Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
,,NICOLAE KRETZULESCU”
Îndrumator: Elev:
Prof. dr. Chiac Teodora Covete Mihaela-Andreea
Clasa a XII-a A
Bucureşti
2011
CONTABILITATEA
TAXEI PE VALOAREA
ADĂUGATĂ
LA
SC. IPROLAM. SA
2
CUPRINS
Argument ..…..
…………………………………………………....................................4
Capitolul II. Studiu de caz privind contabilitatea taxei pe valoarea adăugată la S.C.
IPROLAM S.A..................................................................................................................13
Bibliografie…………………………………………………………………...
……….20
Anexe
3
ARGUMENT
Taxa pe valoarea adăugată (prescurtat TVA) este un impozit indirect suportat de
consumatorul final al bunului/serviciului respectiv. TVA este un impozit încasat în cascadă
de fiecare agent economic care participă la ciclul economic al realizării unui produs sau
prestării unui serviciu care intră în sfera de impozitare. După exercitarea dreptului de
deducere, agenţii economici impozabili care au participat la ciclul economic virează soldul
TVA la bugetul de stat.
În România sunt în vigoare 3 cote de TVA:
cota standard: 24%
cote reduse: 9% şi 5%.
Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de
servicii şi/sau livrări de bunuri:
a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi
botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe;
b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv
sau în principal publicităţii;
c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte
a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.
4
Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei.
Prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:
a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate
drept cămine de bătrâni şi de pensionari;
b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate
drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele
gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte
suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană
necăsătorită sau familie. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul
vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte
suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit
individuale. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu
cota redusă de 5%, respectiv:
1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă în
proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%;
2. în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună,
nicio locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;
d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în
vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror
situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei
locuinţe în condiţiile pieţei.
Elementele taxei pe valoarea adăugată:
a) denumirea impozitului
b) persoanele impozabile sunt acele persoane care desfăşoară, de o manieră independetă şi
indiferent de loc, activităţi economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.
Pentru a deveni persoane plătitoare de TVA trebuie ca persoanele impozabile să se
înregistreze în scop de TVA la autorităţile fiscale în mod obligatoriu sau opţional.
Persoanele care nu trebuie să se înregistreze în scop de TVA sunt microîntreprinderile şi
persoanele neimpozabile.
c) materia impozabilă este baza de calcul a taxei pe valoare adăugată şi o reprezintă:
5
- preţul de vânzare al bunurilor şi tariful serviciilor prestate atunci când taxa se stabileşte de
furnizor;
- preţul de cumpărare al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se
stabileşte de cumpărător;
- preţul de cumpărare al bunurilor sau cheltuielile aferente serviciilor prestate când au loc
livrări sau prestări către sine;
- valoarea în vamă al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă, potrivit căreia taxa
este stabilită de organele vamale;
- marja profitului adică diferenţa dintre preţul de vânzare al bunurilor şi costul de achiziţie
al acestora atunci când se aplică regimul special de calcul al taxei.
d) sfera de cuprindere se referă la operaţiunile ce se supunn taxării adică operaţiuni
impozabile şi se bazează pe 5 principii (p.teritorialităţii, p.originii produselor, p.destinaţiei
bunurilor, p.exigibilităţii) În funcţie de prevederile legilor fiscale privind taxarea,
operaţiunile sunt:
- taxabile – se supun taxării la locul livrării sau la locul cumpărării bunurilor;
- scutite – nu se supun taxării în momentul livrării sau al cumpărării bunurilor;
- nontransferurile – operaţiuni care din punct de vedere al TVA nu reprezintă transferuri de
bunuri.
Conform legii, operaţiunile ce intră în sfera tva sunt:
-operaţiuni taxabile: acele livrări de bunuri şi servicii ce se supun taxării,
-operaţiuni scutite cu drept de deducere: acele operaţiuni care reprezintă exporturi sau
livrări intracomunitare de bunuri care nu sunt taxate în România dar pentru care TVA este
deductibilă;
-operaţiuni scutite fără drept de deducere: acele operaţiuni care nu se supun taxării şi
pentru care TVA nu este deductibilă.
e) suportatorul impozitului este consumatorul de bunuri şi servicii: persoane fizice care
sunt consumatori finali, persoanele juridice şi persoane fizice autorizate care nu sunt
plătitori de TVA. Aceste persoane nu au posibilitatea recuperării sau deducerii acestui
impozit.
f) sursa impozitului o reprezintă contravaloarea TVA recuperată în urma vânzării de
bunuri şi servicii. La baza stabilirii TVA de plată stă principiul autocompensării potrivit
6
căruia plătitorul are dreptul să-şi recupereze TVA suportată în momentul cumpărării
bunurilor şi al serviciilor destinate operaţiunilor impozabile
g) unitatea de impunere o reprezintă unitatea de măsură pentru exprimarea mărimii
operaţiunilor impozabile.
h) cota de impozit este aferentă unei unităţi de impunere; în România se aplică mai multe
cote, în funcţie de operaţiunea impozabilă.
i) calculul constă în stabilirea acestei taxe potrivit normelor fiscale; TVA se calculează:
- în momentul livrării bunurilor şi a prestării serviciilor prestate atunci când taxa se
stabileşte de furnizor;
- în momentul achiziţiei bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se
stabileşte de cumpărător;
- în momentul vămuirii bunurilor, iar calculul taxei cade în sarcina organelor vamale;
j) plătitorii sunt persoane care livrează bunuri sau prestează servicii, aplicându-se taxarea
directă. Totuşi, în unele situaţii obligaţia plăţii cade în sarcina beneficiarului de bunuri şi
servicii, potrivit taxării inverse, în operaţiuni ca: importurile de bunuri, în cazul răspunderii
solitare a cumpărătorului sau vânzătorului de bunuri cu persoana obligată la plata taxei sau
în cazul achiziţiilor intracomunitare,unde obligaţia TVA cade în sarcina persoanei care a
furnizat codul valabil în scop de TVA.
k) termenul de plată se referă la termenul scadent când acest impozit trebuie achitat la
bugetul statului. Codul Fiscal prevede: până în 25 ale lunii următoare, atunci când perioada
este lunară şi până în 25 a primei luni a trimestrului următor, atunci când acestă perioadă
este semestrială;
l) sancţiuni fiscale se aplică la sustragerea de la declararea şi plata acestui impozit, la
obţinerea de rambursări ilegale; sancţiunile pot fi aplicate de autoritatea fiscală sub formă
de penalităţi, amenzi fiscale în funcţie de valoarea şi natura prejudiciului, neglijenţă sau
intenţie. Sancţiunile penale sunt rezolvate de autorităţile abilitate de lege.
7
CAPITOLUL I: PREZENTAREA GENERALA A S.C. IPROLAM S.A.
8
Capitalul social subscris al IPROLAM S.A. este de 101 420.80 RON, integral
vărsat, cu un număr de acţiuni nominative de 1014208 şi cu o valoare pe acţiune de 0.10
RON.
Acţionariatul firmei este atât juridic cât şi fizic. Acţionarul juridic este S.C.UZIN
INTERNATIONAL S.A., cu un aport la capital de 30676.90 RON, 306769 de acţiuni şi cu
o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 30.247%. Acţionarii persoane fizice sunt :
-MAUTHNER ANDREI IOAN cu un aport la capital de 8017.20 RON, 80172 de acţiuni şi
cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 7.904%
-SANDULESCU AMILCAR cu un aport la capital de 7650.50 RON, 76505 de acţiuni şi cu
o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 7.543%
-MACREA DORIAN cu un aport la capital de 7451.30 RON, 74513 de acţiuni şi cu o cotă
de participare la beneficii şi pierderi de 7.346%
-Alţi acţionari persoane fizice –aport la capital de 47624.90 RON, 476249 acţiuni şi cu o
cotă de participare la beneficii şi pierderi de 46.957%
SC IPROLAM SA elaborează în mod curent, cu o experienţă de peste 45 de ani,
lucrări de proiectare pentru industria metalurgică, industria construcţiilor de maşini,
aeronautică, de apărare, minieră, nucleară, energetică, chimică, a materialelor de
construcţii, a hârtiei, a cauciucului, etc
S.C. Iprolam S.A oferă prin specialiştii săi servicii distincte:
o Furnizarea de engineering, know-how şi asistenţă tehnică pentru industria
metalurgică - feroasă şi neferoasă, pentru modernizări sau / şi industrii noi.
o Proiectare complexă, coordonare proiect, asistenţă tehnică, consultanţă pentru:
9
- stabilire amplasamente plan general, sistematizare incinte, căi de comunicaţie, căi
ferate şi drumuri;
- instalaţii chimice: instalaţii decapare, staţii neutralizare, staţii recuperare şi / sau
regenerare acizi, staţii demineralizare sau dedurizare apă, etc.
- centrale şi instalaţii de ventilaţie, centrale şi instalaţii termice, instalaţii de
climatizare, centrale aer comprimat şi staţii de distribuţie azot, oxigen, gaze neutre;
- instalaţii industriale interioare şi exterioare de gaze combustibile, sisteme de
distribuţie şi utilizare gaze naturale industriale şi neindustriale;
- gospodării de epurare şi reciclare ape industriale, de alimentare cu apă potabilă,
reţele hidroedilitare interioare şi / sau exterioare
Inventii
10
1.2 Evolutia economica a S.C. IPROLAM S.A.
Analizând datele din tabel. Nr. 1, avem următoarele constatări privind evoluția
cifrei de afaceri, veniturilor, cheltuielilor, profitului, datoriile, angajații.
Cifra de afaceri a Iprolam S.A. are o evoluţie ascendentă cu scăderi in anii 2004 şi
2007, când cifra de afaceri a înregistrat valoarea de 13.211.666,00 RON, respectiv
13.458.381,00 RON. Din anul 1999 până în anul 2008 cifra de afaceri a crescut cu
19.224.322,00 RON, adică cu 518,14%.
11
16.092.448,00 RON. Din anul 1999 până in anul 2008 veniturile au crescut cu
20.215.345,00 RON, adică cu 531,45%.
S.C. Iprolam S.A. a avut profit in toţi anii în care a avut bilanţuri declarate.
Conform bilanţurilor declarate, S.C. Iprolam S.A. nu a înregistrat pierderi în nici un an.
Datoriile S.C. Iprolam S.A. au avut o evoluţie oscilantă între anii 1999 si 1999.
Nivelul datoriilor a crescut cu 7.354.751,00 RON, adică cu 407,70 %.
Numărul mediu de angajaţi de la Iprolam S.A. a oscilat între anii 1999 si 1999.
Numărul mediu de angajaţi a scăzut cu 198 persoane, adică cu 122,22 %.
12
CAPITOLUL II : STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA
TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA S.C. IPROLAM S.A.
4111.02 = % 1.055,76
704.02.01 851,42
4427 204,34
13
4427 "TVA colectată" P + C 7.106,97
4111.02 = % 36.719,36
704.02.01 29.612,39
4427 7.106,97
4111.02 = % 5.753,88
704.02.01 4.640,23
4427 1.113,65
4111.02 = % 422,29
704.02.01 340,56
4427 81,73
14
5. Achiziţie de materii prime hidraulice în valoare de 2.637,72 lei, TVA 24 %, de la
VITESS INDUSTRIAL, conform facturii nr.1411/31.01.2011 (anexa 5).
% = 401.01 3.270,77
301.01 2.637,72
4426 663,05
% = 401.06 220.00
471.03 201.83
4426 18.17
15
605.02 "Cheltuieli cu energia şi apa spaţii" A + D 10.360,65
% = 401.06 32.507,93
605.01 15.855,42
605.02 10.360,65
4426 6.291,86
% = 401.08 596.69
3021.01 481.20
4426 115.49
% = 401.07 10.050,20
628.02 8.105,00
16
4426 1.945,20
Toate operaţiile de vânzare şi cumpărare din luna ianuarie 2011 sunt înregistrate în
Registrul Jurnal de cumpărari (anexa 10) şi în Registrul Jurnal de vânzări (anexa 11).
Observam ca totalul rulajelor reprezentând cumpărăturile din luna ianuarie 2011 a fost de
370.814,76 lei, iar totalul rulajelor reprezentând vânzările din aceeaşi luna a fost de
403.162,09 lei.
Pentru întocmirea Decontului de TVA (anexa 12) sunt necesare informaţii privind
livrările de bunuri sau prestările de servicii, cu TVA colectată şi valorile achiziţiilor de
bunuri şi servicii cu TVA deductibilă. Aceste informaţii sunt centralizate în Jurnalul pentru
cumpărări (anexa 13) şi Jurnalul pentru vânzări (anexa 14) .
Informaţiile legate de TVA colectată se regăsesc în Jurnalul pentru vânzări, iar cele
legate de TVA deductibilă în Jurnalul pentru cumpărări.
-suma din rândul 3 din Decontul de TVA se află în coloana 14 din Jurnalul pentru
cumpărări;
-sumele din rândurile 5 şi 5.1 din Decontul de TVA(sume cu taxare inversă) se află în
Jurnalul pentru cumpărări în coloanele 13 şi 14, respectiv în Jurnalul pentru vânzări în
coloana 12.
- sumele din rândul 9 din Decontul de TVA se află în coloanele 6 si 7 din Jurnalul pentru
vânzări.
-totalul taxei pe valoarea adăugată colectată din rândul 16 este suma dintre rândurile 3, 5 şi
9.
17
- sumele din rândurile 17 şi 17.1 (rânduri perechi cu rândurile 5 şi 5.1) din Decontul de
TVA se află în Jurnalul pentru cumpărări în coloanele 13 şi 14 şi în Jurnalul pentru vânzări
în coloana 12.
-sumele din rândul 21 din Decontul de TVA se regăsesc în Jurnalul pentru cumpărări în
coloanele 6 si 7.
-sumele din rândul 22 din Decontul de TVA se regasesc in Jurnalul pentru cumpărări în
coloanele 8 si 9.
-suma din rândul 24 din Decontul de TVA se află în Jurnalul pentru cumpărări în coloana
12.
-totalul taxă deductibilă din Decontul de TVA din rândul 25 este suma dintre rândurile 17,
21 si 22.
-suma TVA-ului din rândul 25 din Decontul de TVA se obtine scăzând din totalul TVA-ului
deductibilă 970 (TVA nedeductibilă-conform art 145)
-sumele din rândul 28 din Decontul de TVA, reprezentând regularizări al taxei deduse, nu
apar in Jurnalul pentru cumpărări, apar doar in Fişa de cont.
-total taxă dedusă din Decontul de TVA se calculează adunând rândurile 26 si 28.
-la rândurile 31 şi 32 se face diferenţa dintre TVA dedusă şi TVA colectată si rezultă una
din urmatoarele situaţii: 1) Dacă TVA dedusă > TVA colectată atunci rezultă o sumă
negativă a TVA-ului în perioada de raportare şi apare la rândul 31.
-pe rândul 35, reprezentat de TVA de plată cumulat se efectueză adunarea rândurilor 32,33
şi 34.
-la rândul 36 se regăseşte soldul sumei negative a TVA raportate din perioada precedentă
pentru care nu s-a solicitat rambursare, acesta se preia din decontul lunii precedente.
-pe rândul 38 este prezentată suma negativă a TVA cumulate,acesta calculându-se prin
adunarea rândurilor 31,36 şi 37, în cazul nostru rezultând un TVA de recuperat.
18
-în rândul 40 se regăseşte totalul TVA-ului de recuperat la sfârşitul lunii de raportare, suma
de plată fiind compensată cu suma de recuperat.
10. Închiderea conturilor de TVA la sfârșitul lunii, conform Decontului de TVA (anexa
nr.12) s- a consemnat în contabilitate astfel:
4427 = %
4426
4423 16.399
În concluzie, la sfârşitul lunii ianuarie 2011 SC. IPROLAM. SA, a înregistrat TVA
de plată în valoare de 16.399 lei, care s-a compensat cu TVA de recuperat din lunile
anterioare, rămânând TVA de recuperat în lunile următoare suma de 351.893 lei.
BIBLIOGRAFIE
19
3. Graziella Dumitru - Contabilitate, Editura Universitara,
Bucuresti, 2003;
4. Violeta Isai - Contabilitate, manual clasa a X a, clasa a XI a,
Editura BIC ALL Bucuresti, 2005 ;
5. Feleaga N., Ionascu I.– Tratat de Contabilitate financiara , vol. I si 2,
Editura Economica Bucuresti, 2003;
6. Georgescu N., Robu V. "Analiza Economico-Financiară", Editura Ase,
Bucureşti, 2004
7. Ioan Morosan - Contabilitatea practica vol.l.si 2, Editura Evcont, Suceava
2002;
8. Iacob Petru Pantea – Contabilitatea Financiara romaneasca,
Editura Intelcredo, martie 2006;
9. Ristea M., Oprea C.,Raileanu. V., - Contabilitatea societatilor comerciale,
Editura CECCAR, Bucuresti, 2006;
10. Constantin Staicu - Contabilitate financiara, Editura CECCAR
Bucuresti, 2004;
20
ANEXE
21