Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
1
la Hotărîrea Guvernului nr.1291
din 2 decembrie 2016
PROGRAMUL NAŢIONAL
de control al cancerului pentru anii 2016-2025
I. Introducere
1. Cancerul este o problemă de sănătate publică majoră atît la nivel global, regional, cît
şi naţional. Cancerul reprezintă deja principala cauză de deces în multe ţari cu venituri înalte şi
este o cauză principală a morbidităţii şi mortalităţii în majoritatea ţărilor lumii. Ca grup de
boli, cancerul este cea mai importantă cauză de deces la nivel mondial, cu un număr de decese
care depăşesc cele cauzate de boala cardiacă ischemică sau de orice alt grup de boli specifice.
2. În Republica Moldova cancerul reprezintă acelaşi pattern specific celui mondial şi
ocupă locul doi printre principalele cauze de deces ale populaţiei (după decesele cauzate de
bolile aparatului circulator). Caracteristice ţării noastre sînt depistarea tumorală tardivă în circa
jumătate de cazuri şi concentrarea serviciilor de tratament specializat în municipiul Chişinău,
fapt ce influenţează negativ şansele de supravieţuire a persoanei. Mortalitatea prin cancer
produce creşterea considerabilă a costurilor de tratament al acestei boli şi altor costuri sociale,
asociate maladiei: excluderea persoanei din activitatea socioeconomică, îngrijire, timp şi
resurse din partea altor membri ai familiei, transport etc.
3. Povara mare prin cancer în Republică Moldova este determinată de prezenţa înaltă a
factorilor de risc (fumatul, consumul de alcool, alimentaţia nesănătoasă, activitatea fizică
limitată etc.), care cauzează o mare parte a cazurilor de cancer, depistarea tardivă a maladiei,
accesul limitat la servicii complexe de tratament, inclusiv servicii paliative. Lipsa unui
Registru de Cancer funcţional, conform recomandărilor Agenţiei Internaţionale pentru
Cercetări în Domeniul Cancerului, nu permite monitorizarea şi evaluarea reală a situaţiei prin
cancer în Republica Moldova, precum şi luarea unor decizii informate de evidenţe.
4. Astfel, Guvernul, Ministerul Sănătăţii, Compania Naţională de Asigurări în Medicină
au iniţiat elaborarea şi ulterior implementarea Programului naţional de control al cancerului
pentru anii 2016-2025 (în continuare – Program), care are drept scop reducerea poverii acestei
maladii asupra societăţii în general şi asupra persoanei în particular.
II. Analiza situaţiei.
Povara cancerului şi a factorilor de risc
5. Povara cancerului este o problemă de sănătate publică arzătoare la nivel mondial,
regional şi naţional. La nivel mondial în 2012 au fost înregistrate 14,1 milioane de cazuri noi
de cancer, iar 8,2 milioane de persoane au decedat în urma acestei maladii. Experţii estimează
că, pînă în anul 2025, incidenţa prin cancer la nivel global va creşte la 19,3 milioane, iar
decesele vor atinge cifra de circa 11,4 milioane. Riscul de a dezvolta cancer înainte de vîrsta
de 75 de ani poate atinge în unele ţări 35% (mai mult de 1 din 3 persoane). Cancerul pulmonar
este cel mai înregistrat cancer printre bărbaţi, urmat de cancerul colorectal şi cel al ficatului.
Mortalitatea prin cancer la bărbaţi este cauzată de rata înaltă a cancerului pulmonar, urmată de
cancerul ficatului şi cel al stomacului. La femei cel mai diagnosticat cancer este cel mamar,
urmat de cancerul colorectal, de col uterin şi de cel pulmonar.
6. Costul economic total al cancerului la nivel global în 2010 a fost estimat la circa
1160 de miliarde de dolari SUA. Agenţia pentru Cercetare în Sănătate şi Calitate (AHRQ)
estimează că costurile medicale directe (toate costurile de îngrijiri de sănătate) pentru cancer în
SUA în anul 2011 au constituit 88,7 miliarde de dolari SUA (circa 0,6% din PIB).
7. În regiunea europeană, în 2012 au fost înregistrate 3,5 milioane de cazuri noi de
cancer şi 1,9 milioane de decese cauzate de cancer cu diferenţe geografice semnificative.
Mortalitatea prin neoplasme este responsabilă pentru circa 20% din decesele din regiune,
2
variind de la circa 5% în unele ţări europene pînă la mai mult de 30% în altele. Cea mai înaltă
incidenţă prin cancer în Europa este cea prin cancer pulmonar, urmată de cel mamar, de colon
şi de prostată (tendinţă prognozată că se va păstra), iar cele mai frecvente cauze de deces prin
cancer sînt de cel pulmonar, de colon şi de stomac.
8. În Republica Moldova tumorile ocupă locul doi printre principalele cauze de deces
al populaţiei şi înregistrează anual circa 2800 de ani de viaţă pierduţi prematur (YLL). La fel
ca şi în ţările europene, incidenţa şi mortalitatea prin cancer sînt în continuă creştere şi,
comparativ cu anul 1970, acestea s-au dublat (figura 1).
9. În anul 2014 au fost înregistrate 8860 cazuri noi de cancer şi 5972 de persoane au
decedat. Incidenţa cancerului pe grupe de vîrstă în Republica Moldova are un tipar comun cu
cea a ţărilor din Europa, anume creşterea ratelor cu înaintarea în vîrsta (tabel). Această situaţie
este valabilă pentru ambele sexe.
Ţara Nr. 0- 5- 10- 15- 20- 25- 30- 35- 40- 45- 50- 55- 60- 65- 70- 75- 80- 85+
Bulgaria 29991 18 14 12 15 22 40 71 111 194 307 474 685 866 1045 1203 1269 1195 1045
Ucraina 143909 19 11 10 16 22 39 67 103 171 281 429 640 821 923 1104 943 801 508
Letonia 9403 24 6 13 3 17 29 49 90 173 260 443 691 1011 1306 1459 1960 1446 1248
0-9 10-14
Moldova 7501
10. Incidenţa şi mortalitatea prin cancer în creştere sînt caracteristice pentru majoritatea
unităţilor administrativ-teritoriale ale ţării. Cele mai înalte rate ale incidenţei şi mortalităţii
prin cancer sînt înregistrate în mun. Chişinău, în regiunea de nord a ţării şi în unitatea
teritorială autonomă Găgăuzia (figura 2).
3
11. În 2013 cele mai diagnosticate tumori maligne în Republica Moldova au fost
cancerul colorectal, mamar, pulmonar, gastric, de prostată şi cervical, care au însumat în total
51,6% din numărul total de tumori. Cancerul colorectal este în creştere pe parcursul ultimilor
20 de ani, iar din 2008 acesta se plasează pe locul I printre cazurile noi diagnosticate şi în 2013
acesta a înregistrat 1013 cazuri noi, sau 12% din totalul de cazuri noi de cancer înregistrate.
12. Cancerul mamar este cea mai frecventă tumoare diagnosticată printre femei. Astfel,
incidenţa prin cancer mamar în 2013 a constituit 969 de cazuri noi, sau 22,1% din totalul de
cazuri noi de cancer în rîndul femeilor. Incidenţa prin cancer colorectal se situează pe locul II.
Cancerul cervical se plasează pe poziţia a III-a după cazurile noi înregistrate printre femei şi
poziţia I printre cazurile de cancer la femeile cu vîrsta de 15-44 ani. Acest fenomen are impact
specific negativ asupra vieţii reproductive a femeilor, precum şi asupra condiţiilor sociale şi
economice.
13. Cele mai frecvente cauze de deces prin cancer în Republica Moldova în 2013 au
fost cancerul pulmonar, colorectal, hepatic, mamar şi gastric, care au înregistrat în total 56,4%
din numărul total de decese prin cancer. Cancerul pulmonar şi colorectal sînt cele mai
frecvente cauze de deces printre bărbaţi, iar printre femei cele mai des înregistrate cauze de
deces sînt cancerul mamar (circa 20% din decese), colorectal şi pulmonar. Cancerul cervical a
fost plasat pe poziţia a VI-a printre cauzele de deces în rîndul femeilor.
14. Cauza majoră a mortalităţii înalte prin cancer în Republica Moldova este depistarea
maladiei în stadii tardive, fapt care influenţează negativ şi rata de supravieţuire a persoanei. În
2013, 50,7% dintre pacienţii cu cancer au fost diagnosticaţi în stadii tardive (III şi IV). Situaţia
este alarmantă pentru localizările de cancer care, de fapt, pot fi supuse măsurilor de depistare
precoce (screening sau diagnosticare precoce): cancerele colorectal (60%), cervical (56,6%) şi
mamar (32,4%). Rata de cancer mamar diagnosticat în stadii avansate în Republica Moldova
este mai înaltă comparativ cu ţările europene. Iar în unele raioane această cifră este de aproape
50%.
4
accesul populaţiei care necesită aceste servicii. Serviciile paliative existente sînt concentrate în
cîteva oraşe mari. Costurile pentru prestarea serviciilor de îngrijiri paliative sînt mult mai mari
comparativ cu resursele alocate pentru prestarea acestor servicii.
38. Finanţarea serviciilor prestate persoanelor cu cancer este asigurată din mijloacele
fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, care reprezintă resurse proprii ale
instituţiilor medicale, obţinute în temeiul legislaţiei în vigoare, conform contractelor încheiate
cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină, în limita mijloacelor financiare disponibile.
39. O barieră în prestarea serviciilor de control al cancerului în Republica Moldova
este insuficienţa de personal medical specializat şi accesul limitat al specialiştilor din domeniu
la instruiri privind aplicarea tehnologiilor moderne. În ţara nu sînt suficienţi specialişti în
medicină nucleară, radio-farmacişti, fizicieni medicali şi tehnologi. În prezent 40% dintre
profesioniştii care activează sînt pensionari. Chirurgia oncologică, oncologia medicală şi
oncologia prin radiaţie sînt recunoscute ca specialităţi medicale, însă programele de instruire
în aceste domenii nu sînt conforme standardelor internaţionale. Pe parcursul ultimilor 3 ani nu
au fost solicitări pentru înscriere la programul curent de rezidenţiat. Iar cei care au finalizat
studiile refuză să practice la nivel de raion, din motive economice, dar şi din cauză că
specialiştii au fost instruiţi să aplice activităţi mai tehnice şi specializate decît pot să o facă în
teritoriu. Nu sînt oferite instruiri suficiente pentru specialiştii care deja practică în aceste
domenii, precum şi în domeniile ce ţin de oncohematologie şi oncologie pediatrică.
40. Personalul medical din chirurgie, în mod special chirurgii tineri, au acces limitat la
instruiri în centre de înaltă performanţă, care ar asigura accesul la standardele internaţionale de
diagnostic şi tratament.
41. În domeniul imagisticii de diagnosticare majoritatea angajaţilor curenţi din ţară sînt
de vîrsta pensionară. În Institutul Oncologic la moment activează 8 medici radiologi şi 6
tehnicieni – radiologi, necesarul fiind de 22 de medici şi 22 de tehnicieni – radiologi.
42. Numărul personalului medical din domeniul radioterapiei: medici-radioterapeuţi,
fizicieni medicali, dozimetrişti, tehnicieni-radiologi, este mult sub normele internaţionale. Din
aceste considerente, lipsesc capacităţi pentru a asigura accesul la radioterapia de calitate pentru
toţi pacienţii cu cancer şi nu pot fi implementate tehnicile moderne de radioterapie. Nu există
curriculum aprobat pentru a instrui medici radioterapeuţi, fizicieni medicali si tehnicieni
radiologi. Specialitatea fizician medical nu este in nomenclatorul specialităţilor.
43. O altă problemă majoră ţine de insuficienţa personalului medical de profil general
în patologie şi calificat în oncomorfopatologie. Adiţional, medicii generalişti nu sînt interesaţi
în patologie ca specialitate, din aceste considerente nu aplică pentru Programul de rezidenţiat
la această specialitate.
44. Departamentul de histopatomorfologie din Institutul Oncologic, drept centru
naţional de referinţă, nu dispune de posibilităţi pentru a instrui în mod adecvat specialişti, care
să activeze în laboratoarele regionale. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în laboratorul
citologic şi genetic al Institutului Oncologic, din cauza lipsei de echipamente, reactive, iar
personalul calificat nu poate face faţă cerinţelor departamentului de hematologie.
45. La nivel de asistenţă medicală primară nu este disponibil personalul medical în
îngrijiri paliative. Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în Republica
Moldova, reieşind din situaţia epidemiologică prin cancer, trebuie să activeze în îngrijiri
paliative 143 de medici şi 684 de asistente medicale, însă la momentul actual în ţară sînt
angajaţi circa 20 de profesionişti cu competenţe în acest domeniu. Aceştia au obţinut studiile
peste hotare şi, pînă la moment, nu sînt certificaţi în ţară. Îngrijirea paliativă nu este
recunoscută ca specialitate sau subspecialitate.
46. Nu există cooperare (un mecanism) în domeniul îngrijirilor paliative între
instituţiile medicale, societatea civilă şi serviciile de asistenţă socială pentru soluţionarea
problemelor complexe ale pacienţelor cu cancer şi a celor impuse de îngrijire la sfîrşit de viaţă.
Îngrijitorii şi pacienţii cu cancer nu dispun de utilajul de bază în mod gratuit necesar pentru
îngrijire (WC-uri mobile, scaune cu rotile, echipamente de fixare pentru fracturi, pansament
pentru escare etc.).
8
3. Asigurarea accesului a cel puţin 80% dintre pacienţii cu cancer la servicii calitative
de diagnostic, tratament şi îngrijire continuă pînă în anul 2025.
4. Dezvoltarea serviciilor paliative şi a celor de reabilitare şi asigurarea accesului
pacienţilor cu cancer la aceste servicii.
5. Îmbunătăţirea şi asigurarea funcţionării Registrului de Cancer conform
recomandărilor Agenţiei Internaţionale pentru Cercetări în Domeniul Cancerului.
10) cantitatea de alcool pur consumată per capita (15+ani) (femei/bărbaţi; rural/urban);
11) numărul mediu de porţii de fructe şi legume consumate zilnic (femei/bărbaţi;
rural/urban);
12) rata vaccinării populaţiei cu HBV % (femei/bărbaţi; rural/urban);
13) rata vaccinării populaţiei cu HPV % (femei; rural/urban).
Obiectivul specific 2. Sporirea ratei de depistare precoce a cancerului
57. Depistarea precoce include acţiunile:
1) Efectuarea screeningului pentru cancerul cervical recomandat de evidenţele
internaţionale actuale. Screeningul este o activitate complexă şi costisitoare, necesita un sistem
de sănătate puternic şi acces la un tratament adecvat. Screeningul este recomandat, de
asemenea, şi pentru cancerul colorectal, însă efectuarea acestuia este foarte costisitoare. În
cazul screeningului privind cancerul mamar este important de a lua în consideraţie evidenţele
care indică asupra beneficiului/daunei acestuia. Efectuarea screeningului privind cancerul
cervical şi colorectal reduce incidenţa prin cancer cervical şi colorectal, prin detectarea
leziunilor premaligne, şi a mortalităţii.
2) Diagnosticarea timpurie.
3) Elaborarea cadrului normativ şi a mecanismului de coordonare a organizării şi
prestării serviciilor de screening cervical şi colorectal, inclusiv suportul informaţional. Astfel,
în baza evidenţelor ştiinţifice internaţionale şi reieşind din dezvoltarea socioeconomică a ţării,
capacitatea sistemului de sănătate şi a stării de sănătate a populaţiei urmează să fie dezvoltată
şi aplicată modalitatea de organizare şi prestare a screeningului cervical şi colorectal, şi a
serviciilor de depistare precoce a cancerului mamar. În cadrul Programului va fi elaborat
Standardul naţional privind procedurile operaţionale pentru screeningul cancerului colorectal.
4) Preluarea de către program a experienţei şi a rezultatelor obţinute în implementarea
Planului de implementare a screeningului de cancer de col uterin pentru anii 2014-2015, care
stabileşte intervalul de 3 ani de call-recall pentru femeile asimptomatice cu vîrsta cuprinsă
între 25 şi 61 de ani, controlul calităţii screeningului efectuat şi mecanismul de supraveghere şi
asigurare a finalizării diagnosticului pentru toate femeile testate pozitiv, precum şi tratamentul
corespunzător.
5) Fortificarea capacităţilor lucrătorilor medicali implicaţi în prestarea serviciilor de
screening cervical şi colorectal şi în depistarea precoce a cancerului mamar este o altă
dimensiune foarte importantă care urmează să fie dezvoltată şi aplicată. În special efortul va fi
direcţionat spre dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor personalului medical din asistenţa
medicală primară.
6) Crearea de centre regionale pentru efectuarea screeningului de cancer cervical şi
colorectal şi depistarea precoce a cancerului mamar, în zonele de nord şi sud ale ţării, pentru
asigurarea accesului populaţiei la serviciile de screening şi reducerea costurilor determinate de
prestare a acestora
Pentru monitorizarea realizării acestui obiectiv sînt stabiliţi următorii indicatori:
a) ponderea femeilor depistate cu cancer cervical în stadiul I, II, III, şi IV, %
(urban/rural);
b) ponderea populaţiei depistate cu cancer colorectal în stadiul I, II, III, şi IV, %
(femei/bărbaţi; urban/rural);
c) ponderea femeilor depistate cu cancer mamar în stadiul I, II, III, şi IV, %
(urban/rural);
d) numărul personalului medical instruit în prestarea serviciilor de screening, %
personalului medical din asistenţa medicală primară;
e) numărul de centre regionale pentru efectuarea screening ului de cancer cervical şi
colorectal şi depistarea precoce a cancerului mamar create.
11
V. Rezultatele preconizate
60. Prezentul Program reprezintă un document de politică publică pe termen lung, 10
ani, care este elaborat şi urmează să fie implementat pentru îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei
prin reducerea mortalităţii şi morbidităţii. Acest obiectiv urmează să fie realizat prin
consolidarea controlului cancerului pe toate dimensiunile acestuia: prevenirea factorilor de
risc, depistarea precoce, asigurarea accesului la servicii calitative de diagnostic, tratament şi
îngrijiri, inclusiv paliative, utilizînd un sistem modern de evaluare şi monitorizare în baza unor
date statistice de calitate.
61. Rezultatele aşteptate în urma implementării prezentului Program pînă în anul 2025:
1) reducerea cu 10% pînă în anul 2025 a incidenţei următoarelor tipuri de cancer:
pulmonar, cervical, şi colorectal;
2) sporirea cu 25% a ratei de depistare precoce a cancerului cervical, colorectal şi
mamar (stadiile I şi II);
3)asigurarea accesului a cel puţin 80% dintre pacienţii cu cancer la servicii calitative
de diagnostic, tratament şi îngrijire paliativă;
4) serviciile paliative disponibile în toate unităţile administrativ-teritoriale şi oferite
pacienţilor conform necesităţilor;
5)Registrul de Cancer funcţional conform recomandărilor Agenţiei Internaţionale
pentru Cercetări în Domeniul Cancerului.
62. Obţinerea acestor rezultate presupune implicarea autorităţilor publice centrale
pentru a asigura implementarea intervenţiilor stabilite în prezentul Program în vederea
reducerii poverii cauzate de cancer, asigurarea unui management eficient al utilizării
resurselor umane, financiare, informaţionale, administrative, care să asigure organizarea
serviciilor de sănătate centrate pe necesităţile populaţiei şi ale pacientului. Este esenţială
implicarea asociaţiilor profesionale din domeniu, a autorităţilor publice locale, a organizaţiilor
societăţii civile, a comunităţii şi familiei. În asigurarea obţinerii rezultatelor preconizate este
esenţială colaborarea cu partenerii internaţionali de dezvoltare, atît din perspectiva oferirii
asistenţei tehnice, cît şi din cea a atragerii investiţiilor pentru dezvoltarea şi fortificarea
serviciului oncologic din ţară.