ASPECTE ALE PREGĂTIRII UNEI EXCURSII

Informare cu privire la organizarea unei excursii:

DOCUMENTAREA
 consultarea materialului bibliografic şi selecţionarea informaţiilor referitoare la
zona geografică (puteţi menţiona aşezarea zonei, nr. de km din punctul de unde se
pleacă până la destinaţia dorită, etc).
 vizează obiectivele turistice ale zonei respective (), locaţii de cazare, posibile
trasee montane şi semnele lor de marcaj, distanţe, etape intermediare, posibilităţi
de aprovizionare cu hrană, apă, mijloace de transport.

ALEGEREA ITINERARUIULUI
 acest itinerariu se întocmeşte în funcţie de obiectivele iniţiale stabilite şi de
posibilităţi de realizare a acestora.
 trebuie ţinut cont de următoarele aspecte forte importante: - particularităţile
grupului ţintă, anotimp, durată, costuri, alte posibilităţi.

ÎNTOCMIREA PROGRAMULUI
 stabilirea datei plecării - sosirii, etapele desfăşurării, distanţele pe etape şi
popasurile.

RECLAMĂ - POPULARIZAREA ACŢIUNII

 Postul de televiziune local Braşov poate avea emisiuni cu teme diferite: atât de
promovare cât şi de înştiinţare a anumitor activităţi de orientare turistică şi
sportivă, tabere de orientare pe diferite vârste, etc....
 De exemplu: „Postavaru Night – Poiana Braşov – 10 Martie 2012”, „Balcaniada
de Iarnă la schi Alpin”„Campionatele Naţionale Universitare de schi şi
 snowboard”, Campoinat de sărituri cu schiurile pe trambulina cu dimensiunea de
77 de metri (HS77) i punctul de construcție la 70 de metri (K70), etc.
 promovarea în ziare şi crearea unor pliante şi postere despre judeţul Braşov şi
Poiana Braşov.
 Site pe internet în 4 limbi (ro, eg, fr, it).
 Anunţul trebuie să cuprindă:
 Temele şi obiectivele acţiunii montane;
 Durata acţiunii;
 Condiţii de cazare şi masă;
 Echipament individual necesar;
 Costul activităţii;
 Locul unde grupul se poate înscrie.
 Adresă şi număr de telefon, unde pot obţine informaţii suplimentare.
Alcătuirea grupului:
După manifestarea dorinţei de către potenţialii participanţi se poate trece la
alcătuirea grupului fie prin acceptarea tuturor solicitărilor, fie prin selectarea lor.
După stabilirea nominală a grupului se trece la stabilirea responsabilităţilor
generale şi individuale. Cu acest prilej se aleg şi se stabilesc responsabilităţile
căpitanului, sanitarului, cronicarului, etc.
Pregătirea echipamentelor, materialelor şi alimentelor
Această etapă presupune stabilirea sau selecţionarea echipamentelor individuale,
a celor colective şi auxiliare. O listă completă şi general valabilă, cu ceea ce ar trebui
luat pe munte, este aproape imposibil de făcut. Un lucru este cert: toate echipamentele,
materialele şi alimentele se vor căra în spate, cu ajutorul unui rucsac. Raţionalizarea
încărcării rucsacului cu lucrurile potrivite depinde de mai mulţi factori, după cum
urmează:
Itinerarul excursiei - pentru a decide, în cunoştinţă de cauză, asupra strictului
necesar de pus în rucsacuri, se recomandă o documentare extrem de serioasă asupra
traseelor care sunt vizate, (marcaje, dificultate, durate) şi stabilirea clară a principalelor
obiective ce ar trebui vizitate (vârfuri, lacuri, chei, etc),
Numărul participanţilor - nu se organizează, sub nici o formă, excursii de unul
singur. Grupul de minim 2, 3 persoane îşi gestionează mai bine obiectele de uz comun
(cuţit, oala, cort etc..).Este de dorit ca măcar o persoană din grup să beneficieze de
experienţe anterioare pe munte.

Locul de cazare şi servit masa - se recomandă obţinerea de date recente

privind cabanele şi refugiile din zonă, care pot oferi posibilitatea înnoptării şi eventual
a servirii unor mese.
Durata - stabilită în funcţie de durata estimată a parcurgerii traseului,
la care se adaugă durata deplasărilor până la şi de la obiectiv. Calculul duratelor
vizează atât programul general cât şi cel fragmentat pe zile ( nu se recomandă trasee
mai lungi de 5-6 ore, mai ales atunci când se transportă tot echipamentul în spate).
Durata efortului poate fi mai mare, în cazul unor acţiuni de o zi (cu echipament
minim) sau atunci când urmează o zi de pauză. Se reţine faptul că acţiunea se
organizează, de regulă, de plăcere şi trebuie evitată transformarea acesteia în ,,chin”.
Pentru acţiunile de scurtă durată (maxim 5 zile), se poate renunţa la unele
obiecte de pe lista clasică a echipamentului. Pentru perioadele mai lungi, se
recomandă stabilirea unor puncte de reaprovizionare (cabană, sat, oraş), in special, cu
alimente. Deplasările de 10-14 zile nu pot fi efectuate cu tot echipamentul necesar,
strâns şi cărat de la început.
Anotimpul
În general, iarna impune un echipament mult mai voluminos şi mai greu decât
vara, însă, în acţiunile de iarnă, se stabileşte, de regulă, înnoptarea în cabane, pe când, în
cele de vară se preferă dormitul în cort (cu adiţionarea echipamentului specific).
Zona geografică
Aspectele climaterice (temperaturi, prezenţa ceţei, frecvenţa averselor, etc) şi
altitudinea implică specificitatea echipamentului. O listă orientativă a obiectelor
echipamentelor şi alimentelor încărcate într-un rucsac individual, necesare într-o
excursie turistică montană este prezentată în cadrul capitolului
Desfăşurarea acţiunii:
Întâlnirea la locul şi momentul stabilit
Locul hotărât pentru întâlnirea dinaintea plecării, trebuie să fie unul bine
cunoscut de către participanţi sau unul clar localizat. Spre exemplu pot fi alese ca locuri
de întâlnire: intrarea elevilor de la şcoală, în faţa intrării în sala de sport, în faţa intrării
principale de la gară, la ceasul de la….etc. Referitor la ora de întâlnire, ea trebuie
stabilită cu cca.30 min. înainte de plecare, fără ca acest lucru să fie neapărat
cunoscut de participanţi.
Deplasarea cu mijloace de transport
În vederea îmbarcării în mijloacele de transport se recomandă prestabilirea
locurilor ce vor fi ocupate de către fiecare participant, optimizându-se astfel încărcarea şi
depozitarea echipamentelor şi ocuparea comodă a locurilor. Totodată, este bine a se
comunica şi regulile elementare de comportament pe timpul deplasării, cu accent pe
securitatea personală şi comportament civilizat. Pe timpul deplasării este recomandată
antrenarea participanţilor în activităţi ce pot întreţine buna dispoziţie, fără a deranja alţi
călători.
Deplasarea în cadrul obiectivului turistic
După folosirea mijloacelor de transport grupul trebuie să se deplaseze
spre locul de campare, de cazare sau să se apropie de poalele munţilor etc… Această
deplasare se face cu alte mijloace de transport (telecabină, telescaun…) ori pe jos. Pentru
aceasta este necesară cunoaşterea orarului de funcţionare a acestor mijloace, iar în cazul
mersului pe jos se va avea în vedere ca deplasarea să se facă până la lăsarea întunericului.
Desfăşurarea programului zilnic:
 În alcătuirea programului zilnic se va ţine seama de câteva reguli de bază, dintre
care amintim:
 Sosirile la locul stabilit pentru cazare se fac înainte de lăsarea întunericului,
  Programul, pe o zi de deplasare. are, în general, 2 etape: etapa de dimineaţă (4-5
ore) şi etapa de după-amiază (3-4 ore).
 Nu este indicat ca durata totală a unei zile de deplasare să depăşească 7-8 ore.
 În primele zile, aceasta ar trebui să fie mai scurtă (5-6 ore).
Organizarea colectivului de marş
Activitatea principală în cadrul unei acţiuni turistice montane este mersul
pe jos, prin intermediul căruia grupul se deplasează între două obiective. Această
activitate trebuie să respecte reguli importante dintre care amintim:
 deplasarea se face în coloană
 căpitanul, sau capul coloanei, verifică, periodic, orientarea. un bun cunoscător al
traseului se poate plasa în faţa coloanei, la circa 25-50 m, verificând, în
permanenţă, traseul şi marcajele
 se merge numai pe poteca principală
Încheietorul
 un bun cunoscător al activităţilor specifice, având pregătire fizică superioară
şi bune cunoştinţe medicale de prim ajutor - se plasează ultimul în coloană.
 eşalonul feminin este poziţionat, de regulă, în partea din faţă a coloanei;
 în cadrul deplasărilor pe şosea, se aplică regulile circulaţiei pietonilor
(mers pe partea stângă).
 raportul mers-pauză: mersul pe durată de 15-20 min., cu o pauză de3-5 min. ; la
fiecare oră de mers, se face un popas de 15-20 min.; la fiecare 2-3 ore de mers, se
face un popas de 20-30 min.
Orientarea ca disciplină montană
În vorbirea de toate zilele, a devenit familiar termenul „orientare”, cu sensul de
„a găsi soluţia sau atitudinea cea mai bună într-o anumită împrejurare, a acţiona adecvat”.
O altă definiţie a termenului, mai veche, înţelegea prin „orientare” acţiunea de „a
recunoaşte, a găsi drumul, pentru a ajunge la destinaţie". A ne orienta în teren
înseamnă a afla şi stabilii punctele cardinale, locul unde ne aflăm, de unde plecăm şi
locul în care vrem să ajungem, prin stabilirea direcţiei de mers. Între termenii de
orientare, orientare turistică şi turism montan există diferenţe însemnate, pe care vom
încerca să le punctăm în continuare.
Orientarea colaborează cu turismul, în special cu cel montan, datorită
faptului că întrecerile se desfăşoară în apropiere de obiective turistice, în zone
pitoreşti, făcându-se uz de amenajări turistice (campinguri, moteluri, cabane etc).
Orientarea turistică înseamnă, orientarea pe marcaje, parcurgerea
necompetitivă a traseelor turistice existente, orientarea cu ajutorul hărţii turistice
obişnuite, în zonele de munte sau oriunde, pentru că, în definitiv, şi un automobilist, care
consultă ghidul pentru alegerea unei rute, face tot orientare turistică. Orientarea, în
schimb, este practicată, azi, ca sport de performanţă, în probe ca: individual, ştafetă, cursă
lungă (până la 30 km.), întrecere de noapte, întreceri cu mai multe etape (2 – 7 zile
consecutive), pe schiuri etc. Locaţia acestor organizări şi desfăşurări poate fi la munte,
dar la fel de bine se poate organiza şi pe alte forme de relief şi, în special, în
ambianţa pădurilor.