Atribuții

Atribuțiile Președintelui

ART. 80
Rolul Presedintelui
(1) Presedintele Romaniei reprezintă statul roman si este garantul independentei nationale, al unitătii si al
integritătii teritoriale a tării.
(2) Presedintele Romaniei veghează la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritătilor publice. In
acest scop, Presedintele exercită functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.
ART. 85
Numirea Guvernului
(1) Presedintele Romaniei desemnează un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza
votului de incredere acordat de Parlament.
(2) In caz de remaniere guvernamentală sau de vacantă a postului, Presedintele revocă si numeste, la propunerea
primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compozitia politică a Guvernului, Presedintele
Romaniei va putea exercita atributia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la
propunerea primului-ministru.
ART. 86
Consultarea Guvernului
Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importantă deosebită.
ART. 87
Participarea la sedintele Guvernului
(1) Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national
privind politica externă, apărarea tării, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii.
(2) Presedintele Romaniei prezidează sedintele Guvernului la care participă.
ART. 88
Mesaje
Presedintele Romaniei adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii.
ART. 89
Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea presedintilor celor două Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele
Romaniei poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului
in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai după respingerea a cel putin două solicitări de investitură.
(2) In cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romaniei si nici in timpul
stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgentă.
ART. 90
Referendumul
Presedintele Romaniei, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-si exprime, prin referendum,
vointa cu privire la probleme de interes national.
ART. 91
Atributii in domeniul politicii externe
(1) Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre
ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se incheie, se aprobă
sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Presedintele, la propunerea Guvernului, acreditează si recheamă reprezentantii diplomatici ai Romaniei si
aprobă infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langă Presedintele Romaniei.
ART. 92
Atributii in domeniul apărării
(1) Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului
Suprem de Apărare a Tării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea partială sau totală a fortelor armate.
Numai in cazuri exceptionale, hotărarea Presedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, in cel mult 5
zile de la adoptare.
(3) In caz de agresiune armată indreptată impotriva tării, Presedintele Romaniei ia măsuri pentru respingerea
agresiunii si le aduce neintarziat la cunostintă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află in
sesiune, el se convoacă de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii.
(4) In caz de mobilizare sau de război Parlamentul isi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă
nu se află in sesiune, se convoacă de drept in 24 de ore de la declararea lor.
ART. 93
Măsuri exceptionale
(1) Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgentă in intreaga tară ori in
unele unităti administrativ-teritoriale si solicită Parlamentului incuviintarea măsurii adoptate, in cel mult 5 zile
de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află in sesiune, el se convoacă de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea stării de
asediu sau a stării de urgentă si functionează pe toată durata acestora.
ART. 94
Alte atributii
Presedintele Romaniei indeplineste si următoarele atributii:
a) conferă decoratii si titluri de onoare;
b) acordă gradele de maresal, de general si de amiral;
c) numeste in functii publice, in conditiile prevăzute de lege;
d) acordă gratierea individuală.
ART. 100
Actele Presedintelui
(1) In exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete care se publică in Monitorul Oficial al
Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului.
(2) Decretele emise de Presedintele Romaniei in exercitarea atributiilor sale prevăzute in articolul 91 alineatele
(1) si (2), articolul 92 alineatele (2) si (3), articolul 93 alineatul (1) si articolul 94 literele a), b) si d) se
contrasemnează de primul-ministru.

Decizia presedintelui Klaus Iohannis de a anunta imediat ca accepta propunerea PSD, la

numai o ora dupa incheierea consultarilor cu partidele, a ridicat un val fara precedent de
indignare publica. Pe buna dreptate, in lipsa unor argumente si explicatii mai detaliate,
senzatia de abandon fara lupta i-a revoltat pana si pe cei mai infocati suporteri. Odata
valul de emotie domolit, putem trece in revista la rece, cu calm, ambele perspective.
Exista o serie de argumente de partea presedintelui. Putini le-au mai vazut sau acceptat.
Care sunt, asadar, cele doua perspective?

Argumente impotriva deciziei presedintelui

 Viorica Dancila este o propunere inacceptabila si presedintele Klaus Iohannis trebuia sa-si
exercite atributiile, sa joace si sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a evita instalarea unui
premier pe care nu-l recomanda nimic in afara de supunerea oarba fata de Liviu Dragnea.
 Chiar daca nu avea spatii de joc in Parlament, avea obligatia sa o respinga si sa ceara PSD-
ului sa vina cu alt candidat, asa cum a procedat in cazul Sevil Shhaideh. Macar atat putea
face pentru a demonstra publicului ca a ramas cu adevarat ultima reduta institutionala in
fata unei puteri abuzive.
 De neinteles de ce Klaus Iohannis a evitat sa mimeze macar lupta iar daca tot a acceptat
propunerea sa aiba macar decenta de a spune ca, desi nu poate contesta dreptul PSD de a
pune un nou premier, varianta Dancila este complet nepotrivita. Anuntase deja ca, daca
esueaza si premierul Tudose, se va gandi de doua ori daca mai da guvernarea PSD.
 Potrivit Constitutiei, presedintele este cel care face nominalizarea si nu scrie nicaieri ca
trebuie sa desemneze numele propus de partidul care detine majoritatea, deci poate sa-i
ceara altul in cazul in care profilul viitorului premier ridica semne majore de intrebare.
 Din punct de vedere tactic, presedintele a gresit deoarece s-a grabit sa accepte propunerea
PSD in loc sa astepte pana dupa marele protest anuntat pentru data de 20 ianuarie. Decizia
a demobilizat masiv publicul. Oamenii se simt abandonati, pe cont propriu si demotivati sa
mai apere in strada democratia si statul de drept.
 Unii l-au acuzat pe Klaus Iohannis de blat cu Liviu Dragnea. Argumentul lor este ca
presedintele vrea cu orice pret al doilea mandat si ca situatia actuala ii convine. Un premier
incompetent condus de Liviu Dragnea ii asigura realegerea la Cotroceni, dar ce folos din
moment vom avea un presedinte decorativ si lipsit de curaj.
  Cel mai mare risc in acest moment este ca strada sa se intoarca inclusiv impotriva
presedintelui Iohannis, pe motiv ca a tradat interesul public. Miscarile #Coruptia Ucide
si #Rezist au condamnat deja gestul presedintelui. Cativa aparatori infocati ai justitiei s-au
deplasat miercuri seara in semn de protest la Cotroceni.
 Un alt efect periculos este demotivarea unor institutii-cheie, care nu mai vad in presedinte
dupa decizia de miercuri seara un garant al apararii independentei lor. Aici vorbim de
procurori, judecatori, servicii secrete sau orice alta institutie menita sa tina echilibrul in
stat.
 Renuntand atat de usor la lupta, Klaus Iohannis si-a consolidat imaginea de presedinte
slab, comod, lipsit de viziune, preocupat exclusiv de confortul functiei prezidentiale. In
aceste conditii, sansele de a obtine al doilea mandat scad simtitor.

Argumente in favoarea deciziei presedintelui

 Argumentul cel mai puternic este tocmai cel invocat de presedintele Iohannis: aritmetica
parlamentara. PSD i-a pus in fata o lista cu semnaturi in sustinerea Vioricai Dancila,
dovedind astfel printr-un document oficial ca dispune de majoritate parlamentara. In
aceste conditii, presedintele nu avea cum sa propuna un candidat din afara majoritatii fara
sa fie acuzat ca incalca legea fundamentala.
 Cel mai mic gest de impotrivire din partea presedintelui ar fi fost taxat drept un abuz de
putere, o incalcare grava a Constitutiei. PSD si ALDE ar fi avut in sfarsit motive sa-l
suspende in Parlament. Toate informatiile HotNews.ro indica faptul ca exista un plan bine
gandit in acest sens, pe pasi si termene, la fel ca in 2012.
 Odata pus in miscare planul suspendarii, nimic nu mai putea opri dezastrul. Calin Popescu
Tariceanu ajungea timp de o luna intermiar la Cotroceni. In acest interval putea distruge
masiv: demitea procurori-sefi, sefi de servicii, promulga legile justitiei si orice alte orori
legislative care-i ajungeau pe masa. Nu mai conta daca presedintele Iohannis ramanea in
functie dupa referendum.
 In consecinta, presedintele Klaus Iohannis trebuia sa indeparteze inainte de toate pericolul
real si grav al suspendarii in Parlament, unde s-ar fi luat o decizie pur politica. N-ar fi
obtinut nimic daca racorea publicul cu o atitudine razboinica, dimpotriva, le-ar fi oferit
adversarilor sai sa treaca la planul suspendarii. Pe scrut, ar fi riscat sa piarda totul de
dragul unui minut de glorie in fata camerelor TV.
 Din acest motiv nu s-a referit o secunda la CV-ul doamnei Dancila, care din punct de
vedere legal nu reprezinta motiv de respingere. Nu suntem in situatia lui Shhaideh, unde
au intervenit ratiuni de stat, nici pana astazi clarificate sau asumate oficial.
 Daca o respingea pe Viorica Dancila pe motiv de incompetenta, foarte probabil ca Liviu
Dragnea o propunea pe Carmen Dan, a doua propunere. Umilinta totala pentru presedinte.
Klaus Iohannis nu a avut in realitate spatii de joc, ci s-a aflat cu spatele la zid iar orice
incercare de rezistenta l-ar fi putut costa functia.
 Foarte probabil ca acestea sunt si motivele pentru care opozitia, in afara de PMP, n-a
avansat un nume de premier pentru a nu pune si mai multa presiune inutila pe seful
statului, prin ridicarea unui fals orizont de asteptare in randul publicului.
 Cu exceptia derapajului cand a criticat Fiscul in cazul Antena 3, nu exista nici un indiciu din
toata cariera lui Klaus Iohannis de presedinte ca joaca de partea coruptilor, de ce ar fi
batut tocmai acum palma cu unul ca Dragnea? Greu de crezut ca presedintele n-a fost
constient ca acceptand-o pe Dancila isi face praf imaginea pe termen lung. Cine accepta
asa ceva de buna-voie daca are optiuni?
 Declansarea alegerilor anticipate este o utopie. Cel mai bine a explicat-o fostul presedinte
Traian Basescu la Cotroceni: niciodata parlamentarii nu vor accepta sa renunte la propriul
mandat in primul an dupa alegeri. Au investit bani si nu risca nimeni sa-si piarda locul.

Concluzie. Presedintele s-a aflat intr-o situatie imposibila, generata de capitularea subita a
premierului Mihai Tudose. Situatia s-a intors peste noapte in favoarea lui Dragnea in mod
imprevizibil, dupa ce toate datele pareau sa conduca la indepartarea liderului PSD din functie si de
la Camera Deputatilor. Nu e clar inca ce anume a facut ca premierul Tudose sa piarda un meci ca si
castigat, aici sunt mai multe explicatii posibile.

Jocul nu s-a incheiat. S-ar putea ca presedintele, pus cu spatele la zid, sa fi avut ca
prioritate indepartarea pericolului suspendarii in Parlament. Chiar viteza deciziei ne arata
asta. Mai sunt zece zile pana cand Viorica Dancila depune juramantul, timp in care se pot intampla
multe, inclusiv verificarea majoritatii lui Dragnea in Parlament.

Daca va ajunge totusi premier, abia atunci putem spune ca presedintele Iohannis a facut prea
putine intr-o situatie cand se impunea mai multa hotarare. Pana atunci, este important ca strada sa
constientizeze pericolul grav in care ne aflam si situatia complicata a presedintelui Iohannis, care
nu poate fi judecata fara a cantari cu mintea limpede ambele perspective. Atat furia, cat si
indemnul la ratiune sunt perfect justificate.

Un lucru e cert: mutarea vinovatiei in acest moment pe Klaus Iohannis serveste de minune
intereselor gruparii Dragnea.
https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-22233224-furie-ratiune-doua-perspective-asupra-deciziei-presedintelui-
klaus-iohannis-accepta-rapid-propunerea-psd.htm

Competențele Guvernului

ART. 102
Rolul si structura
(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne si
externe a tării si exercită conducerea generală a administratiei publice.
(2) In indeplinirea atributiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organică.
ART. 107
Primul-ministru
(1) Primul-ministru conduce Guvernul si coordonează activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile ce le
revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica
Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
ART. 108
Actele Guvernului
(1) Guvernul adoptă hotărari si ordonante.
(2) Hotărarile se emit pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile prevăzute de aceasta.
(4) Hotărarile si ordonantele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de ministrii
care au obligatia punerii lor in executare si se publică in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage
inexistenta hotărarii sau a ordonantei. Hotărarile care au caracter militar se comunică numai institutiilor
interesate.
ART. 109
Răspunderea membrilor Guvernului
(1) Guvernul răspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al
Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul să ceară urmărirea penală a
membrilor Guvernului pentru faptele săvarsite in exercitiul functiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală,
Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecată a unui membru al
Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecată apartine Inaltei Curti de Casatie si
Justitie.

Klaus Iohannis sesizeaza CCR dupa ce Dancila si-a luat concediu

Presedintele Klaus Iohannis a cerut Curtii Constitutionale solutionarea unui conflict

juridic de natura constitutionala cu premierul Viorica Dancila. Motivul invocat este
faptul ca premierul si-a luat concediu delegandu-i atributiile vicepremierului Paul
Stanescu. Seful statului sustine ca ar fi trebuit informat pentru a-l putea desemna un
interimar.
„Rolul constitutional si specificul atributiilor prim-ministrului presupun ca acesta sa isi
exercite atributiile permanent si neintrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv in vacanta. Insa, ori de
cate ori acesta ar aprecia ca se afla intr-o imposibilitate de a-si exercita atributiile, chiar si cu
acest prilej, devin incidente prevederile constitutionale referitoare la interimatul functiei de
prim-ministru”, se arata in cererea presedintelui.
Mai exact, Klaus Iohannis sustine ca premierul a omis sa-i aduca la cunostinta
„imposibilitatea de a-si exercita atributiile in perioada 6-13 august 2018”, impiedicand astfel
actiunea presedintelui de a desemna un alt membru al Guvernului sa exercite, cu caracter
temporar, atributiile de prim-ministru prin emiterea unui act.
„Prin aceasta conduita, prim-ministrul a incalcat si prevederile art. 1 alin. (5) din Legea
fundamentala in componenta sa referitoare la suprematia Constitutiei, precum si principiul
colaborarii loiale, astfel cum a fost dezvoltat in jurisprudenta Curtii Constitutionale”, se arata
in sesizarea presedintelui.
http://e-juridic.manager.ro/articole/klaus-iohannis-sesizeaza-ccr-dupa-ce-dancila-si-a-luat-concediu-24998.html

Competențele Parlamentului

ART. 61
Rolul si structura
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tării.
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputatilor si Senat.
ART. 65
Sedintele Camerelor
(1) Camera Deputatilor si Senatul lucrează in sedinte separate.
(2) Camerele isi desfăsoară lucrările si in sedinte comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritătii
deputatilor si senatorilor, pentru:
a) primirea mesajului Presedintelui Romaniei;
b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) declararea mobilizării totale sau partiale;
d) declararea stării de război;
e) suspendarea sau incetarea ostilitătilor militare;
f) aprobarea strategiei nationale de apărare a tării;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Tării;
h) numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorilor serviciilor de informatii si exercitarea
controlului asupra activitătii acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;
k) indeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se exercită in sedintă comună.
ART. 67
Actele juridice si cvorumul legal
Camera Deputatilor si Senatul adoptă legi, hotărari si motiuni, in prezenta majoritătii membrilor.
ART. 68
Caracterul public al sedintelor
(1) Sedintele celor două Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotări ca anumite sedinte să fie secrete.
ART. 73
Categorii de legi
(1) Parlamentul adoptă legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
(2) Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritătii Electorale Permanente;
b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;
c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea si desfăsurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Apărare a Tării;
f) regimul stării de mobilizare partială sau totală a fortelor armate si al stării de război;
g) regimul stării de asediu si al stării de urgentă;
h) infractiunile, pedepsele si regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
j) statutul functionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecătoresti, a Ministerului
Public si a Curtii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietătii si al mostenirii;
n) organizarea generală a invătămantului;
o) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locală;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele si protectia socială;
r) statutul minoritătilor nationale din Romania;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice.
ART. 76
Adoptarea legilor si a hotărarilor
(1) Legile organice si hotărarile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majoritătii membrilor
fiecărei Camere.
(2) Legile ordinare si hotărarile se adoptă cu votul majoritătii membrilor prezenti din fiecare Cameră.
(3) La cererea Guvernului sau din proprie initiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri
legislative cu procedură de urgentă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.
ART. 79
Consiliul Legislativ
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte
normative in vederea sistematizării, unificării si coordonării intregii legislatii. El tine evidenta oficială a
legislatiei Romaniei.
(2) Infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.

Referendum pentru redefinirea familiei, pe 7 octombrie

Conducerea PSD a decis, sambata, in timpul sedintei grupurilor parlamentare de la

Neptun, ca referendumul pentru redefinirea notiunii de familie in Constitutie va avea
loc pe 7 octombrie. Liviu Dragnea a confirmat calendarul.

Despre referendumul pentru definirea familiei traditionale, presedintele PSD a spus, dupa
sedinta social-democratilor, ca s-a dat un vot de sustinere in partid, romanii urmand a fi
chemati la urne pe 7 octombrie. Proiectul de lege va fi votat in perioada 12-13 septembrie in
Senat, informeaza Mediafax.

Camera Deputatilor a adoptat, in mai 2017, initiativa cetateneasca de revizuire a Constitutiei

care prevede ca familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre un barbat si o femeie,
semnata de 3 milioane de cetateni.

http://www.ziare.com/politica/constitutie/referendum-pentru-redefinirea-casatoriei-pe-7-
octombrie-surse-1527852
Atribuțiile Avocatului Poporului

ART. 58
Numirea si rolul
(1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor si libertătilor persoanelor
fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate.
(2) Avocatul Poporului si adjunctii săi nu pot indeplini nici o altă functie publică sau privată, cu exceptia
functiilor didactice din invătămantul superior.
(3) Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică.
ART. 59
Exercitarea atributiilor
(1) Avocatul Poporului isi exercită atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si in
libertătile lor, in limitele stabilite de lege.
(2) Autoritătile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea atributiilor
sale.
ART. 60
Raportul in fata Parlamentului
Avocatul Poporului prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora.
Rapoartele pot contine recomandări privind legislatia sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor si a
libertătilor cetătenilor.

Curtea Constitutionala a amanat pentru 21 martie sesizarea facuta de Avocatul Poporului la

Legea 90/2001, prin care li se interzice persoanelor condamnate penal sa ocupe functii in
Guvern.

Sesizarea a fost facuta la inceputul lunii ianuarie de Victor Ciorbea, la o zi dupa ce guvernul
Grindeanu a depus juramantul la Palatul Cotroceni.

”Nu am reusit sa ajungem la o solutie. Am simtit nevoia sa aprofundam mai bine cauza si sa
analizam cea mai buna dintre variantele care s-au discutat astazi, care au fost mai multe. (...)
Aprofundarea este pentru a da o solutie buna, nu o solutie gresita”, a declarat presedintele
Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu.

Dezbaterea sesizarii vine la doua luni de la depunerea ei de catre Avocatul Poporului. Victor
Ciorbea a declarat, pe 5 ianuarie, pentru News.ro, ca a trimis la Curtea Constitutionala sesizarea
in privinta Legii 90/2001 care prevede ca pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au
suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate.

Potrivit Avocatului Poporului, Curtea Constitutionala a fost sesizata in legatura cu articolul 2

din Legea 90/2001. Acest articol prevede: ”Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au
numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu
au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate
prevazute la art. 4 alin. (1)”.

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/ccr-dezbate-marti-sesizarea-lui-ciorbea-la-legea-care-
interzice-persoanelor-condamnate-penal-sa-ocupe-functii-in-guvern.html