Anne Fine sa niseat pe decembrie 1047 Ete osriare DitanidfasmeasS mat ales pent tentele dedicate copier, dep. a sere iterators penta, ste autoara a peste patuzed de tr penta opi, dou dintreacesteachtigitare ale pretigionei Medal Carnegie Pe ling numeremsele prem bine. Anne Fine a fost de semnati de out ori Autorul Anu la categoria Lieratars pentru Cop Ins998 a numat printre ci inc finalist la Dremiul Hans Cheecian Andersen it In 26013 fst desern ‘ati cinightarea premiulul Children's Laureate, decermat dati Indo ani pentns intieagecetvtte Despre prima e carte autonten mirtacseste i a fost nuts Ja sertar mal bine de cinei ani, dupa cea fost respinsd de lou edits. Da, in urrma inerisl manuscrisl! inten concurs caren fot fag publican 938 opie fora estou diner cele mal aprile st ‘Anne ire, pentru care in 1993, cgtigat Medals Camegte UUnalt tacelcbrasemat deaistones brtanicseste Overaa Doubtfire ot trad rom deluliaAsintescu, Edita Atha, 2018), eeranizat de Twentieth Century Fox in 993 ANNE FINE Copiii de faina digas ‘Traducere din englees ideStela Ghetie Domnul Cartright ridica vocea ca sa acopere ‘yalul de bombaneli obraznice, leginandu-si ner- {Yos picioarele sub catedra. — Nu vA ingrijorayi daca nu puteti sa va concen- {rati la asta acurn, a X-a C, spuse el noit sale clase. ‘Ag fiincantatsa rimanem fn pauz3. Se vedea clar cA unii dintre ef ficeau eforturi. Citiva igi scoasera stiloul din gura. Vreo doi baieyi fg) intoarsera capetele de Ia privelistea fascinant 4 portarului care picta numere mari, albe, pe tom- beroanele de gunoi. Dar, In general, incercarea lui nu avu maze efect. jumatate dintre elarstau de par- 8 igi IScaseri creierull acas’. Cellalfi aratau ca gi cum niet n-aravea unul. Noua elasi a X-a C. Un dus rece! Domnul Cart- ht {i cunotea deja destul de bine pe cei mai multi dintre ei ~ Cazurile Triste gi Incorigibili, cei despre care se vorbise cel mai adesea gi cel mai vehement in cancelarie in ultimii doi ani, pe tonuri isperate sau ititate, Toti cei cat de cat normali (ceicare erau numiti Baieyi) fusesers lnayi, ea de obi- de domnul King su domnul Henderson. lar profesorul Feltham i inhita intotdeauna pe Toci lari, Pénd acum, niciun elev nu ajunsese fn clasa a X-a C din fntamplare, Singurul elev noual gcolii~ cumill chema, Martin Simon? ~ sedea cuminte in spatele clasei, citind. Domnul Cartright se tnveseli un pie, Era un in ceput, totugi. Unul dintre ei stia si citeasca. Cu siguranta la viata lui avusese si clase mai rele. — Haideti, pe cai, spuse el tncurajator, N-o sa stém toat ziua s& termingm trebugoara asta. V3 mai spun 0 data care sunt optiunile si pe urma o i votati. Poti s8 tot rontai hartia de vot, George Spalder, dar s4 gtii cf alta nu-ji mai dau, Acum, atengie la mine, toata lumea, Rasucindu-gi pe scaun fundul enorm, domnal Cartiight bitea cu degetul in tabla pe care, cu ci minute mai devreme, notase cu cret’ optiunile pe ‘are profesorul Feltham le diduse claseia K-a C pen- trua-si aduce contribupia la Targul de Stiing.al scoli: Textile Nutritie Ecanomie domestica Puericulturs Studiul consumatorului 8 ‘trebuie si vi placi mai mult decat eelelalte, Orica~ rear fi, copiati cuvantul pe hart. $1, Russ Mould, te rog incearcd s& pui literele c&t de cit in ordinea corecti, ca s4 pot citi ce-ai seris. Vin acum sa le adun, Un nou val de revoltd se ridied s+ intmpine. —Prostie! — Vrea doar 58 se ia de noi. — Cusut! Facut curat! —Seuze, suntem Masa numsrul 14 la'Tangul de Stiins. N-ati vrea s8 veniti sé aruncati o privire la frumusetea de nasturi pe care i-am cusut? — Mortal de pasionant. O, cum 38 nu! — Pun patiu c& n-ati mai vazut pana acum un nasture cusut. — Ce rost are sé faci o chestie pe care 0 poate face oricine? — Peconomie! Sajid Mahmoud fu cel care dadu glas nemulyu- ‘mirii generale in modul cel mai coerent. — Nuri corect. Niciuna dintre astea nu e stiinga adevarata, drept? De ce nu putem face si explode ze conserve de budincd? Instantaneu, cu totii Incepura sa se poarte de Parcdar fi seapat dintr-o cugc’. — Da! Alea au fost misto! — Mortal de geniale. Sie recité din now cu glas tare pentru cei care nu reuseau s¥ citease’ singuri. Un nou val de proteste se ridic’ peste gopot lile gi foielile, gi taxgaitul picioarelor pe pode, gi scértaitul scaunelor bilinginite periculos pe dous picioare. —Nue coreet, domnule — Plictisitor! — Alea nu se cheama stiints. Nu e drept. — Juma’ din ele nici mu gtiu ce inseamna. Pentru a-i face pe plac Jui Russ Mould, dommnal Cartright mai citi o data pomeinicul de pe tabla, traducind deast’ dati pe masura ce citea: Cusut Facut mincare Facut eurat Ingrijit copii miei Economie Ruse Mould rimase la fel de nedumerit ca ina- inte — Peconomie? Ce inseamna peconomie? Domnal Cartright hotart s3-1 ignore — Pentru numele lui Dumnezeu, a X-a C, zise el. Adunati-va puyin. Stiuc8 majoritatea dintre voi sunteyi tat plictisiqi decat niste tangari operati pe creier, dar barem una dintre activitafile astea — Fratele lui Hooper aproape od gi-a dat foc la mana — Chop 4i-a ars 0 sprdnceans. — Sia crescut altel decat fusese. Rick Tullis se aplecase atit de tare peste banei, {neat puyin mai lipsea sa cada cu ea cu tot. Sau si facem sipun, domnule. — Dal Fabrica de spun! Faller gi-a mancat bucata de spun la parit — Avomat de opt ori! — Ce-am mai ris! — Sa fi vazut ce faya avea! Palid ca un vierme! La auzul cuvantului_,vierme’, Philip Brewster ddezianyui o noua runda de strigate gi rumoare In tala de class. — Asta e! Viermit — 0 ferm& deviermi! — Chiar aga! De ce nu putem face o ferma de viermi? — A mai fost una anul trecut. $i in anul de dinainte — Maica-mea nici n-avrut si se wite Ia ea. A zis A esedrboasd, lhatausulala de Fletcher fost pus sAaiba grija deca in ultima 2i, practic antrenase viermii!4 Domnul Cartright eliting din cap. Tl mihnes si fie nevoit s& toarne api rece pe flacarile entuzias- ‘mului in orice sfera educationala. Dar faptele sunt fapte, mai ales inte-o scoala, Pot siti invader viata privats pentru oclipS, Sajid, sisi te intreb dae’, din intmplare, ai trecut examenul Ia fizica de anul trecut? Sajid se inerunc’ teribil — Nu lam trecut, domnule. — Dartu, Rick, ai trecut la chimie? Rick Tullis rise. $i impreund cu el izbuenira in vs tof cel care fuseserd in clas cu Rick Tullis la Domnul Cartright se intoerse spre Pi earui ochi inca mai straluceau la gandul ¢& iar putea i incredingats ferma de viermi — Philip? Ta ce noroe ai avut Ia biologie? Expresia lui Philip se pleosti — Nici nu m-am ostenit si vin sa dau examenul, domnule. N-avearost Domnul Castright ofta — Ei bine, poftiti asta spune totul, ms tem, a X-aC. Nimeni nu eaici din intimplare. Deodaui, dinspatele clase, balatul eel nou, Martin Simon, vorbi pentru prima oar — Cred ci s-arputea ca eu si fu, domnule. academice ale clasei a X-a C. Pentru a treia oar’, domnul Cartright se prefiicu a nu-l vedea. — Ita. Nici ferma de viermi nui de noi. Isi intinse palmele imense, murdare de creta, — Nu puteti spune ci n-afi fost preveniti, Ie zise. Imi beau cafeaua la cancelarie gi am gi eu urechi, Domnul Harris, domnul Dupasque, domnigoara Amott, Au zis cu totii si nu doar o data: ,J-am pre- venit de nenumarate ori’, spuneau. ,Dacd nu pun mana pe carte, 0 s& ajunga intr-a X-a C" tava, — N-ai scapare daca eti prost, se apara George Spalder. — Daca erai ini evar atat de prost inedt s8 fi intr-a X-a C, ai fi cuplat Ia aparate care sa te tina in vviatd, réispunse acru domnul Cartright — Atunei ce facem aici? Domnul Cartright deveni biblic. Culegeti ce-ati seminat, $i, pentru 4 yeni vorba de semanat, fiti buni si grabiti-va cu votul, Ceo sa fie? Textile, nutritie, economie domestic’, puericulturd sau studiul consumatorului? — Nu votez pentru Gwen Phillips. Toate sunt eretine. Empatizénd in adancul lui cu acest punct de vedere, domnul Cartright nu zise nimic. Dar, cind/ iciunul dintre ele, spuse Dar domnul Cartright, fn plin avant, ignors aceasta intrerupere. — $i lata unde se giseste explicayia faptului ca Xa C, din picate, nui poate demonstra la tirg ‘explozia conservelor de budined. Penteu e&-i lip: seste pe deplin increderea in cunostintele i impli- area voastri, profesorul Feltham ne-a ofert nigte subiecte usoare, dragute si sigure. Explozitle eu conserve de budines sunt pentru ceicare au trecut Ja sCirgiul anului examenul de fzica. Privirea lui surprinse peste optsprezece chipusi Incruntate gi unul mai degrabi nedumert. — Atrecut careva dintre voi la firicR? Baiatul cel nou ridicd mana. fn afara de el, nu misc’ nimeni. $i, cum din ultimul rind Mastin Simon seafla fn afara razei celorlalti elevi, domnul Cartright hotari s& nu lase acest unie braycare flu ‘ura in aer si-istrice momentul deamatie ~ Atrecut careve dintre voi la chimie? Din nou, bratul lui Martin Simon 2vaeai in sus, iar domnul Cartright i ignors complet. In rest, na se intdmpla nimic. fabric de sipun, zise domnul Cart- right. La biologie cum v-afi descureat? A avut care- vanorocul sa treac’? Brayul lui Martin Simon se undui cao trestie singuratica deasupra malului rimasdin aspiratile B George Spalder adaugi ,Chestii de fete, asta sunt se sir obligat s& puna lucrurile la punct — Nu vi amagiti. In timp ce voi stati aici mor- mbind, tara ¢ pling de fete care fac spun, se Ingrijese de ferme de viermi si produe explozii cu Ceonserve de budincs. Ele invata la chimie, la fizica ¥i la biologie. Cascigatorulut i se cuvine prada. $i fetele-alea si-au luat examenele. Apoi, obosit dintr-odata de toatd tevatura, Ince [i si se plimbe in sus si-n jos printre randurile de hiinei, imboldindw-i s& voreze. — Di-i bataie, Robin Foster: Graibegte-te, Rick. Ce mai conteaz& pentru tine? Din catespune dom- hilyoara Arnott, oricum de-abia dai pe la scoala Mullumese, Tarig. Uitafi-va a Tarig. Este un exem- plu pentru voi toti. Tariq aales. A scris pe hatie ce ‘ales, nu tocmai ingrijit, dar suficient de citet eat 1 poata fi descifiat. Tar acum a pus hértia in urns Ii mulpumese, Tarig. Mulfumese, [ti mulyumese si tie, Henry. Nu-i nevoie si-l'impingi cu degetul, ere- dde-mi. Mulgumese, Russ. Mulfumese. Mulfumese, Martin, si sper cd vei i tare fericit cu.. Domnu| Carcright se opri, Era limpede e& baia- {ul cel nou nici m&car nu-l asculta. Cand umbra domnului Cartright e&zu peste banca lui, isi sco- ese doar pentru o clips degetul arstator al mai iepte, apued vorul completat cu grijé gi il lisa sa 5