiturile telefo-
"Tudor
nice ru fort intreruPte. La inrelnire ru parliciPa(.
pe de o prfle. Regele Mihai I qi Regina-mami'
Elena qi, pe de cealalti Parte, Prim-ministrul,
Petru Groza, 9i primul-secretar al PCR, Gheorghe
Gheorghiu-Dej.
intreblnduJ pe Petru Groza, cu Privire la sco-
Gheorghe Cheorghiu Dei
pul intAlnirii, Premierul comunist a invocat "un (Fototee tuhivelor Nalionale,le Romaniei)
divorq prin inlelegere" de monarhie. Continuand,
Groza a declarat ci Monxrhia era un obstacol in
r, Actul abdicare al regetui Mihai I
&
celea progresuJui g6rii 1i a solicirat regelui si sem-
?rin Galia hi D"mnaaa ti uinfi aalionaln,
neze un act de abdicare dinainte pregitit. Regele
Rqe al Ronnniei
a declarat ci doar un referendum putea decide Ii tol dr faln ti uiitoi
'nfl,ntuk!
modiffcar€a formei de guvernimint a Frii. 12 In uiala stanlui ron)a s'au prud*' in ulnnii
rindul siu. Regina-mami Elena I fost de pdrere ani adnnti ?..fak i Polirie? ..ononi.? li
'ociaL,
ci &toria regelui era de "a rimine in mijlocul raft a, tftat noi rapotui inrft Pnnd?alii fa.tun
poporului'. Rispunsul lui Croza e fosr ci lara a
ai ic,tii d. stat. . . lr1 fdtd arestci situafun, ln 12'
phna int k?.a. fa.tuni d" rtu?und"ft ai Fni.
fost invigati si vi iubeasci. De acum, o s-o invi- ottiat fu ninundcrca re'ni ft nr, rcnsido d
lirn si ne iubeasci Pe noi". institl/lia nonafikn u nai corcspuntu actttahlor
incercand timP. Regele a cerul timP
s5 c.a;tige condiiurli nlr ui.lii noab? dz ltat' ea rePrczentlnd
de giLndire. Consuhindu-se cu Lei aProPia[i. a o bi?diz in .nba drzwhdni Ronnnid.
'oioasd
ln cotLtrinp, pc drpl;n constiat tu inponang
aflat ci Palarul Elisabeu era izolat de restul lumii'
tutuhri ccfac in intets ?o?oruhi romAn
Revenit in salonul in care avea loc htalnirea, Mi-
ABD]C
hai I a cerur explicalii lui Petru Croa de'Pre m:- Penttu minc ti ?.ntru nlndtii m.i la no ' rc'
surile militare adoPtate in jurul Palatului regal' LnlAfld ?entu nine ti P.ntfl ei la tnate puroga-
Prim-ministrul i-a solicitat imperios si semneze ttuelz ce h-dm exercitdt M ftge al RonAniei. Ia
actul de abdicete. ln caz contrar aneninta cu exe_ poporuhi rcmtn kbatatea d. aii al*e libotated
& aii aleg. noua fon Ln d" stul
culia l lO0 de srudenti. care fi:seseri *esta1i. cu Mihai R
pritejul demonsrragiilor penrru democralie in (Bogdan Murgescu, lrraza Rontniei in t xte'
acesre condiiii dure, regale Mihai I a fost silit si Edirura Corint, Bucuref ti, 2001)
semne:2€ actul de abdicare.
 Proclamarea Republicii 2. Regele Mihei despte abdicarea sa
Populare RomAne ,4$ irl zhu de 29 dzc.mbtu, N.gel a tc$nat
cn C'mza n tudgn ld oenin tlgent h tu ftrti, f-
in dupi amiaza zilei de 30 decembrie 1947 a indd are dr Aird.ta, o chcnine dz fan;ke. t...1.
arut loc o;edin$ de guvern, unde a fost anungaci Am ajtnt la c*a lin 9*au K;*l$ N-an a.yepat
gtireaabdicirii si s-a adoptat o declaralie a Guver- n b fi Gn ra arntat l,uolit de Ghcorghtu-Dej.
nului. in document s-a consemnat ci [...]Am intat in sabn, ne-am d.fezat fi frfi in a.f-
"...poporul tepte muh, Groza" pe buzz ru un ztnba jwial, a
romh a dobi;rdir libertarea de a-;i clidi o noui
t"nit i rdi'd/Lnn d"'?ft n dito4 ani-
formi de stat - Republica Popular.i. Si inilpm 'pt': 'an
abi! [. ] Apoi ni-a intiL' o hnni!. An luat-o ti
.

noua formi de viate a staruJui nostru, RPR. parria
tururor celor ce muncesc cu bragele 9i cr.r min.
Seara, Parlarnentul, lipsit de cvorum deoarece
reunea doar 295 deputali, gi-a ginut qedinp sub
prqedinlia lui Mihail Sadoveanu. Perru Groza a
dat citire actului de abdicare qi declaragiei Guver-
nului. Apoi, a fost prezentat un proiect de lege,
care r proclamat Republica Populari Romar,.
S-a ales Prezidiul Republicii Populare Romlne,
constituit din Constantin I. Parhon - pregedinte,
$refan Voitec. Cheorghe Stere. lon Niculi - vice-
preredinli. $edinfa Parlamentului Rominiei din
30 decembrie 1947 a consffngit o lovituri de stat,
am citit-o h rcpezzdln. CAnd dn inl?b' d"s?ft ce
oa wrba am pmtetuL ttt adt tui auh ot c^t ni
ft ftfta atudul p. b 1...1 i.an spw lui Groza !
ir1'o!ito/"h/i,tu cn n ?otrd'?mdc?e loc, cn lnt -o
chatilne ca abdicat a bebd. int bafi fatu, ca f-
ind singtn in lrcpt sn hoaiurct lad a canl sa* nu
tn le nodifcafi Conttitufia, Mi s-a tu?xle cd n
. rinp ?.nm/ ann n a sabhlitati, ,Tam a fo'r in-
a4ani ri vA i bcdtcn", ,t mai Ers Grozt. amm
o
"De
inl)agm rd ne iubeavn pe noi". [...]An ccnt
i '-omi * dta donmcaml ra cit.s. tn lin+k, fi
'a-l
m-dm Ehat in birorl net. I-art chenzt ?e N.gcl fi
IoaniriL .ar? allau in 6.1 i aq?tit ?. d.loat i
'.
?oatn lra Lgntura ninc. Ak rnaii, ni-aa coma-
nicd en ffth t lefoan"lD aa fo't tiidk, cn garda
Palatului a foa amwta ;i inloe td da sol,lai din
nhr ftgirnente li d tt trm lintn ffiot tnq. d.e arti-

IEXIUl ltG!I htie grea gata in oicc nond ln iagn. l...lAt"nti

am in,tebs en nt se poate face man hcru".
PRIN ROMAXIA DEYII
CAR| (Mircra Ciobanu, Cazza*in Mihai I al
RFPTIRI ICA POPTJLANA
r. e,-! Rontniei, Editura Hom:nitas, Bucurqri, 1991)
Ldr,F'd.*-! -.}

:"'.:,'x1 F a, dffi .:r.; .;d.,,.-r- 3. Dedanlia lui Petru Gmza ln 9eding

x-. ',t i
-; de guvem la 30 decembrie 1947
Doannn ti dtnnib ninilnL teat sn 1tn co-
mffiic cn a.tul fi.,t ?ti', b nn inuoiak.
acesta !-a
Rcgeh a rcwatar ata c m 6tc tnit aid -,n in-
stitalia monarhiei a o ?;edicn soioasn in cdbd
dzz"ohnni ?o?o/"lui nottru. Ittoid ua inretittra o
lithidap pnd.n?a'.d a nonathi.i. frni zg"duid
&m ?oate i/umicii nolti 4/f d'*. ca ili-
'n
?"2 o ?x?r?:i. a rsin?i.nanc. popontl a farur ei
un dn ort Si decent, si ebgarrt dt ,notulhie. . .
(Flottn Mihal Anunisn - Regeh a pbut,
hnidrca rc? lica.!, in Nagional",
"J'llrnatul
13 decembrie 2006)
Textul legii de prodamare a RPR
 r

r-
l': I
\

Kr
/-.
a

fl '-(

(
n

Praidid Republicii Popul@ Romene (1948).De la srerga la depta: gtehn Vonec, Mihail Sadovenu, Ghorghe ste.e,
C.L Parho., Ion Niculi (Sursa Fororeo online a comutrismului romanesc)

deoarece ConstituEia din I 923 prevedea ci modi- Asdel, prin abdicarea regelui Mihai I se inchi-
ficarea formei de guvernimint poate fi Iicuti dea un capirol important al isroriei norsrre si se
doar de citre Adunarea Constituanti, iar nu de deschidea un altul pentru mai bine de patru de-
cirre Parlamenr. Abdicarea regelui nu a consriruir cenii.
expresia voinlei liber consimgite a poporului ro-
men, care nu a fost consultat printr-un referen-
dum.
la 3 ianuarie 1948, Regele Mihai I, Regi- Dicfionar
na-mama Elena {i un grup de apropiali au pArisit . Abdicare = rerr.tnlare la tor,.
Rominia, plecind ln exil.
 1947, 30 decembrie Abdicarea siliti a regelui Mihai I. Proclamarea Rominiei ca Republici
Populari.

Curiozitili istorice Evaluare/activitifi de invigare

. ingedinla Consiliului de Mi- For-rlrfi un puncr de vedere referitor la polirica
I
nigtri din 22 mai 1948 s-a - promovati de Regele Mihai I. in condigiile <omu-
decis retragerea cetiteniei ro- nizirii Romeniei.
mine pentru Regele Mihai I,
Regina-mami Elena, princi-
! MenEionati, pe baza sursei l, doui informagii aflate
pesa Ileana de Habsburg, in relagie cauz.i efecr.
principesa Elisabeta de
Hohenzollern ;i principele
! Pornind de la informagiile din texrul lecgiei gi sursa
Nicolae de Hohenzollern. 2, scriegi un eseu de o pagini despre contextul in-
. in momentul abdicirii forp- tern al abdicirii fo4ate a regelui Mihai L
te, Premierul comunist P
Groza ar ff avut asupra sa
! lr.rrntari rolul poliric aJ monarhiei din Romiria
a;a cum a declarat 9i Regele in perioada 1944-1947 .

Mihai - un pistol ;i l-a affpt

ostentativ affrmand:
"Ca
si Realizali un eseu de o paginl in care si argumentali
nu mi se intalnple !i mi€ ce i caracrerul de ,,lovituri de stat" a evenimentului pe-
s-a intimplar lui Antones- trecut la 30 decembrie 1947.
cu!", aluzie la posibilitatea ca
Regele si ff reaqionat la mi-
sura abdicirii prin arestarea
acestuia-

4
 Mihai I gi Ana
Ultimul rege alRominiei, Mihai I, s-a niscut
la 25 ocrombrie I 02 | la Sinaia. Bte fful principe-
lui Carol, care a domnit ulterior, ca rege, sub nu-
mele de Carol aI Il-lea al Romeniei ti al
principesei Elena de Grecia. Asdel, prin Emilia sa
s-a lnrudit cu importante c:Ise regale, precum cea
din Grecia, Maiea Brirahie, Rusia, Prusia (Ger-
mania) gi Portugalia.
Copil fiind, s-a bucurat de o atenqie deosebiti
din parea marnei sale, principesa Elena. A fost
implicat din fragedS copilirie ln agitatia vie[ii po-
lirice. [n 1925, tatil siu. principele Carol. a decis
si renunle la prerogativele sale de prinl mogteni-
tor gi s-a stabilit ln striinitate alituri de Magda
Lupescu. Consiliul de Coroani de la 30 dectm-
brie 1925 I-a recunoscur ca prin! mo{tenitor.
Br
5,i r1
t.
I'Fl
H nent in Batalionul t Vinitori de Munre
Regele Mihai ti regina Mmi Elena
(Foioreca tuhivelor Narionale ale Romaniei)
La 4 ianuarlel926, Parlamentul Romdniei a
adoptat legile prin care s-a acceptat renunlarea lui
Carol gi schimbarea Statutului Casei Regale. Ast-
fel, Mihai a fost proclamat mosrenitorul tronului.
La moartea regelui Ferdinand, degi avea aproape
qase ani, Mihai a fost proclamar rege, ffind tutelar
de o Regengi.
Principesa Elena s-a preocupar de educatia tn-
nirului rege. Clasele primare au fost parcurse sub
rupraregherea profe<orului Ni.olae Sassu. in iu-
nie 1930, tatil lui Mihai, Carol, a revenir in
!ar:
pe neasteprare si s-a proclamat rege sub numele
de Carol al ll-lea. Fiul detronat a primit ritlul
onorific de Mare Voievod de Albalulia. Mamei
lui Mihai, principesa Elena, i s-a cerut si plece
din 1ar5, stabilindu-se la Florenta. l-egiturile ma-
mei cu fful siu au fost draconic supravegheate.
Mih.ri purbd.i ili vizireze mama doar cireva
siptimini, odari pe ar.
in schimb. Carol al Il-lea a acordar o atenrie
aparte educatiei fiului siu. S-a infiingat o clasi
spe. iali de elevi la Palarul Regai din Bucuresri.
numiti Clasa Palarini. Din ea au 6cut parte ex-
ponenl ai rururor provinciilor rom.inelrifi ai ru.
turor cetegoriilor socialc. A fost inscris gi la Liceul
51. Sar.e din Bu.ure;ti. la $coah de Aeronaurica
de la Media; si la Liceul Militar Fili-
"Nicolae
pesc 'de Ia Ministirea Dealu. in tinerete, Mihai
a manifestat un deosebit interes pentru automo-
bile. meenici. .rvialie. A ur(ar rreprele ratierei
militare, obginind in 1937 gradul de sublocore-
Mihai a fost martorul principalelor evoluli
din viaga politici intern: din anii 1930-1940. in
condigiile prnbu;irii regimului lui Carol at II-lea,
in toamna anului 1940, Regele l-a numit pe gcnc,
ralul lon Antonescu in func9ia de pregedinte al
Consiliuluide Mini;rri. Celdin urmi ave; sl pri
measci pureri depline. l,a 6 seprembrie 1940,
Carol al Illea a renunfat la tron, liind urmat de
fiulsiu. Mihai a fosr proclamat rege 6ri a depune
jurimintul pe constitulie, care firsese abrogati, gi
firi primi vorul Parlainenului. Mihai a fost in-
a f. Arnintiri al€ regetui Mihai derpre tatil siu
coronat rege de citre patriarhul Rominiei Nico-
dim Munteanu, in catedrala patriarhali din
Bucuregti. Ia t0 mai 1941, Regele Mihai a fost
inillat la gradul dc mare;al, prin decret semnat de
Ion Antonescu.
in perioada l94l-1944. generalul. apoi mar-
salul Ion Antonescu, a incercat si limiteze drastic
arnestecul regelui ln treburile statului. Asdel, Re-
gele Mihai t nu a fosr informat despre intrarea
Rominiei in rizboiul antisovietic. in co"diliile
tnfringerilor gi pierderilor suferite de armata ro-
mani pe frontul antisovietic, regele Mihai a pola-
rizat in juml siu un grup de opozilie politici, ce
avea menirea si scoari Romlnia din rizboi li s;
lncheie armisti;iul cu Nafiunile Unite. Ia 23 au-
gust 1944, Regele Mihai a ordonat arestarca lui
Ion Artonescu;i a numir un nou prim-minis(ru.
in persoana generalului Consranrin Sinirescu.
Pentru meritele sale ln scurtarea duratei rizboiu-
lui, Mihai I a fost decorat cu Ordinul Victoria al
URSS pi kgiunea de Merir a armatei americane
in grad de Comandant $ef
Armistiiul Romaniei cu Naliunile Unite a
fost semnat abia la 12 septembrie 1944,la Mos-
cova. Acest fapt a permis Uniunii Sovietice si
treaci la ocuparea militari a firii, iar comunittilor
romini se incerpi lupra penrru cucerirea purerii
politice. la 6 manie 1945. in condiJiile presiuni-
lor deosebite ale Uniunii Sovietice, Mihai a fost
silit si numeasci ca prim-ministru pe dr Petru
Groza. ln perioada 1944-1947, Mihat I s-a y:iart
cu autoritatea mereu contestari ti gtirbiti de citre
comunisti. Cu toate acestee, a constituit unul din
principalele obstacole in calea comunizirii Romi-
niei. Astfel, a organizat, lntre august 1945 -
februarie 1946 grwa regali, s-a impus ca un
simbolal rezistengei 6gi de comunism. in noiem-
brie 1946, s-au desli5urat alegeri parlarnentare,
care au fost fraudate in mod grosolan de citre
Se alhr acolo nchi nru,
?intul ftgent Ni-
colar, nntufd nea, pnnci?esa Elinbeu, i nama
mea, adunali toti h Mana ?iaed ?e fne^-
'ahn.
tn, in*-o staft dt dgitatie exfiemZ. D?!i stitea at
L1 nine, tnan rn phnge. Iar acolo, qczat
'?ateb
rnlare pe m wun. x afa n barbar pe can nu.l
onolt?am... Indh, adtot. d o m$tapA t lrta. Era
tatnl neu. M-a pnun indzhng, a?oi ridicat in
'-a
picioare Si m-a hat in bmSe, fodne
tuft. Mn sinlean ?/i nimtl 'nAngnnla-nn
l"i.,4f f ffiitsd sca?,
etumfoarte$Anje it dzoaftce, in nm? e nLi s n-
gca in bruSc, et irltotenm cap Ere nama care
(Majestatea Sa Regele Mihai al Romrniei,
O lrnnie intetuprn. Comn*in tu pkli???
Vguii Daphce\ FAitrr? Libra, Bucureqti, 1995)
comunigti. in rara anului 1 947, sub presiunea co-
munigtilor, Partidul Nafional Liberal $i Partidul
Naliohel Tirinesc au parasit scena polirici.
in noiembrie 1947, Mihai I a fosr invitat si ia
parte la ceremoniile din capitala Marii Britanii,
privitoare la cisltoria pringesei mogtenitoare Eli-
sabeta cu prinlul Filip de Edinbur6 al Greciei.
Cu acest prilej, a cunoscut-o pe Ana de Bourbon
Parma, care avea si ii devini sofe. Revcnit in pri,
s-a confluntat cu cererea imperioasi a comunitti-
lor, reprezentagi de d-r. Petru Croza yi. respecriv,
Gheorghe Gheorghiu-Dej, de a abdica. la 30 de-
crmbrie 1947, Regele a fosr silit sa abdict, iar,
apoi. peste 4 zile. a plectt in exil in srriinitare. in
made 1948, aflat la londra, regele Mihai a dez-
viluit faptul ci abdicarea ii firsese smulsi prin
presiune {i fantai. La l0 iunie 1948, Mihai I s-a
cisitorit la Atena cu principesa Ana de Bour-
boa-Parma.
in Mihai I a salutar inliturarea regimu-
19S9.
lui comunist din Rominia.
Pe 19 decembrie 2007, Regele Mihai a fost
ales membru de onoare al Academiei Romlne.
La l0 mai 2011, Regele Mihai a ruPt l€eturile
dinastice cu Casa princiari de Hohenzollern-Sig-
maringen qi a schimbat numele familiei sale ln ,,al
(a) Rominiei". la implinirea virstei de 90 de ani,
la 25 ocrombrie 201 l, Regele Mihai a suslinrrt un
discurs memorabil in faga carnerelot reunite ale
Parlamenrului Rominiei, in care a subliniat im-
portan,ta deosebiti a menlinerii cursului lirii citre
democragie. in martie 20ltr, Regele a anungar c)
este grav bolnav gi ci se retrage din viaga publici.
Este unul dintre pu;inii fogti geff de stat in viali
din perioada celui de-al Doilea R.izboi Mondial.
Ala de Bourbon, pe numele siu lntreg Anne
Anroinetre Frangoise Cherlotre Zia Marguerite.
a vizut lumina zilei la 18 septembrie 1923'h ca-
pitala Franlei. A fost fiica Principelui Ren€ de
Bourbon 9i a PrinciPesei Margareta a Danemar-
cei. A primit tidul de principesi de Bourbon-Par-
ma. Era lnruditi cu Regele Christian al IXJea al
Danemrrcei. Miguell al Portugdiei $i imPirirca-
sa Zita de Bourbon-Parma, sotia lui Carol I d€
Habsburg, ultimul suveran al Austro-Ungariei'
Copiliria {-a Petrecut-o in Franle. A artr rrei
fragi, 9i anume: Jacques, Michel 9i Andr6.
O&ti cu izbucnirea, in 1939, a celui de al
Doilea Rizboi Mondial. familia sa s-a refugiat. pe
rind, in Spania, Ponugalia;i, apoi, in SUA Afla-
ti la New York, a urmat cursurile $colii de Alti
2. Regina Ana desPre lntilnirca
cu Regele Mihai in 1947
An lnz*a ?e regi a Ebna, pe drcesa de Aosta'
p"son.i i?? nama. iatb uorba n *
in piooa'
r, .n un dntu in unifomn. R?g?b Mihai al Ro
nnniei... Cun n ierkem dz nula teme din
armn, in hc'nfac o tudenfi, am luat ?ozilia trz
drc?i ti Lan l"u'nd kndt ca un oldar:
'alutat
M-nmimrit afit fu tnilihi drmiw i mi in.it
(Regi a Ana d inPlinit 91 dr ani.
MAine ttifle mercL fl un mnre
"linie'c ?lezeflrll
senn dz intrebare", in adevarul.ro)
Parsons School ofDesign (1940-1943) 9i, conco-
mir<nt, penlru r-ticl-triEr existen!a a fosl venz;-
roare la magazinul universal Maryt. Uherior, in
1943, s-a inrolat cavoluntar- gofer pe ambulangi
gi, mai apoi, inffrmieri, in Forgele Franceze Libe-
re, conduse de generalul Charles de Gaulle A lost
avansati la gradul de caporal ;i, mai tirziu, de lo-
corenent si a lost distinsi cu ,,Crucea de Rizhoi"
a FranEei.
ir 7947, aflati la Londra, cu prileiul mani-
fe'rarilor legate de oficierer cd\;(oriei djnrre Prin-
cipesa mogtenitoare a Marii Briranii, Elisabeta, cu
prinlul Filip de Edinburgh, a cunoscut la o receP-
Iie diplomatid pe Regele Mihai I. I-a I0 iunie
1948, Mihai I 9i Ana s-au cisitorit la Palatul Re-
gal din Atena. Pregitirile de nunti au fost marca-
te de numeroase Probleme, deoarece PaPa Pius al
Xlllea a refuzat si igi dea acordul, in condiliile
refuzului regelui Mihai I de a accepta borezul co-
piilor, ce ar fr urmat din cisitorie, in religia ro-
mano-catolici.
incepind din l9{8 !i Pan: la pribu5irea regi-
mului comunist din Romlnia, Mihai 9i Ana au
locuir in Marer Britrnie. ltalia. Elvegia. in perioa-
da exilului, Ana s-a aflat mereu lingi Regele
Mihai, sprijininduJ in dep).'irca impreun) a mo-
mentelor diffcile. h 10 iunie 2008, regina Ana ;i
Regele Mihai au sirbitorit "Nunta de diamant",
dupi 60 de ani de cisnicie. Peste cinci ani, au de-
venit primii dintre monarhii Rominiei care au
sirbitorit ,,Nunta de Sa6r".
S-a srins din viagi in 2016, fiind inmorminta-
ri la noua catedrali regali de la Curtea de Argq.
la moartea sa, guvernele Rominiei ;i Republicii
Moldova au declarar doliu nagional.
Principesa Margereta este cea dintii ffici a
Regelui Mihai I gi a Reginei Ana.
Este a 82-a pe linie succesorali a tronului bri-
tanic. A fost botezati ortodox, naqul siu de botez
este Prinlul Philipp, Duce de Edinburgh, sogul
Reginei Elisabeta a ll-a a Marii Britanii Este
verisoari de rangul al doilea cu Regele Felipe at
Spaniei. Prin pfuinfii sii se inrudqte gi cu alte 3. R€gele Mihai I de{pre evenim€nt€le
familii regale din Europa. din 1989 llx Romenia
Sartirn ntelr noarh? eftt dm$tecak Dt?,i ! r-
Principesa Margareu s-a niscut la 26 martie
I 949 la leussane, in Elvefla. Urmeazi gcoala in Ita-
?izi" a "mat s?ainu ,nfdla liobqtei inf"naanbr
fi a iraginib ?e cdrc b taumitca tebuiziutaa.
Ii.r. Elvelia. apoi in Marea Briranie. Dupi ce su-sgi-
[...] Aceaid a,ohtie ne rclki$ea. ?e cb an suf,
ne in Eh,e$a Bacalaureaorl Francez, petrece un an rut li im?nntuh, k i,\ce?1tt, atettformidab;l ehn dc
in Italia la bunica sa, \ina-mami Elena, cane o caft afost talol liaronAnn,?ed t ne-am
'petunfi
incurajeazi si meargi la Universitatea din Edinbur- indoit lupi aceea cn acat ehnfitae spontan. Ca fi
gh. Studiile universitarc le-a urmat la Edinburgh, fu .irtit. n an nu o rui oyd d?k.. ia'i chinr i
dncn dt lawaza afost artifcialn, ridicana popakrn
in Scofa, unde a obginut licenp in sociologie,
im?orriu.t con"ni'mubi afo*, ea, foane rcah. t...1
drept public gi gtiin;e politice. A lucrat intr-un nu-
tutazi. rcNidn & fonrk po'ibil an tun o nfmi
mtu de univenitii britanice, specializindu-se in unii, ca sh{tunb Kc&,thi sn I kl'ghilnt a$,te
sociologie medicali gi politici de sinitate publici. ni't rudi. Rdrnlrc in'a de alkt cate e* scopul
A lucrat gi penmr unele organizalii internafionale, exact ff .dnt dr Moscoua. &t wnd drcLt o sifigln
precum: Organi?alia Mondiali a Sinitetii ii Orga- e*?li&!ie ?huibtln. tuii ra elifcitt
'i,nka"
nizatia pentru Alimenta$e gi Agriculturi. Cea .tesc" ince?a'e ?a/Aie. S?i*"l hnn al tunn-
sn

In 1990 a pus bazele la Versoix. impreune cu
Regele Mihai, a Fundaliei Principesa Margarera,
care activeazi 6 Eiri (Rominia Marea Britanie,
Elvelia. Franp. Belgia ;i SUA). Este o organizarie
apolitici, non profit gi dezvolti prograrne cre:
imbunidlesc condigiile de viati ale copiilor,
virstnicilor aflaEi in dificuhare. cultivi crearivita-
tea 9i talcntul local.
La 30 decembrie 1997 a fost desemnati mog-
tenitoare a rronului. primind tirlurile de principe-
si Mottenitoare a Rominiei 9i de Custode al
Coroanei Romeniei.
nb, *ra u u Joc g a arunrc pettc botd rcnu*-
l
m Pefiru a eltita o atAt dr radicaln fi
geranta * ^turnnrc
a-si vlryarfu tohai ,tskmll r"tii du
hoairnt *
il sabordrze pe CeaaSaca.
(Majesratea Sa Regele Mihai al Romeniei,
O lannie intetu? . Conuorbii ru Pktppe
Viguii Desplaca, EAitun Ubra, Bucure;ti, 1995)
in 2015, Principesa Margareta a fost aleasi in
funqia de pregedinte al Societiqii Na$onate de
Cruce Ro;ie din Romnnia, in cadrul Adunirii
Generale a Societifii Nalionale de Cruce Rogie,
evenim€nt care s-a desff;urat la Bra;ov

Evaluare/activitifi de invifare
Pornind de la informafiile din cuprinsul lecfiei, descrieri erapele domniei lui Mihai.
!
R.r1ira9l .,n .seu, de aproximativ o pagini, privind personalitatea Regelui Mihai
! ii a Reginei
Ana, utilizind informagiile din cadrul surselor istorice de mai sus.

! Precizagi doui informarii istorice privind raporturile dintre Regele Mihai I si maresalul Ion

Prezentali trei informarii privind acdvitatea Regelui Mihai in pe rioeda 7944-1947.

!
Oameni politici romani in perioada domniei Regelui Mihai (1940'1947)

Ajuns Ia domnie pentru a doui oari la vfusta

de 19 ani, Regele Mihai a fost inconjurat de oa-
meni politici importanri, militari ti diPlomafi.
x
Unii au avut o influen{i majod asuPra sa !i l_au
spriiinit in acml poliric, allii l-au tutelar sau i-au
substituit din prerogativele regale, algii i-au pregi-
tit iegirea de pe scena istoriei nagionale. Perioada
?r ,l
ln care a domnit suveranul a fost una extrem de
{
diffcila li complicati Pe plar inrern qi internalio-
nal, iar rela$ile sale cu oarnenii politici trebuie
&
ingelesc ln acest context.
Ion Antonescu este personalitatea poliuci care
a marcat decisiv perioada ctleide-a doua domnii a
./4 d4
regelui Mihai. Este o personalitate extrem de con-
Ion Antonescu (Fototeo Arhivelor
troversati a istoriei noastre, iar actele sale politice Nalionale ale Rom:niei)
rimin 9i astizi.dczbitute 9i discutabile, Niscut la
PitEti in I 882, urmeazi tcoala Primari ti apoi in-
siu Mihai (6 septembrie 1940). in primele zile de
cepe cariera militari, pistrAnd tradilia ln hmilie.
domnie ale noului rege, preia efectiv conducerea
A avut o ascensiune fulmin nti in ierarhia milita-
statului prin infiingarea funcgiei de ,,Conduci-
ri. A fost rind pe rind qef al Biroului de operagi-
tor". Formeazi un guvern alituri de M\carea Le-
uni ln ctl de-al doilea rizboi bdcanic (1913) !i in
gionrri { l{ \epr. 1940 - 2J ianuarie 194 I t. 1n
Primul Rizboi Mondial ( 1916 - l9l8). apoi ara-
acest context, Ion Antonescu devine omul politic
gat militar pe lingi Legalia Rominiei de la Paris 9i
cel mai imponant in raport cu Regele Mihai. Ti-
cea de la Londn (htre 1922 - 1926\.ln 1931,
nirul suveran a asistat nePutincios la conflicrul
ajunge general d Armatei romine ti conduce
dinrre generalul lon Anronescu.ri Seful legionari-
$coala superioari de Rizboi pnni in 1933,
cind
lor, Horia Sima, con{lict incheiat cu rebeliunea
este numit qefd Stamlui Major General. Este nu-
legionari (21-23 ianuarie 1941).
mit ministru el Apiririi Naliona.le (28 decembrie
'1937 3o metrie 1938), mai intii ln Guvernul Dupi indepirtarea legionarilor de la conduce-
- re, Antonescu a instalrrat un regim autoritar, Gu-
Octavian Goga, iar apoi pentru o perioadi sc1rrti
vernul siu fiind format in mare Parte din militari.
ln primul guvern al monarhiei autoritare carliste,
condw de patriarhul Miror Cristea' Intri ln diz- Firi a-l consulta pe Regele Mihai, la 22 iunie
gralia regelui Carol aI llJea careJ demite gi li sta- 1941, IonAntonescu implici RomaIlia, alituri de

bilqte domiciliul forqal la Minisdrea Bistrifa.
Reapare pe scena politici ln septembrie 1940,
ln contextul pierderilor teritotiale suferite de Ro_
minia, fiind numit de Carol al IIJea pregedinte al
Consiliului de Min\tri (Prim-minisuu) la 4 seP-
tembrie 1940 qi investit cu puteri depline peste o
zi. Este ,,artizanul" renunlirii la tron a regelui
Carol al Il-lea gi preluarea tronului de citre {iul
C<,mrnia na,/ist;, in invadarea Uniunii Sovietice.
cu scopul de a elibera Basarabia gi nordul Bucovi-
nei. Raporturile dintre rege qi Conducitorul sta-
rului, Ion Anronescu. devenir mare;rJ al armarei
romane, au devenit rot mai reci in timpul rizbo-
iului. Odati cu balansarea centrului de putere in
favoarea Alia$lor, din 1943, situagia Rominiei
a devenir dramJri.i aliruri de Cermania prin

l. Ion Antonescu desprt polftica
fali
de evr€i g strrini
Primi?i l. d c. este ronan il ir$tabz in B*co_
uina: k ?tk tnatn. k tuin an ck. il pn ln in tagA.
re si dz atolo il c,?edie,n in
finb ,tau. (...)
Donnilo^ td at.li ittaint?a dtmwawa*a netsi
taka ?entfl ac.rt netlm dc a pmfita _ in acest fu_
za'tru -.n punfc., dtuian onog.n. gnr.m
'a '. 'a
Jnru nila. Nu ru, gdad"!. h on: nn nl"$ la in_
tere*lt gmerab ab ncamrhi romtnerc, catc nc dic-
t.au nu nai fn ingnduibn n an pnn!,
'n rt$
dtun {i daotifi dtui fapt tun?m azi in?^tnfali
d. a ia snbiti caft n.-at jtuat c?l nai naft ra".
(ASRI, Fond Penale, dosar 400 I 0)
Universitarea din Leipzig. Astfel, pe lingi origi_
nea ,,nobili', era comunistul cu ,,studii inalte,,,
absolvire in tari $i in srriinirate.
Lucregiu Pitri;canu a fost multi vrerlc perso,
flaliutea cea mai vizibili a comunismului romX_
nesc. A fosr expofienrul comunismului nadonal
inci din perioada ilegalirigii partidului Comu_
nist. La Congresul Cominternului de la Harkov
din 1928 respingea teze ,,unirii forfare,, a Basara-
biei cu Romdnia din t 918 susline ci basarabe_
li
nii runr romani. El a reprezenrar pe comunirrii
romani aflali in ilegalitate ;i la Congresele Co-
mint€rnului din 1933 9i 1934, rnminXnd in
URSS pinn in 1935. intors in qari, se implici ca

pierderile suferite 9i pericolul ocupaliei sovierice,

apiritor in procesele comuniftilor, dar esre exclus
din^Barou;i se retrage temporar din viala publici.
In actsre condiqii. Regele Mihai a iniliat qi organi-
In august 1940, dupi ce Rominia fusese obli_
ar comploiul prin care lon Artonescu a fost ares_
gat) ra Ledeze Bar.rrabi; ;i Nordul Bucovinei
ta.t la 23 atgust 1944.
URSS, Lucregiu Piti4caflu est€ inchis din ordi_
Ion Antonescu a fost lnremnilat interogat ln
$i nul lui Carol al Il-lea in lagirul de la Tirgu_Jiu.
URSS, iar in 1946 a fost adus penuu a fi
ludecat Eliberat de Ion Antonescu, ii va ff stabilit in 1943
de ,tribunalul popolului". procesul de tip stali_
domiciliu forEat la PoianaTapului, in conrextul in
nist a avut loc in 17 mai 1946, Antonescu a fost
care Romania se afla angrefiari in rizboiul anriso_
condamnat la moarte pentru crime de rizboi
!i vieric.
executar laI iunie 1946 la Jilava.
in primivara anului 1944, este cooptat, ca re-
LucrEiu Pitrqc2nu - om poliric comunistr
prezenrrnr al comuni!rilor. in negocierile iniriare
avocar. economisr si profesor, joaci un rol impor-
de Casa Regali penrru inliturarea mareralului
ranr in viara polirici a Rominiei din perioada
Antonescu si scoaterea Romeniei din rizboi. A
domniei regelui Mihai. Nascut in 1900, Ia Badu,
participat, astfel, Ia organizarea actului de la 23
intr-o familie de inteiectuali cu origini boierqri
august 1944. A devenir primul comunisr intrat ln
din partea mamei, a urmat curcurile liceului Cuverntrl RomXniei, cel condus de generalul C.
,,Matei Basarab" din Bucuretti. A urmat cursurile Senirescu, inilial ca ministru Ari portofoliu, apoi
Faculiilii de Drepr a Universirelii din Bucurerri.
ca ministru al Jusrigiei. A pistrat acesr portofoliu
In timpul srudenliei a intrat ln politici. inscriin-
in toate guvernele, pini in februarie 194g. Lucre-
du-se ln Partidul Socialist din Romdnia (1921).
fiu Pirriscanu a redactat,,proclamatia, pc care
Dupi absolvirea facultifii, panicipi in 1922 Regele Mihai a citir-o Ia radio in seara zilei de 23
la Congresul Cominternului de la Moscova ca de-
alr9trst 1944.
legat al Partidului Comunist din Rominia. La
Membru al Comitetului Central al pCR dupi
intoarcerc este aresrat li intemnilat p€niru o peri_ lr)45. apoi membru al Biroului folitic in perioa-
oada scurti. In 1923. pleaci in Cermania gi pesre
da 1946-1947, Lucregiu Pitri;canu a fosr perso-
doi ani obgine doctoratul ln gtiin;e economicr la nalirarea comunisti cea mai activi din acea vrcme.

I
7
Luoeru Pirr4@nu (FororcoArhivelor
Naionale ale Romaniei)
A Hcut parte din delegalia romani care a semnat,
in 12 septembrie 1944, la Moscova, Convengia de
armistitiu cu URSS. Unele dintre observafile sale
din rimpul disculiilor privind armisrigiul ;i apirr-
rea cauzei romineli au fost interprerate de rugi ca
un semn de ,,aroganli nafionalisti'. in 1947, a
condus delegalia Rominiei la Pais, unde se sem-
na trataml de pacc de la shrgitul celui de-d Doi-
lea Rizboi Mondial. S-a licut remarcat pe plan
intern ln aceasra perioadi, e ministru al Jusrigiei.
prin misurile de institulionalizare a regimului m-
munist gi pregitirea structurilor legislative ln ve-
derea sovietiz&ii Rominiei. A susfnut procesele
polirice de tip sralinist conrra opozanlilor regimu-
lui 1i a infiinlat tribunalele poporului pentru ju-
decarea acestora. La 23 februarie 1948, este
obligat si demisionez€ din guvern, iar conflictul
siu cu secretarul general al partidului, Ghmrghe
Gheorghiu-Dej se acurizeazi. Relalia dinrre cei
doi a lost mereu rensionari, dar Iiderul comunist
consideri ci a sosit momentul si scape de un po-
tenlial concurent la sena partidului. Este anchetat
2. Mimtia lui
Corneliu Coposu
despre Lucreliu Pltrijcanu
Na trea tnJ t.rtetc ?e Pnfitcanu 1z ar zt
gaunca a ntribuit in od crininal h infedz-
rea Ronzniei saicticiltr, dal ?ot ln co frnn cn Pa-
h4,anu au?a o doz, * ?atriotisn i d" on^titatc
Iata d" dhlti.arc iasn nu ilaiin d" wno'ap?.
(Comeliu C,posu C,46iuni Diatogun at Doiu
Abxandnt, FtutltraYremea" Bucurqti, 2014)
sub acuzagiile de ,,spion', al imperialismu-
"agent
lui occidental", etichetar ca,,nationalist-burghez"
f arestat in august 1948. A avut parte de un pro-
ces costisitor, a cirui ancheti a Einut 6 ani, alituri
de algi apropiali ("Lotul Pitrigcanu"). ln procesul
din 14 aprilie 1954, este gisir vinovat !i condam-
nat la moarte, iar peste 3 zile este impugcat in ln-
chisoarea Jilava. A fost reabilitat politic in 1968,
in contextul in care noul lider comunist, Nicolae
Ceaugescu, igi ediffca o legirimitate, prin con-
damnarea abuzurilor sivir;ite de Gheorghe Ghe-
orghiu-Dej. Este prezent in memoria colectivi a
romanilor, fiind cel mai importanc lider comunist
al cirui nume se pistreazi 9i astizi pe un bulward
din Bucuregti.
Nicolae Ridescu a fost geneml ;i om politic
romin ce a jucat un rol important ln perioada
domniei regelui Mihai. fiind ulimul prim-minis-
tru democrat inainre de insraurarea comunismu-
lui in Rominia. Nisrur in l8-4 la Cilim:;re9ti.
jud. Vilcea, a urmat cariem militari, ffind elevul
generalului, devenit maregal, Alexandru Averescu.
Dupi 1900, aringe rapid gradele miliureqi pani-
cipi ca offger la campania din vara anuluil9l3 in
Bulgaria, este avansat maior. in l!16 ia parte la
rlzboiul de intregire nalionali (1916-1918). Pen-
tru meritele din Primul R.izboi Mondial, in
sale
1919, este avansat la gradul de colonel gi dwine
in perioada 1920-1926 adjutant regal. Ajunge la
apogeul carierei militare in 1928, ffind avaosat
general de brigadi, dar in 1933 decide si abando-
neze (ariera militari in [avo.uea celei polirice.
in februarie 1933 se inscrie in Partidui Popo,
rului (condus de Alexandru Averescu), iar din
1934 activeazi in oganizalia ,,Cruciada Roml-
nismului" condusi de M. Srelescu, disident legio-
nar Nu se remarci in polirica anilor'30, deoarece
cr ir icr acti\ irr rer .amarilei regale ;i er.r in oporilie
cu stilul de conducere auroritar al regelui Carol al
II-lea.
in rimpul guvernirii generalului Ion Antones
cu, protesteazi fati de decizia acestuia de trcccrc a
Nisrrului de conrinurre a ra,?boiului cu Cermr-
'i
nia. Mai mufi. rrimirc in.eprembrie lq{l o \.ri-
\orre criri\:.rmbasadorului germrn la Bururevi.
brronul Mrnired von Killinger. Din arerr moriv.
Ion Antonescu il trimite in lagirul politic de la
Tirgu Jiu, unde a rimas dmp de un an. Revenir
in Capitali, in septembrie 1942, generalul N. R{-
descu parricipi la inrilnirile cu liderii parridelor
politice din Opozilie si cu apropiatii Palatului re-
gal. in cadrul disculiilor va susiine incheierea ar-
mistiliului cu Aliarii si iegirea Romaniei din
alianta cr Germania. A fost una dintre variantele
sustinure de opoz\ia antonesciani pentru condu-
(erea Cuvernului milir.rr te rrebuia ri incheie ar-
mistigiul cu Nagiunile Unire.
in octombrie 1944, esre reactivar in armatS,
fiind numit Sefal Marelui Stat Maior S-a remar-
cat in acest conrexr prin diplomarie si perseveren-
1i, in scopul stabilirii unor principii ferme de
colaborare ifitre armara romeni si cea sovietici, in
cadrul instituit prin Convenlia de armistifiu din
septembrie 1944.
in contexrul crizei politice de la sfir;irul anu-
lui 1944, generalul Nicolae Ridescu primegre de
la Regele Mihai mandarul de a forma un guvcrn
de uniune nalionali. Astfel, la 6 decembrie 1944,
conduce ultimul guvern democratic, intr-un con-
re\r diflcil penrru Romenia. pe fondul ascensiunii
comunistilor;i sprijinul oferit acestoradeArmara
6,I.
/
__,
.t
.l'
I
/
.?- ;rl;G
Itr
Gercratul Nicolae Ridescu
(Foroi@ Arhivdor Naronale ate Romidei)
3. Generalul Nicolae Rid€scu d€sprE
pregitirea actului de la 23 auturr 1944
Din ceea ce mi se ddkea h nog4A inan d.
dotn-bei hni innink, le c,Zte un drwtat al m*
aflat in Seruiciul Signmflpi, Stiam cn h S.S. condu:
dz Oilt?s le gnresc notu informatiue in care s? atu-
rn d ln ceruhb Palatulai se nrbeste de o etextualn
ahlccle a nea infint?a Guaemthi ce r adforna
&qn rdna,r\arca l i Antonan. ln apropierea lztei
& 23 auyst 1944 insn ntneb ne*fuseie inkc"it
ru al Gnaaluhi Sdnntsca. C o sn?rnmtnn hM-
,te dr buit*tu dz h 23, touilierul Botez dr h
Con'li l kgi'htiu a umit h ni . i-ru .onu"k?
din panea Gl- Snnaktd a.?na at dan i tui
uadn. An dpun! d-i rau la dis?or\ti. o*dnd aa
uoi, h nine acai, dar ru nerg la Pahtfindad mt
b nicio for,tui bs imprclia cne ffndfttc
"oiesc ' 'it
cera. Bn uiesc cn in*el)edfiea ce trebti,l sn aibn bc
eru in bgnturn ., illidren mea in Gwenal ce
oma'd- lformez. Sanntetd.. Rtis?ln'"l ln'n ?e care
tu l-am dat inritaiei, d fost dzsigw nenrQtnitor,
intu$At n imas rtrd nitio dlfi ffmaft.
(A.C.N.S.A.S., fond Informativ, dosar nr. 121,
vol.2, f 151)
Rogie. Misiunea Guvernului Mdescu de a rein_
staura democraia !i stabilitatea in tarl s_a dovedit
insi imposibili, p€ntru ci acliunile sale erau sa-
botate chiar drn interiorul Guvernului de citre
comuniqti qi alialii lor.
in urma intervenliei adjunctului minisuului
de Externe al URSS, Andrci I. \Qinski, pe lingi
Regele Mihai, acesta l-a demis pe Nicolae Ridesclr
la 28 februarie 1945. DuPi instaurarea Guvernu-
lui comunist condus de dr. Peau Groza, la 6 mar_
ie 1945, e urmat o perioadi diffcili pentru
general, caruia i s-a ffxat domiciliu obligaroriu.
Urmtuit de comunl$ti, s-a refugiat la Ambasada
Marii Britanii, unde a primit azil politic. A reulit
si piriseasci lara ln 17 iunie 1946. Dupi aptoape
T
Gheorghe Gheorghiu Dej

un an ln Cipru, a plecat in 1948 in SUA, unde a

reu.git si uneasci diaspora romini ti si inffinfe.ze
C,omiteml Nagional Rom3n. A murit la 16 mai
I 953 la New York, iar trupul siu a fost repatriat in
anul 2000 qi a fost lnhumat la Cimitirul Bellu or-
todox din Bucuregti.
Gheorghe Gheorghiu-Dei a fost liderul comu-
nist al Romlniei in perioada 1948- 1965 9i un per-
sonaj important in perioada domniei regelui
Mihai. A fost unul dinrre snizanii comuniziii
Rominiei, luptind pentru comPromirerea Parti_
delor democratice 9i pentru inlituarea monarhiei.
S-a niscut la Birlad ln 1901, lntr-o familie de
muncitori. A urmat inv4im6nnrl gimnazial gi s-a
califfcat in meseria de electrician, angajlndu-se la
Ciile Ferate Romine din Galali. Aici a luat con-
tact pentru prima dati cu ideile comuniste.
ln 1930 intri in rindurile PCR, Partid aflat ln
ilegalitate. Din cau?a activitilii Politice, a fost de-
ta;at cu serviciul in ora;ul Dej 9i a preluat ln peri-
parte dintre tovar4ii drum'. ln 1943, in tim-
"de
pul regimului antonescian, este transferat ln lagi-
rul politic de Ia Tlrgu Jiu, unde il are coleg de
cclull pe Nicolae C,eaugescu.
In prejma evenimentel or dela 23 atgtst 1944
evadeazi din inchisoare cu aiutorul lui Emil Bod-
nir4 gi ajunge [a Bucurejti. A preluat conducerea
PCR in septembrie 1944, devenind secretar-ge-
neral al partidului dupi tndepirtarea lui $tefan
Foril. A devenit treptat numirul I ln PCR, 0ind
sprijinit $ de "gruparea moscovitf condusi de
Ana Pauter, ajunsi ln Rominia cu Armata Ro9ie.
A reqit si obgini controlul total in patid in
1952, dupi eliminarea lui L. Piuipanu condqi
de gruparea Ana Pauker.
Ghmrghe Ghmrghiu Dej a fost preztnt, cu
exctplia primelor doui luni de dupi evenimenre-
le de la 23 august 1944, in actul guvernamenal,
cn nepr€.'zentant al comunigtilor. A fost ministru al

oada de ilegalitate denumirea ora;ului ca nume
conspirativ, ulterior adiuglnduJ propriului
nume. Panicipl la grwele de la Atelierele Grivila
din Bucuregti (1933), ffind arestat li condamnat
la 12 ani de lnchisoare. in detenlie dwine unul
dintre Uderii comuni;tilor 9i leagi prietenii cu o
Comunicaliilor ln cel de-al doilea guvem al gene-
ralului C. Sinitescu, apoi ln Guvernul N. Ri-
descu (1944-1945). ln aceasti perioadi a fost
repre.'zentantul comunigtilorromini, trimis la
Morcova (1944) penttu a se intilni cu l.V Stalin
in vcderea elaboririi planului de cucerire a Puterii
de citre PCR. P5sreaza portofoliul Comunica!i
lor 9i in primul guvern comunist, cel condus de 4. \4adimir Tismineanu cu priviie la
p€rsoratitatea lui cheorghe Cheorghiu-D€i
dr Petru Groza, incepind cu 6 martie 1945. in
Sn ca? l bcului ca, sub a?amfr lc
1946, \rnge ministrul Economiei nationale, 'p*11din
bhjinn nod,'tie, Dej en b fapt an lzspot resenti-
apor. din:prilie lq4-. mini'rrul lndustriei ;i co- n?ntat i p.rfd. A rhut .. dr'rurcc ??tfcct i,t
mergului. in 1946-1947 face parte din delegagia ',i
uniueral bizantin al tonnisnului intema;ional,
Romlniei la Conferinga de pace de la Paris. conoingAnlu-l pe Salin de dabtane t l sn ne-
Se affrmi in viap politici a Romaniei in ac€as- .ond+iondr. A izbutit d,. d?b,lru!.z? d" nualii tni
tA peioadi prin eforturilc sa1e, alituri de algi li- din conhtetea PMR, inchsir lz Ana Parka apa-
deri comunisti, de compromitere 9i inliturarea a
imt atb dr lcgatd & Kremlin. A renn h netolz
oiminab pmtnt a-yi consolila ?atefta, anicd ,n-
democratiei romanesri. La 30 decembrie 1947,
haft in cale d crezntfrrn ezit trc.
l-a insojit pe prim-minisrrul comunist Petru Gro- (\4adimir Tism,rnernu. D./. C?ak'r'tu
'talin6.
za in audienla de la Palarul regal, unde Regele Mi- n nalional ln Jumaltt Nagional",'i2005)
hai a fost obligat si abdice.
A instaurat un comunism de tip saalinisr pani
la slir;itul anilor '50. La incepurul anilor '60 se
indepirteazi treptat de URSS, politica sa liind
continuara de N. Ceau'e'cu in.adrul nario-
nal-comunismului.
Amurit in 1965,la aproape 64 de ani, in urma
unui cancer, iar rimigitele sale se regisesc la cimi,
tirul Bellu din Bucure;ti.

Evaluare/activitifi de invifare
Identificagi. in srudiul de caz de mai sur, doui categorii de oameni politici din perioada
!
regelui Mihai 5i mengionali crireriul de seleclic.

Denum\i doi oameni politici care au colaborat cu Regele Mihai gi menlionaf misuri
! cete o
politici repr€z€ntadvi la iiecare personalirare in raport cu Monarhia.

Utilizind informaliile din capitolul despre Regele Mihai gi din studiul de caz de mai sus re-
aliza;i, in aproximariv o pagini, un eseu despre colabomiea politici dintre rege gi oamenii
polirici, in perioada 1940-1947.

ffealizal;, din informagiile primire la acesr capirol, o ierarhie a colaboririi oamenilor politici
!
cu Regele Mihai, pe baza unor criterii stabilite in acest sens.
 6. Regele Mihai in exit (1948-1989)
Viala Regelui Mihai I in exil
l-a 30 decembrie 1947, Regele Mihai a fost silir
si abdice. S-a proclamat Republica Populari Ro-
mini, srar de tip toralirar comuni'r. I a J ianurrie
1948, alituri de mama Regina-mami Elena qi
sa,
unii apropiali, Regele.r plecar in exil. Dupi cum a
declarat mai tiniu Regele Mihai, perioada exilului
a fosr grea yi. mei ales, plin; de evenimenre ..in
txil, singurirarea noasrri r fo't cu atit mri mrre
cu cit dorul de gari 9i nevoia de a trii laolalti cu
romXnii ne-au fost puse la indoiali sau uitate. (...)
Am fosr inrrebar de mai mufte oricare a fosr sen_
rimenrul meu h plecarea din Romania. N-arn g:'
sit altfel de a spune adevirul despre starea mea de
atunci decit ci am plecat cu moartea in suflet".
Dupi abdicarea regelui Mihai au plecat din
pri ;i ceilalli membri ai Familiei Regale a RomA-
niei.
la 4 martie 1948, aflat in vizite la lrndra, Re-
gele Mihai I a dezviluir intr-o declarafe de presi
ci actul de abdicere i-a fosr smuls de cirre comu-
nigi prin fo4i ;i ;antaj . Regele a in,teles repede
numeroase guverne din Europa Occidentali nu
ROMANTA
'a
c
mi
,i
tru
t/f!- Regele Mihai i Regina Ana
mai erau interesate de situalia din Rominia. Ulte_
rior, Mihai a Ecut o viziti in SUA, unde a fost
primit la.22 manie 1948 de citre preqedintele
SUA, Harry Tiuman, la Casa Albi, la Vashing-
ron, D.C. Cu acest prilej, a reiterat caracterul ile-
gal a] abdicirii din 1947, prez€ntand cu diferite
ocazii ci actul de abdicare i-a fost smuls prin
fo4i. Drept rispuns, prin hotirXrea Consiliului
de Miniqtri din 22 mai 1948, autoritiile din Ro-
mi,lia comunisri au retras crr:leni, romin: rege_
lui, Reginei-mame, principeselor Elisabeta de
Hohenzollern;i lleana de Habsburg. ca pi princi-
pelui Nicolae de Hohenzollern.
La tO iunie I q48, Regele M iiai s-a casarorir cu
principesa Ana de Bourbon-Parma, 6ica pringului
Reni de Bourbon-Parma!i a prinfesei Margareta a
Danemarcei. in urma cisitoriei celor doi s_au
niscut cinci fete Margareta (n.1949), Elena
(n.1950), hina (n.1953), Sofia (n.1957) !i Maria
(n.r964).
Dupi cisitorie, Regele Mihai I ;i regina Ana au
locuit laVla Sparta de langi Florenla, la regedinla
ci Reginei-mame, Elena (1948-1949). h 1949, fa-
milie s-a srabilit la Lausanne. Vreme de cinci a;ri
au locuit in Marea Britanie. Acolo, s-au lntilnit de
cireva ori cu membri ai familiei regale briranice.
ln timp ce s€ aflau pe pimint britanic, Regele
Mihai a pus bazrle unui mic atelier de lucru in
lemn 9i a unei mici ferme d€ crescut Pisiri. Pro_
dusele obginute erau vendute pentru a se obFne
cele necesare traiului zilnic.
in 1956, dupi inci citeva luni de viagi la Vila
Spart;. Regele;i familir sa s-au mutar inrr-o mici
localitate de pe malul lacului Geneva, Versoix,
unde a locuit peste 45 de ani. Din 2004 au locuit
Ia Aubonne, in Elvegia.
Inigial, Mihai a lucrat pentru o ffrmi care re-
para avioane parriculare. Maiapoi, liind pasionar
de automobilism qi pilotaj, Regele Mihai a urmat
in 1956 cursuri de pilotaj profesionist la Compa-
nia Lear din SUA. Dupi trei ani, a pus bazele
unei companii de produse electronice, elemente
pentru calea ferati 9i sisteme de alarmi, Metravel,

l. Regele Mihai I despre viap sa
din perioada exilului
Munca dz ageat de bmn nt estc ?ld ei- T,ztui?
nlr,g' du?a .li.al.
b $ii drununb. ri-i .hmi
'a 'a
tuaai zi@ h khfin. Eu .aia nu ?Lkan sn Ja .
^a
(Mir.ea Ciob;nu. Cazrorbn
cr R4* Mihai.
Editura Humaniras, Bucureyi, 2004)
care a funclionat peni in 1964. Ulterior, s-a anga-
jat ca broker Ia Bursa de pe \n'a[ Streer.
ln anii ce au urmat. regele i urmerir aienr sit u-
atia din rare. dr ti-a rriir virlr in mod discrer li
modesr. deperte de agira;ia vielii mondene.si ocu-
pindu-se, mai ales, de educagia fficelor sale.
Activitatea din exil
Contrar unor informa$i vehiculate in nume-
rose medii, conform cirora Regele Mihai I a ple-
catin exil cu numercare sume de bani,ln perioada
exilului, Mihai a trebuit si treiasca modesr, fiind,
pe rind, fermier, gofer, pilor, agent de bursi - Re-
gele a urmat cursuri de broker la Bursa de pe Wall
Street din New York. Fiind in exil, Regele Mihai
a urmirit evenimentele din gari gi a pisrat per-
manent legitura cu emigralia romaneasci.
ln 1949. a parronar {i a spriiinii (onsriruirea
Comiretului Naqional Romir. care a fun.1ionat
in cedrul Adunirii Naliunilor L.uropene C;prive
(1949-1975). Comitetul e fost condus, pe rind,
de generalul Nicolae Ridercu. ukimul prim-mi-
nistru al Rominiei, ales democratic gi apoi, de
Consra;:rin V[oianu, fosr mini*ru de Erterne. si
a avut misiunea de a sprijini interesele rominilor
in Europa Occidentali. Comitetul a fost lnsi ca-
drul unor confruntiri ;i neinlelegeri politice la
nivelul conducerii emigragiei romineEti. in 1950,
s-a constituir Liga Rominilor Liberi, care a fost
condusi de acela;i general Nicolae Ridescu.
In intreaga perioadi a exilului, Regele Mihai a
fost sub supravegherea institugiilor represive ale
regimului comunist din Rominia, gi, in primul
rind, a Securitigii. l-a rindul lor, reprezentangele
diplomatice rominegti in striinitate au avut drept
obiecriv permanenr conrracar.rea actiunilor emi-
graliei romanetd ti, mai ales, ale regelui Mihai.
Regele a luat pozile fagi de evenimentele din
Romania, transmiland mesaje prin presi sau radio
- posturile BBC, Vocea Americii, Europa Liberi.
Totodati, s-a implicat in comemorarea principale-
Ior evenimenre din i.rorir nalionali si a criricit
politica regimului comunist de la Bucure;ti.
2. Ap€lul Regelui Mihai I citr€ Poporul
Foman, 2r d€c€mbrie 1989
Far a?el ctule Armata RomAnd ln i.ttoame
indiar rcgin inpotorul Oauseru 7i alfani-
liei sa elilninc Se ntaka. Chem
'ab, ?icom Ji
mrncituni k o gmn genelaln in tuatn pru. A?ebz
h li?bnaiii rcnnni di/, rnai ute ?dtticipt la
'd
ac?a:td laturnare d" legin. Cer geflnalilot ti pe/-
nanelor care se opun ace*i ftgirn tA conttit ie cAt
mai repedz posibil un gurem d? nanzife, chemdt
sd rctta"rczr drmocla!;a
?in intermedial alegenkr
libtrc. Sunt si uoij ahnn dr uoi top. Mihai R.
(Dlanz Mzri,ache, Exihl Regelui,
Edirura Currea Veche, Bucur€tti, 2016)
r Ct 00r
I llu0rtct tflso lt
 Cronologie

1948, 3 ianuarie - regale Mihai I este silit si Plece in exil.

1992 - Regele Mihai paticipi la slujba de lnviere de la Ministirea Putna 9i face o viziti la Bu-
curetti.
1997 - Regele Mihai I reprime*e cetitenia romnni gi pa.gaportul rominesc.
20 I I - Regele Mihai se adr€seaz.i Parlamentului Romaniei.

Curiozitifi istorice Evaluare/activitili

de invifare
. Pentru elvelieni, Regele Mihai a fost
,,Monsieur Michel", domnul Mihai, iar Precizati o ceuzi a plec.irii regelui Mi-
Ana de Bourbon, ,,Madame Anne", hai in exil.
Doamna Ana.
. in exil, familia a arlt contacte strinse cu
Pornind de la sursele 2 ti 3, identiffcali
familia regali briranicl, in speciJ cu Regi-
doui informa;ii aflate in relalie cauzi
na Elisabeta a Il-a fi cu princiPesa Mari-
na, ducesi de Kent, cu pringul Rainier al
- efect.

III-lea ti prinlesa Grace de Monaco.

Precizali doui modalitS;i de acjiune
ale regelui Mihai in perioada exilului.

! - n lirrli un eseu de o pagini privind

sirualia regelui Mihai. ln perioada de
dupi 1989.

Formulali ,n p,rnct de vedere referiror

!
la conrribulia regelui MihaiI l, e(tivi-
utea emigraliei romaneqti, folosind ca
argumenr doui informrlii istorice din
textul leqiei.
 7. Situalia Familiei Regale
dupi 19g9. Statutul
membrilor familiei domnitoare promulgat i
n ZOOT
Familia regald dupd 1989 I994. la un simpozion isioric privind evenimen-
rcle din 1944.
Regrmul de sdnga, instituit ln Rominia
,
alegerile
dupi Ulima incercare de a reveni in pri a regeiui
din 20 mai 1990, nu a permis sau a limi_
tat sosirea in Romania a regelui Mihai. primi Mihai a fosr la moarrea liderului OpoTitiei. Cor
in_
cercare de a reveni in neliu Coposu. Din nou, inliexibilitatea
lari a fost in decembrie aurondli_
1990. Deli primise acceprul ruroriralilor lor romine care legau reprimirea regelui in
vremri, Jari de
fosrul monarh gi resrr.rl 6miliei sale. sub presiunea obligelia de r recunoasre regimul de arunci
din
preser proguvernameniaje, sunt opriti pe Rominia, a blocat normalizarea dialogului
ruro_ dintre
strada Bucuresri-pireqri silili rege 9i conducerea politici a
li sa se inrorca in 1irii.
Elrelia. Pesre doi ani. acela;i regim ili di acordul
ca Regele si se reintoarci in gari
de pa;ti. primirea Anii reconcilierii: 1997 -ZOO7
entuziaste a aproape un milion de oameni.
in
Siptiminr Mare, propunerea liberalilor de a.an- Preluareaputerii de citre regimul Convenriei
dida pentru alegerile prezidengiale din acel _
Democrare (1996)
an, a awr prinrre r.rrmiri pipermi_
precum ;i zvonul ci Regele avea si se stabileasci siunea ca Regele sd se restabileasci in
ln ,tari, au pus pe ginduri auroritilile rcmane. 1ari. in
Ca urma acestei decizii, Regele Mihai a redobnndit
urmare. plni ln I997. Regele Mihai nicr c€tilenia romaru gi a primit un parapon roma_
micar
nu a mai purut vizira rara. Astfel, egua atlt incer- nesc, in noua sa elitate de cetilean al
carea acesluia, de a perrece |qrele Ia Timipara.
noii Romi_
nii. Mai mulr. prepdintele Emil Consranunercu
in aprilir 19q3. cer fi dorinla, de a panicrpa.
in avea si il implice pe fostul monarh
in promovarea

I| _^ h, Eptt
, d! cobo bn l. CoDstitu+ia din t92j
4ft. /a- h linh bn,hnkdscn ini i norrbnh,
ai Mak'hitii Sab tugttui Atol I dr Hobenzawn puka ?ftz"nti ,1tnt ,ktcer. paht a s.
,ru..L h a..d<n ,t .._
sisnains.n.sc,e,i"ncarronut*iruaneaietu,.-;;.;;;;;;:;:;,vatifia,,inkme_
na; in nrn dintftfdri w cobo tunkr ace'tn- n nai s$ ?E!cri,
'b .t, t ,.t*t,
ra, dryn rzguhL sutomirit. in aniolr.l bfrr., "i*ii"21,""
Ad'ilait: k'n:nt:' w ?ari ta ahso?
Dara nici un,.t dinnr frar, ,,, ,"r"*r,!i"': rutuirut nr'nbdb ?",?nt li
oricaft ar
c najoi,a,a
I
ab'oiu'
'a, ^"t
gu t" x"qa ,",1 ), a"ii*";;;;::;';
nu pnmac Tronbl
catorul
, .a inlica ,*c_ Dard itunnnL s,at alh lizrlrate in momental
atun.i Rq?L ra
dintrb dinarti? ltv?ta,Ln lin Eutu?a i.t aa.ant.i
l+inifta'duR?pru?n,aiuii nanonak. tau tnfonu
."i,i,t,i,_ " t'4t't44'?/
Tnn,.bi, s.,a urna hpa nodutpmoi, la
?ftscritn dt art 79.
'*i*o;iili,,,,,"t*nauaateahc,rhnrtatc
,,,'::f,f'r::X:LT;:;,,#;#*,*#;:
.An.
7e ra ru2 dr aaunki a rnn,,tui.
anht. 'ff;":;;;"-;X:::#:ffi!,!::*;#,
" " '' *- '*"* *,
M"n,ti !. intrun ,( d! i aa, inib ,ingum Aduna_
ft,.hiirJdni onwcaz, {i kl nai dni, bntu ln o?_r ""n ";;, din 1923, tn Ioan
(ionstirulia
zih drh i,:tru:,ftd h, ata m Regc dintb diutiic Muraru, Gheorghe
i.tcmnA din Euro?a occid.ntah.
r*.,, il.;"_il;;;;, -r,,_.r,u
Popes'u'
co"stittliilt Rozlzlar' Regia Autonomi
Irczzrya a trei pnnimi din m.mbii
.ai r. Monitorutofciat'R^!rcsti'tee3)
1,,"*ti".ti'i)i:;;;;;;:;;;ff;tr#
 pri- din[e monarhie gi regimul republican(2001)'
intereselor {irii, cu Precidere, tn demersurile ln(elegeri' ProPri
Regele primea. in urmr acestei
vind intrarea Rominiei ln NATO' pen-
.ra-rile revendicare qi aciiona in continuare
in decembrie 1997, trei minigtri ai Guvernului le Carele
ca pretext imPlinirea a 50 de ani
rru' promovarea inter€selor Rominiei
Ciorbea, avind
rev-enirea la Resale din EuroPa
J. i, ,Ua i.rr." ..g.t, i Mihai' doreau 'i.t
forma de quvernamint monarhici $efirl
Casei o.riord".., urmat' ideea de monrrhie in
publice din
ace$ti acliune Romania a P;Iruns ln riLndul opiniei
Reeale din-Rominia a dezaProbat o serie de dez-
Romtnia. Un rol deosebit l_au avut
."r?", n pu*, a.",,Uiliza qara' cu arir mai mult monarhiste
iniiiatoiii nu se consul- barcri i intruniri, crearea de cluburi
..,,.a, io"ina. d. esteAIi-
" ".1iona sale' si ONi-uri dintre care cel mar cunoscut
taseri cu nimeni dinue membrii familie
se destii- anla pentru Restaurarea Monarhiei
Tot in decembrie I 997 Regele Mihai
ci
nuia oDiniei publice din Rominia' afrrmird
dora, a, fiia"_r" aa" mare' principesa Margarela' Statutul Casei Regale
si ii succeadi la tron Acest fapt insemna
ci' in_
din anul 2007
,.-rn ,ii.o, apropiat, trebuia arnendat Statutul din
decembrie 2007, familia regali drn
familia reBala
Carei Reeale din Rominia Pini in
Revenlrea regimului lui lon lliercu' in urma Rominia a rimas fideli prevederilor Statutului
la reconcilierea Casei Regale din anul 1884 5i a
celor sripu^late de
alegerilor din anul 2000, va duce
In con-
Con.riruriile din anii I866. 1923 1i l9-)8
formirate cu prevederile arr'82 din Constitutia
din t866, ale arr. "7 din Consritugia din la23 5i
din 1923
2. Rolul Crnstitutiei ,1. a4 dl, Constitulia din 1938' "puterile
'nt
C)nd a fosr Connruia din 192J P? n/2 "n. in linie
ni''boiului I ' I constirutionale ale regelui sunt eredrrare
,- i,*-i n aop*; t" 'fnryitul coboritoare fi legirime a Mriesririi
Sale C:rol I
i,,L ," ,,,," i,,'" limu.xrt*
-atru drcPnn in bir-
'* ,fz h surruiunta h Tnn D? -at
atuwi nutt! de Hohenroilern Sigmaringen din blbar
exclusiu-
,rhinlbat. Fnleib ad/m tuRdz" ti ttn dbte P' Po' bat orin ordinul de primogenituri li cu
,idi dr nary r.'rotuab'lirau pts* rot' l "I Con'n' ..r'o.ro.,ua e femeilo' ;i a <oborarorilor lor''
tutiilr no&$;br nod.nt at fott i ch nodilirare Prin urmare, in conformitate cu cele stipulare
in
dtcprulh '*'
ntz aunai ?.nM. a P.amirefcmtibr
ruztc1lt'
....t.do.*-.nt., R.g"le Mihai este' practic' ul_
.?tiunz, dar ri p?niu a ?'amit? ?inului recunoscut al Rom:niei Deoarece
su_
an sugtat rimul rege
idiftrtnt dz sa i aruadn la oon' Nu -rlu
,;.i)ata ca naddiL noatft? ar rr'bui PAnak im' ,".rn,rl ,r. mo$lenilori pe linie barh:teaica
oorriaa rualitalibr prezentt ln ant
sptir' vna" 'o pentru continuarea dinastiei romaLne irebuia
fie
'un
d dot r Pima mcaftu' Maryama 'n ieasi una din ,rrmiroarele solulii Fie urma s:
',i)
'Dkn ,^, )rcPnnh i Pmogat*h n& :dootat unul dinrre nepolii regelui' fapt care
se
',,[,r**onu',-'*t
" io tudb ni'a so'it clipa- mei inlamplase ln istoria dinasriei cind'
prin
'n in nnnnai
1...1 Sarutul Fanili?i w f anadar Patml & f)nitie din mai l88l' Carol
lil infiase
'i i'i,.*it ,p-p*,. Coqn'nt dz monarh' O ali
'Pon'abilidtih
tn- oe Ferdinand, bunict'l acrualului
neb con*itnpionaL' pun "oarta ?i ti a
m?a'
Fi
'a
rlntnrt '".trti. era si re aclionezr, conform prevederilor
I rotdama in nninih poporului ronnq'
din anii I866
oooorul ua fuci* e dtrcr cu asr'ui- cu acelali conlinut din constituliile
ii**a* u,,." C" ' Pnvilruirik no du1''i
. afiin t92l si lql8. care Precizau o Procedurt stricri
iro-o raubhta. ksch Mihai v Rgaliaua in care nu
'isa9. pentru ocuparea tronu-lui in condiliile
tn;.* c,"* v'che Bucuretri 20l5) existau moqtenirori direqi'
 Ia implinirea a 60 de ani de la abdicarea fo4ati
a regelui Mihai, din 30 decembrie 1947, a fost
adopat, la ostelul de la Sivirgin, un nou Statut al
Casei Rega-le din Romallia oumit Normeb Funia-
mmtab alz Faniliei Regab a Romdniei. Prin noul
document ..toate srarutele precedenre si roare privi-
legiile, apelativele, tidurile, rangurile 9i &eprurile
dinaltilor sau a.le descendentilor lor" erau rwocate.
Documentul la.re dwenea valid prin semnitura re-
gelui stipula. prinrre alrele. o serie de precizii pri-
vind componenga Casei Regale, tidurile membrilor
Ca-sei fugale. dreprtrri 1i prerogarive in chesriuni
dinastice, administrarea bunurilor famiJie regale
etc.in Anexa 1 , numiti Linia de ruccesiane, se stabi-
lea ci Altep Sa Regali Margareta, Principesa Mot-
renitore rRominiei, Cusrode al Coromei
Rominiei, devenea, dupi decesul regelui, primul
mqtenitor a.l tronului. Era apoi sBbiliti ordinea la
tron a membrilor familiei regale. in ffnal, in docu-
ment se preciza: ..in semn de recunoaser€ r inregri-
rii Rominiei in Uniunea Europeani gi a obligagiilor
3. Principesa Margareta dapre simF datoriei
Acett timl ,tl latoriri li al ten ici ti altulitt, ?e
c.trc el l-a aritat... d tftcut la nine ld fel dl
'?a Meb r;mane
n"b. hinci?.th.ll obiecti, al Faniliei
areh al lonnnibr ob4naifi: de a gttunta c,a ce?a ce
tom conttflti irl t)iitor ette conectat l4 bazelr Nastre
(Dian M^nda<he, Pdrie ti Destin,
Prirrci?eta Moqnitaare a RomA iei,
Mitun Litera, Bucurqti, 2012)
4. Mesaiut rgelui Mihai, I manie 2016
h *inel, raPai.mnn; an ?imit ue'kd n
u diagnostic nedical. Acasti sit zlie ine in anul'eti- in
ft Fanilia i Tdn I s0lt ani dr lafon-
data Dinzttiei / a'nrtdturtt statxlui tunnn noden. Sant
tigt cnfica ru4 Mdrydftal, &sadzb Anawi, u
giri inyebpciuea ri firya dz a mn N?rczcntn i dz a
drce la indr?linbe toak d4iunib nele publne. An
@ A$ihului R?gal !,,ri contiit! iknifta i
'n
?rzink sf.ttul rat G&odzlui Conanei.
(h ttp : // u u u. zi ate. c o n/Rege L- m i h a i /? n n c i? cta -

pe care acest lucru le presupune, in special Con- n argare u/Regeb-m i h a i - arc- can ce,- i n-fdzd-
vengia Europeani a Drepturilor Omului, Noi mo- termina h-p n rrc i? es a- m a ryd rctd-? re i a-

diffcim principiile ;i pncric.r trgii Salice, cu ?rcrogdtiueh-l411241

descendenp exclusiv masculini, care nu va mai ff
folosid la sabilirea suc(esiurii".
Tot prin acest document, se acorda Principelui
Radu, sopl Altegei Sale Regale Principesa Marga-
reta, titlul de ,,Principe al Rominiei" qi calificati-
rul de -ltltegi Regali'. De acela;i titlu ;i califfcativ
se bucura s,i nepotul siu Nicolae, fiul Altegei sale
Regale Principesa Elena, a treia in ordinea succe-
siunii la rron. la implinirea virsrei de 25 de ani.
Tianspunerea in practici a deciziei din 2007 se
realiza la 1 aprilie 20 I 0, cind, la implinirea virstei Dic[ionar
de 25 de ani, principelui Nicolae i se conGrea t!
. Linie de succesi ne = serie a descenden[ilor
dul de Principe al Rominiei ;i califfcativul de At-
Ia tronul unui regat. Filiagie.
reli Regali. Ukerior, la I rugusr 2015. prinrr-un
o Statutul C*ei Regale = Ansamblu de dispo-
document semnat de Regele Mihai 9i intrat imedi-
zigii, cu caracter o6cial, prin car€ se regle-
at in vigoare, prin,tului Nicolae li erau retrase titlul
menteazi scopul, structura ti modul de
,i <aliffcarivul, fiind exclus din linia de succesiune. funcgionare al Casei Regale a Rominiei.
al treilea, la tronul Rominiei.
 Cronologie
1997 - stabilirea ln gari a regelui Mihai.
aparilia, Normehr Fundtmenub
2OO7 -
fugale a Romtniei.
Curiozitili istorice
. Cind a revenit pentru Prima
dati ln RomAnia (25 decembrie
1990) regele, deqi avea vize Pro-
vizorii obinute ln !ari, a lost
oprit de un baraj de poligie pe
qoseaua Bucure;ti-Pireqti. Sub
ameninlarea armelor a fost obli_
gat ca,lmpreuni cu familia, si se
intoarci, sub escorti, la aeroPor-
tul Otopeni. Pa5apoartele dane-
ze i-au fost confiscate, Precum
avionul charter, care il adusese
in Rominia, pe motiv ci pilolii
erau in stare de ebrietate. De
abia in dimineala zilei urmetoa-
re (26 decembrie), Regele Mihai
;i familia sa pirisesc gara Ia bor-
dul unui avion care se indrePta
spre Elvegia.
ab Familiei Regale a Rominiei, noui Statut al Casei
Evaluare/activitifi
de invilare
Menlion:1i dinsursa IetaPrl€ clre trebuiau
!
- urmate de Casa Regali ;i de Parlamenr in con-
digiile absenlei unui mo$tenitor direct al tro-
nului.
Selectali, din sursa 1, doui informagii aflate ln
- efect. precizind rolul fiecireia
relagie cauzi
din aceste informalii (ceuzi resPectiv efect).
f Precizegi.din sursa 2, doue ceuze {i respecriv
doui urmiri pentru care constituiile monar-
hiilor europene au fost modificate in hvoarea
femeilor.
Formula;i urr punct de vedere Privind caracte-
rul constitulional al monarhiei romine utili-
zlnd informa$ile din sursele 3 ;i 4.
Realizali o comparalie intre Prevederile consli-
ru*iilor din anii 1866, 1923, s,i 1938 9i cele ale
noului Statut al Casei fugale a Rominiei din
anul 2007, referitoare la succesiunea la Eonul
Rominiei, utilizirrd informaliile din leqie {i
din cele din sursele I ;i 2.
o ::'#IilfiiTi*j;::t:,*ffi ,',ffiI "
8. Atribulii ale monarhului gi implicarea
in viafa culturale gi sociald a Frii
Atribuliile Monarhului
conform noului Statut
al Casei Regale
in conformitate cu Normele Funda-rnentale ale
Familiei Regale a Rom3niei, monarhul este geful
Casei Regale. in aceasti calitate are dreptul de a
lua decizii (referitoare Ia propriet{ile Casei Regale
sau a oriciror probleme legate de Casa Regali a
Rominiei). este pasrrirorul rradiliei, prerogarive-
lor ;i onorurilor monarhiei romiae, este singurul
reprezentant legal ln raporturile cu institutiile sta-
tului gi esre deginitorul dreptului de a acorda ono-
ruri, titluri, decoraEii, ordine, distinqii gi medalii.
Monarhia din RomAnia
in spaliul public romanesc
Contribulia instituliei monarhice la progresul
culturii rominqti p6ni in 1947 este indiscutabili
gi a putut 6 urmiriti pe parcursul a mai bine de 80
de ani de regim monarhic din Romlnia. Despre
activitatea Femiliei Regale dupi 1947, aflatir in
exil, se cunoa;te foarte pugin. Revenirea la demo-
cragie in decembrie 1989 nu a fost urmati de o
deschidere a clasei politice autohtone spre Familia
Regali a Rominiei;i lelorile promovate de aceasra.
Inceplnd cu '1997, Ca;a fugali 9i Regele
Mihai sunt o prezrnp activi in spaliul public ro-
miLnesc. Acest aspecr a luar amploare odati cu reci-
pitarea cetiteniei romine a membrilor familiei
regale. Tradigia. presrigiul, consecvenla in sustine-
reawlorilorau recommdarCara Regali a Romini-
ei in derularea unor angajamente publice lndeosebi
pe plar cultural ! social. dar Ei poliric. in lipsa unui
statut offcial - Statunrl Casei Regale din 2007 este
prxctic un intern' de organizare, de
"act "autogu-
vernare" - aceasta a aclionat prin intermediul unor
firnda;ii culturale, ctle mai cunoscute ffind ,,Furr-
dagia Principesa Margareta a Romlniei" Ei ,,Funda-
lia Coleclia Familiei Regale a Romaniei".
Casei Regale
Implicarea monarhiei romane
in viala sociale 9i culturali
Continuatoare a rradiliilor monarhiei romirre
si a pxrteneriatului pe care acegsta l-a a\,ut intot-
deauna cu lumea culturali, sensibili la probleme-
le societlgii rominegti, Casa Regali a Romlniei se
implici gi in prezent, prin diverse cii ;i forme, ln
viata cukurale $i sociali r socierilii rominetri.
A. Fundafa Principesa Margareta
a Romaniei
Fundalia Principesa Margareta a Rominiei a
fost inffinpti la 9 august I 990 Ia Venoix, in Elve-
gir. Biroul de la Bucureqti a fost deschis in prima-
vara anului 1991. Palatul Elisabeta, Castelul
Sivirgin 9i castelul Peleg au gizduit numeroase
evenimente publice sau private organizete de
,,Fundagia Principesa Margareta a Romiriei".
Fundalia a sprijinit copiii siraci, comunitirile ne-
voiate ti pe pensionari. Torodati. fi-a propus si
contribuie la dezvoltarea societilii civile din Ro-
minia prin programe care imbunitijesc ,,condigi-
ile de viaEi ale copiiloE tinerilor, familiilor gi
virstnicilor aflagi in diffcultate, stimuleazi solida-
ritatea intle genera{ii li creeaz.i o punte de comu-
nicare intre copii, tineri !i \,arsmici, conrribuie la
creiterea capacititii institugionale a organiza$ilor
ti instituiiilor care lucreazi cu copii ti virstnici,
cuhiva creerivirar€r li lalentul local_. Fundalia ur-
mareite si slimuleze volunmriatul. se incuraje-ze
spiritul comunitar ;i potentialul creator Fundafia
a organizat sau a sprijinit numeroase expozilii cul-
turale in gri 9i ln striinitate. in aproximativ 20 de
ani de activitate, Fundafia a strens peste I 0 milioa-
ne de euro, care au fost dirijagi citre scopurile sa.le.
B. Funda;ia Coleqia Familiei Regale
a Rominiei
lnfiingati in 2010, este o structuri distinc-
ti de Casa Majestigii Sale Regelui Mihai gi de
 ,,Fundagia Principesa Margareta a Rominiei".
Fundafia aclioneazi pentru conservarea si pro- I. &eoda F.mili€i Regate a Romiaiei _
movarea patrimoniului Dinastiei gi are ca obiect decembrie 200r
de acrivirare gestionare, colec{iilor de arii priva- Duminicn, 25 noienbnr t2011l, C,lstetut Re-
gal d" la SdrAryin a g,zt"i u, ntitdt d? poczi? al
ri a familiei regale. Activiririle deslalurare sunr
prcnianrib ndrt"lui litn$ Jrun Corr";. o/-
fin.urrare din fonduri privare. iar sumele obrinure
prin diversele proie"te dervoltate de organizalie Baneat * Uni n?a 5,nib,ik,din Roni,;_j.
liala Arud in .ohborut. .u Caa * Cxtnra a
sunt folosite in scop caritabil. Se urmirelre Mmi.ipiului Alad i d,t pr;mnna bcatiaiii Sn_
,,con_
sewarea operelor de arti gi a obiectelor din Co_ aaryin. Ia concurs au luat pat? ,eiz€ci dc ,ffiitoti
leqie, deschiderea \edingelor Rega.le spre din jwl"teb Arad, T;mq
Ji tutnet ara.
vizirare. organiz:rea expoziliilor temarice si pu- Vadi. - drknbti4 Maj.sthtit" Lot Rrs?h Mi-
blicarea unor volume de specialitate, cataloage bni I in?n natuA.\.R. pri,.i?.:d
Rpgina Aaa.
'i
Mdrgareta si A.S. I+incipek Rz& lz Hohen-
ale expozigiilor si ghiduri dedicate Regedintelor
Regale sau operelor de arti". primele opere de zolhm-Veinga, ?artni?a ta gak de b;nqfae_
'or
e oryanizah dz J"rulana
arri inuate in patrimoniul Fundagiei sunt lucri_ .,Printip?v Marrar.k a
Ronani?i din B.lgia h d".x?oziii .i?tVd
rile din Colecgia Regali de Arti Contemporani. 'ala
uoordt - Kanaal", hnga Anren.
Colec,tia reprezinti o parte a colecdei de arti a [...] Gdk ar" ,o
obic,t .ob afta d? fondun d$tifut? proidulhi
Familiei Regale a Romaniei si se numare prinire p.ntu.optii aflati in difi hatc.
'p?cial
cele mai insemnate coleqii private de arti din sub inattul pafuonaj i in
iou"yo uo1,,urito,
Rominia. Ea este compusi din peste gaptezeci de Lor R4ek 7i futna. ua auea lot h parv, in *ara
lucriri de arti, aparlinand unor art+ti conrem_
d" 1",i. l0 d!.nbn?. ta ..&pace Ardin. dr pr
porani romani recunoscufi. Acesre lucreri de pic_ c?nps Elyt6. sata anuata o4anizara tzlundapa
turi 9i sculpturi, grawri si desene sau alte forme ,,bincQaa Margdreta a RonAniei-n dt ,,MCD
I'\ononon". Atrt$ im,ituti, u infecare ax, tuliric
artistice sunt expuse la Palatul Elisabeta gi la Cas_
Mocnarul- FannJ Ardznt, pinr A in nalkp.t
telul Sivirgin.
d din l",wa f nanri,lra. poli*a. rcononira,
'o,alia,
:ociab si crlnrak {ranrczi
?ft.1tn i ncnbn ai
C, Gardzn Party, Palatul Elisabeta nunia u lonnncfti din hanla_ Va lu park am.
Dupi revenirea ln gari, Familia Regali a ales bandontl Ronnnia paris. noput galzi
b ac a *
ziua de l0 mai penrru organizarea petrec(rii in adkna Jondun ponu copiii din RonAnia.
grddina Palaului Elisabera, cunoscura sub nume- ln prczenta A.S.R. hincipaa Mar2aren, A.S.
le de Gardtn Party. Zua de I 0 Mai a devenit Ziaa .t'rincipek Radu dt Hohenzttbn Veingm a susyi-
MonarhiA ! marcheazi a-rrfel sirbltoare; nalio- ntt hni 26 noienb* h Wq, confnkfa
"tugetl
nali a Rominiei pini in 1947 ziua simbolici de
Ionesn,n romtn k ?aris ta Fnrqd fi RomAnia"_
fi A..cari .onfninii ?sk pngandd joi 6 /..?nbric,
apari$e a Rominiei moderne. incepind cu 2010,
la Brudh. Rcgeh Mihai I ,i R?sna Ana lo"lost
au fost organizate anual la palatul Elisabeta la Sntaryin ?e 16 lzcembne [...] jn ziua dc 19
asemenea cer€monii
li manifestiri culturale, pe dtr.nbn?, R?g.k{i Fanitia Rcgattr uor lua parte tz
baza unor invitagii oferite de Tinkoara. in sah ftamtui,i a Op.fti Ronnn.. h
$eful Onorific al Ca-
sei Regale nu doar personaliti;ilor din diverse lansarca aolunului
do- "Mihai alRonnniei , editat *
menii de activitate, ci gi oamenilor simpli. ln -Hrnanitas. Aeea:i hnsarc ua aua lot 1i h
2016. Ia aniversarer a I50 ani de la crearea caser Arad. in nh rcatrhi, in ziua d" 20 dr.?nbn..
Lr. m/, n r i /d t i c o l/
( h ttp : //u a ufani liaftgd
Regale a Rominiei, ceremonia a fost mutati la
agen dlr-fz n i I i ei - rcgak - a-nm a n ie i - det e n briet
castelul Pelq din Sinaia.
 Principesa Margareta este, de asemenea, prese-
dinte al Asocialiei penru Dezvoltarea Durabili
Sivirgin, al Regale de Management al
"FundaEiei
Ospitalitilii", pregedinte de onoare al Crucii Ro-
Sii Romane.
Alituri de aceste activitifi, Casa Regali a
participat, dupi stabilirea sa in Rominia, la nu-
mercase evenimente publice, sprijinind astfel ac-
liviratea unor insrirulii de culturi. Recent. gralie
implictuii sale in promovar€a imaginii Romeniei
qi a angaiamentelor asumate in
Fri li in sir;inira-
te, Guvernul Rominiei a lansat ln dezbatere pu-
blici un proiect de lege care stabilegte Statutul
offcial al Casei Regale, ca institutie recunoscuti in
statul romin.
fdcc ?drk A tuut ?nnd intcnufunal cdle drc ca
'ewihlc
cesul de coatiaire al htndaliei hinct?e'a Mdrya-
ftta. S-a concenhat in mod intcmeiat pe noilc
umdnitdre ah fini tab Ji nu pe pol;t;cA. . .
(rindJrdul Regal al Cu{odelui Corobei Romin,ei
2. Principele Nicolae le Domeniul Regat
Simia, 14 iunie 2014
SAnbdtn, U i*nie 2014, Ahqa Sa Regak
Prinripch Nicohe al Ronnnid a ft?rc nrat Fani.
lia Regak in lo*n ereninente lturah gnzl ite,
at in ri;nlarul Mdjrnqii Sah Regelui, de Done-
ni l R?gdl Sinni^ [...] Ahey Sa Regdk a ?rczilat,
h Ca*clxlhl4on.mmonia dz ?roaift a ditiga.
anlot Conrumbi Nafonal glua". Cu
"Carmen
acedsfi ocnzb, Princi?elr Mcohr a hrntnat di?h-
neh c4$igntuib con?etifei. Conczr*l National
,Armm S1ba" r ddleseazn dnenkr din toate
cohtnh lnii, ca aAr!tu ?rifl!? inre 7 ti 29 d"
ani, a,natori le dzsen, pita,n, ga?ad tifotograf..
Conp?tilia, aJhD h c?a dr.a rftia liic,ontintui
tddilia ?romoudii tinerckr talznte altistice, ince-
puh * R?gina Elisabdd caft gnzduin s.tut. nuzi.
caL la Castdul PclrJ, u,ldr .a inrita*n
inter?lete ndr"l G?orye E c'fl. Tradila a fo't
lutd nai dr?arte dr cnhe Regina Maid, cnrc a
nrdr$ inj rul ei artiftii ?lattici di tftmii [...]
in ar*l yr;;, Princi?eb Nicob" a ?ftzidat n
dinet in incheiera l*aankr Co{erinsei Inernatio-
ub "Hunanitm and Uto?i$nitm. Hilto*al anl
dncat pmpaiw". dcfuulaa, aa?i h Fani-
liei Regab a tunaniei Coxfoiny. '"b
oryanizaai bt
zibb d" 1?15 iuni, 2014, ?e Doneniul Rrgal Si-
aia, dr ctue Asoci,n Mis 1irttus (A Treia Lune),
tcE ftnl;zarcd unei e cbb??dii a unnnitm Li.
(hry: // u,u.fam i Ii a ftga la. rc/ni i /nni o l./? n n c i| *
lz- nic o hc- do mm i u l- rcga l- t i na i a - I 4 - i un i e - 2 0 I 4)
3. Rolul Principesei Margareta h dezvoltaca
Fundafiei ce ii poafti nuhele
L?adr$hi?-Ll ?i it:.\pitdt in nonrnr. difdh y
din kto a Roru|niei n fon cr"cial in ?ru-
(Diana Mandache, Patie Si Destin,
Princi?eta Moftenitonrc a Rominici,
Edirura Litera, Bucuregti, 2012)
 Cronologie

1990 - crearea Fundafiei Principesa Margareta.

2010 - crearea FundagieiColeqia Familiei Regale a Romiaiei.
2010 - organizarea primei edkji de Gardzn-Parry la Palatul Elisabeta.

Curiozitili istorice Evaluare/activitili

de invilare
'Regele Mihai 9i regina Ana au
scris impreuni, la Versoix, in anul
1960, in\ial in limba englez-i,
Porniod de la sursele I qi 2, identiffcagi doui
obiective ale acgiunilor culturale prezentare.
apoi in limba francezi fi ulterior
in limba romeni o piesl de teatru
! Precizagidin textul leqiei 9i din sursele date
numiti.4/egaraa. Piesa ,,este o ru1-
doui forme de implicare a Casei Regale in acti-
buritoare meditagie despre om,
vitigile culrurale-
despre spiritul pi pasiunile lui,
despre ispitele de tot felul care-l
Pornind de la leqie qi de la sursele istorice, for-
incearci !i despre locul ffingei
mulaEi un punct de vedere despre impactul ac-
umane in univers".
tivirililor derulare de Casa Regah a Romaniei.

! zuAAg
""
*., pagini, cu tema: Implica-
ae o
rea Familiei Regale in diferite actividfi publice
Dicfionar in viaga sociali;icukurala a Rominiei.
. Ga zfl-parq = Petrecere, receptie
mondeni organizati ln aer liber, ln
special in parcuri.
t Voluntaiat = Activitate desfi;urati
ln folosul altor persoane sau al so-
cietilii fui a urmtui un c4tig ma-
terial.

3
 ROLUL MONARHIEI
-IN
ISTORIA ROMANILOR.
CONSIDERATII GENERALE

Re8ina Mdia a Ronatriei (Fo$rea Arhivetor Naionate ale Romiri€i)

l. Statutul,6xat prin constitulii, al monarhiei;i al membrilor Familiei Regale

2. Monarhia constitufionali ereditari ln RomAnia

3. Monarhia - garant al democmliei parlarnentare

4. Monarhia ti partidele politice

5. Monarhia intre rolul politic ti imaginea publici
6. Rolul 9i importanEa instirulei monarhice

w-l
 1. Statutul, fixat prin constitulii, al monarhiei
9i al membrilor Familiei Regale
Proclamarea
domnitorului Carol I
Aducerea unui prin! striin in Rominia, in
1866, a insemnat instituirea unui nou regim poli-
tic, prin faptul ci monarhia ereditari inlocuia
domnia de tip elecriv. Torodati. se insiiruie li un
statut offcial pentru domn, devenit ulterior rege,
dar gi pentru membrii familiei sale. Proclamarea
prinplui Carol la 10 mai 1866 ca domn al Ro-
maniei necesita offcieliarea unui sratur, atat pen-
rru el. cir yi penrru familia u. O primi misuri
pentru institulionalizarea regimului monathiei
ereditare si pentru dobindirea unui statut offcial
a fost Iicuti prin Jurimintul depus de pringul
Carol de Hohenzollern in fala Parlamentului Ro-
miniei,la l0 mai 1866. S-a adoptat imediat legea
pentru naturalizarea printului german, care deve-
nea astfel cetitean rom5n. Un element imponant
al statutului offcial era arins prin aceasti lege. prin
hptul ci noul conduciror trebuia si se familiari-
zeze cu Iegile si obiceiurile rominesri. dar si cu
religia cregtin-ortodoxi.
r. Jurimlntul principelui Carol
la urcarea pe Tronul Romhi€i ln 1866
lat afi ocdincio' bg,b firii, a ?nzi rcligtuned
nnnn,ht. pft n li int.gritat.a kiroiulu, .i fi a
domni ca Donn coaxituyional.
(Monitorul Ofci[ nr. r05 llirr 14126 rn n 186f)
constitulia din 1866
Constitulia din 1866 fundamenta regimul
monarhiei errditare constitu(ooale. precum 9i
statutul insrituti€i centrale. Statutul monarhiei in
Consiulia din 1866 era clar conturar si respecta
principiul separirii puterilor in stat. Principele
Carol primea, astfel, prin statutul constitudonal al
$efului Statului o pozilie pdvilegiad, putand ac!i-
ona atit in cadrul puterii legislative, c6t gi in ca-
d rul puter iiexecur ive. futfel, $eful Sarului - n umit
ini,tial Domn, iar din 1881 Rege - era titularul
puterii executive, incredinlati de naliunea romlni
prin Constitulie, 1i pe care o exercira prin inter-
mediului Guvernului numit de acesta. Puterea le-
gislativi era exercitati colectiv de citre Domn,
apoi, Rege 9i cele doui Aduniri legislative: Senatul
pi Adunarea Deputalilor Pe de alti parte, Domnul
sancgiona ;i promulga legile votate de Parlament,
sanctiuflea reprezentand adeziunea suveranului la
activitatea legislativi, iar promulgarea era ordinul
dat reprezentangilor purerii executive (membrilor
Guvernului) de a aplica legea. Domnul/Regele
purer refirza sanctionrer qi promulgare.r unui
proiect de lege votat de cele doui Camere legisla-
tive. avind drepr de vero absolur. Trebuie menrio.
nat faptul ci, ln practica politicS, acest drept nu a
fost niciodati utilizat de Carol I. in raportul
dintre 9eful statului ;i cele doui camere ale Parla-
mentului exista, a;adar, o rela,tie de colaborare
instirulionali certiffcati prin starut.
Penoana monarhului era considerati irevo(a-
biln 9i inviolabili, geful statului primind puteri
ereditare ;i viagere. Prin starur ul
'rabilir de consr i-
tugie se reglementa ;i succesiunea la Tionul Ro-
miniei. Astfel, transmirerea funcgiei se licea
ereditar primului birbat niscut in familie, flri ca
femeile si ffe acceptate la succesiune. Erau regle-
mentate, totodati: succesiunea la Tron dintre fra,ti
sau coboratorii lor, numirea unei Regente com,
pusi din trei persoane, daci succesorul Tionului
era minor gi se stabilea virsta de 18 ani ca limiti a
maioratului.
Starurul Domnului/ Regeltri esre unul consti-
tulional, specificindu-se expres faptul ci ge6.rl sta-
rului nu avea ale puteri decir cele.onferite prin
acea5ti lege fundamenta.li. Arribuliile acesruia
erau destul de largi yi acopereeu multe domenii.
dar restrinse in raport cu legea anterioari, Statutul
Dezvoltitor al Convenliei de la Paris ;i limitate in
comparatie cu atribudile domnitorului A.[. Cuza.
Proclamarea Regatului in martie 1881 a dus la
inlocuirea rirularurii de Domn cu cr; de Rege 1i a

2. Cor$titufil din 1865
An. 93
- Domnul numcSe li
El satction.aza i ?tu u.bn Lgib. t...1
El an dnpt dt annit* ia mateth pohticL.
Aft dft?t
d, a iena nicSora pedzp*b tn
mdteni oiminab. [. . .] 'tu
El ru poatc wpeda atnl umnnii sd* al
j"*cdlii, niti intcn cni ?nfi nicim nod in adni-
El nrncstc nt confnna in ,oa,.
El csk t4? l ?*terii arrrute,
El co'lfefi ga*b nilitate in co,rformitat cu
l"s"a. [...]
El ar lrcVnl b
a bate non ra, tunform
hgi speciah. "wi
El inrheic cu trateb tinine comn ,tiunih flece-
sar. ?cnrr com.t, nal,igafie fi db. arcmcfl.a, ln d
Penht cd acerk dct td dibt attoitdk ind4toitoa-
n tftb"i. nai in,Ai
'nf? ?'$. ?"tiii t giltatiw
(Bogdan Murgescu. /voria Ronani.i in
Edirura Corinr, Bucuregti, 2OO1)
impur prima revizuire a Constitufiei din 1866,
in 1884. incoronarea lui Carol gi a sogiei sate, Eli,
sabeta la 10122 mai 1881, a fost urmati la scurt
timp de Pact l d.familie. Acesta reglementa succe-
siunea la tron, mostenitor prezumtiv al tronului
ffind desemnat Ferdinand de Hohenzollem-Sig-
maringen, nepot de frate al lui Carol. Prin legea
3. Succesiunea la Tron,
conform Constituliei din 1866
Art. 82 - Puteib @nnituionab ab domrul
sant aed;ure, in knie cobohAtodre dirc.ai
t; bgiti-
,nn a Mntiei Sab ?nncipelui ()nl t dz Hohm-
ztlttm Signanng?n. din bnrbat in b,rrbat pnn
odinltl tu ?nmogenitud I ar exchtbrea pepe*a
dfeneibrri obofitunb kr
Cobornwii Mnri.i uorf craruSi in nligi.
'ab
tn?a ottodoxd a /nsAitului.
(Bogda Muryescu, I'tuna Ronnniei
in textc, EAi:ura Coint, Rucuretti, 2OOt)
Domeniilor Coroanei (iunie 1884), femiliei regale
i-au fosr atribuiE 12 proprietigi, insumXnd apmxi-
mncd ?. MinE-
madv 118.286 ha, ale ciror venituri complerau
lista civili a acesteia.
Constitulia din 1923
Statutul monarhiei a fost menlinut pani h ur-
mitoarea Constitutie,cea din I 923. Puterile si pre-
finrtiih pu- rogativele Regelui, reprezefitar acum de Ferdinand
I, se mengineau in cadnrl formei consacrare mo-
narhia consritulional,. Desi aceasle consrirulie
aduce modificiri gi elemente de noutate fagi de cea
din 1866, acestea nu vizeaze Staturul Monarhiei
-
ca institulie, 9i nici a monarhului
- $efde
ca Stat.
Po*ivit Constituiiei, monarhia arca o arie destul
de largl de auibulii in stat, ceea ce (icea ca Statu-
tul siu si rimini unul foarte important. Modiff-
ciri in statutul offcial al Monarhiei au survenit in
momenrul renunFrii principelui Carol la sucresiu-
t.xt ,
ne. in ianuarie 1926. ceea ce; dus Ia revizuirea;i
modificarea Statutului Farniliei Regale. Acesta re-
glementa relaEiile de familie, actele de stare civili,
domiciliul, criteriul privind cisitoria membrilor
familiei regale gi condigiile ln care aceasta purea
avea loc, divo4ul, succesiunea, testamentul, impo-
sibilitatea dreptului de adoplie, pregitirea militari
obligatorie a tuturor membrilor Familiei Regele
(celor de sex masculin). Toate actele civile ale mcm-
brilor Familiei Regale sunt incheiate de ministrul
de Justigie. Cisitoria Regelui era celebrati de mi-
nisuu delinind acesr ponofoliu, pe cand cisirorii-
le prinlilor moftenirori gi a celorlali membri se
liceau numai cu consim!5mantul Regelui, 6e dat
in scris - prin act aurentifferr, ffe prin dedara;ie
verbali - in momentul oficierii cisitoriei.
Constitufia din 1938
Staturul Monarhiei se modiffci substanqial
penrru prima dati in I9J8. odrti cu instituirea
regimului autorirar al regelui Carol J ll lea qi cu
adopErea noii Constitulii. Potrivit acesteia, pozi-
9ia monarhului s-a intirit considerabil fagi de
pr€v€derile constitutiilor anterioare. Principiul
seperirilor puterilor in stat nu mar era respectat,
puterile ffind concentrate in mana regelui Carol
al Il-lea, care devenea capul statului. Puterea legis-
lati\.i era exercitate de rege prin Reprezentanla
Nalionali tParlamenr) $ nu colectiv de rege ;i
Reprezentanga Nagionali, ca pini atunci. Regele
putea refiEa, ffri motivafe, sancfionarea legilor
adoptate de Parlament, iar pe6rl staului igi intirea
dreptul absolut de a convoca cele doui Aduniri ale
Parlamentului, de a determina durata lor;i de a le
dizolva. Puterea executivi era incredinpti regelui
Carol al Il-lea care guverna prin ob\nuitele decre-
teJegi, folosite numai in situaEii exceptionale in
regimul monrrhiei constiruFionale de pina atunci.
Hotir3rile judec.itoregti se pronunti in virtutea le-
gii, dar se executi in numele Regelui.
Regele C;rol al Il-lea;i-a asigurar prin aceasd
modiffcare un statut privilegiat gi un rol activ in
viaga politici, economici, culturali 9i sociall a
Rominiei, f:cand trecerea de la monarhia consti-
tulionali la cea autoritari.
Perioada L94O-1947
incepind cu anul 1940, prin abdicarea regelui
Carol al Il-lea, Monarhia ca institujie a avut urr
rol decorativ. Staturul siu oficial a fost diminu.rt
prin natura regirnurilor instaurate in Rominia in-
cepind cu septembrie 1940. $eful statului a deve-
nit acum generalul (ulterior, marqalul Ion
Antonescu), iar Regele Mihai a pistrat un rol de-
corativ !i puteri limitate. O noui reglementare in
Statutul Monarhiei, impusn de realitilile Familiei
Regale, a fost efectuati in iulie 1941.
Evenimentele de la 23 august 1944 gi arestarea
maregalului Ion Antonescu au condus la modiff-
ciri in ceea ce priveite starutul Monarhiei romine,
prin scurta revenirc la regimul monarhiei consti-
tu$onale. Regele Mihai nu yi-r purur exercira nici
de aceasti dati prerogativele constitufonale ln to-
talitate. Aceasta dmarece RomAnia intrase in sfera
4. Constitulie din 27 februarie 1938
Titlul III: De'?/€ ?uterilr lt lr.lai:
Ah. 30. Regeb este cap nat .
An- 31. P"tefta bgilhtitn k ei?tchn 1z ftg?
?in Re?rczentqanca Ndfiotak, care se impa*
h doun ,4A1 nn: Scnatul ti tuhnafta DE*ilibr
Regelr tanclioneazn , ?tun lgn hgih.
inaintc dz a i sc fu sanc,tir.wa regaln, bgea nl
Regele poatc rcfiza sancfinea. [...]
I'lilintira lrgilat dte lLtn regehi. Fiecate lin
ceb lon Alunnri ?ot ptopne din iniriatna ?rc-
?tie nunai hgi in inrzft'1tl o$tac al stanhi.
An. 32- PLtefta exe&titd ette inr"edinl.a ft-
gelui, c.trc o exerctn ?in Gwenul u in nodul
nabi lit ?nn Constitqie.
At. 33. h.terea j *ctuorcascd te exe,tiri dr
Hodrnrilr jdecntorefi se ?runu4n in viartea
bg'i
Eb sc exeartn ln runeh rgehl
(Bogdan Murgacu. /rtorA Ronnni"i in kna
Editura Corint, Bucuregri, 2001)
de influengi a URSS, iar regimul comunist instau-
rat aici a limitat treptat puterea monerhului, du-
clnd ln cele din urmi la abdicrea fonati a regelui
Mihri {J0 decembrie 194-) ti lr inlirurrra insri-
tuliei monarhice.
Statutul monarhiei dupi 1989
Dupi leSe. Casa Regal5 din Romrnia nu a
a!'ut un statut definit. in 30 decembrie 2007, fu-
gele Mihai, actualul gef al Casei Regale, a regle-
menrat inrern organizarea ins ri ru !ionala prin rr- un
statut d€ auto-guv€rnare. Acesta succede tuturor
celorlalt€ Stature anterioare, ffind in concordanli
cu rransformarile politice ale Romi,niei. prin in-
trarea offciali a acesreia in Uniunea Europeana.
flri a aduce in discu$e forma de organizare repu-
blicani a girii. Recent, ln 2016, Guvernul a pro-
pus un proi€ct de lege prin care se stabilegte
Staruul oficial a.l Casei Regale in Rominia !i se
recunosc realizirile istorice de acesteia.
 5. Statutul Gs€i R€ga.le a Rominiei (decembrie 2007)
Rqak a Romtniei zste gr.rfuhi d! tratut
Casa
ti 1 ) Casa Regaln a Ronnniei este o comnnitdte dz

*.taadqic
k conJornitak Chdin"l Majeshirii fanilie artonina infintnhi ,i oryatiz4fi
?e baza
Salz fi cr toate ce?inyic nodzm4 anste Norme Rtn- preuedetikr acesni Stailt Di a!;, de aatm in
ui-
lanenr,lb, Fon"lg,rk de mnnn Rcget*i Mihai I, gef goare. Ea aa omprcd din membri prn nastere nu
f
&neran al Casei Rqab a RonAniei, ?in Gntia L i mernbri ?n11 c^boie, n11mdi dtq,n tu, c,te stabitit
Dunneat, Rege inconnat al RonLniei tijtoe b arest dooment
ini' Mare Mdestul al Minelor Si Decoratiihr'ang"-Cari Z) gefil Ca:ei fuab a nomLni?i, ?otritit tltturot
Regab d Ronanici, uor intra in uigoare la 30 lzc?n- ptucti;b
fi conumyi;b dr aetazi, ai dziure saa dc
bie 2007. Acest dacunnt ili ,a ?imi ualiditaka i faao kveran, in termni dr aLiontnte aru?tu Ca,ei
proea k mometnl sennnturii, & mnna Rcgehi. Regdb a Romtaiei, la oice nonmt. t...1
Prin acett do ment, toate stdtuteh ?recedrnte li toate 5) &tccesorii dinani ai Regetti Mihai I dl Ronn_
?i1ibg'ib, a?.htiuelr, nthrih, runguib ! drcptai- niei ,ffit su.ceroi h sfu Casei Regab a Ronnniei,
h dinattibr sau dlr dc'cendfllilot lot, sunt rflocak. iar acnzlii slccaon itn ,r*"o,iu;; .xclL,ia
?nn
Tidditiib nodrtft d, fanike incbd / wr inchde in- acesL Norrne runt enumerari .lici. Ei tut ,inguni
,i fr
totd&ana crelinla cretnn ortoA,x,i. Mte ta tefl)i linafti,
?Ann h non.ntul cAnd a4i, i bdza tu+ei_
drqt ?nnti?tu cnln zitot in toate leciziib liitoaft. b D;itoaft, tunt aAlugai
?nnft-un amend4 ent sas
PturrA ftsped ?n ru libettuted de iedin4 ti fu anrta h ate* sat abe viitoare Norme tunfumenulz
contnini a indilli&&ti, toti membii lindstici ai Fd- ab Carei Regab a RonAni?i. [...]
niliei uol n?a1ine itului crejtin oltodox. Rugnn ?e 6) Desmzdenni Regelui Caml al II-bd dl Romnai-
Dmnemt plot4eze Fanilk noastrn Regak, gara ei, ?e otice lamuin cohterak, i{i L,ot
'n ?htrn apelatirul
noastln li Bi'enca noasrn. rangl b-afo* acodat in nnptl donniei Ma_
;i cate
A?bohl I jerfitii Sab Regehi Carutat II-ba. iotriait don4ei si
Casa Rqaln a Ronnnici
?leedrnki nabitne de Maienatua Sa acefti drffen_
Articohl 1 denti lor to tkw safe exch,i din t;nia dc ,ut.e,iane
Anck*tni ti nenbi fi nu uorf nenbri ai Casei tugale a Rominiei.
(hap://w.familiaregala.ro)

Diclionar
. Statut olcial = ansamblul legilor care se aplici cetdtenilor unui stat. in contexrul nostru, prin
statutul Monarhiei se ingelege regulamentul de organizare si func$onare a Casei negale din Ro,
mania.
t cotxtitulie = le}et fundamentali de orga,izare a unui stat cu forti juridici superioari celorlalte
legi.
. Dinnstie = famllie domniroare aflati la conduc€rea unui star organizar monarhic cu drepturi ere-
ditare la tron.
. Mondrhie ereditard conitit liofiald = formi de organizare sErale predzuri de constiturie in care
monarhul (Regele) transmite urmasului desemnat funqia sa de $efde stat.
. ReprezentanvtNlqionah = denumire offciali dati puterii legislative din Rominia, numiti si
Parlament. Aceasta era format din doui camere: Senatul si Adunarea Deputagilor.
. Prerugatiue = dteptui, atrlbt)tii.
. uiager = pe yia\1

il
 Cronologie
1866, 10 mai - Carol de Hohenzollern-sigmaringer esre proclamat Domn al Rominiei sub
numele de Carol I.
1866, I iuli€ - esre promulgati prima Constirulie a Romaniei. Conform acesteia, se insriuia
regimul monarhiei ereditare constituliomle gi se stabilea Statutul Domnului (apoi, Regelui).
, --
1881, 10/22 mai - incoronarea lui Carol I ;i a sotiei sale, Elisabeta, ca regi ai Romaniei.
1884, iunie - legea Domeniilor Coroan€i, potrivit cireia Familiei Regale i-au fost atribuite 12
propriereti.
1889, 14 manie - proclamarea lui Ferdinand, neponi de frate, ca succesor oficial al regelui Carol [.
1926, 11 ianuarie - prima modificare substanliali a Statutului membrilor Familiei-Regale, prin
codicilul scris de Regele Ferdinand ln care este dezmo;tenit fiul siu Carol prin care lesa
9i
Coroana si domeniile regale urmatului acestuia, Mihai.
1938,27 februarie - modiffciri in Statutul monarhiei qi instiruirea monarhiei autoritare a lui
Carol al llJea printr-o noua Consrirulie.
1940, 6 septembric - Carol al Il-lea abdici in favoarea 0ului siu Mihai, acesta pistrind un rol
decorativ gi un Statut diminuat in faga noului Conducitor, generalul Ion Arrtonescrr.
1944,23 augrst - reptnerea in funcEiune a Constitugiei din 1923 gi rwenirea la regimul monar-
hiei constitugionale.
1942 30 decembrie - abdicarea forlati a regelui Mihai ti inliturarea institufei monarhice din
Rominia.
2007, 30 decembrie - Noul Statul at Casei Regale, ultima reglementare a normelor firndamentale
ale Familiei Regale, adoptat de fugele Mihai la castelut Sivirgin.
2016 - Guvernul a propus un proiect de l€ge prin care se stabilqte Statutul oficial al Casei Rega_
le in Rominia.

Curiozitili istorice Evaluare/activitifi de invilare

Primul cuplu regal Carol I - Eli- i."-,1,.
sabeta nu a lisat niciun moqteni-
! -.,"r- surse, r. valonre pe care lrebu-
ia le respecre prinlul Carol prin
tor legal la tron. Acestia au avut o
'i iuriminr.

fati, botezad Mada, care a dece- ldentiffcag, din sursa 2, alte atribugii a1e Dom-
dat la 4 ani.
I
nului care se adaugi celor precizate in lecgie.

IdentiffcaEi <Iou5 momente ale modificirii Statu-

!
tului monarhului romin sau al membrilor Fami-
Iiei Regale de-a lungul timpului gi motivele
acestor modificiri.

Exprimaji un p,r.rct de vedere asupra modalitigii

!
succesiunii la Tion, analizind sursa 3, &r gi in-
formaliile din lecgie.
 2. Monarhia constitutionalii
Monarhia - arbitru gi factor
de echilibru
in perioada \866-1938, Rominia a fost, din
punctul de vedere al formei de guvernimint, o
monarhie constirutionali eredirari. Rolul regelui
a fost statuat prin actele firndamentale ale statului
romar li prin Statutul Casei Regale, adoptat in
1884. Principiul fundamental care se dorea a se
aplica in societatea romAneasci a fost cel alirmat
deja de monarhia britanice poEivit caruia Regele
domnegte, dar nu guverneazi.
O monarhie constitulionali reprezinti o for-
mi de guvernimint monarhici, ce are la bazi un
sistem constitutional car€ accepti ca gef de stat
un monarh ereditar sau ales. De obicei, monarhi-
ile constitugionale moderne au aplicat principiul
separirii purerilor. monarhuJ ffind capul ramurei
executive sau avind doar un rol ceremonial
sau protocolar. Monarhiile constirutionale din
secolele al XJX-lea - al XXJea au implicar coexis-
tenla cu o democmqie reprezentativi, bazati pe
teoria suveranitilii populere.
Castelul Peleg pe o
ereditari in RomAnia
Constitufia ti monarhia
ereditarA
Prin Constitulia din l/13 iulie 1866, Romi-
nia a devenit monarhie constitutionali eredieri,
ln linie directi a lui Carol I, in familia de Hohen-
zollern-Sigmaringen. Noua formi de guvernere a
avur la baza principiul modern conform cituia
toate puterile starului emanau de Ia natiune, care
le exercita prin in conformitate cu
"delegaliune",
prin.ipiile gi regulile precizare in Consrirulie.
Torodari, legea fundamentala s-a inrem€iar pe
principiul separerii puterilor in stat, in sensul ci
puterea legislativi era exercitati de citre ,,Domn"
qi de citre ,,Reprezentanla Nalionalf, cea execu-
dvi Iiind incredinfati domnului, din 1881,
respectiv regelui, ln timp ce puterea judecatoreas-
ci era exercitati de ceue curgi de judecati 9i tribu-
nale. Puterile consritufiona.l€ ale domnitorului
erau ereditare, specificindu-se, totodati, faptul ci
Domnitorul, apoi Regele, i;i exercita atribuliile
conferitc ir} limita legii fundamenta]e a statului
romAn - Constitugia.
bucnod din l94l

l. Carol I despte rolul ti importaqa
Cofftitutiei dir 1866
hin Connit lia ce ldm stdt"hi lonafl, reali-
znm deituiih bginne dlc nalnii, gatuntnnd
inteftseL tstutot ?/ed/m ti toate dft?tuib
tfinht
?. .at c.a,ranul i.b/i" h gateaffn inrr'o to.ir'
tar. dvilizah,- Aen ad ??ntfl nin. .ttc ffl mai
?lct*l d$nitiu
insernnat al uielii melr, cnci el e'te
rarc na kag,z pnm d"ttnrk noii
tordtauna ru
me le fin, . Ronlnia..- Un guem nonarhic att
afczat. Sn
'L,tuin
dar dt totii ta, ptin hdln
'i,1'
cda a?li.nft d ?inci?iibr d.e'ki Coantul ni, ca
?oafi ?tu&re bin&cntoareb ei roa*.
'n (Alexandru
Pencovici. Drzlaknb Adutuin i
Conltituant? din anul 1866 atu?tu Con$itltli?i
;i legii cbctorab, 1883)
Constitulia din 1923, ca gi Statutul Casei Re-
gele, au contribuit la lirgirea unora dintre atribu$-
ile consricugionale ale regelu! in ceer ce Privefte
sanqionarea gi promuJgarea legilor. numirea mi-
ni$trilor, convocarea, sau dizolvarea Parlamentului.
itffi
A. S. R. l']rinciplfC-{ f,
'..
si I ),,, lqdlt!f,tiam,
Regde Ferdirud, ltinp\ Cuo\ li lon l.C. Bd,ianu
in acela5i rimp, Regele era capul ogtirii, bitea mo-
nedi. purea incheia conventii cu statele striine,
avea dreptul de amnistie, precum gi dreptul de a
grajia sau migora pedepsele penale, dar nu putea
interveni in aplicarea justifiei. Era previzut
principiul separa;iei purerilor in stat, care a fost
interpretat cx un mijloc effcient de asigurare a
legalir:!ii in so.ietate. recunosclndu-se existenla
purerii legi.lative, e\ecutive ti iudecirorq(i. sim-
bolizate de Reprezentarla Naflonali, Regele, re-
i spectiv Cuvernul ii institu!iile iudecirorelri.
Constitulia din 1938 a dat o grea lovituri de-
mocratiei in Romania inrerbelici, cici a reflectat
voinlade guvernare personali a lui Carol al It-lea.
Conform noii legi fundamentJe. purerea nu mri
emana de la naliune, ci de la Puterea exe.r,riv;.
Puterea era concentrati ln mainile regelui. care
ere numit -capul statului". Purerea Iegislativj era
exercitati de cifie rege prin Reprezentanga Na$o-
nali. Cea executivi revenea tot regelui, care o
exercita prin inr€rmediul Guvernului siu. Regele
r,
t'
,a
*.
['-
irI
(Fototea tuhirelor Nationale ale Romi niei)

2. Regele Fedinand I 9i rapomtile sale
cu liberalii
Ahta h i mai rzn , k 29 manie 1923, sa-
ueranul a prom gat Cont*uli., ehbotutn dr
gt vcrrr, nEinLrul d. a?rhl in'isknt al ?arti-
d"b d, opozitie'rina
lt a n4i pue sern atwa p doar dreptul de,,veto suspensiv". Cu sprijinul
Co,L'titalia libetuk... Regcb Fodilrand a a?/ob.u
intn totul ?olnira ?romoliann dz tuntianr, s-a
o?"! tnnilo O?ozifiei dr aJ dzmite pe acau, fapt
cc lztomina pe N.D. Acea sa afirne a nonarh
!-a inrni' jitq in chtul libetul".
(loan Scunu. Ion Bulei. Dezoffatia k nnnni
1866- 1 938, FAitu:., H'rtrlanias,
Bucureyi, 1990)
a cipitat ti atributul iniliativei legislative. Parla-
mentul s-a trarslormar inrFo simph exi a pu-
rerii e\ecurive. Parlamenrul era rontrolat;i prin
aceea ci un numir mare de senatori erau ale{i de
citre rege. Prin aceasta a fosr desfiinlati separarea
puterilor in stat. Noua lege Frndamentali a mar-
cat finalul regimului monarhiei constitufionale.
Suveranul 9i rolul siu politic
Treptat, dupi constituirea lor - Partidul Nagio-
nal Liberal (1875);i Partidul Conservator (1880)
parridele politice din Rominia moderni au in-
ceput si se affrme pe scena politici. Astfel, rolul
conltitulional a] regelui a devenic foarte impor-
rant. prin men!inerea echilibrului de purere. prin
posibilitigile de intervenlie majori, acesta ffind un
arbitru in fala dispurelot polidce. in lupta politici
de la finele secolului al XXJea qi inceputul seco-
lului al )C(-lea. cele doui partide au incercar !:-li
atragi de partea lor institutia monarhului.
Interesul forgelor politice din Romania moder-
ni de a prcciza statutul !i rolul monarhului in via-
ga politici a fost ilustrat de inscrierea ln legile
tundrmenrale a unor prevederi legale. (rre \: ,,u\-
$ni poz\ia uneia sau alteia dintre fortele de pe
scena politici.
Astfel, gruparea liberalilor radicali a susginut
ini;ial reducerea arributiilor domnitorului. acesta
urmind si devini 9ef al unei monarhii cu pureri
limiure. Proiectul Consiiiuliei din 1866 a previ-
zut ca domnitorul si aibi ln domeniul legislativ
consenatotilor, Carol I a anrt c4tig de cauzi in
ceea c€ privette introducerea dreptului de
"veto
absolut". Principele Carol a uzitat de unele prwe-
deri ale Constituliei din 1866, care i-au conferit
statutul de hctor de echilibru politic ti de control
al celor trei puteri politice. Aceasta a contribuit Ia
menlinerea pentru o bunl perioadi de timp a re-
gimului constirugional din Romenia moderni. cu
toate imperfeqiunile sale.
Folosindu-se de cadrul constirutional, sratuat
de legile fundamentale, Regele a implicat, pe diG-
rite cii, pe geIii formagiunilor politice din gad ln
adoptarea deciziilor politice. Astfel, practic-a con-
suldrilor polirice cu oamenii polirici ai vremii a
reprezentat! mai ales in perioada interbelici, in
timpul domniei regelui Ferdinand I, o practici
constitutionali de succes. Regele Ferdinand I,
dqi a simbolizat principiul colaboririi intre pute-
rile polirice in sur, a inc€rcar si manifesre Ii un
control aiupra acestora, monarhia reaffrmindu-qi
rolul de moderator in socierate. Totusi. se apreci-
azi ci, in ciuda unei legi fundamentale considera-
te una dintre cele mai liberale, echilibrul dintre
purerile statului nu a fost intotdeauna oprim.
in rela;ia regelui cu puterile statului un punct
important era rcprezentat de intervengia regelui la
deschiderea Corpurilor Legiuitoare - sub forma
Meujuhi Tron ui gi dezbaterea din jurul unor
probleme imponante ln cadrul Consiliului de
Coroani. Sub domnia lui Carol al Il-lea, Consi-
liul de Cororni a luat forma unei insrirurii reuni-
te periodic pentru consultarea fo4elor politice in
probleme imponante, de exemplu cedarile teriro-
riale din vara anului 1940. De asemenea, in etapa
sa constitulionali, monarhia s-a arltat preocupati
de problemele din justilie, culturi gi invigimint,
 ca domenii fundamentale pentru progresul moral
dezbaterilor parlamentare. prograrnelor parridelor
;i cultural al tirii. polirice. care au conrribuir la alirmarea in praoica
Suir pe rron in 19j0, Ca;ol el ll-lea a ciurat
politici a principiilor monarhiei consrirulionaJe.
deopotrivi si domneasci gi si guverneze. Astfel, a
Deli a sprijinir cultura si modernizarea socre-
urmirir si preia efectiv puterea. aqionind penrru
tilii romnnegti interbelice, Regele Carol al IIJea a
discreditarea parridelor polirice, ciuriLrd inlocui_
inci.lcat la {inalul domniei sistemul democratic
rea regimului bazat pe partidele politice cu al
cel girii. In timpul domniei sai€ s-au afirmar misc:ri-
persona]. [n 19J8. Carol al ll-lea a pus capir
mo- le de extremi dreapti, cu precedere Garda
de Fier,
narhiei constitulionale inaugurat
,i a un regim de ce a exploatat in mod demagogic frica de comu_
autoritate monathic;.
nism, drr {i resentimcnrul fati de prezeno evrcr_
lor in economia nalionali. Din caLrza confuziei
Regele - geful Casei Regale alegitorilor, in alegerile din decembrie l93Z ni_
ciunul dintre paride nu a obyinut 40olo din vo_
Cerol I, deqi era de origine germna pnn nas_
turi. necesare penrru a forma Guvernul oouivir
rere. s-a siriduir $ cunoascj realirilile rometnelri.
legii primei electorale din 1926. Acearta r permis
Astfel. nu s-a opus manifestirilor opiniei publice.
instauerea regimului autoritar al regelui.
cu precaoere, pe calea presei. inclusiu in condidi_
le manifestirii agitaliilor legate de mi;carea anti_
nasrici sau atacurile lui Gheorghe panu, autorul
pamfletului Omul pericu los.
3. Rolul regelui Carol al Il_lea
Deopotrivi Carol I gi Ferdinand I s-au pronun_ Stitutul lbi Canlal lt ba in nt tia Ron)ni"i a
tar penrru respecr.[ea Consriruliei qi apli<.rrea frs i 6k "n * di,puu.onnnua. Coaid"rat
srricri a iegilor. De la Carol I ta Ferdinand i, Rege- nu d? p in? '*bi..t
on dft?t n prnror atforunuttti
si
le a devenit rrepar un model dc urmat in wd,.tor al doniasbi. Cnrut a
sociera- {on, ?rntu a4i.
onul nom.nnalui. car chiar dan nu a retluat in-
te. Monarhia constituionali a fost caracterizati
prin dorinp de a aplica legile in mod echitabil 6$
naori p/oblatlub dnib a awt cel?qin &tuj
30
n pictpctta *a i
onlanta... Fih,ohi la
h abodz
de toli supu,ii, Iiind, practic echidistanti in pon*a wtfetea h u
dispu_ poti* d. ptu.flut
tele politicii interne. "ikm
auaiura. .. Ad couiTaa cd ?nnrt_n;nisi, ,ft_
fugele Ferdinand s-a widengiat prin faptul ci b&i? le cx.dror al d!.iziai t"g.lui.
'a "n
a avut congtiinga clari a lndatoririlor sale regale. A Lroria Rond n iti. Com?.ndi,,
(

intruchipat foarre bine ponrerul regelui care s_a lnstirurul Cuftura] Romin, 200a)
sacrificat penrru binele neamuJui siu. Criza
di_
nastici (1926-1930) agitaliile din aceasti peri_
9i
oadi au consdtuit un pdm moment in cete
principiul monarhiei consrirulionale r fost pus la Diclionar
indoia.le in Romanie-
Concomitent cu legalitatea oferiti de Consti_ . Vetoabrolut = drept excepgional pe c.are ll
tujie gefirlui Casei Regale din Rominia, s_a a6r_ are cineva (recunoscut prin lege sau prin
mat conceptul de credibilitate tn fafa conven[ii) de a se opune adoptirii unei
Frii. prin
accaita s-a pregiiir drumul afirmirii senrimen_ propuneri sau unei horirarii lormuli prin
nrlui dinastic, prin intermediul lflyitimintului, carc se exercite acest drept.
 Cronologie

1875 - crearea PNL.

1880 - crexrea Prrtidului Conservator.

Curiozitili istorice Evaluare/activitiifi

de invifare
. Principalele Consilii de Coroani care au alrrt
loc gi problemele dezbitute au fost urmitoare-
Men$onati, pe baze sursei l,
le:
doui informalii aflate in relaEie
2 eprilie 1877 - intrure Rominiei in Rizbo-
c rrzi- efect.
iul de Independengi;
2l iulie l9l4 - aproba-rea neutralitilii Roma-
Ident;ffc.1i tursa care sus(ine sis-
niei la lnceputul Primului Rizboi Mondial; !
r€mul auroriri(ii monarhice, folo-
14 august 1916 - aprobarea intririi Romlniei
sind ca argumentedoui informa;ii
in Primul Rizboi Mondial;
selectate din sursa respecrivi.
17-19 9i 24 februarie l9l8 - aprobarea ince-
perii tratativelor de pace cu Puterile Cen-
! n lirrqi un eseu de o pagini
trale;
3l decembrie 1925 - renungarea la tron a
privind rolul regelui Carol in I
ediffcarea sistemului monarhiei
principelui Carol;
constitulionale ereditare.
9 aprilie 1937 - excluderea Principelui Nico-
lae din familia regali a Rominiei;
Formulagi un punct de vedere re-
17 ma*ie 1939 - discutarea situatiei create
feritor la rolul actelot fundamen-
prin ocuparea Cehoslovaciei de citre tru-
tale din 1866 gi 1923 privind
pele naziste;
instituia mooarhiei.
6 septembrie 1940 - aprobarea neutrelititii
Rominiei la inceputul ctlui de-al Doilea
Formulagi un punct de vedere re-
Rizboi Mondial;
feritor la consecinlele Constitu;i-
27 furrJ,e l94O - aprobarca ultimatumului
ei din 1938.
sovietic in privinqa Basarabiei;
23 atgust 7940 - discutarea tratativelor cu
Prczcntali rolul Parlamentului gi
Ungada in privinla Tiansihaniei;
al paaidelor politice ln merline-
30 august 1 940 - aprobarea ofenei de arbitraj
rea .adrului democratic al vie;ii
Ecuti de Germania li ltdia in privinla
politice din Rominia secolului aI
Tiansilvanieii
)O(-lea.
31 august 1940 - s-a luat act de conlinunrl
Dictatului de la Mena.

il
 3. Monarhia - garant al democrafiei parlamentare
Monarhia 9i democralia
parlamentari
Instirulia monarhiei constitulionale a consti-
tuit, in perioada 1866-1938, un reazim al al regi-
mului democratic din RomAnia, in limitele gi in
Frametrii sii de firncgionare. Rolul siu stabilit
prir Constitu;ie a fost acela de a media intre pu-
terile sranrlui. pentru a asigu-ra dezvoltarea socie-
tigii. Unele dintre formulele politice schipte la
nivelul suveranilor rominilor au constituit o solu-
ge de iqire din criza politicA. O astfel de polirici
a regelui a urmirit atenuarea unor tensiuni politi-
cc 5i sociale.
Suveranul romlnilor, oricare a fost acesta, a
dorit si ofere soluEii la problemele apirute pe sce-
na politici. ln perioada de funqionare a monar-
hiei constitugionale, mecanismul de declanqarc a
alegerilor parlamentare presupunee ca Regele si
dizolve mai intii Parlamentul, iar apoi Consiliul
de Mini;tri (Guvernul) iqi depunea mandatul.
Aveau loc consultiri ale qefi.rlui statului cu forgele
politice, reprezentate de lidetii acestora. Cu acest
prilej, erau prezentate programe gi idei politice gi
posibile aqiuni de urmat. Apoi, Regele rumea un
nou Prim-ministru, care prezenta executivul ce
urma si organizeze alegerile. S-a demonstrat, insi,
in practica. pe inrreaga perioadj a monarhiei con-
stituponale, ci partidul sau grupul politic din
carc provene,l Cuvernul insircinar se otganiztr
degerile yi-a asigurat iniotdeauna majorirarea
parlamentari, cu o excepgie, in 1937.
Noul domnitor al Rominiei a declarat in 1 866
ci -arn venit si deez un viitor, iar nu ca si fac
dintr-un trecut, pe care nu-l cunosc ti nici nu vo-
iesc aJ cunoa;te, baza activitigii mele". S6tuit
curn trebuie, mai intii de liberdii radicJi, apoi,
mai cu searni, de l,ascir Catargiu, Carol I a adop-
tat inci d€ la inceput unele misuri cu caracter
moderat. Astfel. e semnar decrelul de graliere a
mitropolitului Calinic Miclescu, care condusese,
in aprilie 1866, mipcarea separatisti de la Iasi,
sprijinire deschis de Rusia. Ukerior. e respins ce-
rerea de demisie din armaii a olilerilor care a(lio-
naseri pentru abdicarea forgati a lui Cuza.
Constitugia din I 866 a fost cea dintii lege fun-
damentali propriu-zisi a Romaniei, adoptati dupi
modelul Constitu$ei Belgiei din I 83 I , cici oame-
nii politici romini usau si transforme Rominia
inrr-o Belgie a Orieniului. Societarce romarreasci
pornea pe drumul vielii politicr corxtitulionale, la
un moment cand noua Constitufie nu corespun-
dea pe deplin stirii de fapt din Romania.
Potrivit Constitu{iei, prerogativele Domnului
priveau: numirea gi rwocarea minigtrilor, dreptul
de graliere gi de amnistie politici, insi acesta nu
se aplica in c-azul minigtrilor, numirea !i conffr-
marea in funcgiile publice, dreptul de a bate mo-
n€di, comandant suprem a1 armatei, dreptul de a
dizolva parlamentul, dreprul de veto, dreptul de a
acorda distincqii qi decorafi. Consriruliadin 1866
a rra;rsformrt Rominia in monarhie consri(u!io-
nali ereditari. in acela;i timp, a menfinut votul
l. Despre regimul democratic
din Romenia interbelici
ln Pa annml Romtn*c majoitaten gtl,enu-
me tulnrudcohborat O?ozilia & toate cn ceb
dobn ?anidr dt gnendnnfi nu au awt progame
a t de difeite, hcat o cohbotuE intft eb sn f fost
im?osibiLd. . . . C, todte acettea nu estc yorba dz n
rcgi dictatoidl Plo?ri -zn, findta tuturi ?to-
'e
cela la con tarea corpului ebrtoral o consulure
ilnnn lformaln a nri cor? .hctotul nematunzat
politiceste, dar tottli o coaabaft, fi &/?n cum
'-d
arztut mai s r, i,1tr.ap putoe p blicn d Stutuhi
find exocitafi in nod exch'iu dz gucn, insean-
na ca atcn de a facc na n o ahenanyi elraorak
a doun partid, ?olinca nici & o dictaturn aherna-
dtn a dotui ?artidt, d d! o abemaq.A guur a-
mentuA a tuu,n ?artidz care se smced la *rem
?int-o rotali? t?g"land.
(Bogdan Murgescu aodonator, Isnia Romt-
nici in tcxte, FAitura Corint, Bucure$d, 2001)
ccnzitar, prin care cei mai mulfi dintre cei care
votau erau adesea marii proprietari de pimenturi.
Regele convoca Parlamentul in sesiune ettraordi-
nari, atunci cand era cazul si rostea discursul de
deschidere al inaltului for legislativ.
Mesajul Tronului
Constitulia lirii, pe c:re Carol I a jurat la
30 iunie/I2 iulie 1866, a asigurat iefirlui statului
roman importante drepturi. Puterile ii erau confe-
rite pe viagi. in acelagi timp, actele suveranului nu
aveau nicio putere daci nu erau contrasemnate de
un ministm de resort. Suverenul trebuia si ffe un
element de echilibru intre cele trei puteri poli-
rice executivi. legidirivi ii judeciloreercj -.
remperinduJe excrsele. un elemenr prin care si
sus{ini principiul colaboririi puterilor. in conse-
cinji, pringul, mai apoi, Regele, s-a situat deasupra
partidelor gi, mai ales, a pasiunilor politice, ceea ce
a conferit stabilirate girii.Ia 23 n,ar 1871, la sesi-
unea inaugurali a Parlamenrului de la Bucure;ri,
Carol sublinia faptul ci ,,adwirata libenate n-are
a
,tI
Regele Cel I, priocipele mogteniu Ferdioand (Fotoiea Arhiwlor N.don.L
nimica de a face cu neregula gi anarhia; flri datorii
nu existi drepturi, fui ordine nu-i libertate".
Deoarece Carol a fost, prin excelen;i, un mo-
narh constitugional, el nu a abuzat niciodati ln
perioada domniei sale de prerogativcle conferite
de Constitugia din 1866. Se poate spune pe buni
dreptate ci prinpl Carol a invllat meticulos me-
seria de rege.
Monarhia constitu[ionali
Suit pe rron in 1914, in cond(iile izbucnirii
Primului Rizboi Mondial, Regcle Ferdinand I a
jucat un rol importanr in desivartirea gi consoli-
darea statului national unitar romin. in timpul
domniei sale a fost pus in aplicare programul
Marii Uniri. cere a contribuir la innoirea ti mo-
dernizarea societifii rominqti. in activitatea mo-
narhici ti politici, Ferdinand - deseori timid gi
lipsit de inigiativi directi - a fost pus in umbri de
grupul constituit din Ion I.C. Britianu, lidenrl
Partidului Naqional Liberal. regina Maria gi prin-
9ul Barbu $tirbei.
.L Rominici)
 Potrivit ConstituEiei din 1923, Rominia era o
monarhie consdturionali intr-un star naional,
unitar. indivizibil. inalienabil. Regele exercira pu-
Ierer execucivi. numea li revo(a mini;rrii. sancli-
ona ;i promulga legile. De asemenea, era seful
Armatei fi dispunea de dreptul de veto. Putea
bate monedi, conferea decoraii, avea drepr de
amnisde ii gratiere. Regele convoca ti dizolva Par-
lamentul gi incheia tratate. Parlamentul avea o
structuri bicamerali gi constituia puterea legisla-
tivi in cadrul regimului democratic Senaol si
- divergenlele existente ln forgele politice din Ro-
Adunarea Deputaqilor Rolul siu consra in a vota
legile, a le abroga gi avea drept de control asupra
activitelii Guvernului.
Crizrdinr"ricl din lq26-lqJ0a rfecrar imagi.
nea instituriei monarhiei. Aceasta a privit proble-
ma succesiunii la tronul Rominiei, ca urmare a
renunfirii principelui Carol la prerogativele sale
de mogtenitor alCoroanei RomAniei, de pe urma
conflicrului siu deschis cu Ion [.C. Britianu, dar
si aventurilor sale amoroase. la 4 ianuarie 1926,
Parlamentul a adoptat legile prin care se accepta
renuntarea Ia tron a pringului Carol, modificarea
Statutului Casei Regale gi proclamarea lui Mihai I
ca mostenitor al Eonului. S-a constiruit o Regen-
ti, care si exercire prerogativele suveranului, in
cezul ci acesta ar ajunge pe tron inainte de varsta
majoratului. Regenfa, constituite din prinlul Ni-
colae, fratele viitorului Carol al tl-lea, patriarhul
2. Derpr€ sistcmul politic din Rorntnia
S*tem politic lin Rontnid inkrbclicn a fott o
drnocaalie paiancntard in frnnn, dat ncetta d
fi.nclionat intr- n mol ce refeca condiliih nciab
ti crcnomk? .riltmt. in tafi r, a,ol"lia la ?oliti.n
fu-a hngal setoluhi antetior Ca li lnainte d, Pri-
nul Rzzboi Mo dial" dzri abgeib fnetu in nod
obilnuit cdnd un guatn pdra'ca 'e ?olirnn )i
'c?tu
campaniib od nnimate, ?artilul alts dz P,cge pen-
tnt afortta un no* paem auca n at'nnraj enonn
at"?ru reh ahr, inttucb oryanizt alqerib...
(Keiti Hitchins, RonAnia I 844 - I 947,
Editura Humanitas, Bucureti, 1996)
Miron Cristea, Gheorghe Buzdugan, inlocuit
apoi. cu Consranrin Sir;1earu. a mar@r o noue
etapi in istoria monarhiei din Rominia.
Monarhia autoritari
Deceniul al patrulea al secolului al )O(-lea, in
contextul impunerii modelului totalitar ln Euro-
pa, a adus criza regimului democratic din Romi-
nia interbelici. Pringul Carol a profitat de
mania fi a revenit pe neaSteptate la Bucuregti (6
iunie 1930). Atragand pe unii lideri politici, pe 8
iunie 1930, a depus jurimfurtul in calitate de rege
al Romlniei, sub numele de Carol al Il-lea.
Noul monarh, adept al sistemului de guverna-
re autoritar, a demonstrat de la inceput ci dispre-
guia instituliile parlamertare li partidele politice.
furfel, Carol al ll-lee s-a erijat in sursa incon-
testabili a puterii in stat. Regele a contribuit la
falimentul sistemului politic bazat pe panide,
aducand la guvernare deseori [a(liuni minorirlre
ale panidelor istorice sau alte partide decnt cele
ciltigitoare, cochetAnd si cu ideea unor guverne
de concentrare nagionali, ca de exemplu Guver-
nul lorga - Argetoianu. Apogeul politicii regale a
fost inregistrar in 1938. cand a fosr inlirurati
Constitu;ia democratici din 1923 gi des0ingate
partidele politice, caie au fosr inlocuitc cu un par-
rid unic. Fronrul Renalterii Nagionale, denumir.
apoi, Panidul Naliunii, patronat de rege.
Constirugia din 1923 a fost acul fundamental
al Rominiei, care a fost adoptati ginlndu-se seama
de noile realiti;i de dupi Marea Unire. A fost in
vigoare pini la adoptarea Constituliei din 1938.
A fost repusi in vigoare, dar efemer, in I 944, panl
la 30 decembrie 1947. cind a fosr proclamari re-
publica populari.
Regele Mihai I a incercar neputincios si ffe un
garant al democraliei parlarnentare, dar locul de-
mocraliei, din perioada interbelici, fusese luat de
modelul sovietic al ,democrariei populare", care a
condus pe comunirti la putere.
 Cronologie
1914-1927 - dom a rqelui Ferdioand I.
1930-1940 - domnia regclui Carol al IIJea.
1940-1947 - Regele Mihai conduce de la 6 septembrie 1940 la 23 august 1944 cu un guvcrn
condus de Ion Antonescu, iar de la 6 manie 1945 cu un guvern comunist, avind ca
prim-ministru pe Petru Groza.

Curiozitili istorice Evaluare/activitifi

de invifare
.Ia 7 octombrie 1929, a incetat
din viagi Gheorghe Buzdugan,
unul dintre membrii Regenlei. Identiffcaf sursa care susFnc rolul maioritigii
parlamentare, folosind ca argumenre doui in-
La sugestia lui Iuliu Maniu, Par-
lamentul l-a ales ca inlocuitor pe
forma$i selecote din sursa respectivi.
Constantin Sfuigeanu, consilier
la Curtea de Casagie, ce didea Mentionati, pe baza sursei 1, doui informalii
aflate in rela$e cauzi - efect.
ci gi-a pierdut de mult
"impresia
daci nu memoria, controlul asu-
Formulagi un punct de vedere referitor la rolul
pra ei". Alegerea Iui Sirigeanu a
votului universal in transformarea scenei politi-
slibir Regenla ca institu{ie.
ce rominegti dupi l9l8 utilizand sursa 2.

Formula;i un punct de vedere referitor la statu-

nrl monarhiei ln perioada Regcngei.

! Prezentagi o alti insdrurie politici,

conrri-
care a
buit la mendnerea cadrului democraric al vietii
politice din Rominia.

Realizagi un eseu de o pagini privind rolul mo-

narhiei ca garant al sistemului democratic din
Romania inrerbelici.
 4. Monarhia ti partidele politice
Regele constitufional
Monarhia a reprezentat una din instituliile fun-
damentale ale statului romin modern, avind rol de
a-rbitru al vietii public!. Consrirutia din I 866 $i cea
din 1923 au oferit suveranului, in calitate de gefal
sunrlui. imponanre prerogative. Aceasra ; permis
regelui si joace rolul unui 6ctor de mediere gi de
dinamiare a soci€tilii rominqti. Ia 9/2 I septem-
brie 1878, prinu-o hotirirc a Parlamenrului, Carol
I a primit tidul de AltEi Regali, ceea ce a conferit
monrhiei un nou srrrul {i un presrigiu sporit
Romrniei pe plan intehadonal. Ulterior, rau-
oo4;terea internagionali a independenlei de stat a
Roheniei a permis instaurarea regatului. l,a 14126
marde 1881, Parlamenrul a vour legea prin care
Rominia a dwenit Regat. la 10/22 mai 1881,
C-arol I pi solia sa, Elis:bera. au fost incorone!. ca
Suverani ai Romaniei.
Avind statutul de monarh constitu$onal,
Regele Carol I a iucar un rol imponurr in viaga
polidci a Romaniei. Personalitate onesti gi echili-
brati, spirit modest 9i disciplinat, integru din
puncr de vedere morel, Carol I a moderat cu pri-
cepere disputele politice;i a contribuit la 6rncEio-
narea sistemul politic constitugional. Regele a
introdw sistemul rotativei guvernamental€ cu
scopul de oferi, pe rind, 0ecirei formaliuni poli-
tice, Partidul Nalional Liberal ;i, respectiv, Parti-
dul Conserr,ator. posibilirerea de a guverna si,
implicit, de a-gi alirma ambiqiile politice ;i de a
realiza programul de guvernare.
r. Carol I derpre panidele politice
On'm,abni na at I fo't .ticiodafi in nat ti
nglzncatzzc fnanselr at a ra.wryie i ?,a,clrfti
am nwt pqinn incredde in mlanca fi cdparitat a
lor Si nnt btatos ci am sc;?at dr ei. Libetulii,
caft-i du ladncinib h, ?o?o, i.nt care ?ot
'ingii
i drd o grl).na,e ?*cmicd.
(insennnnle hi Atol I, vol. I,
Editura Polirom, Ia.ti, 2014)
Partidele politice
gi programele de guvernare
l" ri, respecriv, iri 1880 au luar nErere
1875
principalele formaliuni polirice, adici Partidul
Nagional Liberal 9i Partidul Conservator
Panidul National Liberal a r€prezenrar inter€se-
le burgheziei mici gi a marilor proprietari industri-
ali qi de binci. Intrati in lupta pentru egalitatea in
cursa pentru puterea politice, burghrzia a luptat
pentru modiffcareasistemului colegiilor electorale.
Prin modiffcarea din 1884, numirul colegiilor a
scizut de la parru la rrei. Prin acea.sra marii propri-
etari industriali au gisit ;i ei sprijin in plan politic.
in programul politic al panidutui din 1913 au fost
incluse doui reforme fu ndamenrale pentru sociera-
tea romaneesci, ti anume cea electorali, adici vo-
ml universal. ii cea agrari. Libera.lii suslineau ci
prin adoptarea unei legislalii moderne, Rominia
urma si se apropie de statele occidentale.
Celalalt panid politic imponant a fost Partidul
C-nnservator Acesra a reunit pe marii proprierari
funciari, elemente ale burgheziei comerciale ti
bancare, unii intelectuali. Ca rarnuri a conserva-
torilor s-au afirmat junimigtii, condu.gi de PP
Carp ;i Tiru Maiorescu. in 190-, conservarorii
<-au unit cu junimiqrii. Conlervarorii erau suslin;-
torii ideii privind dezvoltdea treptati a societi[ii,
care trebuia pregititi pentru a prelua progresele de
structuri inregistrare deja in Europa.
Partida Jirineasci, inigiati in jurul anului
1880 de citre Constanrin Dobrescu-fugeg ;i sus-
ginuti de Vasile Kogilniceanu 9i Alexandru Va-
lescu, apoi, dupi Primul Rizboi Mondial, de Ion
Mihalache, cnt ;i Partidul Social Democrat al
Muncitorilor din Rominia, constituit in 1893, ce
reunea in conducere. inrre al1ii. pe Consra;rrin
Mille. Vesile Morgun. lon Nideide. nu au reulir
si se impuni pe scena politic.i.
Guvernele aflate la conducerea Frii in ac€asti
perioadi s-au preocupar de adoptarea programului
de modernizare a societi;ii romlnegi. Asfel, au
fost adoptate legi cu caracter economic, privind
rcsponsabilitatea ministeriali 0878), organizarea
comunelor ( 1878; 1882), a armatei ( 1878; 1883), a
educafiei (1878;1883). in 1884, s-a redus numirul
colegiilor electorale, ca urmare a modificirii Con-
stituliei i s-a adoptat legea Domeniilor Rega.le,
prin care Casa Regali a fost inzestrati, cu drept de
folosingi, cu 12 proprietifi.
Regele gi oamenii politici
Carol I le-a acordat incredere liberalilor Ion C.
Britianu si D.A. Sturdza, pe care i-a apreciat cel
mai mult dintre oamenii politici, in relagia cu
membrii conducerii Partidului Consenator, Re-
gele a fost deranjat de opozitia acestora la unele
dintre dorintele sale - mai ales, in cazul lui l_ascir
Catargiu sau PP Carp.
Dupi formarea partidelor politice, lunga gu-
vernare liberali (1876 - 1888)
ticea a conser-
vatorilor (1888 - 1895) au creat posibilitatea
regAndirii jocului politic. Solu,tia a fost introduce-
rea din 1895 a rotativei guvernsmentale. prin
aceasti merodi s-a dorit a se asigura stabilitatea
Effgi.lui Ceol I ca Domn (t880) |i ca
vier,ii politice din Romania. Acest sistem a luat
sflrgit odati cu inceputul Primului R_izboi Mon-
dial $i morrtea regelui Carol l. Sisremul nu a mai
putut li uriliai in perioada interbelici din cauz:
pluralismului politic, efect al Marii Uniri, al votu-
lui universal gi al reformei agrare.
Votul universal 9i lumea
politice interbelici
Dupi 1918, odati cu introducerea vonrlui
universal, cadrul vielii polirice din Rominia s-a
Iirgit considerabil. Principalele panide politice
au umirit, pe diferite cii, apirarea drcpturilor
gi libertigilor democratice inscrise h actele fun-
damentale ale statului roman. De asemenca, par-
tidele polirice s-au prcocupar de adoparea unei
strategii favorabile dezvolttuii Romeniei, de api-
rarea inrereselor narionale. de lncurajarea pi prore-
,area economiei nafionale, a capitalului autohton
ln fala celui striin.
O ilustrare a caracterului dernocretic al regi-
mului politic din Rominia interbelici a fost plu-
ralismul politic. Alegerile parlarnentare au fost
organizare Ia anumite intrrva.le, dar participarea
Re$ (1888) pe nonei dc j lei din,iBinr
la viala politic.i a fost supusi pini in
1918 rigori-
Ior votului cenzitar. Parlarnentul a devenit cadrul
unor dezbateri privind incurrjarea economiei.
perfeclionarea <edrului legislariv. consolidarea in-
dependenlei na!ionJe. acliuni de politica exter-
n.i. in acel4i rimp, men!inerea vechiului sisrem
prin care Guvernul decidea asupra Parlamentului
gi sporirea rolului purerii execurive ln dauna celei
legislative au contribuit la erodarea sistemului
p*lamenmr de rip democraric din Romania.
Dupi moartea regelui Carol I, monarhia a fost
reprezentati de Ferdinand de Hohenzollern. AJlat
sub influen;e covir;itoare a lui lon l.C. Britia;ru,
conducitorul liberalilor, la 15 octombrie 1922,
Regele Ferdinand a fost lncoronat, alituri de solia
sa, regina Maria, la Alba-Iulia, ca suveran al Ro-
maniei Mari. Ceremonia s-a desfi.;urat ln condi-
$ile refirzului conduc.itorilor Partidului Jirinesc
9i ai Partidului Nalional Romin de a lua parte la
festiviti,ti. Mijlocul deceniului trei a fost marcat
de unele neinlelegeri intre Regele Ferdinand gi
principele mottenitor Carol, in urma drora pre-
stigiul momrhi€i a avut de suferit de pe u.-,
Crizei Dinastice (1926-1930).
in perioada interbelici, evolulia partidelor poli-
tice a depins in largi misuri de influenp lor elec-
torali. in aceasti perioadi, pe scena politici
roman€asci s-au rnanifestat numeroase foqe politi-
ce, precrxn: de centru - Panidul Nagional-Liberal,
Panidul Poporului; de dreapu - Partidul Conserva-
tor-Progresist; de stAnga- Partidul Social-Democrat;
de centru-stinga - Panidul Nagional-Jirinesc; de
extremi st6nga - Partidul Comunist din Rominia;
de a<tremiireepti - Migcarea legionari. Prin alter-
nanla la putere, care s-a manifertat gi in p€rioada
interbelici, dar in forme mult mai complexe, au
fost affrmate dGrite solulii la problemele cu care se
conliunta Romania.
Scena politici interbelici a atras personalit4i
de seami ale vielii politice romanegti, ca de exem-
plu: Ion [.C. Britianu, un veritabil arbitru al poli-
ticii in deceniul al treilea al secolului al )OGlea,
Iuliu Maniu. lideml Panidului Nalional TArenesc,
parrizar:ul unor negocieri {i tratetire. urmarite cu
o rari perseverenli, generalul Alexandru Averescu,
conduc.itor adulat al Partidului Poporului, condu-
cirorii mitc,irii legiomre !i alfii.
FormuJa guvernelor de.oalilie..are $ asigure
consensul fo4elor politice ale girii ln problemele
centrale ale societigii romineqti, a debutat odati
cu domnia regelui Ferdinand I. Penrru fiul siu,
Carol al Il-lea, Cuvernul de uniune nagionali era
menil si conrribuie la contolidarea propriei pu-
teri. Ia aceasta s-a adiugat politica sistematic.i de
discredirare a ideii de parrid poliric. de subminare
a partidelor politice, suslinuta pe toate ciile de ci-
rre Regele Carol al tl-lea. fudel. cel din urmi a
irnpus un regim de autoritate monarhici, bazat pe
o nou; consrirulie (lqJ8). prin erre se statua cA
rolul principal ln conducerea statului il are Regele.
Un aspect interesant l-au constituit rela$ile
dintre mis,carea legionari 9i Carol II. La inceput
Regele a susEinur pe legionari, in speranla ca va
reu;i si ;i-i subordoneze. Apoi, i-a considerat pe
legionari principalii sii dqmani. in noiembrie
t9J8 Corneliu Zelea Codrernu, ;eful miqcirii, a
fost arestat gi, apoi, ucis, alituri de conduc.itori
legionari. in condigiile izbucnirii celui de al Doi-
Iea Rizboi Mondial, Carolal llJea a iniliar o mi;-
care de reconciliere naqionali, inclusiv cu
2. Memonile lui Radu Rosetti
despre rcfercndumul pentru aprobarea
Constituliei din 1938
t...l 24 februaic. Fon h dtd-zb l pbbncn ti
nur m. Dt fapr .tr. o aastd farsn: f ulionarii
nt tA4i . lite nominah, ayi dcci cart ar ncw-
ic dr poen funt amainlali
$i cine tu are?
intr-n chip -sau alnl Pmtra -a face prcstuni a*-
?ra ftstul i..ad!.nih t am.nintaf d. anrnzi
etc, d$a n* oi la wt. Cand am t? s t1i. ti h
mirarea funclionantlui am rc?etAt accst n , tal4
irrtftagn !-a intoi spft mint. A t d" rr.pftgdtiti a't
fott cd cineu ta t?srld nla i cAt n giseat l*ta ?e
caft t scria c.i ee nt,tr ru 1...1. Mi *a cntt a
'e
tcrrlno ceea cc nmfid.t.
(Ra& F, Rosetti, Pagini dz jumal,
Editura Humanitrs, Bucuretti, 201I )
 EB
Glea Vicroriei din Bucurc{ri in 1940
legionarii, in vederea apiririi Rominiei de peri-
colele exrerne. futfel. sperind si-;i apere propria
persoani fi. apoi. chiarti Rominia, in vara tragici
a anului 1940 s-a lmpacat cu legionarii, care au
primit posturi in guvern. Cedirile teritoriele al€
Romitriei din I940 i-ar.r afecrat puternic autorira-
tea gi l-au obligat si renunge la tron, ffind urmat
de fful siu, Mihai I.
Pini la 23 august 1!44, noul rege s-a aflat sub
influenla maregalului Ion Antofiescu, care s-a pro-
damat ,,conduc.itor al statului". Deli a alut un rol
esengial in actul de la 23 august 1944, Regele gi
panidele politice nu au reugit si evite consecingele
evolu;iilor de pe scena politici internalionali, pre-
cum acordul de procentaj de la Moscova din I 944,
dintre Stalin-Churchill, ;i, implicit, impunerea
PCR ca factor de decizie ir viala politici interni.
lnind cont de situagia interni gi externi din
peioada 1944-1947 , ln ciuda unor luiri de atitu-
dine in 6ta ascrnsiunii comunigtilor - de exemplu
grwa regali din 1945, monarhia a avut in aceasti
perioadi cu precedere arribulii protocolare. in pe-
rioada 1944-1947, in condiEiile provocate de cu-
c€drea puterii polirice din Romenia de c.itre
r
comunilti, avand spdjinul Uniunii Sovieticc i al
Armatei Ro)ii. Regele Miiai a incercrr si sprijine
Partidul Nalional Liberal 9i Partidul Nagional JI-
rinesc.
Penrru o perioadi. comunilrii au permis exis-
tenta institufiei moflarhice din considerente stra-
tegice. ce tineau cont de tradilie. simbol. opinia
publici. ,,Greva regali" dintre augwt 1944 - ia-
nuarie 1946 a fost o ultimi incercare de a se im-
potrivi rivilugului comunisr, etuati datorite
conjuncturii politice.
in 1947. Rominia era singura iar; din zoni c€
mai pistra insriruqia monarhiei. Comunizerea
Romaniei a avut ca urmare, in ffnal, desffinprea
cadrului democratic, disparifa partidelor politice
gi ab&carea siliti a regelui Mihai I, unicul obsta-
col in calea deplhei comuniziri a girii, la 30 de-
cembric 1947.
Dictionar
Guven dr coati,u = al>inet organizat cu par.
ticiparea mai multor forma$uni politice.
 Cronologie

1880 fondarca Bincii Nalionale a Rominiei.

-
1881- proclamarea regatului Romlniei.
1922, i5 octombrie - incororurea regelui Fendinand gi a reginei Maria la A'lbalulia'

Curiozitili istorice Evaluare/activitili de invi[are

. Decretul lege pcntru adoptarea Identiffcali sursa care susgine faptul ci plebiscitul
votului universal din l4l27 no- din 1938 a fost un simulacru, folosind ca argu-
iembrie l9l8 a previzut ci ut- mente doui informagii selectate din sutsa respec-
mau sI fie de drept membri ai tivi.
Senanrlui: a) Mogenitorul Tro-
nului la vlrsta de l8 ani imPli- Menlionali. pe baza sursei l douj informalii
nigi, dar acesta urma si aibi aflate in relagie cauzi - efect.
dreptul de vot doar la virsta de
25 ani lmplinigi; b) Mirropolilii
O f;[.]T# I#: H:iT ;:i:ili ff:::;
li episcopii eparhioii,
politice.

Realizagi un eseu de o pagini cu privire la rclul

partidelor politict ln Romlnia. in a doua iumi-
tate a secolului al XIX-lea 5i incepun secolului
al )O(lea.

o Ht*rx ffi ffi :ff i::*:: jffi l';

partidele politice din Rominia.

Prezentrtio ala -odalirare prin.care Carol al IIJea

! a contribuir la Elimenrul Panidelor Poliricr din
-
Rom6nh, in perioada interbelici.
 5. Monarhia intre rolul politic 9i imaginea publici

Politica regelui ochii opiniei publice din Rominia, dar gi in men-

talul colectiv ca {iiod un personaj srrict ti ordo-
;i imaginea publici nat, cu un purernicsiml al datoriei. insemnirile 9i
Regele a fost gefi statului romin. Casa Regali corespondenla sa dovedesc o personalitate de sea-
a Romlnieia fost intemeiati de pringul Carol de mi, care nu a refi.rzat si faci compromisuri cu li-
Hohenzollem-Sigmaringen, devenit la 10/22 mai derii partidelor politice, atunci cXnd tara o cerea-
1866 prinluJ Carol I al Romaniei. apoi, in ma-rrie Documentele epocii au insistat pe faptul ce
1881. Regele Ca;ol I al Rominiei. Drviza acestei palriciparea regelui Carol I Ia problemele guverni-
cese era Mhil sine Deo (Nimic fifi Dumnezza). rii l;rii s-a li(ur in limitele prerogarivelor consti-
Prestigiul intern internaional al Romlniei tugionale, impunind un profesionalism deosebit
ti a
fost consolidat qi de rdemeotarea privind succe- al actului de conducere. Astfel, minigtrii trebuiau
siunea tronului prin de Familie". incheiat
si vini la intilnirile cu Regele Carol I foarte bine
"Pacml pregitifi, cici toate izvoatele sunr unanime si rele-
la data de 17 mai 1879, acesta il descmna succe-
ve ci monarhul era o persoani extrem de bine in-
sor la tron pe Ferdinand, nepoml dupi frate aJ lui
Carol I, in condifile lipsei succesorului direct,
formati si preg5riri in domeniul economiei.
huucat Miriuca, ffica, singurul desctndenr al fa- iustitiei. geograliei. i)roriei. biologiei, poliricii.
Regina Elisabeta gi-a c4tigat renumele unui
miliei, a murit la vlrsta de 4 ani. StatutrJ Casei
spirit extrem de fin, caritabil, cu gusturi deosebi-
Regale, publicat in 1884, a desemnat ordinea de
te, ffind implicatl plenar in dewoltarea culturii
succesiune la tron, statutul rezervat membrilor
nafionale. in timpul rizboiului pentru indepen-
Casei Regale, obligafile !i drepturile accstora.
den;a RomXniei din 1877-1878, Elisabeta a infi-
Cu trecrrea anilor, dtumul parcus de monarhii
ingat spitale li s-a ingrijit de procurarea de
Romlniei a eloluat foane mult. Bte nevoie de des-
medicamente pentru rinifi. Concomitent, a in-
pi+rea corespun"itoare lntre aceste doui ipostaze
curajat doamnele din inafta societate si aibi un
ale monarhilor: misiunea politici li inuginea pe
ClIrc au gcnerat-o suru czlre a apirut in opinia publi-
ci Acrasta deoarece deseori imrginea cr€ati de in-
stitqia monarhici nu a corespuns total realitilii
obiective. Fotografiile offciale alc Familiei Regale,
emisiunile de monezi omagiale, mircile gi ci4ile
pogole au oferit o imagine publici destul dc com-
plexi, de la adu.lare la contesure.

Carol I gi Elisabeta
Dintre tofi reprez€ntanlii monarhiei in Romi-
nia. Carol I a fost cel mai ilustru regc d lirii ti
probabil cel mai tespectat. Carol I a fost perme-
nent congtient de rolul politic, pe care urma si il
joace in RomSnia f, de aceea, 9i-a luat foarte ln
serios misiunea de modcrnizare a societitii roml-
Regele Cdol I ii Regina Elieb.E
nelti. Spirit tipic german, Carol I s-a impus ln (Foloreca Arhivelor Nalionale al. Rotrtitrii)
tol activ ln strengcrea de fonduri ;i ln gestionarea
actelor caritabile. Ulterior, ln 1893, a pus bazele
Societilii Regina Elisabeta, c:ue a rralar graris nu.
meroti pacien!i. a disrribuit medicamente li s-a
preocupat de star€a familiilor nwoiaqe. ln 1909,
Regina Elisabeta a inffinlat ,"Azilul orbilor Regina
Elisabeta" din Bucuregti, care funcgioneazi 9i in
Prezent.
incurajind rradiliile populare romlnefri ti
deschizind un drum pe care regina Maria s-a dis-
tins in mod deosebit ffe;i daci vorbim doar de
purtarea de ve;minte apa4inind ponului nagio-
nal romanesc -, regina Elisabeta a organizat la
Ferdinand qi regina Maria pe front in Rizboiul de
reintregire na$onali din 1916-1918 sau la spital,
aplecandu-se eiupra rinigilor sau chiar citindu-le
acestora din cini, au constituit o cale interesanti
de apropiere a regelui de oameni.
Avind o vxri culturi. llind un poliglor !i un
botanisr parionar, Regele Ferdinand a fosr sincer
dedicat rominilor, sub cirmuirea sa realizindu-se
Marea Unire. Ferdinand, ,,Intregitorul" s-a plasat
intre loialitatea fa,ti de neamul rominesc, respec-
tul faji de constitulionalism 9i rolul pe care qi l-a
asumat in fala partidelor politice. Viaga politici

castelul regal de Ia Sinaia un centru de mes,tegu- interni in timpul domniei sale a fost dominati de
guri naJionale. Foarte talentati. admiratoare sin- Partidul Nalional Liberal, condus de fiagii lonel gi
ccri a poetului Mihai Eminescu, Regina Elisabeo Vintili Britianu. Contrar ln
succeselor dob3ndite
a fost un scriitor de seami, public.Xnd poeme, bas- urma Rizboiului de intregire nafionali, incunu-
me, povestiri, romane, Iucriri cu caracter memo- nat prin realizarea Romaniei Mari, viata persona-
rialistic, in limbile francezi, germane, romane !i lI a regelui a fost marcati de confruntarea cu
englezi, sub numele de Carmen Sylva. problemele cauzate de viap dezordonati a 6ului
Raffnatl gi culti, Elisabeta a alcituit un salon siu, principele Carol.
pentru oamenii de culturl ai epocii, precum: Va-
sile A.lecsandri, Titu Maiorescu, Elena Vlcirescu,
Mite Kremnitz. Nu i-a uitat pe tinerii talentafi,
pe care i-a lncurajet si studieze, de exemplu Mi-
hai Eminescu, George Enescu, Nicolae Grigo-
rescu, Vasile A.lecsandri. Nu i-a lipsit talentul
organizatoric. p€ntru r face propaganda turismu-
lui romXnesc. Astfel, celebrul tren Orient Express,
cale a circulat pe relafia Paris - Constantinopol/
lstanbul, ficea o halti la Sinaia si calitorii erau
bine primif la castelul Pelep.

Ferdinand I gi Maria
Contemporanii au surprins personalitatea lui
Ferdinand ca principe mogtenitor gi apoi ca rege
a.l Rominiei in toate iposazele sale - descrierile
membrilor Casei Regale. aff rmalii tendenliorJe,
aprecicri offcioa$. Toate au subliniat calitiqile qi
slibiciunile omului, dar, mai ales, cu preciderc, R.gd. Ferdinnd
r€sponsabilitatea regelui. Imaginile cu Regele (Fotot a Arhivdor Nalionalc alc Rom:niei)
 Ferdinand a fost completat prin excelengi de
Regina Maria, care i-a fost un sfetnic de nideide.
Ia doar 17 ani, Maria, cea de-a doua regini a Ro-
miniei (1914-1927). nepoara reginei Vicroria r
Angliei ;i a ;arului Alexandru al Illee al Rusiei,
s-a cisitorir in 1893 cu principele Ferdinand, ne-
potul de fiate al regelui Carol I gi mo;tenitorul
tronului RomXniei.
Regina Maria a fost inainte de toate un amba-
sador de exceplie al Romafliei, un om pentru care
puterea a semniffcat si pledeze pentru cauze no-
bile, precum erau cele ale rominilor S-a supus
cerinlelor oamenilor, cici a triit printre acettia
ti
la bine ;i la riu. A arrar imens prin spontaneiiate.
distincgie, frumusele gi un caracrcr deschis. Maria
a aiuns in ochii opiniei publice rominqti pe c6t
era o buni britanici, prin gara sa de ba.gtini, o
striluciti romanci, o ffici a prii sale adoptive.
Iconograffa Mariei a fost mai bogati decnt cea a
sogului siu, Regele Ferdinand. Imaginea sa publi-
ci s-a impus prin toate acliunile sale, prin foto-
graffi, picturi, sculpturi realizate de artigti plastici
contemPorani,
Regina Maria in cosrum popular
(Fotoree Arhivelor Naionale .le Romitriei)
Carol al ll-lea - adversar
al democrafiei l. Istoricu.l britanic Arthur Goold Lee
/esptE R€Ciaa Maria
A fost cel mai controversat dintre monarhii Ro- Oamcnii aa .rtuziatmali lz eru.baanSa c; I
ii admiraL in spccial &ryfu|incTedibil di-
m:niei. caci i s-au impurat nenufiArare lucruri - '?iitul,fizboai?hr
udit ln tin?"l babanhc din 1913,
disprepl fa;i de panidele politice, tendinla ciae cArd ru rurnni cn a iccltt ne?iintuaY
autoritadsm ti o viati prhati tumultoasi. Adver-
?in iarye-
.h dh ?nna lini.. bnuiafootui, dara nani-
'"b
sar yi critic aJ parlamenmrismului 1i al democragi- f6tat ,n lisptcl n.infricat, icfit dih conffi, fdti lc
ei, Carol al ll-lea a fost responsabil de sftrgitul boliL enugilas. din Fn p6. dr d-
a.i, ?a $aka h cd4,,.l 'pitalr. 'a-i
democragiei interbelic€ din Romlnia, cu toate rol4nrilor tine,i caE nt-
na* dt holaa, filrAnl hdi,ni p.nh.lccaE di"
avantajele 9i limitele sale. Prin aceasra a intretupt
.i, inAnduJ dr nn a at ,n n?i pe thnnf wti-
regimul cor$dutional cu care s-au identiffcat pri- h.nd" tp.nn"&-i d todta nkcriurra an e ii i,-
mii doi regi ai Rominiei. Nu a izbutir insa si in- haria mama, si apol cind uda cd i x epnpic
troduca formula autoritari !i regimul partidului lundrJ t,, btutc i c4pt F
'{dryit"L 'pnjiiin&!-i
unic decnt dupl opt ani de domnie, ceea ce ne Lnnrul ci patui cnnd 4i dAled fllf.tul
(oan Scnnu, Gheorghe Buzatu , Itari,4 n rbnhr
indici ci a ar,r.rt de infiuntat opozi,tia fo4elor poli-
habl al fi-bq FAtUtr3PrIld<h. Buouegi, 20 lO)
tice interne.
 S-a impr:s drept omul epocii, ln care a
marcati de ascelsiunea regimurilor totalitarc in
Europa. S-a identiffcat, degi nu intotdeauna dar,
constant gi effcient, cu politica de sdvgardare a
interesului nalional, al luptei pentru pistrarea
unitiEii nagionale. A rimas credincios alianqelor
tradigionale ale Rominiei cu Franp 9i Anglia, in-
tuind primejdia care avea si urmsze afirmirii
Germaniei nazrste.
Imaginea sa publici a privit deseori prea mult
relalia sa personali cu perso[ajele feminine din
lumea interbelici, caracterul siu mrupt, care s-a
niscut ln legirura cu raporturile sale cu miqcarea
legionari ;i au fost continuate de regimul comu-
nist. S-a pus prea purin accent pe meritele sale in
contonul epocii ln care a domnit. Dc exemplu,
unul dintre domeniile tn care s-a impus a fost cel
cuiural, lie qi &ci amintim doer despre activita-
tea Funda;iilor Regale.
Mihai I gi dictaturile
RegeleMihai a domnit lntr-o perioadi agitatl
a istoriei secolului al )O(lea. Confruntat cu un
rati, care l-a detronat !i chiar l-a pus deseori in
umbri, cu pericole, precum guvernarea militari a
lui Ion Antonescu 9i lupta comunittilor pentru a
cuceri puterea politici, Mihai I poate {i conside-
rat un rege care a devenit prizonier al epocii sale.
\ele ;i-a asumat rispunderea pentru lovitu-
ra de star de la 23 augusr 1944, precum 1i penrru
continuarea rizboiului plni la victoria finali asu-
pra fascismului, cu roare urmirile. unele tragice
pentru armata romlni gi populalie. inue 1944-
1947, in condi;iileascensiunii comunigtilor la
puterea politici, s-au ficut prcsiuni asupm suve-
ranului si pfuiseasci tronul. Ia 30 decembrie
1947 Regele Mihai I a fost silit si abdice qi si ple-
ce in exil.
lmaginea publici a monarhiei oferi nenumi-
rate hlete ale unor personalitif ale istoriei romi-
nilor, implicate in momente de seami, deseori
decisive ale trecutului naqional.
uiit,
2. Carol rl ll-lea despre anul 1940
Vin?rL 28 tuni€.
Starcd dr sufit in cav nn gntcsc dzi-dirnineari
ate fu ncdrsois. Nu fta simt om, Parcn s-.t ruPt
caa in nirr.. Sunt un oaftfiut rat tftbui. tn-li
ilcd d4t ria, atAta bi Pdrcn din minc a diqziat
al. Tocnai [h] 20 de zib d"?n c.-ni ajun'e'.n
d?oget l a 10 ani dc nuncil, cu rerulwteb e au
fo't, ri a md - ?fib tir€a. Btr, ?arca, ca,a ce nu
?oti,uporla. Mi-. r.arin d! nin( ibun| ru it
/nzn.'c ?nwrc p. .inrua h fal,n Torl ni ft
pat qa un 'n
cojmdL u hrru [?e] caft niri"lt ct-
nt omenesc nuJ ?oate dzt.ai..
...Oribil in ,odk arettea eite gaba cdrc o pm
Sovieteb ?entfl o ?aftd tcritoiuhi, gabn ure
?nidit azn da affa. Azi-dz-dinin.a1d. ni '(
an*i$i cn e ro a {i lr un colt din Moldol)a, pann
la Htrya Cbiar in dcatrsrl o?etuliil"l, .t fost n
incident in can n cdz t 2 morti. An frn ata dr
indigni, d, atingefta wi coll al Ronnniei Vccbi
incat an sp t hi Taaar,Ltclt cd aeasta tt ?oatc
adnhe. A pnnis cn u hpta ot invosuatc pmtnt
nccdtfi b cati dr ?nmant. $a atm ar men ccd,n-
rtb noasie, dcedt frgaduiaLa erk gatuifi.
D ?n dam mam att ptat, URSS nici mt vrea
sn stcic de nrbn pc cbeaiunea Hoya. Ubincb neb
spmnle rat spulberar. An tudnjluir rn cioaifta
dr la Herp nf ? tut ?totoca alte rz;stenlc spon-
unc, can, a*fel, ,r.-a/ fr tcnpa, cintted. I'rirncb
firi c. t\. tin s ntfonrte rittz. P"rtafta ?o?ulali.i
bavmbeu, ladarbi a amilot a lisat mtb le /o-
nt. Cohdncb dr ftfugiali Ji tftntil, d1lfost atica-
p lt hoardz ronuniste, ka r. a in niat ti mai
nub posibilitQib Si aSa idicol L sc.'t* lz a prtca
(Carcl al Ll-lea, l*t dttori, ti ?d'itarre,
Insrmndi zilnice, vol, Il, Editura Silex,
Bucureqti, 1997)
Dictionar
Toulitarism = regim sau conceplie politici
totalitari.
 Cronologie Evaluare/activitifi
de invilare
1839-1914 - Regele Carol I.
1843-1916 - Regina Elisabeta.
la65-1927 Regele Ferdinand I. Formulaf un punct de vedere referitor
-
1875-1938 la imaginea publici a regelui Carol al
- Regina Maria.
1893-1953 II-lea.
- Regele Carol el Il-lea.
1896-1982 Regina-mamiElena.
Mengonag, pe baza sursei 1, doui in-
n. 1921 - Regele Mihai I. !
formagii aflate in relale cauzi - efect.

Pornind de la sursa 2, scrieEi un eseu de

!
Curioziti!i istorice o pagini privind starea de spirit a rege-
lui Carol al Il-lea ln vam anului 1940,
ln condiliile pierderii Basanbiei ln fa-
' Regina Elisabeta I ob\nuia si se foto-
voarea URSS.
gralieze in faga ma;inii de scris. Bte
cunoscut faptul c.i ln prima reclamd
Preztntali rolul politic al monarhiei din
pr-rblicitari din lume pentru o compa-
Romlnia ln perioada interbelici.
nie producitoare de malini de scris
apirea chiar regina Rominiei.
Pe baza sursei l, meniona[i un atribut
'Elisabeta I igi petrecea lacangele de al imaginii publice a reginei Maia.
vari la Constanfa, unde chiar ln port
Regele Carol I construise un pavilion
fua.liza1i un o pagini privind
eseu de
special. De c6te ori regina auzea un
rolul regelui Ferdinand I in ediffcarea
vapor pirisind rada ponului, agita o
Ronfniei Mari.
batisti de mitase albi in direcgia lui gi
ii recita prin portavoce un poem.
Dupi moartee reginei, sifidicatele na-
vigatorilor au decis si-i ridice in faga
Cazinoului din Mamaia o statuie in
mirime naturali, orientati cu fala
spre mare.

@-1
 6. Rolul ti importanla institutiei
Necesitatea aducerii
unui principe strdin
Instaurarea unui principe striin la conducerea
Rominiei gi schimbarea regimului politic de la
domnia eleerivi la monarhia eredirara consriruli-
onali erau obiective politice fundamentale ale
clasei politice rominegti. De asemenea, ele repre-
zinrj o cerinli expresi, manifesiare penrru prima
dati prin Rezolufile Adudrilor ad-hoc din 1857.
in anul 1866, prin detronarea domnitorului Ale-
xaadru I. Cuza, s-a redeschis aceejti problemi,
oamenii polirici romeni fiind conltiengi ci se im-
Punea aducerea pe tronul $rii a unui pring striin,
dintr-o familie domnitoare din Europa xpuseani.
Necesitatea inlituririi rivalitigilor peotru Tion ale
vechilor faftilii boieretti gi impunerea unui arbi-
tru, echidistant intre o tabiri sau alta, reprczinti
un moriv serios penrru aceaslA schimbare.
Un alt moriv era reprezentar de necesiratea
continulrii modernizirii, iat solulia printului
striin
era cea mai potriviti pentru obfnerea inde-
pendenlei statale fali de Imperiul Otoman. Nu in
ultimul rind, pringul striin aducea Romiaiei un
statut important li un prestigiu deosebit pe plan
extern, prin legiturile de familie cu marile dinss
rii ocridenraie. Alcgerea acestuia din Casa prusaci
de Hohenzollern-Sigmaringen a fost benefici, ff-
ind cunoscute legiturile dinastice cu impiratul
Frangei, Napoleon al III-lea, cit gi prestigiul de
care se bucura dinastia sa in Europa.
Rolul ;i importanta instituliei
monarhice
Monarhia in timpul regelui Carol I s-a remar-
cat ce o institufe capabili si suslini moderniza-
rea sranrlui li a socieralii rominegti. sarcini
fie$ti principelui striin odati cu proclamarea sa
ca domn, in 1866. De numele primului rege se
leagi transformirile importanre ale statului in
monarhice
toate domeniile, primului suveran liindu-i atri.
buir rolul politic prin care s-au dezvokar instiruri-
ile fundamentale ale RomAniei moderne. Prima
consritutie romineasci ce a srar I baza organizarii
politice democratice, oblinerea independengei
statale, transformarea Rominiei in Regat, dezvol-
tarea economiei nationale, affrmarea sratului pe
plan extern sunr realizari incontestabile de care se
leagi numele lui Carol I. Acest suveran a repre-
zentat cel mai bun c'<emplu, oferit romanilor, in
ceea ce priveqte fermitatea, onesdtatea si punctu-
alitatea, principii ce au devenir reguli de conduiti
politici. Importanga primului rege constitugional
in isroria noestre este dati gi de rolul de arbitru,
exercitat ffri excese sau manifestiri antidemocra-
Ferdinand I s-a evidenliat in rolul monarhic
prin misurile cale au dus la realizarea starului na-
fonal romin ;i reformarea sa ulterioari, rimi-
nind prototipul regelui constituEional. in 1918,
Prin Marea Unire , se realiza Mare",
"Rominia
Regele Ferdinand gi regina Maria avAnd un apon
l. Despr€ rolul ti import n1e monarhia
in timpul lui Grol I:
Reformcb anbi;ioase molemizatoarc hwate
dz Carol hrnrctc Si cb din ?lin diq"tcb
?olitice din
?nnii ani ai donniti saL. TAuntl pnncryc dt
Hohnztlbt a pnnn o ?dsuti. nilitdtu in ar.
na4 ?rutiatud. una din rcL nai put?ni ti nai
oryanirute armat€ din &ttupa wenii El aft anb;
lia /. d d.zloka drrruta mi lLi stat d! cntui trun
etditn i-a fott i o?dinlnt in ,nai 1866. Tot din
dannp d. d nlica Principatelc h niucttl fitikr
,,cililizatc", el fin. once pftl ca sd tnc.d?n
'tatul
tonttn$,u lr cni fffate. Acelte dnbilii tc lor.lc
iud b stafta ptoa'h af,lansb ?ubli.?. Danna
ette,iatn, banch.rii occidrntali da in?run tui
., dobanzi urn rnbaft. tdnznl sut nrfind capa-
bil !,, of?r. lufid?nk garuatii dr ,tabitirnt. i d!
lsllvia M,lii([, Des?t incEnli lifciti,
ln LaPtrlkt din mi 2013)
considerabil in atingerea acesrui obiectiv. A a\,ut,
alituride Parlament, un rol important in adopta-
rea reformelor necesare dezvohirii socieralii to-
manesti: amindm reforma agtari gi reforma
electorali (prin instituirea votului universal), am-
bele promise de suveran $ranilor in timpul pri-
mului rizboi mondial. Ferdinand este monarhul
intitulat tuturor rominilor" si incoronat
"Regele
in I922 la Alba-lulia, aljturi de regina Maria. ca
un act simbolic ce reliefa importanla Monarhiei
pentru realizarea idealului nagional.
Al treilea rege al romXnilor, Carol al I[-lea, a
avur un rol deoporrivi poziriv, der;i negrriv pen-
tru istoria noastri politici. Primul Hohenzollern
niscut in Rominia, ajuns rege dupi ce renuntase
la prerogativele de pring mo;tenitor, Carol al IIJea
a pus capit monarhiei consdrulionale si democra-
tiei parlamentare din RomAnia. Influengat de
contextul vremii s-a remarcat printr-un stil nou
de conducere de tip aurorirar, apropiat d€ marile
dicraturi ale Europei. Domnia sa s-a amcrerizar
prin desconsiderarea fi ulterior prin desfiinJarea
partidelor politice, prin construirea unui cult al
personalitilii, prin educarea tinerilor in spiritul
ata{amenrului faqi de rege. prin sprijinirea unei
camarile regale in fiunre cu Eena Lupescu. prin
cenzura presei. Carol e! II-lea r arut un rol poziriv
in domeniul culrural pi la dezvoltarea economiei
nalionale, beneffciind de realizirile remarcabile
ale lnaintaSilor sii. Imaginea lui Carol al Il-lea
este asociati cu cea a omului poliric vinovat de
dezasuul Rominiei in urmx pierderilor t€ritoriale
din vara anului 1940.
Ultimul rege, Mihai, a jucat un rol mai mult
decorativ in contextul eveniment€lor din timpul
celui de-al Doilea Rizboi Moodiat g imcdiat
dupi acesta. iovestit cu putcri limirere, in urma
abdicirii tatilui siu, C-erol al ll-lca Rcgdc Mihai
nu a avut niciun rol major in deciziile polidce ale
Rominiei pini in 1944, acest rol rwenindu-i ge-
neralului Ion Anronescu. C-el mai imponant rol
al regelui Mihai ii rwine la 23 august 1944, prin
decizia acesmia de a scoate Rominia din rizboiul
contra Naliunilor Unite ;i prin revenirea la mo-
narhia consrirulionaJi. Regele Mihai reprezinti
totodari imaginea monarhului impficat in lupta
cu rendinta rotalirari, reprezf,ntaLi de comunism.
in cele din urmi, ultimul monarh al rominilor a
fost nevoit si abdice la 30 decembrie 1947 si,
odad cu acest ev€nimenr, se incheia isroria Mo-
narhiei in Rominia.
Atadar. insriruliei monarhice insraurate in
1866 i s-a stabilir de la incepur un rol imporranr,
fiind veriga cea mai imporranri in trar$formirile
politice, economice, culturale qi sociale ale RomX-
niei din a doua jumitate a secolului al XIXJea qi
prima jum.irare a secolului XX. Monarhia. ca in-
stitutie, are importarla sa in europenizarea Ro-
miniei qi in armonizarea sa cu noil€ valori ale
cukurii ;i civilizagiei occidentale.
2. Istoriorl Dinu C. Giurescu
&spre rolul Monarhiei in Romlnia
Rohl dr afiitu jutdt d. inlni.lia monathicn
.!k indi tabil l"noffatiik artuh smt condue
dr oame da ?drtid. Monnthia ti-a j alt plnd h
19j8 / lin 1944 dar rolul dz arbiw. Prestigiul
rcgchi co rya toate ?e$onnlifilib ?olitiu din
(uuu. adaaruL,o, 20 ocrombrie 201 1)
Curioziti$ istorice Evaluare/activitifi
de invilare
. Primul rege roman, Carol I, a avut cex mai
lungi domnie din istoria rominilor (48
Mengonagi rrei morive ale insrauririi
de ani), acesta domnind mai mult decit !
perioadele lnsumare ale urmirorilor trei
unui principe striin in Rominia.
suverani, Ferdinand, Carolal ll-lea 1i Mi-
Identificagi, conform sursei 2 9i a lecgi-
hai. !
. Penrru rolul jucat ln isioria nalionali. unii ei, un rol imponant al monathilor ro-
dintre suverani au primir diferite etichete. mani, precum si numele celor ciruia ii
Ferdinand a fost numit este atribuit acest rol.
"intregitorul" sau
cel in rimp ce Carol al llJea a pri-
"lrial", Idenrificagi, din sursa 1, principalele
rnit etichete precum
"Voievodul
culturii" !
sau,,Regele-Playboy'.
realiziri ale institutiei monarhice in
timpul regelui Carol I.

ExprimaEi, folosind informaliile din

I
lecjie, un punct de vedere asupra im-
portantei Monarhiei in istoria romani-
lor

G
 BIBLIOGRAFIE
Alexe Anastasiu, Dirra ia ftgdb ti ?o?onl ronl2, Instiunrl & Anr Grefict .Conrorbiri litenre",
Bucureqti, 1924.
Consrantin Argeroianu, Mcrrroil ?.rrt L cci d. ,rrai"c - zr";r*i lir,ftrra &tJc icri, Yohmele
1-r l, Edirura Machiavelli, Bucurqti, 1997-1998,
Gabriel Badea-Piun, Canncn S/va Uirnitoafta ngind a RonArrici 181*1916, Edlfjulre Hurna.nitas,
Bucuregti, 2003, edigia a Il-a redzuti ti adiugiti, 2007.
Mihai Birbulescu, Dennis Delemnt, Keirh Hitchins, $erban Papacostea "lcrAotPomp u kaia Ront-
zid, Editura Enciclopedici, Bucure{ti, 1998.
Edda BinderJljima, Heinz-Dieuich Liiwe, Gerald,Yolkmet, Dic Hobcaalbm in k rrrAnicn 186-1 7.
Ein ,rlonafthirchc Hct schofttotdnung im ermpniscbat lbntat, BohlerYedag, Koln, Veimar, I7ien,
2010.
Constantin Botoran, Ion Calafeteanu, Eliza Campus, Viorica Moisuc, Rotatnia lz Confcrinsz dc Pace dc
h ?a* ( 1918- 1920). Tiiurnfal pinci?tulr.i nalionahtililor, EAil:ura Dacia, CluiNapoca, 1983.
Ion Bulei, ln Vechiul Regat, Editura Tiitonic, Bucuregi, 2013.
Mircea Ciobanu, Cazaofiii ca Mibai I al Rorntzrr, Edirura Humanitai, Bucurelti, 1991.
$tefania Ciubotaru, Vrats cotidiand la Cr.rha Rcgaln a Rontaiei (1914- 1947), EAiwa Cattex, Rr(lt-
re$ti, 201 I.
Florin Constantiniu, O itto* incda a poporului mmln, Editura Univers Enciclopedic, Bucurqti,
2003.
Boris Criciun, ,R4r'i yi ft4rlz eb RorrrArrizi - O isto* il{ttdd d Cdtei Rqdlz, Editura Po4ile Orientului,
Iqi, 1997.
Sorin Cristescu, Czrol1 - cont?onAaq Piu&d 1878 -1912, FJ.in$e"ftitonic, Bucureqti, 2005.
Sorin Cristescu, Czrol 1 Pohtia RonAnic, ( 187& 1912), Edltura Pudeia, Bucure$ti, 2007.
i
Sorin Cristescu, iagr& Caml I in rupoartelt diplonatice a*tm-*rgan 1877-1911, vol. I, 1877-1896,
Editura Paideia, Bucuretti, 2013.
Sorin Cristescu, Xqgal Carol I h rupoattcL diphmatii. arst o-t rgar. 1877-1914, rclII, 189G1908,
Eiitura Paideia, Bucurqti, 2014-
Sorin Cristescu, Iqr& Cz ?ol I t . la?oartd. Aillorna*e austt'o-t tgaft 1877- 1 914, vol. ll[, 1 90& 191i,
Eiitura Paideia, Bucurqti, 2016.
Sorin Cristesot, Carul al ll-lza - snisoi cA* pnnrf, Eiitura Tritonic, BucurEti, 20 I 5.
Sorin Crisrescu, Sctisoih R4clui C,aml I din arbiu dz h Signaingea 187&1905, Eiitura Paideia,
Bucurcqti, 2012.
Sorin Cristescu, Uhimclz 67 dz zilz din domtia Rcgcfui Carol I al Romtttici, Editura Cetatea de
Scaun, Tiargov\te, 2016.
DianaForesrrt, Ancriear and Q*cn Ma* of Ronaaia, Portland,, Oxfiord,, 1998.
,,Historia Special",Derab Rqdl, Uiutc, A^vlIV, Nr. 13, Decrmbrie 2015.
Nicolae lorga, Politira extcflrd a rgehi (hml I, BratreSti, 1923.
MieKtemnitz, Regcb Caml I al Rontxiti: o biogafu,laSi, 1995.
/lfur Gouldlxe, Cotoana cotna t cctd ti ciocarrul, Editura Humanitas, Bucurqti, 2001.
PariUndbetg, Rcgch Caml I al RonAaici, EAitt:ra Humanitas, Bucure$ti, 2004.
lon Mamina, Rqahutea ln Ronnda, 18661942 Inltit*lia ,rrourlrieA Familia Rcgal4 Donaiile,
Con,rih.tii h dafloha?ea i$titaliihl c turala, Mommattc dc fot p$l:u, Cmwbgic, EAitwa Com-
pania, Bucureyi, 2004.
 . Di. a Mand^che, Bdlcicul,Rqga{ Editum Cunea Veche,
. Diana Mandache, Catchl Bni, Romanticm i Rcgdliuk,Bucurqti, 2015.

. Diana Mandache, Co troceaiul Rcgal, Editura Curtea Veche,FlililLre Cunea Veche, Bucurcrd, 20 7.
BucurEri, 2015.
1

. D_iana.Mand,aihe, Later Chaptat ofMy l;fe. Tk Lost Mcnoit of Maic of Romania, Srtton,
erzca
London,2004.
. Dia;ra Maodache, Ma* ofRonania Imagcs ofA ezzaz, RosvallRoyal Books,2007.
. DiaaaMandache, Patric Dctn,I+incipesa Mostetiroaft a RomArriri,F1iitura Litera. Bucuresd.2012_
. DianaMandache, RegeLiMihai, Album looic,EAirura Lir€ra, Bucurefti,
. Diaaa, Mandache, R.gina Maii a Ronlniei, A?itot rzii din dala2013. mea. Memoii redzscoperiu,
Editura AILFA, Bucuregri, 20 I 1 .
. Diana Mandache, Vivd Rcgina Maria tln dcstix
fab*los in retntregirea Romlniei, Editura Corint, Bu_
curqri, 2016.
. Margareta a Romaniei, Radu al Romtniei, Sitlryia Deutiu, Edi.un Cunea Veche, Bucurqti,
201!.
. Alexandru, Marghiloman, Note pohtice 1897-1924, vol. t_4, Insdtutul de AJte Grafice,emin"r.u,,
Bucuretti, 1927.
. Meria, Regina Roma nlei, Insmtani zilxice, vol. I-MI, Editura Albatrcs, Bucuregti,l gg6-201j.
. Maria, Regina Romaniei, Pouettea liclii mel2, Editura Eminescu, 199i.
. Philip Manineau, Rounz t and het Rtters (Maric of Romani4),Bucuregti,
Sranley paul, tondon, 1927.
. Mihai ,l Romeniei, O domnie inbera?tn. Coworbii cu philippc Viguil-Des?kces .1ikullibra,
Bucu-
re;ti, 1995.
. Stelian Neagoe, Oaz efl; pohti.i lorrrani, Fditura Machiavelli, Bucureqti, 2007.
. Nicolae C. Nicolercu, gSi dc stat g de grcttt ai Rontniei (1859_200j), Editura Meronia, Bucuregti,
2003.
. Ion I. Nistor, lrrorra ranlnihr, vol.ll, Ediutra Biblioteca Bucureqtilor, Bucurqti, 2003.
c 1866-1896,30dz ani dz domnie ai rgchi Carol I. Cu n&i
Si atc,Institutr.rl CarolGobl, Bucuresci,
t897.
. Hannah Pakula, Ubima romantbd, Vtala rcgin.i Mdrid a Romtdci, vol. l-Il, Editura Lider, Bucuresti,
2003.
. lvor Porter, Mihai I al Romntici. Rcgeh Si pra, Editura A.ll, Bucurqti, 2007.
. Principele Radu al Romlnie| Anul Regclui, F_ditura Curtea Veche, Bucurerti, 2Ol l.
. Principele Radu, lDzbtul Elisabeu, EdiwaHumanitar, Bucurefri, 2006.
. loan Solllr., Monzlhia tn Ronnnia (18661947), Edirura Danubius, Bucuregri, 1991.
. Ioan Scurtu, Rcgcb Fedinznd (1914-1927). Aaioitatez poht;od, AaX"r" C^i^ ond, Bucurerri, 1995.
. Dtmrru Slctu, Moaat*ia Sifiiirca Rontaiei Mai t866-1918, Bucvregn, Dg7.
. Stelian Tinase, Elena Yiiulie, Dinattia, E ditura RAO, Bucuregti, 2007.
. Leonard Thyloa Tbc Soudatgh aad tbe Qtccl Thc maal Li*s of Ktondyhe Boyb, Metheren,
- loe
Toronto, 1983.
. Alexandru Vaida Voevod, Mmtoii,vol.l-4, Editura Dacia, Cluj Napoca,t994_1998.
. Zimmermann, Silvia lrina, Dcr Zatber de, fen l K\ni7reirbs, C.nmat Slbu ,,pebsch_Mrbcben-,
Magisrerarbeit Universirir Marburg. t9e6.
. Eqen\tolbe, Fedinand I lntcmeiaorul Rontniei Mai. O biagrafte, Editura Humanitas, Bucuregti,
2004.

LISTA SITE-URILOR WEB

http://www.familiareg:la.ro; hrtpr//casa-regala.blogspot.ro
 CUPRINS

SUI'ERANII ROMANIEI .......

MONARHIA iN ROMANIA SECOLELOR AI XIX-LEA _ AL )O(-LEA . . . . . . t3
1. Originea familiei regale din Rominia t4
2. Organizarea Casei Regale...... 18
3. Rqedinge regale 23

MONARHTA CONSTTTUTTONAT,{ iN ROMANTA . . . 33

l. Programul Adunirilor ad-hoc ale Principatelor Moldovei 9i lirii Rominegti . 34
2. Instaurarea dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen in Romenia - condidi exteme . - . - . . . . . . 39
3. Instaurarea dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen si succesiunea la tron condidi inteme . . . 43

REGAIUL ROMANIEI DE I-4. MODERNTZARE I-d IDENfiTATEA NATIONATj-

REGELE CAROL I AL ROMANIEI _ EPOCA DE RI,FORME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
1. Carol I in politica interni. De la stratagema abdicirii la rotativa guvemarnentali ........... 48
2. Monarhia;i modernizarea societitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
3. Monarhia arbirru in viara politici din Rominia. Viala politici la sfusitul
secolului a1XIXJea gi inceputul secolului al )O(-lea . . . . . . ............... . 57
st"dia /.a2. Carcl l si oamenii polidci ............ 62
4. Carol I qi problema tirineasci . .. .. .. .......... 67
5. Independenga 9i proclamarea Regatului Romaniei ... ..........71
6. Politica externi. Proiecte ;i actiuni diplomadce . . . . . ........- . 77
7. Carol I;i problema Rizboiului de intregire Nafionate . .......... 8j
stu {a lc ru. Carol I ;i Llisabeta .... ............... 87
ROMANIA DE LA MODERNIZATE lA TDENTITATEA NATTONAI {.
FERDINAND I_ RXGELE CONSTITUTIONAL . . . . ........ 9I
1. Familia Regali si Rizboiul de intregire Nagionali . . . . . . ........92
studiultaz.OamenipoliticirominiinperioadadomnieiRegeluiFerdinan|......................r,
2. Marea Unire si incoronarea de la Alba-Iulia ........ ....... tOl
3. Misiune polirici;i imagine publici la Conferinla de Pace de la Paris (1919-1920) ......... 105
st"l;" le az.Ferdhand I si Maria ... ............... 110
st".li. /. @. Principele Nicolae . . . . . .............. 116
sta/tu,/. t . Ptincipese F,lisabeta .... .............. ll8
UN NOU CADRU DE MANIFESTARI, AL INSTITI]-IIEI MONARHICE.
CAROLAL TT-LEA-MONARHULAUTORITAR .......... .. .. .................. 129
1. Cria dinasrici din Romania . . . . . . . . . . . . . ........ 130
2. Regenga ........ ........ 134
3. Restauralia carlisti ,.,...138
.
4. Domnia Regelui Carol at ll-lea . . . . . . . . . . . .-....144
-..........
5. fugimul monarhiei autoritare a lui Carol al ll-lea . . . . . . . . . . . . . . .. -. -. -. - 149
sn.l;.,+t& Carcl.lll-lea !i oamenii politici ai epocii .......... ....-...-.... 157
6. Pribugirea Romlniei Mad- 1940 - .-.-.-.....-. 164
sblb * a Catol al ll-lea $ Elena .... ..
. ............ . l7l

REGELE MrrrAr r Ar ROMANTET - UN TAN.IR iN FATA PEruCOLELOR . . . . . . . . . . 175

l. Un copil pe tronul girii. Marele Voievod de Alba-Iulia ............ ................,. 176
2. Monarhia ln perioada 6 septembrie 1940 - 23 august 1944 ........... 181
3. Actul de la 23 augusr 1944 .... -. -. -,.. .......... 186
4. Monarhia ln perioa& 23 ergost 1944 -30 decembrie 1947 ....... 193
5. Abdicarea forpti a Regelui Mihai I. Proclamarea Rcpublicii Populare Romlne . . . . . . . . . . . 199
sa,trdlc*Mifiail Si l,loa ..,.,...,......... 204
sa,7;.*@Oamenipolitici romani tr perioada domniei Regelui Mihai (1940-1947\ . . . . . . . , . 208
6. Regele Mihai tn exil (1948-1989) . -. -..........
-. -. -. - 214
7. Situalia Familiei Regale dupi 1989. Statutul membrilot familiei domnitoare
promu-tgat in 2007 ..,,....217
8. Atribqii de monarhului fi implicarea Casei Regale in viap culrurali
gi sociali a$rii ,,.,.,.,.......... 221

ROLUL MONARHIEI IN ISTORIA ROMANILOR CONSIDEMIII GENERAIE . . . . 225

l. Statutul, ffxat prin constituiii, al monarhiei fi al membrilor Familiei Regale . . . . . . . . . . . . . . 226
2. Monarhia constirulionall ereditari in Rom6nia . . , . . . , . . . . . . . . . . 231
3. Monarhia - garant al democragiei parlarnentare . . . . . . , . . . ..-... . 236
.
4. Monarhia qi partidele politice . . . . . . . . . ,.....-.- 240
5. Monarhia lntrc rolul politic i imaginea publici . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . 245
6. Rolul gi importanla instituFei monarhice .............,........ 250

BIBLIOGRAFIE ........ 253

 Istoria Casei Regale a Rom6niei este una tumultuoasi, din pricina schimbirilor pro-
duse dupi cel de-Al Doilea Rizboi Mondial in estul Europei. La fel de incitanti este gi isto-
ria recenti, cea de dupi revoluliile din 1989 din Europa Centrald gi Reseriteanl. Este mai
ales interesant modul in care familiile regale din Balcani s-au raportat la puterea instalati
dupi ciderea Cortinei de Fier.
Modelul clasic al monarhiei europene este cel din Marea Britanie, iar succesul Casei
Regale britanice in istoria contemporani relevat de domnia Reginei Elisabeta a II-a s-a
datorat neutralite,tii politice, dar gi acomodirii la realitd[ile epocii actuale. Istoria familiei
regale gi a monarhiei din Rominia trebuie inlelease, agadar, nu numai in context roma-
nesc, dar vezute gi din perspectiva caselor regale europene.
Istoria regalitetii, ca materie de studiu, este bine-venit6, reprezentAnd un capitol
important al istoriei nalionale, de afirmare a valorilor Rominiei moderne.

Dr. Diana Mandache

Monarhia in Rominia are o durate sufrcienta (1866 - 1948) pentru a pune in valoare
un minunchi de idei politice, economice, sociale, culturale care la un moment dat domine
istoria unui popor (epoca modernizirii Rominiei).
Avem, aEadar, o istorie a Romaniei, privite prin istoria monarhiei. Autorii volumului,
cunoscuti profesori de istorie, ofere astfel cititorilor un manual util gi documentat.

Prof. univ dr Ion Bulei

rsBN 974.606.535-741 -9

Iffirul