Septembrie2008 PDF

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE
Noutăţi legislative apărute în lunile

iulie – august 2008
NOUVEAUTÉS LÉGISLATIVES PARUES AUX MOIS DE JUILLET-AOÛT 2008
STELUŢA MANOLACHE
Jurist, administrator bază date reglementări tehnice, ASRO
L’article présente les nouveautés législatives publiées dans le Journal Officiel de Roumanie en
juillet et août 2008, faisant référence
• aux normes harmonisées du domaine des appareils et des systèmes de protection destinés à
être utilisés en atmosphères explosibles,
• à l’organisation et au fonctionnement du Système d’Information du Marché des Produits
Agricoles et Alimentaires,
• à l’infrastructure ferroviaire,
• aux associations ayant pour objet d’activité les services d’utilité publique,
• à la gestion des déchets dans l’industrie extractive,
• à l’activité de normalisation dans le cadre du Ministère de l’Intérieur et de la Réforme Admi-
nistrative
Mot-clés: normes harmonisées, atmosphères explosibles, produits agricoles et alimentaires,
l’infrastructure ferroviaire, services d’utilité publique, gestion des déchets, normalisation
 Ordinul nr. 448/11.07.2008 al Ministerul te şi/sau limitării domeniului efectiv al unei explozii şi
Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse pentru care sunt introduse pe piaţă separat pentru utilizare
aprobarea Listei standardelor române care a- ca sisteme autonome;
doptă standarde europene armonizate refe- c) componente - orice piesă esenţială pentru
ritoare la echipamente şi sisteme protectoare funcţionarea în condiţii de securitate a echipamen-
destinate utilizării în atmosfere potenţial explo- telor şi sistemelor protectoare, dar care nu are o
zive, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 572 din funcţie autonomă.
29.07.2008 constituie un act normativ adoptat în te- Hotărârea stipulează că echipamentele, sistemele
meiul HG 752/2004. protectoare şi dispozitivele enumerate, construite în
Prevederile acestei hotărâri se aplică echipamen- conformitate cu standardele care adoptă standar-
telor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în de europene armonizate ale căror numere de refe-
atmosfere potenţial explozive, fabricate în ţară sau rinţă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii
importate, definite astfel: Europene, sunt prezumate a fi în conformitate cu
a) echipamente - maşini, aparatură, dispozitive cerinţele pentru sănătate şi securitate aplicabile.
fixe sau mobile, componente de control şi instru- Menţionăm că lista publicată în Ordinul 448/2008
mentaţia din acestea şi sisteme de detectare sau conţine 95 de standarde şi constituie o transpunere a
prevenire care, separat sau împreună, sunt destinate listei publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
generării, transferului, stocării, măsurării, controlului seria C nr. 90 din 11 aprilie 2008.
şi transformării energiei şi/sau prelucrării materiale-
lor şi care pot cauza o explozie prin propriile lor surse
potenţiale de aprindere;  Ordinul Ministrului Agriculturii şi
b) sisteme protectoare - dispozitive, altele decât Dezvoltării Rurale nr. 445/04.07.2008 pentru
componentele echipamentului definit mai sus, care aprobarea Normelor metodologice privind orga-
sunt destinate opririi imediate a exploziilor incipien- nizarea şi funcţionarea Sistemului Informaţional
septembrie 2008  STANDARDIZAREA

pentru Piaţa Produselor Agricole şi Alimentare mentelor de referinţă, care conţine 22 de standarde,
şi a metodologiilor de colectare, prelucrare, in- a căror aplicare reprezintă o modalitate recomanda-
terpretare şi difuzare a datelor statistice, publicat tă pentru asigurarea conformităţii cu cerinţele din
în Monitorul Oficial, Partea I nr. 564 din 25.07.2008, normativ.
a fost promulgat în temeiul Ordonanţei de urgenţă Menţionăm că standardele recomandate privesc:
a Guvernului nr. 67 din 28.05.2008 privind organiza-
rea şi funcţionarea Sistemului Informaţional pentru • conductoarele - caracteristici fizice şi con-
Piaţa Produselor Agricole şi Alimentare (SIPPAA), act structive
normativ care reglementează măsurile necesare or- • condiţiile de mediu
ganizării şi funcţionării în condiţii optime a SIPPAA, în • protecţia împotriva şocurilor electrice
temeiul obligaţiilor ce revin României, ca stat mem- • circuitele de cale
bru al Uniunii Europene, de respectare a prevederilor • siguranţa în funcţionare
legislaţiei comunitare. Ordonanţa stipulează obliga-
tivitatea transmiterii informaţiilor legate de preţuri şi
de stocuri de către operatorii economici la Ministerul  Hotărârea Guvernului României
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în vederea furnizării nr.855/13.08.2008 pentru aprobarea actului
de informaţii privind piaţa produselor agricole şi ali- constitutiv-cadru şi a statutului-cadru ale asocia-
mentare către Direcţia Generală pentru Agricultură şi ţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de
Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene. activitate serviciile de utilităţi publice”, publicată
Menţionăm că Ordinul 445/2008 are opt anexe, în Monitorul Oficial, Partea I nr.627 din 28.08.2008.
care stabilesc metodologia de colectare, prelucrare, Actul normativ stipulează ca obiect de activitate
interpretare şi difuzare a preţurilor următoarelor pro- pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ur-
duse: mătoarele tipuri de servicii:
• cereale şi oleaginoase (anexa nr. 1); a) serviciul de alimentare cu apă;

• zahăr (anexa nr. 2); b) serviciul de canalizare şi epurare a apelor uza-
• lapte şi produse lactate (anexa nr. 3); te;
• legume şi fructe proaspete (anexa nr. 4); c) serviciul de colectare, canalizare şi evacuare a
• vinul de masă (anexa nr. 5); apelor pluviale;
• carne de pasăre şi ouă (anexa nr. 6); d) serviciul de producere, transport, distribuţie şi
• carne de bovină (anexa nr. 7); furnizare de energie termică în sistem centralizat;
• carne de porc (anexa nr. 8). e) serviciul de salubrizare a localităţilor;
f) serviciul de iluminat public;
g) serviciul de administrare a domeniului public
 Ordinul Ministrului Transporturilor nr. şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale;
1007/12.08.2008 privind aprobarea Normativului h) serviciul de transport public local.
feroviar „Infrastructură feroviară - Instalaţii fixe -
Tracţiune electrică - Conductor de protecţie prin- Se prevede că interesul comun ce stă la baza con-
cipal - Partea 2: Calcul electric. Cerinţe”, publicat stituirii unei asociaţii este interesul general al locu-
în Monitorul Oficial, Partea I nr.636 din 03.09.2008. itorilor de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale
Prevederile acestui normativ se aplică de către membre pentru îmbunătăţirea calităţii serviciului, în
operatorii economici autorizaţi ca furnizori feroviari condiţiile unor tarife şi/sau taxe care să respecte li-
de produse/servicii în activităţile de proiectare, de mitele de suportabilitate ale populaţiei şi principiul
construcţii-montaj, de modernizare, de reparare şi „poluatorul plăteşte”, atingerea şi respectarea stan-
de întreţinere a instalaţiilor fixe de tracţiune electrică, dardelor europene privind protecţia mediului.
de către administratorul şi gestionarii infrastructurii
feroviare la întocmirea caietelor de sarcini şi a spe-
cificaţiilor tehnice pentru lucrările de la instalaţiile  Hotărârea Guvernului României
fixe de tracţiune şi de Autoritatea Feroviară Română nr.856/13.08.2008 privind gestionarea deşeurilor
- AFER în activităţile de avizare a documentaţiei teh- din industriile extractive, publicată în Monitorul
nice şi evaluarea conformităţii lucrărilor la instalaţiile Oficial, Partea I nr. 624 din 27.08.2008 este un act
fixe de tracţiune. normativ care transpune în legislaţia naţională
La Art. 6 al acestui act este indicată Lista docu- Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European
STANDARDIZAREA  septembrie 2008

şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind gesti-  Ordinul Ministrului Internelor şi Reformei
onarea deşeurilor din industriile extractive şi de Administrative nr. 590/18.08.2008 privind activi-
modificare a Directivei 2004/35/CE, publicată în tatea de standardizare în Ministerul Internelor
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene nr. L102 din şi Reformei Administrative, publicat în Monitorul
11 aprilie 2006. Oficial, Partea I nr. 639 din 05.09.2008, reglementează
Hotărârea stabileşte cadrul legal privind liniile di- procesul de standardizare în Ministerul Internelor şi
rectoare, măsurile şi procedurile şi pentru prevenirea Reformei Administrative, stabilind cadrul organizato-
sau reducerea pe cât posibil a oricăror efecte nega- ric, atribuţiile şi direcţiile de acţiune specifice.
tive asupra mediului, în special asupra apei, aerului, Actul prevede, între altele, participarea la elabora-
solului, faunei, florei şi peisajului, precum şi a oricăror rea standardelor naţionale, în cadrul structurilor teh-
riscuri asupra sănătăţii populaţiei, rezultate ca urma- nice ale Asociaţiei de Standardizare din România.
re a gestionării deşeurilor din industriile extractive.

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ
Noile abordări ale standardelor europene

de sub incidenţa Directivei ATEX 94/9/EC
prin prisma recentei aderări a României la
Uniunea Europeană
LES NOUVELLES APPROCHES DES NORMES EUROPÉENNES SE TROUVANT
SOUS L’INCIDENCE DE LA DIRECTIVE ATEX 94/9/EC À TRAVERS LE RÉCENT
ACCÈS DE LA ROUMANIE À L’UNION EUROPÉENNE
MIHAI PĂSCULESCU, TIBERIU CSASZAR, LUCIAN MOLDOVAN
L’ouvrage se propose de souligner le cadre législatif dans lequel sont réalisés l’évaluation et l’es-
sai pour la certification des appareils électriques protégés à l’explosion. Les auteurs présentent
aussi l’une des exigences générales et les principes pour les types normalisés de protection
Mots clés: équipements électriques, atmosphères potentiellement explosives, directives euro-
péennes, normes harmonisées, accréditation, évaluation de la conformité, certification
1.1. Cerinţele şi scopul directivei ATEX 94/9/EC

Instrumentele principale care facilitează libera circulaţie a mărfurilor
pe marea piaţă europeană sunt: directivele europene, standardele armo-
nizate, acreditarea, evaluarea conformităţii şi certificarea de terţă parte (a
sistemului de management, a produselor, a serviciilor etc.), testarea şi me-
trologia. Aceste instrumente au fost concepute pentru a fi puse în aplicare
şi folosite în concordanţă cu politica economică liberală ce este deschisă
concurenţei şi presupune participarea tuturor partenerilor economici şi
sociali, inclusiv a autorităţilor publice care au de jucat un rol important ca
organism de reglementare.
Transpunerea sau instituirea acestor instrumente într-o anumită ţară
nu înseamnă că agenţii economici ai acelei ţări sunt imediat capabili să le
utilizeze în mod optim. Este nevoie de o aptitudine colectivă, de împăr-
tăşirea aceleiaşi culturi, pentru ca punerea în practică a instrumentelor respective să atingă nivelul optim al
eficienţei. Implementarea şi dezvoltarea unei politici a calităţii, a cărei semnificaţie este bine înţeleasă la toate
nivelurile, sunt abordări concrete şi recunoscute pe plan internaţional, care accelerează integrarea bunei
practici şi crearea noii culturi comune, ambele aspecte fiind vitale pentru eficienţă şi competitivitate.
O parte din aceste abordări se regăsesc şi în: „Cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate” stipulate în
Directiva 94/9/EC a Parlamentului European privind: „Armonizarea legilor statelor membre referitoare la echi-
pamente şi sisteme protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive”, care a fost transpusă
integral în legislaţia românească în Hotărârea de Guvern nr. 752 din 14 mai 2004 privind stabilirea condiţiilor
pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere
potenţial explozive ce se subscrie Legii 608 din 2001 privind evaluarea conformităţii produselor ce regle-
mentează cadrul unitar pentru evaluarea conformităţii şi supravegherea pieţei pentru produsele introduse

pe piaţă şi/sau utilizate în România.
Evaluarea şi încercarea echipamentelor care intră în componenţa unui sistem în construcţie antiexplozi-
vă, în vederea certificării, este deosebit de importantă având în vedere riscul de explozie care există şi care
trebuie minimalizat în scopul asigurării securităţii vieţii şi sănătăţii oamenilor, precum şi pentru prevenirea
avarierii bunurilor şi nu în ultimul rând, afectării mediului.
Toate echipamentele care intră în componenţa unui sistem în construcţie antiexplozivă utilizat în spaţii
cu pericol de atmosferă potenţial explozivă trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
 să fie protejate corespunzător la explozie;

 să menţină nivelul de protecţie pentru condiţiile de mediu pentru care au fost construite;
 să poată suporta toate solicitările (previzibile şi imprevizibile) la care sunt supuse în timpul depozitării,
transportului, instalării şi funcţionării sistemului.
 Standardele de referinţă aplicabile pentru evaluarea sistemelor în construcţie antiexplozivă, destinate
utilizării în atmosfere potenţial explozive, care transpun cerinţele directivelor europene, sunt:
 SR EN 13237:2004 – Atmosfere potenţial explozive. Termeni şi definiţii pentru echipamentele şi sistemele
de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive;
 SR EN 1127-1:2008 – Atmosfere explozive. Prevenirea şi protecţia la explozii. Partea 1: Concepte funda-
mentale şi metodologie;
 SR EN 1839:2004 – Determinarea limitelor de explozie pentru gaze şi vapori;
 SR EN 60079-0:2005 – Aparate electrice pentru atmosfere gazoase explozive. Partea 0: Reguli generale;
 SR EN 60079-10:2004 – Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 10: Clasificarea
ariilor periculoase;
 La aceste standarde se adaugă şi standardele specifice împărţite pe tipuri de protecţie:
 SR EN 60079-1:2005 – Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 1: Capsulare anti-
deflagrantă „d”;
 SR EN 60079-2:2005 – Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 2: Carcase presu-
rizate „p”;
 SR EN 60079-7:2004 – Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 7: Securitate mă-
rită „e”;
 SR EN 60079-15:2006 – Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 15: Tip de pro-
tecţie „n”;
 SR EN 60079-18:2004 – Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 8: Construcţia,
încercarea şi marcarea aparatelor electrice de tip de protecţie încapsulare „m”;
 SR EN 60079-25:2005 – Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 25: Sisteme cu
securitate intrinsecă „SYST”;
 SR EN 50015:2003 – Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Imersiune în ulei „o”;
 SR EN 50017:2003 – Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Umplere cu pulbere „q”;
 SR EN 50020:2003 – Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Securitate intrinsecă „i”
În HG 752 din 2004 sunt cuprinse modulele pentru evaluarea conformităţii, reglementate de Directiva
94/9/EC. Aceste reglementări au stat la baza constituirii cu ceva timp în urmă a Serviciului de Certificare
Echipamente Ex din cadrul INSEMEX-Petroşani, denumit SECEEx, recunoscut de autoritatea competentă na-
ţională, precum şi la nivel european prin atribuirea, de la inceputul acestui an de către autoritatea europeană
cu sediul la Bruxelles a numărului de ordine 1809, în vederea aplicării procedurilor de evaluare a conformităţii
din domeniul specific de reglementare.
Scopul fundamental al Directivei 94/9/EC, denumită simbolic ATEX, este de a realiza o piaţă unică pen-
tru produsele folosite în atmosfere explozive în întreaga arie economică europeană (AEE). Acest scop se
realizează prin alinierea legislaţiei statelor membre astfel încât produsele care satisfac cerinţele agreate să
fie acceptate în fiecare ţară, fără să mai fie necesară repetarea certificării sau aprobării. Pentru ca autorităţile
statelor membre să aibă încredere în produsele care se introduc pe piaţă, ele au nevoie de garanţii privind
securitatea produselor într-un sistem de recunoaştere reciprocă a aprobărilor.

1. Cerinţe generale pentru echipamentele electrice
destinate a fi utilizate în atmosfere potenţial explozive
Unul din obiectivele implementării Directivei ATEX 94/9/EC a fost acela de a le asigura autorităţilor com-
petente din domeniul de reglementare garanţiile de securitate de care au nevoie pentru a se putea reduce
la minim diferenţele dintre cerinţele legale ale statelor membre. Prin sistemul reglementat de Directiva ATEX
se recurge la evaluarea conformităţii echipamentelor, obiectivele evaluării conformităţii fiind astfel stabilite
să asigure următoarele:
- dovada că procedurile se conformează cu cerinţele specifice stabilite;
- garanţia că toate obiectele produse se conformează cu tipul certificat;
- recunoaşterea produselor acceptabile pentru toate părţile interesate;
- un standard comun care să fie respectat de toţi, permiţând concurenţa fără subminarea standardelor
de securitate.
Astfel, cerinţele generale pentru echipamentele electrice destinate a fi utilizate în atmosfere potenţial
explozive sunt stipulate în standardul armonizat SR EN 60079-0, ultima ediţie fiind chiar din anul 2007. Acest
standard, armonizat după standardul european, specifică cerinţele generale pentru construcţia, încercarea
şi marcarea aparaturii electrice, intrărilor de cablu Ex, componentelor Ex, destinate pentru a fi folosite în at-
mosfere potenţial explozive generate de gaze, vapori sau ceţuri combustibile. Atmosferele definite mai sus
potenţial explozive pot include şi prezenţa concomitentă a diferitelor combinaţii de amestecuri explozive.
2. Clasificarea atmosferelor explozive.

Pericolul de explozie
Pentru producerea unei explozii trebuie să existe simultan trei factori în acelaşi spaţiu şi în acelaşi timp:
- prezenţa substanţelor inflamabile sub formă de gaze, vapori, ceţuri sau pulberi;
- prezenţa substanţei oxidante (aer sau oxigen), ca suport al combustiei violente (explozie);
- prezenţa sursei de aprindere sub formă de scântei (electrice sau mecanice), suprafeţe fierbinţi etc.
Aceştia formează: „triunghiul pericolului de explozie”, care este reprezentat în Figura 1.
surse de aprindere: surse de oxigen:

- suprafeţe fierbinţi - aer (21% oxigen)
- flăcări şi gaze fierbinţi - oxigen pur
- scântei produse - substanţe oxidante
mecanic (permanganat de
- instalaţii electrice potasiu etc)
- electricitate statică
- fulger, ultrasunete...
substanţe inflamabile:
“gaze şi pulberi inflamabile şi care
se află în concentraţie critică”
Figura 1 - Triunghiul de aprindere
Energia minimă de aprindere a atmosferei explozive depinde de natura substanţei inflamabile, concen-
traţia volumetrică, precum şi condiţiile de temperatură, presiune şi umiditate.

Faţă de Grupa I (mine grizutoase), atmosfera explozivă din Grupa II (alte industrii de la suprafaţă), având
în vedere criteriul curentului minim de aprindere (MIC), a fost divizată în trei subgrupe (IIA, IIB, IIC), conform
Tabelului 1.
Tabel 1 – Clasificarea atmosferelor explozive pe grupe şi subgrupe în

funcţie de energia minimă de aprindere
Energia minimă
Grupa Domeniu Substanţă reprezentativă
de aprindere
I Mine grizutoase Metan 260 µJ
IIA Alte industrii de la suprafaţă Propan 180 µJ
III IIB -//- Etilenă 60 µJ
IIC -//- Hidrogen, Acetilenă 20 µJ
Dacă clasificarea anterioară (pe grupe şi subgrupe) avea la bază energia minimă de aprindere a substanţe-
lor inflamabile (criteriul MIC) împărţite în patru diviziuni (grupa I + trei grupa a II-a), aprinderea atmosferelor,
datorată suprafeţelor fierbinţi, a impus adiţional şi o clasificare după temperatură a echipamentului electric.
Pentru echipamentul electric din Grupa I, temperatura maximă de suprafaţă trebuie să nu depăşească:
- 150 °C, în cazul când praful de cărbune poate forma un strat;
- 450 °C, dacă se evită formarea unui strat de cărbune prin etanşare la praf sau prin ventilare;
Pentru echipamentul electric din Grupa II, temperatura maximă de suprafaţă nu trebuie să depăşească
valorile din Tabelul 2. De asemenea, trebuie avută în vedere temperatura ambiantă şi corelaţia între tempe-
ratura maximă de suprafaţă şi temperatura de aprindere a substanţei inflamabile.
Tabel 2 – Clase de temperatură pentru echipamentul electric din Grupa II

Clasa de temperatură T1 T2 T3 T4 T5 T6
Temperatura maximă
450 300 200 135 100 85
de suprafaţă, °C
Pe lângă factorii mai sus prezentaţi (energia minimă de aprindere, temperatură de suprafaţă), un factor
foarte important este cel care are în vedere probabilitatea (frecvenţa) de apariţie a atmosferei explozive într-
un spaţiu. Clasificarea spaţiilor având în vedere acest factor deosebeşte trei tipuri de zone.
Zona cu pericol de explozie este spaţiul (locul) în care se pot acumula, permanent sau temporar, gaze
sau ceţuri de lichide inflamabile, precum şi praf în cantităţi suficiente pentru a da naştere unor atmosfere
explozive. Zonele cu pericol de explozie sunt clasificate în:
Zona 0 – spaţiile în care atmosfera explozivă există permanent sau pentru perioade lungi de timp.
Zona 1 – spaţiile în care este probabilă apariţia unei atmosfere explozive gazoase în timpul funcţionării
normale a instalaţiilor tehnologice (transportoare etc.) producătoare de gaze prafuri inflamabile.
Zona 2 – spaţiile în care nu este probabilă apariţia unei atmosfere explozive gazoase la funcţionarea
normală a instalaţiilor tehnologice şi în care, dacă totuşi apare, este probabil să apară numai rareori şi doar
pentru o perioadă scurtă de timp din cauza unor defecte previzibile.
Zonarea este importantă pentru alegerea echipamentului electric. Se poate remarca faptul că zonarea
corectă se face conform criteriului sursei de degajări şi calităţii ventilaţiei. În practică însă cel mai adesea se
aplică metoda generalizată, care are ca rezultat o zonare acoperitoare.
3. Protecţia echipamentelor electrice care funcţionează

în zone cu pericol de explozie
Echipamentele electrice care funcţionează în zone cu pericol de explozie se pot clasifica după criteriul
funcţional. Astfel, se pot defini echipamente/instalaţii de forţă următoarele:

 diverse acţionări electrice;
 transformare, conversie energie, distribuţie;
 diverşi consumatori de putere;
Ca şi echipamente/sisteme de curenţi slabi, putem aminti următoarele domenii:
 comunicaţii;
 transfer de date;
 semnalizare;
 interblocări;
 monitorizare;
Fiecare tip de protecţie standardizat are la bază cel puţin o soluţie tehnică care constă în înlăturarea/izo-
larea unui factor menţionat într-unul din vârfurile triunghiului de aprindere (Figura 1).
Dintre ramurile industriale în care există pericolul de formare a atmosferelor potenţial explozive, putem
aminti: industria chimică, petrochimică, farmaceutică, cosmetică, precum şi liniile de morărit, distilare, produ-
cere de mase plastice, şi nu în ultimul rând industria minieră şi cea de extragere a petrolului. În toate aceste
ramuri industriale, tehnologia de ultimă oră a pătruns puternic, organismele de certificare fiind nevoite să
„ţină pasul” sau chiar să fie „cu un pas înaintea” producătorilor în noul context al aderării, de pe piaţa europea-
nă, pentru a putea fi cu adevărat competitivi.
În funcţie de tipul de protecţie, în Tabelul 3 sunt descrise pe scurt soluţiile tehnice adoptate:
Tabel 3 - Soluţii tehnice folosite de tipurile de protecţie

Tip de protecţie
Soluţie tehnică folosită
Simbol Denumire
Ex m Încapsulare
Izolează echipamentul electric sau părţile susceptibile ale
Ex p Presurizare acestuia de a produce aprinderi de atmosfera explozivă din
zona periculoasă
Ex o Imersiune în ulei
Ex q Umplere cu pulbere
Ex e Securitate mărită
Elimină sursa de aprindere
Ex n Neincendiar
Previn propagarea/extinderea aprinderii în întregul ames-
Ex d Capsulare antideflagrantă
tec din zona periculoasă
Limitează energia electrică din circuitele care pot fi sursă de
Ex i Securitate intrinsecă
aprindere
Pentru aparatura electrică de forţă din instalaţiile electrice, soluţiile tehnice cel mai des utilizate se bazea-
ză pe tipurile de protecţie capsulare antideflagrantă, securitate mărită şi presurizare.
Capsularea antideflagrantă „d” reprezintă cel mai vechi tip de protecţie, fiind unul dintre tipurile de pro-
tecţie cel mai des utilizate în practică. El este utilizat în general pentru aparatura electrică care produce
scântei sau arcuri electrice în timpul funcţionării normale (motoare electrice, corpuri de iluminat, butoane
de comandă, cofrete electrice etc.) dar poate fi utilizat şi la celelalte tipuri de aparatură.
Tipul de protecţie securitate mărită se poate aplica numai pentru aparatura electrică ce nu generează
arcuri electrice sau scântei nici în funcţionare normală şi nici în anumite condiţii de defect (doze de derivaţie,
corpuri de iluminat, motoare electrice etc.). Acest tip de protecţie se bazează pe o alegere atentă a materia-
lelor electroizolante utilizate, asigurarea unor distanţe de izolare şi a unui grad de protecţie corespunzător.
Presurizarea „p” se aplică, în general, echipamentelor electrice de dimensiuni mari (motoare electrice, pu-
pitre de comandă etc.) care pot produce scântei, arcuri electrice sau generează suprafeţe interioare fierbinţi
în funcţionare normală. Acest tip de protecţie se bazează pe aplicarea unui gaz de protecţie la o carcasă, în
scopul prevenirii formării unei atmosfere explozive în interiorul carcasei prin menţinerea unei suprapresiuni
faţă de atmosfera înconjurătoare şi, acolo unde este necesar, prin utilizarea diluţiei.

Dezvoltarea proceselor de control şi monitorizare în atmosfere potenţial explozive a determinat proiec-
tanţii şi fabricanţii să găsească soluţii din ce în ce mai eficiente, în vederea protecţiei împotriva pericolului de
aprindere a atmosferelor potenţial explozive. Tipul de protecţie securitate intrinsecă a evoluat într-un sistem
complet de soluţii, care se află într-o strânsă legătură cu evoluţia tehnologiilor de vârf şi aici am putea aminti
câteva din cele mai importante: microelectronica, transmisiunea digitală de date, tehnologiile avansate din
IT etc.
Echipamentele electrice care intră în componenţa sistemelor cu securitate intrinsecă au caracteristic fap-
tul că pericolul de aprindere al atmosferei potenţial explozive este înlăturat prin menţinerea energiei nece-
sare aprinderii acesteia, sub nivelul minim la care se poate produce aprinderea. Această limită diferă de la
Grupa I la Grupa II, respectiv de la o subgrupă de gaze la alta.
Folosirea echipamentului electric de curenţi slabi în zone cu pericol potenţial de explozie impune folosi-
rea de echipamente mai ieftine sau mai scumpe, mai pretenţioase sau mai puţin pretenţioase, produse pe
teritoriul UE. Datorită însă prevalării criteriilor de securitate faţă de cele economice, este necesară o bună
cunoaştere a condiţiilor funcţionale impuse de echipamentul folosit, dar şi a condiţiilor de instalare şi între-
ţinere a părţilor de care depinde protecţia antiexplozivă.
Încapsulare „m” – tip de protecţie în care părţile care pot aprinde o atmosferă explozivă fie prin scântei, fie
prin încălziri, sunt incluse într-un compund, astfel încât această atmosferă explozivă să nu poată fi aprinsă.
Acest tip de protecţie se aplică în general la echipamentele electrice de dimensiuni mici (baterii, plăci cu
componente electronice, transformatoare etc.).
Tipul de protecţie „n” reprezintă un tip de protecţie aplicat unei aparaturi electrice astfel ca în funcţionare
normală să nu poată aprinde nici o atmosferă explozivă gazoasă înconjurătoare sau să nu fie posibilă apa-
riţia unui defect capabil să producă o aprindere (motoare electrice, corpuri de iluminat, circuite electronice
etc.). Aparatura electrică protejată cu acest tip de protecţie poate fi utilizată numai în zona 2 cu pericol de
explozie.
Aparatura electrică protejată la explozie cu tipurile de protecţie imersiune în ulei „o” şi “umplere cu pulberi
„q” are o incidenţă mică, fiind foarte rar întâlnită.
Concluzii
Lucrarea prezintă în prima parte cadrul legislativ în care se desfăşoară evaluarea şi încercarea, în ve-
derea certificării aparaturii electrice protejate la explozie cu precizarea normativelor în vigoare. (Directiva
ATEX 94/9/EC la nivel european şi Legea 608/2001 şi HG 752/2004 la nivel naţional, împreună cu standardele
aplicabile).
În partea a doua a lucrării sunt prezentate câteva cerinţe generale şi principii ale tipurilor de protecţie
standardizate, subliniindu-se şi posibilităţile acestora de aplicare.
Bibliografie
N P 0 9 9 d i n 2 0 0 4 , N o r m a t i v p e n t r u p ro i e c t a re a , e xe c u t a re a , v e r i f i c a re a ş i
[1] - XXX -
e x p l o a t a re a i n s t a l a ţ i i l o r e l e c t r i c e î n z o n e c u p e r i c o l d e e x p l o z i e ;
S R C E I 5 0 ( 4 2 6 ) : 1 9 9 7 – Vo c a b u l a r e l e c t ro t e h n i c i n t e r n a ţ i o n a l, C a p i t o l u l
[2] - XXX -
4 2 6 : A p a r a t u r ă e l e c t r i c ă p e n t r u a t m o s fe re e x p l o z i v e ;
S R E N 1 3 2 3 7 : 2 0 0 4 – A t m o s fe re p o t e n ţ i a l e x p l o z i v e . Te r m e n i ş i d e f i n i ţ i i
[3] - XXX - p e n t r u e c h i p a m e n t e l e ş i s i s t e m e l e d e p ro t e c ţ i e d e s t i n a t e u t i l i z ă r i i î n a t -
m o s fe re p o t e n ţ i a l e x p l o z i v e ;
S R E N 11 2 7 - 1 : 2 0 0 8 – A t m o s fe re e x p l o z i v e . Pre v e n i re a ş i p ro t e c ţ i a l a e x -
[4] - XXX -
p l o z i i . Pa r t e a 1 : C o n c e p t e f u n d a m e n t a l e ş i m e t o d o l o g i e ;
S R E N 6 0 0 7 9 - 0 : 2 0 0 5 – A p a r a t e e l e c t r i c e p e n t r u a t m o s fe re g a z o a s e e x p l o -
[5] - XXX -
z i v e . Pa r t e a 0 : R e g u l i g e n e r a l e ;
S R E N 6 0 0 7 9 - 1 : 2 0 0 5 – A p a r a t u r ă e l e c t r i c ă p e n t r u a t m o s fe re e x p l o z i v e g a -
[6] - XXX -
z o a s e . Pa r t e a 1 : C a p s u l a re a n t i d e f l a g r a n t ă „ d ” ;
[7] - XXX -
z o a s e . Pa r t e a 2 : C a rc a s e p re s u r i z a t e „ p” ;

S R E N 6 0 0 7 9 - 1 0 : 2 0 0 4 – A p a r a t u r ă e l e c t r i c ă p e n t r u a t m o s fe re e x p l o z i v e
[8] - XXX -
g a z o a s e . Pa r t e a 1 0 : C l a s i f i c a re a a r i i l o r p e r i c u l o a s e ;
[9] - XXX -
z o a s e . Pa r t e a 7 : S e c u r i t a t e m ă r i t ă „ e” ;
[10] - XXX -
g a z o a s e . Pa r t e a 1 5 : T i p d e p ro t e c ţ i e „ n” ;
[ 11 ] - XXX - g a z o a s e . Pa r t e a 1 8 : C o n s t r u c ţ i a , î n c e rc a re a ş i m a rc a re a a p a r a t e l o r e l e c t r i -
c e d e t i p d e p ro t e c ţ i e î n c a p s u l a re „ m” ;
[12] - XXX -
g a z o a s e . Pa r t e a 2 5 : S i s t e m e c u s e c u r i t a t e i n t r i n s e c ă „ S Y S T ” ;
S R E N 5 0 0 1 5 : 2 0 0 3 – A p a r a t u r ă e l e c t r i c ă p e n t r u a t m o s fe re p o t e n ţ i a l e x p l o -
[13] - XXX -
z i v e . I m e r s i u n e î n u l e i „ o” ;
[14] - XXX -
z i v e . U m p l e re c u p u l b e re „ q” ;
[15] - XXX -
zive. Securitate intrinsecă „i”
p r o f. u n i v. d r. i n g. PĂ S C U L E S C U M i h a i – U n i v e r s i t a t e a Pe t r o ş a n i m i h a i _ p a s c u l e s c u @ y a h o o. c o m
d r d . i n g. C S A S Z A R Ti b e r i u – I N S E M E X Pe t r o ş a n i , Ti b e r i u . C s a s z a r @ i n s e m e x . r o
d r d . i n g. M O L D O VA N Lu c i a n - I N S E M E X Pe t r o ş a n i , Lu c i a n . M o l d o v a n @ i n s e m e x . r o
10 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

STANDARDE ŞI REGLEMENTĂRI EUROPENE
PENTRU PIROTEHNIE
BOUQUET RÉGLEMENTAIRE ET NORMATIF EUROPÉEN POUR LA PYROTECHNIE
FRANÇOIS-XAVIER LENOIR
Une nouvelle directive de type Nouvelle Approche dédiée aux articles pyrotechniques sera
publiée cet été au Journal Officiel de l’Union Européenne (JOUE). Il restera cependant un long
parcours avant qu’elle n’entre dans la législation nationale. Néanmoins des dispositions sont
déjà prises. La normalisation européenne s’organise. Un premier état de la situation
Mots clés: pyrotechnie, pétards, feux d’artifices, directive européenne, Nouvelle Approche,
marquage CE, normalisation, Union Européenne
În domeniul pirotehniei, coe- Toate aceste produse erau supuse

xistă paralel mai multe sectoare: aprobării, care va fi înlocuită cât
cel al petardelor, al focurilor de mai curând posibil de o certifica-
artificii, al efectelor speciale pen- re acordată de un organism no-
tru spectacole, al airbags-urilor tificat. În schimb, aprobările date
pentru automobile şi al rachete- vor rămâne valabile zece ani. Însă
lor de perdiţie. Toate au în comun produsele care nu poartă inscrip-
utilizarea produselor explozive, ţionat marcajul CE nu pot fi utili-
însă nivelurile de periculozitate şi zate decât în Franţa. Aceasta este
măsurile de precauţie care trebuie dorinţa fabricanţilor.
luate sunt diferite. Întrucât fiecare Publicarea directivei va avea
stat al Uniunii Europene dispune loc curând. „Avem la dispoziţie cel
de propria sa aprobare naţională mult 36 de luni pentru a transpu-
pentru focurile de artificii, nu era ne directiva în dreptul nostru na-
posibilă organizarea liberei circu- ţional dar acest timp depinde de
laţii a produselor. În cadrul aces- noi. Principala activitate constă în Noua Abordare
tui context diversificat, Comisia identificarea textelor care trebuie
Europeană îşi va publica directiva abrogate sau modificate”, declară
şi marcajul CE
Modul de conformitate pentru
sa de tip Noua Abordare bazată pe Serge Miraucourt.
produsele importate, provenind
cerinţele esenţiale de securitate. Noua directivă se bazează pe
adesea din China, face obiectul
Accidente grave, precum cel pro- marcajul CE şi pe certificare. Dar
directivei, care impune ca intro-
dus la Enschede (Olanda) în mai un produs este presupus a fi con-
ducerea pe piaţă să se facă de
2000, care s-a soldat cu un număr form după certificarea de către
către un reprezentant. Aici, mai
de 22 de morţi şi 900 de răniţi, nu organismele notificate, precum
mult decât oriunde, trebuie asigu-
trebuie să mai existe. INERIS. Apoi se va intra în etapa
rată trasabilitatea. La ora actuală,
„În Franţa, hotărârea 93/15 din de standardizare, care va dura
importatorul este responsabil de
5 aprilie 1993 se referă la toate mai mulţi ani. Toată lumea se va
modelul certificat. El este titularul
produsele explozive, cu excepţia alinia treptat la această directivă
unei aprobări. Există proceduri, ca-
produselor militare şi pirotehnice”, şi la standardele asociate. Când
lificări şi controale de supraveghe-
aminteşte Serge Miraucourt, de la standardele armonizate vor fi res-
re a pieţei, mai ales intervenţii ale
Biroul de Securitate a Instalaţiilor pectate, ele vor oferi prezumţia de
DRIRE, pe care se bazează INERIS
Industriale de la Ministerul conformitate.
pentru încercările de conformita-
Economiei, Finanţelor şi Industriei.
te. 300 K/an sunt consacraţi măsu-
septembrie 2008  STANDARDIZAREA 11

rărilor de supraveghere a pieţei. va valida sau nu practicile”, afirmă canţii din diversele state.
În ceea ce priveşte artificiile Henri Miermont, secretar gene- Pe de altă parte, sectorul ar-
pentru sărbători, în Franţa se dis- ral al Sindicatului fabricanţilor de tificiilor era unul foarte izolat.
ting patru categorii: de la K1, la explozivi, de pirotehnie şi de arti- Schematic, erau importate pro-
K4, în funcţie de periculozitate. K1 ficii (SFEPA). Dacă conţinutul este duse chinezeşti pentru că nu erau
poate fi vândut copiilor, în timp ce mai ales administrativ şi constă scumpe, dar şi pentru că nu se
K4 se adresează exclusiv specialiş- în a face mai riguroase practicile, doreau produse din ţara vecină.
tilor, una din provocările viitoarei provocarea este slabă. Dacă pro- Provocările sunt unele de reparti-
reglementări. Ele vor fi înlocuite de dusele care puteau fi utilizate şi ţie a pieţei. Întreprinderile mici îşi
patru viitoare categorii europene, comercializate vor fi interzise, pro- vor pune întrebări. Administraţia
C1-C4. Pentru primele trei se ela- vocarea este importantă”. doreşte ca procesul să se desfă-
borează deja standarde. În schimb, şoare rapid pentru că este vorba
cea de-a patra categorie este mai despre un subiect care nu este
diversificată între ţări. Astfel, există
Logici sectoriale uşor.
sute de profesionişti în Germania. armonizate CEN va elabora standarde de
În Franţa, toată lumea are dreptul În cadrul fiecărei categorii exis- proiectare în zona de amonte a
să utilizeze artificiile de sărbători, tă deja o parte standardizată. În produselor. Au fost create şase
până la categoria K3, existând un domeniul automobilelor există comisii, dintre care primele trei se
sistem de formare pentru opera- deja legături foarte puternice în- vor ocupa de focurile de artificii
torii care manipulează grupul K4. tre Germania şi Franţa şi o impor- de sărbători. Celelalte se referă la
În Italia sau în Malta, ele pot fi fa- tantă convergenţă între fabricanţi, spectacole şi la automobil. Olanda
bricate de utilizator. Trebuie, deci, care, adesea sunt transnaţionali se va ocupa de această sarcină.
să se ţină seama de toate aceste (Takata, TRW, Autoliv). În acest Franţa ar dori să coordoneze gru-
particularităţi. domeniu, activitatea de standar- purile de lucru pentru automobil,
Această directivă uniformizea- dizare este mai puternică, 80% înţelegându-se cu germanii, şi
ză modul de concepere a securită- din activitate fiind deja efectuată. artificiile de sărbători (categoria
ţii pentru utilizatori şi influenţează Directiva acţionează asupra pro- 4, unde există un mare număr de
sistemul de standardizare a proiec- iectării prin evoluţia standardelor francezi). Celelalte sunt dorite de
tării şi controlului. Obiecte vechi sau prin elaborarea de standarde ţările nordice. „Va exista o mare
pot deveni non-conforme; ele de proiectare. Producătorii sunt provocare şi fabricanţii francezi
vor trebui modificate. Produsele pregătiţi, termenul fiind de şase vor să meargă la Bruxelles întru-
vor trebui să evolueze şi să treacă ani şi de trei ani pentru artificii. cât multe produse, care erau K3 în
din nou prin biroul de studii. „Nu Al doilea aspect normativ se Franţa, riscă să devină C4”, declară
ştim dacă această standardizare referă la standardele de control. Henri Miermont.
După ce statele vor desemna
organisme notificate (în Franţa
– INERIS, în Olanda – TNO, în
Automobilul
Germaina – BAM), producătorii cântăreşte greu
din Uniunea Europeană vor putea Între airbags-uri, pretensio-
miza pe o notificare şi produsele natoarele de centură şi scuturile
lor vor putea fi comercializate în pentru pietoni, se montează vreo
Uniunea Europeană. Un proiec- zece sisteme pirotehnice într-un
tant-fabricant va merge la INERIS automobil de dimensiuni me-
sau la TNO şi va putea vinde pre- dii. Se vând 38 de milioane de
tutindeni. Pentru organismele no- dispozitive pe an. Această cifră
tificate va fi o schimbare cu atât nu depăşea 150 000 în urmă cu
mai mult cu cât există o altă pro- zece ani. Există mai puţine pro-
vocare: datorită faptului că plătesc bleme pentru airbags-uri decât
pentru serviciile lor, ei intră în do- pentru celelalte articole. Totuşi,
meniul întreprinderilor libere. Cel un produs, chiar aprobat, poate
care va omologa la preţul cel mai fi utilizat în condiţii defectuoase.
scăzut şi în termenul cel mai scurt Pentru distrugere, există proble-
va deveni interesant pentru fabri- ma demontării automobilelor.

Nu sunt admise ciocanul şi în- CUVÂNTUL SPECIALISTULUI
călzirea, aceste lucruri ţinând de
directiva Vehicule inapte pentru
RUDDY BRANKA
utilizare (VHN). Pentru vehiculele
accidentate sau nu va fi nevoie Responsabil al Laboratorului de evaluare a explozivilor şi
de un sistem de declanşare a tu- a articolelor pirotehnice al INERIS
turor airbags-urilor în acelaşi timp,
cu ajutorul unei instrucţiuni elec- „Utilizarea artificiilor de sărbători variază foarte
tronice la care utilizatorul nu are
mult între ţările din nordul şi sudul Europei”
acces. Acest lucru nu figurează în
directivă, deşi una dintre cerinţele
esenţiale precizează că produsul Enjeux: Ce va schimba noua directivă?
trebuie să poată fi reciclat după
utilizarea sa. Va trebui pus la punct Ruddy Branka: În ceea ce priveşte pirotehnia de divertisment,
un întreg sistem, o filieră de califi- trebuie să se verifice că toate produsele sunt conforme cu un
care a operatorilor abilitaţi să ma- anumit număr de cerinţe esenţiale, aşa cum sunt ele indicate
nipuleze aceste produse pe carca- în directivă şi care autorizează marcajul CE. Toţi importatorii vor
sele automobilelor şi să schimbe trebui, deci, să garanteze o calitate a produselor. Organismul no-
produsele în garaje. tificat – desigur INERIS – va avea sarcina de a efectua încercările
de securitate pe produse sau de a valida încercările efectuate de
Cazul navelor de alţii şi de a organiza audituri periodice în funcţie de modulele
agrement prevăzute în directivă, mai ales de a practica încercări la impor-
Problema semnalelor piroteh- tatori, pentru a verifica că produsele sunt periculoase.
nice ale navelor de agrement. Pe
fiecare ambarcaţiune există trei fo- E.: Trebuie să aşteptăm standardele pentru a ne apuca de
curi de mână, adică aproape 1 kg lucru?
de foc de perdiţie, care au o dura-
tă de viaţă de doi ani, până la doi R.B: Am putea lucra înainte ca CEN să înceapă să publice stan-
ani şi jumătate. La ora actuală s-a dardele europene. De îndată ce directiva va fi transpusă în drep-
iniţiat o activitate cu Secretariatul tul francez, ceea ce va dura un an, organismul va fi notificat de
General al Mărcii pentru a şti cum
guvernul francez pe lângă Comisia Europeană. INERIS – dacă va
să fie distruse. De exemplu, să
fi vorba de el – va putea începe să emită atestări de examinare
fie arse fără a elimina produsul
poluant (întrucât există sute de CE pe baza verificării că produsele sunt conforme cu cerinţe-
tone în porturi). Cine plăteşte? le esenţiale de securitate, deci cu ajutorul încercărilor care sunt
Recuperarea este la fel de scumpă efectuate pe plan intern, aşteptând apariţia standardelor. Lu-
ca şi preţul produsului. Principiul crăm deja permanent cu omologii INERIS în Europa. Ne reunim
„poluatorul plăteşte” antrenea- periodic în cadrul unui forum de curând lansat în domeniul arti-
ză riscul de dublare a preţului de colelor pirotehnice de divertisment.
vânzare.
E.: Ce rămâne de făcut?
R.B.: Încercările pe produse sunt deja efectuate. Ne-am pus de

acord cu germanii asupra unui număr de încercări. În schimb,
pentru specificaţii, lucrurile stau în mod diferit. Utilizarea artifici-
ilor de sărbători diferă mult în statele din nordul şi sudul Uniunii
Europene. În state precum Germania sau Olanda, marele public
nu are dreptul să le folosească pentru jocuri de artificii decât o zi
sau două pe an, în timp ce în alte state, precum Italia sau Malta,
utilizatorii pot fabrica ei înşişi produsele şi le pot folosi cu prilejul
sărbătorilor religioase.

Standarde elaborate de Asociaţia de Standardizare din România
în domeniul focurilor de artificii
Indice Titlu
SR EN 14035-1:2004 Focuri de artificii. Partea 1: Terminologie
Focuri de artificii. Partea 12: Petarde luminoase şi baterii de
SR EN 14035-12:2004
petarde luminoase. Specificaţii şi metode de încercare
Focuri de artificii. Partea 15: Jerbe. Specificaţii şi metode de
SR EN 14035-15:2004
încercare
Focuri de artificii. Partea 19: Făclii cu scântei portabile. Specifi-
SR EN 14035-19:2004
caţii şi metode de încercare
SR EN 14035-2:2004 Focuri de artificii. Partea 2: Clasificare
Focuri de artificii. Partea 23: Făclii cu scântei, neportabile. Speci-
SR EN 14035-23:2004
ficaţii şi metode de încercare
Focuri de artificii. Partea 27: Rachete. Specificaţii şi metode de
SR EN 14035-27:2004
încercare
Focuri de artificii. Partea 34: Pocnitori cu confeti. Specificaţii şi
SR EN 14035-34:2004
metode de încercare
Focuri de artificii. Partea 4: Petarde şi baterii de petarde. Specifi-
SR EN 14035-4:2004
Focuri de artificii. Partea 3: Roţi zburătoare. Specificaţii şi meto-
SR EN 14035-3:2005
de de încercare
Focuri de artificii. Partea 6: Focuri bengale. Specificaţii şi meto-
SR EN 14035-6:2005
de de încercare
Focuri de artificii. Partea 7: Chibrituri bengale. Specificaţii şi
SR EN 14035-7:2005
Focuri de artificii. Partea 8: Beţişoare bengale. Specificaţii şi
SR EN 14035-8:2005
Focuri de artificii. Partea 9: Bile pocnitoare. Specificaţii şi meto-
SR EN 14035-9:2005
de de încercare
Focuri de artificii. Partea 10: Petarde duble. Specificaţii şi meto-
SR EN 14035-10:2005
de de încercare
Focuri de artificii. Partea 13: Granule scânteietoare. Specificaţii
SR EN 14035-13:2005
şi metode de încercare
Focuri de artificii. Partea 17: Morişcă rotitoare. Specificaţii şi
SR EN 14035-17:2005
Focuri de artificii. Partea 18: Fântâni luminoase de mână. Speci-
SR EN 14035-18:2005
Focuri de artificii. Partea 22: Mine. Specificaţii şi metode de
SR EN 14035-22:2005
încercare
Focuri de artificii. Partea 24: Chibrituri detonante. Specificaţii şi
SR EN 14035-24:2005
Focuri de artificii. Partea 28: Candele romane. Specificaţii şi
SR EN 14035-28:2005
Focuri de artificii. Partea 29: Şerpi. Specificaţii şi metode de
SR EN 14035-29:2005
încercare
Focuri de artificii. Partea 35: Bobiţe explozive. Specificaţii şi
SR EN 14035-35:2005
Focuri de artificii. Partea 36: Sori rotitori. Specificaţii şi metode
SR EN 14035-36:2005
de încercare
Focuri de artificii. Partea 20: Petarde săltăreţe. Specificaţii şi
SR EN 14035-20:2005
Focuri de artificii. Partea 4: Petarde şi baterii de petarde. Specifi-
SR EN 14035-4:2004/AC: 2006

Focuri de artificii. Partea 34: Pocnitori cu confeti. Specificaţii şi
SR EN 14035-34:2004/AC:2006
Focuri de artificii. Partea 27: Rachete. Specificaţii şi metode
SR EN 14035-27:2004/AC:2006
încercare
Focuri de artificii. Partea 23: Făclii cu scântei, neportabile. Speci-
SR EN 14035-23:2004/AC:2006
SR EN 14035-2:2004/AC:2006 Focuri de artificii. Partea 2: Clasificare
Focuri de artificii. Partea 15: Jerbe. Specificaţii şi metode de
SR EN 14035-15:2004/AC:2006
încercare
Focuri de artificii. Partea 12: Petarde luminoase şi baterii de
SR EN 14035-12:2004/AC:2006
petarde luminoase. Specificaţii şi metode de încercare
SR EN 14035-1:2004/AC:2006 Focuri de artificii. Partea 1: Terminologie
Focuri de artificii. Partea 21: Morişcă săltăreaţă. Specificaţii şi
SR EN 14035-21:2006
Focuri de artificii. Partea 25: Pocnitori pentru petreceri. Specifi-
SR EN 14035-25:2006
Focuri de artificii. Partea 31: Artificii tip proiectil pentru mortier.
SR EN 14035-31:2006
Specificaţii şi metode de încercare
Focuri de artificii. Partea 33: Morişcă zburătoare. Specificaţii şi
SR EN 14035-33:2006
Focuri de artificii. Partea 38: Ţevi de împuşcare. Specificaţii şi
SR EN 14035-38:2006
Focuri de artificii. Partea 5: Baterii şi combinaţii. Specificaţii şi
SR EN 14035-5:2006
Focuri de artificii. Partea 19: Făclii de scântei, portabile. Specifi-
SR EN 14035-19:2004/AC:2006
Focuri de artificii. Partea 28: Candele romane. Specificaţii şi
SR EN 14035-28:2005/AC:2006
Traducere şi redactare: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 277, mai 2008

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
CONSUMATORI ŞI CETĂŢENI AI SOCIETĂŢII

GLOBALE
CONSOMMATEURS ET CITOYENS DE LA COMMUNAUTÉ INTERNATIONALE
Les normes jouent un rôle de premier ordre aidant les consomma-

teurs-citoyens à exercer leurs droits et obligations. Ils peuvent clari-
fier et élargir leurs options en définissant et en mesurant les carac-
téristiques des produits et en assurant l’interopérabilité. Les normes
traitent de la sécurité, de la sûreté et des problèmes de santé. Ils per-
mettent de quantifier, de réduire et de communiquer l’impact de l’en-
vironnement or de réduire la consommation d’énergie, eau et autres
ressources naturelles. Grâce à l’ouverture des frontières au commerce
international et à la révolution de l’Internet, ce sont les normes inter-
nationales dont les consommateurs ont besoin pour être pleinement
citoyens de la communauté internationale
JAI OK KIM Mots clés: consommateurs, produits, commerce international, sécu-
Preşedintă a COPOLCO rité, protection de l’environnement, ressources naturelles
Consumatorul, lucrătorul, uti- cetăţean este astfel expus unei ciale în care a fost produs sau furni-
lizatorul de servicii publice, turis- game largi de produse şi servicii. zat. Desigur nu trebuie să îi uităm
tul, uneori pacientul şi eventual Dezvoltarea economiei mondia- pe cei care nu se bucură de acest
alegătorul sunt una şi aceeaşi le, în special a economiilor în curs privilegiu. Odată cu facilitarea co-
persoană: cetăţeanul, care aparţi- de afirmare din China şi India (cu merţului şi deschiderea frontiere-
ne unei comunităţi care, în zilele peste 10% în 2006) înseamnă şi lor, consumatorii au mai multă in-
noastre, se extinde la întreaga dezvoltarea populaţiei de „con- fluenţă asupra scenei economice
planetă. Faptul de a aparţine unei sumatori-cetăţeni”, care, din ce în globale şi aceasta generează, de
comunităţi largi generează o serie ce mai mult au privilegiul de a fi asemenea, responsabilităţi.
de drepturi şi obligaţii: dreptul la confruntaţi cu o „posibilitate ex- În mod clar, standardele joa-
sănătate şi securitate, educaţie, un trem de largă de a alege”, datorită că un rol major, ajutând consu-
mediu curat, precum şi informare e-comerţului la scară globală. matorul-cetăţean să îşi exercite
şi reprezentare. Obligaţiile sunt: Una din tendinţele majore drepturile şi obligaţiile. Ele pot
respectarea vecinilor şi protecţia identificate de liderii economici clarifica şi lărgi opţiunea în legătu-
mediului şi, în mod general, con- la Forumul Economic Mondial de ră cu performanţa, prin definirea
tribuţia la bunăstarea şi progresul la Davos, din luna ianuarie, a fost şi măsurarea caracteristicilor sau
comunităţii. schimbarea puterii de la corporaţii prin asigurarea interoperabilităţii.
Globalizarea comerţului şi lan- la consumatori, însemnând că tre- Ele tratează probleme de sigu-
ţul de furnizare, precum şi ten- cem în mod clar de la o economie ranţă, securitate şi sănătate. De
dinţa de liberalizare a economiei a ofertei la o economie a cererii. asemenea, permit să se cuantifice,
mondiale conduc la o competiţie Nu se cer numai un preţ accesibil să se reducă sau să se comunice
sporită a produselor, a serviciilor, şi performanţă (incluzând securi- impactul de mediu sau să se dimi-
precum telecomunicaţiile, servicii- tatea), ci şi servicii şi informaţii în nueze consumul de energie, apă
le poştale şi producţia şi distribuţia legătură cu un produs, impactul şi alte resurse naturale preţioase.
de energie şi apă. „Consumatorul- asupra mediului sau condiţiile so- Datorită deschiderii frontierelor

pentru comerţ şi a expansiunii deja în programul nostru. În 1981, le devin tot mai mult instrumente
Internet-ului, standardele interna- am intitulat seminarul nostru anual de marketing. De aceea consuma-
ţionale sunt necesare tot mai mult Conservarea energiei şi consumatorii vor dori din ce în ce mai mult
consumatorilor; cu ajutorul lor, torul, pe cel din 1991 l-am numit să fie în măsură să identifice şi să
aceştia devin cetăţeni ai actualei Etichetarea de mediu şi evaluarea selecteze întreprinderile care ofe-
societăţi globalizate. produselor. Mai recent, în 2002, ră o valoare autentică, nu pe cele
am tratat Responsabilitatea socia- care pretind numai că fac acest
„Standardele permit lă. Principii şi practici etice, în 2006, lucru. La rândul lor, întreprinderile
Cum pot standardele de mediu serioase, care adaugă valoare, vor
consumatorilor să să promoveze consumul durabil, fi recompensate prin segmente
acţioneze ca nişte iar în 2007, Cum se poate baza mai mare deţinute pe piaţă.
cetăţeni, aducân- consumatorul pe cerinţele unui
comerţ echitabil. Vom rămâne vi- Traducere: Maria Bratu, din: ISO
du-şi contribuţia la Focus, vol. 4, nr. 9, septembrie 2007,
gilenţi, astfel încât aceste proble-
dezvoltarea ei datorită me şi concepte sociale cuprinse în revista Organizaţiei Internaţionale de
activităţilor de achiziţie” standardele internaţionale, bazate Standardizare, fiind reprodus cu per-
misiunea Secretariatului Central al ISO
pe consens, să poată fi asociate cu
(www.iso.org). Editor: gasiorowski@
La Comitetul ISO pentru Politica produsele şi serviciile într-un mod iso.org. Un abonament anual costă
Consumatorilor (COPOLCO), creat clar şi armonizat. Aceasta oferă 158 de franci elveţieni. Abonamente:
în 1978, nu am aşteptat schim- consumatorilor posibilitatea de sales@iso.org.
barea climei şi imperativul asigu- a opta să acţioneze şi în calitate
rării dezvoltării durabile pentru a de cetăţeni, aducându-şi contri-
identifica asemenea preocupări. buţia la edificarea societăţii prin
Suntem „pintenul” sistemului ISO, intermediul actului de achiziţie.
toate aceste preocupări figurând Problemele de mediu şi cele socia-

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ
LA RESPONSABILITÉ SOCIÉTALE
JORGE EMANUEL JOSE CARLOS

REIS CA JAZEIRA, BARBIERI,
şef în domeniul profesor la Fundaçăo
competitivităţii la Getúlio Vargas
întreprinderea
de celuloză şi hâr tie
Suzano, şi preşedinte
al ISO/TMB/WGSR
Dans l’univers des instruments et des concepts appuyant le management responsable du point
de vue social, il y a toute une gamme de possibilités – de la norme ISO 14001 et des normes
SA 8000, concernant la comptabilité sociale, à la Déclaration des Droits de l’Homme et aux
principes de Global Compact, pour n’en mentionner que quelques-uns. Les lignes directrices
qu’ISO va publier très prochainement sur la responsabilité sociétale – ISO 26000 vont s’inspirer
des bonnes pratiques développées dans le domaine des initiatives RS existant dans le domaine
public et privé et seront complémentaires avec ces instruments, qui comprennent les conven-
tions et les déclarations significatives de l’Organisation des Nations Unies et de ses membres,
surtout l’Organisation Mondiale du Travail. Elles seront conformes avec les principes de Global
Compact et avec les normes dans le domaine du travail, élaborées par l’Organisation Mondiale
du Travail
Mots clés: organisation, efficience économique, développement durable, responsabilité socié-
tale, protection de l’environnement
Noţiunile de dezvoltare socială şi de responsabi-

litate socială (SR) au fost asociate la început cu nece-
sităţile celor săraci. În timp, această idee s-a extins,
incluzând o gamă de probleme precum protecţia
mediului şi lupta contra corupţiei. La ora actuală,
ISO desfăşoară o iniţiativă mondială fără precedent
pentru a elabora un standard internaţional care va
furniza liniile directoare cu privire la responsabilita-
tea socială (ISO 26000, Ghid cu privire la responsabi-
litatea socială).
Sfârşitul milei
În timpul evului mediu, în unele zone din
Europa, cei săraci formau grupuri urbane şi rura-
le masive, iar iniţiativele de uşurare a suferinţei lor
s-au situat, în general, sub influenţa doctrinei milei
creştineşti. Abia în epoca modernă acest concept de
responsabilitate socială a fost asociat cu sărăcia.
Pe măsură ce sistemul tradiţional al meşteşugari-
lor a decăzut şi odată cu el ajutorul acordat membri-
lor săi mai în vârstă, văduvelor, orfanilor şi bolnavilor,
guvernele din mai multe state au devenit responsa-

bile de şomeri şi de persoanele neglijate. propun să promoveze responsabilitatea socială, ne-
Caritatea, binefacerea şi filantropia au fost câţiva număratele acţiuni sunt atât de vaste încât clasificarea
dintre noii termeni care au înlocuit noţiunea religioa- lor şi indicaţii suplimentare sunt necesare. Comune,
să de „milă”, iar uşurarea sărăciei a devenit o datorie a de exemplu, sunt modul de utilizare a Scopurilor
statului. Cu timpul, alte probleme aveau să se alăture Dezvoltării Mileniului sau a Agendei 21 a Naţiunilor
sărăciei, în cadrul preocupărilor responsabilităţii so- Unite în misiunile sau viziunile corporative.
ciale. Este vorba despre respectul pentru diversitatea Dacă unele dintre aceste concepte sunt mai
umană, lupta împotriva corupţiei, promovarea calită- greu de aplicat în mediul cotidian al unei organiza-
ţii vieţii la locul de muncă şi protecţia mediului. ţii, altele, precum standardele de management ca
ISO 9001, referitoare la managementul calităţii, sau
ISO 14001, privind sistemele de management de
Putere pentru individ sau mediu, permit stabilirea unei proceduri pentru im-
pentru organizaţie? plementarea, monitorizarea, controlul şi îmbunătăţi-
Noţiunea noastră modernă de responsabilitate rea produselor şi proceselor.
socială este inspirată probabil de activitatea unuia
dintre cei mai mari gânditori liberali, Adam Smith.
Liberalismul lui Smith se bazează pe doctrina indi-
Viaţa, aşa cum
vidualismului, explicat de Friederick Hayek, care în o cunoaştem
1974 a obţinut premiul Nobel. Acesta consideră că Dar de ce îşi propune lumea să colaboreze şi să
ajutorul umanitar, filantropia şi alte forme de spri- elaboreze un standard internaţional referitor la res-
jin al celor săraci trebuie să fie decise de posesorii ponsabilitatea socială? Standardizarea internaţională
unei organizaţii, ca indivizi şi, de aceea ca judecători este indispensabilă societăţii secolului XXI. Fără ea,
ai propriilor lor cauze. Totuşi, acest lucru poate crea multe aspecte ale vieţii noastre, precum transportu-
conflicte între posesori şi conducători. În anii ’90, rile, comerţul şi Internet-ul „s-ar bâlbâi”.
această viziune a suferit critici serioase datorită creş- Standardele tratează probleme din toate sferele
terii cererilor sociale şi de mediu. A fost creat un nou vieţii noastre, de la îngrijirea sănătăţii, la servicii ban-
concept de responsabilitate socială, incluzând pute- care. Standardele de securitate protejează copii noş-
rea părţilor interesate. tri în timpul jocului şi ţin frigiderele noastre conecta-
Practicile de responsabilitate socială pot prezenta te într-un mod care protejează mediul. Televiziunea,
unele dificultăţi de implementare din cauza: DVD player-ele, telefoanele mobile şi calculatoarele
se bazează pe standarde pentru compatibilitate.
• diversităţii problemelor implicate, transpu- Dimensiunile paginii, formatele fişierelor electronice,
se în nenumărate drepturi, datorii şi aşteptări serviciile electronice bancare la distanţă, nanotehno-
pentru o varietate de părţi interesate interne şi logiile, uşile, fax-urile, sistemele de securitate, redu-
externe; cerea dezastrelor şi multe altele, beneficiază de pe
• modului diferit de înţelegere a unei organiza- urma existenţei standardelor internaţionale.
ţii şi a relaţiilor sale cu societatea şi cu mediul;
• activităţilor unei organizaţii şi scopului său „STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ
de a obţine rezultate economice favorabile.
ESTE INDISPENSABILĂ VIEŢII
ÎN SECOLUL XXI”
O organizaţie durabilă
La ora actuală, există mai multe iniţiative care tra- Standardele internaţionale contribuie la sporirea
tează responsabilitatea socială şi durabilitatea, care securităţii şi a performanţei, facilitând comunicarea
converg, formând modele pentru o organizaţie dura- prin diseminarea cunoştinţelor, promovarea inovaţi-
bilă. Un concept „nucleu”atât al responsabilităţii socia- ei şi facilitarea comerţului.
le, cât şi al dezvoltării durabile, este ideea triplei linii de
fond (triple bottom line – TBL) de-a lungul a trei sfere Standardul EN ISO 9001:2000 a fost adoptat de Asociaţia
– economie, mediu şi societate. O gamă de iniţiative de Standardizare din România – organismul naţional de stan-
locale, naţionale şi regionale furnizează linii directoare, dardizare – cu indicativul SR EN ISO 9001:2001 şi titlul: Sisteme
standarde şi alte instrumente de management pen- de management al calităţii. Cerinţe
Standardul EN ISO 14001:2004 a fost adoptat de Aso-
tru implementarea acestor concepte. La ora actuală,
ciaţia de Standardizare din România – organismul naţional
marea provocare este ca ele să se aplice tuturor or- de standardizare – cu indicativul SR EN ISO 14001:2005 şi
ganizaţiilor, la nivel mondial. Printre iniţiativele care îşi titlul: Sisteme de management de mediu. Cerinţe

elemente de construcţie pentru orice ghid referitor
la responsabilitatea socială. În acelaşi timp, nu tre-
buie să diminuăm contribuţia valoroasă a altor părţi
interesate.
Standardele ISO au fost elaborate printr-un proces
deschis şi transparent al multiplelor părţi interesate
şi sunt utilizate de numeroase organizaţii din lume.
O declaraţie clară a valorii alinierii cu iniţiativele SR
înrudite va linişti părţile interesate că standardele ISO
referitoare la responsabilitatea socială furnizează în
mod potenţial legături cu o varietate de instrumente
SR care funcţionează, recunoscând că există diferen-
ţe între diferitele tipuri de instrumente.
În plus, un standard ISO referitor la responsabilita-
tea socială va oferi numeroase avantaje, şi anume:
• furnizează o „înţelegere globală comună” a

problemelor de SR, creând astfel un punct de
referinţă care este potrivit, înţeles, acceptat şi
distribuit în toate statele;
• oferă celor care s-ar putea simţi marginali-
zaţi o platformă pentru a participa la elaborarea
de cerinţe care îi vor interesa. Acest lucru este
Vorbim o singură limbă deosebit de relevant pentru statele în curs de
Standardele ISO facilitează schimbul de bunuri şi dezvoltare, care au fost prea puţin implicate în
servicii pe piaţa internaţională şi promovează coo- elaborarea iniţiativelor SR existente şi care ar pu-
perarea între state în domeniul ştiinţific, tehnologic tea considera că priorităţile şi preocupările lor nu
şi productiv. Scopul ISO este să publice documente au fost tratate satisfăcător;
care să stabilească practici acceptate la nivel inter- • să niveleze domeniile de afaceri la nivel glo-
naţional. bal pentru organizaţiile întreprinderilor, statele
În universul instrumentelor şi al conceptelor care în curs de dezvoltare şi cele dezvoltate, precum
sprijină managementul responsabil din punct de şi părţile interesate de toate tipurile;
vedere social, există o gamă largă de posibilităţi: de • să îmbine expertiza şi experienţa largă în
la ISO 14001 şi de la standardele SA 8000, referitoa- domeniul SR, realizând produse care ar putea
re la contabilitatea socială, la Declaraţia Drepturilor înlocui standardele relativ mai puţin eficace,
Omului şi la principiile Global Compact, pentru a nu promovând în acelaşi timp diseminarea bunelor
menţiona decât câteva. practici şi a tehnologiei;
Liniile directoare din standardul ISO 26000 se vor • să reducă costurile tranzacţiilor, îmbunătă-
inspira din bunele practici dezvoltate în iniţiativele ţind comunicaţiile şi facilitând comerţul la nivel
SR existente în domeniul public şi în cel privat şi vor internaţional, lărgind scopul iniţiativelor naţio-
fi complementare cu aceste instrumente, incluzând nale şi regionale.
convenţiile şi declaraţiile relevante ale Naţiunilor • să confere încredere domeniului responsa-
Unite şi ale membrilor săi constituenţi, mai ales bilităţii sociale printr-un standard elaborat şi im-
Organizaţia Mondială a Muncii. Ele vor fi conforme cu plementat în mod credibil.
principiile Global Compact şi cu standardele din do-
meniul muncii ale Organizaţiei Mondiale a Muncii.
O provocare globală
Cea mai mare provocare pentru managementul
Avantajele cooperării din organizaţiile moderne este să arate că aceste
Este general acceptat faptul că instrumentele gu- instrumente sunt compatibile cu variate niveluri de
vernamentale, precum cele ale Naţiunilor Unite, ale management şi pot fi aplicate individual fiecărei di-
Organizaţiei Mondiale a Muncii şi ale Global Compact mensiuni a dezvoltării durabile: societate, economie
au un rol important de jucat în orice abordare efica- şi mediu. Alinierea acestor trei dimensiuni depinde
ce a responsabilităţii sociale, constituind adevărate

de maturitatea managementului. În acest scop, co- ISO 26000 va constitui un instrument practic pentru
munitatea internaţională necesită un standard ISO a implementa angajamentele etice şi de dezvoltare
care să ofere liniile directoare pentru o societate mai durabilă, de exemplu, în activitatea cotidiană a unei
armonioasă şi mai echilibrată. organizaţii.
În faţa problemelor menţionate mai sus, respon- ISO acţionează pentru a asigura că standardul va
sabilitatea socială a unei organizaţii este un mijloc beneficia de date ample din partea celor care sunt
de a atinge dezvoltarea durabilă organizaţională. serios interesaţi de responsabilitatea socială. Acest
Aceasta poate fi definită ca modul în care organiza- lucru este realizat printr-o reprezentare echilibrată în
ţia îşi desfăşoară managementul afacerilor pentru grupul de lucru, cea mai largă participare a părţilor
a deveni eficientă din punct de vedere economic, interesate. Din acest motiv, participarea şi capacita-
atotcuprinzătoare din punct de vedere social şi judi- tea de a include interesele părţilor interesate în ela-
cioasă din punct de vedere al mediului. borarea standardului sunt la fel de importante ca şi
conţinutul lui.
„VIITORUL STANDARD ISO 26000 În sfârşit, elaborarea acestui standard este o pro-
VA AJUTA LA APLICAREA blemă delicată. Prin inovare în mecanismul de con-
sens s-au făcut paşi importanţi, iar ISO constituie o
ANGAJAMENTELOR ETICE ŞI DE platformă internaţională ideală pentru elaborarea
DEZVOLTARE DURABILĂ” acestui document.
Modelul care ghidează viitorul standard Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, vol. 4, nr. 9,
ISO 26000 va pune de acord responsabilitatea soci- septembrie 2007, revista Organizaţiei Internaţionale
ală şi dezvoltarea durabilă, elemente convergente. de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea
Una dintre premisele sale de bază este că respon- Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: gasio-
rowski@iso.org. Un abonament anual costă 158 de franci
sabilitatea socială a unei organizaţii implică să con-
elveţieni. Abonamente:sales@iso.org.
tribuie la soluţionarea crizelor sociale şi de mediu.
Fără a intenţiona să aibă un caracter prescriptiv sau
a suprapune iniţiativele existente, viitorul standard

ISO STABILEŞTE PRINCIPIILE DEZVOLTĂRII
DURABILE PENTRU DOMENIUL
CONSTRUCŢIILOR DIN ÎNTREAGA LUME
ISO ÉTABLIT LES PRINCIPES DE DÉVELOPPEMENT DURABLE POUR LE SEC-
TEUR DE LA CONSTRUCTION DANS LE MONDE ENTIER
La nouvelle norme ISO 15392:2008 établit les principes internationalement reconnus pour le
développement durable dans la construction. Elle fournit également une base commune pour
la communication des informations entre les parties intéressées, notamment les constructeurs
et les architectes, les fabricants de produits et les concepteurs, les propriétaires de bâtiments,
les autorités politiques et réglementaires, les administrations des logements et les consomma-
teurs
Mots clés: construction, développement durable, stratégie de développement
Noul standard ISO 15392:2008 stabileşte principiile recunoscute la nivel internaţional pentru dezvoltarea
durabilă în construcţii. El furnizează, de asemenea, o bază comună pentru comunicarea informaţiilor între
părţile interesate: constructori, arhitecţi, fabricanţii şi proiectanţii de produse, proprietarii de construcţii, au-
torităţile politice şi de reglementare, administraţiile de locuinţe şi consumatorii.
Standardul ISO 15392 se bazează pe conceptul de dezvoltare durabilă în măsura în care se aplică clă-
dirilor şi lucrărilor de construcţii într-o abordare „de la leagăn la mormânt”. De-a lungul ciclului lor de viaţă,
construcţiile consumă resurse considerabile şi contribuie la transformarea mediului. Ele au, deci, consecinţe
economice importante şi impacturi asupra mediului şi asupra sănătăţii oamenilor.
Elementele fundamentale stabilite în standardul ISO 15392:2008, Dezvoltarea durabilă în construcţii.
Principii generale, servesc ca bază pentru o serie de standarde care tratează provocări şi aspecte specifice
dezvoltării durabile. Ele se aplică clădirilor şi altor lucrări de construcţie individuale şi colective, precum şi
materialelor, produselor, serviciilor şi proceselor.
Domeniul construcţiilor este un sector-cheie în economiile naţionale, iar cadrul construit, care reprezintă
un element determinant al calităţii vieţii, contribuie la identitatea culturală şi la patrimoniu.
Aplicarea conceptului de dezvoltare durabilă în construcţii implică interpretarea lui şi luarea în seamă a
celor trei aspecte principale – economic, de mediu şi social – răspunzând criteriilor de performanţă tehnice
şi funcţionale.
Principiile elaborate în standardul ISO 15392 ţin seama de faptul că provocarea dezvoltării durabile este
globală, dar strategiile de dezvoltare durabilă aplicate în construcţii sunt locale şi diferă, din punct de vedere
al conţinutului, de la o regiune la alta.
Standardul recunoaşte faptul că aceste strategii vor reflecta contextul, condiţiile prealabile şi necesităţile,
nu numai în cadrul construit, dar şi în mediul social. Acesta din urmă cuprinde entitatea socială, aspectele
culturale, patrimoniul, sănătatea, confortul, infrastructura socială şi siguranţa sanitară a mediilor. El poate
include, în plus, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, reducerea sărăciei şi crearea de locuri de muncă.
Standardul ISO 15392:2008, Dezvoltarea durabilă în construcţii. Principii generale, a fost elaborat de
ISO/TC 59, Construcţii imobiliare, subcomitetul SC 17, Dezvoltarea durabilă în construcţii. Documentul
poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente,
str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.
Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO nr. 1131/2008

CONSENSUL PĂRŢILOR INTERESATE
A CONDUS LA ÎNAINTAREA LUCRĂRILOR
VIITORULUI STANDARD ISO 26000
REFERITOR LA RESPONSABILITATEA
SOCIALĂ
LE CONSENSUS DES PARTIES PRENANTES FAIT PROGRESSER LA FUTURE
NORME ISO 26000 SUR LA RESPONSABILITÉ SOCIÉTALE
La future norme ISO 26000 donnant des lignes directrices sur la responsabilité sociétale a
franchi une étape importante en passant du statut de projet de travail à celui de projet de co-
mité, signe du haut degré de consensus entre les multiples parties prenantes représentées au
sein du groupe de travail de l’SO sur la responsabilité sociétale
Mots clés: responsabilité sociétale, norme internationale, projet de comité, parties prenantes
Viitorul standard ISO 26000, care oferă liniile directoare cu privire responsabilitatea socială, a tra-
versat o etapă importantă, trecând de la statutul de proiect de lucru la cel de proiect de comitet (CD-
committee draft), semn al consensului dintre numeroasele părţi implicate în cadrul grupului de lucru al ISO
cu privire la responsabilitatea socială (GT RS).
Rezoluţia care aprobă difuzarea documentului ca proiect de comitet a fost unul din principalele rezultate
ale celei de-a şasea reuniuni plenare a GT RS , care a avut loc pe 1-5 septembrie 2008 la Santiago de Chile, cu
o participare record pentru o reuniune de standardizare – 386 de experţi din 76 de state membre ale ISO şi
33 de organizaţii de legătură.
Preşedintele GT, Jorge E. R. Cajazeira, a afimat că „decizia de a se trece în stadiul de CD nu constituie numai
un jalon important în procesul de elaborare a ISO 26000, ea este şi dovada clară că abordarea care implică
numeroase părţi interesate, adoptată de ISO în acest demers este un instrument eficace care permite să se
trateze subiecte complexe în grupuri mari, foarte diversificate”.
Vicepreşedintele GT RS, Staffan Söderberg, a declarat: „Am fost foarte impresionat când am văzut modul
în care experţii RS au vrut şi au ştiut să obţină un consens, chiar pe cele mai dificile subiecte”. Această reuni-
une m-a convins cât de mare este forţa dialogului dintre părţile implicate”.
Reprezentanţii celor şase grupuri ale părţilor interesate participă la GT RS: industrie, guverne, organizaţiile
din domeniul muncii, organizaţii neguvernamentale, sectorul terţiar, instituţiile de cercetare etc. Doi experţi
din fiecare categorie de părţi interesate (unul dintr-un stat dezvoltat, altul dintr-un stat în curs de dezvoltare)
iau parte la forţa-ţintă de redactare integrată (IDTF), care are sarcina de a examina şi de a revizui proiectele
ISO 26000. Reprezentanţi ai Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi ai Pactului Mondial al Naţiunilor Unite
participă, de asemenea, la IDTF.
Înainte de reuniunea de la Santiago, GT RS primise 5 200 de comentarii cu privire la cea de-a doua ediţie
a celui de-al patrulea proiect de lucru al standardului. Pe baza acestor comentarii, IDTF a identificat principa-
lele subiecte care vor fi abordate la şedinţa plenară:
1. standarde internaţionale cu privire la comportament;

2. caracterul referinţelor la iniţiativele din domeniul responsabilităţii sociale;

3. caracterul referirii la guverne;
4. sfera de influenţă (inclusiv problemele referitoare la lanţul de valori şi la lanţul de aprovizionare);
5. modul de alegere (inclusiv problemele referitoare la pertinenţa, importanţa şi stabilirea priorităţi-
lor).
Progresul şi consensul cu privire la aceste probleme au fost suficiente la reuniune pentru a permite tre-
cerea ISO 26000 la faza de proiect de comitet. Documentul va trebui să fie terminat şi difuzat în următoarele
trei luni. Publicarea ISO 26000 ca standard internaţional este prevăzută pentru septembrie 2010.
Cea de-a şasea reuniune plenară a GT RS a fost găzduită de Institutul Naţional de Standardizare (INN) din
Chile, iar ceremonia de deschidere a fost marcată de discursul ministrului economiei, Hugo Lavado, a minis-
trului muncii, Osvaldo Andrade şi a directorului executiv al INN, Sergio Toro.
Rezumând progresul lucrărilor la ISO 26000, preşedintele GT, Jorge Cajazeira, a concluzionat: „Este în-
curajator să vezi că principiile şi aşteptările care precedă acorduri internaţionale majore precum Declaraţia
universală a drepturilor omului sunt incluse în ISO 26000 pentru a putea fi înţelese şi puse în practică de către
organizaţiile din întreaga lume, în sectorul public şi în cel privat”.
Cu ocazia unei recepţii organizate pentru grup la Santiago, secretarul general al ISO, Kevin McKinley, a
afirmat: „Grupul de lucru cu privire la responsabilitatea socială reprezintă o realizare pasionantă şi importantă
în cadrul familiei ISO. De la lansarea acestui proiect în cadrul programului de lucru al ISO, am observat un
nivel exemplar de devotament, angajament şi participare ale părţilor interesate la acest subiect foarte vast şi
stimulant care este responsabilitatea socială”.
Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO 1158/2008

Asociaţia de Standardizare din Româ-
nia anunţă publicarea documentului
tehnic unificat „Cod de practică pen-
tru producerea betonului, indicativ
CP 012/1- 2007” ce reprezintă comasa-
rea textelor documentelor tehnice pre-
văzute în art. 4 alin (1) din Ordinul MDLPL
nr. 577 /29.04.2008:
 reglementarea tehnică NE 012/1-2007 “Nor-

mativ pentru producerea betonului şi exe-
cutarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat. Partea 1: Producerea
betonului”;
 standardul SR EN 206-1:2002 ”Beton. Partea
1: Specificaţie, performanţă, producţie şi
conformitate” cu amendamentele
SR EN 206-1:2002/A1:2005,
SR EN 206-1:2002/A2:2005
şi erata SR EN 206-1:2002/C91:2008
 standardul SR 13510:2006 ”Beton. Partea 1:
Pentru aplicarea acestui cod de prac- Specificaţie, performanţă, producţie şi con-
tică se utilizează standardele române, formitate. Document naţional de aplicare a
europene şi internaţionale la care se SR EN 206-1:2002” cu erata
face referinţă (respectiv standardele SR 13510:2006/C91:2008.
române identice cu acestea).
Următoarele standardele europene şi internaţionale la care se face referire în textul codului de
practică nu au standard român corespondent: ISO 2859-1, DIN 4030-2 şi ASTM C 173.
Acest cod de practică face trimitere la Directiva 90/384/CEE care a fost transpusă în Hotărârea
Guvernului nr. 1016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de infor-
maţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la
serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, pre-
cum şi Comisia Europeană.
În relaţiile contractuale şi/sau în caz de litigiu prevalează prevederile documentelor invoca-

te în art. (2) din Anexa la Ordinul MDLPL nr. 577 /29.04.2008, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.374/16.V.2008.
Pentru comenzi, vă rugăm să ne contactaţi la:

Serviciul Vânzări-Abonamente
Tel : 021- 316.77.25,
Fax :021- 317.25.14/ 021- 312.94.88
e-mail : vanzari@asro.ro

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ
ASPECTE PRIVIND STANDARDELE

ŞI REGLEMENTĂRILE TEHNICE
DIN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR
ASPECTS CONCERNANT LES NORMES ET LES RÉGLEMENTATIONS TECHNI-
QUES DANS LE DOMAINE DES CONSTRUCTIONS
Dr. ing. conf. DAN GEORGESCU – INCERC

Cerc. st. MIHAI PACHIŢAC – INCERC
Exp. stand. ECATERINA ARAMĂ – ASRO
Les constructions sont un domaine réglementé par des dispositions tant au niveau national,
qu’européen. L’approche au niveau européen a été déterminée surtout par le marché commun,
par l’élaboration de certaines directives qui établissent principalement les exigences essen-
tielles et des conditions qui en dérivent pour la mise sur le marché commun des catégories de
produits s’y rapportant
Mots clés: constructions, normes, réglementations techniques, directive, normes harmoni-
sées
1. Domeniul fiecare construcţie fiind realiza-

tă după un anumit proiect. Chiar
reglementat al în cazul în care se realizează mai
construcţiilor multe construcţii după acelaşi
• Construcţiile au constituit proiect (proiect tip), de regulă ele
şi constituie un domeniu regle- diferă prin condiţiile de fundare
mentat prin dispoziţii legislative, pe teren şi/sau de solicitare din
atât la nivel naţional, cât şi, mai acţiuni climatice;
de curând, la nivel european. b) – modul de atestare a
Abordarea la nivel european a conformităţii construcţiei, prin
fost determinată mai ales de Piaţa recepţie pe baza proiectului şi a
Comună, prin elaborarea unor di- documentelor privind calitatea
rective care stabilesc în principal executării lucrărilor, lucrări care
cerinţele esenţiale şi condiţiile implică multe categorii şi speci-
care derivă, pentru introducerea alizări de personal, durate relativ
pe Piaţa Comună a categoriilor de mari şi influenţa condiţiilor de
produse la care se referă. mediu, inclusiv a celor climatice;
• Faţă de alte domenii re- c) – ponderea foarte mare
pe care construcţiile o au în me- între abordările naţionale în ceea
glementate (diferite categorii de
diul natural şi influenţele recipro- ce priveşte conceperea, proiec-
produse tehnice şi echipamente,
ce dintre construcţii şi acest me- tarea, executarea şi exploatarea
jucării etc), domeniul construcţii-
diu; construcţiilor, fac ca directiva eu-
lor are anumite particularităţi care
d) – durata foarte mare de ropeană în ceea ce priveşte con-
au implicaţii şi în ceea ce priveşte
exploatare, de ordinul a 50-100 de strucţiile să fie, de asemenea, de-
standardizarea, particularităţi care,
ani. osebită, deoarece:
în principal sunt:
• Aceste particularităţi, pre- (i) – exigenţele esenţiale se
a) – caracterul de unicat,
cum şi existenţa unor diferenţe referă la construcţiile executate;

sunt proiectate şi executate co- bazele proiectării structurilor con-
respunzător. strucţiilor, acţiunile asupra struc-
• Marcajul CE atestă con- turilor, proiectarea structurilor din
formitatea produselor pentru diferite categorii de materiale (be-
construcţii cu documentele de ton, oţel, aluminiu, lemn, zidărie),
referinţă care pot fi: proiectarea geotehnică, precum
- standarde naţionale care şi proiectarea pentru rezistenţa la
transpun standarde armonizate; cutremur.
- agremente tehnice euro- Standardele din categoria A se
pene (ATE); adresează în special proiectanţi-
- specificaţii tehnice na- lor construcţiilor.
ţionale care sunt conforme cu b) – standardele din cate-
cerinţele esenţiale şi care au fost goria B se adresează în special
notificate şi recunoscute de sta- producătorilor de produse pentru
tele membre ale UE, conform unei construcţii şi, dintre acestea, două
proceduri stabilite. categorii principale sunt:
• Documentele interpreta- (i) – standardele de produs,
tive fac următoarea distincţie între care definesc cerinţele şi criteriile
standarde: de performanţă asociate acesto-
(ii) – prevederile directivei
- categoria A – standarde ra;
se referă la produsele pentru con-
care privesc proiectarea şi execu- (ii) standardele de încercări,
strucţii, care sunt puse pe piaţă,
tarea construcţiilor; care stabilesc modul în care, prin
de unde şi denumirea acesteia
- categoria B – standarde încercări, se determină perfor-
(directiva privind produsele pen-
care privesc produsele pentru manţele produselor.
tru construcţii 89/106/CEE – de-
construcţii, în această categorie • Standardele de produs
numită în continuare DPC);
fiind incluse şi ghidurile pentru care sunt elaborate în baza man-
(iii) – trecerea de la cerinţele
elaborarea ATE. datelor Comisiei Europene către
esenţiale privind construcţiile la
Distincţia nu este făcută pen- CEN, mandate în care, pe baza DI,
cerinţe şi criterii de performanţă
tru a induce anumite priorităţi, ci sunt stabilite cerinţele şi criteriile
privind produsele pentru con-
pentru a pune în evidenţă dife- de performanţă asociate cerinţe-
strucţii se face pe baza celor şase
renţierile, care au fost menţionate lor esenţiale pentru construcţii şi
documente interpretative (DI),
mai înainte, precum şi diferenţele domeniilor de utilizare a produse-
care constituie parte a directivei;
între responsabilităţile statelor lor respective, precum şi modurile
(iv) – conformitatea se referă
membre, astfel: de atestare a conformităţii, în ve-
numai la produse şi evaluarea ei
a) – standardele din catego- derea aplicării marcajului CE, sunt
are o altă denumire (atestare) şi
ria A ţin seama de diferenţele în le- standarde armonizate.
o modalitate diferită de efectuare
gislaţie, reglementări şi prevederi Pentru a răspunde cerinţelor
faţă de celelalte categorii de pro-
administrative, precum şi în ceea diversificate privind construcţiile,
duse.
ce priveşte condiţiile geografice, în standardele de produs se stabi-
climatice, de mod de viaţă sau de lesc diferenţieri în ceea ce priveşte
2. Categorii niveluri de protecţie din statele nivelurile de performanţă, astfel:
de standarde membre, astfel încât permit dife- - prin clase tehnice, care
renţieri prin elaborarea de anexe sunt definite în standardele de cla-
în relaţie cu DPC naţionale la adoptarea standarde- sificare, în corelare cu cele de încer-
• Conform DPC, statele lor respective. care;
membre pot considera apte pen- O categorie distinctă dintre - prin niveluri-prag, care
tru utilizarea în construcţii care aceste standarde sunt cele din reprezintă valori minime sau ma-
satisfac exigenţele esenţiale, pro- seria EN 1990-1999 care trans- xime, după caz;
dusele pentru construcţii în urmă- pun, pe baza unui acord din 1989 - prin valori lăsate la latitu-
toarele condiţii: (BC/CEN/03/89) dintre Comisia dinea producătorului, care trebuie
- produsele poartă inscrip- Europeană şi CEN, eurocodurile, să le declare.
ţionat marcajul CE; care au început să fie elaborate • Deoarece majoritatea
- lucrările de construcţii din 1975. Acestea au ca obiect standardelor de produs sunt ela-

borate pentru familii de produse, pune obligativitatea (total sau ne să intre în domenii proprii re-
astfel că ele conţin mai multe cri- parţial) a prevederilor conţinute glementărilor tehnice, cum este
terii de performanţă pentru care în reglementările tehnice respec- cazul transformării eurocodurilor
nivelurile de performanţă trebuie tive; în standarde sau, mai ales, al ela-
să fie declarate de producători, b) – acoperă întregul do- borării de standarde care au ca
apare necesitatea elaborării de meniu al construcţiilor, sub toate obiect executarea lucrărilor de
către aceştia a standardelor de fir- aspectele, aşa cum s-a arătat mai construcţii.
mă, ca un document valabil care înainte şi, prin aceasta: • Se poate considera că
descrie produsul respectiv şi pro- (i) – conţine diferite catego- principalele deosebiri între stan-
prietăţile acestuia, în cadrul stan- rii de reglementări, care tratează, darde şi reglementările tehnice în
dardului de produs generic. până la detaliu, aspectele care fac construcţii constau în:
obiectul acestora; a) – caracterul de aplicare
(ii) – conţine prevederi pri- voluntară a standardelor;
3. Sistemul de vind, după caz, toţi factorii care b) – modul deosebit de
reglementări intervin în activităţile din dome- abordare, în sensul în care:
tehnice în niul construcţiilor (beneficiari, in- (i) – standardele tratează
vestitori, proiectanţi, producători impersonal, având ca obiect în-
construcţii de produse/echipamente/utilaje, deosebi terminologii/vocabulare,
• Reglementările tehnice executanţi ai lucrărilor directe/co- clasificări, obiecte, descrieri de
în construcţii constituie un sistem nexe, utilizatori, organisme ale ad- metode, fără să implice sarcini şi
de documente care conţin preve- ministraţiei centrale şi locale etc.). responsabilităţi, cu excepţia ane-
derile necesare pentru a asigura xelor Z, care stabilesc modurile de
realizarea şi exploatarea construc- atestare a conformităţii produse-
ţiilor în mod corespunzător (aşa 4. Relaţia dintre lor, din standardele armonizate;
cum prevede şi DPC). standarde şi (ii) – reglementările tehnice
Aceste reglementări tehni-
ce au ca obiect fie categoriile de
reglementările fac referire la factorii implicaţi şi,
de regulă, prevăd atribuţii şi res-
construcţii, ca atare (locuinţe, tehnice în ponsabilităţi, în cadrul compo-
obiective social-culturale, indus-
triale, drumuri, poduri etc.), fie
construcţii nentei de reglementare, aşa cum
• Nu se poate face o de- s-a arătat mai înainte (3.a).
categorii de lucrări (terasamente, • În ceea ce priveşte apli-
marcaţie precisă între standarde
fundaţii, structuri din diferite ma- carea voluntară a standardelor,
şi reglementări tehnice, cel puţin
teriale, pardoseli, învelitori etc.) şi trebuie făcute următoarele obser-
în ceea ce priveşte conţinutul şi
se referă la toate etapele legate de vaţii:
modul de prezentare. Dimpotrivă,
acestea: proiectare, executarea lu- - În cazul standardelor din
în ultima perioadă, se observă
crărilor (inclusiv privind utilajele şi categoria B, menţionată la pct.2
tendinţa ca standardele europe-
echipamentele pentru executarea
lucrărilor), exploatarea construc-
ţiilor (întreţinere, reparare, recon-
strucţie, urmărirea comportării în
timp), precum şi utilizarea ulteri-
oară a construcţiilor (conservare,
demolare etc.).
• Sistemul de reglemen-
tări tehnice în construcţii poate fi
caracterizat prin următoarele ele-
mente principale:
a) – constituie principalul mij-
loc prin care se realizează activi-
tatea de reglementare, de către
autoritatea de reglementare din
domeniul construcţiilor care, prin
ordinele de aprobare, poate im-

(standarde de clasificare, de pro- de confirmare, deci fără a fi tra- cu acest obiect.
dus şi de încercări), este greu de duse în limba română. Pe lângă Răspunsul este că aceste re-
imaginat că un producător ar dori dificultatea de a procura, în caz glementări tehnice sunt necesare
să producă în serie mare, pentru a de nevoie, standardul respectiv cel puţin din două motive foarte
introduce pe piaţă, şuruburi care într-o limbă străină, aplicarea lui importante:
nu sunt conforme cu un standard pe această bază poate conduce a) – standardele armoniza-
de produs, astfel că voluntariatul la interpretări, astfel că, în aceste te pentru produse, spre exemplu,
poate căpăta un aspect mai mult cazuri, nu se poate face referire la nu conţin prevederi decât pentru
formal. standardul respectiv; criterii de performanţă asociate
- În cazul standardelor din (ii) – anularea unor standar- cerinţelor esenţiale. Or, pentru
categoria A, menţionată la pct. 2, de în urma preluării unor standar- proiectarea, executarea şi exploa-
mai ales al celor privind concepţia de europene care acoperă doar o tarea construcţiilor, este necesară
şi proiectarea, precum şi al celor parte din conţinutul standardelor punerea în evidenţă şi tratarea
privind executarea construcţiilor, anulate, astfel că pentru partea criteriilor de performanţă asocia-
voluntariatul se poate manifesta cealaltă nu se poate face referire te tuturor categoriilor de cerinţe:
în oarecare măsură în sensul în la un standard. funcţionale privind executarea
care se pot proiecta şi executa Aceste neajunsuri ar fi trebu- lucrărilor, privind exploatarea con-
construcţii pe bază de concepte it să fie înlăturate prin folosirea strucţiilor;
şi cu metode şi/sau materiale care mecanismelor de recunoaştere b) – standardele nu tratează
nu fac obiectul standardelor în vi- a standardelor naţionale care nu aspectele privind implicarea fac-
goare (inclusiv anexele naţionale sunt în contradicţie cu cerinţele torilor intervenienţi în activităţile
la acestea), dar respectând preve- esenţiale (conform prevederilor legate de proiectarea, executarea
derile DPC în ceea ce priveşte ce- DPC), precum şi a perioadelor de şi exploatarea construcţiilor, mai
rinţele esenţiale pentru construc- coexistenţă a standardelor. ales în ceea ce priveşte obligaţiile
ţii. Această categorie de standarde - În domeniul reglementărilor şi răspunderile acestora.
a început să se suprapună peste tehnice este necesară restructu- Dacă tendinţa manifesta-
reglementările tehnice cu acelaşi rarea sistemului, având în vedere, tă, prezentată mai înainte, de a
obiect, fără a avea însă impactul pe de o parte, adaptarea la re- extinde modul de abordare al
acestora sub aspectul reglemen- glementările europene (conform standardelor, va avea ca rezultat
tării domeniului; prevederilor DPC şi ca urmare a suprapunerea dintre standarde şi
- Referirea la standarde în standardelor armonizate etc) şi, reglementările tehnice, aceasta
prevederile cu caracter obliga- pe de altă parte, cel puţin la fel presupune modificarea concepţi-
toriu din reglementările tehnice de importantă, schimbările în do- ilor privind rolul şi scopurile celor
face obligatorie şi aplicarea stan- meniul construcţiilor (ponderea două sisteme de documente teh-
dardelor respective. tipurilor de construcţii, aplicarea nice, dintre care importantă este
• Atât standardele, cât şi unor sisteme constructive noi şi, introducerea principiilor de regle-
reglementările tehnice, sunt su- mai ales, a unor categorii largi de mentare legală între obiectivele
puse revizuirii periodice, pentru a produse noi, schimbarea structurii standardizării, care să-l înlocuiască
se pune de acord cu evoluţiile din unităţilor de proiectare şi de exe- pe cel al aplicării voluntare.
domeniile respective. In prezent cutare a lucrărilor).
însă, această activitate este deo- În acest sens, o categorie im-
sebită deoarece: portantă de reglementări tehnice
5. Aspecte privind
• În domeniul standardelor, sunt specificaţiile tehnice privind situaţia actuală
se înlocuiesc practic toate stan- cerinţele şi criteriile de perfor- în aplicarea
dardele naţionale cu standarde manţă pentru diferitele tipuri de
europene preluate ca standarde construcţii şi, mai ales pentru ca- standardelor
române, înlocuire care, prin modul tegorii de lucrări şi, în unele cazuri, • Dintre neajunsurile prin-
în care este realizată, a condus la pentru familii de produse. cipale care apar în prezent în apli-
o serie de neajunsuri, dintre care • S-a pus deja problema carea standardelor în ţara noastră,
mai importante sunt: dacă mai sunt necesare reglemen- pe lângă cele arătate la punctul
(i) – anularea unor standar- tări tehnice de tipul specificaţiilor precedent (standarde europene
de în urma înlocuirii lor cu stan- tehnice menţionate mai înainte, adoptate fără a fi traduse şi stan-
darde europene preluate prin filă din moment ce există standarde darde române anulate fără ca o

parte din prevederi să fie acope- la aceleaşi domenii, au scopuri şi române neconflictuale cu stan-
rite de alte standarde în vigoare), utilizări distincte, în sensul în care: dardele europene, fie prin regle-
este lipsa perioadei de coexisten- - standardele sunt de regulă mentări tehnice, unele cazuri deo-
ţă. Obiectivul principal declarat al impersonale, conţinând prevederi sebite rezultate din lipsa perioadei
introducerii acestei perioade este care, aşa cum sunt definite, au de coexistenţă şi, pe de altă parte,
acela de a permite producătorilor scopul obţinerii unui grad optim pentru a atrage un colectiv de
şi organismelor certificate să se de ordine în domeniul de care se specialişti care utilizează frecvent
adapteze treptat la condiţiile ce- ocupă, aplicarea lor fiind volunta- standarde pe anumite domenii,
rute de noile standarde. ră; specialişti care să participe cu
Lipsa perioadei de coexistenţă - reglementările tehnice sunt, observaţii pertinente, atât la an-
implică pe de-o parte, producă- de regulă, şi documente de regle- chetele proiectelor de standarde
torii (dintre care unii pot fi nevoiţi mentare, în sensul în care conţin europene, cât şi la cele privind tra-
să-şi modifice tehnologiile de fa- prevederi referitoare la sarcini şi ducerea în limba română a stan-
bricaţie) şi, pe de altă parte, labora- responsabilităţi pentru factorii dardelor europene care se preiau
toarele de încercări, prin modifica- care intervin în activităţile legate ca standarde naţionale.
rea unor metode sau introducerea de proiectarea, executarea şi ex- • Tendinţa ca standardele
unor metode noi de încercare, cu ploatarea construcţiilor. să-şi extindă domeniul, sub as-
consecinţe, mai ales, în necesita- Reglementările tehnice fac re- pectul scopului, spre cel al regle-
tea dotării acestora cu aparatură, ferire la standarde ca documen- mentărilor tehnice, are unele con-
echipamente şi/sau produse de te de referinţă şi asigură detalieri secinţe care pot pune în discuţie
alte tipuri decât cele utilizate con- pentru luarea în considerare, în această tendinţă, astfel:
form vechilor standarde. mod unitar şi corelat, a tuturor - în cazul transformării euro-
• Sunt relativ multe stan- aspectelor legate de construcţii, codurilor în standarde, apare ne-
darde europene preluate ca stan- având în vedere atât multitudinea cesitatea elaborării unor anexe
darde române, la care se constată factorilor implicaţi, cât şi particu- naţionale, documente care reiau,
unele deficienţe, dintre care mai larităţile arătate ale domeniului în fond, prevederi ale reglementă-
importante sunt: construcţiilor. rilor tehnice naţionale;
- unele prevederi, fie că nu • Schimbările majore pe- - în cazul standardelor armo-
sunt exprimate clar sau chiar co- trecute în domeniul construcţii- nizate, acestea conţin, în anexa
rect, fie că sunt tratate inegal sau lor, mai ales in ultimii zece ani, au ZA privind conformarea la DPC,
sunt incomplete; impus restructurarea sistemului prevederi care se referă la sarcini-
- pentru unele prevederi, vari- de reglementări tehnice, pentru le producătorilor şi organismelor
antele în limba franceză şi engle- a ţine seama, pe de-o parte, de notificate, sarcini care derivă din
ză au exprimări diferite, fapt care implicaţiile aplicării DPC, şi, ca ur- mandatele CE emise de Comisia
poate conduce, de asemenea, la mare a preluării unui număr foar- Europeană pentru Construcţii ca
interpretări. te mare de standarde europene şi, autoritate legislativă. În acest caz,
Aceste deficienţe pot face pe de altă parte, de modificările în deşi aplicarea standardelor este
obiectul unor detalieri şi/sau co- ceea ce priveşte ponderea cate- voluntară, opţiunea producători-
mentarii în reglementările tehni- goriilor de construcţii, a sistemelor nu poate fi, de regulă, alta.
ce în care standardele respective lor constructive noi, precum şi cea În ambele cazuri, standardele
sunt trecute ca documente de a produselor şi tehnologiilor noi respective au o elaborare hibridă
referinţă, pentru a asigura o apli- pentru executarea lucrărilor. care poate conduce la repunerea
care unitară a prevederilor acestor • Adoptarea unui număr în discuţie a conceptelor pe baza
standarde. foarte mare de standarde europe- cărora s-au elaborat standardele,
Totodată, se remarcă şi faptul ne şi anularea standardelor naţi- pe de o parte, şi reglementările
că astfel de deficienţe apar şi din onale în contradicţie conduce în tehnice, pe de altă parte.
cauza traducerii în limba română această perioadă la neajunsurile
a unor standarde europene. arătate privind utilizarea standar-
delor.
Pentru reducerea acestor ne-
6. Concluzii ajunsuri, trebuie făcute eforturi
• Standardele şi reglemen-
pentru a rezolva, pe de-o parte,
tările tehnice, chiar dacă se referă
fie prin elaborarea de standarde

IMPORTANŢA STANDARDULUI
SR EN ISO 22005:2007, UN ADEVĂRAT
GHID DE APLICARE A TRASABILITĂŢII
ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
L’IMPORTANCE DE LA NORME SR EN ISO 22005:2007, UN VRAI GUIDE
D’APPLICATION DE LA TRAÇABILITÉ DANS L’INDUSTRIE ALIMENTAIRE
JENI TOMA, exper t principal standardizare, Direc ţia Publicaţii, ASRO
Pour prévenir les maladies des consommateurs, il est impérieux de suivre incessamment le che-
min que parcourt chaque lot d’aliments. Si un lot d’aliments s’avère être contaminé, on trouvera
plus facilement la source de contamination et on saura dans quels magasins ont été distribués
les autres aliments du lot pour être retirés et éviter de la sorte des maladies en masse
Mots clés: produits alimentaires, sécurité des produits alimentaires, chaîne alimentaire, traça-
bilité, normes internationales
Undeva, într-o mică localitate americană o tâ- şi se constată că toţi pacienţii au mâncat îngheţată
nără se zbate între viaţă şi moarte, având o toxiin- furnizată de aceeaşi firmă. Se merge înapoi pe lanţul
fecţie alimentară; la câteva zeci de kilometri un alt alimentar, urmărindu-se traseul alimentului şi în final
tânăr se află în aceeaşi situaţie. Pe măsură ce trece se constată că cisternele care transportau îngheţata,
timpul, apar tot mai dese cazuri de toxiinfecţie pe în una din zilele săptămânii transportau o spumă de
teritoriul statului respectiv. Care este cauza şi cum ouă neprelucrată termic. După transport, se realiza
poate fi înlăturată? Se face un istoric al incidentului igienizarea, dar soluţiile folosite nu curăţau şi capacul

superior al cisternei. Astfel s-a infestat îngheţata şi au tări, de caracteristicile produsului şi chiar de aşteptă-
apărut o mulţime de cazuri de toxiinfecţie alimen- rile beneficiarilor, iar complexitatea lui poate varia în
tară. funcţie de trăsăturile produsului şi de obiectivele ce
Însă, graţie sistemului de trasabilitate, a putut fi trebuie realizate.
depistată şi eliminată contaminarea, oprindu-se ast- Implementarea de către o organizaţie a sistemu-
fel răspândirea toxiinfecţiei. lui de trasabilitate depinde atât de limitele tehnice
Concluzia care se trage este că, pentru a preveni ale organizaţiei şi produselor (adică natura materiilor
îmbolnăvirea consumatorilor, devine imperios nece- prime, mărimea loturilor, procedurile de colectare şi
sar să se urmărească în permanenţă drumul pe care transport, metodele de procesare şi ambalare), cât şi
îl parcurge fiecare lot de alimente. Astfel, dacă un lot de costul aplicării unui astfel de sistem.
de alimente se dovedeşte a fi contaminat, va fi foarte Standardul SR EN ISO 22005:2007 stabileşte prin-
uşor de identificat sursa de contaminare şi de ştiut cipiile şi cerinţele fundamentale pentru proiectarea
la ce magazine au fost distribuite celelalte alimente şi implementarea unui sistem de trasabilitate a ali-
din lot, pentru a fi retrase şi a se evita o îmbolnăvire mentelor şi furajelor. El poate fi aplicat de către o
în masă. organizaţie care activează în orice etapă a lanţului
Aceste incidente care se produc în lanţul alimen- alimentar.
tar, în diverse etape ale producţiei, procesării şi dis- Sistemele de trasabilitate trebuie să poată do-
tribuţiei, au evidenţiat necesitatea existenţei unui cumenta istoricul produsului şi/sau să localizeze un
standard care să creeze cadrul pentru proiectarea produs în lanţul alimentar. Ele contribuie la cerceta-
şi implementarea unui sistem al trasabilităţii. Acest rea cauzei neconformităţii şi la capacitatea de a retra-
standard, datorită impactului său larg, a fost elaborat ge şi/sau rechema produsele dacă este necesar, aşa
de Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO/ cum s-a întâmplat în exemplul de mai sus. Sistemele
TC 34, Produse alimentare) în colaborare cu Comitetul de trasabilitate pot îmbunătăţi utilizarea corespun-
European de Standardizare (CEN/SS C01, Produse ali- zătoare a informaţiilor şi încrederea în acestea, efica-
mentare), şi adoptat de Asociaţia de Standardizare citatea şi productivitatea organizaţiei.
din România (ASRO) ca standard român - SR EN ISO Mişcarea alimentului sau furajului trebuie să tra-
22005:2007, Trasabilitatea în lanţul alimentar. Principii teze cel puţin o etapă ulterioară şi o etapă anteri-
generale şi cerinţe fundamentale pentru proiectarea şi oară pentru fiecare organizaţie din lanţul alimentar.
implementarea sistemului. Pe baza acordului dintre organizaţiile implicate, sis-
temul se poate aplica mai multor părţi ale lanţului
alimentar.
CE ESTE TRASABILITATEA?
Evident, sistemul de trasabilitate trebuie să fie ve-
TRASABILITATEA, ÎN ACCEPŢIUNEA rificabil în orice moment şi să poată stabili întocmai
ACESTUI STANDARD, ESTE istoricul sau originea produsului şi a organizaţiilor
CAPACITATEA DE A URMĂRI responsabile din lanţul alimentar, iar pentru a fi efici-
ent, sistemul trebuie să fie aplicat consecvent şi, mai
MIŞCAREA UNUI FURAJ SAU ales, trebuie să respecte toate reglementările sau po-
ALIMENT PRIN TOATE ETAPELE liticile locale, regionale, naţionale sau internaţionale,
SPECIFICATE DE PRODUCŢIE, după caz.
PROCESARE ŞI DISTRIBUŢIE. Un sistem de trasabilitate trebuie proiectat în
contextul unui sistem de management mai larg.
Alegerea lui ar trebui să rezulte din echilibrarea dife-
Sistemul de trasabilitate este totalitatea datelor ritelor cerinţe, din fezabilitatea tehnică şi acceptabi-
şi operaţiilor capabile să menţină informaţiile dorite litatea economică.
despre un produs şi componentele acestuia pe par- Fiecare element al unui sistem de trasabilitate tre-
cursul unei părţi sau al întregului lanţ de producţie buie considerat şi justificat caz cu caz, luând în consi-
şi utilizare. deraţie obiectivele ce se doresc a fi atinse.
Un sistem de trasabilitate este un instrument util Toate aceste recomandări se regăsesc în cele opt
care ajută o organizaţie din cadrul unui lanţ alimen- capitole ale standardului:
tar să îşi realizeze obiectivele sale definite şi este apli-
cabil atunci când este necesar să se stabilească istori- 1 Domeniu de aplicare;
cul sau localizarea unui produs sau a componentelor 2 Referinţe normative;
sale. Alegerea acestuia este influenţată de reglemen- 3 Termeni şi definiţii;

4 Principiile şi obiectivele trasabilităţii; specţie şi certificare a alimentelor
5 Proiectare;
6 Implementare; În România există Legea nr. 150/2004, privind si-
7 Audituri interne; guranţa alimentelor şi a hranei pentru animale, care
8 Analiză. prevede în mod expres stabilirea trasabilităţii, după
Standardul se utilizează împreună cu standarde- cum urmează:
le SR EN ISO 22000:2005, Sisteme de management al
siguranţei alimentelor. Cerinţe pentru orice organizaţie Art. 18 - (1) Trasabilitatea alimentelor, a hranei
din lanţul alimentar, şi SR ISO/TS 22004:2006, Sisteme de pentru animale, a animalelor destinate producţiei
management al siguranţei alimentului. Recomandări de alimente şi a oricăror altor substanţe destinate
de aplicare pentru ISO 22000:2005, ajutând organiza- ori preconizate a fi destinate încorporării în alimente
ţiile care le utilizează să prevină şi să elimine even- sau în hrana pentru animale trebuie să fie stabilită în
tualele pericole ce pot apărea în etapele lanţului toate etapele producţiei, procesării şi distribuţiei.
alimentar. (2) Agenţii şi operatorii din industria alimentară şi
din industria hranei pentru animale trebuie să fie ca-
Standardul a fost elaborat avându-se în vedere şi pabili să identifice originea şi sursa care a furnizat un
alte documente: aliment ori o hrană pentru animale, un animal desti-
nat pentru producţia de alimente sau orice substan-
1 SR EN ISO 9000:2006, Sisteme de manage- ţă destinată ori preconizată a fi încorporată într-un
ment al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular; aliment sau în hrana pentru animale. În acest scop,
2 SR EN ISO 19011:2003, Ghid pentru auditarea agenţii şi operatorii trebuie să dispună de sisteme şi
sistemelor de management al calităţii şi/sau de mediu; de proceduri care să le permită ca, la solicitarea au-
3 Codex Alimentarius, Principii de trasabilitate/ torităţilor competente, să pună la dispoziţie aceste
trasabilitatea produsului ca metodă în sistemul de in- informaţii.
(3) Agenţii şi operatorii din industria alimentară
şi din industria hranei pentru animale trebuie să dis-
pună de sisteme şi de proceduri pentru identificarea
altor activităţi cărora le sunt destinate produsele lor.
Aceste informaţii vor fi puse la dispoziţie autorităţilor
competente, la cererea acestora.
(4) Alimentele sau hrana pentru animale, care
sunt introduse pe piaţă sau care sunt preconizate a fi
introduse pe piaţă, trebuie să fie etichetate ori iden-
tificate într-un mod adecvat pentru a facilita trasabi-
litatea, prin intermediul documentaţiei sau informa-
ţiilor, în conformitate cu cerinţele şi cu prevederile
specifice.
Standardul SR EN ISO 22005 ajută utilizatorii să

respecte legea, dat fiind faptul că legea precizează,
după cum s-a văzut mai sus, obligativitatea existen-
ţei unui sistem al trasabilităţii, în timp ce standardul
precizează principiile generale şi modul de proiecta-
re şi implementare a unui asemenea sistem.
Mulţumită acestor două componente – legislaţia

şi standardele – oamenii pot fi protejaţi de alimen-
tele contaminate care le afectează sănătatea, iar or-
ganizaţiile de pierderile induse de incidente produse
pe lanţul alimentar.

STANDARDELE LUNII
LES NORMES DU MOIS
L’article présente brièvement les normes que l’Association Roumaine de Normalisation vient
d’élaborer le dernier mois
FURTUNURI FLEXIBILE
SR ISO 7233:2008, Furtunuri şi furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc şi materiale plastice. Determinarea
rezistenţei la vid
Acest document stabileşte trei metode de determinare a rezistenţei la vid pentru furtunurile şi furtunurile
cu racorduri la capete, fabricate din materiale plastice sau cauciuc. Dimensiunile furtunurilor pentru care se
aplică aceste metode sunt următoarele: - metoda A – pentru furtunuri cu diametrul interior nominal până la
80 mm, inclusiv; + metoda B – pentru furtunuri cu diametrul interior nominal mai mare de 80 mm; - metoda
C – pentru toate dimensiunile de furtunuri. De asemenea, metodele A şi B pot fi utilizate la verificarea ade-
renţei (desprinderii) pe o lungime de furtun rigid sau furtun cu racorduri la capete
Clasificare alfanumerică: L43-Articole tehnice;
Clasificare ICS: 23.040.70-Furtunuri flexibile
ALCOOLI. ETERI
SR ISO 1388-1:2008, Etanol de uz industrial. Metode de analiză. Partea 1: Generalităţi
Standardul pune la dispoziţie instrucţiuni generale referitoare la metodele de analiză pentru etanolul
de uz industrial. De asemenea, documentul stabileşte metodele utilizate la determinarea densităţii la 20 °C,
la determinarea reziduului uscat după evaporare pe baia de apă, la determinarea conţinutului de apă şi a
culorii etanolului de uz industrial
Clasificare alfanumerică: L21-Produse de bază;
Clasificare ICS: 71.080.60-Alcooli. Eteri
SR ISO 1388-3:2008, Etanol de uz industrial. Metode de analiză. Partea 3: Estimarea conţinutului de compuşi
carbonilici prezenţi în cantităţi mici. Metoda fotometrică
Acest document stabileşte metoda fotometrică de estimare a conţinutului de compuşi carbonilici pre-
zenţi în cantităţi mici în etanolul de uz industrial. Metoda se aplică produselor cu un conţinut de compuşi
carbonilici, exprimat ca acetaldehidă, cuprins între 0,00025 şi 0,015 (m/m)
SR ISO 1388-4:2008, Etanol de uz industrial. Metode de analiză. Partea 4: Estimarea conţinutului de compuşi
carbonilici prezenţi în cantităţi moderate. Metoda titrimetrică
Documentul stabileşte metoda titrimetrică de estimare a conţinutului de compuşi carbonilici prezenţi

în cantităţi moderate în etanolul de uz industrial. Această metodă se aplică produselor cu un conţinut de
compuşi carbonilici, exprimat ca acetaldehidă, mai mare sau egal cu 0,01% (m/m)

SR ISO 1388-5:2008, Etanol de uz industrial. Metode de analiză. Partea 5: Determinarea conţinutului de aldehi-
de. Metoda colorimetrică vizuală
Acest standard stabileşte metoda colorimetrică vizuală de determinare a conţinutului de aldehide din etanolul
de uz industrial. Această metodă se aplică produselor cu un conţinut de aldehide, exprimat ca acetaldehidă, în do-
meniul de la 0,00025% până la 0,00125% (m/m)
SR ISO 1388-6:2008, Etanol de uz industrial. Metode de analiză. Partea 6: Determinarea miscibilităţii cu apa
Standardul stabileşte modalitatea de determinare a miscibilităţii cu apa a etanolului de uz industrial

SR ISO 1388-7:2008, Etanol de uz industrial. Metode de analiză. Partea 7: Determinarea conţinutului de meta-
nol [conţinut de metanol între 0,01% şi 0,20% (V/V)]. Metoda fotometrică
Se stabileşte metoda fotometrică de determinare a conţinutului de metanol din etanolul de uz industrial.

Această metodă se aplică produselor cu un conţinut de metanol cuprins între 0,01% şi 0,20% (V/V)
SR ISO 1388-8:2008, Etanol de uz industrial. Metode de analiză. Partea 8: Determinarea conţinutului de meta-
nol [conţinut de metanol între 0,10% şi 1,50% (V/V)]. Metoda colorimetrică vizuală
Documentul stabileşte metoda colorimetrică vizuală de determinare a conţinutului de metanol din eta-
nolul de uz industrial. Această metodă se aplică produselor cu un conţinut de metanol cuprins între 0,10%
şi 1,50% (V/V)
SR ISO 1388-9:2008, Etanol de uz industrial. Metode de analiză. Partea 9: Determinarea conţinutului de esteri.
Metoda titrimetrică după saponificare
Acest standard stabileşte metoda titrimetrică de determinare, după saponificare, a conţinutului de esteri
din etanolul de uz industrial. Această metodă se aplică produselor cu un conţinut de esteri, exprimat ca ace-
tat de etil, în domeniul de la 0,005% până la 0,15% (m/m)
SR ISO 1388-10:2008, Etanol de uz industrial. Metode de analiză. Partea 10: Estimarea conţinutului de hidrocar-
buri. Metoda distilării
Standardul stabileşte metoda de distilare utilizată la estimarea conţinutului de hidrocarburi în etanolul
de uz industrial
SR ISO 1388-11:2008, Etanol de uz industrial. Metode de analiză. Partea 11: Metodă pentru detectarea furfurolului
Documentul stabileşte metoda de verificare a prezenţei sau absenţei furfurolului în etanolul de uz indus-
trial

SR ISO 1388-12:2008, Etanol de uz industrial. Metode de analiză. Partea 12: Determinarea timpului de perman-
ganat
STANDARDE EUROPENE ADOPTATE INIŢIAL PRIN FILĂ DE CONFIRMARE SAU NOTĂ DE CONFIRMARE,
PENTRU CARE SE PUBLICĂ VERSIUNEA ROMÂNĂ
DESENE TEHNICE ÎN GENERAL
SR EN ISO 128-20:2002, Desene tehnice. Principii generale de reprezentare. Partea 20: Convenţii generale pentru
linii
Standardul stabileşte tipurile de linii, notarea şi configuraţia acestora, recum şi regulile generale de repre-
zentare a liniilor utilizate în desenul tehnic, de exemplu, diagrame, planuri sau hărţi
Clasificare alfanumerică: U10-Desen tehnic;
Clasificare ICS: 01.100.01-Desene tehnice în general
MANAGEMENTUL CALITĂŢII ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII
SR EN ISO 15378:2007, Materiale pentru ambalarea primară a medicamentelor. Cerinţe specifice pentru aplica-
rea ISO 9001:2000, cu referire la Buna Practică de Fabricaţie (BPF)
Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză al standardului european
EN ISO 15378:2007. Acronimul BPF este utilizat în acest document pentru „Buna Practică de Fabricţie”. În activi-
tatea curentă din domeniu se cunoaşte şi se utilizează adesea şi acronimul GMP, pentru „Good Manufacturing
Practice”
Clasificare alfanumerică: U35-Managementul calităţii şi asigurarea calităţii;
Clasificare ICS: 11.040.01-Echipament medical în general; 03.120.10-Managementul calităţii şi asigurarea
calităţii
DETERMINAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE DIN APĂ
SR EN 13577:2007, Atac chimic asupra betonului. Determinarea conţinutului de dioxid de carbon agresiv din
apă
Acest standard specifică metoda de referinţă pentru determinarea dioxidului de carbon prezent în apă şi
care are capacitatea de a dizolva calcea din beton
Clasificare alfanumerică: H31-Betoane şi mortare;
Clasificare ICS: 13.060.50-Determinarea substanţelor chimice din apă; 91.100.30-Beton şi produse din be-
ton
APARATE DE PRESIUNE, BUTELII DE GAZ
SR EN ISO 10286:2007, Butelii pentru gaz. Terminologie
Documentul precizează terminologia utilizată în domeniul buteliilor pentru gaz. El prezintă, de aseme-
nea, definiţii referitoare la presiuni şi gaze în Anexa A şi respectiv, B
Clasificare alfanumerică: E31-Maşini, utilaje şi aparate industriale cu gaze;
Clasificare ICS: 23.020.30-Aparate de presiune, butelii de gaz; 01.040.23-Sisteme pentru fluide şi compo-
nente de uz general (Vocabulare)

Septembrie2008 PDF

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Septembrie2008 PDF

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative apărute în lunile

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 

• cereale şi oleaginoase (anexa nr. 1); a) serviciul de alimentare cu apă;

 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 

Noile abordări ale standardelor europene

MIHAI PĂSCULESCU, TIBERIU CSASZAR, LUCIAN MOLDOVAN

1.1. Cerinţele şi scopul directivei ATEX 94/9/EC

 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

 să fie protejate corespunzător la explozie;

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 

2. Clasificarea atmosferelor explozive.

surse de aprindere: surse de oxigen:

Figura 1 - Triunghiul de aprindere

 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

Tabel 1 – Clasificarea atmosferelor explozive pe grupe şi subgrupe în

Tabel 2 – Clase de temperatură pentru echipamentul electric din Grupa II

3. Protecţia echipamentelor electrice care funcţionează

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 

Tabel 3 - Soluţii tehnice folosite de tipurile de protecţie

 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 

10 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

În domeniul pirotehniei, coe- Toate aceste produse erau supuse

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 11

12 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

R.B.: Încercările pe produse sunt deja efectuate. Ne-am pus de

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 13

14 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 15

CONSUMATORI ŞI CETĂŢENI AI SOCIETĂŢII

Les normes jouent un rôle de premier ordre aidant les consomma-

16 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 17

JORGE EMANUEL JOSE CARLOS

Noţiunile de dezvoltare socială şi de responsabi-

18 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 19

• furnizează o „înţelegere globală comună” a

20 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 21

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO nr. 1131/2008

22 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

1. standarde internaţionale cu privire la comportament;

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 23

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO 1158/2008

24 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

 reglementarea tehnică NE 012/1-2007 “Nor-

În relaţiile contractuale şi/sau în caz de litigiu prevalează prevederile documentelor invoca-

Pentru comenzi, vă rugăm să ne contactaţi la:

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 25

ASPECTE PRIVIND STANDARDELE

Dr. ing. conf. DAN GEORGESCU – INCERC

1. Domeniul fiecare construcţie fiind realiza-

26 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 27

28 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 29

30 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

septembrie 2008  STANDARDIZAREA 31

32 STANDARDIZAREA  septembrie 2008

Standardul SR EN ISO 22005 ajută utilizatorii să

septembrie 2008  STANDARDIZAREA

STANDARDIZAREA  septembrie 2008

septembrie 2008  STANDARDIZAREA

STANDARDIZAREA  septembrie 2008

septembrie 2008  STANDARDIZAREA

STANDARDIZAREA  septembrie 2008

septembrie 2008  STANDARDIZAREA

STANDARDIZAREA  septembrie 2008

septembrie 2008  STANDARDIZAREA