1. Abilitățile specifice fiecărui tip de inteligență definit de H.
Gardner
și profesiile potrivite
TIPURI DE ABILITĂȚI SPECIFICE ȘI
INTELIGENȚĂ PROFESII
1. Inteligența lingvistică. - abilitatea de a învăța limbaje,
Copii gândesc cu predilecție în - capacitatea de a folosi
cuvinte, învață repede limba limbajul pentru a îndeplini
maternă și limbile străine, anumite scopuri;
citesc cu plăcere, folosesc - deprinderea stilistică,
metafore, se exprimă elegant retorică;
și au simțul ascultării foarte - abilitatea de a procesa rapid
dezvoltat. masajele lingvistice;
- abilitatea dea percepe
procesele sintactice,
- capacitatea de a si reaminti
informații.
Moderator TV, orator,
politician, povestitor, regizor,
poet, scriitor ect.
2. Inteligența logico – - abilitatea de a citi și a
matematică. produce semnele matematice,
Copii înțeleg relațiile dintre - abilitatea de percepere
acțiuni,obiecte și idei, folosesc spațială,
cifrele, logica, raționamentele, - potențialul de a manipula cu
au capacități critice și creative patern-uri ale spațiului amplu
de rezolvare a problemelor, le (spații mai reduse)
place să experimenteze și să - capacitatea de a percepe
pună întrebări, pot calcula, lumea vizuală cu precizie,
cuantifica, evalua propoziții. - abilitatea de a apela la
deducție și inducție,
- abilitatea de a gândi logic și
critic.
Navigatori, piloți,sculptor,
chirurg, șahist, artist grafic,
arhitect.
3. Inteligenta - abilitatea de a recunoaște si a
muzical-ritmica. manipula cu notele muzicale,
Copii găsesc in sunete, - potențialul de a simți ritmul
ritmuri, melodii si rime, muzicii,
creează si reproduc muzica - abilitatea de a imagina
folosind un instrument sau mesajul muzicii auzite,
vocea, sunt buni ascultători si - capacitatea de a percepe
stabilesc o legătura puternica lumea sonora mai efectiv de
intre muzica si emoții. cât alții,
- perceperi în interpretare si
apreciere patern-urilor
muzicale,
- capacitatea de compune arii
MODALITĂȚI DE A
ÎNVĂȚA
Spunând, auzind sau văzând
cuvinte; urmând instrucțiuni
scrise sau făcând asociații de
cuvinte.
Realizând scenarii,
Apelând la texte în limba
străină.
Elaborând unele algoritme
lingvistice.
Făcând conexiuni și folosind
gândirea critică metodic;
organizându-și munca.
Învățând prin producerea
formelor și manipularea cu
ele.
Învățând prin înțelegerea
relațiilor numerice
Învățând prin operații si
implicații logice
Folosind ochiul mintii din
imagini, văzând din
reprezentări grafice si
vizualizând.
Învățând prin planificarea
imaginara.
Cu ajutorul muzicii, asociind
sunete.
Folosind instrumente muzicale
sau vocea modelează tonuri
muzicale si le combina in
creații muzicale.
1
 muzicale, funcționând intr-o
paralela cu inteligenta
lingvistica.
Actori, muzicanți,
compozitori, cântăriți.
4. Inteligenta vizuala sau - abilitatea de-a recunoaște si Întrând în rol de navigator,
spațiala. clasifica planuri spațiale din calator, pilot.
Copii gândesc in imagini si mediul înconjurător, Apelând la metode proiectare
recreează aspecte ale - capacitatea de-a recunoaște nonverbala.
experienței vizuale cu ajutorul și a selecta anumite Învățând cu ajutorul
imaginilor, percep cu acuratețe caracteristici ale mediului, exercițiilor plastice si
lumea vizuala, transforma - abilitatea de a percepe compoziționale.
percepțiile, înțeleg relațiile din vizual-spațial locul Făcând proiecte constructiv –
spațiu, pot lucra cu obiecte, (zona)geografica și a se tehnice.
învață după hărți, imagini, orienta în spațiu, Vizitând expoziții de creație a
materiale video si filme. - abilitatea de a produce in designerilor , artiștilor plastici,
material obiecte create creatorilor de moda.
imaginar,
- abilitatea de a reda volum la
forma desenata,
- capacitatea de a percepe
plastic și spațial haina
proiectata.
Designeri, sculptori,arhitecți,
cartografi, proiectanți,
graficieni.
5. Inteligenta naturalista - abilitatea de a clasifica specii Observând relații din lumea
Copii iubesc plantele si si a stabili relații ecologice, înconjurătoare,comparând,
animalele, au abilitatea de a - abilitatea de determinare a utilizând informațiile
recunoaște si clasifica specii si fenomenelor legate de viața senzoriale, culegând datele.
de a stabili relații ecologice. naturii, Învățând prin contact direct cu
Interacționează eficient cu - abilitatea de demonstrare a natura: excursii, experimente,
creaturi vii si pot discerne cu deferentelor creaturii vii, studiul practic in natura si in
ușurința fenomene legate de - predispunerea la munca laborator.
viața si forțele naturii. fizica
Ecologi, zoologi, botanic,
profesor de biologie, savant,
om de știința.
6. Inteligenta corporala - predispunerea la plasticitate Prin implicarea directa,
sau kinestezica. corpului si buna coordonare participând, manevrând,
Copii au capacitatea de a-si motrica, mișcându-se sau prin activități
controla mișcările corpului, de - predispunerea kinestezica, practice.
a mânui obiectele si de a se - abilitatea de a folosi întregul Dezvolta simțul echilibrului si
exprima prin mișcare, dans. corp sau pârtile ale corpului, abilitați motrice exersând cu
Au simțul echilibrului si o - abilitatea mentala pentru a atribute sportive.
buna coordonare motrica. coordona mișcările corpului.
Sportivi, atleți,
dansatori,chirurgi, piloți.
7. Inteligenta inter- - predispunere la comunicare În grup, raționând,
personala. sociala, observându-i pe alții sau
Copii gândesc despre alte - compasiune și evaluarea comunicând cu alții,
2
persoane si le înțeleg,
recunosc diferențele dintre
omeni, sunt sensibili si
empatizează cu ceilalți.
8. Inteligenta intra-
personala.
Copii sunt conștienți de
calitățile și defectele lor, se
autocontrolează, au abilitatea
de a acționa moral și de a se
monitoriza în relațiile cu alții.
stărilor intențiilor altora, Învățarea prin atingere unor
- deprinderi la nivelul scopuri reciproc avantajoase.
receptării sociale, Învățarea prin lucrul
- capacitatea de a rezolva consensual în grup.
conflictele,
capacitatea de a fi lider,
- sesizarea, sensibilitatea,
empatia.
Profesori, diplomați,
consilieri, conducători,
voluntari.
- abilitatea de autoreglare a Prin muncă independentă, în
sentimentelor personale, atmosferă de liniște, prin
- predispunere la motivație, sarcini individuale.
autodisciplină, autoînțelegere, Învățarea prin continuitatea
autoevaluare, lucrului inițiat.
- abilitatea de conștientizare a Învățarea prin promovarea
propriilor intenții, proiectelor personale.
- deprinderi la nivelul
propriilor receptări.
Inventatori, savanții,
cercetătorii, doctori în știință.

2. Precizarea modalităților de dezvoltare a u conflictelor de rol trăite de profesor:

partener - evaluator
Fiind în rol de partener – evaluator profesorul trebuie să cunoască materia, să știe cum se
o prezinte elevilor, se reflecteze materialul predat, să rezolve problemele conform situației cu
ușurință pentru ca în continuitate sa poată merita rolul de evaluator
(relația elev-profesor/evaluator).
specialist - psiholog
Fiind în rol de specialist – psiholog profesorul nu destul că trebuie să demonstreze
abilitățile sale profesionale ca specialist în domeniul, trebui să se concentreze pe dezvoltarea
capacităților și aptitudinilor a elevilor, să participi în viața elevilor, să fie pentru ei pilonul, lider
pe care îl vor urma, să combată împreună cu elevi factori negativi interveniți din interiorul și
exteriorul lor
(relația elev-profesor/psiholog).
partener - specialist

3
 Fiind în rol de partener – specialist profesorul trebuie să conlucreze cu colegii săi, să
comunice cu tinerii specialiști, să lucreze consensual în grup, să rezolve conflicte în colectiv, să
demonstreze colegilor săi predispunere la motivație, autodisciplină, autoînțelegere, autoevaluare.
(relația profesor/conducător-profesor) sau (relația profesor - conducător).

3. Identificarea caracteristicilor învățării constructive prin exemple.

Exemplu I:
Un profesor crede că elevii sunt pregătiți să înceapă studierea elementelor limbajului
plastic: linia. Acesta creează un mediu ce permite descoperirea/examinarea liniilor cu diferite
proprietăți și diferite după clasificări: diferite după lățime, lungime, grosime, aspect, create cu
ajutorul diferitor materiale grafice. Unii elevi care au frecventat până a fi înmatriculați la studii
în colegiul de arte plastice au frecventat școala de pictură sau cercuri de creație și sunt la curent
cu noțiunile conform cărora se diferențiază liniile în prezentarea grafică, lungime, stilul de
hașurare. Copii care au primit o inițiere în instruirea plastică mai ușor găsesc deferenta liniilor în
exemple cu lucrări emeriților artiști plastici (examinarea fondului didactic-ilustrativ).
Profesorul inițiază o discuție despre diferitele tehnici de rezolvare a liniilor: drepte, curbe,
spiralice, lungi, întrerupte ect. Elevii experimentează cu diferite materiale grafice, realizând linii
de diferite grosimi și aspect, în grup de sine stătător și cu profesorul. În continuitate mai încarcă
să observe diferența liniilor în lucrările examinate. Pentru acasă copiilor li se propune să aplice
diferite tipuri de linii în redarea volumului la forme geometrice desenate: con, cubul, sferă.
Exemplu II:
Elevii studiază modalități de dislocare a pensei la rochia semiajustată. Li se cere să
investigheze soluții alternative: dislocarea în linia umărului, dislocarea în răscroiala gâtului,
dislocarea în răscroiala brațului, dislocarea în față în linia de simetrie, dislocarea în cusătura
laterală, toate operațiunile să fie rezolvate pentru parte din față și spate. În funcție de realizare a
lucrului practic de către elevi, profesorul încurajează rezolvări convenționale și neconvenționale
(noi necunoscute la moment de către elevi, fantastice, creative). Pentru acasă elevilor li se
propune să încerce dislocarea penselor în mod neconvențional (creativ, artistic).
Exemplu III:
Elevilor li se propune la începutul anului școlar să înceapă să completeze catalogul vizitei
expozițiilor de arte, unde ei vor înregistra toate impresiile, sentimentele, părerile reacțiile vizuale
și verbale față de expoziții vizitate. Profesorul citește jurnalul periodic și se întâlnește cu elevii
pentru a discuta părerile, observațiile și solicitările lor:
4
1. Se discută ce păreri au elevii despre vernisajul/expoziția vizitată;
2. Ce nou au învățat ele după ce au vizitat expoziție;
3. Profesorul după ce citește catalogul, își face păreri cine și cum se implică în procesul
extradidactic și discută cu elevii punctele slabe și pozitive ale pasiunii către arta plastica;
4. Explică rolul vizionării expozițiilor de creație și modul de implicare a elevilor în proiecte,
concursuri, expoziții de creație în viitor, coordonează participarea elevilor în astfel de
activități extradidactice.