Autism

Un material realizat de:

Istrati Natalia, FE47Z
 Autismul este o tulburare
pervazivă (profundă) de dezvoltare,
cu etiologie necunoscută, care
afectează dezvoltarea copilului
lăsîndu-i în incapacitatea de a avea
relaţii sociale normale sau de a
dezvolta o comunicare normală.
 apare în primii 3 ani de viaţă;

are aspecte clinice diferite;

afectează 3 arii de dezvoltare a copilului:

* comunicarea socială (dificultăţi de comunicare

verbală şi nonverbală);
* relaționarea socială (dificultăţi în a stabili
relaţii cu semenii săi);
* comportamentul general, interese şi activităţi
reduse, repetitive (dificultăţi în imaginaţie pentru
jocuri simbolice şi repertoriu restrîns de interese şi
comportamente).
Cauze
Deficienţe organice de natură biochimică sau
dezvoltare structurală insuficientă a creierului
(afecţiuni ale creierulu, leziuni subcorticale,
anomalii genetice).

Factori psihiogeni. Autismul e un fenomen de

retragere psihologică faţă de tot ceea ce este
perceput rece, ostil şi pedepsitor (ex. relaţiile reci
ale părinţilor faţă de unii copii autişti).

* Teoriile comportamentale explică că autismul ia naştere

printr-un şir de comportamente învăţate şi care se formează
în urma unor serii de recompense şi pedepse întîmplătoare.
1. Particularități de dezvoltare
 Domeniul fizic-motor
face mişcări repetitive (legănare,
răsucirea mîinilor etc.)

nu are abilitatea de a se juca cu o jucărie

este fizic foarte activ sau deloc

hiperactivitate şi agresivitate faţă de

propria persoană sau faţă de cei din jur –
dar nu doreşte sa facă nimănui rău
 Domeniul cognitiv
capacitate redusă de a înţelege mesajul, sensul
transmis, glumele

retardarea mintală

prezenţa unor abilităţi extraordinare în anumite

domenii: desen, muzică, matematice

lipsa înţelegerii şi a practicării unor jocuri

imitative, abstracte
 Domeniul afectiv
preferă numai anumite culori, haine sau
mîncare, pur şi simplu doar acelea îi plac

nu zîmbeşte, nu are o mimică adecvată

situaţiei;

dificultăţi în înţelegerea sentimentelor altor

persoane

nu işi pot exprima dorinţele, nu stiu să arate ce

doresc nici măcar cu degetul

lipsa necesitpţii în a împărtăşi bucuria, durerea

sau tristeţea

instabilitatea emoţională, de psihoză

nu pot empatiza, nu pot înţelege durerea,

suferinţa, sau bucuria cuiva
 Domeniul psihosocial
reacţionează inadecvat şi discordant la stimuli:
fie ramîne indiferent, fie reacţionează foarte

intens la stimuli minori, plîng sau rîd fără motiv

nu suportă zgomotele puternice, sau din contra

ai impresia că este surd

preferă sa fie lăsat singur, retras faţă de ceilalti

copii şi evită contactul fizic

dificultate în a arăta sau a primi afecţiune

lipsa de intenţie de a comunica: autiştii vorbesc

„la cineva” şi nu „cu cineva”
 Domeniul lingvistic
are un limbaj incoerent, utilizează un ton şi un
ritm anormal cînd se exprimă

nu reacţionează cînd este chemat pe nume

pot repeta la nesfîrşit o serie de sunete articulate,

chiar cuvinte, mecanic, fără semnificaţii de
comunicare

dificultăţi în obţinerea unui sunet sau grup de

sunete, folosesc gesturi pentru exprimarea unui
fapt, a unei dorințe

incapacitate de a manifesta un sistem de

comunicare de expresie
2. Adaptări ale mediului fizic

Aşezarea elevului în proximitatea cadrului didactic pentru a

putea sprijinit şi monitorizat adecvat necesităților.

Organizați în clasă un loc comfortabil în care elevii pot face

o pauză cît fizică atît și pentru o comoditate emoțională.

Anticipaţi traumele rezultate în urma unor schimbări,

modificări de spaţiu.

Menţineţi distanţa corespunzătoare faţă de copil (faţă în

faţă, la nivelul ochilor).

Dacă copilul pare supraexcitat, folosiţi tehnici de relaxare,

cum ar fi respiraţie adîncă, muzica instrumentală liniştită.

Încercaţi să stingeţi parţial lumina din sala de grupă, vorbiţi cu

voce calmă şi încet.
3. Strategii psiho-pedagogice

Divizarea sarcinilor în paşi mici, separaţi.

Atunci cînd un pas este realizat, treceţi la celălalt;
Sporirea treptată a numărului de sarcini pe care elevul
urmează să le realizeze;
Acordarea priorităţii prezentărilor vizuale ale lucrului
şi recurgerea mai puţin la prezentările exclusiv
narative;
Oferirea unor recomandări şi exemple pentru orice
sarcini pe care elevul le consideră prea dificile;
Accentuarea abilităţilor de utilizare a computerului;
Prezentarea situaţiilor din viaţa reală;
Facilitarea dezvoltării sociale şi a
limbajului prin diferite tehnici,
metode, procedee de lucru
interactive;
 Folosiţi un limbaj simplu şi alegeţi cu atenţie cuvintele
(limitare cantitativă, accentuarea cuvintelor cheie).
 Folosiţi instrucţiuni scurte, concise. Folosiţi la început
instructajul individual, iar apoi apelaţi tot mai mult la lucrul
în echipă.
 Organizarea activităţilor ce au ca scop stabilirea relaţiilor de
reciprocitate (cîntece, jocuri cu mingea etc.).
 Verbalizaţi acţiunile în ordinea efectuării lor.
 Folosiţi cărţi cu poze simple (imagini clare, nu stilizate),
orare, calendare, cu regimuri de zi/ săptămînă; numiţi
obiectele din imagini.
 Folosiţi pictograme şi/sau limbajul semnelor pentru a explica
instrucţiunile.
 Organizaţi activităţi ce au ca scop stabilirea relaţiilor de
reciprocitate (cîntece însoti̧ te de misç ări, jocuri cu mingea
etc.).
COMUNICAREA CU UN COPIL AUTIST
Fiți atenți cum vorbiți!
Evitaţi limbajul sarcastic, metaforic sau exagerările,
atunci cînd îi vorbiţi copilului cu CES, dar şi întregii
grupe de copii. Fiţi tot timpul atenţi la ce spuneţi şi cum
poate acest copil să interpreteze greşit cele spuse de Dvs.
El/ea poate înţelege mesajul distorsionat, literal.
Verificaţi constant dacă copilul ascultă sau înţelege şi nu
vă fie teamă să repetaţi ce aţi spus dacă aveţi impresia că
nu s-a înţeles din prima.
Cînd vă adresaţi unui grup, asiguraţi-vă că vă bucuraţi
de atenţia copilului. Mai ales copiii de vîrstă mică pot să
nu-şi dea seama că sînt subiectul mesajului, aşa că va fi,
poate, nevoie să îi strigaţi pe nume sau să vă adresaţi
prima oarp lor, şi apoi întregului grup.
Mulţi dintre noi ne blocăm dacă auzim o limbă
străină pe care nu o înţelegem. Un copil cu
dificultăţi de comunicare reacţionează identic:
dacă o propoziţie e prea dificilă, se blochează.
Trebuie să verificaţi mereu dacă ascultă şi înţeleg.
Aveţi grijă la limbajul pe care-l folosiţi!
Un copil cu autism poate interpreta limba literal.
De exemplu, un copil în piscină, care-l aude pe
instructor spunînd „nu vă mai folosiţi capul“, se
va duce literal cu gîndul la „scoate-ţi capul şi
pune-l pe margine“.